ANUL IV No. 944 N'JMERUL (5 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 18 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Burnreoci: La casa AdministraţiuneL In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In tttreinetate: La toate ol'liciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA RED ACŢIUNE A No. 3,—Platza Episcopiei,—No. 3 A DOUA EDITIUNS SAMBATĂ 44 (86) IANUARIE 1889 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU NUMERUL 15 BANI NUMERUL ANUNCILHILE DIN ROMANIA SE PRIMESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agence Havas, PlacedelaBourse, & AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia. LA PAKIS: segăseatejurnalu) cu 15 cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRAŢI UNEA No. 3.—IMatza Episcopiei.—No. 3. D. LASCAR CATARGIU SOLUTIUNEA BlINA-CBEDINTA COLECTIVISTA NOROIUL ÎMPRUMUTUL DE 26 MILIOANE LOGODIŢII D. LASCAR CATARGIU tre de cât acelea ale d-lor Dim. Brătianu, Aslan, etc. şi că atunci el servea partidul conservator pe când astă-zî tl deserveşte. Felicitând erl pe d. Pâueescu, care a ştiut tn cestiunea porturi-lor-france, să pue desbaterilc pe un teren atât de impersonal, şi ca un bun conservator ce este a căutat să înlăture din această dis-cuţiune orl-ce animositate, ziceam că suntem încredinţaţi că şi d. Lascar Catargiu va face tot ast-fel. Când scriam aceste rânduri ştiam că să şoptea că onorabilul preşedinte al Cameril ar fi dispus să fce folosească de pretextul porturilor france pentru a declara răs-boiii guvernului actual. Insă un minut nu am dat cre-zământ acestor svonurî. Nu nş-a putut trece prin minte că d. Catargiu, pentru cuvinte pe care nu le cunoaştem, va căuta să dărîme combinaţia guvernamentală pe care d-sa a contribuit să o formeze. Nu am putut crede că d-sa, fără prealabilă înţelegere, fără a să explica macar cu membrii partidului conservator, să va despărţi de acel bărbaţi care au făcut gloria ministerului său şi care toţi sunt azi tn ministerul actual, precum şi de tovarăşii de lupte îndelungate ca d-nil Vernescu, gen Florescu, Al. Lahovari, general Mânu, etc. Nu am fi crezut vre-o dată, că eminentul leader al conservatorilor îşi va sfârşi cariera făcând o sci siune tn stnul partidului conservator. Azi însă, după cele petrecute în şedinţa Cameril de erl, trebue să ne înclinăm înaintea realităţii. Faţă cu situaţia actuală, nu putem, ca conservatori, de cât să ne arătăm întristarea noastră pentru atitudinea d-lul Catargiu, fără căuta să avem trista satisfacţie de a avea dreptate îu contra d-sale. Nu ne vom permite critici la adresa d-lul Catargiu, preferind ca laudele adversarilor partidului conservator să ’l convingă că greşeşte Compare d-sa şedinţa aceia în care fiind ales preşedinte al Cameril, el se suia la tribuna preşe-denţială, în mijlocul aplauselor şi aclamaţiuneior aproape a unanimi tăţil parlamentului, compare d-sa apoteosa aceia cu succesul ce îl l’aii făcut cri adversarii partidului conservator. Suntem încredinţaţi că d-sa va recunoaşte singur că mal sincere erau aplausele noas- T E LE GRAM E (DepcşI de la corespondenţii noştri particulari şi serviciul «Havas»l. Aniversarea naştere! Imperatului. — Serata la prinţul de ltcuss Viena, 25 Ianuarie, 6 1/2 m. Sâmbătă, ajunul aniversărel naştere! împăratului Germaniei, se va da un prtnz la palatul imperial da la Viena. Duminecă prinţul de Reuss va da o mare serată. Afaeerea Morier Berlin, 25 Ianuarie, 6 1/2. Politische Nachrichten zice că campania Întreprinsă de presă contra lui sir Robert Morier nu era îndreptată personal contra ambasadorului englez; ea n’avea alt ţel decât de a stabili cine a luat amănunte din raporturile lui sir Morier şi a transmis lui Bazaine veştile scoase din acele raporturi. Câte-va jurnale zic făţiş că prinţul de Galles chiar a făcut aceasta. Guvcrnorul Ki-oiiprintului Berlin, 25 Ianuarie, 7 ore. Căpitanul de Falkenhayn, actual ataşat militar la Paris, a fost numit guver-nor ai Kronprinţulul. Expediţia Atchinow Roma, 25 Ianuarie, 7 1/2. Expediţia Atchinow, ale cărei urme se perduse de câte-va zile, a ajuns la Tasura. Credinţa generală este că Atchinow are de gtnd se susţie pe Negus când acesta ar ataca pe regele Menehk. Atchinow e Întovărăşit de 60 casacî, pe care autorităţile franceze i-ah lăsat să circuleze liber, ca se ajute întinderea influenţei ruse în Abisinia. întoarcerea prinţului Victor Napoleon de spiritul legeî, dar nici o dală însă nu s’a ţipat ca astă-zl când se vorbeşte despre guvernul colectivişti «Sunthoţi, hoţişi ear hoţi !» Presupuind chear ca din cele ce s’ah zis, din cele ce s’ah scris, n'ar rămâne adevărat de cât sfertul, sad nu s’ar constata nimic, tn mod evident, totuşi e un fenomen cu desăvârşire nou ca un Minister să fi fost răsturnat lăsând atâtea bânuelî despre onestitatea sa. Lumea tn care trăiau colectiviştii,— o ag omeraţiune de spioni, de oameni scăpaţi din puşcărie, de samsari, cu care mâncau adesea la masă, tmpâ-nându-le piepturile cu Serviciul credincios sau Coroana României,—a dat dreptul fie [căruia să nu stea nedomirit o clipă asupra necinstei partidului d-lul Ion Brătianu. Astă-zî chiar, vezi spre pildă pe unul din prietenii casei fostului Vizir, Încurcat într’o afacere scârboasă. Dacă ar fi un hatâr făcut odinioară la o furnitură, am avea puţin de zis, căci asemenea tovarăşii erau obicinuite sub d. Brătianu, dar tl vedem încurcai tn-tr'o afacere puturoasă alături cu nişte oameni ce nu sunt nicî de seama nici de posiţiunea socială a d-luî Cantacuzino. Ii vedem încurcat, aşa din senin, după pofta inimel d-sale într’un proces des-gustator, cu martorii pe care căuta să ’i corupă. in sfârşit nu s’a comis o tâlhărie, o spargere de prăvălie, fără catn aceasta afacere să nu vedem răsărind câte un colectivist fruntaş, cum e spre exemplu furtul prin efracţiune de la prăvălia d-lul StaicovicL Aci—pe cât spune un coafrate,—bonurile furate s’ah regăsit şi s'a constatat că ele au fost vândute.... de d. Radu M'haih. Să flm marinimoşt şi să ne închipuim că acele bonuri au fost cumpărate de d. Radu Mihaî, (poate tot ast fel cum a cumpărat şi ceasornicul d-lul locotenent Vf- csrescu , dar totuşi naşte întrebarea: Cum dracu se Întâmplă ca tn or-ce murdărie, în or ca pungăşie să fie neapărat amestecat unul din cel care făceau gloria d Iul Ion Brăiianu ? De ce pretutindeni şi în permanenţă nu Întâlnim colectivitatea de cât în no-roih, în noroih, şi iar în noroiu ? Bruxela, 25 Ianuarie, 8 ore. Prinţul Victor Napoleon s’a întors la Bruxela. Nu se ştie nici acum locul unde a stat tot timpul îndelung cât a lipsit. întoarcerea principelui de Batten-berg în Bulgaria Petersburg, 24 Ianuarie. Noul Timp socoteşte articolele rusofile ale ziarelor englezeşti ca preludiul unei apropiate tentative ce ar face Ea-glitera pentru a obţine consimţirea Rusiei la întoarcerea principelui de Ba-tenberg tn Bulgaria ; dar, adaoga acest ziar, Rusia nu s’a scuturat da influenţa de la Berlin pentru a suferi pe aceea din Londra în cestiunea Bulgariei. Plecarea d-lui Boglcevici Viena, 24 Ianuarie, împăratul primind dupe amiază pe ministrul Serbiei, d. BogicevicI, care ’i-a remis scrisorile sale de rechemare a exprimat satisfacţia sa că gratie merite or acestui diplomat, raporturile între Serbia şi Austria n’ah încetat de a fi excelente. Reducerea scontului Paris, 24 Ianuarie. Banca Ptanciela redus scontul sâh la 3 1/2 0/0. NOROIUL Nu le place colectiviştilor să le a-ducl aminte că guvernul lor a căzut balâbânindu-se în noroiu, dar ce să faci, eşti silit să le o mal spui din cînd în când, căci altminterea prind nas Îndată ce văd că nu te mai ocupi de trecutul lor. Ah căzut negreşit multe guverne In ţara noastră ca în toate ţările, dar In nici un colţ al întregel omeniri n’aii căzut guvernele Intr’un mod aşa de ruşinos, aşa de pătat ca Ministerul Ion Brstianu cu tot partidul săCL Pretutindeni unde ’ţt întorci privi-rele zăreşti o colecţie de doi generali cu un co om l osândiţi pentru mituire, o colecţie de oameni cu o mare însemnătate politica ce ’şi aşteaptă rândul pe buncile tribunalelor corecţionale, pe când alţii mai dibaci ah isbutit până acum să trăHagcâ nesupfiraţi încă, dar cu frica în sân, căci nu şt u ce le pregăteşte zioa de mâi.ie şi daca nu cumva se va descoperi vre una din numeroasele lor pungăşii. Ah căzut multe guverne, şi după că derea lor s’a vorbit poate ca au făcut ingerinţe în alegerr, că ah făcut câte va favoruri, că nu s'ah ţinut tot-d’a una SOLUTIUNEA Intre altele, d. Lascar Catargiu a zis eri la Cameră, că dacă nu i se va vota reînfiinţarea porturilor-france, d sa se va retrage, singur sau cu a-micii politici ce speră că are; iar dacă va reveni la putere d. Ion Brătianu, atunci d sa se duce acasă. Din partea d-lui Catargiu, aseme nea cuvinte produc o impresie penibilă. Căci or-ce poate zice venerabilul d. Lascar Catargiu, afară de vorbele de mai sus. In adevăr, când ai luptat o viaţă întreagă ca şef al partidului con servator, când o viaţă întreagă ai întâmpinat greutăţi enorme şi totuşi nu te-ai desnădijduit,—a face astă-zî o ast fel de declaratiune este a te osendi însuţi la pnz icie, este a nu mai lucra pentru isbânda partidului care ţi-a încredinţat conducerea sa' Cum ? Când s’ar întâmpla—lucru de alt fel de domeniul basmelor— ca d. Ion Brătianu se ameninţe de a mai lua odată frânele puterei, a-cessta ar fi datoria respectatului şef al partidei conservatoare? Apo', dacă pentru animozităţi mici în potriva guvernului d sa ar fi în stare se săvârşească un asemenea act regretabil, ce ar trebui se zică alţii, care nu sunt nici şefi, nic! sub şef', ci simpli soldaţi ? Pilda pe care ar da-o d-sa tineri mei, n’ar fi tocmai lăudabilă în &-semenea caz. Aceasta se fie oara soluţiunea cea mai raţională în cestia atât de înflăcărată a disensiunilor ce există între membrii partidului conservator ? Şi mai cu seamă ac°asta se fie datoria unul şef destul de experimentat ? Ne place mai bine se credem că nedreptatea a orbit un moment pe d. Lascar Catargiu, de cât se ne închipuim că asemenea cuvinte sunt resultatul unor prealabile gândiri. că ruşinare, câtă se descoperă zilnic, avea administraţia colectivistă. Cititorii noştri ’şl amintesc de sigur, cum, în timpul când d-nu Radu Mihaî era prefectul poliţiei capitalei, s’a spart şi jefuit casa de bani a d-luî Staico-vicl, comerciant. Această îndrâsneaţă tâlhărie s’a săvârşit în cea mal însemnată stradă a capitalei, în Calea Victoriei şi peste drum de Palatul Regal. Toată lumea a fost alarmată de a-cest fapt, iar poliţia răspândea zvonul, ca d. StaicovicI simulează furtul pentru că are de gând să dea faliment Iată acum ce scrie ziarul L’Indepen-dance Roumaine în privinţa acestei tâlhărit : «Bonurile furate de la d. StaicovicI s’aQ găsit la d. Hechter, comerciant. Acesta întrebat asu-3ra provenienţei acestor bonuri a declarat, că ‘e-a cumpârat. Dar asupra invităreî ce i s’a făcut d'a arăta borderoul de cumpărătoare d. Hechter a zis că nu'l are, cea ce e inadmisibil ştiindu-se ca d-nu Hechter a esercitat odinioară profesia de bancher. D StaicovicI, a intentat acum un proces d-lut Hechter cerându-1 restituirea bonurilor ce ’l au fost furate. Dupe aceasta s’ar ll făcut o nouă descoperire, Dunându-se mâna pe borderoul pe care domnu rlechter a refuzat a’l arăta; şi de cine credeţi că iscălit acest borderoO, ghiciţi mă rog? De d-nu Radu Mihaî fost prefect de politie şi ministru de interne al Iul Ion Brătianu!...» Apoi n’avt-m tot dreptul să strigăm : «Hoţii la puşcărie !?» HOŢII LA PUŞCĂRIEI Pe fle-care zi opmiunea publică rămâne uimită de descoperirile ce se fac, cum că slujbaşii colectivitate!, da la cel mai mic pân’la cel mal mare, ah prădat lumea ca nişte tâlhari ordinari. Nu s'a văzut, de când există guvern constituţional în ţara aceasta, atâta ne- BIM zmm COLECTIVISTA Primim de la d. George I. Lahovari următoarea scrisoare pe care o publicăm cu plăcere. Bucureşti, I2ţ24 Ianuarie 1889. Domnului director al jurnalului «Epoca» Scumpe domnule director, Voinţa Naţională, în numărul săh din 6/18 Ianuarie, a găsit de cuviinţă a da o informaţiune răutăcioasa şi nee-sactă în privinţa mea. M'am grăbit a adresa Voinţei Naţionale o scrisoare prin care restabileam adevărul. Numita gazetă însă în loc să publice pur şi simplu scrisoarea mea, după cum buna cuviinţa şi lealitatea ar fi cerut, se pune în numărul său de astâ-zl sâ’ml tragă o râfueală mie şi întregului partid conservator. Nefiind de loc în intentiunea meaa in traîn polemică cu Voinţa Naţională,\iu a vă ruga pe dv. să bine-voiţl a publica în Epoca respunsul ce am adre sat Voinţei Naţionale, şi pe care dânsa a refuzat a’l publica. Vă mulţumesc şi vă rog să primiţi încredinţarea osebitei mele consideraţii. George I. Lahovari. Strada Vestei, 4. Bucureşti, 9/21 Ianuarie 1889. Domnului Redactor al jurnalului «Voinţa Nulionala» Domnule Redactor I In jurnalul d-v. din 6/18 Ianuarie găsesc o informaţiune care mă priveşte şi care este inexactă. Restabilirea adevărului este obiectul acestei scrisori: Moşia Goranul nu s’a confirmat asupra mea. Spre a linişti însă legitima d-v. lngri jire despre împărţeala moşiilor Statului între membrii familii noastre, vă voi răspunde că v'aţi înşelat de adresă, că faceţi un anachronism. Moşia Goranul, alipită de moşia mea Budeşti din Argeş, a fost scoasa In vîn-zare de sunt acum 4—5 ani, s’a ţinut vr’o 6 licitaţie, la care toate am luat parte, urcând preţul moşii de la 60,000 lei la aproape îndoit; tot-d’a-una a rămas asupra mea, ca acela care oferisem cel mal mare preţ, dar nici o dată nu s’a confirmat. N'am rugat pe nimeni ca să confirme vânzarea, nici am întrebat pentru ce nu se confirmă. La ultima licitaţie din 12 Decembrie, licitaţia hotărâtă şi publicată cu mult înainte de venirea actualului titular la Ministerul de Domenii, m’am prezintat la licitaţie eh Insu’mi, ca tot-d’a-una,nu prin persoane interpuse, şi In faţă cu toţi concurenţii am concurat leal şi franc si am urcat preţul moşiei la suma de 110,500 lei,cea ce revine la aproape 600 lei hectarul, pe când juriul de expropriere, ml-a alocat anul trecut 200 lei de hectar pentru o expropriere la acelaş judeţ; vlnzarea nu s’a confirmat şi eh mi-am luat garanţia Înapoi. Acesta este adevărul. Cum vedeţi, d-le Redactor, n'am aşteptat venirea la putere a unei rude a mele spre a m& pricopsi. Pot dovedi sorgintea micei mele averi ori şi cui; ea este curata şi datorită muncel şi e-conomiei; din nenorocire nu toţi partizanii guvernului trecut ar putea face ca mine. Primiţi etc. George I. Lahovari. Strada Vestei Nr. 4. ÎMPRUMUTUL DE 26 MILIOANE Cum se va face împrumutul.—Trei păreri. — împrumut intern.— împrumut extern.— Zer-lenti-Drezner Bank.-Banca Românii— Părerei guvernului. Cum se va efectua acest împrumut împrumutul de 26 milioane votat de către Cameră şi Senat, n’a fost până acum efectuat, căci realisarea lui depinde de ofertele avantagioase care trebuesc se se facă de către concurenp. Vom arăta aci cum stau ofertele diferitelor case care concurează pentru a obţine acest împrumut, precum şi modul cum voesc aceste case se'l efectueze. Opiniunile şi desideratele pe care le vom expune aci sunt culese chiar din isvoarele lor. Trei păreri Sunt trei păreri pe care se basează concurenţii pentru a căpăta împrumutul de 26 milioane. Parerea pentru un împrumnt interior, părerea pentru un împrumut exterior, şi în fine părerea altor grupuri financiare. Fie care din acei care susţin câte una din aceste păreri are şi argumentele lui, şi nu va remâne d-lui ministru de fitiance de cât de a vedea care din aceste păreri e mai folositoare pentru Stat şi mai avanta-gioasă pentru scopul împrumutului. Na vom analisa noi nici nu vom discuta care din argumentele diferitelor păreri, are darul de a fi cel mai puternic şi mai decisiv. împrumut intern Dintre argumentele acelora care sunt pentru un împrumut intern, cele mai serioase sunt următoarele : Mai înteiu, acest împrumut fiind făcut în ţară, şi prin urmare în hârtie, deţinătorii titlurilor lui nu vor suferi de fluctuuţiunea agiulul, care va continua a fi dupe voinţa d-lor. Al doilea argument, este că Statul nu va avea se plătească anuităţi în străinătate în aur, şi prin urmare nu va contribui la căutarea aurului. Afară de aceasta Statul nu va mai avea nevoe se cheltuiască pe socoteala împrumutului, plătind comi-sionuri în străinătate pentru plata cupoanelor şi pentru transmiterea banilor. In schimb, partisanii împrumutului intern cer ca el se se facă mal scump îu ţară de cât în străinătate. împrumutul exterior Partisanii împrumutului exterior, spun că emisiunea acestuia va fi mult mai eftină şi mai avantagioasă de oare ce în străinătate banii sunt mult mai eftini de cât sunt în ţară. Al doilea argumentai partisanilor împrumutului exterior este următorul ; Titlurile acestui împrumut fiind plătite şi în străinătate, la o crisă internă nu va fi nici o teamă de vr’o scădere, dupe cum s’ar putea întâmpla pentru împrumutul interior, care neavând nici o trecere în străinătate va pierde enorm în caşul unei crise. Şi al treilea argument în favoarea împrumutului exterior este că comisionul, cambiul, etc, care nu apasă asupra împrumutului intern, sunt larg compensiteprintr’un curs de e-misiune mai urcat de cât cel din ţară. Casa Zerlendi-Drezner-Bank Casa Zerlendi care lucrează împreună cu Drezner Bank, a hotărât să facă oferta pentru a obţine acest împrumut, precum a obţinut şi împrumutul comunal. Gisa Z rhndi doreşte se efectueze un împrumut exterior. Banca României Banca României, împreună cu toate casele de bancă principale din Bucureşti, au făcut un sindicat, care va face o ofertă unică pentru www.dacoromanica.ro * a căpăta acest împrumut, oferind condiţiunile cele mai avantagioase. Acest împrumut va fi făcut In ţară. Sindicatul de mai sus a exclus din corpul seu casa Cerlendi, pentru motivul că nu s'a ţinut de angajamentele luate cu diferite case de bancă din Capitală când cu oea-siunea împrumutului municipal. Afară de acest sindicat au mai făcut oferte doue case mari din Berlin, pe socoteala lor. Direcţiunea Bâncei naţionale, sondată în privinţa atitudinei sate, a răspuns că densa, îndată ce va vedea că una din ofertele făcute este cea mai avantagioasa, presintă cele mai mari garanţii şi afară de a-ceasta, este aprobată de guvern, va deschide ghiseturile sale şi va contribui la reuşita împrumutului făcut. Parerea guvernului D. ministru de finance n’a statuat încă asupra preferinţei sale precum şi asupra modului cum trebue se se facă împrumutul. Credem că peste doue trei zile vom putea da părerea guvernului în această cestiune. P CURIERUL ŞTIINŢIFIC Recolta prematură a grâului, avantagiile sale. — Cutiâe de conserve şi microbii. — Meteorita diamantică din Rusia. — Globul pământului redus la a mi Iioana parte.— Forţa gratuită. Se ştie, şi e un lucru de experienţă banală, că se pot culege dintr’un pom uu mare număr de fructe, înainte să fie coapte. De şi lipsit de susţinătoru-i firesc, fructul cules încă verde îşi împlineşte totuşi evoluţia şi câştigă, mal încet dar mai sigur, toate calităţile şi în tocmai gustul fructului copt. In tot intervalul de timp de la recoltă până la complecta maturitate, a fost la adăpostul intemperiilor, al vântului, al ploilor, al grindine! şi a fost sustras de la ciuguleala insectelor, a paserilor, etc. Vara trecută s’a făcut o asemenea experienţă pentru grâu. Din^xperienţe decisive resultă, că în cele opt sad zece zile, care preceda epoca ordinară a secerişului, grăuntele nu trăeşte de cât din spic şi că adaosul de îmbunătăţire ce primeşte şi care constă mai cu seamă în pierderea de apă, se operează tot bine, fie că grâul se taie, fie câ rămâne în picioare. Urmează de aci, că se poate grăbi secerişul cu opt sad zece zile fără pagubă. Afară de avantagiul ca se păzeşte recolta de primejdiile furtunelor, cultivatorul câştigă prin faptul acesta un avans de opt sau zece zile, daca voeşte ca acestei recolte să urmeze o recolta secundară. Afară de aceasta, el prelungeşte cu opt sad zece zile perioada de importaţie pe Dunăre, perioadă pe care sosirea grabnica a ernei o face une ori destul de scurtă. Deci, din toate punctele de vedere, anticiparea secerişului prezintă avanta- gil serioase şi necontestabile. * # * Sciinţa a avut să se ocupe zilele trecute cu o chestie de o oare-care însemnătate. Se afirma din mal multe părţi, ci cutiile de conserve de legume şi de carne sunt şi conserve de microbi. îndată s’au întreprins experienţe în Franţa şi iată, dupe analele Institutului Pasteur, cum s’a procedat şi la ce resultat s'a ajuns : Cutiile, înainte de a fi deschise, se încălzesc la o maşină cu spirt la temperatura de 30—35gr. Se adună ast-fel la fundul cutiilor lichidele ce ele pot conţine. O dată făcut acest lucru se sterilizează printr'o limbă de flăcări o bucată din capacul cutiei şi în această bucată sterilizată să înfige repede un cârlig aprins mai nainte şi foarte cald şi în locul format ast-fel să ridică substanţele spre a le Introduce în prube-tile de cultură. Toate rezultatele fiind negative, trebue să conchidem că cutiile de conserve bine făcute nu conţin nici-un germen viii şi că întrebuinţarea lor, din punctul de vedere al bacteriilor, este inofensiv. Industria conservelor a luat în Ro mânia o desvoltare atât de mare, in cât această constatare a venit foarte la vreme să asigure şi po producător şi pe consumator. * • * O meteorită, căzută acum de curând lnRusia, conţinea diamant. D. Daubrâe, membrul academiei de ştiinţe a Franţei, a comunicat colegilor «ăi, că com-poziţiunea acestei pietre, din care 'şi a putut procura o bucată pentru curioasa şi prea complecta colecţie ce a format la Muzeul din Paris. Afară de mineralele ce se găsesc mai cu seama în pietrele căzute din cer, peridot, piroxen. fer nichelat, această piatră conţine o bună proporţie de carbon, 2.26 0/0 din greutatea sa. Acest carbon e alcătuit din diamant şi grafit. Diamantul e ’n grăunţi microscopici, mal muil sati mai puţin transparenţi. încălzit la oxigen, arde degăjind accid carbonic şi lasă multă cenuşă. * * * Una din cele mal interesante atracţii din câte sunt proectate pentru Expoziţia Universala din anul acesta, este de sigur o reducţie a pământului la a mii oana sa parte, proect format de dd. Villard şi Cottard. Circonferenţa acestui glob monstruos va fi de patru metri. Mai bine de cât pe o hartă, mal bine de cât pe globurile liliputiene ordinare, se va putea da socoteala de dimensiunile relative ale diverselor ţinuturi. EPOCA- 14 IANUARIE__________ rviRYirivr—b .ii ^ i r .«BrifaaMrw———■—— Acest glob, înalt cât o casă, se va învârti pe axa-I, ca pământul ; el va împlini o rotaţie împrejurul său în 24 de ceasuri. ECOURILE ZILEI Dd. Th. Rosetti şi P. P. Carp au lucrat eri seara cu M. S. Regele. —x— D. Colonel Sergiu Voinescu a fost primit eri do M. S. Regele în audienţă. —x — D. Primara luat dispoziţiunea ca de urgenţă se se cureţe toate stradele de zăpadă. In acest scop personalul serviciului de salubritate a fost sporit cu 150 de lucratori. —x— M. S. Regele a visitat eri noua construcţie a spitalului militar, care e aproape cu desăvârşire terminat?. —x— D. Ministru de Interne a decis ca opiniunea emi3ă de Consiliul sanitar superior în privinţa medicamentelor streine, se fie supusă Consiliului de Miniştrii. —x— D. Colonel Marcovicî, preşedintele comisiei însărcinate cu propunerea modificărilor de introdus în şcoa-lele militare, îşi a depus raportul. —x — D. Dem. Moruzi, careva compare 8zi din nou dinaintea judecătorului de Instrucţie, va fi confruntat cu fostul căpitan Stânciulescu. —x— D. Ghermani, prefectul judeţului Vlnşca, a sosit în Capitală. —x— M. S. Regina a bine voit a primi presidenţia bibliotecei internaţionale a operelor femeilor, fondată de domnişoara A. Wolska. Printre persoanele cari patronează această operă interesantă, cităm pe d-na Canrobert, ducesa de Pomar, principesa Dolgorouky, principesa Ourousow,d na de Morsier, Bentzon, d, Frantz academician,şi Ch. Richet de la Revista ştiinţifică. —x— Fostul poliţaiu colectivist,Sburlea, zice Frăţia din Focşani, a fost condamnat de Tribunalul local, în şedinţa de la 11 corent, la 15 zile închisoare, 20 lei amendă şi la restituirea sumelor luate din leafa gardiştilor în timpul domniei colectiviste. De şi pedeapsa este mică, însă ca început, întru cât va satisface opiniunea publică. —x— O mare loterie de tablouri se va face în curând. Printre operile ce se vor da ca câştiguri se aflu tablouri de o mare valoare, purtând semnaturele d lor Mirea, Georgescu, Valbudea, Pascali, Grigorescu, etc. Numărul total al câştigurilor va fi de 58, precum şi alte mici statui, magnette. Numărul biletelor ce se vor emite vor fi 500, iară costul fie-cârui bilet va fi de 5 lei. Câştigurile vor fi socotite de 1 la 10 numere. Printre tablourile expuse sunt cari costă 3000 lei. —x— Suntem positiv informaţi, zice Posta din Galaţi, că d. G. Ressu, primarul oraşului nostru, şi-a trimes astă-zi di-misiunea ministerului. Motivele care l'au determinat ca să demisioneze sunt următoarele : Să ştie că aproape nici un oraş din ţară n’a fost mal urgisit şi mai persecutat sub colectivişti, ca oraşul nostru, de acea şi gălâţenii în luptele electorale din urma aQ împins lucrurile la extrem numai şi numai să scape o-riata de guvernul lui I. Brâtianu. Asemenea cunoaştom cu toţii că actualul consiliu comunal moştenise o situa-ţiune financiară din cele mai sleite. De sigur era şi este imposibil să se facă ceva pentru binele oraşului, cu veniturile de care dispune comuna. După schimbarea situaţiuneî politice din ţara, şi cu compunerea noului guvern, s’a întâmplat să vină d. prim-ministru Th. Rosetti, la Galaţi, să se convingă singur de multiplele nevoi a acestui oraş, şi să tăgăduiască de maniera cea mai categorică că va câta - şi va lucra din resputeri, ca să amelioreze soarta primului port a României, al a-cestui mărgăritar de altă dată, şi căzut astăzi Intr’o complectă părăsire. Aşa ne aducem aminte, că ne făgăduise taxa da 1/2 la 0/q, luarea poliţiei şi a câtorva scoli din sarcina comunei, pentru ea să putem cu veniturile ce ar resulta din aceste înlesniri din partea statului, să facem faţă cheltuliior de care are neaparată nevoe oraşul. Dar aceste făgăduinţe au remas pănă nz\ făgăduinţa platonice, şi toate stăruinţele primarului n’afi adus nici tjn alt resultat de cât ar fi purtat cu vorba de azi pe mâne. Timpul fiind înaintat şi alcătuirea budgetelor apropiftndu se din zi în zi, d. C. Ressu, nu voeşte să primească o situaţiune atât de misera-bilâ, şi de acea a trimis dimisiunea de primar ministerului. Astâ-seară consiliul comunal fiind convocat, d. G Ressu, va explica mai pe larg aceste motive care l’afl hotâ-rît să demisioneze. —x— La 15 corent va apare primul numărul din o revistanouâ,«Biblioteca» populara în (34 pagine. Această revistă interesantă va coprinde : Portretul, viaţa şi operile celebrităţilor României şi va apare regulat o dată pe lună. ALEGERILE JUDEŢENE Ni se teligrefiazâ din Brăila, că la colegiul al treilea pentru consiliul jude-ţian, a reuşit lista liberalâ-conserva-toare, cu 157 voturi contra 20 obţinute de oposiţiune. * * La Târgoveşte a reuşit lista liberală-conservatoare, compusa din d-ni Ştefan Mărculescu, Parvan Ditescu, Iosif Dia-conescu, D. Ionescu, Iorgu Scrii, Gheor-ghe Irimia, Alecu Gonstantinescu şi N. Cuţarida, inginer. * * La Buzei! a reuşit următoarea lista : D mi Ste. Boranescu, D. Popescu, M. Vlăhuţi, I. Porumbaru, N. I. Ada-mescu, Gh. Gheorghescu, D. Dumitriu şi I. Drăgânescu. Au votat 655 alegători din 1396 votanţi. RESPECTUL DUMINICEI lată petiţiunea Măcelarilor din capitală dată Corpurilor legiuitoare pentru sfinţirea Duminicei : Domnule Preşedinte Domnilor Deputaţi şi Senatori. Sunt ani de când am reclamat la toate autorităţile competinte, rugând a face pentru noi şi comerţul nostru ceia ce se face în alte state. Am rugat în nenumărate rîndurî a se lua dispoziţiuni ca în zilele de Duminică să se închidă piaţa. Vocea noastră n’a fost ascultată. Acum când din fericire în parlamentul ţărei să află adevăraţi representanţi ai naţiunei, nădăjduim că glasul nostru va fi auzit şi din iniţiativa parlamentară se va elabora un proiect de lege prin care să se hotărască în mod definitiv ca Duminica pieţele publice, cum sunt halele şi dependinţele, să fie închise, publicul consumator putând prea bine a ’şî face aprovizionările alimentare de Sâmbătă seara. Motivele care ne silesc a cere de ani o asemenealege sunt foarte numeroase şi onor. Representanţi cum şi onor. guvern le cunoaşte in de ajuns aşa că sperăm că vocea noastră va fi ascultată ne opunându-se la aceasta. Cu profundă stimă Măcelărit şi Pescarii. (ss.)N. G. Gorovey, M. Culea, 5. S. Dorojan. T. Dinescu. I. Culea, T. Culea, G. Drăghicescu, I. Cămilă, D. H. Velicu, D. Muscalu, eţc. etc. Urmează încă 300 iscălituri. INTEMPLARILE ZILEI DIX CAPITALA Starea eivila a oraşului Bucureşti. — De la 7 Ianuarie s'a Înregistrat: Naşteri: 106 din care 57 bâeţl şi 48 de fete. Cununii: 15 Morii: 112 din care 6i bărbaţi şi 58 femei. O drama conjugala.— Eri un individ anume Stoiun Marcu, de naţionalitate bulgară, luându-se la ceartă cu soţia sa, ia dat o straşnică lovitură în cap cu un par ce l’a luat de la ulucile casei. Nenorocita femee scăldată în sânge a fost ridicată de vecini şi dusă la spital, unde medicii aQ declarat starea sa câ Fiind destul de gravă. Dânsa de teamă Insă ca soţul el se nu fie închis zice la toţi câ a căzut, totuşi sunt vecini care aQ văzut pe SLoian când a lovit’o. Contrabanda. — Eri seara gărzi comunali aQ prins o contrabandă de coloniale aparţinând unui domn Dobriceanu, care Vroea să le Introducă în oraş fără a plăti taxele comunale. DIX JUDEŢE Viata lunga. — In seara de 9 Decembre trecui, a încetat dinviaţâ Maria Ion Gheor-ghe Ungureanu, din comuna Topana, judeţul Olt, în etate de 121 ani aproape. Foc pe domeniul coroanei. — In ziua de 3i Decembre trecut, au ars casele administraţiei moşiei regale Broşteni, judeţul Suceava, destinate pentru locuinţa d-lul sub-administtrator din localitate, Barnar. Focul nu s’a putut localisa cu toate măsu-. rile luate; dupe cercetările făcute,s’a constatat că focul a provenit de la o sobă, cau-sând o pagubă de la 5,000 până la 6,000 lei. Xastere Întreita. — Femeea Dina, soţia Iul MateiQ Podea, clin comuna Tomşanl, judeţul Prahova a născut o dată 3 copil: unul de sex bărbătesc şi 2 de sex feraeesc. Băiatul a încetat din viaţa în ziua naştereî; iar felele trăiesc; muma se află greu bolnavă. Incendiul seminarului Huşilor. — Posta primeşte din lluşiu asupra ardere! seminarului următoarele amăuunte: Se vă dau oaee care amănunte despre incendiul de la seminariQ. 0 mână criminala a fost decisă ca se distrugă prin in-cendiQ localul seminarului, pentru caro a încercat cu persistenţă in două rîndurî. Aşa pe la începutul lunel Noembrie anul espirat s'aQ luat Luate lămpile din repetitor şi s’au stricat în luridul gradinei: în noaptea de 25 spre 26, luna citată, s’a uns cu gaz toate mesele pupitre din repetitor şi li s'aQ dat foc, dar nu s’a reuşit. Cercetările făcute remaseînfructoase: In ziua de 28 Decembrie, oarele 7 dimineaţa, un elev venind de la cuhne vede fum şi llacâri în podul seminarului. Sodă alarmă, sosesc la timp ajutoare, şi sting | Incendiul ce a consumat o parte din aco- peremânt. Pagubele s’aQ evaluat la suma de 1200 lei. La 30 Decembrie aQ sosit d-nii inspectori Melik şi Paladi trimişi de minister. In acea zi s’a aflat şi cine a dat foc intenţionat. I. Ralea, servitor ia seminar de 25 ani, considerat de omul cel mal de încredere, vigilent, care mal nici nu dormea deplin noaptea numai ca se fle exact la îndatorire, a declarat câ densul a pus foc în a-mândouă rândurile, dar câ a fost îndemnat de stăpânul săQ, ieromonahul Grigorie DobraniciQ, intendent seminarului de 30 ani. Acest din urmă s’a înbolriâvit, însă nu este pus în prevenţie. Reparaţia stri-căciunelor s’a început şi în cursul sep-tâmânel viitoare se va termina. Elevii bursieri n’aQ nici un deranjament, şi cursurile s’aQ Început. Ministrul a întrebat zilele trecute pe Episcop: «unde s’a strămutat seminarul şi ce se face cu elevii bursieri? Pentru a nu se face gimnasiQ în Huşi cum s’a promis, se va adauga o catedră la seminar.» DE LA ATENEU Ieri Joi a fost a doua audiţiune muzicală spre a se încerca acustica salel de conferinţe a Ateneului Român. Stalurile şi lojele erau pline de lumea cea mai aleasa, încă de pe la orele 2. Pe la 2 şi jumătate d. C. Esarcu lntr’o scurta cuvâotare a arătat scopul acestei a doua audiţiuni. D-sa a adus elogii d-lui Ureche pentru stăruinţa ce a pus ca sâ dăruiască oraşului laşi statua marelui cronicar şi om de Stat Miron Costin. • Apoi d. Anton Kneisel a fermecat auditoriul cu arcuşiul seu cântând : legenda de Wienawsky, Polonesa de Koeisel, Concert de Vieuxtemps, D’ale noastre. Un cor în care am distins şi pe d. Cairetti a executat; Cor de vînătoare, de Kreuzzer, Plecarea vînătorilor de Mendelsohn. La România şi Floare Floricea de Wachman. D-şoara Roza Bufti, medaliată cu medalia de aur de la Conservatorul de muzică din Viena, a executat pe piano, cu multă artă, o Rapsodie ; iar d. As-sau, pe violoncel, Nocturna de Becker. La fine, d. Vasiliu a cărui voce are nevoe de a fi mai cultivată, a cântat câte-va romanţe naţionale. După concert lumea s’a coborît în saloanele expoziţiei de tablouri. Joia viitoare va fi a treia audiţiune. INFORMATIUNI Este probabil câ proiectul de înfiinţare a porturilor-france la Galaţi şi Brăila va fi respins azi la Cameră. Se zice că d. Lascar Catargiu are de gând, dupe proclamarea votului se ’şi dea demisia de la preşedenţia Camerii. Credem că d. Catargiu va fi reales preşedinte; însă se zice că d sa va stărui în demisia d sale. O consfătuire va avea loc azi între membrii care compuneau vechiul comitet executiv al partidului libe-ral-conservator. Această consfătuire e provocată prin atitudinea adoptată în şedinţa de eri de către d. Lascar Catargiu. Demisiunea d-lui G. Ressu, primarul oraşului Galaţi, se afla la mi-nisteriul de interne. D. ministru n’a hotărât încă, dacă ea trebue primită sau respinsă. O întrunire s’a ţinut eri seara la d. Dim. Brătianu, la care a luat parie şi d. M. Gogâlniceanu. S’a discutat atitudinea de pastrat azi la Cameră. Alaltâeri seară, într’un restaurant din Capitală, un sub prefect din judeţul ilfov, care a servit şi sub guvernul d-lui Ion Brâtianu, vorbind de onestitatea acestuia, zicea : — Ce tot îmi spuneţi de onestitatea d Iui I. Brâtianu ? Eu cunosc un caz, care probează contrariul. Am mers la d. I. Brâtianu cu acte care probau că prefectul judeţului a furat. Ştiţi ce mi-a respuns dumnealui ? «Ce vrei se ’i fac eu ? Nu pot să’l nenorocesc. Şi luând actele le-a rupt.» Iată moralitatea domnului I. Brătianu. La această conversaţie erau de faţă şi alţi doi subprefecţi. La timp vom da şi numele hoţului. La 25 Martie se va întruni în Bucureşti un congres de medici din ţară. Scopul acestui congres este propunerea măsurilor de luat pentru combaterea proletariatului în profesiunea medicală. -®s- D. Pake Protopopescu, primarul capitalei, va presenta in curând d-lui ministru de interne un proect de lege pentru modificarea unor articole din legea comunală. -SHS- Printre proeotele ce d-nu general Mânu va presenta Corpurilor Legiuitoare este şi anul tinzând la or-ganisarea complectă a servicielor interioare ale ministeriului de resbel. Se ştie câ studii au mai fost făcute în această privinţă de predecesorul d sale d. general Barozzi, a-ceste studii insă vor fi reluate. In acest scop g°nerali inspectori se vor întruni iu Bucureşti la 15 Ianuarie. In curend se va depune la Cameră un proect pen*ru reorganizarea serviciului pompierilor. In adever, lumea aşteaptă cu nerăbdare reorganisarea pe baze mai bune a acestui serviciu. POLITICA IN JUDEŢE DKA1LA întrunire electorula.— Marele comitet electoral al partidului liberal conservator la 8 Ianuarie curent zice Mesagerul, a losl convocat în vederea alegerii consiliului judeţian. Peste 80 membri aQ fost presanţi. S’a ales o comisiune compusă din 7 persoane care în unire cu comitetul de iniţiativă al partidului s6 compună lista candidaţilor consiliului judeţian. Acea comisiune în unire cu comitetul de iniţiativă s’a întrunit în aceaşi zi seara şi a compus ljsle pentru cele două colegii după cum urmează: Colegiul I Alexandru Mareşu, Nicolae Giurescu, Ene Nechiforescu, Alexe Eremia, Ştefan Dimitriu, Tudorache SLoianovicI,|G.;Veres-cu şi Nae Stânescu. Colegiul II DimitrieStanovicl, EaeGăgiulescu, Geor-ge Ionescu, (cârciumar) I. G. Pavelescu, Panait Drugescu, Dimitrie Obeanu, Ion P. Stanciu şi Alexandru Teodorescu. Uneltiri colectiviste Cel ce urmăresc cea ce zice presa, 'şl a-duc aminte, zice Mesagerul, câ într’o notiţă publicată în ziarul nostru, se zicea câ un pamflet local intitulat Drapelul National, este susţinut de d. Gr. Giani şi că redactorul săU d. Bacalbaşa este zilnic invitat la masa d-lul Giani. La acea notiţă d. Giani a răspuns prin-tr’o scrisoare publica în acelaş pamflet şi în altele colectiviste din localitate, prin care nega în tQtul câ ar scrie saQ ar întreţine acel pamflet înjurându-ne în acelaş timp. De şi de astă dată avend pe d-nu Giani faţă în faţă cu noi am ii putut discuta cu d-sa şt să i probăm contrarul, dar nu am fâcut’o pentru cuvântul că chiar în des-minţire s’a servit de acel pamflet şi am voit ca timpul se probeze câd. Giani n’are nici curagiul faptelor sale. Colectivişti cu d. Giani ştiQ că noi nu citim pamfletele lor şi pentru ca se forţeze pe d. Ion Suditu prefectul judeţului se citească numărul ap&rut Mercurl la 4 Ianuarie, prin care era tratat în modul cel mal mişelesc, d. Giani trimite pe vizitiul d-sale cu un exemplar din pamfletul Drapelul National de a’l da gardistului de ordonanţă de la poarta d-lul prefect spre a’l citi. Gardistul a executat întocmai cererea vizitiului d-lul Giani, neştiind despre ce este vorba, aşa că acel pamflet a fost înmânat d-lul prefect. Din acest fapt se constată că d. Giani este directorul politic al acelui pamflet şi câ d-sa ’) întreţine. D. Giani prin faptul trimiterel prin vizitiul său a unul pamflet, a adus o gravă insulta tutulor persoanelor insultate prin pamflet. Daca persoanele insultate de d. Giani nu ar fi considerat procedura ca o faptă mişeieascâ ar fl cerut reparaţiune d-lul Giani; cu toate acestea aşteptăm esplica-ţiuni de la d. Giani, ca în urmă se putem califica faptul aşa cum merită. DOLJ1U Consiliul general judeţian Consiliul judeţian s’a întrunit In seara de 3 Ianuarie. S’aQ ales : preşedinte al consiliului d-au Sava Şomanescu; vice-preşedinţl dd. Iu-nian, Murgâşeanu şi Costicâ Cernâtescu. La comitetul permanent: preşedinte d. Scarlat Leonardescu; membri dd. N. Gan-cea şi C. Slâncescu ; suplinitori dd. Nae Velcanu, Diuca Popescu (Napoleon) şi Ca-risiu Strâmbeanu. Ă 2* EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 13 Ianuarie 1889 Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşe-dinţa d-lui G. Mârzescu, vice-preşedinte. 87 Senatori faţă. Nefiind nici un ministru de faţa, întreg consiliul fiind ocupat la Cameră, Senatul trece în secţiuni. Şedinţa publică se ridică anunţându-se cea viitoare pe mâine. CAMERA Şedinţa de Iq 13 Ianuarie 1889 La ora 1 1/4 şedinţa se deschide snb pre-şedinţa d-lui V. Pogor, fiind prezenţi 128 dd. deputaţi. D M. Cogalniceanu întreabă pentru ce proiectul tocmelilor agricole s’a înfăţişat Camerei prin Ministrul Domeniilor ci nu prin cel de Interne. D. AI. Lahovari dă esplicaţiî şi arată, câ a cerut pentru aci asta avizul marilor a-gricultorl. Porturik’-rrance D. Lascar Catargiu cere ca să desluşească ministerul, In ce cuvintele d-salo ’l i. ofensat. D. G. Vernescu răspunde d-lul Lascar Catargiu, că acest guvern n’are s6 înşele ţara şi câ va face tot cea promis în opoziţie. D-sa declară, că nu se pot da afară funcţionarii numai pe motivul că sunt colectivişti, el trebue şi dovediţi ca necinstiţi. D. Al. Lahovari spune că e foarte clară poziţia ministerului şi speră că d. Lascar Catargiu, care tot d’a una a fost omul ţărei sale, va rămâne la locul ce ocupă. (A* piauze). D. Lah«vari afirmă, că’n programul o-poziţiel-unite nu s'a vorbit de porturile-france. D. Lascar Catargiu nu poate fl supărat pentru o chestie aşa de mica: d-sa a fost şi este şeful nostru. www.dacoromamca.ro EPOCA — U IANUARIE BKPKr r ~ ~ 7*4;, D. Lascar Catargiu. Am fost, dar nu mat sunt. (Aplauze). Terminând, d. Lahovari face un apelcăl-duros la toţi liberalit-conservatorl, ca s6 se unească, pentru ca partidul să nu piară prin el tnsuşi. D. Lascar Catargiu susţine că partidul conservator a luat angajamente cât a fosttn opozi(ie şl acum ar trebui să se tie de dânsele. D-sa cere să se înceapă cu mătura de sus de tot, din banca ministerială. Se declară nemulţumit de politica guvernului şi roagă pe tott s6 se unească la votarea porturilor-france. (Aplauze prelungite). La ora 3 1/4 şedinţa se suspendă. Redeschiderea La redeschidere, d. C. Grădişteanu e proclamat deputat al colegiului I-ifl de R.-Sărat. D. M. Cogalniceanu are cuvântul în chestia porturilor-france. D-sa recunoaşte, că, după căderea guvernului colectivist, puterea revenea de drept partidului conservator. Şi de aceia d-sa întreabă pe d. AL Lahovari, ce caută azi pe banca ministerială. Apoi d. Cogâlniceanu desminte pe d. Al. Lahovari, care l’a acuzat, că la anul 1875 era pentru desfiinţarea porturilor-france. Pentru aceasta d-sa citeşte Monitorul din vremea aceia. D. Cogălniceanu tine un lung discurs istoric. Incident sgomotos D. N.BIarenberg cere cuvîntul în ces-tie de regulament. — Pe când d-sa vorbeşte, se cere închiderea discuţiei.:— d. N. Blarenberg nu cedează cuvîntul. Sgomotul durează 20 minute, d. Pogor părăseşte biuroul presi-dential. In timpul acesta un grup de deputat! se reped la d. Lascar Catargiu şi ’l urcă la biuroul de preşedinte : Uratele şi aplauzele nu mai sfîrşesc. D. Lascar Catargiu consultă Camera şi aceasta prin ridicare de mâini acordă cuvântul d-lul Blarem-berg. Se cere apoi contra-probă cu bile, sgomotul creşte mereh, deputaţii se apostrofează reciproc în mijlocul incintei. — D. Catargiu nu voeşte să facă contra-probă, şi repetă din nod că d. Blaramberg are cuvântul... In mijlocul unul tumult .grozav, se aud cuvintele vehemente aled-lul Blatamberg: «Nu m'am temut la Bossel şi la OrfeQ, nu m’am temut de primejdii mal mari, nu mă void teme nici de aceasta! Nu void părăsi această tribună cu nici un preţ. Dupe o jumătate de oră, sgomotul încetează, d. Blaramberg îşi începe cuvîntarea. Numai atunci d. Lascar Catargiu intră ’n bancă. * # * In momentul acesta d. Biaramberg vorbeşte ’n fond asupra porturilor-france. Şedinţa continua. Reporter. Azi Senatul s’a ocupat în secţii cu discuţia mat multor proecte de lege, ce sunt depuse pe biuroul şeii şi cari vor trebui ae fie discutate chiar săptămâna viitoare. X Mâine Sâmbătă d. judecător de instrucţie Pretorian va lucra împreună cu d. procuror Voinescu-Boldnr la rechisitorul introductiv contra persoanelor cari se vor inculpa în afacerea de la 5 Septembrie. X Azi au fost ascultaţi de către d. judecător de instrucţie Tâtăra-nu, mal mulţi martori importanţi în crima din strada Soarelui. X Fostul căpitan degendarml Stăn-ciulescu a depus azi în afacerea devastărilor de la 5 Septembrie. D-sa tăgădueşte că a dat vre-un ordin pentru ca banda despre care e vorba, să spargă giamurilc redacţiilor liomânia, LIndepevdanco lioumaine şi Epoca. D. Stănciulescu la observaţi unea ce i s’a făcut cum că au fost agenţi •secreţi printre devastatori,a răspuns că poate că au fost, dar fără ştirea lui. X Luni, fostul prefect al poliţiei capitalei, Mitică Moruzi, va fi confruntat cu d. Stoenescu, fost oficer de gardişti. X Azi la 12 ore şi jum. M. S. Regele a primit pe d. P. P. Carp, Ministrul afacerilor streine, cu care s’a întreţinut mal mult timp. X Citim în România Liberă. «In numărul nostru de Vineri s’a strecurat un articol de fond fără autorizarea redacţiei noastre, articol care conţine nişte aprecieri cu totul streine de modul nostru de a vedea. Declarăm că nu avem nici o solidaritate cu părerea individuală a autorului acelui articol.)) X E. S. D. Ministru al Austriei a remis azi M. S. Regelui o scri-soaro din partea M. S. împăratul Austriei prin care ’l notifică căsătoria A. S. I. Arhiducele Salvator cu Arhiducesa Maria-The-resia. X D. Ministru de Interne a însărcinat pe d. arhitect Maimaroluse elaboreze un pvoect de penitenciar model, care se poată servi la restaurarea unora din penitenciarele din ţară. In acest scop d. Maimarolu a părăsit Capitala mergând se viziteze toate casele de detenţiune din Austria, Italia şi Germania. X Cetitorii noştri! îşi aduc aminte de o nenorocire întâmplată d-luî L. E. Sinigaglia, profesor la şcoala Comercială din Craiova, care găsindu-se în legitimă apărare a împuşcat pe d. Papa-Rizu arendaş din Dolj, după ce acesta a tras asupra’I mal multe focuri de revolver şi de carabină. D. Sinigaglia a fost trimis a-tuncl înaintea Curţii cu juraţi care fără greutate l’a găsit deplin nevinovat. Insă colegii d-lul Sini-gagliu împinşi de un sentiment de demnitate inexplicabil, au cerut ministerului să trimeaţă pe acesta înaintea unei comisiunl universitare ca să’l judece ca profesor. Eli această comisiune universitară compusă din dd. Ar. Pascal, Crătunescu, Sihleanu, Dr. Mano-lescu şi Quintescu, au declarat că d. Sinigaglia n’a făcut nici un act nedemn în exerciţiul funcţiune! sale, şi că prin urmare nu i se poate imputa nimic de necorect. Ministcriul Domeniilor după a-cest vot al comisiunel universitare, a reintegrat în funcţiunea sa pc d. Sinigaglia pe deplin reabilitat. X Aflăm cu plăcere că d. T. Va-siliu C.ristescu, doctor în drept din Paris -şi fost membru la tribunal, a fost numit pe lângă tribunalul de Iasî. Numirea d-lul Vasiliu e bună, căci d-sa a fost un bun magistrat. X D. prim-procuror Dobriceanu, împreună cu d. judecător de instrucţie Stătescu şi procuror Catargiu aflendu-se erl la penitenciarul Văcăreşti, pentru a confrunta mal mulţi martori cu tâlhari de la Mărcuţa, a fost informat acolo, că unu din asasini lui Kohler se alia la TirchileştI petrecând acolo cu o femee a sa. Imediat d. prim-procuror Dobriceanu, dând ordine severe pentru prinderea tâlharului numit Tu-dorache lonescu, poliţia a reuşit a pune mâna pe dânsu şi Ta a-restat într’o casă din TirchileştI. Azi banditul arestat a fost a-dus la d. judecător de instrucţie nnde i s’a luat un interogatoriu. Tudorache lonescu tăgădueşte că a participat la vr’o tâlhărie şi cu atât mal mult la tâlhăria de la Mărcuţa. Se crede însă că faţă cu depunerile celor-l’aiî aeusaţl, Tudorache lonescu va sfârşi prin a mărturisi participarea sa la diferitele tâlhării la care e acusat că a luat parte- activă. Azi a mal fost arestat un alt complice în Tâlhăria din Mărcuţa, anume Marin Iancu. Se constata în urma instrucţiu-nel făcute de magistralii însărci-naţî cu această afacere, că banda care azi e arestată, a făcut o sumedenie de tâlhării, una mal în-drăsneaţă de cât alta, şi că ea a fost teroarea judeţelor Ilfov şi Ialomiţa. ULTIMA ORA (DepeşI de la corespondenţii noştri particulari si serviciul «Havas») Austria si Bulgaria — Principele de Battemberg si Rusia. Moscova, 25 Ianuarie,12 orep. m.— Gazeta de Moscova, crede posibilă, ţinând seamă de situaţia desperată în Bulgaria a principelui Ferd nand deCo-burg, intervenţia Austriei, prin o combinaţie nouă cu principele Alexandru de Battemberg. Gazetta de Moscova, reaminteşte cu această ocazie, declaraţia solemnă făcută de generalul Kaulbars, cum că principele de Battemberg, nu va mal putea nici-o data ocupa tronul Bulgariei, declaraţie categorică şi care nu ad- mite nicl-un fel de interpretaţie ce i s’ar putea da. Asasinarea misionarului Drock Zunzibar, 25 Ianuarie. — Reverendul Artur Brock, misionar anglican, In-torcându-se din central Afrioeî, a fost asasinat aproape de coastă de către nişte indigeni. Copia jurnalului împărătesc Roma, 25 Ianuarie. — Popolo romano declară că nici-odatâ nu a fost o copie a jurnalului împăratului Frede-ric în arhivele Quirinalulul. SPECTACOLE Simpaticul bariton d. C Georgescu va da Luni la 2j a. c. un concert în sala Ateneului vechio cu graţiosul concurs al d-nel Ana Gr. Manolescu, d-rel Edmeea Cliabudeanu, şi al d-lor Nicolae Durma şi Andreas Gruber, Se vor exeenta bucăţi din Bizet, Gounod, Meyerbeer, Verdi, ToştI, T. Georgescu (benifi-cientul) ş. a. Preţul locurilor: un loc rezervai io frc., locul I 6 fr., locul ll-lea ) fr. Acest concert promite un bun succes şi îndemnam pe publicul bucureştean se nu’l treaefi cu vederea. Biletele se găsesc la Gebaucr, la Graeve şi seara la casă. Balul «Furnica», dat sub patronagiul M. S. Regina, va avea loc Sâmbătă 14 Februarie în sala Teatrului Naţional. D-na Essipoff-Lecittinsky, celebia pianistă cunoscuta publicului Bucureştean, va sosi la tţ Februarie st. n. în Bucureşti unde va da trei concerte. * * * De la licitaţia de Marţi remâind unele logene-vândute pentru balul de 14 Ianuarie s’aO depus la Librăria d-lul Ranişteanu Casa Lehovary, la doamnele patroane şi la d-I Secretar. Iar în ziua de bal la casă. Loja Rang I Lei 40, al ll-lea 20, Biletele de intrare se plătesc separat. Alaltă-erl seara în sala Concordia a fost o serata Teatrală in benoliciul simpaticului nostru artist Jianu. Representaţia a izbutit pe deplin, graţie talenu tulul artistelor d-na Jianu, Mateescu, Manolesc-ce au dat concursul. Lume multă. MARELE CIRC SIDOLI STRADA POLITIEI No. 7 ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS MARE REPRESENTATIE al ll-lea DEBUT al trupei americane Profesor Antonio Si MBĂ TA 14 IA NU A RIE A O-A BRIHNTA REPRESENTAME HIGH-LIFE cu concursul celebrei trupe americane -------MARE SUCCES--- HOTEL HUGUES DIN BUCUREŞTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din noii arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală ; pentru d-ni! Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale. Camere de la 3 lei în sus. RESTAURANTUL prevăzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse. Cabinete particulare pe tot timpul Carnavalului la disposiţia onor. Clientela. (869) Administratiunea DOCTORUL THOMESCF s’a. mnt-at. No. 74 — Strada Dionlsie — No. 74 Consultaţiunl de la 12—2 p. m. 1023. COFETĂRIA SI FABRICA DELICHERIJRI STRiDA CAROL I N. 17 «LATURI CU BISERICA CURTEA VECHE COLTU STR. CAROL Reccomand Romuri de Jamaica calitate superioară cu 2 fr. 40 litru şi alte Romuri de Dremen din cele mal prima fabrici. Pesmetzi pentru cial cu 1 fr.80 kilo, Ciaiuri Rusesti fine 2 80, Licheruri, Ananas, Bene-dictine Sartrcuse,Piperment, Quirase şi alte cu 2 80 lit., Licher Napoleon cu 1 fr. 80 lit. Rachiuri îndulcite şi cu bune gusturi pentru menagiCi casei de la 1 fr. 20 litrul în sus. Bomboane cu 4 fr. kilo, Şampanie, A-ranjamente de. Bufete pentru nunţi cu servicii gratis. Dulceţuri cu vanilie şi fără a-sortate cu 1 fr. 80 kilo. Biscuiţi de vanilie 4 fr. kilo. Arăt onor. Public Bucureştean viile mele mulţumiri penlru concursul ce mi s’a dat până acum şi rog şi de aci nainte a fî în-curagiat prin muncă şi merit. Mare deposit de spirt rafinat cu preturi eftine 1053 Cu înalta stima Fanase I). Cretulescu 5°|0IMPRUMUTU AUSTRIEI DIN 1860 Tragerea oficială la 1 Februarie 1889 Tragerea serielor acestui important îmoru-mut GARANTAT DE GUVERNUL AUSTRIAC, va avea loc la 1 Februarie 1889. La aceasta tragere vor eşi 140 serii (de câte 20 numere) conţinând 2800 obligaţiuni, cari la tragerea primelor de la 4 Mai 1809 vor avea următoarele prime : 1 lot de 300,000 n adică 600,000 fr. 1 lot de 50,00011 adică IlO.OOO fr. 1 lot de 25,00011 adică 50,000 fr. 2 loturi de 10,'00 11 adică 20,0u0 fr. 15 loturi de 5,000 11 adică 10,000 fr. 30 loturi de 1,00011 adică 2,000 fr. 2750 loturi de 600 11 adică 1,200 fr. 2800 loturi de 3,900,000 franci în aur Tragerile acestui imprumut nu se pot amâna in nici un cas. Vindem fie-care bilet întreg avt5nd dreptul la aceasta tragere cu 30 franci sau 33 lei. CINCI BILETE întregi nurrat cu 140 de de franci sau 154 lei. O cincime de bilet costa fr. 10 sau lei 11. — Cinci cincimi costă numai fr. 45. — sau lei 49. —. A se edresa cererile, însoţite de costu prin mandat postai, hartia-moneda saQ mărci poştale române, etc. câtre ^ Monîteur Autrichien 11 Vieune I. BARTENSTEINQAhSE 14 Fie-care bilet trebue se fie prevezut cu un timbru austriac de 50 kraitzari si cu sigiliul casei noastre DE ÎNCHIRIAT Cu începere de la 23 Aprilie 1889, Casa fără mobila, fosta proprietate a reposatu-lul Ion Oteteleşeanu, situata în Calea Victoriei No. 29 lângă Teatru Naţional împreună cu florăria şi grădina cea mare, afară numai de cele două mici florării grădina de legume, grajdurile şi şoproanele cu dependinţele lor cari se află în fundul curţii şi care se închiriază deosebit. Doritorii de a închiria fie casa, fie grajdurile cu dependinţele sunt rugaţi a adresa ofertele lor sigilate la sub-semnatul până în ziua de 20 ale corentel luni Ianuarie, care oferte se vor face separat atât penlru casă cât şi pentru grajduri cu dependinţe, râmâind a se închir a mal târziu cele două mici florării împreună cu grădina de legume şi camerile ocupata astă-zl de d-1 Adolf. închirierea se face pentru casă pe 5 an>, iar pentru grajduri pe doi ani. Orl-ce informaţiunl de care se va simţi trebuinţă se pot lua de Ja sub-semnatul în toate zilele de la 11—12 ore a. m. ear doritorii de a visita casele o pot face în toate zilele de la 10 ore a. in. până la 4 ore p. m. adresăndu-se la intendentul d-1 Io-sif Cazin care locueşte chiar într’ânsele. Aceste imobile se pot preda persoanelor care le vor închiria chiar cu începere de la 1 Martie 1889. lonlialinderu Strada Renaşteri No, 2 1108 FOIŢA ZIARULUI *EPOCA» (86) WALTER SCOTT LOGODIŢI SAU CONETABILUL DE CHESTII XXVII (Urmare) Evelina porunci îndată femeilor şi părintelui Aldrovand de a să retrage în odaia de alături, şi stând ea însăşi pe pragul uşel care să afla între cele două apartamente, auzi pe Damian rostind numele ei. mişcftndu se greii pe pat. — SS află ea în siguranţă ? Nu i s'a întâmplat nimic ? Întreba el cu glas slab, dar cu un ton care arăta că acest lucru II Ingrija mal mult de cât or ce. Când Amelot îl răspunse că da, el suspină, par că peptu li ar fl fost uşurat de o mare povoară, şi apoi Întreba pe pajul seu, cu glas mal slab încă, unde se afla. — Nu recunosc, zise el, nici ace3t a-partament, nici mobilele ce văd. — Scumpul med stăpân, zise Amelot, slăbăciunea d tale nu îngăduie să pul întrebări, nici să primeşti răs-puusurl. — Or-unde ol fl, zise Damian adu-căndu-şl aminte, nu sunt acolo unde mi-e datoria. Spune trimbiţaşilor mei să sune lncălicarea, şi Ralph Genvil să desfâşure steagul med. N’avem un moment de perdut. Cavalerul rlnit încercă să se scoale; dar, slab cum era, Amelot putu uşor să’l reţie. — Ai dreptate T zise el, sunt foarte slab ; dar, la ce să mai Altare când ţ’al perdut onoarea ? Nenorocitul tinăr îşi acoperi fata cu amlndouă mânele.şi dădu un gemet care părea pricinuit mai mult de suferinţele sufleteşti de cât de cele a le corpului. Lsdy Evelina să apropie pe patul sed şovăind, ne ştiind de ce anume să temea, dar voind să arâte cât să în-grij a de starea luî Damian. Rlnitul ridică ochii, o zări, şi’şi ascunse din nod faţa. — Celnaamnă asta stranie mâhnire, cavalere ? îl întrebă ea cu un glas mal Intăl slab şi tremurând, dar care încetul cu încetul să întări. Dupe jurămtn-tul ce al făcut de a împlini datoriele cavaleriei, trebue oare să’ţi pară red că cerul te a ales de două ori, ca să scapi pe nenorocita Evelina Berenger ? — O 1 nu, nu, strigă el cu vioiciune ; de vreme ce al scapat, tot merge bine. Dar vremea trece, trebue să plec îndată ; nu să cade să mă opresc undeva acum, şi mai cu seamă nu aici. Incâ o dată, Amelot, să ne suim pe cai 1 — Nu să poate, cavalere. Fiind sub ocrotirea d-tale, nu pot laşa să plece atât de grabnic ocrotitorul med; fiind doctorul d-tale, nu pot lâsa pe bolnavul meu să se omoare singur ; nu poţi să mergi călare. — Un pat de scânduri, o căruţă, tot e destul de bun spre a duce trupul unul cavaler desonorat. Mal bine de cât toate mi s’ar cuveni un sicrid ; dar caută, Amelot, să fie ca şi al celui din urmă ţăran ; nici pinteni nici scut cu vechia devisă a familiei Da Lacy. — Are delir ? întrebă Evelina încet privind cu teamă când pe rîoit când pe tlnărul paj — sad aceste cuvinte ascund vr,o taina grazavă ? Dacă e aşa, spune-mi ce e,-şi dacă pot face ce-va cu preţul vieţel mele şi al întregel mele averi, mântuitorul meu nu va suferi nimic. Amelot o privi cu mâhnire, dădu din cap, şi se uită ia stăpânul său Intr’un chip care arăta că înţelepciunea îl oprea de a’i răspunde în faţa lui Damian. Lady Evelina, Înţelegând ce vrea să'I spună, trecu în cel-l’alt apartament, şi’I făcu semn s’o urmeze. Amelot să supuse dupe ce aruncă o privire asupra stăpânului seu, care stătea tot aşa, cu mânele pe faţă, ca şi cum, In mâhnirea lui, ar fi vrut să Înlăture de la ochii sel lumina şi tot cea ce să putea vedea. Când pajul să afla lângă dînsa, Evelina, dupe ce făcu semn femeilor ei să se retragă în cel-l’alt colţ al odâel, îl întrebă din nod despre pricina supă-rărei sale care părea că merge pănă la remuşcare. — Ştii, zise ea, că e o datorie pentru mine de a ajuta pe stăpânul d-tale, dacă voi putea, atât din recunoştinţă cât şi din causa înrudirel noastre ; spune-mi dar întru ce’l pot ajuta. Pajul îi răspunse mai întăl printr’un salut respectuos ; dar arata atâta ne-tndemânare când înceou a vorbi, in cât mări sfiala Iul lady Evelina. Cu toate aceste ea’! grăbi să spue tot lămurit şi fără întârziere, numai să nu fie ce-va care s’o jignească. — Crede-mă, nobilă doamnă, răspunse Amelot, aş fl ascultat de ordinele d-tale fără a sta la gând, de nu m’aş fi temut să’ml atrag nemulţumirea stăpânului meu vorbind de trebile lui fără a sa voe. Dar de vreme ce mt-o ceri, şi fiind că ştid că te respectă mal mult de cât or-ce pe pămînt, îţt voi spune ca dacă rănile ce a căpătat nu ’l vor costa viaţa, onoarea lui e In cea mai mare primejdie, afară numai de nu’l o va scăpa cerul. — Urmează, zise Evelina, şi fii sigur că nu vei strica nimic lui sir Damian de Lacy prin Incredera cel vel avea în mine. — Sunt încredinţat despre aceasta, Milady, răspunse pajul. Află dar, daca nu ştii încă, că ţăranii şi golănimea care au luat armele contra nobililor In spusul Ingliterel zic că au drept în-dâmnatori nu numai pe Randal de Lacy, dar chiar şi pe stăpânul med sir Damian. — Mint, strigă Evelina, acel care cutez a’l învinui de o aşa nedemnă trădare contra propriului seu sînge şi a suveranului sed I — Da, fără îndoială, mint ; dar totuşi cel care nu'l cunosc îndestul pot să’I creadă. Mal mulţi desertorl din trupele noastre s’au dus să se unească cu răsculaţii, şi această împrejurare dă bârflrei o spoială de adevăr. Mai zic încă ... zic că... într'un cuvînt au scornit că stăpânul med ar dori să aibă bunurile pe care unchiul sed i le-a lăsat să le administreze ; şi că iartă-mă Milady... de s’ar întoarce conetabilul de la Palestina, ar întră cu gred în stăpânirea celor ce erad ale lut. — Cel mişel măsor sufletul altora dupe al lor, şi privesc ca neînlâturabile ispitirele de curo ei simt că ar fi uşor tîrîţi înainte. Am auzit de faptele lor nelegiuite ; dar le priveam ca urmarea unei tulburări populare vremelnice. — Am fost prevestiţi noaptea din urmă că să întrunise în număr destul de mare şi că ţineau pe Wild Wenlock şi pe ostaşii Iul împresuraţi şi închişi într'un sat la vr’o zece leghi de aici. Rugase pe stăpânul meu, ca unul ce’I este neam şi tovarăş de arme, să'I vie în ajutor. Ne suisem pe caî azi dimineaţă şi eram gata să plecăm, când... SS opri şi nu’l mal veni să urmeze. — Când aţi aflat primejdia în care mă aflam, zise Evelina. Mal bine să fl aflat de moartea mea I — A! nobilă doamnă! zise Amelot cu ochii plecaţi, trebuia negreşit o causă atât de puternică pentru ca stăpânul med să 8e oprească şi să’şl împartă trunatn mici despărţituri spre a face recunoaşteri prin munţi, când tre-buea să fia aiurea. — Ş:iam, zise Evelina. ştiam că eram născută spre a’l prăpădi. Cu toate a-ceste ’ml pare că această nenorocire întrece pe toate acele pe care mi le închipuiam în visurile mele. Mă temeam să fiu pricina morţel luî, dar nu să devin pricina perderel renumelul seu. Pentru numele luî D-zed, tinere A-melot, sui-te pe cal, şi fără întârziere. Pune-te în capul ostaşilor stăpânului d-tale ; adauge pe toţi soldaţii mei pa care’t vei putea aduna In grabă. Pleacă, tinere viteaz, pleacă ; desfăşură stindardul stăpânului d-tale; dovedeşte că inima Iul e pe câmpul de bătae, de şi trupul sed lipseşte. Dar grâbeşte-te, grăbeşte-te ; timpul trece. — Dar siguranţa acestui castel, dar siguranţa d-tale personală, Milady ? D-zed ştie că sunt gata a face totul spre a scăpa onoarea stăpânului med ; dar Îl cunosc, şi ducă ţi s’ar întâmpla ceva din causa p'ecărel mole de la Paza-Dureroasă, chiar dacă »ş scăpa ast-fel bunurile, viaţa şi onoarea lui, sigur că m’ar răsplăti prin o lovitură de pumnar. (Va urma) www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 14 IANUARIE j&sees COXSTHLtf TOR IH£ MORI BIUROU TECHHIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49 MORI, FABRICI DE SlillT, FABRICI DE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Rotate hydraullce, lleposit de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Tabrieatiune de curele de piele. (Cataloage şi Preturi corente la cerere gratis şi franco) 1054 u aan. S v j. robeam Pădurue ae pe întreaga moşiă Şişeşti-deJos, plasa Ocolului, judeţul Mehedinţi, dou6 ore deportare de T. Severin, ca dou6 mii pogoane, gorun şi fag, sunt de dat In taere. Asemenea sunt de dat In tăere şi pădurile de pe întreaga moşie Negoeştl-Călugăreasa, plasa Amaradia, judeţul Gorjiu, două ore departe de staţia de drum de fler Carbuneşti şi o poştă de Tergul-Jiulul—ca una mie trei sule pogoane—mal mult gorun de cât fag. Doritorii se pot adresa In Craiova la d-nu Constantin Bengescu, strada Libertăţi'. No. 10, In toate zi'ele de la 3—6 ore p. m., pentru a se înţelege asupra preţului şi condiţiune. >r cu cari se vând aceste păduri, — şi In Bucureşti la d-nu Colonel J. LAHOVaRY, la Icoana, str. Lustrului, 5., de la ora ii—i ziua şi de la 6—9 seara, In toate zilele. 1070 Craiova, 1888 Octombre. FONDAT IN ANUL 1852 U KEMMITIL IlKiASW BRUZESSI CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI găsesc specialităţi de vinuri asemenea si un mare depo-de conserve alimentare etc. preturi foarte moderate. m, ® o «j oj o O.— — •0-0 G O «O 01 "O 03 Z ® o zlT* 53 8 32âgsu:i o-go* '°® b« © 2 ° ^ ^ -a! I *•§—e& r cO +« I-1 zr ţ^"© “ £ ©5h © © g-o g.— cnâz st • FONDAT IN ANUL 1852 0< O > r p* H O 53 or Or CASA DE SCHIMB 6i3 M. FER MO Strada Lipscani, No. 23 Cumpera si vinde efecte publice si /ace or-ce schimb de monezi Cursu 1 Ei ucuresti 13 Ianuarie 1889 H1 « < CSI w p >—I I—! OG O S SăSlr43" as-sa£iS ^ o a "“■OOT.L 2 i) co y „q cS ,ec *- ".esc” PERDERE IMPOSIBILA. Şansa considerabila de câştig. . ; o o ' O o . ^^ — . --cŞ,cş£ ţiSăg >Cj3 ijtg iS-O =V« B © o <3 •§ 53 ® ° 2 05 /«$ 3 W 2-Qj_cfl q O # jr 233 - -^2 op - ctJ P Cu O H <î P « Ph P < w p ►—I h— C/2 c 5 w P -d N W P H t/1 < O u— * s-* ssSŞtiof g«5 ' ~ 1 © <^2 d n S5~ § 2,e oţg •-Xd .•§ N J5 iS O «o o© 71 = -> a J3 s o— <© _ r^gg.3 — © © © îf o »?S*ooS «i d o ® . © •33.© c d a.? 8 3 SB ^ ®-o O © © ,T5 ■ J ® © h * _ 02 B) ° îfj "** /j sj 17-_ p iH 2L CO ^ ac P © o ■Sil -v •- o c a .-tok~ s UJ g a! 00-^ to a« « ® 5^ CQTO-O 57 O 0 1 - c 1 £* 01 o u yCS «J 'r' cn 0 ^ fi 1 « g £« B a-tj © « c u TJ<1 V. " i * 3 t. U a o a Si ..„V a = .2 o o.S o -O ?P .ti ,3 Z > T3 ca d •; u o w 3 -* V r Sub titlul caracteristic „Câfttig glgtîr“ am ÎDtrunit următurele cinci obligaţiuni, cari oferă cumpărătorilor arantagil escepţiouale şi în adevăr unice. 1) . Cu aceste obligaţiuni, arend de 21 or! pe an şansa de a câştiga o adevărată avere, cumpărătorul are siguranţa absolută dea primi într’o zi, cel puţin 386.50 franci îu aur, deci un câştig sigur de 181.50 franci, căci după cum se va vedea maî jos, aceste cinci obligaţiuni costă împreună numai 205 franci în numerar; afară de acesta oferim şi alte uşurinţî de plată indicate mai departe. 2) . Aceste obligaţiuni cari nu trebue să se confunde cu biletele simple de loterie, nu ’şl perd nici o dată valârea; prin urmare pot fi vendute, se pot lua bani cu împrumut pentru ele cu cea mal mare uşurinţă şi de la or care bancher, încetaţi a cumpăra simplele bilete ale lotarielor germane cu cari esle cu neputinţă a câştiga o sumă maî mare şi cu cari se riscă cu maî multă siguranţă a perde cu totul banii seî. 3) . La 1/13 Sanitar ic al fie-cărul an, cumpărătorul va primi 3 franc! interese pentru cuponul obligaţiune! 3% împr. sârbesc 1881. 3 0/i Renta amortisabila "Cu’mpTvend. 10 1 4 06 8 4 j 0/0 Renta perpetua L6 09 1/2 96 1/2 i 0/0 Oblig, de fctat 10» j0/0 Oblig de st. drum de fer , U(U Sons. tune. rurale 104 1 2 106 > O'/o Bcris. lunc. rurale 96 1/2 L6 3.4 i o/O Scris. func. urbane 104 1/4 105 i 0/0 Scris lunc urbane 101 U2 . uţO Scris. lunc. urbane 94 1 4 94 1/2 Jrbane b 0/0 laşi 8 2 3/4 că i/4 . o/O împrumutul comunal 86 1/2, 87 1,4 jbiig. Casei pena. (lei iu dob.) 239 242 mprumutul cu premie 50 60 «ouuni bancei nation. 9s0 990 vctiuni «Dacia-România» 2«6 lt# » Naţionala Z30 240 » Constructiuni 185 140 «rgint contra aur 2 70 2 90 Aurim austriac! 210 211 Cendinţa ferma ' NUMELE OBLIGAŢIILOR Numărul tragerilor pe as. DATA TRAGERILOR CÂŞTIGURI principale. CÂŞTIGURI sigure. Oblig. Căile ferate elemane 1870 Oblig. Statala! Scrbesc (monop. tutaa.) Obligaţluue 3% Împr. serbesc 1881 Obligaţiune Oomban-Baslllea 1886 Obligaţiune Crucea-roşle ital. 1885 şase trei cinci trei patra 1 Febr. 1 Apr. 1 Iun. 1 Aag. 1 Oct. 1 Dec. 2 Ian., 1 Bal, 1 Sept. 14 lan. 11 Hart. 14 Iun. 14 Ang. 14 Not. 1 Iun. I Dec 1 îi art. 1 Febr. 1 Hal 1 Ang. 1 Nov. Fr. 600.G00f) Fr. 300.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000 Fr. iOO.OOO Fr. 232 Fr. 12.50’) Fr. 100 Fr. 12*) Fr. 30’) I *1 *). Obligaţiunile eşite cu cel mal mic c< f). Guvernul otoman plăteşte 58% din ||Fr.l,200.000 iştig continuă a participa la tragerea câştigurilor, valdrea nominală a câştigurilor leşurilor turceşt Fr. 386.50 1. o. Sc, I—1 »• -a. u Z 2. o.OT<« r°-e a5 Vindem acest grup de cinci obligaţiuni pe cari le numim «Câştig sigur“ cu suma de 205 franci în aur sad S£T 220 franci în aur plătibili 100 franci îndată şi 120 dnpă nn an, sau 24-0 franci în anr plătibili în 4 rate trimestriale de câte 60 franci, saH *^3 260 franci în aur plătibili în 13 rate lunare de câte 20 franci. ^3 set BiHiaiă după trimiterea celor 100 sau 60 sau 20 de franci in aur, sub scriitorul va primi niimerilcobliiga]iiiorsaîe,cu cari participă singur Ia tAte tragerile şi Ea totalitateacăştigurnor'%3îS Câştigurile se vor plăti la domiciliul câştigătorului cu cea mai mare discreţiune. ♦ TRAGERILE HU SE POT AH ANA SUB NICI UN PRETEST ♦ ♦ Obligaţiunile originale vor fi trimise cu intorcsrea poştei şi sub plic recomandat INSTITUTUL HELIADE-RADULESCU Este instalat in localitatea cea mai acnaloata din Captiala, in vasta giad.ua heliaue. Studiile sa leo uu, o ptogi a li. ele tcoujeloi jjUtl.c*. Aci sun’l 4 clasa paiinaie ai i liceale, si m lle cate an se m:‘i adaoga clase supenoaie lne..Je. liepaiam.ni penau .coala ui.litaia. Plotul iutei nulului csia pcutiu cLsela primai» cuo lei, tai pentiu dusele liceala da 1O00 lai. 1103 LAŞA DtS SLHiMB *05 MOSCU NACHMIAS iVo. ti, in palatul Principele Lnnntrie Gruka jir.Lipscani, m /ucia nuci Ciuda- Mancei Axt.unali UJucia-ttumdniaj Uumpâră si vinde eiecte puniice si face ori-ce scnimli de uuonezl JEiu. ouresti Cursul pe ziua de 13 tanuarei 1888 6 % Renta amorlisabila 5 % „ romana perpetua 6 % Obligaţiuni destat ÎConv.rur.l 6 % „ C. F. K. 5 % „ Municipale io Ir. , Casei pene. [300 L.l 7 % Scrisuri fundare rurale S % „ ’ % „ „ urbane m 9^ .i Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. [20 lei] Losurt crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losurl Bastiiea Dombau Act. Dacia-România Soc. Naţionala , Soc. de Constructlunl Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese , llaiiane , Ruble hârtie BN. Cursul este «ocolii In aur laşi Cump. Vinde Sit «N 2*0 104 \ H 104 mo* et 71 60 31 53 »1 eti OSS 38 3/4 SE* 235 103 3/4 P*S 103« 99H 32 H 80 74 38 29 46 17 2 70 210 124 100 99 242 t 112 126 100X 100 270 Cererile, însoţite de suma respectivă, vedere pe în bilete de bancă din tdte ţările, mandate poştale saă cec la o piaţă a Europei să se adreseze la 4t3 ia — O H <1 ►—l Ph HH a o 55 HH a o w m u ■5 9 W0 « 3 St, a 2 ° ^ lccrt* pentru nunti. Trtisouri penlru pensionate, ote-lui i si resluurauturi. Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Oabalocvia. nostru, ilustrat si va fi trimis ori-cui va face oe- Xipocfralla Ziarului „Epooa" Tipării cu cerneala Ch. Lorllleux-Cle Paris www.dacoromanica.ro G ireut responsabil V. P. f.heorghlu