ANUL IV No. 947
A DOUA EPITIUNB
MARŢI 17 (29) IANUARIE 1889
ia—aa——a a
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Rocnrexci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 Iei, 3 luni 10 lei. In Mtrelnetnte: La toate ot'flciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agente Havan, Place de la BoursC, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segâsestajurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-maln, !\’o. H4.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DM IN 1 STR A ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
SOCOTEALA „VOINŢEI"
ALEGEREA DE LA PARIS
CRIMA
DIN
STRADA SOARELUI
LOGODIŢII
miJDIIAJOiSTIU
FAGADIIELILE CĂTRE ALEGATORI
Când vedem pe un număr chiar din amicii noştri conservatori criticând direcţiunea pe care o dă politicei actualul guvern conservator, no! care am luptat pentru a crea situaţia actuală, suntem datori să ne explicăm.
Critica cea mal gravă şi aproape singura învinuirece am auzit formulându-se în parlament la a-dresa guvernului, a fost că nu să respectă angajamentele electorale.
Şi liind-că aceste făgăduelî, la distanţa la care ne aflam astă-zi de dânsele, iau uu caracter vag care poate autoriza nişte interpretări greşite, ne credem datori a reproduce aci, partea aceia de fă-gădueli positive coprinse în programul electoral al partidului li-beral-conservator.
Iată resumate aci acele deside-
rate din manifestul partidului li-
beral-conservator :
•
Partidul liberal-conservator este cîştigat unei pol tice de progres treptat şi sănătos, care slujeşte interesele positive ale cetăţenilor, fără a deştepta pofte ce nu se pot satisface şi speranţe ce nu se pot realiza.
Aşa, fiind câ principala trebuinţă a ori cărei societăţi civilizate este pacea şi concordia cetăţenilor, el va lucra pentru păstrarea liniştel publice şi va contribui prin consiliile şi măsurile ce va lua la înfrăţirea diferitelor stări sociale, asigurând claselor muncitoare tnlesnirele de producţiune şi prin urmare înavuţirea, şi tutulor justiţia şi siguranţa proprietăţel, care încuragiază munca şi sporeşte capitalul naţional.
In acest scop partidul liberal-conservator va contribui, tn limitele constituţiunel, la îmbunătăţirea tutulor instituţiunilor noastre.
Prin urmare, noi voim independenţa justiţiei prin asigurarea poziţiunel magistratului pe baza principiului inamovibilităţii.
Voim îmbunătăţirea administraţiunel printr’o reformă cugetată a legilor cari organiseazâ judeţul şi comuna. Dorim ca atribuţiuniie «dministraţiunelor locale să fie întinse fără a se jigni tnsă principiul unitâţel statului român. Tot de odată Împuţinarea numărului funcţionarilor administrativi, îmbunătăţirea soarteî ior materiale.
Condiţiunî de admisibilitate şi înaintare vor rrda administratorilor stabilitatea şi prestigiul, şi administraţilor încrederea.
De asemenea se impune votarea unei legi de complabilitate şi a unei legi în contra cumulului.
In instrucţiunea publică, va urmări progresul adevărat, adică în sensul ca scoa-lele noastre să nu mal fie ca până acum pepeniere de funcţionari, ci se formeze cetăţeni muncitori în stare de a’ş! câştiga traiul ior, prin exerciţiul comerciulul şi al meseriilor.
Pai tidul liberal-conservator se crede dator de a’ş! complecta opera începută prin îmbunătăţirea soarteî clerului mirean.
Dar pentru a aduce la un bun liman toate aceste îmbunătăţiri, starea economică şi financiară trebue să ne îngrijească mal presus de tot.
Ast-fel trebue a se Introduce economia şi controlul acolo unde domnia risipa şi ar bitrarul.
Desfiinţarea, cheltuelilor de lux, sporirea celor producătoare de venituri, revizuirea impositelor, desfiinţarea sa& reducerea unor taxe nechibzuite care omoară pro-ducţiunea, precum taxele asupra ţuicel, safl nedrepte ca impositul de 5 la sută a-supra funcţionarilor, supresiuuea definitivă a agiului prin o seric de măsuri bine chibzuite.
In fine, în privinţa comerciulul exterior, credem ca cea mal bună măsură este de a căuta să încheiam tractate cu toate ţările fără excepţiune, aşa tn cât, prin concurenţa productelor străine, să eftinim,
pe deoparte, traiul consumatorului român, iar pe de alta să deschidem productelor noastre un târg cât se poate de întins,
Se înţelege câ în asemenea tractate vom căuta să dam toată protecţiunea ce merită industriilor naţionale ce pot prospera.
Tot tn aceste vederi trebueşte a se da o mare 'mpulsiune construcţiunil de şosele. Mal adăogam câ partidul Iiberal-conser-vator tn toate ramurile activitate! naţio-nationale se va arăta favorabil iniţiativei individuale.
In fine partidul liberal-conservator va pune o neadormită şi neobosită stăruinţă pentru a îmbunătăţi puterile de apărare ale tărel, dând armatei toate mijloacele pentru a’şî îndeplini misiunea el, întă-rind’o nu numai prin sporirea numărului, dar mal ales prin cele l’alte însuşiri priu care se recomandă armatele mari ale Europei.
In numele si sub scutul unor asemenea idei si reforme, domnilor alegatori, partidul liberal conservacor se presinia înaintea d-voastra.
COMITETUL EXECUTIV
al Partidului Liber al-Conservator
Iată angajamentele noastre. A-cest program trebue se fie biblia noastră. Aceste făgăduelî trebue să fie sfinte pentru noi.
Negreşit că pe lângă aceasta şi cestiunile de practică administrativă şi cestiunea epuraţiuni! personalului îşi au însemnătatea lor. Opera de epuraţiune a fost începută şi vom stărui ca dânsa se fie urmată cu energie.
Insă această ceştiune, or-cât de însemnată ar fi ea, nu poate nimici angajamentele solemne coprinse în programul nostru, şi mai ales nu putem substitui operei de reforme pe care ţara o aşteaptă de la noi, acele făgăduelî neligi-time de funcţii şi de favoruri, care au făcut ruşinea şi au adus peiren. regimului liberal.
Vom lupta di:i răsputeri pentru împlinirea făgăduelilor coprinse în programele noastre, pentru votarea legilor promise, pentru săvârşirea reformelor necesare. Vom lupta însă cu aceiaşi energie pentru reprimarea tutulor tendinţelor rele care au de scop ştirbirea programului nostru.
Ne-am ales cu un program de reforme. Vom cădea de la putere apărând acel program.
Şi credem că făcând ast-fel rămânem fideli angajamentelor noastre. Iar numai atunci vom merita d’a fi taxaţi de inconsecinţă, când sub felurite pretexte, care ar putea ascunde parapone or nemulţumiri, am face imposibilă reali-sarea programelor noastre.
TE LE GR AM E
(DepeşI de la corespondenţii noştri particulari şi serviciul «Havasnl.
Marele duce la I’etcrsburg
Darmsladt, 27 Ian. 6I/2dim.
Marele duce a plecat aatâ-z, la Berlin. Poimâine se va duce la St.-Peters-burg cu prinţesa Alice şi prinţul moştenitor.
Kadicalii si cabinetul actual
Belgrad, 28 Ian. 8 dim.
Radicalii declara câ menţinerea cabinetului actual este incompatibilă cu interesele politice, financiare şi economice ale ţărel, precum şi cu opinia publică.
Chestiunea Luxemburgului — Ducele de Nassau si priutul de VV ied
Neuwied, 28 Ian. 9 dim.
Ducele Adolf de Nassau a sosit aci, spre a discuta cu prinţul de Wied în privinţa chestiei Luxemburgului. Se a-sigurâ că în această afacere, care e cu desăvârşire regulată prin tratate, nu T de temut nici o dificultate.
Numiri de regimente
Berlin, 28 Ian. 9 1/2 dim.
Monitorul Armatei publică un ordin de cabinet al regelui, prin care se conferă la 5 regimente nume devechî regi, prinţi prusienl şi generali celebri ; 9 regimente aii primit nume de familii ai căror membri au ocupat de mult posturi superioare In armată.
Alegerea de la Paris. — Isbânda generalului Koulauger.— Manifestaţii pe bulevard — Scădere la Bursa. — Miniştrii la Klj’Sâe.— Demişi..... ca-
binetului.—I* re si den tul Hcpublicci lini un tt hotariirea sa.
Paris, 27 Ian. 10 ore 10 m.
Resultatele sunt cunoscute pân’acum In 118 secţiuni din 373.
Generalul Boulanger a obţinut deja 83000 sufragii iar d. Jacques 59000.
Alegerea generalului Boulanger pare asigurată.
Paris, 27 Ian. 12 ore 45 min.
Generalul Boulanger a fost ales cu
244.000	sufragii contra 1432000 date d-lul Jacquds.
Sgomotoase manifesUţiunl bulan-giste s’au făcut în timpul serei. Dâr nici un incident grav nu e de semnalat.
La mica bursă, 3 0/0 a scăzut de la 82.90 la 82.75.
Paris, 27 Ian. 2.20.
Consiliul de miniştri s a adunat la 11 ore seara la Eliseă.
D. Pioquet a declarat că cabinetul e gata să remiţa de misiunea sa Preşedintelui Republice!, dacă acesta ar crede că această demisie ar fi de natură să Înlesnească resolvarea dificultăţilor ce ar putea să să ivească.
Mai mulţi miniştri aă emis părerea că trebue să se formeze un nou cabinet care să coprindâ membrii influenţi din toate fracţiunile republicane.
D. Carnot a răspuns câ aşteaptă, in-nainte de a lua vr’o hotărâre resuitatul şedinţei ce Camera va ţine azi.
Preşedintele Republicei a conferit în timpul serei cu dd. Jules Ferry,Tirard, Waldeck Rousseau, şi cu alte personagii politice.
Celebrarea amintire! luptelor de la Dijon.—Tulburători
Roma, 28 Ian. 10 dim.
Printre manifestanţii, care au celebrat aniversarea luptelor de la Dijon, se găseau şi Riciutli Garbaldi, soţia şi copii săi.
Vice-preşedintele societăţei veteranilor a dat cetire unei scrisori a primarului din Dijon.
Limbagiul membrilor reuniune! fiind foarte violent, poliţia a intervenit, mal mulţi agenţi aii fost răniţi In învâlmâ-şalâ.
Roma, 27 Ianuarie.
Opt asociaţiunl politice, compunân-du-se din aproape 1000 de persoane s’aii Întrunit pentru a celebra amintirea luptelor ce afi avut loc în jurul o-I rasului Dijon în 1871.
După ce* mai mulţi rostiră discursuri poliţia interveni. Lupta se încinse între ea şi manifestanţii care, la somaţiunile legale, răspunseră cu pietre şi revolvere.
Poliţia primind ajutoare putu să împiedice pe manifestanţi de a intra In oraş.
Au fost 4 răniţi. S’au făcut 16 arestări.
Ziua onomastica a Imperatului
Berlin, 27 Ianuarie.
Cu ocasia zilei împăratului, casele afl fost decorate.
împăratul şi împărăteasa au asistat la leturghia ce s’a celebrat în capela palatului.
Printre personagiile fpolitice cari au venit să felicite pe împăratul, se afla şi principele de Bismarck pe care poporul i’a primit cu mare Intusiasm.
Berlin, 27 Ianuarie.
In ordinul de zi adresat trupelor, împăratul a făcut menţiune de cuvintele călduroase rostite de împăratul Prede-ric care regreta că nu poate să arate lumii că ar fi lucrat pentru poporul şi armata sa în acelaşi spirit ca pârintele său.
Protestarea studenţilor Unguri
Buda-pesta, 27 Ianuarie.
3000 de studenţi s’aii întrunit pentru a protesta în contra legii asupra armatei.
Întrunirea a adoptat In unanimitate o resoluţiune conţinând o protestare în contra sporirei serviciului voluntarilor de un an şi în contra examenului asupra limbeî germane cerut ofiţerilor.
Studenţii au cerut crearea unei armate naţionale.
Ordinea a fost perfecta.
Principele Ilenric gradat
Berlin, 27 ianuarie.
împăratul a numit pe principele Hen-ric, căpitan de corabie în marina germană şi colonel în armată.
YINZAREAIIIMIÎILIIH STATULUI
Azi Camera va fi chemată a a-lege un preşedinte şi a valida titlurile câtor-va deputaţi nuoi a-leşî. Apoi deputaţii vor trece în secţiuni ca să ia în cercetare pro-ectul de lege pentru vînzarea moşiilor Statului.
Aşa dar, chiar azi, dacă va fi timp, sau cel mult mâine, Camera va aborda una din reformele cele mai însemnate, în or-co caz reforma cea mai urgentă, din actuala sesiune.
Facem un apoi călduros la a-
micii noştrii pentru a da cât mal grabnic o soluţiune acestei ceşti uni, care nu poate fi, fără pericol, amânată mal multă vreme.
Credem că înscrierea la ordinea zilei a acestei legi va avea drept resultat de a face o diversiune utilă la dis 'uţiunile iritante şi fără folos ce s’au produs zilele acestea în sinul adunării deputaţilor.
Certurilor de persoane sperăm că va succeda o discuţiune demnă şi fecundă.
In locul destinărilor regretabile dintre conservatori pe cestiunî de persoane, vom constata, aşa nădăjduim, o înţelegere deplină pe cestiunile de principii.
Voinţa Naţională de la 15 Ianuarie s’a hotărât să facă socoteala funcţiune-lor publice ocupate de boerii, dar n’a avut noroc gazeta lui Cantacuzino-Gogonciu.
A voit să imiteze ziarele oposiţieî-unite şi să publice şi dănsa tablouri pe nume de familie spre a dovedi câ cumulul, pricopseala din timpurile co-lectivităţel n’au dispărut sub guvernul actual, dar.de... nu se potriveşte de loc lucrarea de la 1887 cu lucrarea de la 1889.
Dovada cea mal bună ne o dă chiar Voinţa care se frământă o coloană întreagă spre a imita pe muntele ce a dat naştere unu! şoarece.
Socoteala Voinţei spre a dovedi că boerii au împărţit Intre dânşii funcţiunile Statului, nu arată alt nimic de cit anume că putru-spre-zece din persoanele citate de dânsa sunt deputaţi şi senatori I !
Apoi bine, asta se numeşte a împărţi funcţiunile Statului, şi ast fel vă făceam noi osre socotelele odinioară? Restul calculului gazetei In chestiune e tot aşa de nostim. Spre a dovedi că ne am repezit cu toţi la funcţiunele Statului îndată ce a venit guvernul conservator la putere, ziarul celui mai bun comptabil din lume pune ca dovadă numele d-luî M. Grădişteanu, — care e preşedinte la Curtea de Compturi de aproape cinci-spre-zece ani— numele d-lui George Lahovary care e refaren-dar la Curte de douî-spre zece ani,acel al d-lui Gr. Lahovary care e la Casaţie de opt-spre-zece ani, acel al d-luî Negruzzi care e profesor de două zeci de ani şi tot aşa înainte.
Luaţi puţin în mână colecţia Epocef din timpurile colectivitâţeî, răsfoiţi câte-va numere până ce veţi da peste socotelele familiilor colectiviste, şi i-mediat veţi găsi câ deosebirea e ca de la cer la pământ şi că toate numirele în funcţiuni erad proaspete la colectivişti.	,
ALEGEREA DE L\ PARIS
Generalul Boulanger a fost ales deputat al Parisului cu 244.000 voturi contra 162 000 date adversarului său.
Acest eveniment este cu atât mai grav, cu cât ei se întâmplă în ajunul alegerilor generale.
Este evident, că succesul generalului se datoreşte maieu seamă concursului ce T ad dat monarhiştil; dar nu este mai puţin evident, că regimul parlamentar aşa cum a fost practicat în Franţa în anii din urmă, e ostndit de majoritatea alegătorilor, fie eimo-narhişti sao republicani, violenţi sad moderaţi.
Aceasta ne izbeşte în toate scrutinele din care generalul Boulanger a eşit victorios, în Gharente ca In Saum-me, la Nord ca la Sena.
O reformă a acesiui regim se impune deci; dar punctul delicat este de a se găsi un chip practic spre a o rezolvi.
Avea-va guvernul actual destulă abi-! litate, ca să triumfe în potriva greutăţilor în mijlocul cărora se zbate şi pe cari n’a ştiut să le prevină ? Avea-va destulă autoritate, ca să stea tn capul transformărilor ce ţara reclamă ? E greu să ne rostim asupra punctului acestuia.
i Franţa a făcut pasul d’ântâid în necunoscut, şi nimeni nu poate prevedea cine va profita la urma urmelor din a-ceastâ primă ştirbire făcută de Bou-langercetâţel Parlamentarismului francez.
Siuji-va aceasta lovitura imperiului sauregaiitaţel In cele din urma ?
CRIMA
DIN
STRADA SOARELUI
Misterul se lămureşte —Probe in contra lui St nciulescu. — Un birjar disparut.-Scrisoarea defunctei Popovici.—Noi mărturisiri si indici.— Afacere Ce nt a cuzino-Gogonciu.
Misterul se lămureşte.-Probe în contra lui Stânciulescu.
In sfârşit am ajuns se avem convingerea că nu vor fi zadarnice sforţările d-lui Gosta-foru şi ale judecătorului de instrucţie d. TatâFanu, pentru descoperirea adevărul ui şi adevăraţilor culpabili, în afacerea Miu-lescu, care cu drept cuvînt putem spune, că va fi unică în anslele judecătoreşti, prin misterul, întunecimea şi faptele extra-ordinare care o înconjoară.
Convinşi, că servim o causă bună şi dorind se dăm cititorilor noştrii a-mânunte asupra tot ce se descopere în afacerea Miuleseu, n’am cruţat nicî-o osteneală, pentru a lua înainte d lui Tătâranu, care fidel datoriei sale de jude instructor, duce discreţiunea atât de departe în cât ne refusă or ce desluşiri.
Amănuntele inedite ce publicăm aci, nu vor vstama, — suntem siguri,— mersul descoperirilor în a-ceastă cestiune.
Să intrăm însă în materie :
Printre mulţi alţi martori importanţi ascultaţi d6 d. Tătâranu, este şi un sergeDt de oraş care a făcut următoarea depunere de o gravitate escepţionalâ, căci a fostfâeuta într’un mod aşa de clar, aşa de precis, în cât or ce nedomirire devine imposibilă.
Sergentul de oraş despre care ysr-bim, a depus aproape ÎQ CLudul următor :
«Eram sergent postat în strada Soarelui, când trecând pe acolo căpitanul Stânciulescu, îmi spune se mă duc la d-sa acasă in ziua de Duminecă (ziua crimei) pe la orele 12 ca să iau mai multe bagaje şi să le duc la gară. Am ascultat şi ducendu-me Duminecă la d. Stânciulescu am luat bagajele ca să le duo la gara de Nord.
Pe drum când eu mă duceam la gară, văd o birjă cu coşul ridicat — de şi era vara — care trece prin str. Soarelui.
Îmi urmam drumul când auzii ovo-ce — a căpitanului— care ’mi spuse :
«Mergi iute cu bagajele la gară».
N’am văzut figura sa, dar recunoscusem vocea căpitanului Stănciu-lescu, şi afară de asta, ’mi amintii că numai d. căpitan ştia câ mă dusesem după bagaje.»
Nu spunem numele sergentului de şi ’l ştim foarte bine. Tăcerea noastră se explică lesne.
Deposiţiunea sergentului este un începutde probă foarte serioasă, câot ea coroborează cu faptul scrisoare! despre care am vorbit, şi prin care arătam că fostul căpitan Stânoiu-lescu cunoştea pe defuncta Popovici.
In toate caşurile am început se sperăm câ se va descoperi tot adevărul în această afacere.
Un birjar dispărut
Din cercetările făcute, se constată că birjarul care — dacă nu no Înşelăm— conducea trăsura cu No. 362, în ziua crimei din strada Soarelui a părăsit serviciul seu chiar în seara crimei. Patronul şed spune câ a auzit pe acesta zicând câ a luat numai de la un muşteriu militar, un bacşiş de 18 franci.
Birjarul acum nu se mai găseşte. Se crede că el să află într’un oraş din Transilvania.
D nu judecător de instrucţie va merge probabil chiar în persoană în acest oraş pentru a descoperi unde se allă birjarul în cestiune, căci deposiţia lui ar folosi foarte mult instrucţia clarificând un punct foarte important.
Scrisoarea defunctei Popovici
Găsirea acestei scrisori ar fi de un mare folos pentru descoperirea adevăraţilor vinovaţi în această afacere. Printr'însa se va vedea mobilul
www.dacoromanica.ro
2
care a împins pe Stănciulescu si comită crima de care e bănuit.
D. judecător de instrucţie a citat pentru acest sfârşit pe rei doi d ni avocaţi despre care ara vorbit în-tr’un precedent articol, şi din care unul declarase că ştie foarte bine că scrisoarea pe care o primise în ziua căsătoriei sale, soţia fostului căpitan Stănciulescu provenea din partea defunctei Popovici.
Nuoi mărturisiri, nuoi indicii
Fie-care martor care depune în a-facerea crimei din strada Soarelui, face se se descopere ceva nou şi interesant. S’au ascultat până acum vr’o 70 de martori şi s’au orânduit comisiuni rogatorii la Focşani, unde se află Ţirlea.
A mai fost citat la cabinetul d-luî Tâtâranu, un căpitan de cavalerie care ar fi declarat unei persoane că, găsindu-se la o călătorie Inti’un vagon cu ţiitoarea fostului căpitan Stănciulescu, aceasta din vorbă în vorbă a sferşit prin a spune că ea ştie că Stănciulescu cunoştea foarte bine pe nenorocita de Popovici.
AfacereaCantacuzino-Gonciu
Instrucţiunea acestei afaceri a rămas la al doilea plan, prin faptul că se urmează cu activitate descoperirea crimei din str. Soarelui.
Putem spune numai, că on. Can-tacuzino-Gogonciu, vezend că se îngreunează posiţiunea sa, a căutat sS scape, recurgând la o influenţă de rudenie.
Cu toate acestea însă, suntem încredinţaţi că d-nu Tătâr&nu îşi va face datoria ca în toate afacerile cu care a fost însărcinat.
P.
Ieri s’a săvârşit In sala cea mare a aşezămintelor Brâncoveneşti alegerea unui al doilea Epitrop al acestor aşezăminte.
A fost ales prinţul N. Bibescu cu 10 voturi contra 8 date prinţului Gh. Bibescu, de către colegiu! familiei cobo râtorilor din neamul brâncovenesc.
Actul acesta, de astă dată, este de o mare Însemnătate, Intru cât mulţumită stăruinţelor prinţului Gheorghe Bibescu se văd dupe un timp Îndelungat respectate şi aplicate prescripţiumle actelor testamentare a le întemeierel a-cestor aşezăminte.
Intr’adevăr,de un timp încoace membrii familiei brâncoveneşti neglijaseră cu desăvârşire suprave ginerea asupra cârmei acestor aşezăminte şi Epitropia lor sub guverne trecut ajunsese o sinecură grasă, de care dispunea guvernul mulţămitâ docilitâţei Eforului d'a-tuncl.
Prinţul Gh. Bibescu văzând această stare neregulată de lucruri şi îngrijst cu drept cuvânt de primejdia ce ameninţa dăinuirea aşezămintelor Brâncoveneştl pe viitor, a cerut cu o abnega-ţiune mai presus de orl-ce lauda, respectarea literei şi spiritului testamentelor fericitelor Ctitoare. Dupe o luptă îndelungată cu cei interesaţi de folosinţa veche! stări de lucruri, a isbutit în sfârşit prin alegerea de eri a face să fie respectate şi aplicate voinţele testatoarelor în toată puterea lor. Şi credem a şti, că întru aceasta au fost îndreptate toate silinţele prinţului Gh. Bibescu, care d’altminteri declarase de mult, că nu ’şî pune candidatura la Epitropie ţinând numai la restabilirea şi consfinţirea dreptului coborttorilor neamului brâncovenesc la alegerea E-pitropilor.
Dacă dar, legalitatea a fost restabilită acum în cârmuirea aşezămintelor brâncoveneştl, toată onoarea şi recunoştinţa se cuvine prinţului Gh. Bibescu, a cărui pildă desinteresată şi nobila sirguinţâ ar fi de dorit să fie urmată şi consfinţită pe viitor.
ECOURILE ZILEI
M. 8. Regele, însoţit de adjutantul său de serviciu, d. Maior Odobtscu, a vizitat eri poligonul de la Cotro-ceni.
—x—
Un consiliu de miniştri s’a întrunit azi de dimineaţă sub preşidenţia d-lui Th. Rosetti.
Consiliul Universitar este convocat pe Joia viitoare se se pronunţe asupra unul nou reglement interior al Universitâţei.
—x—
D. general Anghelescu, comandantul corpului 1 iu de armata, a sosit eri în capitale.
—x—
Dumineca viitoare se va sărbători aniversarea societsţei studenţilor în medicină.
—x—
D. Alex. Marghiloman, ministrul lucrărilor publice, a adoptat planurile şi devizurile proectului de construcţie a celor trei scoli comunale, ce se vor clădi în capitală.
—x—
D. general Folino, s’a reîntors în capitală din inspecţia ce a fost însărcinat de d. ministru de interne se facă pe la diferitele penitenciare.
D-sa va adresa în curând un ra-
RPOGA 17 IANUARIE
port amănunţit, de care se va ţine seamă la facerea proectului de reorganizare a sistemului penitenciar.
—x—
D. Horia Rosetti, fost procuror, a fost numit avocat ai Creditului Urban.
—x—
Ştirile ce se colportează de către unii dintre inventatorii de veşti de senssţie, zice Ţara din Iaşi, despre demisiunile prefecţilor noştrii sunt simple scornituri imprăştiete cu scop de a da un caracter de provizorat re-presentanţilor autoritâţeî administrative superioare din localitatea noastră. Avem pozitive informaţiuni că nimic nu este adeverat din toate câte se colportează în această privinţă.
—x—
D. general Mânu, Ministrul de Resbel, a luerat azi cu M. S. Regele.
—x—
D. G. Duca, directorul general al Căilor Ferate Române, a prevăzut în budgetul viitor, un credit însemnat pentru complectarea materialului mişcător al căilor ferate.
—x—
Piaţa Mitropoliei va fi transformată la primâ-vară într'un frumos squaer.
—x—
Şefii de regimente au primit ordinul de a nu primi mai mult de doi voluntari bacalaureaţi de companie sau excadron.
—x—
Ni se scrie din Predeal :
Aci timpul s’a îndreptat într’un mod destul de simţitor. Zăpada e a-proape topită. Eri a fost o adevărată zi de primâ-varâ.
—x—
Din pricina viscolului, trenul de Moldova a sosit azi cu o mică întârziere.
—x—
La Martie viitor se va ţine la Viena un congres al căilor ferate,la la care va lua parte şi un delegat al căilor noastre ferate.
In acest congres se vor discuta.
1.	Regularea itinerariilor pe timpul verei, ast fel case poată corespunde cu toate liniele de legătură.
2.	Regularea tarifelor pentru tran-site, precum şi alte cestiuni importante.
—x—
Aflăm cu mare plăcere, că d. P. Ioneseu bancher din Capitală, s’a logodit cu gentila şi frumoasa domnişoara Calliope Lueassievitz.
Toate urările noastre pentru potrivita pereche.
ŞTIRI MĂRUNTE
Veşti venite de la St.-Petersburg spun că se organiseazâ acolo o companie în scop de a uşura publicului rus visitarea expo-siţiet universale de la Paris, ţinând ladis-posiţia lui trenuri de plăcere şi camere mobilate la Paris şi prin prejur pentru a-semenea călători.
—	Proectul de a mări cu 4,000,000 mărci lista civilă de 12,000,000 ce primeşte împăratul Wilhelm ca rege al Prusiei, a fost comunicat confidenţial şefilor mojorităţei Laudstaugulul.
—	S a celebrat la Londra căsătoria lordului Edgard Algaruon Robmt Cecii, fiul lordului Salisbury, cu lady Eleonora, Lambton, sora contelui de Durham.
—	Se scrie de ia Tanger :
«Ambasada marocans trimisă împăratului Germanie), a plecat eri, pe vasul de comerciu India, întovărăşită de uu inter-petal legaţiunel germane.
Ambasadorii vor debarca la Hamburg, de unde să vor duce la Berlin.»
INTEMPLARILE ZILEI
DIX CAPITALA
Vremea.— Eri a fost soare, zăpada se topea bine. Pe seară a fost frig, iar astă noapte a nins mult şi liniştit. Astâ-zi e soare, caid şi bate un vînt primâ-varatec.
DIX JUDEŢE
Omucidere. — In ziua de 10 Ianuarie curent, individul Mihalache Angheluţă Bâ-leanu, din comuna Răsvadu, judeţul Dâm-boviţa a înjunghiat cu cuţitul pe consăteanul săfl Tâuase preotul Cosma, care a şi încetat îndată din viaţă. Gasul s'acomu-nicat parchetului.
Furt Ia i>ostâ. — Dintr’un plic presen-tat cu recomanda ţie la oficiul postai din localitate, zice Romana, s'a sustras 520 lei a) d-lu) General Cantili. Până acuma nu se ştie cine este autorul acestei sustrageri.
DIX STHAIXETATE
Un derviş, Dimitrie Sporia, care a venit direct de la Kartum la Suakim, a adus noi detalii asupra morţii lut Gordon.
Când, după o lungă resistenţâ, Kartum căzu In mâinele sale, Mahdiul porunci să ’l aducă vifl pe Gordon, sperând că Ingli-tera ’l va cumpăra scump libertate unul prisonier atât de vestit.
Dimitri Intră In Kartum—îndată ce porţile cetâţel fură deschise — spre a scăpa pe câţi va greoi amici al sel. Ei fugise cu alţi europeni care poftise pe Gordon să se suie într’o corabie; dar Gordon nu primi.
Cu alţi dervişi dimpreună, Dimitri să a-pucâ să caute pe Gordon. Acesta'şl îmbrăcase uniforma inglezască şi ’l aştepta. Et tntrarâîncasa luistrigând: «Undee pasa?> «Generalul înainta, spuse cine e şi dădu sabia Iul In sernu de supunere emirului Girgeh Nasr.
Un alt emir zise atunci că Gordon trebuia să dea sabia Iul numai Malidiulul.
«Nu, e creştini» răspunse GirgehNosr,
şi ţinându-1 de braţ, îl lovi puternic cu sabia peste ceafa. Gordon căzu fără a rosti un cuvînt. Dervişii ’l măcelăriră trupul şi apoi duseră capul Malidiulul.
INFORMAŢIUNI
Pâne azi nici unul din grupurile parlamentare n’a luat vre-o hotârîre în privinţa alegerii preşedintelui.
Două opinii circulau eri seară cu mai multă stăruinţă: Unii vroiau se mai aleagă încă o dată pe d. Las-car Catargiu. Alţii vor se cearâa-mânarea alegerii preşedanţiale.
In or-ce cas, e probabil că azi nu se va alege un alt preşedinte de de cât d. Catargiu.
-8BS-
Asearâ mal mulţi deputaţi şi senatori liberali s’au întrunit la d. Dem. Brâtianu pentru a discuta dacă vor propune un candidat la preşidenţia Camerei.
Părerile fiind împărţite, nu s’a luat nici o hotărâre, lăsând că azi înaintea şedinţei se se m&i consfâ-tuiască.
-ats-
Un nou candidat la preşedenţia Camerei a eşit la iveala.
D. Mihail Kogalniceanu doreşte se fie preşedinte al Camerei şi a şi început se lucreze în acest scop.
-a*î-
Azî la 12 i/2 deputaţii, amici personali ai d-lui Catargiu se strâng într’o odae la Cameră pentru a discuta pe cine se voteze ca preşedinte a) Camerei.
- «-
D. Lascar Catargiu a plecat eri seară la Galaţi.
Se ştie că azi se face în acest oraş alegerea balotagiului pentru un scaun de deputat.
Se crede că d. Victor Macri va reuşi în contra candidatului liberal D. Butculeseu.
-sas-
Ministerul instrucţiune! publice şi al cultelor convingeudu se de adevărul faptelor denunţate de către d. senator de Bacău Sturdza, în contra d-lui Theodoru, profesor de gimnaziu din acest o*aş, a dat acestuia o pedeapsă disciplinară, avisându-1 tot o d ată că’i va destitui dacă va mai urma a face agitaţiuni.
- ss
Ni se spune că d. Geaur Aslan va părăsi pe şeful seu d. Dim.-Brâtianu, pentru a se inregimenta în grupul d-lui Catargiu^
-®î-
Erî seară la d. Carp, ministrul de externe, a fost o recepţiune a corpului diplomatic.
-sas-
D. judecător de instrucţieTâtăranu nu va cere transferarea d-lui Miu-lescu la penitenciarul Văcăreşti de cât dupe ce va sfârşi cu instrucţiunea crimei din strada Soarelui.
La ora 1 şi jumătate deputaţii s’au întrunit în sala comisiunei bugetare pentru a sa consfâtui asupra alegerii preşedintelui.
S’a hotărât de toţi ceipreşenţi d’a se face pe lângă d. Catargiu o ultimă încercare de conciliaţiune, şi prin urmare d’a se alege încă o dată de preşedinte al Camerii d. Lascar Catargiu.
DEPESI TELEGRAFICE
(Depeşl de la corespondenţii noştri particulari si serviciul «Havas»)
Numire «le senatori
Roma, 27 Ianuarie.
Regele a numit alţi 50 senatori, printre care pe amiralul Saint Bon, generalii Dezza şi Avogadro şi pe mai mulţi savanţi dnctori, foşti deputaţi.
Ambasadorul Angliei la Constanti-nopole
Londra, 27 Ianuarie.
Circulă ştirea că lord Saekoiile va fi numit ambasador al Engiiteril la Cons-tantinopol.
TonmTiN^iiFi^
ROMAN
Alegeri socialiste
Contra alegere! colegiului al III din Roman, făcuta în persoana d-lul Las-car Veniamin, zice Romanu, sunt mul multe protesturl având de motiv impe-decarea de la vot a mai multor alegători din causa ameninţărilor şi a maltratărilor ce se spune că ar fi întrebuinţat partizanii socialiştilor, contra cărora sunt şi denunţări la parchet.
covum.ui
Alegerea unui deputat
Lupta care se va da astăzi Luni 16 Ianuarie zice Posta pentru alegerea unui deputat al colegiului I din Galaţf, va fi însemnată prin aceea că acuo^ se va vedea încă o data câ acest colegiii nu poate se lucreze contra Galnţulul şi a alege de deputat pe un fost figurant în Camera colectivistă,
www.dacoromanica.ro
Galaţul astăzi voeşte 2 lucruri principale care i s'ati refusat în trecut: 1) porto-francul, 2) dramul de fer Galaţl-Bărlad ; de asemine şi cele l’alte măsuri atâta de mult scrise In Posta, prin care Galaţul şi în general Moldova să nu mai fie lovite în viaţa lor economică prin o centralisare de moarte la centru.
Ei bine! Nu credem în interesul local de a trimite deputat pe o persoana care a fost în camera colectivistă şi care nu a venit se ni dee seamă, de aceea ce a făcut la Bucureşti pentru noi în curs de 12 ani. Cum 1 12 ani a fi deputat la Bucureşti şi a nu da samă alegătorilor de purtarea sa ?... Această înseamnă a a-vea cel mai mare dispreţiă de gălăţenî. Aceasta Însemnează câ foştii deputaţi colectivişti nu pricep, că gâlâţenii cer oameni cari se servească ţara şi portul lor, ear nu oameni care n’au făcut de cât numai treburile lor în Bucureşti.
Deputatura nu este o carieră, o pleaş-că şi o diurnă cum au considerat’o colectiviştii. Deputatura este o datorie, de aceia şi gâlâţenii trebue se trimită la Bucureşti, un deputat carele se’şi facă datoria serios şi fără frică.
Luaţi aminte alegători al colegiului 11 Destul 12 ani a fost Galaţul tratat din Bucureşti ca oraş cucerit, şi toată Moldova lovită în totul şi în toate, în cât se părea câ este o programă ocultă de a nimici târgurile noastre, pentru câţi-va deputaţi nuli.	9
In curs de 12 ani ostilităţile ad fost deschise contra noastră. Se trimitem un deputat care se ne apere, eară nu vre-un curtessn al regimului trecut care ne a lovit In totul şi In toate.
CUTIA CU SCRISORI
Bucureşti, 14 Ianuarie 1889.
Domnule Redactor
In numărul de Sâmbătă 14 Ianuarie al stimabilului d-v. ziar miblicaţl dupâ o informaţie a ziarului L’Independance Roumaine cum câ bonurile furate de la d. Staicovicî, au fost găsite la mine dimpreună cu borderoul care poarta semnătura unul fost ministru colectivist.
Publicaţiunile d-v. fiind cu totul e-ronate, vă rog ca în numărul d-v. de azi să bine-voiţi a le desminţi ştiind câ atâta este adevărat că am avut două bonuri câte lei 100 din ale d-lui Staicovicî, pe care am fost In drept ale considera de bune, de oare-ce Creditul mi a achitat două rânduri de cupoane ataşate la zisele bonuri, pe câtă vreme bonurile ad fost deja furate cu un an mai înainte ; nu posed Insă şi nici nu am posedat nici odată vre-un borde-rod cu semnătura unul fost ministru colectivist.
Primiţi, d-le redactor, asigurarea stimei ce vă conserv.
S.	Heehter
Strada Lipscani No. 59.
Ieri Duminecă cu prilejul unei cununii In biserica Domniţa Bâlaşa, credincioşii au fost adânc amărîţî de un scandal nepomenit stârnit de arhiereul Ca-listrat, vecinicul turburător al pâceî şi ordinel bisericeşti.
I.	P. S. Mitropolit Primat casă scape de necontenitele intrigi şi zvârcoliri a le acestui Arhiereu, care Intemeiea ve-cinecile sale murmure pe cuvlntul, că n’are cu ce trăi, a făcut mai înteiu să fie numit Egumenia Zlatarl unde are leafă şi locuinţă largă, pe lângă o cathe-dră de profesor ce ocupă mai de mult, şi dispuse să fie cu preferinţă delegat la deosebite servicii bisericeşti plătite de credincios ; şi In cele din urmă silind chiar budgetul bisericel Domniţa Bă-laşa ’l a numit arhiereu al ace tel biserici cu leafa permanentă de 200 lei pe lună. In lăcomia sa nesăturatâ părintele Calistrat, voeşte acum să mo-nopoliseze toate serviciele extra-ordi-nare arhiereşti de la acea biserică, cum cununii parastase etc. pentru care un arhereu are trebuinţă| de o anume autorizaţie a chiriarhieî, Intru cât arhiereii n’ad dreptul după canoane a se-vârşi proprio mouto nici o slujbă bisericească; iar pentru asemenea servicii mai este indispensabila şi invita-ţiunea pârtilor ce cer a li se face o sluj -bă şi a căror evlavie pentru alegerea arhiereul oficiant pe carefl plătesc e un drept consfinţit de cuviinţa şi practica noastră bisericească.
Ast fel ieri la o cununie ce s'a se-vârşit după ameazi In biserica Domniţa Bălaşa, era poftit de cel In drept Prea Sfinţitul Inocenţie al Buzeulul, pentru care Mitropolia dăduse cuvenita autorizare canonică. In momentul Insă d’a să începe celebrarea actului cununiei de către Episcopul Buzeulul soseşte svâ-păiatul arhiereii Calistrat care pretindea In ruptul capului să oficieze fără să fie poftit/ Prea Sfinţitul Inocenţie sore a evita un scandal a lăsat pe arhiereu Calistrat să se Îmbrace şi să ia parte la ceremonie pe timpul căreia a avut o ţinută sumeaţă şi necuviincioasă sfidând cu rinjir! proprii unul do-şuchiat atât pe, episcopul oficiant cât şi pe nuntaşi amâriţi şi indignaţi până în suflet de destrăbălată lăcomie a a-cestul prelat nedemn.
Ne îndeplinim o dureroasa datorie denunţând o data pentru tot d’a una pur-taroa scandaloasă a Arhi' reulul în ces-tiune, în credinţa cft I. P. S. Mitropolit-Primat văzând cum ’!întrebuinţată generozitatea,va chiema la respectul înaltei sale chiemari pe acest prelat incori-
h 2' ED1TIUNE
—* —- yjuwrnrrfli	wmm
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL,
Şedinţa de la /6' Ianuarie 1889
Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşedinta d-lui General Plorescu.
78 Senatori faţă.
D. I*. Gradisteano, dă citire în a doua lectură propunerei sale pentru revisuirea codicelul de procedură criminală.
D. Boliniincanu, adresează ministrului de resboiu o interpelare relativă la detaşarea comandamentului de pompieri din Craiova.
D. I*. S. Aurelian, ’şl desvQltă interpelarea relativă la politica economică şi navigaţiunea «naţionala» a Dunărei. Dupe ce arată importanţa acestei cestiuni şi neapărata trebuinţă de a i se da o grabnică soluţiune, oratorul zice, că momentul propice i se pare venit azi, când ministrul lucrărilor publice a sesizat consiliul cu un referat asupra stâret economice a regatului cu privire la căile sale de co-municaţiune.
D. Aurelian critică expunerea prinţului A. Ştirbeiu, pentru pesimismul săă asupra industriei naţionale române; crede din potrivă, câ năzuinţele ţârei de a forma o industrie proprie sunt pe deplin îndreptăţite; iar argumentu pus înainte, despre lipsa combustibilului şi a materilor prime nu e întemeiat.
Oratorul apără cu căldură sistemul pro-tecţionist şi crede, că nu trebuia într’un act oficial să se spue că aplicarea Iul ar putea se provoace nemulţumiri în Europa; din contra, Statele Europene trebue se ştie câ suntem hotărâţi a ne apăra interesele economice. Apoi se miră, cum referatul ministeurlul lucrărilor publice prin noile combinaţiunl In politica de comu-nicaţiune a căilor noastre ferate ce propune, se leapădă cu atâta uşurinţă de Dunăre, când ar trebui să se atingă cu mult respect şi băgare de seamă această ces-tiune naţională de cea mal mare însemnătate pentru România. Pe când toate silinţele noastre ar trebui neîncetat îndreptate ca cel puţin pentru trebuinţele române navigaţiunea pe Dunăre se încapă cu lotul pa mâinile noastre.
Se ridică cu putere, împotriva or-cărel idei de desinteresare din parte-ne asupra Dunărei şi crede câ aceasta ar (1 cu neputinţă să se admită, căci ar fi o adevărată nenorocire. Speră, terminând, că guvernul nu împărtăşeşte părerile pe care le-a ■citat şi e convins, câ ’şl va da toate silinţele pentru ca se ajungem a realiza navigaţiunea naţională pe Dunăre.
D. Ministru al lucrărilor publice, împărtăşeşte simţimintele patriotice ale d-lul Aurelian, fără însă a admite criticele ce a făcut unul proect de studiu un simplu document privat cum e referatul prinţului A. Ştirbeiu, care n’a solicitat nici a angajat întru ceva părerile or res-punderea cabinetului.
D’aitminterl prinţu Ştirbeiu venind la lucrările publice, a găsit acest departament, precum o ştie prea bine d. Aurelian, într’o stare de încurcătură desăvârşită, a căutat a’şl face o idee de starea lucrărilor şi prin proectul de referat, a constatat câ s’a comis mal multe greşeli în direcţiunea dată căilor noastre ferate, din care cauză tocmai Dunărea, Intru cât n’avem pe dânsa o flotilă naţională devine iluzorie.
Recunoaşte, câ sunt multe de făcut în această privinţă, neagă însă, că s’ar fi făcut de regimul trecut ceva serios pentru caile noastre de comunicaţie, afară de cea ce se chiamă praf in ochii lumei. Astfel este legea iluzorie ce s'a dat la 1886 pentru înfiinţarea navigaţuinel pe Dunăre, rare avea o desvoitare considerabilă dar inaplicabilă.
D. Mârzescu, Cine era ministru d’a-tund ?
Voci. D. Aurelian (mare ilaritate).
D. Marghiloman, concepţiunea d-lu! Aurelian a fost fără îndoială gigantica, când năzuia a face porturi mardi ne cu întreţinerea unor căi de iiavigaţiume ilu-' vialâ şi maritimă cu toată lumea ; dar ar fi fost practică numai atunci când ar fi prevăzut mijloacele şi resursele pentru a el realizare. Oratorul crede câ acest sistem e nenorocit, căci Statui n’ar trebui nici odată se ’şl rişce creditu, când ’l este cu neputinţă a aduce la capăt o întreprindere.
In privinţa navigaţiei naţionale pe Dunăre deci, este de părere, câ statul ar putea mal lesne să facă ceva subvenţionând o societate, de cât se ia asuprâ’şl Întreprinderea.
Terminând, ministrul crede, că proiectul d-lul Aurelian In aceasta este născut mort din cauza lipsei de fonduri, căci e-miterea continuă de rentă nu este mijloacele ce ne ar Îngădui a face chieltuiell fără a impovâra ţara. De asemenea, a fost iluzorie prevederea d’a se întrebuinţa fondul de 1/2 la 0/0 care este destinat a-nume porturilor dunărene. Prin urmare ar 11 ca din dometiul conccpţiunel ideale să ne coborâm la starea reaiâ a lucrurilor când voim a face ceva (aplause).
D. Aurelian regretă, icâ d. ministru al lucrărilor publice ca un copil ’l-a luat In zeflemea tn privinţa proiectelor sale, prin cari n’a avut pretenţia d’a desăvârşi lucrarea, dar a face un început de administraţie fluvială cu o flotilă naţională pe Dunăre.
Se cere Includerea discuţiei.
PrintuGr. Sturz.»», în contra Inchidc-rel, ’l se pare ciudat că dupe ce s’a enun-ciat nişte nrinciuii şi d’o parte şi d’alta ce ati trebu.nţâ de contrazicere, să se în-cliizâ gura acelor re ar avea aşi face obiectiunl serioase Se încuviinţează ui marea discuţiei. Printu Gr. Sturzii, zice că discuţiu-hileSenatului resunâ departe din incinta saşi este de dartoriă guvernului a spune, câ ţara nu se poate uu moment desinte-r«sa de Dunăre, dupe cum s’ar putea bănui poate mai mult de cât merită, cft ar voi guvernul se facă a se crede, daca ar li să luăm In serios regretabilul referat al prinţului A. Ştirbeiu. Oratorul critica apoi sistemul prolecţionist preconisat de d-nu Aurelian cea ce e o mare eroare pentru ţara noastră şi nu e de cât resultatul u-ncl manii de invitaţie întru cât acest sistem a fost adoptat de Germania.
Releva dar are-ite greşeli ca să nu se creadă câ ie împărtăşeşte Întreg Senatul.
D. Al. Luliuvari ministru Domenielor, constată, câ guvernul duce respectul sefl piuă la superstlţiune pentru prerogativele Senatului, primind discuţiunea asupra interpelare! d-lul Aurelian, care nu are de obiect absolut nici un aci or pro*
EPOCA — 17 IANUARIE
3
ject al guvernului actual, căci referatul In cestie este un act petrecut sub un aii guvern, tn cât sistemul acesta de interpelări seamănă a obstruclionism şi roagă Senatul ai pune capăt (aplause).
Incidentul se închide.
După cererea ministruluIdeFinancepro-ectul prin care soldul de 114,388, lei al Împrumutului de 31 milioane din 1880 pentru conversiunea obligaţiunilor rurale emise In 1804, se va trece tntre veniturile budgetare ale exerciţiului corent.
D. P. Gradisteauu, tn dorinţa de a se produce cu ori ce preţ, profită de acest proiect foarte simplu spre a face o colosală şi îndelungată tiradă, pe care o rezumă Inlr'un amendament, după care soldul tn cestiune să se ctpi.aliseze şi să se depue la Casa de Consemnatiunl spre a servi la stipendii pentru şcoalele reale.
D. Rl. Ghermani_ministru de fiuance, dă lămuririle cele mal precise şi limpezi asupra cestiune! şi zice că solutiunea d-lul Grădişteanu nu e nimerită; mal logică ar fi fost ca aceasta cifră şefie destinată la amortisarea împrumutului din care derivă. Dar considerând, că paragraful creditelor extraordinare a fost sleit pentru trebuinţe foarte neapărate, cum a fost ajutorul dat unor judeţe de peste Milcov anul trecut pentru cumpărătoare de bucate şi alte nevoi neapărate ce s’aU ivit în cursul anului, pentru acea cere înscrierea acestei cifre la venituri pentru deschidere de credite, ca se nu fie nevoit a cere alte resurse, pentru acoperirea chieltuielelor făcute.
Legea pusă la vot, se priimeşte cu mare majoritate.
Proiectul de lege prin care comuna Iaşi este autorizată se cedeze fără plâtâ terenul ce va fi necesar la construirea câlel ferate IaşI-Vasluiu şi care ar cădea pe imaşul oraşului, proprietate a comunei, se ia în considerare şi se votează fără discuţie.
Şedinţa se ridică la 5 ore, anunţânau-se cea viitoare pe mâine.
CAMERA
Şedinţa de la 16 Ianuarie 1889
Ura 1 1/2.
D. Pogor prezidează. 135 deputaţi prezenţi.
Se daO cetire mal multor petiţiunl.
D. Tache lonescu, cere de la d. preşedinte, să ’l se comunice rapoartele către M. S. Regele în urma cărora s’a făcut mişcarea judecătorească In ţară spre a adresa o interpelare.
D. preşedinte, adresaţi-o în scris.
D. Negoescu, depune o petiţiune a mal multor cetăţeni din Prahova relativ la modificarea lege! soirloaselor.
D. Ceaur Aslan, adresează ministerului de interne o interpelare relativ la administraţia comunală şi judeţeană a laşului.
D. 1. Epiireanu cere printr’o petiţie a mal multor Bârlâdeni modificarea impozitului asupra spirtoaselor printr’un impozit mal raţional.
D. K.K Dobrescu, cere informaţii asupra numirilor făcute în învăţămîntul primar de actualul ministru al instrucţiei.
Fiind la ordinea zilei alegerea preşedintelui Camerei, şedinţa se suspendă pentru 1/2 oră.
înţelegerea asupra persoanei ce va ocupa această înal ă demnitate precum şi votarea se face în linişte.
Alegerea preşedintelui
Votanţi . •..........138
Voturi exprimate ....	101
Buletine anulate.....57
Majoritatea..........52
D. Lascar Catargiu, a întrunit 99 voturi. Restul buletine albe. Prin urmare d. Catargiu e ales preşedinte (Camera a-plaudâ). Liberalii afi votat alb.
Se procede la votarea unul vice-preşe-dinte în locul d-lul Blaramberg.
Votanţi 134.
Majoritate absolută 68.
Ales d. S’ake l*rotopopescu,67 contra d-lui N Blaramberg, care a întrunit 53 voturi. Voturi nule 12; a mal avut un vot d. Po/jovici Racnciune.
D. I*. Protopopescu, mulţumeşte Camerei care ’l a ales.
Se validează alegerea d-lul I. C.Brătianu la Muscel.
Alegerea de Ia Roman
Se dă citire raportului comitetului delegaţilor care în majoritate ;de §5 contra doi conchide pentru iovalidare.
D. Itadu I’atarlageanu, priceputul tn toate, combate invalidarea susţinând în a-
legerea d-lul Lascar Veniemiri şi afirmând ca bătăile de la alegeri şi turburările nu sunt suficiente ce să o anuleze
D. Constautinescu, (Mehedinţi) raportor, arată că alegerea deputatului Venia-min e viţialâ, că afl făcut bătăi socialiştii şi fiind stăpâni pe sala de vot n’aQ Iputut pătrunde alegătorii adverşl să voteze. Afară de asta d. raportor arată şi o neregulă petrecută la numărarea voturilor de biu-roul electoral.
D. Ilortzun, susţine pe LascârVeni. rain explicând un articol de ziar scris de acest onorabil, şi în care articol Veniamin zicea nici mal mult nici mal puţin că la vară să se rescoale ţăranii din Moldova şi să omoare pe proprietari şi arendaşi cu ajutoru Rusiei. vDupâ cât se vede energumen nu ’l Veniamin de loc).
D. Mortzun,a mestecând şi istoria Romei aci, e chemat la cestie de president.
D. Plesoianu, invită pe orator să poftească în Oltenia şi se va sătura de propagandă.
(Şedinţa urmeaza)
Un mare număr de deputaţi au trimes d-lui Lascar Catargiu în urma realegerii d-sale ca preşedinte, o telegramîi în coprinsul următor :
«Aşteptăm de la patriotismul dom-nieî-voastre ca sS veniţi se ne presi-daţî.
X
D. Lascar Catargiu se întoarce mâine de la Galaţi.
*
Azi a venit înaintea secţiei întâia a tribunalului de Ilfov, procesul d-lor Simeon Mihălessu şi Vasile Râdulescu. Procesul era sg fie judecat în sala curţii cu juraţi. Ambii acusaţi erau faţă, a-vend ca apărători pe dd. C. Lecca, Cornea, D. Popescu şi Vericeanu, Fotoliul ministeriului public era o-cupat de d. procuror Voinescu-Bol-dur, iar tribunalul era compus din dd. Iulian ca preşedinte, Niculescu şi Cristopol membri.
Indeplinindu-se formalităţile o-biclnuite, se procede la ascultarea martorilor.
Lipsind mai mulţi martori importanţi apărarea a cerut amânarea procesului şi separarea lui în două, adică procesul lui Simeon Mihălescu şi al lui Vasile Rădu-lescu.
D. Voinescu-Boldur a cerut de la tribunal respingerea obiecţiunei făcute de apărare, adăogând că s’ar putea citi depoziţiunile martorilor înaintea d-lul judecător de instrucţie.
Tribunalul admiţând cererea a-părărei, a separat procesul, hotărând ca al lui Rădulescu să fie judecat la 13 Februarie, iar al lui Simeon Mihălescu la 20 Februarie.
x
Fostul căpitan Stănciulescu a renunţat de a mai face recurs în Casaţie în contra sentinţei prin care e condamnat la 10 luni închisoare.
X
Făcându-se perchisiţie la domiciliul lui Vasile Ciolacu, despre a
cărui arestare am vorbit erî, s’a găsit un ceasornic, care s’a constat că aparţine uneia din victimele tâlhăriei de la Băneasa.
Tudorache lonescu, un bandit care a depus azi la Văcăreşti, a mărturisit că a luat parte la toate tâlhăriele de care e acuzat.
X
D. căpitan Văcărescu şi d-na E-lena Luugeanu, sunt citaţi pe ziua de Joi ca martori în afacerea crimei din strada Soarelui.
X
România Liberă exprimă regrete. anunţând demisiunea d-lui Th. C. Aslan din postul de şef al di-visiuneî agriculturei, comereiuiui şi industriei din administraţiunea centrală a acestui minister.
D. Aslan, chiar dacă d. Laho-vari ar ; tolera-o cea ce nu credem, — nu va putea să ’şî îndeplinească în conştiinţă serviciul, de oare ce cumulează mai multe funcţiuni.
Afară de aceasta, măsura ce se va aplica d-lui Aslan, nu este excepţională, ci generali, câci ştim că d. Al Lahovari chemând la cabinetul seu pe acei cari au multe funcţiuni, i-a invitat să ’şi limpezească situaţi unea, remănănd sau la minister, sau la posturile cele-l’alte pe care le ocupă.
X
D. Alex. Lahovari, ministrul do-menielor, a prevăzut în budgetul viitor uîi credit destul de însemnat pentru îmbunătăţirea scoalelor de comerţ, meserii şi agricultură din tară.
X
Azi s a început la Universitatea din Bucureşti concursul pentru ocuparea catedrei de drept comercial de la şcoala de comerţ din capitală.
Juriul examinator e compus din d-niî Boerescu, C. Disescu şi la-cob Negrutzi.
X
D. procuror Voinescu-Boldur lucrează la rechisitorinl pe care ’l va da în afacerea devastărilor de la 5 Septembrie 1886.
X
D. ministru da interne va convoca în curând mai mulţi din prefecţii de districte pentru a discuta cu ei reformele de introdus pentru asigurarea mersului, regulai al administratiuneî judeţene.
X
Confraţi noştri de le ziarul L In-dependance Roumaine, au anunţat acum câte-va zile, că s’a găsit la d. Hechter un borderou de boeu-rile furate de la d. comerciant Staicovicî, şi iscălit de fostul ministru de interne Radu Mihai.
D. Hechter a desminţit a doua zi această ştire.
Dî prim-procuror Dobriceanu, împreună cu d. judecător de in-
strucţie Prctorian, aii mers mai întâiu la biurourile ziarului L'In-dependance Roumanie şi apoi la p. Hechter pentru a vedea ce e adevărat din denunţarea ce s’a făcut.
Domniile-lor au constatat că d. Hechter avea dreptate.
Dar dacă d. Radu Mihai, nu e încă vinovat în această afacere, lumina începe a se arăta şi în această cestiune, descoperindu-se ca în streinătate s’au vîndut două bonuri din cele furate la d. Staicovicî.
,Nu se ştie încă valoarea acestor bonuri.
D. judecător de instrucţie Pre-torian e însărcinat cu descoperirea autorilor în furtul a căruia victimă a fost d. Staicovicî.
D-sa a instruit şi afacerea bonurilor furate la d. Staicovicî, şi vândute de către d. Hechter.
Acesta este dat judecăţii pentru că n’a putut se explice provenienţa bonurilor găsite la dom-nia-sa.
ULTIMA ORA
(Dupeşî de la corespondenţii noştri! particulari şi serviciul «Havas»),
Alegerea generalului Boulauger. — Rupe alegere
Paris, 28 Ianuarie 10 ore p. m.—Un deputat va interpela azi guvernul asupra măsurilor de luat pentru a constrânge bouHngismulul.
D. Fiocquet va pronunţa cu această ocazie un mare discurs.
Dimisiunea cabinetului pare a fi probabila.
Nici un incident grav nu |e de semnalat.
Câte-va arestări au fost operate în timpul nopţei, din care numai 7 aii fost menţinute.
Adresa simţului Sinod
Sofia, 28 Ianuarie.— Adresa Sftntu-lui-Sinod către Exarhui losef publicată de câte-va ziare, este considerată, In cercurile guvernamentale, ca apocrifa.
Exarhui losef, în corespondenţa sa cu guvernul, nu face nici o menţiune relativă la primirea unul asemenea document.
Opiniunea ziarelor republicane,
monarcliiste si bouiangiste din Paris
Paris, 28 Ianuarie.
Ziarelerepublicane recunosc, că prin alegerea generalului Boulanger, republica a suferit o lovitură gravă. Ele se mânglie însă îndemnând pe republicani se nu se descurageze, se’şl păstreze sîngele rece trebuincios In aşa împrejurări şi se ’şi strlngâ rlndurile, pentru unirea tuturor forţelor republicane în potriva cerarismului ameninţător.
Ziarele monarhiste] spun, că succesul lui Boulanger este condamnarea republice! parlamentare, a cărei apropiată cădere se poate prevesti cu siguranţă de acum.
La rândul lor, ziarele boulangiste, după ce să exprimă şi ele tot ast-fel, fac să reiasă că votul dat de alegătorii departamentului Seinei este mai cu seamă o lovitură dată guvernului actual.
SPECTACOLE
Simpaticul bariton d. C Georgescu va da Luni la 2? a. c. un concert în sala Ateneului vechio cu graţiosul concurs al d-nel A na Gr. Manolesca, d-rel Edmeea Chabudeanu, şi al d-lor Nicolae Durma şi Andrtas Gruber,
Se vor exeenta bucăţi din Bizet, Gounod, Meyerbeer, Verdi, Toştî, T. Georgescu (benifi-cientul) ş. a.
Preţul locurilor: un loc rezervai io frc., locul I o fr., locul ll-lea j fr.
Acest concert promite un bun succes şi Îndemnam pe publicul bucureştean se nu’l treacă cu vederea.
Biletele se găsesc la Gebaucr, la Graeve şi seara la casă.
Balul «Furnica», dat sub pStronagiul M. S. Regina, va avea loc Sâmbătă 14 Februarie în sala Teatrului Naţional.
•
* ♦
D-na Essipolî-Lecittinsky, celebia pianistă cunoscuta publicului Bucureştean, va sosi la 15 Februarie st. n. In Bucureşti unde va da trei concerte.
Instittuul de bine-facere «Provedinţa» va da la t Februarie un mare bal In Sala Teatrului Naţional, la care vor asista şi MM. LL. Regele şi Regina. Preşidenţia baluluT a primit’od. Al. Laho-vary, ministrul agriculturei, comerţului şi industriei.
Biletele de intrare se găsesc la d. Petrescu, Calea Moşilor No. 7, care tot-de-o-dată va primi şi obiectele ce se vor oferi pentru tombola.
Acest bal fâgadueşte se fie strălucit.
Notara unicul tragedian român, s’a întors în Bucureşti, în urma invitaţiunel ce a primit din partea nouel direcţii a Teatrului Naţional.
Se crede că astazî se va încheia înţelegerea între artistul nostru şi direcţie.
Ar fi în adevâr un câştig enorm şi pentru Teatru şi pentru public.
Celebrul tragedian Ernest Rossi va da la Teatrul Naţional o serie de representaţil, care vor începe la 2t cor. cu Hamlet.
lata întreg repertoriul: Hamlet, Ludovic XI, Othello, Regele Lear, Moartea civilă, Scylock, Macbelh şi Kean.
Trupa se compune din mulţi artişti şi artiste de merit.
Vom anunţa regulat spectacolele..
MARELE CIRC SIDOLI
STRADA POLITIEI No. 7
ASTA-SEARA LA ORELE 8 PRECIS
REPRESEMATIE EXTRAORDINARA
MARŢI 17 IANUARIE
MARE REPRESENTATIE
Cu concursul renumitei şi atât aplaudate trupa americana a Profesorului Antonio în exerciţiile lor gimnatiie ne mal date până acum.
— MARE SUCCES —
AVIS. — Mercurl Debutul aportentulul artei equestre Jocheului Cesar Sidoll fără concurenţă.
DOCTORUL THOMESCU
s’a ixiiita/b
No. 74 — Strada Dionisie — No. 74
Cosuultaţiunl de la 12—2 p. m. 1023.
HOTEL HUGUES
DIN RUCURESTI
Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şt care a fost trecut sub o nouă admi-nislraţiune, din noă arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu veri-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale.
Camere de la 3 lei îu sus.
RESTAURANTUL
prevăzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse.
Cabinete particulare pe tot timpul Carnavalului la disposiţiaonor. Clientela.
(869)	Administraţiunea
FOIŢA ZIARULUI * EPOCA*
(88)
WALTER SCOTT
LOGODIŢI
SAU
COITABILM «STER
XXVII
(Urmare)
—	Nu ştifi răspunse Genvil, nehotă-rît. Şeful nostru sir Damian de Lacy ocroteşte pe ţeranl; să zice câke amicul lor ; ştifl că a avut o ceartă cu Wild Wenlock, pentru că acesta să purtase cam cu uşurătate faţă cu soţia morarului de la Twine-ford. Bine ne-ar şedea, când tlnărul nostru, şef s'ar tămădui şi ar afla că am luptat contra partidului pe care el 11 părtineşte.
—	Fii sigur, strigă Evelina cu tărie, că pe cât ar vrea să ocrotească pe ţe-ranl contra tiraniei, cu atât ar căuta să’I astimpere când ei s’apuca să apese pe alţii.
Încălecaţi şi haidem ! să scăpăm pe Wenlock şi pe ai săi; nu perdeţi un minut.
—	Făr’lndoială nimeni nu poate şti mal bine decât d-ta, frumoasă doamnă, răspunse Genvil, cea ce are de gând să facă Damian ; şi poţi să’l faci să şi’I schimbe. Aşa dar vom pleca, şi vom a-
juta pe Wenlock, dacă mai e vreme, cum cred ; căci e un adevărat mistreţ, şi daca ’şi va arăta dinţii va repune mal mulţi câini înainte de a’şi da sufletul.
Dar d-ta, frumoasă doamnă, rămâi la castel, şi încredete . în Amelot şi în mine. Aide, d-le paj, ia comanda.
Lady Evelina dădu armele Iul Amelot, şi’i îndemnă In puţine cuvinte a’şl face datoria de brav cavaler. In vremea acea Genvil desfăşură încet steagul, şi 11 roti în aer: apoi, fără a pune piciorul In scară, şi sprijinindu-se numai pe lancia sa, sări pe cal, greu înarmat cum era.
—	latâ-ne gata acum, zise el lui A-melot.
Şi pe când acesta îşi orânduia trupa, şopti încet soldatului de lângă dlnsul:
—	Uite, Stephen Pontoys, acum pot să iert lui Damian că uita pe unchiu-sefi şi renumele şeii pentru fata asta, căci, zeu, şi eii aş fi făcut tot aşa. Ei 1 mal bine ar 11 făcut bâtrlnul De Lacy să stea acasă sâ’şl pâzascâ el singur şoimul. Dar ce ne pasă nouă ? Or-cum nu ne vom bate de geaba, căci ţeranil au prădat multe castell.
—	Da, da, răspunse Pontoys ; dar ştiţi de ce pajul âsla nu ne porneşte îndată ?
—	Poate că nu i s’a îndreptat capul dupe sguduiata ce l-am dat; sad poate nu şi a înghiţit toate lacrimele, câci cât e de tlnăr, tot nu rămâne el In urmă când e vorba de a câştiga lauri. A ! uite că pornim. Nu’I ciudat lucru Stephen ? un copilandru pe care Fam dat la o parte cu vârful degetului o să ne conducă acolo unde de sigur să vor sparge mal multe capete, fiind că aşa’l place unei fete.
—	Vă spun eu că sir Damian e pajul, frumoasei doamne, cum Amelot e pajul Iul Damian. Şi noi bieţii trebue
să ne supunem şi să stăm cu gura închisă.
Et eşiseră atunci din castel, şi să a-flau pe drumul care ducea la castelul In care Wild Wenlock era împresurat de un numer mare de ţeranl. Amelot mergea la fruntea trupei, Încă supărat de ruşinea ce păţise faţă cu soldaţii, şi gâudindu-se cum ar face ca să nu se simtă lipsa lui de experienţă,căci n’ar fi vrut să arate că vrea să se Împace stegarul, care II ajutase de multe ori cu sfatul.
Dar Genvil, de şi morocănos de felul iul, nu păstra mult timp mânia. El să apropie de paj, şi dupe ce’l salută cu respect, ll întrebă dacă nu crede de cuviinţă să trimită înainte doi cavaleri care să vadă cum sta Wenlock.
—	Aşa este, răspunse Amelot, am să trimet câţî-va oameni înainte.
—	Trimete pe Stephen şi doi lăn-cerl de Chester, zise stegarul.
Amelot îl urmă sfatul şi din ordinul şefi Stephen Pontoys şi cu doi lâncierl porniră înainte pentru a cerceta calea şi ’şi da seamă de starea acelora în ajutorul cărora să duceaţi.
—	Şi acuma când suntem împreună cum am mal fost, d le paj, zise stegarul, spune mi, dacă ştii, de nu’l înamorată acea frumoasa doamna de frumo sul nostru cavaler.
—	E o bârflre [ticăloasa, strigă Amelot cu mânie. Sunt sigură că ar muri mai bine de cât să aiba un asemenea gând şi stăpânul med dc asemenea, de vreme ce e In logodnica unchiului seu. Sunt uişte eretici ce’i ce cred aceasta, Genvil, Ştii că el mal nici nu s’ad văzut tot timpul ăsta.
—	Cum aş şti o, şi cum aT şti-o D ta? Dacă nu să văd, cel puţin corespund între el ; aici nu poţi zice ba.
—	Zic ba la or- ce poate păgubi onoarea lor.
—	Dar, pentru D-zed, cum să face că el ştie aşa de bine tot-d’a-una ce are de gând să faci ea, cum ne a dovedit aceasta chiar azi dimineaţă ?
—	Cum aş putea să ţ’o spun, Genvil ? De sigur sunt sfinţi şi îngeri, şi dacă meriiâ cine-va ocrotirea lor de sigur acel cine-va e Evelina Berenger.
—	Bine al vorbit, d-le Amelot cel tăcut, zise Genvil rîzlnd ; dar asta nu să poate prinde cu un soldat bătrân. Sfinţii şi îngerii! da, da, se află Intru aceste ce va foarte sfânt şi îngeresc, ţ’o spun eî.
Stăpânit d8 dorinţa de a îndreptaţi pe stăpânul seu, p.jul începea a să mânia, când Stephen Pontoys să întoarse în galop cu cei doi lâncierl.
—	Wenlock, să ţine încă bine, strigă el, de şi ţăranii îl împresoară de aproape. Cred că va resista pană ce vom sosi, daca vem merge mal repede. Ticăloşii au atacat barierile ; eraii aproape de tot acum un moment; dar au fost răspinşi fără să fi făcut vr’o mare ispravă.
Trupa tnaintă atunci repede pe cât îngăduia nevoea de a păstra ordinea In mers, şi ajunse în curând pe o Înălţime la poalele cărei era satul unde Wenlock să apara. Aerul resuna de strigatele şi de glăsuirile răsculaţilor, care, numeroşi ca nişte roi de albine, şi cu bărbăţia ce deosebeşte pe Ingleji, să adunaţi ca furnicele lângă bariere, şi căutat! a sfărâma palisadele sati a sări peste ele, cu toate perderele ce sufereau din causa unei grindine de pietre şi de săgeţi, şi mal cu seamă din causa loviturelor spezeior şi topoarelor când să apucaţi la luptă cu ostaşii.
—	Venim la vreme, venim la vreibe, strigă Amelot lăsând frânele calului şi bătând din mâini debucurie. Ridică steagul şi roteşte-1 In aer, Genvil, ca Wenlock şi tovărăşii lui să’l poată zări.
Staţi! odihniţi caii un moment. Ascultă Genvil ; dacă ne-om cobori pe drumul ăsta larg în câmpia unde pasc turmele
acele...
—	Bravo 1 tinere şoim, zise Genvil, care să aprinsese la vederea lăncielor şi la sunetul trimbiţelor ; vom fi atunci pe un loc minunat de unde să atâcăm pe ticăloşii aceia.
—	Spurcaţii s’ati grămădit aşa că par-câ sunt un nor negru şi des 1 zise pajul ; dar cu lănciele noastre vom a-duce lumină. Uite, Genvil; Wenlock ne face semn că ne a văzut.
—	Un semn 1 strigă stegarul ; pe D zeii, e un steag alb 1 un semn de predare.
—	De predare I repetă Amelot ; nu pot să se gândească la asta când le venim In ajutor.
Cu toate aceste sunetul trist al trim-beţilor celor împresuraţi şi strigătele sgomotoase şi resunătoare ca tunetul a le împresurătorilor, dovediră că faptul era adevărat.
—	Iată, steagul lui Wenlock s’a co-borlt, zise Genvil ; şi toată golănimea asta Intră din toate părţile în palisade. A fost aici tradare şah mişelie; ce o facem ?
—	Să înaintăm asupra lor, zise A-melot, să le reluam satul şi să scăpăm pe prisonierl.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 17 IANUARIE
e®' Scop Pliilnntropic
Cea mai frumoasa descoperire al secolului
PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI
Itepede, onorabil si fara cunostinti speciale
.	Lucru plăcut, nobil si usior chiar pentru dame
— NUMEROASE CERTIFICATE DE APROBARE—
Gratuit comunică explic&ţiunele D-l profesor Uuquesnor, San-Remo Fermo in pos, Italia
AL FABRICEI
SIGMUND PRAGER
Din Strada Carol No. 4 s’a transferat si instalat definitiv în proprietatea sa din


IEI*
FOSTA CASA A LUI BARON BARBU BELU
1094
MARE DEPOU DE
CRAVATE, MÂNUŞI, BASTOANE. PLEDURI etc. etc.
EHSS2KSBJES
REDESCHIDEREA
■otelului mmw
F3STULHOTEL LABES
STRADA urse AM 2, BUCUREŞTI
Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căi torl,şi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat !u centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Camerile de la 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de a mă ouora cn vizitele d-lor si sper că vor 11 pe deplin satisfăcuţi.	(1028)
Cn stimă, M. Weinberger fostul antreprenor al hotelului Englitera.
PREMIAT CU DIPLOMA DE ONOARE LA EXPOSITIUNEA UNIVERSALA LA BRUXELLES IN ANUL 1888

INVENTIUME EXTRAORDINARA. Aparatul electro metalic al Doctorului Borsodi pentru vindecarea slabit iunei bărbăteşti. Aparatul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, pentru a readuce bărbatului slăbit putere t perduta si ’1 face în zioa cea d’inteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori ce fel.
Preciurile: 1 II. 55, 2 II. 40. 3 11. 30
ATELIER I'EATItll APAR ITE ELECTIIft-METALICE, PATENT DR. RORSODI
VIEN, II NEST110YGASSE No. 6
Broşuri detaliate se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant apt pentru România
PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT
ÎNCĂLŢĂMINTE
DE FRANZ HDLLA SI G. LETZTERGROSCHEN
LA MAG.aSIMJL PRIMUL FONDAT I BUCUKESTI
STEA ALBASTRA
Strada Şelari No. 9
LA ADEVARATA
Strada Şelari No. 9
Sosoii galoşi, do polo, de cauciuc pentru burliati, dame (le lei ilAS si 1).
ROG A SE NOTA BINE
STRADA ŞELARI 1T 9
Ghete de vacs de Vrr-mutia.fasoane englezeşti sl rhinezesti de lei IO, 11, 12.
LA
1027
Bocanci Englezeşti veritabile pentru bărbaţi lei 13, 12, IO.
Ecutrii baci ti 5, O, 7, 8.
Galoşi de cauciuc pentru burbuli. danie si copii de Ici !>.?» si G.
ADEVARATA STEAOA ALBASTRA
Cu stima, D. MFSUUFLSOIIN
MMMnMMR9n* -
AYIS IMPORTANT
DE ÎNCHIRIAT sele din strada
Poionă No. 108 bis. A se adresa strada Pitar-Moşu No. 16.
1044
TYD TWPUÎUT AT Strada Berzil No. 122, UH iii UiliUlzl 1 Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron.
CĂTRE BOLNAVI
Sunteţi bolnavi de tuse, de asthm, laringitâ stingerea vocel, durere de gât, de orl-ce fel de catar sau bronchita şi vreţi sfi vd vindecaţi sigur şi repede ?
CumpCraţl minunatele Hapuri de Catramina ale d doctor Bertelli, aprobate de guvernul italia cu decretele ministeriale din 28 August 188G şi 2 Octombre 188- şi premiate la congresul medical din Pavia 1887, la congresul de igiena din Brescia 1888, unde între toate pecialiiaţile medicale expuse de către farmaciştii din loâie ţOriie aO fost premiate numai hapurile de catramina Bertelli, precum şi la exposiţia internaţionala din Barcelona 1888, Sute de certificate de la celebrităţile medicale şi de la persoane vindecate chiar ij în ţara, cari stau la disposiţia onor. public la d-nu doctor M. Georgescu str. Biezoianu No. 19 sunt o proba de calităţile minunate ale acestor hapuri.
O cutie do adeverate hapuri de catramina
costa lei 3.00 şi sc vinde numai şi numai la d. dr. Mihnil Georgescu, str. Brezoianu No. 19 Bucureşti.
La d. dr. Georgescu, representantul d-rulul, Bertelli, sc alia mcdicamenlc pentru următoarele boule : boale lumeşti, sililis, scrofule, impotenţa bărbatului şi sterilitatea lemeiel, reumatisme, boale nervoase, epilepsia, orl-ce boala de licat, stomac, inima şi altele.
111 x
CASA DE SCHIMB 613
i. M. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 23
Cnmpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cur s u 1 Buouresti
i6 Ianuarie 1889
8 0/0 Renta amortisabila	Cump. S-6 1/4	1 Vend 96 3/
6 0/0 Renta perpetua	96 1/4	97
6 0/0 Oblig, de Stat	99	100
i 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scria. funo. rurale	104 1 2	105
5 0/0 Scris. funo. rurale	96 1/2	96 3
7 0/0 Scris. func. urbane	104 12 105	
6 o/0 Scris func. urbane	toi	102
6 OjO Scris. func. urbane	94	94 i 11
Urbane 5 0/0 laşi	62	83
6 0/o Împrumutul comunal	86 1/2	87
Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	28y	243
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	50	60
	980	1000
Acţiuni «Dacia-România»	250	160
• Naţionala	huo	240
» Constructiuni	140	150
Argint contra aur	3	3 40
Fiorini austriaci	210	211
Tendinţa fermă		
i .1
INSTITUTUL
HELIADE-RADULESCU
liste instalat in localitatea cea mai tsenaloasa din Capitala, in vasta gradina Heliado. Studiile se fee dup» programele scoalelor publice. Aci surii 4 clase palmare st 3 liceale, si tri fie care an se mai adaoga elase superioare liceale. Prepara li uni pentru «coala militară. Preţul internatului este peulru clasele primare 800 lei, iar pentru clasele liceale de 1000 lei.
11(8
rm ADFA’n tT s’c*e v^nzare mos'a Drăgo- (CĂRBUNI LIGNIT)
llCi AIR 41111 esti-pămăntenî si Pîrvulestî, '	___
districtul Dîmboviţa o oră de gara Ttrgoviste
400 pogoane arături, făneaţa st pădure. A se adresa la proprietar strada Polonă 77 bis. (1110)
itv rrilKftn ONEST Sl MUNCITOR caută un IIli llllbfl post de îngrijitor de moşie. A se adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64.	1109
din Sotinga 1000 KILOGRAME ADUSE LA DOMICILIU 25 LEI
CALITATE SUPERIOARA
LEMNE DE FOC, GER SI FAG
1000 KILOGRAME LEI 26, 500 KILOGRAME LEI 13,50
ADUSE LA DOMICILIU, TAIATE SI SPARTE
Se vinde la E. Lessel, Calea Plevnei No. 493.
CĂRBUNI CĂRDIFF
Prima calitate pentru sobe şi vapoare,! de venzare la sub semnatul cu preţuri mo-| derate.
Depoul la Galaţi si Bucureşti a sef adresa strada Lipscani, Hanul cu Tei.|
1014.	Nathau IVIeiiciel
CONSTRUCTOR DE MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate hidraulice, Repusei de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
1054
Pădunic ae pe întreaga moşiă Şişeşti-de-Jos, plasa Ocolului, judeţul Mehedinţi, două ore depărtare de T. Severin, ca două mii pogoane, gorun şi fag, sunt de dat In tâere.
Asemenea sunt de dat In tăere şi pădurile de pe întreaga moşie Ncgoeştî-Călugăreasa, plasa Amaradia, judeţul Gorjiu, dou8 ore departe de staţia de drum de fier Garbuueşti şi o poşta de Tergul-Jiuluî—ca una mie trei sute pogoane—mai mult gorun de cât fag.
Doritorii se pol adresa In Graiova la d-nu Constantin Bengescu, strada Libertăţii, No. 10, în toate zi'eie de la 3—6 ore p. m., pentru a se înţelege asupra preţului şi condiţiune. >r cu cari se vend aceste păduri, — şi In Bucureşti la d-nu Colonel J. LAHOVaRY, la Icoana, str. Lustrului, 5., de la ora 11—1 ziua şi de la„6—9 seara, în toate zilele.
1070	Craiova, 1888 Octombre.

FONDAT IN ANUL 1852
icsr BCMBWOMMBMWHWBHMWWB—■ ■— ——
LA I1LM1IITIL1AGASL1
F.BRUZESSI
55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI
Se găsesc specialităţi de vinuri fine, asemenea si un mare depo-sit de conserve alimentare etc. cu preturi foarte moderate. 104g
"FONDAT IN ANUL 1852
Tipografia Ziarului „Epoca*
Tipărit cu cerneala Cb. Lorlllcux-Cle Paria
www.dacoromanica.ro
Oirant responsabil V. P. Gheorghiu
JlBbhHSi&r . i* l'iliri'if''1
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In palatul Principele DimitrieQhika Sir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-România)
Cumpără si vinde efecte publice si faoe ori-ce schimb de monezi
Bu. o u r e s t i
Cursul pe ziua de 16 Ianuarei 1888
1 Ml	Cump. Vinde	
5 % Renta amortisabila	96 \	96 3/4
5 % „ româna perpelna 8 % Obligaţiuni de stai [Conv.rur.]	96	97
	99 %	199
6 % „ c. r. s.		
5 % „ Municipale	»5X	87*
10 rr. , Casei pene. T300 L.l	240	
7 % Scrisuri funciare rurale	104 S	106
7 1* ** ** V. I % „ ,, urbane	96 S	37
	104 V	104 3/4
6 % ,, ţf	iot*	' ot*
5 %	9*	9*H 6Î 3/4
5 % ,, ,, laşi	82	
3 % Obl. Serbesti cu prime	71	75
Im. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie Italiano	Ai	00
	29	31
„ Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau	4*	53
	17	21
Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni		
Aur contra argint sau bilete	2 3/4	3)4
Florini Wal. Anstrluc	210	212
Mărci germane	124	126
Bancnote francese	100	10/
„ italiane	99	100
Ruble hârtie	265	270
NB. Cursul este socotii In aur		
»'■ iiniiinn——■
NOOLPALAT AL ATHENEULUI
DESCHIS PUBLICULUI
MUIE EAPOSITILSE SE BELE-ARTE
INSTALATA IN SAULE ACESTUI PALAT
Exposiţiunea este deschisă tn toate zilele de la 10 ore dimineaţa până la 5 ore după amiază.
Preţul Intrări 1 led iar Duminecile 50 b.
şi Joile 2 lei.
TURNATORIE DE FER S! ALAMA
ATELIERUL MECANIC
No. 59 si 34 bis, Strada îs vor*, No. 59 si 34 t>is
Acest atelier fiind prevăzut de toate accesoriile cele mai nuoî şi perfecţionate va putea executa or-ce comandă de această branşe lnir’un mod solid şi prompt. Se ese-cută şi se află în depoul Atelierului mecanic:
POMPE
DE
?©?& SÎS7SSSSLS
ROBINETE
TUBURI DE FIER, TUCI Sl PLUMB
TIBLRISPECIALE
PENTRU
FONTA.
© 53 J& Sfl S Î3 Y & T 2L GRILAJE
Pi L AŞTRI
CANDELABRE
Latrine si Scurgeri cu accesoriile lor
DK
! J ' Uliu ţl'jGOB ORIRI
CAPACE pen’.ru HASNALE SGHMBURI
m rmimm
Italici do gradina si Furnituri, Inslalathini complecte de Hui si Conducte de apa
Cu stima, KEIL1ILIAER
982	Strada Isvoru No. 59
FIGURI
PENTRU AŞEZAT LA FONT1NI
COLOANE pentru CLĂDIRI
COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA
(societate anonima) LA LlâGE (belgia)
NO. 3.-BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE Sl INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE PA Sl DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTOR1 HYDRAULICI, STÂ.VILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
---GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 18SH, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.