ANUL IV No. 948 ««■■■■■Bl A DOUA KDITIUNE ........ MKRCURI 18 (30) IANUARIE 1889 N'JMERUL 15 BAM NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Rncnrexci: La casa AdministraţiuneL In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate : La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL Iii BAM NUMERUL ANUXC1UR1LE DIN ROMANIA SE PRI M ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI l-n Paris: Agruce Havas, Place de la Ilourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-uiain. No. S-l. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. ATITl'DIH \0VSTR\ LIBERALII SI SOCIALIŞTII ALEGEREA GEN. BOULANGER YECINIC MISEI!... COALIŢIE UN PROECT FINANCIAR a—n—bmrawwii tnrwi ATI1HDI14J0ASTM II GUVERNUL ACTUAL Când veni la putere, în Martie trecut, primul minister Th. Ro-setti, noî, cei de la Epoca, am fost printre cei d’ânteiu care au dat sprijinul lor noului cabinet, căci vedeam în guvernul de a-tuncî, chiar sub forma lui pur junimistă, un guvern conservator. Din prima zi am urat bună venire ministerului Th. Rosetti; am primit aproape fără reservă programul desfăşurat atunci în Cameră de d. Carp, şi amicii noştrii au dat, fără a li desaprobaţî de imenî, sprijinul lor noului guvern, acceptând posturi avend un ceracter politic. In fine, am făcut t ce ne-a fost prin putinţă pentru a uni toate fracţiunile partidului conservator. Timp de 6 luni întreaga noastră activitate a avut drept ţintă unirea tutulor nuanţelor conservatoare. Am fi priceput ca mulţi pe a-tunci să nu fi aprobat punctul nostru de vedere, să fi criticat sprijinul pe care îl dedeam guvernului Rosetti sub forma lui pur junimistă, şi să se fi arătat hotărâţi a nu primi soluţiunea pe care încă de atunci lăsam să se întrevadă, adică unirea junimisto-con-seryatoare. N’am fi avut nimic de zis daca vre-o persoană autorizată din partidul conservator ar fi predicat lupta în contra Junimiştilor, ar fi dat drept lozincă *golul în jurul ministerului Rosetti», şi ar fi căutat să ţie unite toate forţele noastre în jurul grupării liberal-con-servatoare. N’am li împărtăşit acest mod de a vedea ; totuşi am fi priceput o asemenea soluţiune şi poate ne-am fi chiar raliat la densa. Lucrurile nu s’aii petrecut însă ast-fel. Soluţiunea noastră nu numai n’a fost combătută de nimeni dar a fost chiar susţinută de mulţi conservatori şi în urmă a primit chiar sancţiunea oficială a comitetului dirigent al partidului libe-ral-conservator, prin formarea ministerului de la 12 Noembre. Intrarea d-lor Verneseu, gen. Mânu şi Al. Lakovari, nu a fost un act de simplă fantasie a acestor domni, ci un act cugetat, matur discutat în sânul comitetului executiv al partidului liberal-con-servator şi săvârşit cu aprobarea unanimităţii acestui comitet. Din acest moment sprijinirea ministerului de la 12 Noembre, nu mai era o cesliune de aprecia-ţtune, un fapt care putea fi pus în discuţiune, ci o datorie pentru noî toţi. Din momentul co d. Th. Rosetti a primit condiţiunile noastre şi noi am primit condiţiunile d-lul Th. Rosetti, B’a născut pentru unii si pentru alţii obligaţiunea d’a ne da un sprijin mutual şi leal. Dacă până la formarea ministerului de la 12 Noembre, credeam util de a sprijini un guvern cinstit, capabil şi conservator, as-tă-zi privim ca o datorie de onoare de a respecta angajamentele luate şi d’a rămâne fideli hotărâreî u-nanime a comitetului executiv al partidului liberal-conservator. D’aceia noi vom respecta cu sfinţenie acele angajamente. TELEGRAME (DepeşI de la corespondenţii noştri particulari şi serviciul «Havas»!. Proiectul colonial adoptat Berlin, 28 Ianuarie. Comisiunea însărcinată se examineze proiectul de lege privitor la cestiunea coonialâ, a adoptat acest proiect, cu o modificare, de altmiuterea acceptată de principele Bismarck. In virtutea acestei modificări, se suprimă pasagul privitor la transferarea comisarului imperial a supraveghere! societăţii germane în Africa. Această supraveghere este rezervată cancelariei Imperiului. Ministru plenipotenţiar Şerb Viena, 28 Ianuarie. împăratul a primit azi In audienţă pe ministrul S-irbiel, d. Petrovicl, care i-a remis scrisorile sale de creanţă. D. Bogicevici va remite afacerile le-gaţiunii succesorului său în cursul săp-tamâneî. LIBERALI! SI SCOILISTH De la o vreme, ne obicinuiserăm să ved-m pe liberali cochetând cu socialiştii, pe une-locuri facâcd împreună campania electorală şi ch ar «mai mult sau mai puţin» susţinendu se reciproc în Cameră. Noi ne-am arătat cu drept cuvânt uimirea de a vedea un partid de guvernământ asociindu-se cu apărătorii doctrinei, care tinde la desorganizarea so-cietâţeî actuale, şi n’am putut pricepe, cum pe ntdejdea vre-unei miclisbânde electorale partidul liberal îşi voeşte peirea, asociindu-se cu nişte elemente, care socotesc Statul o ficţiune, proprietatea o hoţie şi parlamentarismul o păpuşerie. La această mirare a noastră, tocmai gazetele liberale ne răspundeau şi găseaţi de cuviinţă să ne explice socialismul făcând o caraghioasă etimologie & cuvântului socialist. La Iaşi liberalii banchetau cu socialiştii şi vro au să dovedească nici msi mult nici mai puţin, de cât că socialismul este fiul liberalismului şi că viitorul nu poate fi de cât al părtaşilor doctrinei de deso'd ne. Ei bine, mărturisim că ne am bucurat, când am auzit pe bătrânul liberal d. N Ionescu acuzând pe socialişti şi spuriendu le efi zadarnic vor să dea de-oparte pe bătrânii liberali înlocu-indu-i prin socialişti, care nu pot avea nici în Cin nici în mânecă cu vechiul partid lib-ral. In adevăr, d. N. Ionescu a dovedit prin aceasta, că înţelege destul de bine că doctrina liberală este cu totul altceva de cât cea socialistă. Ignoranţii, aceiacare nu’şi dau seamă nici de formarea partidelor politice, nici de criteriul dupe care discută unii şi alţii, îşi închipuesc că toţi aceia care vorbesc de libertate pot fi amestecaţi In partidul liberal. Deosebirea Intre liberali şi socialişti este enormă. Cei dintâifi pornesc de la libertatea individuală, pe care vor sJo mărească, păstrând formele actuale ale societăţei ; cei de al doilea vor aservirea individului, distrugerea formelor sociale actuale, colecli vizarea pământului, instrumentelor de muncă, etc. etc. Intre aceste doctrine este cea mal desăvârşita opoziţie, şi Înşişi socialiştii recunosc aceasta susţinând chiar că între socialişti şi conservatori ar fi ceva comun : critica sociala. D. N. loms’U a înţeles aceasta şi a făcut cel mai mare serviciu liberalilor, atrâgendu le atenţiunea asupra făptuim, ca ei nu pot avea nimic comun cu socialiştii. Şi noi mal spunem odată liberalilor, că cea mai neertală a lor greşală este acea de a se uni câtuşi de puţin cu nimicitorii societăţei,cu doctrinarii care nu vor nimic alta de cât răsturnarea alcătuire! sociale. ALEGEREA i.iMiimm boului (Prin fir telegrafic, de la corespondenţii noştri speciali). Atitudinea d-lui Carnot, preşedintele Itepubiicei. — Părerile ministerului. — Masuri energice inspirate de mai mulţi deputaţi. Paris, 29 Ianuarie, 3 ore seara. D. Carnot e hotărît să-şi facă datoria şi să nu părăsească puterea înainte de termenul fixat de Constituţie. Circulă sgomotul, că ministerul ar fi de părere să disolve Camera şi de a grăbi alegerile generale, cari ar trebui să se facă în Octombre, şi care s’ar fixa la prima-vară, adică in Aprilie. In cazul când ar face aceasta, minis Ierul ar modifica mal inlhu legea electorală, aşa ca se suprime ori ce pornire plebiscitară. Unii deputaţi ar voi se se ia măsuri energice în potriva generalului floulan-ger. Ei sfătuiesc cabinetul se însărcineze pe generalul Campenon cu formarea noului minister. Paris, 29 Ianuarie, 5 ore seara. Astă-zi era să se facă în Cameră o interpelare în privinţa alegerel de erl; în ultimul moment însă s'a renunţat la a-ceastă idee şi şedinţa s’a petrecut fără nici un incident. Paris, 29 Ianuarie 8 ore seara. O schimbare ministerială nu-î probabila. Cabinetul actual are încrederea majoritaţeî Camerei şi, ajura doar de cestiuni neprevăzute, va rămâne la locul seu. Mai mult de cât aldin, d. Floquet e hotărât se presinte un proect de restabilire a scrutinului de orondisment. Acest proect ţinteşte în ace/aş timp uneltirile plebiscitare. P '«•soanete care sar face vinovate dă aseflienea uneltiri ar fi deferite Senatului; iar pedeapsa pronunţată în centra lor ar putea se se urce până ta deportare. Consiliul miniştrilor va delibera mâine în această privinţă. Opiniunca presei austriace Viena, 29 Ianuarie 7 ore dim. Neue Freie Presse este de părere, că d. Cam a trebue să atace riguros pe generalul Boulanger şi să suprime rivalităţile ce se văd chiar în câmpul său, căci, zice numitul ziar.nu esteîn joc numai forma republicană, ci însăşi Franţa. Fremdenblatt prevede, că se va încerca o fuziune strînsă a tuturor fracţiunilor ne monarhiste. Neues TagbLtt socoteşte că cu greii se poate Franţa întoarce la un program moderat. Wiener Tagblstt crede, că primejdia unui resboiu între Franţa şi Germania s’a făcut şi mai iminentă. Deutsche Zeitung, care prevede vremuri furtunoase pentru Franţa, se îndoeşte de concentrarea republicană în faţa boutangismuluî. VECINIC MISEI!... Foaia acelora care au fost prevăliţi de la putere şi inecaţîîn sînge e ce Raă vărsat şi în noroiul tălhărielor fără seamăn al nelegiuitei lor stăpâniri, are infamia azi cu priiegiul neînţelegere! ivite asupra unei cestiuni economice în partidul conservator, a încărca cu cele mal neruşinate înjuri! numele cel mal respectat şi cinstit în această ţară, al d-lui Lascar Catargiu, a cărui întreagă viaţă este o pilda de cinste politică, pe care nimeni n’a îndrăznit vr’o dată în lunga şi streiucita sa carieră publică a o pune un moment la îndoială, După ce, cu o sâlbatăcie de hienă, Democraţia desmormînteazâ pe aşcenden-ţii apestel strevechl fami ii, care de patru veacuri a apărat cu viaţa sa contra năvălitorilor barbari moşia românească spre a arunca hula asupra celor în viaţă, se încearcă a denatura cu minciuni adele politice însemnate sevâ^şite de d nu Lascar Catargiu şi care ’i ab făcut un loc insemnat In istoria noastră contimporană. Aşa ’x impută, că era contra unirei ţărilor surori, când act la divanurilor ad hoc şi memoriele adunărilor politice a le partidelor sunt de fală, că încă de sub domnia lui Miha1 Vodă Sturdza, Lascar Catargiu ira In fruntea falangei tinerilor patrioţi care au promovat ideile liberale şi ah realizat'unirea ţărilor. Iar la alegerea de Domn, ce a precedat actul Unirei, candidat al liberalilor la Domnie ales de comitetul lor fu într’a-devăr Lascar Catargiu, care însă a avut patriotismul a renunţa la candidatura sa spre a impedica pe potrivnicii Unirei se triumfe cu candidatul lor. Nimeni mal bine de cât Ioan Brătianu cu ai seT, nu ştie cât de patriotică şi desinteresată a fost cooperarea lui Lascar Catargiu în evenimentele din 1866, a cărui singură presenţă In locotenenta domnească a mântuit ţara de turburări şi a aşezat starea actuală a constituţionalismului român. Este deci mal mult decât o infamie ca să se arunce cu noroi asupra bărbatului, care a eşit pururea cu fruntea senină şi cu conştiinţa curată de la cărma ţărel tocmai, de aceia care ah fost tăriţl în căderea lor de asasinatele, procesele scandaloase şi tâlhăriele pe care le au tolerat şi consumat. COALIŢIE ___ 9 Da cât-va timp se trâmbiţează prin unele organe de publicitate şi mal ales prin culisele parlamentului ştirea că d. Lascar Catargiu s’ar fi hotărît să se u-neascâ cu toate elementele disidente din Cameră şi chiar afară din Cameră, fără absolut nici o distincţiune de credinţe po itice, şi să formeze o coaliţie, neavănd alt program de cât scopul de a răsturna guvernul. Am putea respunde a priori, că a-ceastâ ştire fantastica nu se potriveşte de loc cu faptele şi cuvintele rostite chiar de d. Lascar Catargiu în ziua când a demisionat din preşedenţia Camerei. Atunci când majoritatea parlamentului prin glasul d-lui Păucescu, ruga pe d. Lascar Catargiu să nu considere votul ce s’a dat în chestiunea cu porturile france de cât ca un vot fără înţeles politic, d sa insistând In demisiu-nea sa răspundea între altele şi aceste cuvinte: «Nn înţeleg pentru ce insistaţi de prisos ; eu v’am dec'arat că nu mă mal pot urca la biurob, dar aceasta nu însemuează că. eb am să combat guvernul. Vie înaintea parlamentului pro-ectele de legi pe care le aşteptăm cu toţii şi puteţi fi siguri că le voi da tot concursul meu». Dar să admitem chiar că d. Lascar Catargiu s’ar fi hotărât în urmă să nu educa absoiut nici un sprijin guvernului actual, totuşi aceasta nu dă nimănui dreptul să bănuiască că d sa, unul din şefii partidului conservator, ar fi în stare să tragă cu glonţul în propriele sale trupe şi să se unească pentru acest sfârşit cu liberalii pe care ’l-a combătut toată viaţa sa. O coaliţie astă-zl? Dar pentru ce, cu cine, şi în contra cui? Coaliţiile se fac — fără gând pentru ziua pe mâine — atunci când trebue să recurgi la extreme, atunci când s’ab a-glomerât asupra unul guvern atâtea şi atâtea fapte nelegale, în cât principiile fie-cărul coalisat remân In planul al doilea şi singurul scop e răsturnarea unul minister. Astâ-zT, or-cât ar fi de pesimist cineva, or-cât ar fi de duşman înverşunat al guvernului actual, totuşi nu’I poate găsi destule greşeli spre a recurge la extremităţi, adică la coaliţii. Astă-zl sunt faţă în faţă, două partide — cel conservator şi cel liberal — care pot foarte bine să S8 lupte împreună şi dacă ar admite acum cine-va necesitatea unei coaliţii, ar trebui să admita tot de od*tă în mod tacit, că în ţara noastră nu poate să existe de cât un singur partid şi că spre a combate acest partid e imediat nevoe de coaliţii. Nu trecem prin nici o criză supremă, n’a ajuns nimeni la desnâdâjduire spre a fi nevoe de o asemenea întrupare. Când vedem că elementele radicale cele mal pronunţate, cum e spre ec-semplu d. Panu resping ideia chiar a unei coaliţii C8 un ce inoportun, primejdios, nefolositor, e copilăresc lucru să ne închipuim că o asemenea dorinţă ar putea să treacă măcar prin mintea unul conservator. Cea ce a deosebit mal cu seamă pe d. Lascar Catargiu de mulţi din oamenii noştri politici, a fost onestitatea sa, neşovâirea saşi deosebita pricepere cu care a ştiut să privească situaţiele politice; d. Lascar Catargiu ştie foarte bine că unindu-se asta zi saa mâine cu Ion Bretianu.cu d. Koifâlniceanu şi alţii spre a răsturna guvernul actual, ar lucra singur la damnarea partidului conservator, ar încovoea spinarea ca să se ridice colectivitatea pe dânsul. De aceia, putem spune cu cea mal deplina convingere că ideia unei coaliţii n'a fc st pusa înainte, n’a îost scormonită de cât de coleoiivişti, care »b voit să Încerce ce fel de efect va produce un asemenea svon şi dacă nu cum va se vor găsi cftţl-va conservatori nemulţumiţi destul de nepricepuţi spre a cădea în aceasta cursă. Colectiviştii au uitat însă că nici muştele nu se piind cu oţet, dar încă oamenii. UN PROIECT FINANCIAR Impozitul proporţional—Parcraa consiliului do miniştri.—Bugo-tul anului 1889.—Venituri, clieltucli, deficit. — Ca ■nesuri trelmesc luate ? Impozitul proporţional Proiectul de lege asupra impositu-lui proporţional a venit acum câteva zile in discuţiunea consiliului de miniştrii. Era vorba ca din încasările ce se vor face aplicând u se acest proiect de imposit, se se acopere deficitul şi se se stabilească echilibrul. Unii dintre dd. miniştri au fost de părere că deficitul s’ar putea acoperi şi prin alte mijloace, fără ca se se mai aplice contribuabililor un nou impozit. Aşa, au zis d-lor, sunt multe venituri care s’ar putea spori, redu-câudu se în acelaşi timp unele chel-tuelî. Acel dintre dd. miniştri, care din potrivă au susţinut impozitul proporţional, au obiectat că deficitul egzistent nu se poate acoperi cu mijloace mici, câ mesuri radicale ss impun. Ultima hotărâre a consiliului de miniştri, în urma obiecţiunilor ridicate din ambele părţi, a fost că chestiunea aceasta mai trebue discutată într’un viitor consiliu. Bugetul anului 1839 lată care sunt veniturile Statului, aşa cum le găsim trecute In buget: Venituri Gontribuţiuni directe » » indirecte Monopoluri Domeniurî Lucrări publice Interne Finance Besboiu Externe Culte Justiţie Diferite venituri 152.955,700. 27 500,000 35.150 000 42 000.000 22 050 500 11.384,700 5,900 000 1,499,0(J0 1,369 000 126 000 236,500 1500 5847,500 Aşa dar, precum se ved-e, veniturile Statului nostru se urcă la suma de 152,955,700 lei. Cheltueli Datoria publică . . 65,048,422.45 Ministerul de resbel 23.944,270 « ds finanţe 21,476,*i9 « culte . . 15,143,365.65 « interne . 10,930,961 « lucrărilor publice 5,600,170 « justiţie . 4,796,742 Domenii .... 3,991.153 Externe............. 1,547,012 68 Consiliul de miniştri 65.560 162,54 î,476.13 Fond pentru deschiderea de credite suplimentare şi extraordinare.................. 1,455,523.87 164,000,000 Deficitul Veniturile fiind de . 152,955,700 şi cheltuelile. . . .164,600,000 Deficitul care rămâne, este de ... . 11,644,300 De la acest deficit trebue se scădem suma de 5,160,029, ce va ră-mîne din economii de cheltueli. Astfel vom «vea un deficit exact de 6,498,280 66. Acum kste cestiunea se se ştie, cari sunt mijloacele cele m»i neme-rite spre a se acoperi deficitul şi a se stabili echilibrul bugetar. Finanţele ţârei, sguduite atât de greu prin nesăbuită politică linan-ţiara a guvernului colectivist, se resimt greu şi asta-zi, aşa ca trebueso mssur. sjrio se spre a se ajunge la un bun sfârşit. îndată ce acest proect va mai veni înaintea consiliului de miniştri, ne vom grăbi a comunica cititorilor noştri rezultatul. I». www.dacoromanica.ro t BPOCA - 18 IANUARIE TEATRU NATIONAL Făgăduisem, înt’o cronica trecuta, s6 fac un mic bilanţ al activităţei teatrului naţional, de când noua direcţiune care a urmat dupe ancheta financiara s'a instalat la cârma primei noastre scene. Un bilanţ! Nu amănunţit, f&ra îndoiala,— căci lucrul ar face impresiunea unei adevfi-rate trezituri; nu voia lua în cercetare, adics, toate piesile jucate, şi anume pe fie-care, cercetându-I valoarea dramatica, or literară, nici voia da note despre interpretare; — a-ceasta o voia face regulat cu cele ce se vor represinta d'acum încolo, şi cum se vede prea bine că activitatea teatrului nostru se va margini şi încurca, vrând nevrând, până la închiderea stagiune!, înacelaş1 cerc viţios, vom avea ocasiunea se revedem succesele, saO nesuccesele de la începutul acesteiaşi stagiuni. Aşi voi numai sC pun în lumină, pe cât se poate, tendinţa generală a repertoriului întocmit de noua direcţiune, ca apoi de aci, se se poată pricepe nu numai ce s’a putut face, dar chiar ce era în gândul directorului st facă. Dintru început mărturisesc că n’am fost din aceia care aU aplaudat când d. Cara-giale avu norocul s5 fie numit director al teatrului naţional. Noroc e cuvîntul drept, şi am convingerea întemeiată pe dovezi puternice, că şi d sale numirea 'l a făcut impresiunea «că a avut noroc» indiferent daca mai pe urmă a dobândit siguranţa tristă, că numai norocos nu poate fi un om pus acolo unde nu se poate menţine şi de unde, mal curând, or mai târzia, trebue se se coboare mai sfios, în toate cazurile micşorat, mal umilit de cum se urcase. Căci, nu mai încape vorbă, şi sfios şi umilit a urcat noul director treptele care duc la cabinetul sfiO. Dovadi despre aceasta ar fi se stea chiar inteligenţa d sale, care negreşit 'l-a spus că sarcina luată ÎI va birui puterile; şi nu mai e de îndoit că, în primele zile de nedumerire, noua funcţiune’i-a făcut impresiunea unei spânzurărl prea sus, de unde căzând va remânea în d sa nu numai directorul sugrumat, ci şi autorul dramatic veştejit. Veştejit pentru doue cuvinte: primul, că nu avea sC mal lucreze, condam-nându-se a’şl susţine reputaţiunea de autor dramatic numai pe spatele trecutului; iar al doilea, că avea se dea publicului convingerea că nu e de ajuns sfi al talent d’a seri comedii cu haz, pentru a fi neapărat şi bun conducător al unui teatru. Or-cum d. Caragiale a fost numit director al teatrului naţional şi, în aceasta calitate, trebuea s6 pornească înainte într’un fel, mal ales că datora ministrului generos şi bine intenţionat, care ’i dase acest loc de onoare, cel puţin dovada că are conştiinţă de misiunea ce i se încredinţase. Ia s6 vedem cum a înţeles noul director această misiune. Pentru aceasta n’am nevoe s6 spun migălit ce a făcut; voia fi mal blând, me voia mărgini la ce avea în gând se facă. Fiind bine ştiut că de obiceia mal mult doreşti şi voeştl, de cât reuşeşti se faci, daca nu îl vom găsi bine în dorinţe şi voinţă, se va putea lesne judeca ce a fost în reuşită. Deschid dar broşura d-lui Caragiale, acel soia de manifest dramatic, pe care a simţit nevoe s’o împarţâ prietenilor, cunoscuţilor, ziarelor, publicului, cu un cuvînt, Îndată ce a intrat In funcţiune. Las d’o parte întreagă acusarea ce face fostelor direcţiun', — acuzare făcută la timp, cu mal multă dreptate şi cu mai mare consecinţa de alţii; las de asemenea înlături panegiricul sGO parsonal cum şi împunsăturile îndreptate în contra unor duşmani închipuiţi, de care se credea atacat cu înverşunare, prin şoapte la ureche cum spune singur, câc lovituri de alt soia, şi ast-fel cum mulţi pe buna dreptate puteaa sG’l dea, nu’mi aduc aminte sG se fi ivit prin ziare. Mal mult, aU fost oameni care puteau se nu’l lase în pace din primul minut şi totuşi aO voit mai bine sG tacă şi sC aştepte. Se vedem însă ce spunea d. director în manifestul sea privitor şi anume la credinţele şi ideile sale în materie de artă dramatică. De vom scoate acuzările, procesul de in-tenţiunl făcut unora şi altora, cum şi pane-gericul sea personal, nu vom putea afla, cu toată buna-voinţă, In atâtea pagini tipărite, de cât foarte puţine rîndurl care ne pot lămuri In chestiunea ce ne interesează; ce e drep puţine dar ne lămuresc bine. Vorbind despre lipsa de disciplină, despre destrăbălarea ce domnea în teatru, d Caragiale spune cum da exemplu administraţilor sei: «Dar acesta stricteţe ’ml o impun şi mie însumi, tocmai ca sG n’aibă nimeni încotro. Intru dimineaţa la 8 ceasuri în teatru, lucrez în biuroO până la 11; — la 11 ore precise trec în sala probelor, unde dirijez, cu regizorul d-nu Gusty, repetiţia pâne la 3 dupe amiază. De la 3 pâne la 6 teatrul e închis, avem o pauză. La şase precise, nici un minut mal târzia, sunt în sala probelor, unde lucrez cu cea mal amănunţita luare aminte la pregătirea spectacolelor. Via cel d’înlâia In teatru, şi ies cel din urmă, când s’a sfârşit repetiţia de seară, la 10 ceasuri. Oamenii de servicid şi artiştii pot sG atesteze despre aceasta I Iată ca muncă materială.» Aşa esie, şi nu mal e nevoie azi nici de atestarea artiştilor, nici chiar de aceia a oamenilor de servicia.ca se se ştie că este aşa. Duşmanii d-lui Caragiale, cred, recunosc, şi dânşii această «munca materială»—cum o numeşte d-sa. Iată dar o nota bună şi un pas înainte; pe când noul director se credea la început aşa de oropsit în cât se mulţumea cu mărturia servitorilor despre destoinicia sa, acum, graţie muncei sale, fie şi numai materiale, are consolaţiunea d’a i se recunoaşte de către toţi această cualitate. Adevărul este că rar a domnit în teatru o mal mare disciplina, o mal încordată şi mal ales regulată muncă, şi ponctualitate în îndeplinirea, bine rea, a datoriilor fie-căruia. Vine acum întrebarea : această muncă la ce rezultate a dus teatrul naţional din punctul de vedere artistic şi literar ? Munca e bună, munca e sfântă, munca poate îndeplini minuni, în unele condiţiuni : să fie spornica, sG nu «bată apa în piuă»—sS fie sistematică, să aibă o tendinţă bună, un scop spre ajungerea căruia se depune toată truda şi toată oboseala aceia materială. Din acest punct de vedere cum sta activitatea noului director ? In săptămâna viitoare ne vom lămuri. AGRICULTURA MODEL 63.000 lei cheltueli si in schimb 18,dOO venit brut Din expunerea situatiunei tesaurulul public, pag. 26 se vede câ venitul moşiilor staşate pe lângă cele 3 şcoale de agricultură, Ferăstrail, Strihareţ şi Roman, s’a evaluat în buget 54,000 lei, ele au adus însă în anul bugetar 1887—88 numai un venit brut de 18,503 lei 49 bani. Cu alte cuvinte aceste moşii ad produs numai a treia parte din suma evaluata. SS nu se creadă însă că evaluarea a fost prea urcată, nu — pentru că Statul cheltueşte cu exploatarea acestor trei moşii pe an suma de 43 000 lei, arenda lor încă ar face vre o 20 000, deci pe Stat II costă aceste trei moşii cel puţin 63.000 lei pe an, prin urmare când s’ad evaluat veniturile brute a moşiilor a-cestora la 54,000 lei s'a făcut deja o reducţiune de 9000 lei. Fermele şcoaleior de agricultură au dat dar în anul trecut bugetar un deficit de 35,496 lei 51 bani Care, ra-portându-se la suma evaluată în buget, represintă un deficit de 65 0/q, iar dacă vom raporta venitul la cheltuelile făcute, cu exploatarea lor, deficitul este de 7/ O/q. Cu alte vorbe, cu exploatarea moşiilor şcoaleior de agricultură să cheltueşte de 3 ori mal mult de cât este venitul lor brut. Frumoasă gospodărie ce e drept, şi când ne gândim câ aceasta serveşte de model elevilor acelor şcoale. Mal grav este aceea câ la acele moşii nici nu există comptabilitate, cel puţin la cea de la Ferăstrău nu, de si are un secretar comptabil plătit cu 300 de lei pe lună. Totul se mărgineşte la înregistrarea pieselor justificative dupe banii cheltuiţi. Lucrul foarte uşor şi comod. Expunerea situaţiunel tesaurulul ne arată roadele acestei gospodării. Credem că d. ministru al domenielor va remedia acest răh, a cărui urmări grave se resimt în buget şi încă mal mult asupra elevilor acelor şcoale. S. P. ECOURILE ZILEI D. Th. Rosetti, preşedintele consiliului a lucrat azi cu M S. Regele. —x— M. S Ragele a decis se se zidească ob;sericâ, în comuna Predeal. Chal-tuelele acestei zidiri se vor face din ceseta regală. —x— Consiliul, comunal în şedinţa sa de la 15 a discutat modul cum trebue se se proceadă la facerea listelor cdectorale. Consiliul a adjudecat aceste liste imprimeriei Statului pe preţul de le> 22 mia. Tot în această şedinţă s’a mai decis, că afară de liste se se mai scoată nişte broşuri de numele alegătorilor, pe ordine alfabetică. —x— D. general Cretzeanu a depus pro-ectul elaborat de comisia instituită pentru reforma cavaleriei. —x— Sâmbăta viitoare vor începe confe-renţele la clubul militar, la cari M. S. Regele a promis câ va asista. —x— D. L°autey, directorul Agenţiei IJavas din Bucureşti, a fost decorat de M S. Sultanul cu irisemnele de ofiţ r al ordinului Mcdgidie. Felicităm pe d. Leautey pentru 0-noaroa primită. —x— Erî s’au început la Universitate concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de institutori şi institutoare. —x— Comisia însărcinată cu elaborarea unui nou rrgulam^nt pentru servitori, şi a terminat lucrarea, care se va tipări şi supune consiliului comunal în cea mai apropiată şedinţă. —x— Cu ocazia expoziţiei de bele arte de la Ateneu, M. M. L. L. vizitând salonul au exprimat dorinţa a cumpăra mai multe opere expuse, ca o amintire a primei expoziţii oficiale a Salonului nostru şi spre a veni prin această. încuragiare în ajutorul artiştilor Doştrii. Pilda M. M. L. L ale căror sentimente artistice sunt de mult cunoscute, a pricinuit o mare bucurie în cercul artiştilor, şi ar fi de dorit se fie urmată şi de guvern care ar putea la rându’i veni în ajutorul artiştilor cumpărând operele meritorii pentru Pinacoteca Statulu>. ŞTIRI MĂRUNTE Direcţiunea bibliotecet Britisch Museum a hotărât, câ romanele nu vor li dale la cetit decât după 5 ani de la publicarea lor. Asta din causâ câ inglejil daO navală cu gramada la biblioteca pentru a cere romanele Iul Emil Zola şi a celor-l’alţl romancieri francejl. — Tyras, câinele d-lul de Bismarck a murit. Câinele imperiuUiî, Rrichs uah unh, cum ÎI ziceau socialiştii era un buldog mare de la Ulm. — Dune Gazeta de Franc fort, împăratul Germaniei a cerut ca în actul de acuzare contra d-lul Geffken, prinţul de Bismarck se suprime pasajul în care se spunea câ proclamaţia împăratului Frederic câtre ponor fusese redactată de d. Geffken. Dar d. de Bismarck a refuzat şi împăratul nu s’a înduplecat decât dupe ce cancelarul i-a dovedit câ interesul Statului cerea ca acel pasaj se lie publicat ca şi cele l’alte. — La Londra, doi ofiţeri din regimentul g’rdelor, din cele mal nobile familii din Anglia, certându-se aâ găsit de cuviinţă să se apuce de boxat. Lupta a ţinut 32 minute şi s’a întîmplat in manejul de la Hy-de-Park. Dupe acest scandal unul din luptători a trebuit se părăsească armata. INTEMPLARILE ZILEI DIN CAPITALA Vremea.—Timpul astâ-zî e foarte frumos şi temperatura rece azi dimineaţă, s’a încâlz t tu timpul zilei. La amiază termometrulînsemna 2 grade d’asupra lui 0. DIN .JUDEŢE Moartea unei mirese—Ieri la o nuntă de pe vale, zice Posta din Galaţi, vorni-celul, voind să tragă cu un pistol, cumje 0-biceiul pe la nunţi, a lovit pe mireasă, care a murit îndată. Pistolul era încărcat cu fultuialft şi împuscaraa s’a făcut la distanţă de un metru. Vornirelul însuşi a fost rănit la fată şi dus la spital. Mama mirelui, aflând de a-eastâ întâmplare, a căzut moartă de supărare. Doi centenari.?-- In ziua de 9 Ianuarie curent, a încetat din viaţa Barbu Roibu din comuna Lunguieţi, judeţul Dîmboviţa, în etate de 116 ani aproape. La începutul lunei curente, Ioana soţia lui Barbu Cioacă din comuna Genuneni, judeţul Vâlcea, a încetat din viaţă în vârsta de aproape 120 ani. Pruncucidere. — In ziua de, 8 Ianuarie curent, fata Leanca, fiica lui Dumitru Neicu d n comuna Cezieai, câtuua Sârbi, judeţul Romanaţt, născând un copil, ’l a omorît sirângându’l cu mâuele de gât. Caşul fiind cercetat de parchet, numita a declarat că a făptuit crima tmpinsa de ruşine, nefiind măritată şi de frica ce avea de părintele şed. Moarte din lampa. ?— In noaptea de 14 Ianuarie curent, văduva Speranţa E-neseu din Târgovişte, strada Mihaiu-Bravu, s’a găsit moarta în casa şa- Căuşele mor-ţel, în urma cercetărilor urmate, se presupune a fi fost că numita, voind să aprindă o lampă, ce o avea în mijlocul casei, lampa a căzut jos şi, spărgâudu-se, s’a aprins gazul şi, a luat foc atât masa cât şi lucrurile aflate pe dînsa ; iar uşa fiind închisă, focul a ars înfundat şi dînsa s’â asfixiat din causa fumului. DIN STUE1NATATE Jubileul milenar al unui ziar. — Pentru serbarea esistenţel de o mie de ani a celui mal vechiQ ziar pe pâmînt, anume a ziarului chinez Kin-Pem, întemeiat în a-nul 911, se iac deja de acum pregătiri. La început foia apărea neregulat, d; la 1361 o data p» săptămână, de la 1804 apare în toate zilele, şi încă în trei edhiunl şi anume: ediţia de dimineaţă pe hârtie galbenă econsacrată intereselor comerciale, ediţia de la ameazl pe hârtiâ alba e consacrată ordinaţiunilor oficiale şi diferitelor noutăţi locale, ed ţia de seară pe hârtie roşiâ e consacrată artieolilor de fond. Ga redactori funcţionează trei învăţaţi, care sunt foarte bine plătiţi de Stat. De şi ziarul ocupă cel diniâiQ rang tu presa Chinei, totuşi abia numerâ 14, 00 abonaţi. Un pod gigantic. — Americani! jeloşl de turnul Edtelsă pregătesc a face un pod gigantic pe Hudson care va fi cu 400 metri mai lung de cât faimosul pod de la Brook-lyn, cel mal mare pod suspendat. Podul acesta va fi susţinut de cabluri duble superpuse unul altuia şi puse pe nişte turnuri de 152 metri de înălţime aşezate pe ţerm. Muţumită experienţelor făcute la turnul Eiffel aceste turnuri vor fi nişte pi-loane octogonale cu lăture de 2 m. 13 la basâ şi 1 m 52 la vtrf. Puntea cea mal de jos va fi zidită şi zidurile de peatrâ vor trece o nalţime de 64 metri de asupra celor mal nalte mări ; şese cal de drumuri de f>-r vor strebate aceste ziduri într’un fel de tuneluri metalice. Cablurile de fir de oţel, de 1 m. 22 diametru, îndreptate de 15 ra. 25 din axa în axS, vor fi puternic legate între ele şi acoperite cu o învălitoare de oţel subţire, lăsând un spaţ ine ar de 50 milimetri care va a para cablurile contra variaţiuni.or temneraturei. Această lucrare strălucită va 11 ia o înălţime de 140 metri de *tupra nivelu'ui celor mal nalte miri. Ea va costa 400 milioane franci. Jubileul regelui Oscar. — Cu ocasia jubileului regelui Osuar care a sărbătorit al 60-lea aniversar, s’afl comunicat următoarele amănunte: Regele Oscara primit la 1862 medalia de salvare franceză, cu panglică, pe c&re o poartă bucuros. A meritat’o laNiza, oprind, cu primejdia vieţei Iul n’şte cal speriaţi, care eraQ să se arunce în văgăuna de la Montgros, tirînd o trăsura unde eraO o damă şi doi copil. Regele Svedeî e un poet de talent: a scris un volum de versuri intitulat: Amintirile flotei Suedeze. Academia de la Slockolm primi într’o zi această culegere care nu purta numele nici unul autor şi cârel ’l dădu premiul al doilea. Laureatul se destăinui mai LârziO. El a tradus în limba svedeză un volum al lui Goethe, Cidul şi Tasul. LEGEA T0C1IEUL0R AGRICOLE Un amic al nostru, care face parte din comisiunea de 20 agricultori, însărcinaţi să ’şl dea părerea asupra lege! tocmelilor agricole, ne comunica următorul raport adresat prefecturel de Buzău : Domnule Prefect, Sub-scrişiI luându-ne Însărcinarea da a vă presinta înscris părerile noastre asupra proectului da lege de tocmeli agricole ce ne-aţî supus, ne credem datori Înainte de loste a mulţumi d-lui Ministru al agriculturei pentru deosebita consideraţiune ce ne da, cerând şi părerea noastră asupra unul proect de lege care ne interesează pe noi agricultorii; cât şi d-v. d-le Prefect, pentru graba ce aţi pus In esecu-tarea dorinţei d-tui ministru şi pentru onoarea ce ne-aţî făcut adresându-vă la noi sub-semuaţii. D-v. insa, d-le prefect, nu veţi pretinde de la noi, oameni de plug, iar nu de coudeiu, sâ fim scriitori eleganţi ci deseriitori exacţi al uevoilor noastre, remeuând ca d-v., mal în stare ca noi, să arătaţi d-lui ministru cum veţi crede mal bine şi mal c ar dorinţele Doastre care sperăm câ nu vor Ii găsite nici ec-sagerate, nici contrare dreptu ui de proprietate sad libertăţii muncii; principii care sunt tot.aşa de scumpe nouă ca şi la or-care alt cetăţean. Nu mai Încape îndoială, d-le prefect, că legea pentru tocmelile agricole făcuta ia 1866, adică doi ani după împroprietărirea ţăranilor, n'a avut alt scop de cât a asigura agricultorilor mari avantagiele de care T lipsea a-bolirea clâcn, punendu-le la dsposi ţiune pentru executarea angajamentelor agricole ce ar fi făcut cu foştii clâ-caşi, nişte mijloace de care nu se puteau bucura dupe dreptul comun. Inconvenientele Insă şi abusurile la care a dat loc aplicarea acestei legi s’au văzut de la început, cacl dupe câţi-va ani numai a trebuit să se mo diflee legea, atât pentru a determina mal bine caracterele unei obligaţiuni agricole cât şi cu deosebire pentru a’I schimba sad mal bine desfiinţa măsurile de esecutare prevăzute până a-tunci, gâsindu-se modul de esecutare dacă nu prea aspru în or-ca caz nepotrivit cu starea rioas'ra de civilisaţiune şi ast-fel s'a ajuns treptat la legea dm 1882, a cărei mod ficare se cere astâ-zl şi pentru care aţi bioe-voit a ne con-su ta şi pe noi, ca fiind interesaţi de a-proape. Singura raţiune de a fi a acestei legi escepţionale erea de a asigura, cum ziserăm mai sus, o esecuţiune mai somară pentru angajamentele agricole, fiind considerate ca foarte importante pentru prosperitatea agriculturei în ţara noastră. Dar esecuţiunea prevăzută a-tât In legea actuală precum şi In noul proe„t este absolut ineficace şi resul-tatul obţinut cu totul nul. Intr'adevăr, d-le prefect, ţara noastră fiind o ţară puţin populată în raport cu Întinderea suprafeţei cultivate, lipsa lucrătorilor este foarte simţită şi deci, când cei angajaţi ar lipsi de la lucru ne este daca nu imposibil, dară foarte cu anevoie a găsi alţii cari să facă munca la care se angajaseră cel d'întâi; şi ast-fel condiţiunea principală pentru un agricultor de a ’şl vedea bucatele lucrate la vreme rămâne nerea-lisată, legiuitorul ne mai voind să constrângă pe lucrători cu sila să facă munca la care se angajaseră şi neputând printr’o disposiţiune legislativa procura lucrătorii cari lipsesc. Gât pentru despăgubirea ce ar putea pretinde agricultorul vătămat de la lucrătorul neconsecinte, aceasta este tot aşa de îlu-sorie ca şi executarea; câcf, fiind cunoscut ca lucrătorii săraci sunt acel cari iad bani pe muncă, — sarâcia lor pe de o parte şi scutirile legaie pe de alta vor pune obstacol or cărei despăgubiri. De altminteri această despăgubire nu se poate obţine de cât tot ’>e calea ordinară a judecăţilor. Ast-fel dar aceasta lege a fost şi este absolut nefolositoare pentru noî, nici unul necerând aplicarea el în t mp de 23 de ani de când există. Şi cu toate astea agricultura din judeţul nostru este dintre cele d’întâi; dovadă, evidentă câ altele sunt condiţiunile necesare pentru propăşirea acestei principale ramure de industrie naţionale. Dară dacă legea de până astâ-zî a fost absolut nefolositoare pentru agricultorii mari din judeţul nostru, noul proiect. priD resuicţiunile ce impune, este vătămător chiar sătenilor, pe cari ar părea că voieşte să ’l proteagă. Intr’adavăr, I). Oprind pe proprietari să ceară de la ţăranii cari se învoiesc pe moşiile, lor, unele prestaţiuni în natură, cum zile cu carul, chirii la gară, etc., legea i sileşte să pretinzâ sătenilor o muncă ţruşfet) seu o djmă mai mare. singuru1 lucru pe care II permite Şi ast fel pe când libertatea angajamentelor ar avea de efect să reparliseze în diferite timpuri ale anului şi să varieze munca ce trebue să facă ţernnii arendaşi or pentru pământul ce le di lor, — ca ce ar 0 o uşurare pentru ţerani ; restric-ţiunile puse de lege («rt 4 d n proiect) vor face ca să se ceară de la sât*jnl numai un soifi saQ două de munca care va trebui executată în acelaşi timp ; sad să le iea o dijmă mal mare, — cea ce va fl In paguba ţeranilor. Câcl, or ce vă www.dacoromanica.ro face legiuitorul,— dacă vă respecta însă dreptul de propriet te,—sătenii vor îndeplini toate condiţiunile puse de arendaşi, când aceştia vor fi stăpâni pe si-tuaţiune, adecă când vor avea moşii în centruri populate şi de unde sătenilor le ar fl cu anevoe să se depărteze ; şi din contra în centrurile largi şi puţin populate, fără nici-o disposiţiune legala, ţeranii vor fi scutiţi de acele pres-taţiuni de cari vorbim şi de multe altele. E de regretat că legiuitorul nu s’a convins încă de acest adevăr şi n’a văzut unde stă remediul. II.) Macsimul pus de proiectul de lege pentru munca ce sătenii vor face proprietarilor, presupune un maximum de pământ ce li se va da. Or, această disposiţiune va fi vătămătoare pentru cea mai mare parte din sătenii noştri, toţi luând atâta pământ pentru el câ, după tnvoieleie cari le ati astă-zT, dail arendaşilor In munca (reşM) şi dijma combinate mal multe pogoane de cât macsimul prevăzut de lege câ putând forma obiectul unei învoieli agricole; şi ast fel această disposiţiune legală va avea de efect ca arendaşii să dea sătenilor mal puţin pământ pentru dânşii, cea ce nu credem de fel că ar fl în folosul lor; câci or ce s'ar zice, ţara românească fiind şi neputând fl până acum şi încă pentru multa vreme de cât ţară de cultura estensivă, cultivarea unei suprafeţe mai răstrtnsă nu poate fi folositoare ţăranului. Aceasta de altminteri o recunoaşte chiar legiuitorul, câci permite închirierea la ţăran de pământuri mal Întinse subt alt rvgim de legisia-ţiune. Ast-fel, In resumat, nici un ajutor pentru agricultorii mari nici pentru ţărani; vătămare pentru aceştia; ura între unii şi alţii, iată resultatul acestei legi escepţionale. Conclusiunea nu poate fl dară alta de cât abrogarea legii şi întinderea imperiului dreptului comun la coavenţiunile agricole ca şi la toate ce-le-l alte, mai simplificând procedura şi scurtând termenele. Judecata dreaptă şi luminata a magistralilor este destulă garanţie pentru agricultorii mari ca şi pentru ţărani. Afară de aceasta, neecsecutarea cu rea credinţă din partea unui muncitor a obligaţiunilor agricole ce ar contracta, ar putea fi pedepsită cu închisoare, ca-lificându-se ca un delict faptul unul muncitor de a se fi angajat la mal mulţi de o dată, când ştia câ nu poate esecuta aceste angajamente. Această sancţiune finală unită cu disposiţiunea art. 40 din actualul proiect, Introduse în dreptul comun, ar fi suficiente ca se garanteze esecutarea obligaţiunilor agricole şi n’ar mai fi nevoie de legi escepţionale, tot d’a una reu văzute într'o societate democratică ca a noastră. In ce priveşte legalizarea actelor de tocmeli agricole, întinderea legii din 1886 pentru autentificarea tuturor actelor şi la acest soia de obligaţiuni ar fi suficientă. E ita, d-le P-efect, în câte-va rânduri părerea noastra asupra proiectului ce aţi bine voit a ne supune la cercetare. Noi conchizănd la abrogarea legii am crezut de prisos a arăta modul obscur In care sunt redactate articolele cele mai principale din proiect, cum este art. 1 şi 31 cari nu specifică bine diferitele moluri de angajamente ce se pot face şi nu spune daca In maxi-muriie de munca arătate este coprinsâ şi dijma'şi reşfetul. Apoi art. 3 din proiect nu poate fl considerat de cât ca o superfluitate, coprinzând mal mult o condiţiuae de stil, de cât de legisla-ţiune. Terminând ne veţi permite, d-le prefect, pe de o parte să protestăm în contra afirmaţiunei că ţăranii din Moldova ar fi într’o posiţiune materială şi morală mal bună ca a lor noştri— proba eclatantă de superioritatea sistemului nostru de cultura faţă cu cel moldovenesc; şi pe de altă parte să vă arătăm tn câte-va cuvinte ce ar fl de făcut pentru îmbunătăţirea agriculturei noastre. Ga tot d’a-una nu cerem de cât foarte puţin : Suprimarea or-că-rei tacse de esporp, căi de comunica-ţiune ca se ne înlesnească transporturile şi mai presus de toate libertate complectă de muncă şi de schimb, adică suprimarea protecţiunii industriei manufacturiere care nu esista şi tiu se poate des-volta de cât în alte condiţiuni economice şi care însemnează despuierea agricultorilor mari şi mici în favoarea câtorva tîrgoveţî; şi cât pentru rest ne însărcinam noi. Nu mai vorbim da siguranţa ce trebue să domnească la ţară ca în oraşe, cad aceasta este o condiţiune fără de care nici un progres nu e posibil şi pentru aceasta se cere o administra-ţiuue şi o justiţie buuâ şi de o potrivă eftină pentru toţi. Primiţi etc. ţSemnaţl peste 20de agricultori din cel mal de frunte din judeţul Buzăfi.) CORPU.’,ILE1EGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 16 Ianuarie 1889 (Urmare) D. Mort/.un su-ţine, că alegerea s’a făcut în regulă, că toţi alegători aO votat si combate protestul fă ut de alegatorii col. III de Roman cilându-se pe sine dintr’un vechift discurs, ceia ce e o culme de mo* desLie.... In privinţa intervenţiei pro"urorulu1 la acele lurburftri, d-sa spune câ n’a fost chemat prin adresă de preşedintele biurouluî şi prin urmare răQ a venit. Unde ’t a lresa de chemare ? Să întreabă cu triumf onorabdu Fără să ştie în a-celaş timp că or de câte ori e cestie de ordine publică procurorul intervine lie chemai fie nechemat. D sa a pol tutr’un lung discurs care provoacă prin ameninţări sa a comentariîilarilatea camerei, conchide la invalidare. EPOCA — 18 IANUARIE 3 Nota: In ţoi intervalul cât a vorhit Morţun, d. Nădejde a cetit Nene freue Presse. D. Muxlza tn cestie de ngulament cere numirea unei comisii care se examineze contesaţiile. D. Sandu Hasonnu vorbeşte pentru invalidare răspunzând ameninţărilor d-ior Nădejde şi comp. şi zicându-le carnal lesne ’l spânzură d-sape socialişti,de cât aceştia pe d sa. D. Voinov declinând or-ce Înfrăţire cu socialiştii susţine validarea pe motive de drept, iar nu sâ se invalideze pe motive politice. D-sa deplânge pe ţăranii care ad fost nenorociţi şi s’ad luatdupâ promisiunile socialiştilor. Apoi cere nrmârirea a-celor care profită de dreptul dat de lege dea ’şi propaga opiniunea şi propagă dezordinea. Nu 1 mal puţin adevărat Insă, xice d. Voinov, ca alegerea a fost r’ gulatâ. D sa se teme de socialiştii de afarft din cameră de acel ce pescuesc tn apă tulbure. Apoi continuă combătând raportul, tutre-bând pe d. Morţun, daca doresc propr o-tatea In comun şi vor să aducă In acea stare ţărănimea, de ce nu Începe cu moşia’l părintească şi o ţine de face tmpru muturl, ca să cheltuiască pe la alegeri pentru d sa. D. IV. lonescu arată că nu socialistul se goneşte din parlament ci prin depărtarea Iul Veniamin se va practica adevărata libertate tn alegeri (Aplause). A egerea col. al Il-lea de Roman a fost nu perfecta ci infecta. (Aplauze). D. lonescu spune că socialiştii strigă că s'a dus şcoala veche a liberalismului care era cu convingerea, şi vin el liberali noi (socialişti) de propagă libertatea cu incendia ! (Aplause). D. Mortzun întrerupe. D. lonescu ’l roagă să practice măcar aci caritatea creştină dacă afară din parlament tnjurâ pe Hristos. D-sa «r.ită cum socialiştii răuşesc tn col. al III-)ea de Roman, tn urma nefericitului sistem cucaread răuşit să bageintri-ga Intre ţăranii români de acolo şi unguri catolici. D. lonescu termină cerând o anchetă parlamentară. Să sere Închiderea discuţiei. D. Pana vorbeşte contra. Disecţia se închide şi se pune la vot cu bile propunerea unei anchete parlamentare. 84 voturi pentru 32 contra. Prin urmare s’a admis ancheta parlamentară. Şedinţa se suspendă la ora 5 i/2 ne mal fiind deputaţii tn număr, remânând să se aleagă membri care vor compune comi-siunea de anchetă. Reporter. Ri^-larea libertâţei individuale a unul locuitor d n jud -ţol Olt, (1) alta asupr mersului încet a anchetei ce tr bue s’o facă paroh tul de Bicau tn privinţa unei tâlharii asupra unei doam ie, etc. D. Itlieeseu ce e asemenea desluşiri. D. Illaramberg face o propunere prin c re cere adaog irea unul aliniat la art. 276 pr. c. prin care magistratul înaintat, nu-m-t sad decorat de un ministru, să nu poată judeca tn procesul ce ac -1 ministru l'ar pleda, fie ca avocat, reclamant sau intim .t. D. I. Rndiilescii cere comunicarea raportului făcut de proc. general al Gurţel rela iv la ancheta făcuta parchetului de Argeş spre a adresa o interpelare. D. Orovtsanu iosif repetă cererea unor dosare de ia d. mmis ru de interne, spre a adresa o interpelare relativă Ia administraţia R -Sărat. Trecând ia ordinea zilei, d. Mortzun vorbeşte în chestie de regulament asupra voiului de erl, ş’apol tn chestie perso jalâ cauta să respundâ discursului d-lul N. lonescu din precedenta şedinţă. Onorabilul se încurcă râd când e întrebat de ce nu’şi împarte moşa ca să dea exemplu de interes la soarta ţăranilul. D. A' lonescu spune socialiştilor că ad marea pretenţiune de a regenera societatea; îl imită pe d. Carp care e mai modest şi vrea regenerarea numai a unul partid. (Ilaritate). L- arată apoi că pe când d-lor susţin internaţionala, d-lul susţine naţionalitatea rotnăna. D. lonescu arată o scrisoare de la un moş al lui Mortun, fn care spune că ar veni în Cameră dar nu vrea se se întâi n°ascâ cu nepotu-săfl Vasile şi cu'ideile Iul, fapt de care tînărul Morţun nu e tocm i măgulit. Se aleg membrii comisiunel de anchetă parlamentară relativă la alegerea lui L. Veniamin. D. Rosetti Th. depune din partea ministrului de iinance mal multe proecte de legi pentru credite. Şedinţa se suspendă la 2 1/2. Deputaţii trec In secţiuni spre a discuta mal multe proecte de legi importante. Nurnărl votanţilor pentru membrii ce compun ancheta, ad fost: 106 6 buletine nule 100 voturi exprimate 51 m joritatea absolută Stad «ies d-nil: Cozadini Er. Sturza Dobr k u Argeş Cacacostea StroicI 97 voturi 86 ». 81 » 76 » 73 » Şedinţă publică mâine. SENATUL Şedinţa de la 17 Ianuarie 1889 Şedinţa se deşiude la 2 ore sub pre-şedinţa d Iul G. Mâizescu vicc-preşedinte. 86 Senatori fata. D. I*. Grudlsteanu, citeşte tn a treia lectură propunerea sa relativa la revizuirea codicelui de procedură penală. Des-voltarea publică a propunerel şi numirea comisiunel senatoriale pentru a el studiare se amână pe mâine. D. IV. Fleva, adresează ministrului de coraercid o interpelare asupra dispozi-ţiunilor princare fabrica Gortz a fostsm-tiLa de unele laxe cu violarea tarifului autonom şi al legel pentru încuragiarea industriei naţonale. Se ia tn desb ttere legea reiativâ la re-nunciarea din partea statului, la plala procentelor de la cumparâlorii moşielor statului Craiovita şi Făreâşanca. D. A. Greceanu ţOItu) făctnd istoricu vânzărei acestor bunuri, demonstra că cumpărătorii fiind nevoiţi din consid raţii topografice a cumoâra aceste pământuri absolut sterpe ah fost suiţi si siliţi a da un preţ fabulos, tn cât de se vor îndeplini de stat şi dobânzile la dobânzi asupra ratelor tntîrziate statul ar beneficia de o camatâ ne auzită şi incompatibila cu de unitatea sa, pentru care se roaga a se admite legea. D. Al. LaliovarI ministru Domenielor, declara maltuteid că acest proiect a fost moştenit de la regimul trecut, de aceia nu poate lua respunderea vieielor de formă, în fond tnsâ crede că admiterea Iul este o cestiune de dreptate, cu toate că, cumpărătorii fiind majori, statul nu poate fi respurizâtor de actul sevârşit de dânşii. Cu toate acestea tn faţa preţului considerabil al adjudecărel şi a sumelor deja respunse, Senatul în înalta sa înţelepciune, va judeca asupra actului de generozitate ce se cade sâ facă Stătu în casu de faţă. Insă, pentru că Camera trecută a mers prea departe în generositatea el votând o lege prin care trece cu bunătate asupra tutulor datorielor remasedin această vtn-zare, cea ce ar fi uri precedent funest şi nepomenit, roagă Senatul se admită proiectul aşa cum a fost propus de guvernul Bratianu şi prin care Statul renunţa la procente, prelungind cu 10 ani termenul pentru plata capitalului tn ratele neplâ-tite. D. Caniarasescu, se pronunţă contra proiectului pentru că Satul nu poale să ’şi împartă averea cu nişte cumpărători nesocotiţi. Proectul fostului guvern se ia în consideraţie. La art. I-iu: D-lul IV. Fleva, i se pare generositatea legel de faţă, e prea afară din cale, căci de vreme ce ii se iartă dobdnile întârziate cel puţin se plătească de îndată capitalul or se înapoeze moşia, căci a li se mal prelungi termene însemnează o curată delapidare, o spoliaţiune a averel publice. D. A. LaliovarI, ministrul domenielor, declară, că susţine proectul fustulul guvern pentru că i se pare mal echitabil, alt fel daca Senatul ar respinge legea, Statul pe lângă suma considerabilă deja încasată ar trebui se ia înapoi de la ţerani cumpârâlorl moşia şi se le urmărească şi alta avere. De se va face aceasta apoi se se ştie că se datoreşte îndemnului d-lui Fleva, cât pentru minister, el nu crede câ în cazul de faţă poate Ii vorba de spoliaţiune cu toate câ legea ce susţine este a guvernului B ătianu, ci un act de dreaptă generositatea din partea Statuie. ' D. \Viln»-r, în neunire cu amicul sâd politic d. Fleva, susţine c i căldură proec-tu! de lege preconizat de guvern. Se dâc tire unul amendament caraghios al d-lul P. Grădişteanu, prin care cere sâ se ierte şi sâ seresl.itue tutulor cumpărătorilor de proprietăţi de ale Statului, procentele ratelor întârziate. D. I*. Gradisteanu. declară de mal înainte, câ e convins ca nu se vo~ găsi cinci senatori, care sâsusţie acest amendament, pe care ’l desvoltâ spre a demonstra prin absurd, imposibilitatea legel din punctul de vedere ale echităţel fiscale. După care retrage amendamentul. Art. II dupe o scurtă discuţ e între d. Fleva şi ministrul domenielor se adoptă. Legea pusă în total la vot cu bile se pri-me-,te cu m ire majoritate. D. I*. Gradisteanu, ’şî desvoltâ interpelarea sa reiativâ la aplicarea decretului de amnestie asupra ţăranilor implicaţi tn răscoalele din Prahova Şi întreabă ce caută menţiunea tn decretul regal d pentru rescoala tribunalilor co ecţionale, după cum a hotânt afirmat v deunâ-zi trib. de Ilfov. Cere da" ca măsura de amnestie complectă să’şi afie exulicaţiunea pe larg, dacă ministrul a înţeles aceasta când a propus’o. D. Verneseu ministrul justiţiei, res-punde, câ tn înţelesul general al cuvîutu-lui, Suveranul conform Constituţiei nu poate acorda amnestia de cât pentru delicte şi crime polit ce. Ast-fel decretul prevede că amnistia nu se putea întinde asupra celor osândiţi mal naintecu hotâriri definitive, pentru care suveranul ’ş -a rezervat dreptul de graţie. Cât pr veşte pe acel din Prahova s’a dat un decret de graţie pentru li condamnaţi de Curtea cu juraţi din ţăranii acuzaţi pentru rescoala din comuna Fulga. In rezumat decretul de amnistie nu s'a putut întinde de cât asupra delictelor politice şi tribunalul de Ilfov a greşit înti-zându-l asupra delictelor corecţionale. Cât pemtru cel osîndiţl M. S a arătat şi va a-râta dupe propunerea ministrului cea mal largă generositate acurdandu-le graţia complectă or reduceri însemnate din pe-deaosa ce aii a mal suferi. D. P. Gradisteanu, tn replica sa zice, că dacă e vorba de spiritul adevărat al constituţiei apoi decretul, dupe actele de acuzaţie împotriva celor trimişi la juraţi s’ar Ii putut şi mai puţin aplica întru cât eraft acuzaţi de drept comun. Felicită însă, pe noi miniştri care aQ dat acest larg şi drept caracter răscoalei ţărăneşti prin decretu de amnistie, dar cere se lie aplicat tutulor rescuJaţilor fără oseb re de categorii. D Verneseu, pentru lămurirea d-lul Grădişteanu dă t i ire liste) ţer-milor de la Fulga ce afl fost graţiaţi, remâind numai aceia ce aO iuterjetat un recurs la Casaţie, pentru care cererea d-lul Grădişteanu de ale aplica amnistia or d» ai graţia până la pronunţarea Casaţie'. Ministru adaogă terminând, câ lojţKacei care a0 fost condamnaţi s’ab g-raţial şi speră câ M. S. Regele va întinde Indurarea 8a şi asupra celor ce se vor mal condamna pentru împărtăşire la răs oalft. Cu ţoale acest-a nu se poate abuza de prerogativa Suveranului şi a întinde graţia şi asupra preveniţilor învinuiţi de d-liete de drept comun săvârşite tn coincidenţă cu răscoala. Poate câ unora sâ li se pară prea strâmtă, dar guvernul nu poate uita, câ pe lângă îndurare este siguranţa Stalului şi respectul proprietâţel care trebuesc garantate. (Aplause). www.dacoromanica.ro Printzul Gr. Sturdza crede câ impre-siunea lasată de preopiuinţi trebue să fie forte plăcui â.tnorucât di i ambele părţi s’ad produs cele mal umanitare simtimiute. Dar e foarte uşor a avea aplause şi popularitate pe acest tărâm ; alt-ceva e însă, când depozitarii putereiurmeazâ se garanteze ordinea şi principiul proprietâţel: este admisibil dar, câ guvernul şi regele sunt convinşi, câ acel făcători de rele nu vor mal ataca cu foc şi fier proprietatea. Şi în acest caz întreabă guvernul ce măsuri a luat ministerul pentru supravfghie-rea acestor oameni pentru liniştea proprietâţel. Aceasta pentru siguranţa ordinel publice pe viitor. (Aplauze). D. G. Verneseu, neclară că n’a fost îndemnat de o deşartă fanfaronadă propuind regelui măsurile de elemenţâ, în convingerea că cel puţin cât vasta pe acea bancă va şti să facă a se respecta legea de oricine si nu va sta un moment la învoială a restabili ordinea când va fi atinsâ. (Aplause prelungite). D. IV Fleva, pretinde, câ amnistia a foslta’-divâ pentru cele mal multe caşuri; iar ţăranii n’aO fost daţi în judecată pentru rescoalâ ci pentru vine de drept comun. Crede însă, că spiritul în care e conceput decretul de amnistie are de scop uitarea acestor faote regretabile, aşa că tribunalele vor fice bine dându’l cea mal largă aplicaţie şi ar fi bine ca ministerul să nu o restrtngâ. Oratorul crede, că oroarea cu care stigmatiza prinţu Sturza pe resculaţl, nu e dreaptă, întru cât administraţia rea ia adus la disperare şi sal-bâtâcia agenţilor publici a foit atât de o-ribilâ, în cât juraţii a& avut să achite ni«te schilozi nenorociţi. Sfârşeşte, cerând guvernului să facă mal puţină politică şi mal multă şi serioasă administraţie,orecum şi de astă dală, o cât mai largă graţiare a ţăranilor res-culaţî. D. G. Verneseu, întru cât priveşte interpretarea decretului crede, câ cel mal bun instrument pentru aceas a este raportul tn urma căruia s’a dat şi prin care se preciseazâ fantele. Cât priveşte, tndreptâţirea pe care oare cum, a voit se o dea d-nu Fleva faptelor săvârşite de resculaţl, nu se poate admite; nici câ graţia suveranului ar fi urmată pe acest considerent. Or ce s’ar zice însă, nu e permis nimului să scuzeze rescoala, şi cât priveşte pe agenţii provocatori s’ad luat măsuri de privighere. (Aplause prelungite). Incidentul se tnchide. Şedinţa se ridică la 6 ore anunţându-se cea viitoare pe mâine. Comitetul de apărare a ţării a adresat d-lui ministru de resbel un raport amănunţit asupra forti-ficaţiunelor. Acest raport demonstra utilitatea fortificaţiunelor şi arată extensiunea ce trebue dată sistemului de apărare a ţării precum.-şi sacrificiile ce a reclama comp c-tarea fortificaţiilor. D. general Mânu voeşte a împărtăşi Cămărilor această lucrare care este de cea mai mare însemnătate. D’aceia în curând, d. ministru de resbel va convoca pe deputaţi şi senatori în şedinţă secretă şi va da lectură repres.ntanţilor terii de raportul comitetului de apărare. * Astă seară se întrunesc la d. G. Verneseu membrii care compun comitetul executiv al partidului liberal-conservator. D. Lascar Catargiu, va lua parte lu a;eastă întrunire, In care în urma unor explicaţiunl categorice să va lua o decisiune în cestiunea presedentiei Cameriî. X Deputaţii au lucrat azi în secţiuni. S’a discutat legea vînzăril moşielor Statului. Legea a fost luată în considerare in toate secţiunile, aTară de una care n’a sfârşit încă discuţiu-nea generală. X Amicii personali ai d-lul Catargiu sunt hotărâţi, în caşul când preşedintele Cameriî va demisiona din nou, de a realege pe d. Catargiu în contra candidatului pe care îl vor susţine membrii majorităţii. X Bonurile comerciantului Staico-vici, care s’au găsit în străinătate sunt în valoare de 500 lei unul. Ele au fost presintate la Banca Disconto-Geselschaft din Berlin cătjo un bancher de acolo care venise să le vânză. Impiegatul a-eestei bănci a respuns bancherului, că aceste bonuri sunt furate. Banca D'scoiito-Gesellsehatl oare e însărcinată cu var sarea plă ţilor noastre In streinălate a va-* portal ministerului de finanţe despre descoperirea bonurilor furat'1, iar acesta a comunicat faptul comerciantului Staicovicl. X m D. procuror Voinescu-Boldur, însărcinat cu facerea rechisitoru-lul în afacerea comisarului Vişa-nescu, ’şl a declinat competinţa sa, pe motivul că acest comisar a îndeplinit faptul de care e acu-sat în exerciţiul funcţiune! sale, adică ca agent judiciar. Pentru acest motiv comisarul Vişanescu va fi judecat de către Curtea de Apel. Aceasta în virtutea articolului 493. X Mâine secţia a IlI-a a judeţului Ilfov va avea sâ judece dosarul a-facerel celor 10 locuitori din Fun-denî, daţi judecăţi ca autori al răscoalei din acea comună. Tribunalul va închide acest dosar, după jurisprudenţa stabilită, In baza decretelor de graţiere. X Consiliul comunal se va întruni Joia viitoare 19 Ianuarie pentrn a începe discuţia bugetului comunei, care a fost modificat. X Mţine Mercur! la ora 1 p. mse-va celebra la ospelul comunal că sătoria civilă a d-şoarei Virginia I. Ciuflea, cu d. C. C. Dătculescu. D. Primar Pache Protopop eseu, va face serviciul de ofiţer al stărel civile. ULTIMA ORA (Dupeşt de la corespondenţii noştri! particular! şi serviciul «Havas»). Boulanger la Camera. — Propunerea de dizolvare — Manifestaţia studenţilor.— Houlnnifer ars în etilic.— Învălmăşeli pe strade. Intervenţia politiei. Paris, 29 Ianuarie, 11 ore dim.—Gş-neralul Boulanger a decur eutic foarte Erecios In vindecarea chlorosei, anemiei, oalelor de stomac ia persoanele slabe şi convalescente, şi mal cu deosebire în diferitele boale a femeelor şi fetelor tinere. Este reuniunea a doua olemente din cele mal tonince şi întăritoare din materia medică. Flaconul lei 3. 1JI|U DIGESTIV CU PEPSINA. Acest vin I lll restabileTtedigestiunea dificilă sati in-complectă, linişteşte durerile gastralgice, şi repară put-rile, favorizând asimilarea complectă a elimentelor. Dosa; 1—8 păhăruţe de liqueur imediat după dejun şi masă. Pentru copii dosa jumătate. Flaconul lei 3. lf IM DE LACTOPHOSPH AT DECALCI UCU flit MALAGA. Pliosphtul de calc u este substanţa minerală cea mal abondenta din economia corpului şi cea mal necesară vie-ţel; el este indispensabil pentru formarea şi nutriţiunea oaselor, de aceia se întrebuinţează acest vin cu mult efect mal cu deosebire la copii slabi, raobeticl şi scro-fuloşl. Dosa: 2—3 păhăruţe mici pe zi; uontru copii, atâtea linguri de masă. Flac. leI3. li|V DE QUIUNQU1NA cOTlALAGA.seîn-I Iii trebuinţează ca tonic şi ca febrifug In dosa de un păhăruţ mic sau noua linguri de masă, cu jxmătate de ora înaintea fiecărei mâncări. — Pentru copii dosa în jumătate. Flaconul lei 3. DE QUINQUINA CU COTNAU se în-lil trebuinţează ca tonic şi febrifug. in dosă de un păhăruţ mic sau doua linguri de masă, cn jumătate ora în intea fie cărei mâncări. - Pentru copii dosa în jumătate. Flaconul leî 2. 1JIV TONI-NUTRAT1V CU QUINQUÎNĂTsi I 1.1 CU CACAO, DUPE BUGEAUD. Acest vin avăud pe lângă quinqiunaşi principiile solubile a bobii..r do C*cao, este tonic şi tot-o-dată si nulritif, de acea este recomandat persoanelor slabo si copiilor, mal cu deosebire inconvalescenţă. Flaconul leî 3.50, rilswm DE LACTOPHOSPHAT DE CAL Ol IBM CIU. Se iacasi vinul, convine mai cu deosebire copiilor sau persoanelor care nu pot suporta vinul. Flaconul lei 3. |f| V DE CONDURANGO. Acest vin prepa-I lll rat cu vin de Malaga si cea mai bună coajă de Condurango Matauerro, se întrebuinţează după ordonanţele d-lor medici, cu cel mal bun succes ia diferite boale de stomac si chiar la cancerul stomacului. Floconul lei 4. UB GUDRON niTNORVEGIA UU UlU'i CONCENTRATA. Aceasta li-cuoare serveşte la prepaiarea imediată a apei de gudron limpede 2-3 linguri de masă ajung pentru i.n litru sau o linguriţă de cafea la uu pahar cu apă. Preţul 1 lefi 50 b. Toate aceste medicamente sunt făcute cu cea mai mare îngrijire, cu materii dc prima calitate si CU Yiniaturi din propriile sale pivniţe. Expeditiunile postate in prooincii se fac in toate zilele. Ueposit In Bucureşti: Farmacia Branausa, strada Clementei is, si I, Ovessi. DENTALINA F.scnla pentru gura PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI Ambcla preparate cu acid pur. surit remedii rădică « pentru durerea de dinţi, boalele gura! si a gingiilor. E e conservă dinţii si dah gurel un inieos plăcut. Preţul: 1 flacon dentalină, 3 IV.; t cutie cu pra uri. 2 f". Deposite In Bucureşti: F. vy. ’/.urner, I. Ovessa, Bruss, Sleita si Brandusa. 1104 Tipografia Ziarului „Epooa1 E3—B— INSTITUTUL HELIADE-RADULESCU Este instalat în localitatea cea mai senaloasa din Capitala, in vasta gradina Helinde. Sludiile se tvc dupe programele scoalelor puri ce. Aci sunt 4 clase palmare si 3 liceale, si iii (lo care an se mai adaoga clase superioare liceale. Preparaliuni pentru şcoala militară. Preţul internatului esle peulru clasele primare S00 lei, iar pentru clasele liceale de 1000 lei. 1103 CASA DE SCHIMB 613 M. FE Strada Lipscani, No. 23 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti / 7 Ianuarie 1889 Curop. II 5 0/0 Renta amortisabila S-O l 4 96 3,4 6 0/0 Renta perpetua 96 1/4 97 6 0/0 Oblig, de Stat 99 100 âv/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. tune. rurale 104 1 2 105 5 0/0 Scris. func. rurale 06 1/2 96 3,4 7 0/0 Scris. fuuc. urbane 104 i/? to5 6 0/0 Scris func urbane tOl 102 6 OjO Scris. func. urbane 94 94 1/2 Urbane 5 0/0 laşi 82 83 5 O/o împrumutul comunal 86 1/2 87 Oblig. Casei pena. (lei 10 dob.) 239 243 împrumutul cu premie 50 60 A.ctiuni bancei nation. 980 ROO Acţiuni «Dacia-România» 250 560 » Naţionala 230 240 » Constructiuni 140 150 Argint contra aur 3 3 40 Fiorini austriac! 210 211 Tendinţa fermă ECONOMIA DE ÎNCĂLZIRE se poate aduce prin închiderea ferestrelor şi uşeior prin BURLETE SUEDE care le închid heremetic, ast-fel de nu lasă să intre nici aerul, nici să iasă căldură şi aO preferinţa, că să poate deschide ferestrele pentru ae-risare. Aceste burlete se găsesc la MAGAZINUL DE TAPETE H. HON1CH lî u le v a rd ii I Klisn beta - Domnii a (tiaile Efone») m 2, STRADA LIPSCANI, No-2 iu faciu Băcăniei d-lui Al, louuid M i -3 O PANZAEIE SI LINGERIE Recomandă bogatul s§Ci Magasin cu tot felul de pânzeturi’ Olandă de Rumburg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mese, Prosoape, Madapolam de Austria, Franţa şi Englitera, PicheturI, Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lână etc., precum şi un mare asortiment de ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Dentelle etc., etc. ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI SE PRIMEŞTE ALBITURI PENTRU BRODAT 938 £ N° 2, STRADA LIPSCANI, m in faciu Băcăniei d-lui Ni. loauid © 3 O *0 5-03 S*H la S ÎL 9 Et B.h k? -Co î^o o 5 p ^ s < OJ—l c LO * MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA LAVILLEDEV Cal. Victorii P al. Dac.-Bom. Cvis-ă-vis de ■ I L U n. A fi <1 l? i* JT I-ib. Socee Recomandam onorabilei noastre clientele pt-ntru IrfC: attnr r,f «olidîtate următoarele noutăţi: Flanele, cămăşi şi isn nne de lănâ după sistemul profesor. Dr. tî. Jeeger. Gulere ei manşete de oltnda ultiiriu (aaon. Mart* asortiment de cravate ultimii fason. Corsete frantzuzesti cu baleri** veritabile. Tru.*-ouri complec e pentru nunti. Triisouri pentru pensionate, ote-im i si reslauranturi. Kularie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile Bi lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domnide Fii d’Eoosse, de bumbao, de lâna si de matase. Avem onoare a informa pe clientela noastră că a «parul Cntaloau nostru ilustrat si va fi trimis ori-cui va faoe cerere. LA ORAŞUL VIENA Culc» Victoriei, Palului «Dncin-Uont&nla» vls-u-vls «Ic Soccc — _____ „ _ : 8 Tipărit cu cerneala Ch. Lorllleux-Cle Paria O ir aut respounabil V. P. Gheorghlu www.dacoromanica.ro