ÂXWL ir Ar fii
15 BANI NUMERUL
LUNI 9 lANb’AME 1M9
papi/ca, i/'ar* VA.c^rTriE• ••■ PAP’JCa £ pedepsi?' PAPVcA TrEOi/iE 5E iNVEYE l£cţ/a,! Hi î Hi! Hi!
O
■%%y
\ jnipb^EO
D r '
A '/EjVjt pa/\Po(\ia, aa porto
partuan au !Nt£AV^Knei statuuui CHESTIUNI DE PÂROfAUR - -
-rRAQ£ jWcorcE
J-ASCARAKE'} TRĂIAI; Ş» Tl/ j/lCl/ŞOR^.
«W J-ACl/RTfA DE" APEI» •Şah jla yribunau. •
-PAJUftA SCP^IS • CE OFl 5E Fl£ DOAR IN
Buzunar se cadă • ■• •
PARAU? RHEORELE? __
CE CHEoRELE? r£ AIA M.ĂWCAT BoboculE
		!t‘ -		
«II	li	-IIBj	TOTUli)
www.dacoromanica.ro
i
2
EPOCA - 9 IANUARIE
l
CRONICA
Parapone !
Lumea îşi închipueşte că In genere numai ziarele ah obiceiul să facil o-posiţie guvernelor, şi nu ştie că sunt o sumă de funcţionar! care sc adună seara după sfârşitul orelor de cancelarie şi apoi fac şi ei o mică oposiţie, arâtân-du-şl fie-care paraponul seu, căutând sădibuească pentru ce motive lumea e nemulţumită, pentru ce lucrurile nu merg strunii, şi cum ar trebui să procedeze fie-care minitru tu parte spre a îndrepta starea actuală.
Eat» după credinţele unor slujbaşi ai Statului pentru ce nu mergem bine şi nu vom merge nici o dată bine.
La Instrucţia publica
Revizorul Z... Ce să’ţi spui : eu nu Stih pentru ce s’a mal schimbat guvernul cfict lucrurile tot aşa merg. lnchi-puiţivă că la circumscripţia mea am un Învăţător ; am cerut să’l mute din comuna Guşaţi In comuna Suliman. Ei I nu’l arnutat nici pană acum... pentru motivul... Auzi d-ta motiv I Pentru motivul că nu consimte unul din ei la mutare I Apoi ţară e asta domnule ?
La Interne
Sub prefectul X.— Ce tot vorbiţi d-v. de colectivişti şi ne colectivişti I Apoi cumcredeţl d-v. că o să se Indrepteze o dată lucrurile dacă eu... uite eu... am un notar, domnule, care a fost sub colectivişti tot notar. Am cerut sâ’l schimbe. Aveam un fin al meu, domnule, un fin cu carte, cu socoteală — patru clase primare, la şcoala judeţelui 1 — El I pană 1n ziua da astăzi nu m'am Învrednicit să’l văd In slujbă. Apoi gu-vereăsta? Ei 1 nenişorule, nu poate să mal meargă aşa.
La Finanţe
Vameşul Y. — Ce inspector mi-a dat mie domnule, ce inspector ? N’aî tu drept să ’ţl vezi de treaba ta. Vine în port un vapor cu pasageri; caut eu în lăzi nimic, caut In geamantane nimic. Ei I spune d-ta,de uude ştia eu că n'o ii ascunzând tnbozuaare ce va scule, dantele. I-’i pui la rând şi dau poruuca : «întoarceţi bozuuarele pe dos !» Ei ! mă crezi d-le că a făcut raport inspectorul şi m’a amendat ministrul ? Apoi pe mine să mă amendeze sau pa dobitocul do inspector? Uude ajungem aşa ?
La resbeL
Căpitanul Pasvanti. — Una şi cu una face două. Eu ştiu că armată fără disciplină nu merge I Scurt şi cuprinzător. Am dat poruncă ; marş fără vorbă, ordinele se execută nu se discută, sad i ’i strămut fălcile. Ce I să n’am ed dreptul să ’I trag vi tavoiulul med la spete, când Ii poruncesc ed, şi nu mă ascultă pe mine? Aide de ! Or Stan or căpitan; m’a trântit generalul zece zile la garda pieţei peutru că am tras soldatului med câte va palme... să tot fi fost zece, mu t doufi-zeci de palme... Ei şi 1 L’am făcut arestul, dar unde e prestigiul armatei? Să poftească acum d. general când o fi un răsboi, să vedem cum o învârteşte?
S’a desorganisat armata domnu e ! S'a dus dracului disciplina. Asta nu e guvern 1
La Justiţie
Presiderilul Hatâr. Domnule, toate legile sunt bune : inamovibilitate sad alegere tot o apă este. Vorba e cine o face. Să ai oameni, şi n’avem oameni. Vernescu Ministru ? Fie I dura lex, sed lex; e decret trebue să pleci capul, n'al încotro, dar tempora mutantur, ne o veni şi nouă vremea.
Ce a făcut d-lul de când a venit ? A-pol la secţia.... care o ştiu ed, nu - reod să o numesc, căci nomina odioasa,—să vezţl sentinţe, d-le, se te 'ochirii I Considerente alandala, nici textul le-gel nu e precis. Ştiu ed, uite ed care vă vorbesc, oâ s’au casat mal mult de jumătate din ele.
Ce să zici d-le când vezi acum că a pus pe Iulian preşedinte. A iz. iulian ?
Un colectivist, d le, acum aintors’o pe contra pagină. Tantum mutatus al illo ! In ce vremuri şi sub ce guvern trăim. O tempora, o mores I
IU ax.
ECOURILE ZILEI
D. procuror general al Curţel de casaţie va depun în curând o cerere prin care se roagă In ita Curte de a se pronunţa asupra revizuire procesului fostului colonel Polizu.
Unele ziare uu spus ca această ce-rerefusese d<ja depusa. Mergeudazi - la informaţi- am afl ,t câ faptul nu e încă adeverat; so crede ihiar câ dânsa nu va fi depusă de cât peste 15 zile.
—x—
Unele fo; au anunţat că funcţionarii căilor ferate române refuz de a beneficia de favorurile ce le acorda casa de economii înfiinţată de curând.
Această informaţie e inexactă, de oare-ce toţi funcţionarii nu numai ea eu primit şi s’au înscris, dar ieri încă au ales pe aceia dintrânşii cari vor forma comitetul acelei case de economii.
—x—
D-nii membri ai Academiei Însărcinaţi cu examinarea cărţilor depuse spre premiare în anul acesta s’au întrunit azi.
Se crede că cel mult până la 15 Ianuarie st. v. raportul va fi depus.
—x—
Aflăm că ordinele cele mai severe au fost date impiegaţilor vamali de po la fruntarii pentru a păzi şi prinde toate contrabandele ce se fac pe o scară întinsă, atât ca import cât şi ca. export.
—x—
Numărul elevelor din clasa I-a secundară de la externatul No. 2 fiind prea mare, ministerul de culte a decis ca o nouă clasă divisionarâ se fie înfiinţată.
—x—
Zilele acestea se va judeca la una din judecătoriile de pace din Bucureşti un proces foarte nostim între direcţia companiei barometrice şi d. Anton Carp, care refuză se plătească doue butoae.
—	x—
Astă seară se va sevârşi în biserica sf Vineri (a livreştilor) căsătoria d-lui Alex. IN. Priboianu funcţionar la creditul rural cu domnişoara Eca-terina Stefănescu.
Felicitările noastre tinerel perechi şi părinţilor.
—	x—
Ieri s’a celebrat la Primărie căsătoria civilă a d lui Ioan Cor&giali Director generai al theatrelor, cu d-ra AlexandrinaBurelli, şiastâ zi la ora 1 d. a., se va sevârşi cununia în sf.-bisericâ Kreţulescu, după care tînera pereche va pleca cu trenul Fulger spre Paris.
Felicitările noastre noilor căsătoriţi.
(Amiirtir’i)
De dimineaţa, cât se scula, trecea pe la miue şi ’mi batea In geam : «AidI, c'au venit răniţi!» Şi pe maidanul din faţa morel de cal schimbată In baracă sani'arâ, se vedeau căruţele cu soldaţi răniţi în luptele din jurul Plevnel, şi s’auzeau glasuri răguşite de pahonţi sdrenţuroşl şi nepieptănaţi. Vera. şi cu alte ajutoare desfăcea fâşiile de. piază sah de flanela galbeni-verzi-sângerate, spala rănile mari, deschise ca nişte fâ-gaşurl în trupuri omeneşti, le pansa In mijlocul gemetelor şi al ţipetelor de durere.
Când făcea cea din urmă Invertitură de faşe, fixând pnntr’un ac ca ’l ţinea Intre dinţi, legătura, bolnavul Ii apuca mâna, o ducea la gură şi o ţinea cât-va timp lipită de buze. Era şi asta un balsam. UmlîîziceaO: «mamă, frumoasă mama.» Ea părea nesimţitoare şi la durerea ca şi la mângăerile lor.
Pe la ora 12 când termina, plecam împreună acasă. O apăram de câinii cari so repezeau la noi si ne sftşie. Asta se întâmpla mal în fie-care zi: Ne vedeam la câte o respântie înconjuraţi de zece—două-zeci de câini slabi, negri, cu părui năpârlit, cu dinţit ameninţător , mârîind, latrând din toata puterile, executând o bucată muzicală de Wagner care ne sbîrlea perii. Vera mă apuca de mână, mă strtngea, facea din mine o redută. Descoperisem mijlocul d’a potoli furia cânilor. îndată ce haita se năpustea spre noi, ne opream liniştiţi In loc şi nu faceam nici o mişcare. Cânii lâtrau un sfert de ceas, ca şi cum ne-ar fi dojenit pentru ce-va, apoi se plictiseau, căscafl ca omul cel mal somnoros din lume şi se retrăgeau unui câte unul, daca cum-va nu să întâmpla să treacă alt cine-va p’acolo pentru ca el să'şl Indrepteze lătraturile asupra lui. Rtdeam mult de diplomaţia noastră.
Aeasi la ea — In cfartir, cum ziceau sanitarii — ne aştepta dejunul şi ne-sttrşitele ceaiuri. Ah! ceaiul ocupă trd părţi din viaţa unul Rus. Samovar I gaiben-strâlucitor şi pântecos ca un huloiU, cu coş negru şi nalt ca uu joben, II zăream de departe şi ’l auzeam fi r bâDd lu colcote. Vera zîmbea când trecea pe lângă al, ca şi cum ar fl auzit şoptele
plăcute ale unui tânăr frumos Îmbrăcat In cuirasă galbenă
După masă treceam Intr’un fel de salonaş cure mirosea a piele de Rusia. Prin colţuri eraţi cufere mari cu cercuri de tinichea, şi geamantane de ptnzâ groasă şi cadrilata.Pe toate se aflail lipite bilete albe, dintre cari unele jumătate jupuite, şi pe cari se citeai! nume de hoteluri din Rusia şi România, saunjmedestaţied’aledrumulul de fer.
Pe masa rotunda din mijloc se afla Intr’o ramă îmbrăcată In piele vişinie, portretul unui ofiţer, de ulanl, blond, cu favorite, cu şapcă. Vera Îmi spunea că e portretul fratelui ei. Nu semăna Insă de loc cu dânsa.
Ne aducea In această cameră samovarul care fierbea duduind. Umpleam paharele şi începeam să sorbim. Primul pahar li beam In tăcere. Ea cugeta. Din când In când nota cu creionul pe nişte foiţe trandafirii, ţifre şi cuvinte ruseşti. Caracterele cu care scria semănau cu nişte pirostrii, crăcane, belciuge. L* al doilea pahar conversaţia începea; la al treilea se anima; la al patrulea făceam sgomot cât două-zeci de inşi. Vorbeam Insă numai nimicuri. Pentru cel mal neînsemnat lucru rl-deam cu hohote. Ea rldea de multe ori cu lacrimi. Mă necăjea cu bucăţelele de zahăr; îmi da pentru un pahar numai
0	jumătate de pătrat de zahăr. Apoi lml da câte niţel sfârâmaturi mici. Une ori Îmi arunca în ceai câte-un pumn de zahăr. «Acu e prea dulce; acu e prea amar». — «Nici o dată nu eşti d-ta mulţumit/»
Al cincilea pahar îl sorbea încet de tot, în timp de aproape o oră. II sorbea şi broda. Lucra cu atâta eleganţă! Ridica In sus pînă la înălţimea capului acul cu fir de mătasă strălucitoare In partea luminată de fereastră şi 11 sco-bora In jos spre pânză Intr’un chip foarte graţios. Al fi crezut câ e o mişcare studiată. Ea broda însă tot-d’auna ast-fel. In timpul acesta adesea nu vorbea nimic. Matasa albă pe care o broda
1	se parea, poate, vr’o câmpie din Rusia, acoperită de zăpada iar punctele ce Însemna cu firul ei roşu sad albastru, uniforme de ulanl şi de cazaci.
Mă aşezam într'un colţ, cu paharul de ceai în mână şi, îmbubuiat cum eram, sorbeam la intervale lungi. Mă uitam Insă mereu la ea. Era un tip de rusoaică frumoasă: Blondă, cu un chip aproape rotund, cu un nas mic fără a fi urit, cu ochi negri şi cari se Inconju-rad de un cerc de nuri, când zîmbea. Avea un păr galben, lung şi moale ca matasea. In casă, II lăsa pe spate despletit. De sigur că pierdea mult iimp cu părul. Când firele erau desnodate din verful capului, cădeau îacreţiteprinpâr-ţile de lângă frunte, temple şi sin. Capâ-tiiul coamei de jos era numai iaele.Dar mâinele! Mici, albe, grăsulii, cu gropiţe pe la îucheetun. Sub mâneca largă de borangic, braţul mergea Ingrăşin-du se treptat pâua la cot, iar de la cot pâua la umeri avea proporţiile braţului Venerc»de Medicis. Iu uauutrul mânecii era un clar-obscur fermecător. Pielea alba ca a Magdaienei, primea o nuanţă uu fel de nimb de la albeaţa cămăşii. Mă zguduia din cap până în picioare. Simţeam cum mărobeşie carnea aceasta minunată, cum mă reduce la ce va fără voinţă, la nimic. Mă uitam la Vera îndelung şi cu nesaţiu. îmi venea câte o dală să m’apropil de ea, să mă lipesc uşor de acest trup cald şi misterios, să o strlng cu putere ca sâ’mi înec setea de voluptate a cărnii. Simţeam cum că e o hrană pentru ochi, pentru urechi pentru toate simţurile. Şi pe când cugetam lucruri d’astea,ea, de multe ori, ridica repede şi pe neaşteptate ochit la mine şi mă surprindea schimbat, cu privirea turbure şi pironită asupra-I. Atunci da din cap, făcea din deget o mişcare In semn de imputare dulce şi ’mt zicea cu un glas ce’mt pătrundea în inimă:
— Ce ’ţl-am făcut de mă priveşti ast fel ?
I). Teleor.
E COPII Cil DIJOI T1TI
9
E lucru foarte obicinuit ca un tată se nu voifiscă se recunoască copii sei naturali, dare lucru cu desevîr-şira neobicinuit câ duoi taţi se se certe pentru acelaş copil.
Roussi şi Qrilloie au ajuns din pricina certei lor în această privinţă pâne înaintea comisarului de poliţie.
E intră în localul acestui agent al autoritaţei pub.ice, certându-se şi gata pe părui aia.
Roussi: Nu mai trăncăni şi nu'ţi usca gâtlegiul de geaba.
D. Comisar are se te pue acum la locul teii.
Comisarul: Ce e? Ce s’a întâmplat ?
Amdnduoi (vorbind de o dată) : Trebue se ştiţi d-le comisar că....
Roussi: Tacă-’ţi gura dobitocule ; lasâ-me se vorbesc eu. Trebue se ştiţi d-le comisar că am venit in faţa legei ca seve întrebăm dacă copilul este al lui Grilloie sau al meu.
Comisarul: Caro copil ?
Roussi : Un copil de trei ani pe care Grilloie l’a avut cu Marioara.
Comisarul : Ei ! dacă l'a avut cu Marioara, se înţelege câ este al lui Grilloie.
Grilloie : Ai vezut!
Roussi: Staţi că nu este aşa; de sigur d. comisar care cunoaşte toate codurile jurisprudenţei are se înţeleagă.... Tu lasâ-me se vorbesc şi taca’ţi gura. Ascultă d-le comisar cuma veuit treaba. Grilloie era prietenul meu şi se ţinea cu Marioara, din care pricină s’a ţinut şi cu mine in ziua de anul nou când i-am făcut uu cadou, ast fel în cât la Iunie a tulit’o de la Grilloie ca se vie cu mine fiind-că el era mojic, iar eu sunt bărbat delicat.
Aşa când am vezut că Grilloie tot ameninţă pe Marioara câ are se o mănânce friptă dacă nu se întoarce la densul, eu i-am zis: «Du-te pe cinci-spre-zeco zile şi vin’o isr îndărăt.» S’a dus şi iar s’a întors la mine şi dupe o lună iar s’a dus la el şi iar s’a întors la mine,şi a mers treaba tot aşa şase luni de zile, când cu el, când cu mine.
La urma urmelor Grilloie o întâlneşte pe stradă şi ’i umflă copilul şi ’l ia acasă, zieându’i că dacă a luat copilul o se ia şi pe mâ-sa. Eu nici una nici alto, me duc ic ofiţerul {ivii, şi recunosc copilul.
Comisarul: Dacă l’ai recunoscut e al d-tale.
Roussi: Ei, ai vezut !....
Grilloie : Ei şi 1 Apoi eu am se iau pe ma-sa de nevastă.
Roussi: ŞL eu vreau se o iau. Pe mine me vrea şi pe tine nu te vrea; me rog d le comisar se me ascultaţi, lntr'o seară, întorcându-ine acasă, Marioara me ia de gât şi 'mi zice : «Grilloie a fost aici,» atunci îl auz şi pe densul strigând: «Roussi I Roussi!» Me dau jos, merg de beau un pahar cu densul şi’rni istoriseşte: «%,ş vrea se me întâlnesc cu Marioara ca se ne înţelegem :» «Fie,» zisei eu.—Ne urcăm sus, Marioara îi dă afară, ne dam jos, mai intrăm in cârciumă, mal bem un pahar, îi spui că ar face bine se se potolească de vreme ce—
Comisarul: Ei 1 la urma urmelor ce poftiţi ?
Roussi: Poftesc se ’mi dea copilul îndărăt şi am venit ca se ’i porunceşti d ta se 'idea îndărăt.
Grilloie : Ştii prea bine că copilul nu e făcut cu tine.
Roussi: Nu e făcut cu mine, dar e al meu.
Grilloie: Prea bine, dar ştii câ e făcut cu mine.
Roussi: E făcut cu tine dar nu este al teu.
Comisarul: (către Grilloie). Trebuea se iei pe Marioara de nevastă înainte se fi recunoscut Roussi copilul. A-cum copilul este al acelui care l’a recunoscut.
Grilloie: Ciud&t lucru ! Dacă ve spui că e făcut cu mine.
Roussi: Da, înse nu e al teu.
Comisarul: Duce-ţi-ve de ve plimbaţi.
Şi iată ciudata situaţie a unui om care este tată fără se aibă copil şi al altuia care are un copil, fără se fie tată I
J.	Moinaux.
ATENEUL ROMAN
Joi 5 Ianuarie la orele £ 1/2 p. m. vastă sală de subt cupola Ateneului era plină de publicul cel mai a-les şi cel mai distins al Capitalei.
De ca era vorba?
D. Esarcu arată publicului că sala nu este încă cu desâvîrşire terminată şi câ’i mai trebue multe înfrumuseţări pentru ca se ajungă a sa pre-siuta publicului sub forma ei definitivă, că n’ar putea fi vorba de a inaugura această sală, încă mai puţin de a face inaugurarea solemnă a întregului edificiu.
www.dacoromanica.ro
Sala de şi nu - g . ta, este deschisă publicului pentru o experienţă, pentru o Încercare asupra acusticei ei. D. Esarcu făcuse apel la câte-va talente musieale pentru acest scop. Experienţa ce facem astăzi, a zis d. Esarcu, indică principala destina-ţiune a Salei.
Am deschis sălile de jos ale edificiului nostru printr’o exposiţiune a artelor plastice, pictura, sculptura, arehitectura. Deschidem astăzi a-cestâ sală cerând concursul celei mal ideale, mai spiritualiste dintre arte: Musica.
Artele prin urmare vor fi oaspeţii favoriţi, ospeţii de predilecţiune a le acestui templu ce am înalţat mai cu deosebire în onoarea lor.
D. Esarcu aminteşte publicului căa forma şi a desvolt* gustul Frumosului prin amorul şi cultivarea Artelor şi a lucra pentru ceea ce se poate numi partea estetică a cultu-rei umane, a fost pururea una din preocupaţiunile principale ale Ateneului.
Fiind că nu voeşte a da nici un caracter de solemnitate întrunirii pe care o consideră ca făcută în familie, în marea familie a Ateneului, d. Esarcu resislâ tentaţiunii de a face un discurs pentru a proba că dacă instrucţiunea, adică desvolta-rea facultăţilor intelectuale, este un mare, lucru într’un individ ca şi într’o naţiune, este însă ceva şi mai mare aceasta e : înfrumuseţarea i-nimei, înobilirea sufletului, înălţarea sentimentelor; aceasta e educa-ţţunea propriii zisă. De aceia d-uu Esarcu cere ca artele se ocupe un loc însemnat în educaţiunea noastră naţională.
Nu ne propunem a face o dare de seamă amănunţită de diferitele piese musieale esecutate de eminenţi artişti şi dile*anţi care au luat parte la această mică serbare ; doemne’.e Chrisenghi şi Bauer, dd. Diaz de So-ria, Alfieri, Micheru, Gruber, etc. De şi, putem zice improvizate, a-ceste piese au avut un succes i-mens şi la un moment dat un freamăt de entusiasm cuprinse tot sala când d. de Soria intona acea piesă magistrală şi de o composiţiune atât de puternică care se numeşte exta-sul lui Solomon.
Această primă experienţă a demonstrat ca acustica sălei este minunată. Remâne a se face o nQue încercare cu coruri şi orchestră in Joile viitoare.
D. Esarcu, în scurta sa cuvln-tare, a zis câ inaugurarea solemnă a Palatului Ateneului se va face la o epocă ulterioară care se va hotărî la timp.
In ce va consista această inaugurare ?
Fără îndoială a înzestra capitala ţerii cu cel mai frumos şi mai im-posaut monument ce ea posedă este un merit. Dar aceasta este dupe noi un lucru secundar, ldeea care se leagă cu acest monument, ideea ce el trebue se incarneze este mai important lucru de cât monumentul însuşi. Cunoaştem scopul ce urmăreşte societatea Ateneului şi nu punem în îndoială oare-care sarviciurî ce eu a adus mişcării intelectuale din ţară Ştim câ Palatul Ateneului va da azil principalelor societăţi de cultură din ţară şi câ el va putea cu timpul deveni un centru de oare care activitate ştiinţifică, literară şi artistică.
Dar noi avem o idee mai înaltă despre misiunea noastră istorică aci pe confinele Oceidentului şi Orientului. Cititorii atentivi ai Epocei au putu vede i că, fără a afirma veleităţi de extensiune atât dincolo de Carpaţ', cit şi dincolo de Dunăre, a-vem ambiţiunea ca România se devie cu timpul un centru da atrac-ţiune pentru populaţiunile ce ocupă ac ste regiuni. Credem ci ne este permis se aspirăm la un f. 1 de ege-monie intelectuala, artişti.’,a,literară şi ştiinţifică aci în Orient. Credem că chiar în interesul desvolUrii noastre interioare, este biuo se deschidem naţiunii noi orizonturi în privinţa misiunii sale exterioare; se’i arătam un ideal mai înalt, so ’i Înălţăm privirile către un far mai depărtat.
Istoria noastra naţională ne arată că în toate epocele de deşteptare,
EPOCA *
9 IANUARIE
Românii au avut instinctul misiunii lor istorice în Orient.
Nu vom cita de cât un fapt care se leagă cu propunerea ce voim a face relativ la inaugurarea solemnă a Monumentului Ateneului.
Sînt acum mai bine de trei secole şi jumătate,Neagoe Basarab.cu oca-sia tirnoselii Catedralei sale de la Argeş a invitat şi a întrunit aci in ţară la noi pe Patriarhul Constan-tinopoluluî, pe mitropoliţii şi episcopii din Sirbia, Bulgaria, Macedonia etc. pe egumenii de la muntele Atos.
De ce cu ocasia inaugurării celui mai frumos monument civil construit în zilele noastre, n’am face ceea ce a făcut Neagoe Basarab cu ocazia inaugurării celui mai frumos monument religios din timpul seu ? De ce n’am invita la inaugurarea A-teneului pe oamenii de litere, pe savanţi şi înşişi pe unii din oamenii politici eminenţi ai micelor state din Peninsula balcanică ? Nu mai este vorbă că Românii de dincolo de Car-paţi îşi vor avea locul lor reservat la această serbare, la această olym-piadă a Ateneului.
Vom reveni poate cu altă ocasiune asupra acestei idei, pentru astă-zi ne mulţumim a o emite şi a o supune la apreciaţiunea literaţilor şi chiar a oamenilor noştri politici.
SPECTACOLE
Putem da cetitorilor noştri o veste bună. Direcţia Teatrului Naţional a ’nceput tratativele cu iubiţii artişti C. Nottara, Aristiţa şi Gr. Manoles-
cu, spre a-I readuce în Bucureşti.
*
* *
Comitetul teatral întrunindu-se Vineri seară, a delegat pe dd. D. R. Rosetti şi Patraşcu, ca să Inlocuească pe d. L. Carageali în timpul absenţei d-sale, în urma unul congediu de o lună.
*
♦ *
Marţi seară se va representa la Teatrul Naţional opereta Domnul Choufleurl.
Această operetă urmînd să se joace la 17 Ianuarie de mal mulţi diletanţi în saloanele d-lul Colonel Lahovary, ni spune că mare parte din sosietatea bucureşteană va veni Marţi la Teatru Naţional ca se vadă Choufieuri,
te: le gr am: e
(Depeşe de la corespondenţii noştri particulari şi serviciul «Havasnl.
Tzarul si pacea
Londra, 17 Ianuarie.
DailyTelegraph laudă spiritul pacinic al Ţarului. El speră că Germania nu va face nuol înarmări care ar obliga pe Rusia să se înarmeze şi ea.
Victoriele Arabilor
Zanzibar, 17 Ianuarie.
Arabil aii atacat şi distrus Duminică staţiunea misionarilor germani din Tugu, la 15 mile la vestul Darel-Sale mulul.
Opt misionari au fost măcelăriţi. Artileria Germana
Berlin, 17 Ianuarie.
Politische Nachrichten, zice ca guver nul german n’are intenţiunea să pre sinte un proiect de reorganizare a arti
erieî sad a unei sporiri al numărului actual al bateriilor. El şl propune numai să compiecteze ateiagiul, chiar în timp de pace, a tutuior tunurilor al u-nui mare număr de baterii, şi da a stabili pe graniţă, conform sistemului francez, chesoane de artilerie înhămate.
Acesta ar fi minimul de obţinut in faţa superiorităţii numerice a artileriei franceze.
Ordinul Luisa
Berlin, 17 Ianuarie.
Împărăteasa Augusta renunţând la protectoratul seu al ordinului Luisa, împăratul a invitat pe împărăteasa Victoria-Augusta să accepte acest protectorat.
Sanetatea prinztuluide Bismarck
Berlin, 17 Ianuarie.
Gazeta Germaniei de Nord desminte toate ştirile relative la o pretinsă in-disposiţie a principelui de Bismarck a cărui sănătate este bună.
Principele de Bismarck la ambasadorul englez
Berlin, 17 Ianuarie.
Principele de Bismarck a visitat în timpul serei pe ambasadorul englez.
Chestiunea paşapoartelor
Berlin, 17 Ianuarie. Reichstagul discutând bugetul drumurilor de fier, d. Petri cere suprimarea măsurilor ielative ia paşapoartele la graniţa franceza.
Ministrul de stat, d. de Boetticher răspunde câ aceste măsuri mal sunt necesare în interesul păcii şi al prospe-ritaţei Germaniei.
Demisia d-lui de Friedberg
Berlin, 17 Ianuarie.
Monitorul Imperiului zice câ împăratul a acceptat demisia ministerului de justiţie d. de Priedberg.
Sosirea [ambasadorului rnr.
Borna, 17 Ianuarie.
Ambasadorul Rusiei a sosit. Tulburări in Bulgaria
Paris, 18 Ianuarie.
Corespondentul vienez al ziarului Les Debats semnalează desordine grave în Bulgaria, el vorbeşte de proclamaţiuni insurecţionalelaTlrnova şiln alte oraşe.
Cautarca lui Eoaiu-Bey
Cair, 18 ianuarie.
Un mesager trimes la Kirtum de către autorităţile din Suakim s’a întors după o călătorie de 24 de zile. La Kar-tum nu era nicl-o ştire autentica în privinţa lui Emin.
Politica germana în Africa
Londra, 18 Ianuarie.
Times, constată influenta funestă a politicei germane în Africa, politică care a resculat pe indigenii în contra civilisatiunil europene. El constată câ d. de Bnmarck a pierdut mult din prestigiul său în Europa.
Misionarii germani
Zanzibar, 18 Ianuarie.
Numai patru misionari germani au fost măcelăriţi. Alţi trei sunt reţinuţi prisonieri de arabii cari cer o răscum: pârare. Doul au fugit.
Suprimarea tratei negrilor-societatea germana africana
Berlin, 18 Ianuarie.
Consiliul federal a fost sesisat de proiectul privitor la protecţiunea intereselor germane şi la suprimarea tratei negrilor în Africa orientată.
Acest proiect ţinteşte la o cerere de credit care se poate urca până la 2 milioane de mărci.
Măsurile trebuincioase se vor lua de un comisar al Imperiului, care va exercita în acelaşi timp supraveghirea sa asupra sosietăţii germane africane şi asupra amploiaţilor săi.
Principiile politicei coloniale germane rămân aceleaşi cari aii obţinut aprobare Reichstagului în timpul discuţiu-ml de la 1884—1885.
Complotul softaielor-Ancheta-Ştiri j de schimbări ministeriale.
Viena, 18 Ianuarie.
, ’ | Se anunţă din Gonstantinopol ca co- i
misiunea instituită la Yiidiz-Kiosk pentru a instrui afacerea Softaielor continuă ancheta sa şi câ a interogat mai cu seamă de mal multe ori pe marele vizir Kiamil-Paşa şi pejDjevdet Paşa, minis-trual justiţiei, pus în causâ de deposi-ţiunele Softaielor arestaţi.
Acest incident provoacă ştiri de schimbări ministeriale.
Desminlirea tulburărilor din Bulgaria
Sofia, 20 Ianuarie.
Turburările semnalate In Bulgaria de către jurnalul «Debats» sunt lipsite de temeiu.
Neutralitatea Belgiei si a Luxemburgului
Londra, 20 Ianuarie. «Standard» examinează eventualitatea care poate să decurgă din moartea regelui Olandei şi, afectând a crede câ neîncrederea hrănita în această privinţa în contra Germaniei e curat gratuită, el face să reiasa absoluta trebuinţă de a respecta neutralitatea Belgiei şi a Luxemburgului, şi declară că Statul care ar viola această neutralitate ar trebui să fie considerat ca inamicul public al Europei.
Un trădător
Paris, 20 Ianuarie.
Un expediţionar al ministerului lucrărilor publice numit Blondeau, a fost arestat ieri pentru ca a voit să venzâ Germaniei documentele privitoare la drumurile de fler strategice din regiunea Estului.
Mortea comitelui de Monts
Berlin, 20 Ienuarie. Vice amiralul, Comite de Monts, a murit.
Scrisoarea episcopului din Breslau
Posen, 20 Ianuarie.
O scrisoare a principelui episcop din Rreslau, M-iorul Kopp, îndeamnă clerul să nu asiste la întrunirea poloneză din Februarie la Posen.
Drapelul principelui de Battenbcrg
Sofia, 20 Ianuarie.
Vechiul drapel ce fâlfaia pe palatul şi care purta insemnele principelui de Battenberg, a fost înlocuitfâră de veste, sunt clte-va zile, cu un alt drapel purtând insemnele casei de Coburg. Acest fapt dând loc la diferite comentări,drapelul casei de Coburg fu înlocuit eri cu un drapel naţional. Dar azi dimineaţa drapelul casei de Coburg fâlfâie din nou d’asupra palatului. Această nouă apariţiune este criticată într’un chip diferit.
împăratul si episcopii din Cracovia
Viena. 20 Ianuarie.
împăratul a decernat fie cărui epis-coa din Cracovia rangul şi titlul de principe episcop.
Noul cabinet Sârb
Belgrad, 20 Ianuarie. Ştirea că fostul ministru d. Vuicî, ar fi fost însărcinat de regele să formeze noul cabinet, este neîntemeiată.
Interzicerea representaiiî unei piese
Paris, 20 Ianuarie.
Consiliul de miniştri a decis dupe părerea ministrului afacerilor străine, să se interzică representaţia la teatrul «Gymnase» unei comedii intitulate «L’Officier bleu» (Ofiţerul albastru) ca putând să provoace susceptibilităţi internaţionale şi se bleseze stima datorită unei puteri amice, punând în scenă curtea Rusiei.
Întoarcerea prinţului Ferdinand
Sofia, 20 Ianuarie.
Principele s’a întors ia miezul nopţii cu OritnL-Express, însoţind pe principesa Clecuentina. A fost primit la gară de miniştri, de funcţionarii superiori, de ofiţerii garnisoiaei, de a-gentul diplomatic a! Serbiei şi de notabilii oraşului.
Garda de onoare şi o rausicâ militară erad de asemenea pe cheiul gării.
In oraş, trupele formau gardul până la Palat.
Sănătatea Regelui Olandei
Uaga, 20 Ianuarie.
Starea regelui Olandei s’a Îmbunătăţiri puţin.
INFORMATIUNI
Marţi va apare în Monitorul oficial, decretul de graţiare şi de comutare a pedepsei ţăranilor car! au fost condamnaţi de către curţile cu juraţi sau de tribunalele corecţionale.
*
Aflăm ca consiliul Comunal al oraşului Galaţi va demisiona în corpore, împreună cu primarul d. C. Ressu.
#
D. Michel, profesor de scrimă, la Jockey Club şV la şcoala de a-plicaţiune, a remis d-lul general Mânu ministru de resboiu, un proiect pentru infiinjarea în Capitală a nnei scoli de scrinvg militară.
tt
Alegerea comunală din Mizil, casată printr’o hotărîre a comitetului permanent din Buzeu, a fost confirmată de ministerul de interne.
n
Revista trecută de M. S. Regele tu ziua de Bobotează a î'âusit în-tr’un mod strălucit.
M. S. Regele a felicitat cu a-ceastă ocazie pe d. general Mânu ministrul de Resbel, care la rîn-dul său a transmis şefilor de trupă mulţumirile M. S.
*
D. Behrmann corespondent militar al ziarului englez Standard să află de vre o două zile în Capitala. D-sa va sta mai mult timp in ţară, aşteptând precum însuşi a zis, evinimentele din Bulgaria, care vor fi urmate dupe părerea d-sale de o intervenţie a Rusiei.
*
D. general Mânu, ministrul de Resbel, a deci*s ca să se elaboreze un proiect do lege relativ la voluntariatul ce sunt ţinuţi se facă bacalaureaţi. Eată bazele principale pe cari va fi elaborat acest proiect.
1.	Termenul de şase luni va fi mărit la un an.
2.	In cele din urmă trei luni. voluntarii vor fi ţinuţi a urma nişte cursuri speciale la şcoala milita.iă.
3.	Examenul de ofiţer în rezervă nu se va face de cât în ul-
tima luivq a termenului de un an.
4.	La caz când candidatul ce se presintă la acest examen ar cădea, dânsul va fi silit se mai facă trei luni.
5.	La caz când, şi după un al 2-lea examen voluntarul ar cădea, dânsul va fi trecut d’a dreptul în cadrele rezervei cu gradul de sergent.
*
Următoarea invitaţiune a fost adresată alegătorilor din Craiova !
D-nii proprietari rurali, alegători în colegiul I, II şi JI de Cameră şi Senat, sunt rugaţ' a se întruni Joi la 5 coreut, ora 2 p, m., la cercul Agricol, spre a ne consulta asupra lege! tocmelilor agricole şi altor legi ce interesează proprietatea rurala.
Colonel 1. Logadi, i. Bolintineanu, Aug. Pessiacov, Savu Siomanescu, Ştefan Plesia, Petre Cernâtescu.
Craiova, 3 Ianuarie 1881).
n
Succesul obţinut Joi, cu prilejul încercărei acusticei Ateneului Român, a îndemnat pe d. Esarcu să mai dea şi Joia viitoare un concert cu al cărui venit să acopere o parte din deficitul rămas de la ridicarea statuei lui Miron Costin.
n
A-lTalta-ieri s’a făcut la Roman, alegerea nnul deputat pentru colegiul. al treilea, loc rămas vacant prin optarea d-luî Mortzun pentru colegiul al doilea.
A reuşit d. Lasoar Veniamin candidaiul socialist cu 235 votilrl.
D. Neculai Ureche a obţinut 85 voturi, iar d. Gh. C. Botez 27.
n
Aflum cu adăncă mâhnire, că tânărul nostru amic Spîru Eftimiu a încetat din viaţă în oraşul Alger (Alger a).
Mistuit de o crudă boală şi după îndelungate luni de suferinţe eauo '1 sibse să părăsească locul de procuror pe lângă Curtea de apel plecase să caute puţină odihnă în streinătate.
Moartea l’a răpit în floarea verstei, lâsănd cele mai vii regrete în inima tuturor celor care l’a cunoscut’
*
Vineri, conform cu usul din vechime, I. P. S. S. Mitropolitul primat înconjurat de înaltul cler a mers cu Sf. icoană a naşterii la palat.
MM. LL. au bine-voit a opri pe I. P. S. S. Mitropolitul primat la dejun.
PENTRU SERBATORI
CASA i:\IIIC ItiiHIÎS Dl» FRAGA
Bucureşti, Hotel Kegal
vinde mobile de lux, bibelouri etc. din anul trecut cu un rabat de 50 0/0
Această vindere nu se va face de cât până la 6 Ianuarie s. v.	(1100)
FOITA ZIARULUI „EPOCA
U
VECINICA POMENIRE
PENTRU
DOAMNA TRISCA
(DUPE GUSTAVE NADAUD)
nii
EDGARD TH. ASLAN
Deună zi domnu Trişcâ, om bun şi iscusit,
Ca pentr’un soţ ferice, un negustor, cinstit, Stătea să’şl mistuiască gazeta dupe masă Cum face abonatul cu mintea sănătoasă.
Voios în al sâd suflet gusta veşti de-or ce sol, Dueluri, furtun, crime, furtuni, cumplite ploi, Când păru ’i sâ ridicâ de odată; ’ngâlbeneşte îşi freacă-ochii, cată d’aprope, reciteşte Aceste: «Marţi din Varna ni s’a telegrafiat:
In Marea Neagră vasul Stambulul s’a ’necat. S’a prăpădit vaporul, trei marinari scăpară,
Cel l’alţl cu pasagerii în valu>î s'afundară.»
Vă ’nchipuiţ1 durere 1 N’am spus că ’n acel ceas Cu doamna Tri;,iâ tocmaî venea perdutul vas. Ce face omul nostru ? Adine mişcat porneşte Şi pe primar, pe popă, pe rude le vesteşte.
Apoi s'îotoarse acasă, pe un scaun cade greu Şi plînge şi jâleşte şi geme ’n peptul său.
«Ea moartă I moartă! Doamne ! ce’mî mal rămâne
oare?
Lenuţo I nevestica I o dolid ! zile-amare !
Prin dîQsa numai lumea puteam să preţuesc
Şi azi netrebnic, singur, cutez să mai trăesc 1 Pustiu cumplit I ăst scaun lua cu osebire Tscere crudă 1 aicea stăm seara ’n convorbire. Adio dulci proiecte, odrasle ce visam,
Voiam s’avem o fată, un bâeţel doream.
0 1 cum In ea s’aflase, ca nici când adunate,
A trupului ş’a minţel frumuseţe minunate 1 AI, pllngeţl ochi, isvoare din voi să văd eşind Şi al meu stnge ’n lacrimi din vinele-mi ţîşnind. «Dar iarăşi ce uitare 1 ce remuşcârî I Vai 1 cine Mi-a zis s’o las sâ plece, să umble fără mine ? Muream totî, sau pe dtnsa aş fi scăpat’o eu.
Şi marea ridicata afundă trupul său !
Dar l'or găsi frumosu-ţî trup, plin de gingăşia Ce tot al meu să cade pân şi ’n mormlnt să fie.
Un monument scump, draga, din partea mi vel avea In care-odatâ umbra ţi va ’ntîmpina pe-a mea. Voi bronzul şi profirul uniţi să mi s’arate Pe el, cu lacrimi de-aur şi versuri comandate, Lucrarea timp va cere şi mulţi bani voi jertfi: Porfir, şi versuri, ş’aur... Dar fie cum o fi.
Glndind cât C03tă-aceste va socoti or care Că jalea mea nebună e făr’ asămănare.
«Ea a murit i ... 0 Doamne, de ce vrei să murim ? Or-când, or unda moartea ue-apucâ făr'să ştim. Să fie pe a ta voe 1 Ca bun creştin, şi bine Şi răd, tot, cu plăcere primi voi de la tine.
Nu mă mai plâng! Adio soţie, ’n raiul său Te cheamă Domnu, ’u mila-I te aibe D-zeu 1 Ded singur toată ziua voi sta de-aci nainte ; Urechea mea ’t închisă la dulce-I cuvinte.
Cu a ei înţelepciune nu-ml va mal zice dar N mieurl de acele ce sunt al vieţel har.
Obişnuia adisa.ce'i drept, să m’ocarască Ştia cu a*a gla.9 dulce o ;ara sâ rostească I Cât despre-al săd caracter... de 1 trebuia să-l ştii. S-rmina I iat’o moarta... şi poate eu greşii.
Voi să fi fost greşitul. O iarta-1, Doamne mare, Defectele ce biata acum nu le mai are.
«Să ne gândim mal rece: O să mă ’mpărtăşesc La jalnica serbare ; dec! să mă pregătesc.
Da, lmplini-vol bine prea sfiuta-mi datorie 0 haină neagră tocmai îmi trebuia şi mie.
0 1 scumpa mea consoarta îmi laşi un gol cumplit Ţ oi comanda veştminte şi liturghii.—Gonit Să fie luxu... ’mi pare de mult timp nefirească Trufia ce şi’n doliu mal vrea să strălucească. De-ajuns va fi o cruce de marmoră... Ce spun ?... De peatră... Pe-a ta groapă ceva flori o să pun. Ac-asta este cinstea ce’tî este cuvenită,
S’or-când simplicitatea cu jalea-I potrivită.
«Acum ce voi mal face ?—Intăf o să jâlesc.
Dur dupe-o lună, două ?... Plec să călătoresc. Călătorind, să zice, ajungi la cuminţie.
Mereu să stail cu dânsa voia a mea soţie. Cutreerând pământul, plutind pe ’ntinse mări, Afla-voi multe lucruri, vedea-voi multe ţări.
0 să trăesc. Ca mâine sfârşitul verel vine Vlnând guşti o plăcere ce’ţi face-or când mult
bine,
La suflet te ’ntăreşte, •’ţi-alină tristul dor,
Dă trupului tău vlagă... Costum de vînâtor îmi voi lua. Cu Leana nici gând de vtnătoare, D’anI patru-zecl m’apropiî şi pot s’ncep, îmi pare. Am ed o puşcă veche, cu cremene, dar voi Sâ capăt una care o încarci pe dinapoi.
Copoi vr'o patru ’ml cumpăr, prepelicari doi. Poate Mă vor costa o mie de franci aceste toate.
Ei şi ? Risipa-aceasta odată o s’o fac.
Cum da ea ban pe rochii eram s’ajung sărac.
0 iartă, Doamnă, vede tot omu ’ntâi de sine,
ŞUI tu ce econoamă era ea pentru mine,
N’aveam gospodărie, umblam râd îmbrăcat,
Din soţ sarac azi însă devin olteî bogat.
Uu traiu de prinţ voi duce cu ce mal am ca stare, Vorbesc d -un prinţ ce traiul şi’l duce ’n desfătare. Pun banii la dobânda ; negoţu ’mî păraspsc, Nu’ml vine muşterii de acum sft’J mal slujesc. Scăpai de ambiţiune, de or şi ce măhnire,
Burlac,rentierBunt astă zi.şiunchiu cu moştenire. Ce dulce’i să fii libnr, etnd ai robit în chin.
O s’am o casă bună, bun pat, bun foc, uun vin. Dad dese-orl petreceri, supeurl minunate,
Respir,trăesc, sînt tînăr, nebun sînt — Pe ’nvăţate Mâ pun şi ’ml ta ti licenţa—Dar verişonra mea ?.. E tânără Adela, frumoasă-t, blândâ-î ea I Ea mă iubea odată... o I o ! ce şlrengărie, Adelele, bâete, mal târzior să vie,
Abia eşti liber... Biata nevastă-mea 1... Nu zăd N’o ţin de răd.... In mila-î o aibă Q-z Q /
Dar nu era prra bună şi blândă tot d’a-una.
Ştiu că’mi juca la feste de zece ani într’una.
Aş fi pâstrat’o totuşi aşa cum o aveam,
Şi dacă ’ml sta ’n putinţă gândesc c’o şi scăpăm. Dar n’am putut. E oare, la urmă, a mea greşalâ Câ s’a ’necat Stambulul ? Ba nu, far’Indoiala. Barbat sunt şi sâ cade cu suflet oţelit S’tndur a mea durere... Şi de u’o fi murit ?...
Nu, nu : Stambulul, doară văd bine aioiast nume. Ce dracu 1 Doar prin ziare, nu vezi minciuni! Din
lume
S’a dus ! e bună dusă 1 şi nu pot să cîrtesc ŞL simt, etnd voi a plînge, câ parca-oi sâ pufnesc, Şi dacă mi s’ar zice : «Attrnâ de la tine Ca soaţa ta să învie. Ai vrea s’o vezi că vine ?»
Ed aş răspunde—nimeni n aude—«Nu’s nebun 1 Ce face Domnu ’i bine ; lui voi să mă supun I»
Şi cînd pe Ungă aceastami-ar da şi franci o mie. «Nu, d lor, aş spune, necaz să nu vă fie,
Dar de mi-aţl da şi două,trei,patru mii...nici glnd. De bani nu’ml pasă mie, ed unul nu mă vtnd /
— Nici zece mii nu’s bune?—N’ascult nimic, zău—
Iată
Dăm cincl-spre-zece—Lasă 1 — Dar două zeci ?...»
Deodată
0 lovitură bună răsună ’n uşă — «Ea 1 Femeia mea 1 Tu dragă ?—Ed—Dracu sâ te ia !» Aceste patru vorbe încet au fost rostite In cât de d-na Trişca nu fură auzite.
Din valuri o scosese tn braţe—un marinar,
Cum ? unde ? Na sâ ştie ; scurt o scăpase. Dar Făgăduise dînsa viteazului dr-pt plata Franci două-zeci mii tocmai. Pas sănu’i dai tndatăl Ast fel pentru a lui soaţa Trişcft-a plătit din greu. Franci două zeci mii. Aib’o în mila-S D zeu ! v
www.dacoromanica.ro
ICI
EPOCA - 8 IANUARIE
-(-) Vânzare in rate lunare si septamânale (-)-
CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN UUME
PENTRU FAMILLII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Aceste Maşine aii fost, graţie numeroaselor lor avanlagii, premiate la toste esposiţiile cu prime medali! şi diplome de onoare; poseda numeroase îmbunătăţiri asupre altor maşine de tot felul acesta, tntre care void cita: braţul lor înalt, care produce o mănuira usoarft şi comoda, suveica rara înfirare, aşezarea de sine a acului In adevăraţi sa positiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără nici un sgomot pentru care a şi fo3t numita cu drept cuvânt „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant
şi simetric.
Poseda 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile maşine! sunt lucrate !n oţel cel mal
fin ceea ce coniribue la soliditatea şi durabilitatea ei.
Deposil de maşine de cusut zise «de Lipsea» pentru cismarî; maşinele «Titania» şi şiling schiffchen» pentru croitori; c Wehler el Wiltonn pentru fabricanţi de lingerie.
BULEVARDUL ELISABETIIA	)
CÂSA GRAND HOTEL BOULEVARD	bucureşti
--( UNDE SE AELa Şl DEPOSITUL GENERAL )-- )
Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco	1W*
05
P
tl
<Q
P
1
P
B
d-
O
Singurul representant MAX LICHTENDORF
PHARMACIA CURIEI REGALE
FRĂŢII KONYÂ
JASSY
Medalie de aur	Viena 1883
RECOMANDA URMĂTOARELE PRODUCTE DIN PROPRIUL El LftBORATORIU :
înv DE QUINQUINA PERUGINOS CU MA-T iii LAGA. Asociaţiunea ferului cu quin-quina constitue un agent tlierapeutic foarte
Erecios In vindecarea chlorosei, anemiei, oalelor de stomac ia persoanele slabe şi convalescente, şi mal cu deosebire fn diferitele boale a femeelor şi feteior tinere.
Este reuniunea a doua elemente oin cele mal tonince şi întăritoare din materia medică.__________________Flaconul leî 3.
DIGESTIV GU PEPSINA. Acest vin III restabileşte dige'd.iuneadifioila sau in-complecla, linişteşte durerile gastralgicc, şi repara put -rile, favorizând asimilarea complecta a elimentelor.
Dosa: 1—2 păhăruţe do liqueur imediat după dejun şi masă. Pentru copii dosa ju-metate.	Flaconul lei 3.
1111! DE LACTOPHOSPHAT DE GALC1UCU ll!\ MALAGA. Phosphtwl de calc u este substmţa minerala cea mal abondentâ dm economia corpului şi cea mal necesara vie-ţel; ol este indispensabil pentru formarea si nutriţiunea oaselor, du aceia se li Ire-Duinţeazâ acest vin cu mult ei'ect mal cu deosebire la copii slabi, racheticl şi suro-fuloşi.
Dosa: 2—3 păhăruţe mici pe zi: pentru copii, atâtea linguri de masa. Flac. lei 3.
Y|J^ DE OyiUNQUINA GU MALAGA, se în-
trebuinţează ca tonic şi ca febril'ug în dosa de un păhăruţ mic sau doua linguri de masă, cu jxmOtate de oră înaintea fiecărei mâncări. — Pentru copii dosa în jumătate.	Flaconul lei 3.
\ÎIV DE QUINQUINA CU COTNAR. se în-I iii trebuinţeazâ ca tonic şi febrifug, In dosâ de un păhăruţ mic sad două linguri de masă, cn jumătate oră în intea fie cărei mâncări. - Pentru copii dosa în jumătate.
Flaconul lei 2.
TONI-NUTRATIV CU QUINQUINA SI GU GAGAO, DUPE BUGEAUD. Acest viu având pe langâ quinqiunaşi principiile solubile a bobilor de C.cao, este tonic şi tot-o-datâ si nutritif, de acea este recomandat persoanelor slabe si copiilor, mal cu deosebire inconvalescentâ.
Flaconul lei 3.E0,
M) DE LACTOPHOSPHAT DE CALCIU. Se iacasi vinul, convine mal cu deosebire copiilor sau persoanelor care nu pot suporta vinul. Flaconul lei 3.
DE CONDURANGO. Acest vin preparat cu vin de Malaga si cea mai bună coaja de Condurango Matapeiro, se între-bu nţează după ordonanţele d-lor medici, cu cel mal bun succes la'diferite boale de stomac si chiar la cancerul stomacului.
Ploconul lei 4.
liniaude gudron de norvegia
LllllJUllU CONCENTRATA. Aceasta li-

cuoare serveşte la prepararea imediată a apel de gudron limpede 2-3 linguri de masă ajung pentru un litru sau o linguriţă de cafea la un pahar cu apă.
Preţul t led 50 b.
Ţoale aceste medicamente sunt făcute cu cea mai mare îngrijire, cu materii de prima calitate ti cu Vtniaturi ilin propriile sale pivniţe.
Sxpcditiunile postate in provincii se fac in toate zilele.
Deposil in Bucureşti: Farmacia Brandusa. strada Clementei *5, si 1, Ovess i.
DENTALINA
Esenţa pentru gura
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
Ambele preparate cu acid pur, sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurel si a gingiilor. Ele conservă dinţii si daO gurei un mieos plăcut.
Preţul: 1 flacon dentalinâ, 3 fr.; t cutie cu pra urî, 2 f".
Deposite In Bucureşti: /■'. IV. Zurner, l. Ovessa, Bruss, Stella si Brandusa.	1104
REDESCHIDEREA
iiotelelei muu
F3STUL HOTEL LABES
STRADA LIPSCANI 2, BUCUREŞTI
Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor câl tor! şi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat tu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Camerile de la, 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună, cu sau farâ pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de a rn8 ouora cn vizitele d-lor si sper câ vor li pe deplin satisfăcuţi.	(1028)
Cn stimă, M. Weiuberger fostul antreprenor al hotelului Englitera.
ijss&m $
INSTITUTUL
HELIADE-RADULESCU
Este instalat in localitatea cea mai 'senatoasa din Capitala, iu vasla gradina Heliade. Studiile se Tec dupe programele scoalelor puiilice. Aci sunt 4 clase palmare si 3 liceale, si In fie care an se mai adaoga clase superioare liceale. Preparatiuni pentru şcoala militară. Preţul internatului este peutru clasele primare 800 lei, iar pentru clasele liceale de 1000 lei. 1103
UN T!\f 1) ONEST SI MUNCITOR caută un lil IIlVuil post de îngrijitor de moşie. A se adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64.	1109
NOUL PALAT AL ATHENEULUI
DESCHIS PUBLICULUI
MARE EAPOSITIUNE DE DELE-ARTE
INSTALATA IN SĂLILE ACESTUI PALAT
Exposiţiunea este deschisă tn toate zilele de la 10 ore dimineaţa până la 5 ore după amiază.
Preţul Intrări 1 led iar Duminecile 50 b. şi Joile 2 lei BlâMdSBERHaqBI
FABRICA
COMET“
DE SOBE MEIDINGER SI MCSINE DE BUCĂTĂRIE
ADOLF SALOMON
Cea mai practică şi economică sistemă de încălzire. Căldură şi arderea pot fi regulate In mod perfect. Focul se poate întreţine In permanenţă zile şi săptămâni Întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni da piatra şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionaţi. ^Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se s*?poate arde cok, .lemne, cârbuni de piatră, etc.
CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS.
I
«AMA GENERALA DE CONDUCTE DE APA
(SOCIETATE ANONIMA) LA LIEGE (BELGIA)
NO. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE PA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTORl HYDRAULICI, STĂVILIRE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
--GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, T U B TJ R I cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1888, Anvtrs 1888. Medalie de aur: Craiova 1887.

BIROUL
STRADA SMâRDAN N. 8
UBuursncx
DEPOUL
STR. STIRBEI VOD N.6
BUCURESCI
, v*-~ J . U V: ’ r • >
■Km
L0C0M0B1LE SI BATOZE BE TBEERAT

Sistemul cu 2 fusuri curbate si acel cu mişcare exentrica, ambele pre-vezute cu noul aparat de scuturat cu furci.
’Mi permit a atrage atenţiunea onor. agricultori asupra noilor Loco-mobile si Batoze de treerat. din fabrica
RUSTON PROCTOR & C°- LINCOLN
care suni din nou perfecţionate si prevezule cu noi modificări practice
Aceste maşini vor Ii expuse In vedere de la 1 Februarie viitor la
Depăşitul meu din Strada Bibescu-Voda 6, si la Sucursala mea în Braila, Strada Bulevardul Cuza, 114.
Domnii amatori ele maşini Ruston Proctor sunt, rugaţi a.-ini transmite comandele d-nealor mai din vreme spre a le putea efectua la timp,
MORI SIMPLE DUBLE SI TRIPLE
pe postament de fer din fabrica şi pe postament de lemn din fabrica
CLAYTON SCH U TTLEXV ORTH
cu pietre franţuzeşti de 36 şi 42 ţolurl
pietre de mmmmiim
DIN
LA EERTE SOUS JUNARRE
formate din 5 6 bucăţi întregi de la periferia până la mijloci
Toate dimensiunile se găsesc în de-positul meu
W. STAADECKER
Bucureşti. — Str. Smurdan, H

Tipografia Ziarului „Epooa1
Tipărit cu cerueala Ch. Lorilleux-Cle Paris
Girant responsabil V* P. Gheorghlu
www.dacoromanica.ro