ANCl IV Hm. 946
LUN116 1ÂNVÂRII 1999
Au dat de mare dandana Guzganii mari şi îmbuibaţi:
Ii mătură într'o hazna
Unde ’» aşteaptă ai lor fraţi...
Iar atmosfera viţiată Care rămâne dupe ei Cu grabă e dezinfectată Cu ucid fenic—Domnii meii
Dapuca, Fleva, barosanii,
Fac tot ce pot şi dumnealor, Se nu se 'nnece toţi guzganii, Căci e păcat d'aşa odor /...
www.dacoromanica.ro
EPOCA
IUI
10 IANUARIE
P. P. CARP
Magnitm sibi vindicat lociim.
Quintilian
Pentru o mare parte din politicii noştri, advocaţi, ingineri, medici, profesori sad oameni fără profesiune, politica este un mijloc de cSpetuire personala. Nu dorinţa de a'şt servi ţara ’i-a împins la minister, deputăţie şi alte onorl publice înalte ; ci nevoia de a’şl spori peculiul lor propriu. Respinşi de la ocupaţiile private, unde pe lângă diplome sad certificate, presumpţiunl de ştiinţă, se cere ştiinţa adevfiratB, muncă neobosită şi onestitate nebinuită, el s’ad aruncat în„vâr-tejul partidelor şi al luptelor politice, încredinţaţi că aci este paradisul tutulor reputaţiilor compromise sad cel puţin asilul tutulor conştiinţelor elastice. Ast-fel unuia re quisiţiunile ’l-ad procurat ocasiunea de a rivaliza cu ce! mal mari capitalişti din ţara; altuia rescumpararea drumurilor de fer ’i-a adus beneficii de milioane; unul al treilea furniturile armatei ’i-ad oferit prilejul de a mal câştiga câte-va sutimi de mii de lei; altul ţinând sub ferula sa pe magistraţi, s’a îmbogăţit din procese veroase; în scurt, cei mal mulţi politici din etatea de aur a co-lectivitaţel s’ad culcat coate-goale şi s’ad sculat, spre mare mirare a tutulor, perso-nagie importante, capitalişti mari, proprietari de domenii întinse, etc. Luxul de nababi în care se rdsfaţâ aceşti politici orientali şi care contrasta într’un mod aşa de isbitor cu modicitatea mijloacelor lor de altă-dată ne dă mâsura exacţiunilor lor.
Nimic din toate acestea la Carp. Onestitatea lui este aşa de bine stabilită. în cât nici adversarii Iul cel mal înverşunaţi n’ad pus’o în îndoială. ’Ml e ruşine s£ laud a-ceastă calitate în el sad în altul; dar cu toate acestea trebue sSojaud, căcldecând cu fatala colectivitate, neonestitatea e regulă, onestitatea, escepţie. Mulţumit cuveniturile proprietăţilor sale, Carp ştie se'şi modereze trebuinţele dupe fluctuaţiunile anilor şi sâ nu treacă nicl-odată peste puterile averel sale. Politica pentru dânsul nu este o ocupaţie de pripas, ci o pornire iresistibilă, o vocaţiune neînvinsă, un sacerdoţiQ sublim ; tribuna parlamentului nu este pentru dânsul un altar pe care trebue sâ se aduci jertfă idolului de aur, ci un amvon din înălţimea căruia se propagă ideile mântuitoare pentru ţară şi naţiune. Iată pentru ce câte-odată el a primit sâ fie ales deputat cu sprijinul unul guvern pe care îl aproba numai în parte. Căci Carp are şi ştie sâ câştige popularitatea parlamentară, nu însă şi pe cea electorala, cu atât mal puţin pe cea populară. Pentru ce? Pentru câ el nu caută nici-odată sâ linguşească pe alegâtorl, nici sâ le fâgâ-duiască lucruri pe care nu le poate realisa sad sâ le satisfacă apetiturl pe care conştiinţa sa le reprobează. i)
Intrat însă în Cameră pe poarta indulgenţei, el nu se îngenuchiă dinaintea celor ce avead forţa numerică, ci îşi făcea o datorie imperioasă din dreptul de a controla pe miniştrii şi de a înfiera neghiobiile sad abuzurile lor.
Fiind de o onestitate severă pentru sine, el putea să reclame acelaşi lucru de la fiecare şi să se arate neîndurat cu despuetoril averel publice. Urmaş al uneia din cele mal vechi familii din ţară, 2) el era armat de sus până jos contra săgeţilor acelor politici care, când nu găsesc nimic de atacat în viaţa adversarului lor, se năpustesc asupra originel lui. Luând o mică parte în guvernele anterioare, lui îl era uşor să recunoască greşelile foştilor săi colegi şi să se scuture cu cea mat mare înlesnire de tot ce l’ar fi putut compromite. 3)
De altmintrelea, ce tip singular 1 Capul sâd aproape de tot pleşuv, cu diametrul an-tero-posterior mal lung de cât cel vertical, acele două vârfuri ce se înalţă la cele două extremităţi ale craniului săd, par’că ar fi doi munţi despărţiţi între dânşii printr’o şea, şi acel monoclu care a devenit emblema junimistă şi care ÎI dă o înfăţişare satanică, în fine ochiul săd vivace şi necontenit în mişcare, fac dintr’ânsui o figură interesantă în toata puterea cuvîntulul. Vocea lui, cam ţeapănă, nu se modulează cu acea graţie mal-mal feminina ce ne încântă la Maiorescu, nici nu ştie să se mlădieze dupe natura subiectului ce tractează; ea este sonora, fără a fi plăcută, şi vibraţiile ei puţin stridente se propagă cu înlesnire până in tribuna publică.
Judecând pe Carp dupe alurele sale familiare de la şedinţele junime!, nu’ţl vine acre-de că, subacesteaparenţe uşoare, se ascunde o cugetare de om de stat. Fracul îl prinde maî puţin de cât jacheta şi pălăria sa cenuşie este pentru capul săd mal potrivita de cât clacul. Ai zice că este un gamin al politicei şi al ştiinţei, care se joacă cu adevărul şi extravaganţa, care ’şi bate joc de lume şi de oameni, care ia toate în rîs şi nu se opreşte la nimic, care tractează toate peste picior şi nu vrea să ştie de ziua de mâine.
Si cu toate acestea câtă demnitate, câtă conştiinţă, cât respect de sine şi câta cugetare virilă sub aceste aluri glumeţe 1 Câtă iubire adevărată de ţară în acele discursur
1) Era Noul, 177 sq<j.
aj Cantcmirln Descripţia Moldaviac zice că neamul Carpenilor este român.
;) Ibiatm, 204.
care 1’aO semnalat atenţiunel celor ce pricep ceva din cestiunile publice 1
Aşteptaţi să vie o cestiune importanta în Cameră sau în Senat, o cestiune de orga-nisare administrativă sad financiară, de moralitate publica sad de corectitudine politică, şi atunci să vedeţi pe Carp în toată mărimea lui 1 Atunci el se transfigurează: faţa lui diabolică devine simpatică, vocea lui discor-dată să încălzeşte şi se strecoară în inima auditorului ca o armonie din alte regiuni, gesturile lui dad energie şi viaţă fraselor lui aşa de translucide, firul argumentaţiei se inno-bilează prin pornirile generoasei lui inimi, şi măreţul fluvid al elocinţel lui se desfăşură şi curge ca o frumoasa pânză de apă.
Cine ar fi crezut că traductorul fidel dar greoid al Iul Olhello 1) va ajunge la acea frază de o limpiditate cristalină şi adesea de o corectitudine ireproşabila ? Cine ar fi crezut că începătorul de la «Ţara» va fi odată aşa de pregătit în cele mai spinoase cestiunl şi le va desbate cu o stăpânire perfectă a materiei ? Că va fi odată în parlament unul din cel mal aprigi luptători, tot atât de gata în apărare ca şi în atac ?
Este în adevăr de mirare cu ce desinvol-lură, cu ce înlesnire Carp trece de la un ton la altul şi de la raţionament la pathos.
El tractează cestiunile politice dintr’un punct de vedere înalt, evită personalităţile cu cea mal mare îngrijire, nu pentru ca să nu dea ocazie la atacuri, ci pentru ca să nu ’şl întrerupă şirul argumentaţiei. Cu toate acestea când alţii ÎI aruncă mănuşa personalităţii, el o ridică fără să eziteze şi ripostează cu atâta siguranţă în cât adversarul rămâne cu gura închisă. 2) Dar în genere el pune cestiunea aşa de obiectiv şi ştie să o ridice aşa de sus, în cât mediocrităţile din parlament îşi rup gâtul în deşert uitându-se la dânsa. Nu îmi trebue alt exemplu de cât modul în adevăr filosofic, în care el a combătut proectul de lege comunală din 1886. Aci, ca pretutindeni, discusiunea lui e savantă şi solidă, nutrită cu fapte numeroase, întărită cu o dialectică fină, împodobita cu sentinţe celebre, în total ţesuta cu o măes-trie inimitabilă.
Trebue să recunosc cu toate acestea că lui Carp îi lipseşte încă mult ca să ajungă la limita elocinţel celei mari. Cine nu ştie că el este mal mult raţionator de cât ingenios, mai mult despreţuitor de cât amar, mai mult temperat de cât vehement ? Ochiul său nu aruncă destule Ilacărî. Publicul n’a simţit îndestul pe timpul colectiviştilor că pieptul săd se ridică şi inima sa saltă de mânie contra ignominiei guvernului trecut.
Dar în schimb cu câtă agerime ripostează şi cum ştie să ţintească pe întrerupto! El aruncă săgeata ironiei cu atâta dexteritate şi siguranţă, în cât nenorocitul isbit de dânsa este scos din luptă, ca un soldat rănit de moarte care de pe câmpul de onoare trece în baracele Crucel roşif.
Vedeţi pe acel colectivist înflăcărat care îl tractează de egoist inteligent ? Carp îl pune la locul lui răspunzându-l că are un a-vantagiQ asupra unora care sunt egoişti fără să fie inteligenţi. 3) Pe acel tînăr de viitor care caută să-1 pună în contradicţie? Carp ÎI tae pofta de a vorbi promiţându-I cu vo-cea’l mefistofelică că ’i va răspunde peste un an. Pe cutare oposiţionist de astă-zl eare ÎI impută lipsa de modestie ? Carp îl răspunde cu Goethe că numai mediocrităţile sunt modeste. 4) Pe cutare deputat vid şi inteligent care vrea să-l ea peste picior ? Carp îl va da rendez-vous la Jockey Club pentru glume. 5)
In opoziţie, tactica lui a fost tactica lui Fusabi Cunctator. El vedea că pe calea e-lectorală nu avea ce să opue legiunilor de bătăuş', cari silead pe alegători să meargă în cea mai perfecta disciplină la urne. El aştepta să vază pe colectivişti căzând sub enormitatea greşelilor lor. Această tactică s’a dovedit însă de nefructuoasă. In turnul săd de observaţie, el ar fi aşteptat mult şi bine. Dacă opoziţia unită s’ar fi luat dupe tactica de expectativă a lui Carp şi a puţinilor fideli ce-1 mal înconjurad, Anghelescu era în fruntea armatei şi Kiriţeştil în fruntea judeţelor, etc., etc., etc. Fără destăinuirile aşa de curagioase ale presei, fără îutrunirile de la Atened şi de la Orfed, fără agitaţia legala pe care o întreţinea opo-ziţia-unită, colectivitatea era tot la cârma a-facerilor publice ; şi cine ştie ce nenorociri nuol ar fi căzut peste ţară 1 Cu toate acestea Carp înţelegea că evenimentele tind către un desnodamânt şi că trista colectivitate este aproape de prăpastie. El însă îşi zicea: «Nu sunt destul de tare ca să provoc evenimentele; dar pot fi destul de înţelept ca să mă pot folosi de ele». Şi s’a folosit. Şi, trebue săadaog, spre binele ţării.
In istoria elocinţel elenice se numără tre! direcţiuni : cea ateniană, cea asiatică şi cea rodiană. In cea d’întâid predomnea cultul pentru idee şi energie în frază ; în cea de a doua idea se pierdea intr’o frazeologie pompoasă şi chiar umflată ; cea din urmă oferea un media înţelept între cele două extreme.
1)	In traducerea d-lul Carp din Othcllo citim acest vers imposibil:
Atunci cu vele pline navirul meii vogează.
2)	Era nouă, p. 221 sq.
51 Era nouă, p. 205.
V) Nur die Lurupen sind bescheiden :
Brave freuen sich der That.
5) Era nouă, )).
După părerea mea, Maiorescu ţine de şcoala rodiană ; Carp de cea ateniană.
Or unde l’aş clasa însă, mărturisesc că ’ml place acest om cu mersul liber şi natural, lipsit de ceremonii şi plin de o vioiciune firească. Când vorbeşte, el se exprimă fără afeclaţie şi fără să se muncească ; dar pe de alta parte nu cade în monotonie, nu psalmodiază ca alţii', cari au aerul mal mult de a recita «crezul» de cât a motiva o părere. Darul lui cel rnal preţios este că nu osteneşte pe nimeni şi că ştie să evite această moarte a oratorului cu o dibăcie singulară. El face mal mult de cât mişcă, mal mult de cât convinge: atrage, interesează şi poate să ţie deşteaptă chiar o majoritate de adormiţi, cum era în mare parte majoritatea colectivista.
Dacă m'ar întreba cine-va : Cu cine aş compara pe Carp ? Aş răspunde că nu’I găsesc un termin de comparaţie. Precum se exprima Luther despre Erasm, zic şi ed : Carp e Carp şi nu alt ceva.
Lucenzio.
ECOURILE ZILEI
D. colonel Algiu, prefectul poliţiei capitalei, a Inspectat eri compania de geandarmi.
D sa a rămas pe deplin satisfăcut. —x—
Eri seara u fost la clubul militar o întrunire a ofiţerilor superiori din garnizoană.
La ordinea zilei:
Îmbunătăţirile de adus atât la clubul Militar, cât şi la Revista armatei. —x—
D. Th. Cerkez, prefectul judeţului Fâlciu, a obţinut un congediu de 20 zile pentru a veni în capitală.
—x—
D. procuror Catărgi a făcut eri seară o perehiziţie pentru descoperirea unor objecte furate de tâlharii de la d. Koliler.
—x—
Consiliu sanitar superior s’a ocupat eri seara cu modificările de cerut Corpurilor legiuitoare la legea sanitară.
—x—
D. general Alex. Cernat, comandantul corpului al 2-lea de armată, a trecut azi de dimineaţă în revistă regimentul 21 de dorobanţi.
—x—
D. Pake Protopopescu, primarul capitalei, n fost primit de M. S. Regele.
—x—
Azi cu ocazia aniversarei zilei naş-terei M. S. lmperatul Germaniei, o recepţiune va avea loc la legaţia Germaniei.
TIPURI 1CJRESTENE
BIRJARUL
Printre tipurile mai bătătoare la ochi ale unui oraş este şi birjarul. Acest om, născut poate bun şi liniştit, ajunge graţie meseriei sale, un om nervos şi vecinie nemulţumit. Ajunge în fine un birjar care seamănă cu or care alt birjar, un tip.
Iată cevB din caracterul birjarului bucuroştean :
El pare a avea o ură neînţeleasă asupra celor care umblă pe jos, şi pentru asia, în momentele când nu e ocupat, se sileşte din toate puterile se’i enerveze. Aşa, de pildă, d-ta vrei se tieci drumul. Imediat un birjar care sta în perfect repaus la o respânti», mână caii şi’ţi taie calea. Te uiţi reu la el şi el habar n’« re
Iţi pui ) pălărie naltă în cap şi te duci unde-va. Imediat ce ai eşit pe gangul casei, un birjar dă bici cailor şi vine cu trăsura aproape. Vede că nici prin gând nu ’ţi trece se ’l opreşti, d&r cu toate astea merge şi el paralel cu d-ta şi te priveşte crept în ochi. Ca se’ţl facă poftă, o ii înainte repede, face evo-luţiuni, sn întoarce. Câte odată deschide şi gura : «Poftim conaşule. Sunt slobod. E vremea urîtâ».
Asta se întâmplă în zilele de lucrătoare. Sărbătoarea însă e cu totul alt feL
Ai zor se te duci unde va repede-repede; e noroi sau plouă, şi cauţi cu limba i coasă ohodoroagâ de trăsură. Vezi una, cu tabla sgâriatâ, cu pluşul ros, cu burduful crăpat şi murdar, cu felinarele sparte, cu roatele aproape fără spiţe, cu un birjar mic, pârlii de soare sau de ger, ne ras şi neluns, îmbrăcat reu ; îi faci spoiţi aubmedonuluî ca să vie spre tine. El di din cap şi zice : «Nu sunt slobod l»aau: «Me duo se S 'himb caii 1» sai : «Mi s’a rupt osia 1» Trec două zeci care Ţi dau mai acelaşi răspuns. Muscalii vestiţi, cu chipuri originale, cu haine de catifea albastră cu bl ni pe la mâneci şi guler şi încinşi cu brf.uri de mătase roşie, daca nu te cunosc, cum-va, apoi nici nu catadicsesc să'ţi vorbească, nici nu ca tadicsesc se’ţi moţâe dir_ cap. Eî tree ca fulgerul înainte schimbând cu colegii lor tot mus-
www.dacoromanica.ro
caii, cuvinte ruseşti, care de obi-oeiu sunt înjurături stupide.
Birjarul te miroase de departe cine eşti. Dacă eşti om cu dare de mână el îşi ia căciulă când te sui in vechi-culul lui. Dacă eşti mai aşa. nu Ţi spune nimic. Dacă eşti negustoraş sau ţăran, el intră în conversaţie cu d-ta. Iţi spune d’ale lui. Vorbeşte de pavaj, de cai, de muşterii. Iţi arată cârciumele unde se află vinul cel mai bun şi mai eftin. Se leagă de slujnici şi ’ţi spune că le cunoaşte. Salută amical pe câte un vardist.
De şi e o taxă statornicită pentru diferitele curse, birjarul nu se mulţumeşte nici o dată cu ce ii dai. A remas proverbul : «Nemulţumit ca un birjar.» Şi de ce credeţi câ e el tot d’a-una nemulţumit ? Părerile sunt împărţite. Unii susţin câ pe birjar l’au răsfăţat, l’au stricat func-ţionăraşii galant', cari pun mal presus de toate plăcerea d’a eşi Duminica şi sărbătorile la sosea, cu cel maî prima muscal, şi cari plătesc îndoit şi întreit taxa statornicită numai şi numai pentru vanitatea d’a auzi pe birjar zicendu’i: «Sărut mâna conaşule /» Cunosc mulţi din a-ceşlia cari mănâncă prost, locuesc în odăiţă ticăloasă, umblă îmbrăcaţi ca vai de lume, în timpul săp-tămâneî, lucrează ca nişte hamali la biurou, de dimineaţa până seara, şi păstrează cu sfinţenie cea mai mare parte din leafă pentru birje. Vai, de mine ! s’ar putea oare se vie Duminica şi copistul nostru să nu iasă la sosea 1 Dar ce,a mâncat lauri? Dar ce are se zică lumea de la sosea când o vedea că el lipseşte ? Ce o se zică frumoasele dame din şirul lung de trăsuri ce stă în dreptul bufetului? Ce-o să zică Ivănuşcă, Alexandru ? Dar nu va putea dormi în timp d’o săptămână întreagă dacă n’o lua aer de la rontu întîi / Dar de ce maî are pe fundul lăzii redin-, gotă, pantaloni, mânuşi, ghete de lac ? Dar n’o să ’J vezi amicii cari stau fixaţi toată ziulica pe la colţurile bulevardului, pe la Hugups, pe la Hotel Continental, pe la Hotel d’Angleterre, pe trotuarul de la Fi alcowski şi de la M-lle Blanche, pe la Râdulescu şi Tânâsescu, pe la grădina Eoiscopiei ! Nu ’l vor vedea aceşti amici şi se vor cruci. Nu ’l vor vedea, şi deci nu’i vor saluta, nu ’l vor întreba a doua zi : «Unde te duceai, me, eri aşa dă repede ?» sau : «Ei al dracului !» sau «Brava muscal!» La care el se respunzâ : «E muscalu meu. II am de mult. Pentru mine lasă şi pe prinţu. De zece ani de când me plimbă. Dar îl şi plătesc !» Nu va avea de ce se vorbească o săptămână întreagă. Cînd va trece pe stradă, te pomeneşti,—mai ştii minune, — că nu îl maî salută nici un birjar.
Cu cât sunt de darnici asemenea oameni pentru birjari, cu atât sunt de sgârciţi negustoraşii.
Am surprins într’o zi o convorbire la un colţ de stradă, între un negustoraş şi un birjar?
—	Eşti slobod ?
—	Slobod ! Unde mergeţi ?
—	Stai să ne tocmim întâiu. Nu te iau nici cu cursa nici cu ceasu. Nu ’mi dă mâna.
—	Unde pofteşti se mergi ?
—	Ştii la Silivestru ? Mergem pîn’ la Silivestru, acolo me dau niţel jos la un mizilicciu. Adică acolo şade dânsu. Lhşî dă răsuflă caii niţel, bei şi d-ta un vin şi pe urmă plecăm. Ştii în Tabaci ? Ne repezim pin’ în Tabaci. Acolo e fabrica mizilicciu-lui. Acolo laşi dă răsuflă caii, bei şi d-ta un vin şi pe urmă plecăm. Asta e, că e drum mult ! Se pot se me duc pâ jos m’aş duce eu, dar e departe şi n’am vreme. Plecăm. Ştii unde e Cişmeaua Roşie? Dăm o raită pîn’acolo. Am o afurisită de treabă. Bei şi d-ta un pelin. Pă urmă d’a-colo mergem pîn’la coana Uţa. mă-tuşi-mea. Stă ’n Cuibu cu Barză. D'aci me duc' ac si. Ştii în Foişor? E',cât să’mi ceri, ia spune?
—	Şase franci...
—	Pâ ce, şase franci ?
Camil.
NEA SARACILA
(LEGENDA ')
De Nea Sărăeilâ se ţinea nevoea grapă. Câtă foame, câtă goliciune, era în casa lui, nu atârna fire de trestie la streşina casei lui 1 D’apoi şese copii, unul după altul, la rând ca ţeviile de la naiu, cari plângeau ? Şi unde pui bătăile ca pe dobă, ca să tacă 1... Adevărat iad casa lui Sărăcii»! Se ţ' astupi urechile, numai se n’auzi certele şi chiotele şi jalea plo-danilor după un codrişor de pită. Ba să-ţi astupi, zeu, şi ochii se nu facă bătături isbiţi de păreţi! go1 2 * * 5, de laviţele ciotoronse şi fără de velinţp, ori deoasde ri sărite aleLţfl lui Nea Sărăeilâ şi a bietei lui muieri. Mânile
*). Această legendă face parte diri colec-ţiunea de L gende care ad servit d-lul V. A. Urechiâ pentru conferinţele ce ad finul cu scop de a aduna fonduri pentru statua Iul Miron Costin. Unele din aceste legende ad fost publicate tn Convorbirile şi In Revista Noua,
lor, cârlige L.ngî de fântână, iar sdrenţuitele haine pe trupurile lor, ca momâile de speriat vrăbiile în lanurile de holde.
—	iar nu găsişi de lucru, omule? zise muierea, într’o seară, lui Sâră-cilă. Mai cearcă să-ţi schimbi meseria câ uite nu merge de loc. De ce nu te faci şi tu hamal? Eacâ, vecinul nostru Grosanu e hamal la port şi nu se întoarce acasă într’amurg în fie-ce zi fără de pită subţioară pentru copii.
—	Bine, muiere, se mai cerc şi cu hamalîcul... Numai o să vezi câ n’am se scot nici din meseria asta cu ce să vă ostoese nevoia zilnică... Când să leagă soarta rea de om, te sbaţi în ghiarele ei ca peştele în mreje, până ce-ţi dai duhul.
*
* *
A doua-zi Nea Sărăeilâ, cât simţi bârdahanul ferestruicei casei încălzit de o rază de soare, desprinse un crâmpeiu de funie de teiu, întinsă din vremi mai bune, între horn şi peretele din fund al cămârei, de se atârna pe el, când era ce se se atârne, şi să duse la port cu funia cruce pe piept şi se băgă intre hamalii care aşteptau muşterii.
Cum îl văzură hamalii nu mai stincheau din hohote :
—	Ha, ha, ha. Nea Sărăeilâ hamal!
—	Se ştii câ-ţi umflă sacul cu grâh ca ventul pana, numai dacă alt hamal o duce grâul iar el sacul gol ! ha ! ha ! ha !
—	Cu mâinele şi picioarele lui ca răsehitorile şi slab de se clătină ca foaia de plop, nu şi mai desleagâ el de la piept curmeiul de teiu ca se lege sarcini I....
Şi tot aşa şi tot aşa !....
Unul câte unul, hamalii fură năimiţi de neguţători şiţcorăbierî şi rămase singur singurel numai Nea Să-râcilâ. Acu era soarele de trei suliţî de la sprânceana cerului, când iacă trece pe lângă Sărăeilâ, jupân Îmbuibatul, care cunoştea de mult timp pe bietul muncitor.
—	Ce faci tu aice, mă Sărăeilâ ?
—	Ce să fac jupâne? aştept doar mi-o trimete soarta vre-o slujbă de hamal.
—	Glumeşti mă? Tu, hamal?
—	Păi ! Scaunul domnesc nu-i slobod pentru mine, jupâne 1... Me făcu', zeu, hamal, câ am o foame lunga de trei coţi şi dintr’însa trag cu toţ dinţii şase copii ca câinii intr’o tureatcâ veche... Maţele ghio-raie la tot neamul meu şi doar-doar să se mănânce unele pe altele... Hei, d-ta care ai de toate berechet, habar n'ai de nevoia omului...
—	Laudă Domnului, nea Sărăeilâ. Mia mers bine în toate şi de unde acum 20 de ani n’avem para chioară, acum am ocine, case şi corăbii... Ce să faci Sărăeilâ ? De când ’i lumea, au fost şi o se tot fie : la unul nevoie şi la altul bună voie, că omul naşte fie care cu soarta lui.
—	Soarta mea jupâne, nici Sca-raoţki cu toată lungimea colţilor lui n’o poate mistui.
—	Mi s’a făcut milă de tine, nea Sărăciiă, şi de oare ce te făcuşi hamal, o să-ţi dau eh o slujbă pe ziua de astâ-zî. 0 se ţi dau de dus o sarcină mai potrivită cu umerii tei. Dute până la Soarta mea, la palatul iei şi ’i spune multe închinăciuni de la jupân Îmbuibatul şi câ ’i mulţumeşte de toate bunurile ce-I trimite. Iacă me, pentru osteneala ta zece galbeni tătăreşti.
—	Numai zece galbeni, jupâne? Soarta d tale e hăt colo departe... colo, tocmai pe dealul lui Hristos cu trei cruci... de-oiu merge înti’a-colo pe albia păreului, o să-mi re-oese picioarele desculţe ; de-oiu da prin dudâul de pe lângă maluri m’oiu înghimpa. Munca grea, jupâne, zeu; face 12 galben'.
—	Jupân Îmbuibatul n’avea zor de slujba lui Sărăeilâ, ci doar câ gândea din milostivire se-1 facă sâ câştige ceva bani pentru hrana copiilor.
—	Ei haide, (ie 12 galbeni.
Dar Sarăcila cât auzi câ '1 dă 12 galbeni, pe loc dete năvală purdal-nica de lăcomie în sufletul lui. Deci să întoarse după ce pornise şi făcuse câţi-va paşi:
—	Ştii ce jupâne? Pentru aşa slujbă grea mi să face 15 galbeni.
—	Aşa ţi e vorba bndeo ? Apoi nu Ţi mai dau de cât none galbeni.
—	Dacă u’am mers eu pentru 12 apoi pentru 9 o se me duc ?
—	Apoi, nea S racilă ştii una ? Nu te mai duce că m’am lăsgândit.
Sărăeilâ înlemni când auzi câ-î scapă cei nonă galbeni care i-ar fi prins atât de bine.
—	Jupâne, jupâne dragă, se fie după vorba d tale, dă mi numai 9 galbeni.
—	Ba nu, bade Sărăeilâ ; eu n’am zis nouă ci şase galbeni.
—	Ba se ştiu bine că s’or face copii de foame pastrama, pentru şa»-» galbeni numai, nu mă duc aşa departe.
—	Bine, nu te duce. Rămas bun nea Sărăeilâ.
Şi jupân îmbuibatul întoarse spetele şi plecă într’altă parte. Cât aţ scapără din amnar să gândi Sără.
________,_____________,_____,_:_______— Mg* 1	'_____
cilă : «Afurisiţii de bogaţi !... Da ce se faci ? Ei cântă şi sărăcimea joacă după cântecul lor.»
Şi fuga dupe jupanul, strigându’i: Ascultă jupâne dragă, primesc numai şese galbeni.
—	Şese galbeni ? N’am zis atâta, nea Sarăcilâ, ci numai trei.
—	Păcat jupâne... Ce hămisit o se ’şi pue zilele în cumpănă pentru bieţi teri galbeni ? Rămâi cu bine jupâne.
—	Ramai sănătos Sarăcilâ.
Dar nu făcu îmbuibatul alţi zece paşi şi Sarăcilâ iar l’ajunge, că îşi zisese în mintea lui amarâtă, că : «râu cu râu dar mai râu făr de râu.»
—	Jupâne, jupâne, iacă me duc pentru trei galbeni.
—	Se vede că ’ţî ţuie urechea de foame, nea Sarăcilâ, de auzi trei când eu zic unul.
—	Da jupâne, da jupâne, da! răspunde bietul om, mai iute de cât sboară săgeata din arc, că se temea să nu ’i mai scadă iar plata hapsinul de Îmbuibat.
Şi porni, nici mai aşteptând ca altă vorbă să iasă din gura bogatului.
*
* *
Mearsă Surâcilă hamalul prinrîuri cu ape reci, prin dudâuri cu ţepi, care’i sângera pulpele lipilede fluere, prin munţi ne răsbiţi de colţi de iarbă, prin păduri ale căror crăci dese îi luară vamă zdrenţuitele haine......
Iată că zări pe vârful muntelui lui llristos cu trei cruci un palat clădit pe stânci de diamante. Era de ala-vastru, cu porţi de aur şi cu grădini de pomi şi flori, vecinie înoite. A-ceasta era curtea Soarlei bogaţilor.
Sârăcilâ rîsuflă, ’ş scoase ghimpii din fluerile picioarelor, ’şi mai înodâ ale zdrenţe ce ’i mai lăsase pe trup crâcile pomilor, şi holbând ochii la minunăţia palatulu', bătu în poarta lui.
—	Ce vrei tu, Sarăcilâ? întrebă un glas din năuntru.
—	Aici şeade mă rog jupâneasa Soarta Jupânului îmbuibatul din Galaţi ?
—	Aice.
I	se înfăţişă o coconiţâ mândră de putea zice soarelui : «prostul dăte înlături se trec eu !» Stele erau ochii ei, luna licărea în pârul ei de beteală şi diamantele foşneau pe haina ei de raze, multecanisipulpemalulmărei.
—	Ce vrei nea Sarăcilâ?
—	M’au trimis la d-ta jupâneasă, jupân îmbuibatul din Galaţi din ţara Moldoviî, să’ţî aduc închinăciuni şi mulţămitâ pentru toate bunătăţile ce’i dai.
—	Să’i spui din partea mea aşa, că or să vreie, or nu vreie, am se’l îmbuib de bunătăţi până la moartea lui. Aşa ’mi-e voia mea împărătească. Aide, acu pl> acâ iute de aici, câ’mi strici cheful cu calicia ta 1
—	Dar de ce jupâneasă, de ună vreme ce şi d-le nu-ţi place calicia mea, de ce nu mi-o schimbi pe o leacă de bogăţie ?
—	Nu’i treaba mea... Nu sunt eu Soarta ta... Nu pot face nimic pentru tine. Soarta ta nu şeade departe de curtea mea... uite, colo, la dreapta, dute şi cearcă s’o îmblânzeşti!...
Adevărat că la dreapta palatului Sărăcilâ dete de un fel de vizunie de stânci rostogolite pe oare niei muşchiul nu se prinsese şi printre care numai şerpi şi scorpii foşniau de te lua groaza.
—	Aoleo I âsta’i palatul Soartei mele 1 Cum e turcul şi pistolul!... Ian se’i văd mutra.
Şi începe să chieme:	Soartă,
Soartă !
Iacă eşi dintre stânci o băbătie,goală, sfrijită şi cocoşată. Gura ei fără dinţi fâll'aiaca aripele liliacului şi’î curgea balele pe buzele uscate ca sâul din opaeţul spart. Două lumini stinse se iţâiau în adâncul ochilor, coperiţi de pleoape fără gene şi pu-chinoase...
Sarăcilâ încremeni mai de hai de ’i-ar fi eşit nainte mama pădurilor.
—	Ce vrei, dragă Sarăcilâ? întrebă baba moţăind din buzele ei uscate.
—	Ce să vreau jupâneasă l Să te dau dracului cu tot neamul teu că prea m’ai îndrăgit şi te ţii grapă de mine de nu mai scap de păs şi de nevoie.
—	Şi n'ai să scapi cât ’i trăi, că eu sunt soarta ta. Află, mai zice baba, că eu nu te las să câştigi şi că mai eri tot eu ţe-am băgat în suflet lăcomia de n’ai primit de la Îmbuibatul zece galbeni ca se 1 slugeşti.
—	Afurisito 1 ...
—	Dacă nu adormeam o clipă la cîntecul de jale al copiilor tăi fome-tegoşi, nu erai tu să fii măcar atît de cu minte se primeşti a sluji pe îmbuibatul şi numai pentru un galben, că te împingeam eu să nu primeşti tîrgul.
—	Trâsnite-ar D-zeu lighioaie 1... Şi Sârăcilă să repede asupra babei,
dar ea să face nevăzută, strigînd în hohote : «Ha, ha, ha 1 Soarta nu şi-o face omul, ci cum e de la Domnul. »
* #
Nea Sârăcilâ plecă îndărăt spre Galaţi unde ajunse mai amărît şi mai lihnit de cit purcesese. La iu-
EPOCA — 16 IANUARIE

trareâ oraşului întîlni pe jupîn îmbuibatul.
— Bine te-aî întors sănătos nea Sârăcilâ ’i zice bogatul. Cît ai fost tu în cale am îngrijit eu de casa ta şi am băgat de seamă că tot banul ce-arn dat pe numele copiilor tăi au sporit trecînd din mîinelelor într’al muierii tale; să vede că Soarta lor e mai bună de câta ta. Ţe-am fsgă-duit un galben pentru munca ta ; le-am dat lor o sulă, iar ţie ’ţi dau numai un sfat bun : Să n’asculţi nici odată de glasul patimilor, că numai aşa omul poate râpune soarta lui cea rea, iar mai ales fcreştete de ademe-ririle lăcomiei, că :
«Lăcomia pierde omenia».
V. A. Urecltia.
DINTRO ZI INTR’ALTA
O	escursiune pe Domeniul Coroanei
învăţătorii săteşti ai judeţului Suceava după conferinţa ţinută astă toamnă la Fălticeni, care fle zis in treacăt a fost cea mai interesantă din toată ţara, prin procedeul metodic şi seriositatetea des-baterilor, aii hotârtt a face o escursiune prin judeţul lor cel mai pitoresc din Moldova.
Estragem din darea de seamă publicată de revista «Lumina pentru toţi» amănuntele de mai la vale, ce arată cu prisos rlvna şi sirguinţele mai presus de ori ce laudă ce depune Onor. administrator al domenielor Coroanei, d-nu I. Kalindero, Intru luminarea şi propăşirea ţărânilor prin ridicarea de biserici, şcoli şi alte îmbunătăţiri menite a înălţă starea morală şi materială a sătenilor noştril:
«După ce am trecut Mălini şi aproape de «Sulta mică,» se înserase binişor. Atunci o lumină vie ne atrase privirile şi discuţiunea asupra a «ce se fle?» ne preocupa pe toţi. Acei care cunoşteaă causatâceaă, îşi dădeau aerul de trişti, de şi păreau câte o dată că voesc a puf -niderls. Arde ferăstrăul lui Macares-cu; ba arde o casă; da de unde, de la o casă atâta lumină, trebue se ardă niscai fin. SS grăbim, căci poate se dăm şi noi veri un mic ajutor!» şi curiositatea ni se mărea din ce In ce. Ajunşi la Monăs-tirea Slatina, de pe colina acesteia, munţii erau aşa de luminaţi ca în deplină zi, vedeam chiar casele; puteam dis tinge totul, dar numai focul unde se fle ?
Era vorba se mânem în acea noapte în monâstire: dar intrigaţi, curioşi alţii poate chiar îngroziţi de esistenţa unui incendiu mare, hotărîrăm se vedem ce e i
Dar numai atunci şi revisorul nostru intervine :
— In cotro? nu vă temeţi; voi, care puneţi primele pietre la temelia luminării Românului, bucuraţi-vâ! acolo este produsul ştiinţei. Acea lumină plăcută, care vă atrage deşteptând în voi un interes tot aşa de viii pre cât e şi dânsa, este lumina electrică, care iluminează instalaţiunele forestiere de pe Domeniul Coroanei. Lumina a pătruns până în creerul munţilor noştrii, acolo unde altă dată cu greu s’ar fi hotârlt călăreţul se înainteze. Se ne bucurăm 1 E un pas încă spre progres/
Pornirăm spre Găineştî, unde descinserăm la şcoală. Aci aflarăm că în a-cea zi urmează a se sfinţi noua biserică, făcută în totul cu cheltuiala M. S. Regelui. — După ce de la 7—9 ţinurăm în localul scoale! conferinţa asupra Ortografiei Academiei, plecarăm spre noua biserică.
Afară de biserică întâlnim pe bunul arendaş, d-l Ţenov, care ne primeşte cu multă bună-’voinţâ şi căruia i fu destul să-l espr'măm dorinţa de a-î vedea instalaţiunele forestiere şi fabrica funcţionând pentru ca, de şi Duminecă, să dea imediat ordine ca până la ora 111/2 totul se fie pus in mişcare.
Intrăm în biserică care ar face onoare şi unui oraş.— Ea este plină de lume din localitate şi mulţi streini din judeţ.
—	In fruntaa tuturor este nepregetăto-rul administrator al Domeniului Coroanei, d-l 1. Calindero.
După terminarea serviciului divin, d-sa ţine într’o limbă foarte clară un discurs plin de consilii şi esemple bune şi este ascultat cumultă rîvna şi evlavie de toţi.
In urma discursului, d sa se întreţine cu aproape fie care din noi. — întâmplarea face se observe în buzunarul hainii unuia un toc, îl ia, 11 esaminează auzind că şi acesta este unul din produsele conferinţii noastre, nu ştie, cum se ne mai încorajeze, apoi adresându-se cătră cei cinci învăţători de pe Domeniul Coroanei zice: «Faceţî-vă datoria In conştiinţă, ceriţi-ne şi vă vom da tot ce vă trebue. — Lucraţi pentru reînvierea industriei naţionale şi despre instrumente şi ori ce priveşte partea materială, noi vă vom pune la dispositie.»
Un tren era gata împodobit cu brazi.
—	Mulţi se urcară, alţii pe jos merserăm la fabrica al cării şuer puternic părea a ne da de ştire că e timpul a ne deştepta şi pe calea industrială şi economică; iar ecoul mult repetat al munţilor răspundea aşa de plăcuţi
Ajunşi aci, ce se vezi! mulţimea lucrătorilor furnicaţi. — Şi ţi-e drag se vezi pe român căci cea mai mare parte afară de maeştrii şi maşinşiti, sunt de si noştri, să’l vezi, zic, pe român cum se interesează şi caută a prinde la minte din toate celea. — Dar noi!?.. Cât de frumoasă, instructivă, folositoare lecţie pentru noi!.. Şi cât de mare e deosebirea de la citire la realitate! — O mulţime de acţiuni, efecte şi produse flsice învăţasem In şcoli şi citisem, far» a ne
putea da adesea bine seamă le vedeam aidoma.... Doamne, de ce nu suot aceste faimoase instalaţiunî lângă Iaşi s«â j Bucureştii? câte lecţii nu ar căpătabie- 1 ţii şcolari! ?
Dar cu toate că cel ce scrie aceste j rlnduri nu este un specialist se va încerca a vă descrie în scurte trăsuri, cea I ce a văzut:	j
Totul era decorat şi cam pretutindeni printre cununele de brazi se citea scris cu litere mai aurite «Trăiască M. S. Regele Garol îşi Regina Elisabeta» şi pe ici pe colo: «Trăiască administratorul Domeniului Coroanei I. Calinderu.» — Acesta cu acelaşi nepreget ne însoţi pretutindeni şi ne dete toate esplicaţiu-nile de care avurăm nevoie.
Toată fabrica e pusă In mişcare cu vaporii de la o maşină stabilă ce are forţa de 100 cai. Această maşină poartă şease gatere cuj câte 8—12 pânze, alte două pentru tăiatul laţurilor, un altul pentru scurtatul lăturoaelor, trei tocile pentru ascuţitul ferestraelor şi maşina de inducţiune pentru electricitate. Dacă fie-cărui gater i s’ar pune toate 12 pânze, apoi toate ar tăia pe fie care 8—10 minute: 12 înmulţit cu 6 adica 72 scânduri, plus laţurile şi lătu-roaele. Acestea sunt într’o şură lungă de peste 50 metri şi la fie care gater nişte şine conduc butucii cure odată a-şezaţi es din partea opusă în scânduri de forma şi mărimea ce voim se le dăm Dar afară mai auzim un şuer: este o nouă maşină pentru retezatul câpâtâe-or la butuci. In trei minute s’a retezat, un butuc de 0,76 metri, în diametru; lucrare ce mai nainte trebuia să o facă cu atâta trudă doi oameni în nu mai puţin de 45 minute.
Şi transportarea butucilor din loc în loc se face cu multă uşurinţă: linii ferate conduc pretutindeni.
De câte-va ori pe zi auzi din creerul munţilor un şuer care scoboară apropi-indu-se din ce în ce. E trenul, cu care se cară arborii seculari de prin locurile unde altă dată nu ai fi Întâlnit de cât ursul. 18 kilometre de drum de fier ne conduc acolo...
Şi nimic nu se pierde la această fabrică. Economia pretutindeni. Până şi rumegâtura e turnată în acea gură de iad a cuptorului....
Totul, totul te interesează aci; dar ceea ce te mulţumeşte mai mult este să ai norocire ca la visitarea acestor instalaţiunî forestiere, unicele în felul lor, se aibî, zic, fericirea de a găsi acojo pe amabilul d. Calenderu, care singurul e in stare cu atâta răbdare şi bună voinţă să’ţî dea toate lămuririle.
Dar în entusiasmul med de câte am văzut m’am oprit prea mult poate — de şi după mine destul de puţin, — asupra acestei visite.
Plecăm dar de aci, neştiind cum se mulţumim d-lui I. Calenderu şi nu mai puţin d-lui V. Ţenov.
Onoare lor !
Tot lungul drumului am cântat marşul :
O munţi independenţi Cântul ne ascultaţi Ne repetaţi?
Scumpă patrie,
0.' Românie,
Viaţa-ţl viaţă daă ţie Fil-ţî iubiţi 1
Noi cu toţi ne unim Noi toţi vrem se murim Să te servim 1 0 mamă mare Fii protectoare Sub scutu-ţl tare Noi toţi pornim
Despreţuind moartea Apărăm Patria Libertatea I Pentru vecie,
Scumpă Patrie Din vijelie Noi te om scăpa 1
Din ce moşii aă lăsat,
Vom face un singur Stat Ne-atârnal 1 Frate-Ardelene Basarabeue Tu bănăţene Fii deşteptat I
Şi atunci într’un ceas Vom striga într’un glas Toţi la o laită!
«Priviţi Traiane,
Mihal, Ştefane,
Ţara pe care
O aţi plantat 1	^
Mândrul nostru Regat Cu Carol ni-1 am dat Ne atârnat 1 Cu El Patrie Uniţi frăţie Facem se fie El respectaţi
Soldaţi buni, bravi, eroi,
Nu ne dăm înapoi De foc, răsbol 1 Doamne, strămoşi, sfinţi, Propice ne fiţi Ca se lim uniţi Trup, suflet noii
Susţinuşi pe strămoşi Da se (im inimoşi Victorioşi I In no! speranţa Şi în Treimea,
Căci mântuirea Vine din cer 1
Şi munţii ne respundead atât de plăcut Fallccencami
TE TE GR AM E
(DepeşT de la corespondenţii noştri particulari şi serviciul «Havas»).
Senetatea reginei regente a Spaniei
Vicna, 27 Ianuarie, 61/2 dim. Circulând sgomotul ca regina regentă a Spaniei s’a bolnăvit greu, ambasada Spaniei anunţă că regina regentă e din potrivă foarte bine.
www.dacoromanica.ro
Radicalii si interimatul Cliristici
Viena, 27 Ianuarie, 7 dim. Din Belgrad vin ştiri că radicalii lucrează energic pentru schimbarea ministerului şi pentru ca irib rimul cabinetului Christici să Înceteze.
Aniversarea nasterel Iinpcratului Germaniei
Viena, 27 Ianuarie 7 i/2.
Cu prilejul aniversărei naşterei împăratului Germanie', s’adtt un mare prânz la curte, urmat de o serală strălucită.
Erad de faţă Arhiducale Rudolf, prinţul de Reuss, ambasadorul Germaniei cu tot personalul ambasadei, dd. conte de Kalnoky, contele de Taafe, Sternek, miniştrii şi demnitarii curţei.
La prânz,împăratul a ridicat un toast în sănătatea împăratului Germaniei. Legea militară in Camera
Budapesta, 27 Ianuar. 8 dim.
Discuţia generală a lege! militare s’a ’nchis la Cameră. D. Fejerkary, ministru de resboid a apărat articolele din proect şi a combătut atacurile opoziţiei.
Expediţia Atcliinotl’
Roma, 27 Ianuarie, 8 1/2 dim.
Comandantul vasului Barbarigo,|care era însărcinat se urmeze expediţia At-chinofî, va trebui să se justifice, pentru că n’a aflat de debarcarea expediţiei, de cât după ce ea se făcuse.
E vorba să se trimită un nod vas pe Marea Roşie, ca se întărească serviciul încrucişâtorilor.
Adunarea acţionarilor
Paris, 26 Ianuarie.
Adunarea acţionarilor Panameî, care s’a ţinut azi, nu era destul de numeroasă pentru a putea să delibereze într’un mod valabil, dar a emis dorinţa unanimă pentru disolvarea şi lichidarea vechiei societăţi şi formarea unei nuoî societăţi sub direcţiunea d-lui Brunet, fost ministru.
Proectul colonial in Reichstag— Numirea unei comisiuni
Berlin, 26 Ianuarie
Reichstagul discută proectul colonial. Comtele deBismarck zice ca asasinarea misionarilor a făcut situaţiunea încă şi mai gravă. Marina nu poate sin -gură să atingă ţinta dorită, ’i trebue cooperarea trupelor coloniale. Prin numirea ca comisar al Imperiului, a d-lui Wissmann, care este un om încercat, este dobândita siguranţa de a atinge scopul.
D. Wissmann luând cuvîntul declară că lucru capital pentru a combate trata, este recucerirea coastelor orientale.
După suprimarea insurecţiunil, va trebui să se oprească şi să se supravegheze intrarea armelor.
Oratorul constată că statele litorale promit o mare producţiune, cea ce Englezii ştiu foarte bine, şi este convins că cheltuielile făcute de Germania ’i vor fi folositoare.
Insurecţiunea n’a fost provocată, ci numai ţiuţită de Germani. (Aplause). Cancelarul felicită pe orator.
D. Bamberger demonstrând neisbân-da politicei coloniale germane, consideră că motivele pe cari să basează proiectul nu sunt suficiente. Arată de asemene experienţele supărătoare făcute de Francia şi Italia, şi se teme de complicaţi uni cu alte popoare.
D. Wissmann respinge argumentele d-lui Bamberger.
D. Windhorst zice că puntul esenţial este suprimarea sclavagiulul. Guvernul remâne respunzător de cheltuielile ce se vor face.
D. de Bismark declară că pioectul respunde numai trebuinţelor celor mai urgente ale momentului. El constată în privinţa Zanzibarului şi a Samoei, că Germania e In deplin acord cu Engli-tera, şi că este ferm hotărâtă să menţină acest acord. (Aplause).
Nu se poate să recunoască trebuinţa unei deliberări în sinul unei comisiuni. El probează că nu ’şi-a schimbat conduita In cestiunile coloniale de la 1885 încoace; dar nu poate să se pună In oposiţie în contra ţărei întregi. El trebue să cedeze cerere! generale a naţiu-nei care voeşte ca coastele dobândite de societatea germaaâ să remânâ în mâinile germanilor.
Nu poate să provoace în timpul viitor la adresa sa această mustrare că n’a apărat pe germani şi posesiunile lor.
E vorba de civilisaţiune, de suprimarea sclavagiulul şi de utilisarea coastei pentru comerţ.
Dupe câte-va discursuri, proectul e trimes unei comisiuni de 21 membrii. Luni, discuţiunea bugetului.
Expediţia în Abisinia.
Petersburg, 26 Ianuarie. Cercurile dirigente consideră călătoria lui Atcinoff şija tovarăşilor sei în A-bisinia ca o expediţie întreprinsă pe propria lor respundere. Guvernul este cu totul străin în această afacere. Calatoria comitelui Itlontebelo Sofia, 26 Ianuarie.
Corniţele şi comitesa de tMontebello plecând la Gonstantinopole au trecut prin Sofia.
Şeful secţiunii ministerului Afacerilor Străine s’a dus la Ţaribrod ca să-I salute în numele guvernului.
IN F ORMATIUN I
In privinţa alegerei unui preşedinte al Camerei, nu s’a hotărât încă nimic.
In cazul când d. Lascar Catar-giu va persista în domisiunea sa, e probabil că alesul va li d. G.
3
Cantacuzino, care se va întoarce atunci îndată în ţară.
X
Mâine sau poimâine secţiunile Camerei vor lua în cercetare pro-octul de lege privitor la vînzarea bunurilor Statului.
X
Mâine de dimineaţă se va ţine un consiliu de miniştri.
X
Mâine va veni la Cameră Gestiunea validărei noului deputat socialist Lascar Veniamin.
Intre acei ce vor lua cuventul pentru invalidare, vor fi dd. Ni-colae Ionescu si Dobrescu-Argeş.
’x
M. S. Regele va fi representat la căsătoria A. S. Arhiducelui Salvator cu Archiducesa î. aria Iose-fina prin d. Th. Văcărescu, ministru nostru plenipotenţiar la Viena.
X
La Te-Deumul ce s’a cântat azi la Templul protestant, M. S. Regele era representat prin d-nii generali Barozzi şi Greceanu.
Corpul diplomatic şi d-nii miniştrii au asistat la această ceremonie.
Onorurile s’au dat de d. de Biilovv dinpreună cu întreg personalul le-gaţiunei Germaniei.
X
Erî pai*chetul a arestat pe un individ foarte periculos, dupe arătările deţinuţilor de la Văcăreşti. Acest individ, arestat acasă la dânsul, se numeşte Vasile Ciolacu şi este unul din şefii bandei, care a îngrozit judeţele Ilfov şi Ialomiţa Vasile Ciolacu, precum zice dânsul, a moştenit calul lui Stancu Lu-pu, condamnat, după cum se ştie, la 20 ani de recluziune.
S’au găsit la Vasile Ciolacu mai multe lucruri de furat.
Dus înaintea d-luî judecător de instrucţie, Vasile Ciolacu a început să mărturisească toate tâlhăriile pe care le a săvârşit dând unele amănunte îngrozitoare.
După interogatoriu, Vasile Ciolacu a fost transportat la Văcă-reştî şi confruntat cu cei-l’alţi bandiţi.
MARELE CIRC SIDOLI
STRADA POLITIEI No. 7
ASTA-SEARA LA ORELE S PRECIS
a h mmn representatmi
HIGH-LIFE
DUMINECA 15 IANUARIE
2 MARI REPRESENTATIUNI
la orele 3 p. m. şi 8 ore seara
la fie care representaţiune trupa americană a Profesorului Antonio
— STRĂLUCIT SUCCES —
LUNI Ui IANUARIE
REPRESENTATIE EXTRAORDINARA
5° oIMPRUMUTU AUSTRIEI DIN I860
Tragerea oficială, la I Februarie 1889 Tragerea serielor acestui important îmDru-mut GARANTAT DE GUVERNUL AUSTRIAC, va avea loc la i Februarie 1889. La aceasta tragere vor eşi 140 serii (de câte 20 numere) conţinând 2800 obligaţiuni, cari la tragerea primelor de la 1 Mai 1869 vor avea următoarele prime:
i	lot de 300,000 fi adică 600,000 fr. 1 lot de	50,00011 adică 100,000 fr.
1 lot de	25,00011 adică 50,000 fr.
2	loturi de 10,< 0011 adică 20,000 fr.
15 loturi de	5,000	R adică	10,000	fr.
30 loturi de	1,000	fl adică	2,000	fr.
2750 loturi de	600	fl adică	1,200	fr.
2800 loturi de 3,900,000 franci în aur Tragerile acestui imprumut nu se pot amâna Sn nici un cas.
Vindem fie-care bilet intreg având dreptul la aceasta tragere cu 30 franci sau 33 lei. CINCI BILETE intregi murat cu 140 de de franci sad 154 lei. O cincime de bilet costă fr. 10 sau lei ii. — Cinci cincimi costă numai fr. 45. — sad lei 49. —.
A se edresa cererile, însoţite de costu prin mandat postai, hărtia-moneda sad mărci poştale române, etc. către
Moniteur Auirichien » Vicnne
I.	BARTENSTEIMGAS.se 14
Fie-oare bilet trebue se fie prevezut cu un timbru austriac de 50 kraitzari si cu sigiliul casei noastre
DOCTORUL THOMESCU
s’a mutut
No. 74 — Strada Itioni.sic — No. 74
Gosuultaţiunl de la 12—2 p. m. 1023.
GRIGORE GRADISTEANU
AVOCAT
Consultaţiunî de la 8—11 a. m., strada Speranţei No. 19.	(1094)
4
EPOCA — 15 IANUARIE
CASA DE SCHIMB
613
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, IVo. 2U
Campen si vinde efecte publice si fa.ce or-ce schimb de monezi
Cursul B ucur eşti
14 Ianuarie 1889
I 0/0 Renta amortisabiia I 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig, de st. drum de fer
7	0/0 Scris. tune. rurale I 0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. urbane 6 q/0 Scris func. urbane
8	OtO Scris. func. urbane Urbane 8 0/0 laşi
6 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «bacia-Rominia.
• Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa ferma
Cump.t Vend. 96 1/41 96 3/4 90 1/2 | 97
99 1/2 100
104 1/2 96 1/2 104
101
94 1 4
82 1 2 86 1<2 240 50 9f9 2i5 *s5 140 2 90 210
105 96 3 4 104 1/4 1C2 94 1/2 83 87 243 60 1000 U0 235 150 2 1/2 211
Fondată In anul 1840
„FABRICA DE MASINE AUGSBURG”
IN AUGSBURG (GERMANIA) Societate pe acţiuni de la 1 Decembre 1857
IVIasiue de IPaohetat şi de Satinat Elevatoare pentru edificii cu mat,multe etaje Instalatiuni da Transmisiuni de Masine cu Aburi şi de Turbine
Masine de tipar cu i cilindru Masine de tipar cu 2 cilindre Masine de tipar pentru a tipări de o dată cu 2
culori
Masine de tipar cu cilindru ) funcţionând Masine de tipar fără cilindru ) pkdal Instalaliune cu mecanismul cilindric ai ccrnelei pentru maşini simple si maşini pentru imprimat a 2 culori
MASINE DE TIPAR ROTATIVE
pentru a tipări Ziare, Broşuri, Ilustratiuni, şi pentru a tipări de o-data cudoue sad cu mai multe culori. Cu Aparate de ftdtuit după cea mai noua construcţiune cu titva şi cu cuţite de faduit rotative.
Toate Maşinele noastre sunt de constructiune cea mai solida; permit cel mai mare tiragiu având tot-o dată o funcţionare sigura si fara sgomot.
Am furuisat până la Rnmrie 1889: 3150 Masine de tipar dintre care 7 Masine pentru Imprimeria Statului In Bucureşti, şi un m re numer la cele mai însemnate Stabilimente typografiee îu România.
liepresentanţi pentru România dd. KUBESCH & SIEGENS, BUCUREŞTI STR. SM ARD AN 53
Tot d’odată mal putem procura şi diferite alte Masine de tipo-litografie si de legat cârti precum şi cerneala şi culori de tipar, Cleiu şi ori ce alte utensilie pentru Tipografie din fubricele cele m i renumite.
KUItESCIi ei SIEGENS
CASA DE SCHIMB
805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitric OMka Sir. Lipscani, in factanoei cladir Bancei Naţionali (Dacia-România)
Cumpără si vinde efecte publice si faos ori-oe schimb de monezi
Qu o u r e s t i
Cursul pe ziua de 14 Ianuarei 1888
Renta amortisabiia ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.
„ c. f. â.
Municipale Casei pens. [300 L.) 7 % Scrisori funciare rurale
7 %	„	„ urbane
«8	;;	;;
5 %	>•	",	laşi
3 % Obl. Serbesti cu prime im. cu prime Buc. (30 lei]
Leşuri crucea roşie Italian»
„ Otomane cu prim»
Losurl Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiano
,,	Rable hârtie
BN- Cursul este socotit in aur
Cump.
90*
96
99*
•7
240 104 X
104 g 101
SO
74
55
19
4»
17
i 3/4 316 134 100
99
365
Vinde "96 si l
IMS
37S
945
10CS
91
104 3/4 I0t 93 II 71 M 31 53 91
3X
311
136
100J<
100
97»
&«BB8Mg3aBBffit&jggaw*aiBEm9^
fi
HARNASAMENTE MILITARE
Aduc la cnno că am transferai
|tinţ:
a numeroasei mele clientele, d-lor ofiţeri precum şi onor. Public
MAGAZINUL SI ATELIERUL DE SELARIE
Bucureşti. — Calea Victoriei I\o. 57
_— ______________________________________________ pot c------
litrul meu cu or-cai-e fabricant din străinătate. Iml voî-’a toate silinţele ca prin perfecta execut rea lucrului să satisfac dorinţaonnr. domni care mă voronora cu convmdele lor.
Ca v chiu industriaş si în vederea repulaliunei câştigată până acum, contez loarte mult în sprijinul tutulor.	EDUAKD HAYttK.
Comenzi peutru districte frauco la ori ce cară din ţară. Se repară ori ce se atinge de această artă.	1085
EPILEPSIE
Boala repututapăn'acum fara leac,\
EPILEPSIA,
Precum şi toate Boalele nervoase sunt vindecate de mine cu desăvârşire, după un procldeu nou în cel mal scurt termen şi sub garanţie.
A se indica etatea şi durata boalel.
Remediul modul întrebuinţării etc.suntexpediate,în contra tri-miterei sumei de 25 franci de
Chst. J Seemaun
Berlin
139, Schoenhauser allâ 139
Casa fondata în anul 1837
J. RESCH & FII
Bijuterii si Jouilleri Curtei II. R. Regelui Carol I
REPRESENTANTUL MANUFACTDREISI H0RL0GERIE
P TEK PHILIPPE & C-NIE DIN GENEVA
şi al manufacturel de argintărie
CHRISTOFLE & C-NIE DIN PARIS
No. 36, CALEA VICTORIEI, No. 36.
IM»
-(-) Venzare
1 EL
rate lunare
i s e p t a m â. n a 1 e (-)-
CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME


Q
0

PENTRU FAMILLII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Aceste Maşine au fost, graţie numeroaselor lor avanlagil, premiate lato.de esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase îmbunătăţiri asupra altor maşine de tot felul acesta, între care voifi cita: braţul lor înalt, care produce o mânuire uşoară şi comodă, suveica fara înfirare, aşezarea de sine a acului în adevărata sa positiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără nici un sgomot pentru care a şi fost numită cu drept cuvânt „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant
şi simetric.
Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile mişinel sunt lucrate în oţel cel mai fin ceea ce contribue la soliditatea şi durabilitatea el.
Deposit de maşine de cusut zise «de Lipsea» pentru cismarl; maşinele «Titania» şi «Ringschiffchen» pentru croitori; nWehler el Wilson» pentru fabricanţi de lingerie.
BULEVARDUL ELISABETHA
BUCUREŞTI
Singurul represenlant MAX LICHTENDORF
ifei- JU&aie'-i-
,.v-‘
CASA GRAND HOTEL BOULEVARD
--( UNDE SE AFLa ŞI DEPOSITUL GENERAL )-
Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco
1082
-(•) M a. şinele v o o li i
p i* î in e s o
in sohimb ()-
83?
I l
DE
SOBE
FABRICA
COMET
IY1EIDINGER SI MASINE DE BUCĂTĂRIE
ADOLF SALOMON
Cea mal practică şi economică sistemă de încălzire. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se poate întreţine în permanentă zile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatra şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
. Maşinele de burate sunt de sistema cea mal perfecţionată. %’^Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se " ' poate arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS.
INSTITUTUL
HELIADE-RADULESCU
Este instalat in localitatea cea mai Isenaloasa din Capitala, in vasla gradina Heliade. Studiile se f»c dupe pvogramele scoalelor pul Lee. Aci sunt 4 clase palmare st 3 liceale, si tn lle care an se mat adaoga clase superioare liceale. Preparatiuni pentru şcoala militară. Preţul internatului esle peutru clasele primare 800 lei, iar pentru clasele liceale de 1000 lei. 1103
Stradu 1‘olitici, Ao. 4-0
Stabilimentul de bâî este deschis în toate zilele de la b dimineaţa până la 7 seara.
Pentru d.ame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz.
Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. m
ssr> Scop Philautropic '"►8
Gea mai frumoasa descoperire al secolului
nr PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI
Repede, onorabil si fara cunoslinti speciale
Lucru plăcut, nobil si usior chiar pentru dame
— NUMEROASE CERTIFICATE DE APROBARE—
Gratuit comunică explicaţiunele D-I profesor Duquesnor, San-Remo Fermo in pos, Italia
(CĂRBUNI LIGNIT)
din Sotfngu
1000 KILOGRAME ADUSE LA DOMICILIU 25 LEI
CALITATE SUPERIOARA
LEMNE DE FOC, CER SI FAG
1000 KILOGRAME LEI 26. 500 KILOGRAME LEI 13,50
ADUSE LA DOMICILIU, TAIATE SI SPARTE
Se vinde la E. Lcmsel, Calea Plevnci No. 49$.
CĂRBUNI CĂRD1FF
Prima calitate pentru sobe şi vapoare,
de vânzare la sub semnatul cu preţuri moderate.
Depoul Ia Galaţi si bucureşti a sa adresa strada Lipscani, Hanul cu TeL
1014.	Nathan Mendel
Il\ TllV’I'R ONEST SI MUNCITOR caută un D l I lilLlI post de îngrijitor de moşie. A se adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzesti-l*r No. 64.	1109
OCaSIUNE
Se desface un msre d posit de diferite rualitate hdrt c de lux fina si ord.nara »»» niru biurourl etc, hârtie colorata si diferite mucavale pentru legalori de cârti, fabricau i de cutii şi de car lan anin Bănie pentru lilot/rafi şi tipografi, obiei te pentru scorni i ghmstlime, mape, condeie etr. bjf. rile Masine s 8 ern cel mai nou de la fabrica liranse din Lipsea pentru industriaşi de cartonag.ii şi iegatorl de csrţi.
A se adresa la sub semnatul
M. LITTMAN 10îl
No. i O, Slr. Lipscani, No. f O
1081
O A D£/CV
NE MAI AUZIT DE EFTIN!
INDUSTRIA NAŢIONALA
Soson galoşi cu lac rusesc. . . . Lei 10 Soson galoşi cu pele de vacs . . . Lei 9 Ghete de sanatate de barbati, cu postav . Lei 9
LA FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
Bucureşti, Calea Calarasilor No. 136 si 13S
DEPOUL LV P. COCIRIDIS
,,LA ORAŞUL ATHENA“ STRADA CAROL I, N. 28 Ori ce fel de încălţăminte de barbati, dame si copii se vend cu PRETURILE FABRICEI.
_
na
nr tnPYnţT ®i do vfinzare moşia Drâgo-Uu llUYUl l I esti-pâmântcnî ai Pirvulestl, districtul Dîmboviţa o oră de gara UrgovUta 400 pogoane arături, fâneata si pădure. A »a adresa ia proprietar strada Poloni 77 bis. (1110)
csT’i aaaaaair—■«■
ECONOMIA DE ÎNCĂLZIRE
se poate aduce prin închiderea ferestrelor şi uşetor prin
B URLE TE SUEDE
care le închid heremetic, ast-fel de nu lasă să intre nici aerul, nici să iasă căldura şi aO preferinţa, că aâ poate deschide ferestrele peutru ae-risare.
Aceste burlete se găsesc la
MAGAZINUL DE TAPETE
H. HONICH
bulevardul LUniiHota-Doamna (Italie Eforiei)
_____ 980
Tipografia Ziarului „fSpooa**

Tipărit cu cerneala Ch. Lorllleux>Cle Paris
www.dacoromanica.ro
Girant responsabil V. P, Gheorghln