ANUL IV No. 940 A DOUA GDITIUNB MARŢI 10 (22) IANUARIE 1*89 NUMERUL Io BAM NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bocnrencl: La casa Administraţiunel. In Tari: Prin mandate poştale. Pentru I an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetate: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL BANI NUMERUL AIVUNCIUHILE DIN ROMANIA SE PRIM ESC Dl RECT LA ADM INI 8* TRATIA ZIARULUI I.aPnri»: Agenoe Ha va s, Placede laliourse, 8 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul SI. Ger-inain, \o. $4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI P.EDACŢIUNEA No. 3.—Platza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 3. DATORIA MAJORITATH GERMANI LASAMOA GOGII A VORBIT! DATI-I PACE!... SITliATIM ACTUALA A COLECTIVITATEI LOGODIŢII DATORII MUORITATEI Peste două zile să redeschide sesiunea Corpurilor legiuitoare. Nădăjduim că senatorii şi deputaţii să vor întoarce cu hotărârea nestrămutată de a vota legile pe care le-au făgăduit alegătorilor şi că nu se vor despărţi până ce nu vor săvîrşi opera de reforme şi de reparaţiune pe care ţara o aşteaptă de la dânşii. Sunt în special câte-va legi urgente, precum legile ţărăneşti, re-formaMagistraturei şi a Băncii Naţionale, legea în contra cumulului, care nu pot fi amânate. Noi credem că toate aceste legi ar putea fi votate chiar în actuala sesiune, dacă săvârşirea a-cestor reforme va ocupa primul rang în ocupaţiunile deputaţilor şi senatorilor, dacă ei vor depune toate silinţele pentru a ajunge la resultatul dorit, ţinând chiar două şedinţe pe zi, şi dacă unele proiecte s’ar discuta în prima lectură la Senat, în cât să se urmărească o-pera legislativă în acelaşi timp, în Senat şi în Cameră. Dar pe lângă aceasta mai este indispensabil, pentru ca o asemenea operă să fie condusă la un bun sfârşit ca mandatarii ţării să se pătrunză de acest adevăr, că datoria lor constă în a facQ operă legislativă, iar nu a se amesteca în administraţiune; că o singură grije trebue ei să aibă, aceia d’a face legi bune, iar că grija admi-nistraţiunei trebue s’o poarte guvernul; că un singur angajament au luat faţă cu alegătorii, acela d’a face legile coprinse în programele electorale: că într’un singur cas ei pot fi traşi la răspundere de către mandanţil lor, când s’ar întoarce în judeţele lor fără a fi săvârşit reformele făgăduite. Avem adânca credinţă că nişte camere cum sunt cele actuale, compuse în aşa maro parte do oameni desinteresaţi şi de valoare, de oameni care pun mai presus de tot binele ţării şi prestigiul partidului lor, vor şti să facă să predom-nească acest mod d’a pricepe dato- riile deputaţilor şi vor inaugura ast-fel o eră nouă în practica sistemului parlamentar. Şi pentru moment credem că senatorii şi deputaţii, lăsând la o parte toate cesliunile caro nu sunt de resortul lor, ferindu-se de a sucita cestiuni de persoane şi de a face politică acolo unde ea nu trebue să ’şî găsească locul, eliminând toate ccstiunile insidioase cave pot compromite opera reformelor indispensabile şi urgente, să vor pune pe lucru pentru săvârşhea legilor din a căror votare ei trebue să facă o cestiune de onoare. TELEGR A M E (Depeşe de la corespondenţii noştri particulari şi serviciul «Havas»). Deschiderea Ileichsratului Viena, 20 Ianuarie 8 ore seara. Reichsratul îşi va reîncepe lucrările la 30 Ianuarie. N Comisarul german în Africa.- Rachiul oprit Berlin, 20 Ianuarie 6 ore seara. Creuzseitung anunţă numirea căpitanului Wissman în calitate de comisar german pentru Africa Orientală. Pastorul Sloecker şi conservatorii au propus în Reichstag să se interzică vinzarea rachiului în colonii. Expediţia in Schoa Roma, 20 Ianuarie 7 ore seara. Expediţia italiană In teritorul Schoa pare că a căzut, de oare ce regele Abi-sinie.i a dăruit regelui Menenk 2,000 puşti şi-i a cedat două provincii. Calatoria prinţului Nikita Cetinge, 20 Ianuarie 4 ore seara. Curtea princiară se va duce la Anti-vari, unde va române toată iarna. Ştirea dpspre o apropiată călătorie a prinţului Nikita la St. Petersburg e falşe. Portofoliul justiţiei Berlin, 20 Ianuarie 9 ore seara. Guvernul negociază cu secretarul de Stat Soheliing, ca sâ’i hotărască a primi portofoliul justiţiei. Un prânz imperial Viena, 20 Ianuarie 8.50 seara. Azi s’a dat un prânz de familie la împăratul Frantz Iosef In onoarea prinţului Alexandru de Battenberg , care pleacă chiar disearâ la Darmstadt. Prinţul de Reuss Berlin, 20 Ianuarie 9 ore seara. Prinţul de Reuss, ambasadorul Germaniei la Viena , părăseşte dtseară Berlinul, ca să se întoarcă la postul său. Ataşat militar francez Paris, 20 Ianuarie. Locotenentul-colonel de Forcy e numit prim ataşat militar la ambasada Franciel la Viena şi la legaţiunile din Bucureşti şi din Belgrad. Meetingul pentru menţinerea pacci Neapoli, 20 Ianuarie. Un mare meeting In favoarea menţinere! pâcel Intre Francia şi Italia s'a ţinu azi. Oratorii au blamat Într’un mod energic politica resboinică a d-lul Crispi. GERMANII LA SAMOA Se pare că atitudinea germanilor la Samoa va da naştere unor dificultăţi serioase. Intr’un Mesagiu adresat congresului Statelor Unite, preşedintele Clave-land a declarat în privinţa aceasta următoarele,săptămîna trecută. Ca şi la nceput, Germania urmează cu asigurările că ea nu are nici dorinţa, nici intenţia de a răsturna guvernul indigen şi că nu contestă drepturile acordate prin tratate StatelorUnite. Ea invită chiar pe guvernul american, să se unească cu densa spre a restabili pacea şi liniştea la Samoa. Totuşi propunerile sale tn această privinţă par că implică o preponderanţâ a puterel germane, preponderenţă a cărei eventualitate Stalele-Uniie n’afl prevăzut-o nici o dată şi care este incompatibilă cu înţelegerile avute mal ’nainte. De altă parte, purtarea el de curtnd în luptele angajate între facţiunile indigene vrăşmaşe, face să se nască bănuiala, că nu-1 satisfăcută de poziţia-1 de neutralitate. Prezidentul adaogă, că vederile lui în privinţa politicei de urmat In Samoa sunt espuse în nişte documente comunicate Congresului, dar care nu sunt încă date publicităţel. De la trimiterea acestui Mesagiu, s’a produs un fapt de o mare gravitate, lată în adevăr telegrama ce primim : Samoa, 20 Ianuarie. Silualia e foarte grava. Germanii au dat foc mai multor case care poarta drapelul american si au închis chiar pe mai mulţi cetateni americani Au tras si a-supra unor oflteri englezi. Nu vom face nici un comentariu, până ce nu vom primi şi alte informaţii ; totuşi situaţia este destul de neliniştitoare. ROGI] A VORBIT! După trei zile de tăcere, Gogu a vorbit; dar a vorbit ca să nu spue nimic, a vorbit ca se spue că are de gând să vorbească.... atunci când necesitate va fi. Toată lumea cunoaşte cazul fostului Gogu de la Regie, astă-zi Gogu de la Voinţa Naţională. E acuzat pur şi simplu tânărul Gogu Gantacuzino că ar fi amăgit nişte martori spre a’I sili să facă mărturisiri mincinoase şi că în acest scop le-ar fi dat chear bani. Delicat lucru 1 Noi am pus puncturile pe i de trei ori; am dat pe faţa cum a ticluit d sa toată afacerea, am spus că a făcut deja cunoştinţă cu d-nu judecător de instrucţie, am arătat câţi bani a dat martorilor, unde s’a întâlnit cu dânşii, cum a mers toată comedia şi Gogu atunci — cu drept cuvânt indignat, lovit în curata sa cinste, ne mai putând stăpâni desgustul său pentru presa care calomniază, după ce trei zile a înghiţit toate injuriile fără să clipească măcar, — a pus mâna pe condeiu, şi a scris : «Respuns unei calomnii.» Ear respunsul se mărgineşte în a-ceste cuvinte scurte şi necoprinzătoare: «Voî0vor//i atunci, când necesitate va fi.» Precum vedeţi, de o cam data Gogu găseşte că nu e necesitate să vorbească, căci trebue saracu băeat să se mal consfâtueascâ şi el cu Evghenie Statescu şi cel l’alţl avocaţi colectivişti ca se ştie cam ce ar putea se res-punză. Afară de asta trebue să ştiţi dv. că oamenii cei însemnaţi care au convorbiri cu judecătorii de instrucţie, n’aâ obiceiul să vorbească lămurit imediat. Lor le place să cugete adânc înainte de a deschide gura. Priviţi spre e-xemplu pe fostul colonel Maican, nici el n’a vorbit, chear pînă în ziua de as- tăzi. A trimis odinioară o scrisoare plină de dispreţ către L’Independance Roumaine, un fel de răspuns unei calomnii, In care spunea că are să ne înveţe el minte pe toţi colomniatoriî, că are să se facă lumină şi că va vorbi atunci când necesitate va fi. S'a dus la puşcărie fostul colonel Maican, n’a eşit de la puşcărie, dar de vorbit tot n’a vorbit. Să vede ca n’a fost încă necesitate. Ce să faci ? Aşa sunt oamenii care despreţuesc calomniile 1 Mat a fost şi Prado care trântea In faţa procurorilor şi In faţa juraţilor! cuvintele: «Am să vă sdrobesc pe toţi cu destăinuirele mele. Acum tac, dar am să vorbesc, când necesitate va fi.» I s’a tăeat capul Iul Prado, s’a dus pe lumea cea l’altâ şi de vorbit tot n’a vorbit. Acum, nu zic că trebue să’l tăem capul şi lui Gogu, dar părerea mea este că n’ar fi răa să’l spânzurăm de limba, de limba acea care spune miaciunl şi caută să amăgească martorii! DATI-I PACE /... Dacă este tn ţara aceasta vre un partid, care numai partid nu se poate numi, apoi acela este al d-lul Dimitrie Brătianu. Ce face, ce drege venei abilul, dar nu poate ţine măcar o duzină de oameni la un loc. Unii spun că rheumatismele de care suferă acum la vreme de bătrâneţe, 11 fac plicticos; alţii afirmă că e nedrept cu soldaţii săi, că e cu unii mumă şi alţii ciumă. Aşa de pildă în combinaţia ministerială ce va face, când va veni la putere — lucru care nu va întârzia de cât cel mult până la anul 1999 -- ar fi hotărât ca ministru finance pe d. PătârlSgeanu, fapt care a scandalisat pe d. Gr. Eliad ; la justiţie a destinat pe d. Vrâbiescu, de aceea d. Pa-ladi e furios; ca sensor al Bâncel Nepre-vederea a decis s6 importeze de la Rus-ciuk un financiar şi or-cine înţelege dreapta supărare a d-lul Arghiropolu, care solicită această funcţie, în virtutea dreptului de vechime. Pricina în sfârşit nu ştim care poate fi, adevărul e însă că partidul e în mare dezbinare şi cel puţin nu suntem numai noi care o afirmăm. Iată în adevăr ce scria Românul deunăzi despre acest partid: «Alegerile din urmă, atitudinea în Cameră şi Senat a acelora care au fost sau sunt parlizanii grupului d-lul Dumitru Brătianu, arată In destul, fără ca noi să stâru m cât de neunit şi de dislocat este acest grup...» Nici noi nu stăruim să mal dovedim a-ceastă neunire şi dislocare a celor din jurul Papuchil, afirmăm însă un lucru, că peor-caredin aceştia ’l-al întreba,îţi acuză or pe Papuca, or pe vre-un coleg. Şi cu toate astea bietul căpitan fără soldaţi visează mereh puterea, ţine gazeta sa pe care cetitorii nu vor s’o ţie şi vorbeşte mereu de partid, de liberali şi nu mal ştim de ce. Ce să’l faci? Aşae omul. Vina lui edacă T-a făcut Dumnezeu aşa de credul? Şi drept vorbind, dacă d. Ion Brătianu, care e mal mic de vârstă, şi tot mal are asemenea ilusil, adică Papuca de ce nu le-ar avea ? Să’l dăm dreptul, că e om bătrân 1... Şi apoi el, bietul om, nu face nimănui nici un răh, lăsaţi-1 să se gândească mereu, cu asta nici nu ne supără, nici nu spânzură pe nimeni. Ce treabă aveţi cu visurile omului ?... N'are partid!... El, şi?... Poate o să aibă, slavă Domnului, mal e vreme, nu piere lumea!... SimiTIEM MUMIA COLECTIVITATEI Co nu de gând se faea colectivişti.—Ion Brătianu la clubul liberal. — Risen----- ŞTIRI MĂRUNTE » Regina Angliei va fi înconjurată laBiar-ritz de împărăteasa Fredcric, de Regina Maria de Hanovra şi de Prinţesa Frederica de Hanovra, care este căsătorită cu baronul de Pawel-Rammingen. Se afirma că Regina Angliei va priimi şi vizita Reginei Spaniei. —Cetim tn ziarul Courrier dc Bruxelles: încă de mult circulă svonul că familia regală are de gând să căsătorească pe prinţul Baudouin, moştenitorul presump-tival Tronului şi fiul contelui de Flandra, cu varâ-sa prinţesa Clementina, a treia fiică a Regelui Belgiei. Gazette de France ailâ, că vestea acestei însoţiri va îi dată ţârei In luna lui Iunie şi că în curând dupe aceasta se va face căsătoria. —La 1 Ianuarie populaţia din Strasburg erea de aproape 116,000 locuitori, dintre care 14,000 soldaţi. —Gazeta Naţionala vorbind de ultimele modificări introduse în armata rusească, constată că Rusia continuă se lucreze metodic şi fără întrerupere pentru întărirea putere! sale militare. —Dupe nişte ştiri primite la Viena de la Constantinopol, guvernul bulgar a înlocuit carantina stabilită la Hermanly pentru călătorii care vin din vilaietul Andria-nopole printr’o vizită medicală. Vestea a-cessta a produs o impresiune excelentă în capitala otomană. ------—iq». — INTEMPLARILE ZILEI DIN CAPITALA Contrabanda. — Impiegaţii acciselor comunei Bucureştî ati prins eri în gara de Nord patru lăzi mari cu caşcaval ce nişte mocani din Braşov ati vroit se Introducă tn capitală fără a plăti taxa de accis. lînl «Ic bine-facere. — La 29 Decembre trecut, s’a dat în Tecuci un bal din iniţiativa d-lui prefect Birozzi tn profilul săracilor. Reţeta a întrecut suma de una mie lei, care.s’a distribuit seracilor tn ziua de 31 Decembre. Peste 6c0 seracî şi veduve afi priimit bani şi lemne. Arii de dorit ca acest exemplu se fie imitat şi tn alte localităţi. DIN JUDEŢE Binefacerile colectiviştilor.—Pasiunea şi răutatea colectiviştilor contra adversarilor lor a trecut pragul politic, zice Mesagerul Brăilei, şi a debordat devastând ca un potop până şi instituţiunele binefacere!. Nu ne vom ocupa de cât de şefii colectiviştilor căci cu cel mal mici nici că este permis unul om ce se respectă, sâ stea la vorbă. Ignorantul şi malonestul sunt instrumentele cele mal mârşave, dar cu toate acestea colectivitatea să serveşte de ele ţ Ne deprinsesem a şti că luptele sunt numai pe terenul politic, acoio numai pasiunile să deslânţuesc, când vine vorba însă de bine-facere, politica încetează şi se dă concursul mutual de toţi. D. Basarabianu a jucat un rol destul de însemnat sub guvernul colectivist, şi cu drept cuvânt din inimă cată să ’l susţină la putere! L’am înţeles când cu ocasiunea alegerilor din urmă alerga din persoana tn persoană, le împerechea, le îndemna la unire, la luptă contra actualului guvern, punând la dispoziţia politicei însemnata sa avere. ’L înţelegem chiar când caută sâ prepondereze şi toate autorităţile de prin comunele de pe Domenii sâ fie la discreţia d-sale, făcând dacă se poate, politică aşa cum o vrea d-sa. Un lucru însă n’am înţeles. Că cu ocasiunea balului ce s’a dat pentru săraci să caute scandal cu or-ce preţ 1 Acel bal s’a dat sub patronagiul admi-nistraţiunel locale şi putem zice că era sub patronagiul partidului nostru, de acea d. Basarabianu poate s’a încercat să facă scandal 1 D-savoeşte să monopoliseze şi bine-faceri le ! Aceasta atitudine îndrăsneaţă nu o observăm numai la d. Basarabianu, ci la toţi colectiviştii. Ştiut să fie pentru d. Basarabianu şi pentru ai Iul că vom fi îngăduitori la toate bârfelile şi ameni iţârile ce ni se fac, nu vom eşi din liniştea şi bunătatea ce ne am indicat de la începutul veni-reî noastre la pulere. Când însă această a-titndine scandaloasă va lua un caracter ce ar ameninţa siguranţa individuală a vre unuia din noi, tie sigur or-ce colectivist fie el chiar d. Basarabianu că vom şti a ii e-nergicl. DIN 'STBAlNETATE Cartea doctorului Mackenzie. — Colegiul regal al medicilor englezi a intervenit în cearta d’intre sir Morell Mac-kenzie şi medicii germani, ceartă care începea să se uite. In şedinţa-l de Vineri, consiliul colegiului a votat, cu 21 de voturi contra 2 şi o abţinere, resoluţia următoare : Atenţiunea consiliului Royal College of surgeons din Anglia a fost atrasa asupra unul volum publicat de sir Morell Mackenzie: «boala fatală a tul Frederic cel Nobil,» şi consiliul crede de datoria sa de a ’şl arâta părerea de râu ca un membru al colegiului ’şl a permis să publice în aşa mod acuzaţiunile aruncate în potriva medicilor distinşi, care erau colegii săi, în tratarea boalel de care e vorba. Consiliul nu poate afirma într’un chip hotărâtor faptele care fac obiectul certei, dar, după dînsul, ort-ce provocare, chiar aşa cum zice sir Morell Mackenzie, nu poate justifica aceasta publicaţiune, nici limbagiul întrebuinţat într’însa. Printre medicii eminenţi, rare aii luat parte la votarea acestei rezoluţiunl, se găsea William Mac Cormac, sir James Paget, sir Spencer Wels, M. Macnamarra, M. Lund etc. Sir Morell Mackenzie fusese convocat de consilia ca să se apere, dar nu s’a înjosit să vie. Scufundarea unei corăbii.— Gazetla de Lubeclc scrie următoarele : Vaporul Ginevra din Windan (Rusia) mergând la Lubec încărcat cu spirt şi cu lemne de plop, s’a înecat. Cadavrele a 15 oameni ai echipagiulul între care şi al căpitanului precum şi mal multe butoae de spirt au fost aruncate pe coasta Gothland. AFACEREA CAMIl-GOlIU Se ştie că fostul agent poliţienesc Gonciu a făcut nişte foarte grave mărturisiri în potriva d Iul G. G. Cantacuzino, directorul Voinţei Naţionale, în privinţa afacere! Miulescu. La aceste acuzări d. G. G. Cantacuzino a răspuns următoarele într’o scrisoare, pe care ne facem datoria de a o publica: De mal multe zile sunt obiectul calomniilor celor mal infame din partea unor oameni perduţl, care pretind că ’l-am conrupt pentru a obţine tăcerea io în destăinuirile ce ar putea lace asupra crimei din strada Soarelui. Aşî II dorit să nu ocup publicul cu aceste josnice uneltiri, care sunt în primul rând de resortul justiţiei. Faţâcu justiţia, eh ’ml am făcut datoria punând-o în curent cu manoperile acestor indivizi pe lângă persoana mea. Faţă cu publicul, îmi voih face datoria când necesitate va fi. Ceea ce însă mă sileşte azi a eşi din tăcerea ce voiam să’ml impui, e constatarea faptului dureros că o parte a preiei — a presei care represintă elita sociala—se face port-drapelul, propagatoarea acuza-ţiuuilor mincinoase şi calomnioase a tot ce societatea noastră are — ca din nenorocire toate societăţile — mal injosit şi infam tn sînui săh. Şlitl bine că atunci când justiţia va fi făcut lumina în toată această afacere, presa In chestiune va asuma şi dânsa partea derespundere morală ce’l revine. Dar, încă odată, nu mă pot opri de a constata că rolul ce joacă acea presă în această 0-casiune e nedemn. El denotă o jalnică şi o bolnăvicioasă stare a simţului moral la cel care se servă de asemenea unelte întru ajungerea scopurilor lor. G. C. Cantacuzino. Iată acum ce râspunde Gonciu la a-ceste : Domnul meii, Văzându-te prins în laţul în care credea! să prinzi pe alto, văzându-te căzut în groapa ce al sânat’o cu cheltuiala d-tale, necăjit, îngrozit, de consecinţele ce fapta d-tale descoperită justiţii îţi va atrage, ai crezut că vel putea scăpa luând’o înainte şi mergând însuşi d-ta la d. judecător de Instrucţie, eu speranţa d'a preîntâmpina ast fel acţiunea justiţiei, îndrep-tând’o In contra d-lul Antoniu, Soare şi mme. Te-al deşteptat însă prea târziii; căci nimic din cela ce voiai sâ spui nu era ascuns d-lul judecător de Instrucţie, pe care avusesem noi grija d’al ţine Iu co-rent cu uneltirile omului d-tale, Paraschi-vescu, şi a propriilor d-tale manoperî, care dacă ar li isbutit ar (1 întunecat des- coperirea crimei pe care justiţia să sileşte s’o dea la lumină. Dacă i.u al li prins de veste din imprudenţa noastră că justiţia este în cunoştinţa uneltirilor d-tale, este învederat că punga d-tale ar fi rămas larg deschisă nu numai nouă, dar şi încă tutulor a-celora pe care Paraschivescu dumitale căuta să’I ademenească ca se renunţe d’a mal depune la instrucţie cele ce ati în cunoştinţă asupra acelei crime din strada Soarelui, pe care un puternic interes de partidă yâ face s’o doriţi a rămâne ne-descoperilâ. Nu cu sulele, dar cu miile de franci păreaţi dispuşi a obţine acest resultat. Jntre d-ta care voiai cu bani să cumperi conştiinţe şi sâ întuneci adevărul, şi între noi care am destăinuit din capu locului judecătorului culpabila d-tale uneltire, judece publicul, judeceDumnezeO. D-ta eşti Cantacuzino, fost mare printre cel mari, d-ta eşti pe treapta de sus a societăţei, noi suntem pe o treaptă socială mult mal coborîtâ, cine din d-ta sad din noî a scurtat distanţa ? Cine a mers de a căutat pe altul ? Noi la D-ta ? Sad d-ta la noi ? De ce nu spui adevărul în această privinţă ? De ce nu mărturiseşti visita d-tale la Hotel Patria, în camera mea din ziua de 29 Decembre, Joi la 6 ore seara ? De ce atîta stăruinţă din partea omului d-tale, care te-a adus la mine, de a tăgădui acest fapt ? De ce d-ta, om cu educaţie, care ar trebui să nu te cobori la minciună, ascunzi judecătorului acest fapt hotărâtor? Crezi oare că fiind câ’ţî ascundea! capul tn gulerul h tinel, şi fiind că al venit sub seară, vel isbuti a ascunde instrucţiî această vi-sitâ compromiţătoare? Demn de d-ta este să minţi? Credeam că numele ce porţi, posiţia ce al avut, educaţia ce al primit, îţ> vor da cel puţin cu-ragiulde a mărturisi chiar o greşialâ. Al scurtat însă prin tminciunâ distanţa dintre noi.' Minciuna îţi va fi dovedită prin numeroase probe, şi din grija ce depui ca să tăgâdueşti adevărul, publicul care ne judecă va dobândi convingerea culpabili-tâţel faptului pe care d-ta neputându’l tăgădui te sileşti a! schimba intenţiunea. In zadar însă voeşll a înşela justiţia; probă că nu noi am venit să ’ţl vindem declaraţiile noastre, este că aceste declaraţii când ţi le am dat, cu ştirea şi consimţi-mântul judecătorului ţi le am dat. Probă ca d-ta al venit să ne soliciţi a ni le cumpăra, este visita ce cu două zile înainte al venit să ’mi faci la Hotel Patria însoţit de Paraschivescu, care în numele d-tale, deja de mult stăruia pe lângă noi, fără d’a isbuti să ne convingă. Soţia mea care te a văzut Intrând în casă te aşteaptă pe d-ta, Cantacuzino, să te auză tăgăduind faptul. Minţi-vel şi înaintea unei femeî, d-ta coborâtorul lui Şerban Vodă? Atunci se va alege cine sunt oamenii per-cluti, corupţi sau corupători, infami mincinoşi, culpabili de joasnice uneltiri de care vorbeşte răspunsul d-laie d’asearâ In Voinţa Naliom la. Calomnie este că ne al dat bani în schimbul declaraţielor noastre? Singur al mărturisit faptul. Ce interes avut-al să ’ţî deschizi punga ca sâ dovedeşti, — cum zici — ca martorii care acuză pe Căpitanul Stânciulescu, de crima din strada Soarelui, sunt martori mincinoşi? Ce legătură există intre căpitanul Stăn-ciulescu şi d-ta, ce inieres ai ca adevărul în privinţa acestei crime să nu sâ descopere ? Cu ce drept te amesteci într’o instrucţie pendinte înaintea judecătorului ? Ce mobil te împinge d’a infrunta asprimea codului penal ? In loc d’a ne înjura pe noi cu necaz mare, iacă ce trebuia sâ explici, iacă ce să aştepta lumea să afle în locul încurcatului şi necăjitului răspuns ce ai făcut în jur-»-naiul ce dirijezi. De la mine la d-ta, precum şi de la d-ta . la mine azi nu mai e de primit nimic; d’a-ceia nu te rog a primi o consideraţie ce nu mai meriţi. N. Th. Gonciu. INFORMATIUNI Se zice că AA. LL. Corniţele şi Comitesa de Flandra vor veni la primă vară se petreacă cât-va timp la curtea noastră regală. -®£- Am anunţat că d-nii colonel Lo-gadi, I. Bolintineanu, A. Pesacov, Savu Şomănescu, St. Pleşia şi Petre Cernâtescu, toţi representanţi ai judeţului Dolj, au invitat pe toţi d-nii proprietari rurali din acest judeţ pentru a se consulta asupra legei toemelelor agricole. întrunirea s’a ţinut alatâeri şi au fost faţă unnumerdel50 proprietari. Au mai fost preşenţ U această în-truuire dd. Nae Pop, fost deputat şi Vergati fost ssnator. Au luat cuveotul dd. Nae Pop, Vergati, Peşacov, colonel Logadi şi vre o doi proprietari. Toţi d-nii oratori au criticat unele disposiţiuni din proectul tocmelilor agricole. Cei mai mulţi au susţinut apoi, dreptul comun ca fiind singura măsură folositoare agricultorilor. Singur d. Nae Popp susţinând şi densul ca şi cei l’alţi dreptul comun, a adăogat că e de opinie, ci trebue făcuta o 1< ge care se forţeze pe contractanţi a se ţine de angajamente. Dupe ce s’a sfârşit această întrunire d nii proprietari împreună cu dd. representanţi aî judeţului Dolj au mers la prefectură, unde d-nu Economu i-a rugat ca se'şi exprime părerile lor privitor la proectul de. lege al tocmelilor agricole. Şi aci ca şi la cercul agricol d-lor s'au rostit pentru dreptul comun. -9»- Budgetul cel nou al Ministerului de Resbel prevede modificări însemnate în Arsenalul flotilei. Atelierile vor fi mărite şi numărul lucrătorilor sporit. www.dacoromanica.ro % EPOCA - 10 IANUARIE SERVICIU TELEGRAFIC SPECIAL ABONAMENTE 3 luni 6 luni 1 an România . . . . 10 fre 20 frc. 40 frc. Uniunea poştală . 14 frc. 28 frc. 56 frc. Abonamentele încep la t şi 16 a fie-cărel luni şi se plătesc înainte. In România: 1 număr 15 b., un număr vechia 50 b. Anunciuri Pentru România, anunciurile se primesc la administraţia ziarului şi la Agenţia Ilavas. Proprietarii din judeţul Olt, întru-nindu se după invitaţiunea ministerului pentru a discuta proectul de lege al tocmelilor agricole, s’au pronunţat pentru dreptul comun. -«s- Miniştriî discută zilnic proiectul de budget. Pentru acest motiv prinţul Stir-bey, care trebuia se plece la Graiova a fost reţinut în Bucureşti. TFEPirnntr ULTIME H0RMATI1I D. N. Rlaramberg care a luat iniţiativa dării în judecată a ministerului Brătianu, va depune pe biuroul Cameriî moţiunea sa în primele zile, dacă nu chiar In prima zi a deschiderii Cameriî. Trebue notat că d. Blaramberg nu cere precum au crezut unii, darea în judecată în bloc a ministerului Ion Brătianu pentru acte vagi de politică generală, ci darea în judecată pentru unele fapte precise, a unor miniştri a căror vinovăţie să poate dovedi cu probe concrete. Printre aceşti miniştiî să află dd. Ion Brătianu, Eug. Stătescu, Radu Mihai, etc. * D. Mitică Moruzi, fost prefect al poliţiei capitalei, a fost citat ca informator în afacerea de la 5 Septembrie. D-sa a fost chemat de către d. judecător de instrucţie Pretorian pentru ziua de 12 corent. De asemenea a fost citat şi fostul căpitan Stănciulescu tot în privinţa afacerel de mai sus. n Săptămâna viitoare vor fi probabil depuşi la Văcăreşti, autorii devastărilor de la 5 Septembrie. n Sâmbătă s’a ţinut la Bacău o întrunire socialistă, la care au luat parte vre-o 200 ţărani. In această întrunire a luat cuvântul d. Nădejde. Mâine pornesc la Braila d-niî Nădejde, Morţun, C. Miile şi noul deputat socialist Lascar Veniamin, peutru a ţine o întrunire publică în sala Cercului. La această întrunire sunt chemaţi sătenii din judeţul Braila. Această manifestaţie să face tn vederea alegerilor judeţene oare încep mâine tn Braila. Socialiştii în adevăr sunt hotărâţi a pune candidaţi la colegiul al IlI-lea. * Azi a fost ascultat de către d. judecător de instrucţiune Tătă-ranu, un martor foarte important în afacerea crimei din strada Soarelui, martor venit dinadins din Focşani. * Germanii la Samoa Cetim următoarele ln„Die Post“: De mal multe zile apare la Samoa un ziar, Samoa Times, caree susţinut pe faţâ, cu bani americani şi care atacâ pe Germani. In adevăr, acest ziar declară tntr’unul din numerile sale, câ va primi toate comunicările ce i se vor adresa, afară de acelea cari vor tinde a favorisa interesele germane. De aci orl-cine ’şl poate face o idee, de ure al cărei obiect sunt germanii. Numărul din urmă, pe care ’l avem sub ochi, conţine, între altele, un raport asupra unei lupte care se dăduse cu câte-va zile mal înainte, luptă ’n care oamenii lui Tama-sese, ca să păcălească pe adversarsaril lor, ’şl aă schimbat coifurile roşii prin nişte coifuri albe ca ale oamenilor lui Mataafa, şi o descriere a întăririlor la spatele cărora Tamasese se adăpostea cu oamenii lui Poziţiunea regelui Tamasese, care este simpatic Germanilor este admirabil favorizată de natura terenului. Retranşamen-lul e situat pe un munte al cârul povirniş septentrional, din partea căruia vrăşmaşului ar putea înainta, e foarte uşor de aparat. De alt-fel Samoa Times recunoaşte că oamenii lui Tamasese afl cel mal bun mate-teria 1 de resboifl, aşa că lesne se’nţelege că-l era foarte greu lui Mataafa se ’ndure o luptă mal lungă. K Confraţii noştrii de la * România liberă» să miră că unele gazete îşi dau osteneala d’a ţine în corent pe public cu cele ce se descoperă în unele afaceri judecătoreşti, precum este afacerea Gonciu-Cantacuzino. Fiind-că şi noi suntem printre acele ziare, luăm pentru noi mustrările «României libere». La teoria confraţilor noştrii răspundem prin acest fapt că tn toate ţările, organele de publicitate ţin pe cititori în corent timp de luni întregi, despre investigaţiunile ce să fac tn procesele mai însemnate. Dar pe când noi cităm fapte, confratele nostru face tocmai cea ce ne reproşează noă. Prejudecînd cestiunea el afirmă nu ştim pentru ce cuvinte că d. Cantacuzino nu este vinovat. Noi, însă, afirmăm că d. Cantacuzino a mărturisit judecătorului de instrucţie că a dat bani lui Gonciu (fapt care nu ’şî schimbă semnificaţia prin împrejurarea că moralitatea lui Gonciu poate fi pusă la indoială). A spune dar că d. Cantacuzino a dat bani martorilor din afacerea Miulescu este a afirma un fapt, iar nu a emite o apreciaţiune. De alt-minteri, dacă e vorba de apreciaţiuni, ne aducem aminte că Homania Liberă a publicat notiţe prin care d. Costa-Foru era arătat ca impostor în această a-facere şi cel puţin acest lucru s’a dovedit că nu este exact ; şi o ordonanţă de neculpabilitate a judecătorului de instrucţie, dată în favoarea d-lui Costa Foru, a des-minţit în mod categoric notiţele şi comunicatele d-lui Marghiloman, inspirat de d. Populeanu (!) De aceia vom urma şi pe viitor a publica tot ce se va produce în această afacere, precum azî am publicat în acelaşi timp atât scrisoarea d-lui Cantacuzino cât şi aceia a d-lui Gonciu. n D. I C. Brateanu a strîns eri seaVă la d-sa acasă pe toţi colectiviştii pe căpetenie. Era vorba despre o reorganizare complectă a partidului şi o luptă de încins prin districte. Neputân-du-se ajunge la o înţelegere, colectiviştii au însărcinat pe d-nii Dim. Sturza şi Aurel ian ca, dimpreună cu d. I. C. Rrăteauu, să vadă ce o de făcut. * In prima-vara viitoare se vor înfiinţa în diferite părţi ale ţărei 6 spitale mari rurale. tt Azi să fac alegeri parţiale în 8 judeţe. Intre altele să face la Muscel o alegere de deputat la colegiul I, unde d. Ioan Brătianu este candidat al oposiţiunei. n Dd. Vericeanu şi Naumescu licenţiaţi în drept, vor fi probabil numiţi supleanţi pe lângă tribunalul de Ilfov. ULTIMA ORA AGENŢIA IIAVAS Londra, 21 Ianuarie.— Dupe corespondentul ziarului «Daily-Telegraph» la Petersburg, comitetele slave dau sprijin mişcării clerului bulgar în contra principelui de Coburg. Se crede că principele de Batenberg s’a dus la Viena pentru a pregăti întoarcerea sa în Bulgaria, în caşul când principele Ferdinand ar abdica. Neapolc, 21 Ianuarie. | — Meetingul în favoarea pace) a votat o ordine de zi, prin care adunarea a afirmat voinţa sa de a secundaideslul naţiunelor moderne, care tind a se uni In confedera-ţiune şi în cas de resboiu sao de alianţă, a face să se preţuiascâ drepturile şi interesele suveranităţi naţionale. Roma, 21 Ianuarie. — «Riforma» zice câ se confirmă ştirea că Ţarina va petrece iarna la Neapole. Eava fi însoţită de sora sa, ducesa de Cumberland, Regele Danemarcei şi ducele de Cumberland vor veni să’I visiteze. Berlin, 21 Ianuarie. — Serbarea ordinelor s'a celebrat erîdu pe programa hotărâtă. REGIA MONOPOLURILOR STATULUI PUBLIC ATIUNE Regia face cunoscut că cumpăra prin licitaţie publică hârtia şi obiectele de economat mal jos specificate necesare fabricaţiunii sale în cursul anului viitor 18»9 1890. HARTIA A. |No. de ordine| DENUMIREA HÂRTIEI i Dimensiunile dupe eşantiloane Greutată unul topde500 coaie 1 Hârtie albă groasă cu lustru (bristol) pentru capete fine. 0,650 plus 0,970 32«o 2 Hârtie albă groasă fără lustru pentru ca-ipete ordinare 0,540 plus 0,850 24*00 3 Hârtie roşie satinată mică cu lustru 0,480 plus 0,520 8000 4 Hârtie galbenă naturală pentru pachete 0,610 plus 0,960 15- 5 Hârtie albă subţire satinată pentru ban-Iderole 0,485 plus 0,625 5800 6 Hârtie albastră naturală pentru pachete 0.640 plus 0,960 12- 7 Hârtie albastră pentru afişe 0,640 plus 0,960 Ş900 8 Hârtie albastră subţire pentru banderole 0,485 plus 0,625 4760 9 Hârtie verde de afişe 0,640 plus 0,960 10 10 Hârtie moiră albă 0,505 plus 0,650 17 11 Hârtie blondă pentru plicuri 1,015 plus 0,680 11 12 Hârtie gris semi-groasâ 0,650 plus 0,960 18000 13 Hârtie de Împachetare 0,615 plus 0,460 10*00 14 Hârtie ceruită supţire lăţime 50 c. m. 40g.m.p. 15 HArtie mucava albâ 0.700 plus 0,980 ioocpl.i5k 16 Hârtie fină pentru ţigarete 0,565 plus 0,740 9a00 17 Hârtie ordinară pentru ţigarete 52 plus 77 2800 18 Hârtie bobine 50 m.mîm.l560m. 0*00 19 Hârtie bobine 27 m.m im. 1560 m. 0*5o 20 Hârtie ambră inguste 0,280 plus 0,720 21 Hârtie roşă pentru afişe — — Cantitatea de predat Topuri 100 Topuri 850 Topuri 100 Topurî 140 Topuri 350 Topuri 700 Topuri 160 Topuri 40 Topuri 160 Topuri 50 Topuri 8000 Topuri 1000 Topuri 100 m. pât. 200,000 kgr. 15,000 top. deSOOcole 600 top. de500 cole300 bucâţl 500 bucăţi 400 bucăţi 500,000 topuri 12 B. OBIECTE DE ECONOMAT o" a -5 o DENUMIREA OBIECTELOR CANTITATEA DE PREDAT LOCO TJ 6 Unităţi de măsură Manufac. Bucureşti Manufactura Iaşi Seria 1 1 Cositor în vergele Kilograme 250 150 2 Cue de sîrmâ de 5 1/2 c. m. — 300 3 Cue de sîrmâ de 7 c. m. — 150 4 Cue de sirmă de 9 c. m. 200 5 Cue de sîrmâ de 11 c. m. 200 6 Cue de sîrmâ de 8/4 c. m. 700 7 Cue de sîrmâ de 10/4 c. m. 700 8 Cue de sîrmâ de 12/4 c. m. 500 9 Cue de sirmă de 18/4 c. m. 100 10 Plumb brut 5,000 350 11 Pînza de hereatrefl circular 0,65-0,70 diam. * __ 3 12 Pînzâ de herestreu pentru fer foarte fin Seria 2 — 12 — 13 Păinâ fină — 5,000 2500 14 Făină ordinară — 6,000 15000 15 Scrobealâ albă Seria 3 — 300 100 16 Accid carbolic 800 17 Bicarbonat de sodă — 600 18 Minium de plumb — 400 19 Potasâ albă gr. 75/80 — — 600 20 Sacâz — 60 ___ 21 Seu de capră — 100 22 Spirt de sare f 60 . 23 Uleih fiert — 400 60 24 Uleifl mineral — — 600 25 Uleiu de bergamut 20 26 Unt-de-lemn de măsline pentru maşini — 2,000 __ 27 Unt-de-lemn fin 50 28 Clei de tâmplârie Seria 4 — 500 29 Petrolefialb 45 gr. Seria 5 — 3,000 1200 30 Sfoară de cânepă — 7,000 3500 31 Sfoară sîrmatâ Seria 6 ““ 300 — 32 Cutii de carton pentru tabac ceam Seria r7 Bucăţi 60,000 — 33 Curele engleze de transmisiune duble 0,16 lăţime Metri 36 — 34 Curele engleze de transmisiune simple 0,090 lăţime — 200 — 35 Curele engleze de transmisiune simple 0,070 lăţime — 150 — 36 Curele engleze de transmisiune simple 0,050 lăţime 75 “““ Licitaţia se va ţine în ziua de 4 Martie 1889 In Bucureşti la Direcţiunea Generală a Regiei Monopolurilor Statului, calea Victoriei No. 109. Condiţiunile generale şi speciale privitoare la licitaţiune şi predarea materialelor mal sus specificate se pot vedea în «Moniterul Oficial» No. 217 din 1/13 Ianuarie a. c. 1889. No. 23450. Direcţiunea Generala. FOIŢA ZIARULUI •EPOCA» (82) WALTER SCOTr LOGODIŢI SAU C0NET4BILUL DE CHESTER XXIV. {Urmare) Strigătele ei nu slujiră la nimic mai Intăifl. Câmpul de bătae fusese de sigur lăsat morţilor şi murinzilor, şi, timp de câte va minute, nu auzi drept răs- Fiuns de cât câte-va gemete năbuşite, n sfârşit, de mult ce repetă strigătele sale, auzi cuvintele următoare rostite de un glas slab ca acel al unei persoane care iesă dintr’un leşin îndelungat. — Edris de la Earthen House, tu chemi din mormîntul teu pe nenorocitul care să apropie de al seă? Legăturile care mă tineaă de cei vil s’afi rupt oare ? Aud eti, cu urechi de carne, cuvintele spăimlntatoare a le morţilor? — Nu'ţl vorbeşte un spirit, zise E velina încântată de a putea cel puţin să comunice cu o flintă vie ; nu e un spirit, e o nenorocită fata, Evelina Be-renger, care stă Închisă sub această boltă Întunecoasă, In primejdie de a muri de o moarte grozavă, dacă D-zeu nu’l va veni ln ajutor 1 — Evelina Berenger 1 repetă acel glas cu mirare ; nu să poate 1 Am recunoscut mantia ei verde ; am văzut fâl-fâind panaşul ei pe când o duceau departe de aici ; am simţit că nu’mimai rămân destule puteri pentru a’I da a-jutor, şi cu toate aceste ele nu m’au părăsit cu totul de cât când am văzut dispărând rochia ei şi penele sale, şi când or-ce sper nţâ de a o scapa să stinse în inima mea. — Viteazule vasal, credinciosule prieten, străinule curtenitor, or-ce nume ţ’aş da, află ca al fost înşelat de viclenia acestor bandiţi. E adevărat că ah luat mantia şi panaşul Evelinei Berenger, şi poate s’ah slujit cu aceste spre a Înşela pe prietenii care, ca şi d ta, să îngrijeau de mine. Caută dar, viteazule străin, de a găsi vr’un mijloc ca să ne putem mîntui a-mîndoî, căci bandiţii daca vor scapa de cef oare’I urmăresc, să vor întoarce aici neapărat. — Bine-cuvlntată fie sfânta Fecioarăl strigă uînitul, de vreme ce pot întrebuinţa Intr’un chip vrednic şi onorabil ce’mi mal remâne din viaţă pentru folosul d-tale. N'arn vrut pană acum să sun din corn, ca să nu vie ln ajutorul meii câţi va din acei care alergaţi să te ajute ; acuma, facă cerul ca chemarea aceasta să fie auzita, şi ochii mei să mai poată vedea pe lady Evelina In siguranţă şi liberă. Aceste cuvinte, de şi rostite cu glas slab, arătaii un fel de intusiasm, şi fură urmate de sunetul unul corn la care numai ecourile munţilor răspunseră. Un sunet mal pă'.ruozetor urmă, d8r încetă de o dată, par că acel care’l producea nu mai putea să sufle. O idee stranie să ivi In mintea Evelinei, chiar in acel moment de nesiguranţă şi groaza. — Sunetul ce am auzit este al casei De Lacy, zise ea ; de sigur nu poţi fi de cât buna mea rudă sir Damian. — Sunt acel ticălos, vrednic de moarte prin neîngrijirea lui de tesaurul ce ’i a fost încredinţat. De ce m’am bizuit pe raporturi şi pe solii ? Aş fi trebuit să veghez asupra scule! ce mi se încredinţase ca sgârcitul asupra tezaurului lui ; ar fi trebuit, fără a fi văzut, fără a fi cunoscut, să stau necontenit de paza la uşa d-tale, mai deştept de cât cele mai strălucitoare stele ale cerului; atunci n'aî fi ajuns ln aşa primejdie, nici Damian de Lacy n’ar fi murit vasal nelegiuit şi vrednic de hulă. — Vail nobile Damian, nu ’ml rupe inima învinuindu-te de o nesocotinţă de care numai eQ sunt vinovată. D-taai fost tot-d’a-unagata a mă ocroti la cea mai mică voinţă a mea, şi nenorocirea mea devine mai amară când cuget câ restriştea d tale vine de la cutezanţa mea nemărginită. Răspunde-mî, bună rudă ce ’mî eşti, şi lasă mă să sper câ rănele d-tale să vor lecui. Vai 1 de ce am făcut eQ să curgă sângele d-tale I Ce soartă am a-vut eQ, de vreme ce atrag nenorociri asupra tuturor acelor căror aş jertfi fericirea mea ! Dar să nu amărftm, prin plângeri de prisos, nişte momente pe care ni le a dat Indurarea cerească. Fă ce poţi spre a opri sângele d-tale, Damian, un sânge de preţ atât de mare peutru Inglitera, pentru Evelina, pentru unchiul d-tale I Damian 11 răspunse numai prin un gemet slab, şi Evelina, desperată la glndul câ va peri poate din lipsă de a-julor relnoi sforţările sale pentru a scapa şi a’l ajuta apoi. Dar tot fu de prisos ; şi încetând cu zadarnicele sale silinţe, se aşeza jos, ln culmea despa-rărei trecând de la o îngrozire la alta, şi ascultând dacă nu cum va va auzi ultimul suspin al lui Damian. De o dată, ce momentul de uimire I pămtntul stlncos resunâ de picioarele unor cai care înaintai! repede. Acest fericit sunet li dădea speranţa că va redobândi libertatea. Să puteau întoarce bandiţii munţilor, spre a’şi relua prada : dar de sigur aceasta nu’I va Impedeca de a zări pe Damian şi a’f lega ranele ; câcf le ar veni mal bine să’l ia prisonier de cât să’l omoare. Un covaler sosi ; Evelina’i ceru a-jutor, şi cel Intăî cuvlnt ce auzi fu o exclamaţie ln limba flamandă, eşitfi din gura credinciosului ei Wilkin Flam-mock; esclamaţie pe care numai vederea priveliştel celei mai ciudate ’î-o putuse r1pi. Sosirea lui fu cu deosebire folositoare în acel moment, Lady Evelina’I spuse In ce stare să afla, şi rugându-1 In a-celaş timp să dea cel mal grabnic a-jutor lui Damian, el începu, cu un sînge rece admirabil, şi nu fără oarecare ştiinţă, a lega rinele tînăruluî res-boinic, în timp ce flamanzii, care erad cu dtnsul, ridicaţi ptrgiele pe care ga-lejii le lepădase în retragerea lor, si să slujad cu ele pentru a scăpa pe Evelina. Unindu-şî sforţările şi călăuziţi de experienţa lui Flammock, isbutirâ mai întăi a mişca puţin peatra din loc aşa ca să poată zări pe prisonierâ, cea ce’i bucură mult. Dar fericită maf cu seamă fu credincioasa Roşa, care nete-mlndu-se de nici-o primejdie pentru dtnsa, însuşi, se întorcea Iu jurul pietrei sguduite cum o pasare careia i-au luat puii sboară ln jurul coliviei Iu care un copil sburdalnic i-a închis. Le trebui multă îngrijire la retragerea pietrei, ca nu cum va, căzând In launtru, să rtneascâ pe Evelina. In sfârşit nemăsurata bucată de sttn-că fu luată din loc, ast fel ca Evelina să poata eşi din închisoarea el; dar lucrătorii, ca pentru a o răsbuna de Închiderea ce Indurase, nu încetară de a’şnatrebuinţa pârghiele contra acestei pietre ; şi urmând cu sforţărele lor, o făcură să cadă de pe plat-forma, pe care să afla intrarea cavernei pe povârnişul muntelui, de unde aceasta greutate, câştigând prin căderea ei o nouă putere, să coborî cu o repeziciune rnered crescândă, sdrobind şi prăvălind tot In calea el, făcând să iasa foc din toate unghiurile de stâncă ce întâlnea, înconjurată de un nor de praf. şi să duse în fundul unei prăpăstii din vale, unde să sdrobi In cinci bucăţi mari cu un sgomot care s’ar fi putut auzi de la trei leghe. Hainele Evelinei erah rupte şi pline de pâmlnt, părul ei despletit, toată găteala ei In desordine. Suferind încă din causa aerului umed şi necurat ce respirase, şi obosită de sforţările ce făcuse pentru a’şi redobândi libertatea, nu perdu cu toate aceste nicî-un moment pentru a să gândi la dtnsa ; ci ca sora cea mai bună pentru fratele ei unic, să uita la ranele lui Damian, şi luă măsurile cele mai folositoare spre a o ri slngele ce curgea lucâ din unele din ele, şi a’i reda puterile. Am zis că Evelina, ca multe doamne din vremea acea, avea cunoştinţe tn arta chirurgiei, şi tn acea Împrejurare dovedi cie mai învăţată de cât s’ar fl crezut. Toate ordinele ce le dădea arătau socotinţa, tngrjirea, prevederea el, şi blândeţa sexului el, omenia lui părea Întărite In dînsa prin o inteligenţă superioară. Dude ce asculta cu mirare, timp de două minute, ordinele înţelepte ce le dadea staplna ei Iu grabă. Roşa Îşi a-mmti deodată câ rinitul nu trebue lăsat numai tn grija lui lady Evelina; ea dădu dar ajutorul el pe cat ca putinţă, pe când să făcea un pat de scânduri pe care duseră pe cavaler la castelul Paza-Dureroasâ. (Va urmaj www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 10 IANUARIE m*mm mmm, COXSTItUC I OH DE MORI BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49 MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Koale hydraulice, Deposit de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Plelre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Eabricatiuue de curele de piele. [Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco) : ■z&ttZZtSi&s&g...\st.«wmmcsssFir.*>x.r cu cari se vând aceste păduri, — şi In Bucureşti la d nu Colonel J. LAHOVaRY, la Icoana, str. Lustrului, 5., de la ora 11—1 ziua şi de la.6—0 seara, In toate zilele. 1070 Craiova, 1888 Oclombre. IO xO l-H W « O H O ►—< w < o FONDAT IN ANUL 1852 c< LI IIEIIIIITIL MAGASL'i o > F.BRUZESSI c-1 > < )—* 55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI Se găsesc specialităţi de vinuri O H (—, fine, asemenea si un mare depo- w & sit de conserve alimentare etc. rrl cu preturi foarte moderate. 101l o> ct FONDAT IN ANUL 1852 ESSStffi , <0-5 - O o 5- 4» a> 9 a iS «sr-, qCj t_ jZeo O . rr «j-c -i0 ^ o o —- c _r 2 ■*" «s o —* ci — aj ? —— I ® J _ o< *3 2 ® ’g.'® o «T“: «a -v ° o t. ^ o o 5 2 <03 .-gig^sS —— 2 ă — £ « - -» ■ T; < - O Xl Sub titlul caracteristic „Câştig sigur“ am întrunit următorele cinci obligaţiuni, cari oferă cumperâtorilor avantagiî escepţionale şi în adever unice. 1) . Cu aceste obligaţiuni, având de 21 ori pe an şansa de a câştiga o adevărată avere, cumpărătorul are sig'nranţa absolută dea primi într’o zi, cel puţin 386.50 franci în aur, deci un câştig signr de 181.50 franci, căci dopă cum se va vedea maî jos, aceste cinci obligaţiuni costă împreună numai 205 franci în numerar; afară de acâsta oferim şi alte uşnrinţY de plată indicate maî departe. 2) . Aceste obligaţiuni cari nu trebue să se confunde cu biletele simple de loterie, nu ’şl perd nici o dată valârea; prin urmare pot fi vendute, se pot lua bani cu împrumut pentru ele cu cea maî mare uşurinţă şi de la or care bancher, încetaţi a cumpăra simplele bilete ale lotărielor germane cu cari este cu neputinţă a câştiga o sumă maî mare şi cu cari se riscă cu maî multă siguranţă a perde cu totul banii seî. 3) . La 1/13 Ianuarie al fie-eărul an, cumpărătorul va primi 3 franci interese pentrn cuponul obligaţiune! 3% împr. sârbesc 1881. ni a NUMELE OBLIGAŢIILOR Număral tragerilor pe an. DATA TRAGERILOR câştiguri principale. CÂŞTIGURI sigare. OMIţ. Căile ferate olomane 1870 Oblig. Statului Serbcse (monop. tutun.) Obl'gaţiune 3% Impr. aerbcsc 1881 Obligaţiune flombau-Basilica 1886 Obligaţiune Crucea roşie Ital. 1885 şase trei cinci trei patru 1 Febr. 1 Apr. 1 Iun. 1 Aug. 1 Oct. 1 Dec. Pr. 600.000f) 2 Ian., 1 Maî, 1 Sept. Pr. 300.000 14 lan. M Mart lt Iun. 14 Aug. 14Nov. Fr. 100.000 1 Iun. 1 Dec. 1 Mart. Fr. 100.000 I Fcbr. I Mal 1 Aug. 1 Nov. !Fr. 100.000 Fr. 232 Fr. 12.50*) Fr. 100 Fr. 12*) Fr. 30’) *). Obligaţiunile eşite cu cel t). Guvernul otoman plăteşte 21 | |Pr.!,200.000 |îr. 386.50 maî mic câştig continuă a participa la tragerea câştigurilor. 58% âin vaiârea nominală a câştigurilor Iodurilor turceşti. ,-r UJ g «a 00 •’r bc c/ixj-o ^25 43t. rw^s'T3 o - • ţS ~ CLc * - ■5^2 ^ _»„ c/j !S) —. 3 gj p i/i c ^ P52 5-> fee. 0 to ^ .rt * e- Vindem acest grup de cinci obligaţiuni pe cari le numim „Câştig 8igur“ cu suma de 205 franci in aur sad WGF 220 franci în aur plătibili 100 franci îndată şi 120 după un an, sau 240 franci în aur plătibili în 4 rate trimestriale de câte 60 franci, sau “Wl 260 franci în aur plătibili în 13 rate lunare de câte 20 franci. mr inâaiă după trimiterea celor 100 Hau OO sau 20 de franci in aur, sub scriitorul va primi numerile obligaţiilor sale, cu caii participă singur la tdte tragerile şi Ia totalitatea câştigurilor *"-^$1 Câştigurile se toi* plâti la domiciliul câştigătorului cu cea mai mare discreiiune. ♦ TRAGERILE NU SE POT AM ANA SUB NICI UN PRETEST t * ❖ Obligaţiunile originale vor fi trimise cu intorcerea poştei şi sub plic recomandat Cererile, însoţite de suma respectivă, în bilete de bancă din t<5te ţările, mandate poştale sad cec la vedere pe o piaţă a Europei să se adreseze la 'umpera sivinde efecte publice si tace or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 9 Ianuarie 1888 5 0/P Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig deet.drumdefer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 o/O Scris func urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi !> 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermă | Vend. 66 1/» 1/2 96 1 100 104 1 2'105 66 1/4 66 3/4 104 tOO 94 £3 86 3/4 2Î5 55 lOfS 250 220 80 2 50 210 104 1/2 101 94 1 ii 83 t/S 87 8 4 242 60 101* <60 230 90 2 15 211 „N Vi INSTITUTUL HELIADE-RADULESCU liste instalat in localitatea cea mai senaloasa din Capitala, in vasla gradina Heliade. Studiile se lv« du, e progiantele «coaielor pu, 1 ce. Aci sum 4 clase puimaie si 3 liceale, si tu lie care an se uiai adaug» clase superioaie lice.de. Pieparaliuni pentru scuala m.luaia. Preţul inleiuali.lui esie peutru clasele primare cou lei, iar pentru clasele liceale de ltiou lei. 11U3 ..aa«gaaarEnjga»]aamsiga ii\ iuta ONEST SI MUNCITOR caută un posl.de îngrijitor de moşie. A se udrt sa ia u. Ueturicb Taitsctl, strada Ruzeeti-lor No. 64. no» DE LA LA & T6te cererile trebue să se adreseze direct la adresa indicată mal sus. Garantăm originalitatea numai a acelor obligaţiuni, cari vor fi prevezute cn sigiliul casei nostre. ţiiaral nostru publică fu limba francesă, greacă şi română listele oficiale de tragere a tutulor iosuriior fără escepţiuue. Abonamentul anual costă 6 franci. I Primim drept plată ori ce cupon cu scadenţa în cursul anului curent. Cumperăm şi vindem orî-ce obligaţiune saă ios după cursul dilel. Respundem 1h orl-ce scrisâre sau cerere de informaţiunî, care va fi îusoţitâ de o marcă de 25 bani pentrn francarea respunsulul. Se p6te scrie in limba franceză, germană, etigleza, italiana, greci» şi română. m- >:■& a ►a» & SE POATE CASCIGA INTR’O ZI 3UU, (JUG F JIAN CI cumpărând bilete d'ale MAIitl LUIEIilI UlTOMAl TRAGEREA La 1 Februarie st. n. 1 889 tabloul câştigurilor: x lot de . , . ^ou.uoo ir. . a00,000 fr. x lot de. . . , 2ţ.ooo fr. . 86,000 fr. x lot ae. . . . 10,000 ir. . 10,000 fr. x lot de. . . . io,ouo ir. . 10,000 fr. x lot de. . . . 2,ouo ir. . 8,000 fr. x iot de. . . . 2,uuo tr. . 80,00 fr. i lot ae. . . • 2,000 Ir. . 8,000 ir. x lui de. . • /« 2,000 ir. . x,ooo fr. I lot de. . . . 2,000 fr. . 8,000 fr. I lot de. . . . 2,000 lr. . 8,oOO fr. î lot de. . 1,250 ir. . 1,860 fr. i lot de. . . . 1,250 fr. . 1,860 fr. x lot de. . . . 1,250 fr. . 2,8 60 fr. x lot de. . x,2ţo fr. . 1,860 fr. I lot ae. . . . 1.250 fr. . 2,850 fr. i iox ae. . . , 1,250 fr. . 1,850 fr. x lot de. . . . 1,250 fr. . 1,850 fr. x lot de. . . . l,J5° Tr. . 1,850 fr. i loi de. , , , 1,250 fr. . 2,850 fr. x loi de. . 1,250 fr. . 2,850 fr. I lot ae. . . . 1,250 fr. . 1,850 fr. i iot ue. , • , 1,250 fr. . 1,850 fr. 2b loturi de . . x ,000 fr. . *8,u„u fr. ţoo loturi de r % 400 lr. . sou,ooo lr. Rambursarea loturilor este garantata de t«L\ L.HALL iUi’LltlAL 01 OMA\ PREŢUL BILETELOR * Silei . . . trei. 5 "1 Bilete . . . * rci. 31 86 Biiele . . . 1 iei. 11* 14)0 Lite le . . . trei. 4446 d® tB CX3 1 3_-o o Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite. Tr.gerea \a avea Ioc ia Lon.'laiitinopole, la Faiatui lujp, nai ai nioutdelor. Ruaia uupe primirea banilor, biletele se vor adresa imeuiat cumpărătorilor. b iele ue banca şi or. ce timbre fără escep-ţiure, sunt pi urme in’plata lai a orice dificultate, cu curs in aur. Ori ce câştigător va li înştiinţat prin telegramă chiar iu ziua tragerei. Rentru a pnmi biletui sau biletele, trebue sb se ecspudieze bamt prin manda postai, cbbq ue sau ser, soare recomandata la Directorul —Goniptoir commercial— 557, GRANDE HUE DE TtKU, 557 COINS'lAXTIXOl’OLE 1060 .ri ii m mu !■ amt—n—a PREMIAT CU DIPLOMA DE ONOARE LA EXPOSITIUNEA UNIVERSALA LA BRUXELLES IN ANUL 1888 -v'^2SBL,**5355>>- INVENTIUNE EXTRAORDINARA. Aparatul electro metalic al Doc torului Borsodi pentru vindecarea slab < iunei bărbăteşti. Apara tul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, pentru a readuce bărbatului slăbit putere < pe duta si ’l face îu zioa cea d’inteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori ce fel. Preclurile: I II. 55, S fl. 40. 3 11. 30 ATELIER PENTRU APARtTE ELECTRO-NETALICR. PATENT DE. BORSODI VIEN, II NEST110YGA.SSE No. 6 Broşuri detaliaie se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant. apt pentru România CASA DE SCHIMB 805 MOSCU N AC H MIAS No. 8, tn palatul Principele Dimitrie GMka Sir. Lipscani, In racia noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-Romdnial B u. our eşti Cursul ve ziua de 9 lanuarei 1888 Renta amortinabila ,, româna perpetua Obligaţiuni deslat [Conv.rnr.] „ C. F. R. „ Municipale fr. , Casei pens. (300 L.J Scrisuri funciare rurale urbane ean .. Obl. Serbestl cn prime Im cu prime Buc. r*o lei] Losuri crucea roşie llaliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Construcllunt Anr contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ Italiano ,, Rnblo hârtie NB. Cursul este socotit In aur laşi Cump. Vinde % 08 3/4 «X 23C 103 3/4 94 H îaax 99 X 92 X 80 7* 55 29 45 17 2 70 210 124 100 99 252 36 s 96 H 98 X 36X 2i0 104 K 95 10* /OCX 93 8t 78 60 31 53 21 3 212 126 100 270 M A GĂSI N DE LINGERIE LA ORASULV1ENA A LAVILLE DE VIENNE Cal. Victorii Pal. Dac.-Hom vis-a-vis de Lib. SocecB —— Reoomand&m onorabilei noastre olientele t»»« leftiuatei* of «ollditau urma toarele noutăţi: Hutarie pentru Doamne si Domni. Fuţe de masa, servele si prosoape do pânza. Olanda ventab. de Belgia si Kumburg. Madapoiaoi frantzuzesc de toate calitatile bi lăţimile. batiste de olanda si de lino albe ei colorate. CiorapideDamesiDomnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lAua si de matase. Flanele, cămăşi şi ismcne de lână după sistemul profesor. I