ANULIV No. 937 A DOUA EDITIUNE JOUI 5 (17 IANUARIE) 1889 NUMERUL 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Bncnrenci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 let, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In aUrelnrtate: La toate ol'flciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 15 BANI NUMERUL ANUXCIUHILE OIN ROMANIA SE PRIM ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: A gr nor Havan, Place de la Bourse, * Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurî si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segăsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul 8*. Ger-maln, \o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA No. 3,—Piatza Episcopiei»—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.— Piatza Episcopiei.—No. 3. LIBERALII PARAZIT! FUNCŢIUNILE PUBLICE LA REFORMA! CRIMA DIN STRADA SOARELUI LOGODIŢII LIBERALU PARAZIŢI Un simptom semnificativ al stării tn care a ajuns partidul libe-beral, este că în zinn de azi, poţi găsi liberali pretutindeni aiurea de cât tn partidul liberal. Precum şampania autentică o mal poţi găsi în Rusia or în America, numai tn patria ei n’o găseşti, aşa poţi descoperi liberali în rândurile radicalilor, conservatorilor or a socialiştilor, numai tn partidul liberal nu-I găseşti. Liberalii d-lul Ion Brătianu s'aii dat afund, liberalii d-lui Dim. Brătianu au deşertat, şi toate cele-l’alte specimene de liberali s’au. risipit ca pui de potârniche în toate direcţiunile. Precum Sardou a imortalizat pe Benoiton, acel personaj de comedie indispensabil pentru a complecta piesa sa, dar a cărui rol constă tn a nu apare nicl-odată pe scenă, căci el nu e nicl-odată acasă ; aşa liberalul din zilele noastre, trebuind şi el se aibe o existenţă fie chiar problematică pentru a complecta nomenclatura grupurilor noastre politice, a fost personificat de d. Nucşoreanu, în tipul liberalului-voiajor. Iar liberalii fac haz de d. Nucşoreanu, fără a simţi critica amară şi profunda filosofie ce să ascund în acest personaj, incarnaţiune vie a liberalilor din zilele noastre, care nu mal trăesc o viaţă proprie a lor, care nu mal există prin ei însuşi, care nu se hrănesc de i-deile lor. Pentru a arăta situaţia exactă a partidului liberal am rugat tntr’o zi pe d. Dim. Brătianu să ne a-rate din cine să compune partidul său, or cel puţin statul său major, or chiar comitetul său diri-gent. Insă nicl-odată n’a putut şi nu va putea d-sa să satisfacă a-ceastă cerere. Căci liberalii nu-I mal găseşti la domiciliul lor. Unii deşertând de la ideile lor s’au făcut radicali ; alţii aii mers la conservatori. Şi acilea nu vorbim de toţi a-ceia care, dându-şi seamă că conservatorii mal bine ca liberalii ştiu să respecte libertăţile publice şi văzând pericolul socialist, s’au unit tn mod franc şi leal cu pai*-tidul liberal-conservator. Vorbim de toţi acel care aii pretenţia să-şi păstreze individualitatea lor de liberali, de şi să afiă în tabăra radicală or conservatoare. Vorbim do acel paraziţi care trăesc din spinarea celor-l-alte partide, care împrumută ideile lor radicalilor or cer favorurile conservatorilor şi aii pretenţia să rămâe tot liberali. Şi pentru a împăca această situaţie cu pretenţiile lor liberale, ol recurg la fel de fel de şiretlicuri, precum de a zice că între conservatori el preferă pe cel mal puţin conservatori. Ast-fel paraziţii junimiştilor susţin că aceştia sunt mal liberali de I cât conservatorii, iar paraziţii conservatorilor afirmă că aceşti din urmă sunt mal liberali de cât junimiştii. Aceste tertipuri însă nu înşeală pe nimeni. Ele dovedesc numai starea de descompunere în care a ajuns partidul liberal. Acum câţl-va ani n’aveam ca liberali de cât liberalil-naţionall. începând descompunerea să intre în partid, am avut acum cât-va timp liberali\-disidenţi. Astă-zi avem speţa nouă a li-beralilo r-paraziţi. E probabil că liberalismul va trece prin o ultimă fază: După liberalii -paraziţi vom avea libe-ralil -părăsiţi. TELE GR A.ME (Depeşe de la corespondenţii noştri particulari şi serviciul «Havas»). Prietenie de anul nou Belgrad, 15 Ianuarie 9 ore seara. Regele Milai şi prinţul Ferdinand ’şl-au schimbat nişte telegrame foarte cordiale cu prilejul anului nod. Pacea armata Londra, 15 Ianuarie. Standard zice că Europa va fl recunoscătoare pentru cuvintele pacifice pe care Wi helm II le-a rostit eri, la deschiderea Dietei Prusiei, dar ca ea ’i-ar da o valoare mai mare dacă atarl cuvinte n’ar fl însoţite de pregătiri militare care par că nu se vor opri nici odată. Discuţia bugetului Paris, 15 Ianuarie. Gomisiunea aleasă de Cameră pentru a studia proectul de imposit asupra venitului, a respins cu totul proectul propus de ministrul de finanţe. Sclavia in Africa si Parlamentul german— lutervenlia prin-ului de Bismark in discuţie Berlin, 15 Ianuarie. Cu ocasia discuţiunei budgetului ministerului afacerilor streine, d. Richer a criticat tn Reichstag, procedările companiei germane în Africa şi ale consulului general al Germaniei la Zanzibar. Principele de Bismark respunzând d lui Richter, declară că ’şl reservă dreptul de a lua cuvântul în asta privinţă când se va discuta proectul de lege colonială. Cancelarul a zis : «Nu se poate suprima de odată lucrările impuse sclavilor de un timp imemorial ; acesta ar fl primejdios pentru interesele Germaniei şi s’ar aţâţa puterile streine In contra noastră. Aceasta nu e de sigur in-tenţiunea d-lui Richter, cu toate că presa liberala patronează or-ce lucru care e de natură a provoca încurcături pentru Germania. Berlin, 15 Ianuarie 11,50 seara. D. Richter atacând în Reichstag pe consulul german din Zanzibar, a zis : «Trebuia să ştie că compania nu era în stare să execute condiţiunile tractatului săă şi să esercite drepturi suverane». Partidul liberal, adaogă d. Richter, este mândru că are o presă care spune adevărul tutulor, chiar şi persoanelor sus puse. Prinţul de Bismak respunde, că a-ceastâ presă nu spune adevărul. D. Bamberger declară, câ nu va vota fondurile cerute pentru coloniile din Africa. D-sa adaoga ca socoteşte, câ serveşte Statul refuzând de a favorisa o politică de aventuri. Berlin, 15 Ianuarie. Reichstag. —D. de Bismark răspunzând d-lui Bamberger, care atacase politica urmată in Africa, zice că negocierile pendite cu Enghtera permit a se bizui pe sprijinul acestei puteri pentru menţinerea drepturilor Germaniei, «dar adaogă el, discursuri ca acel rostit de d. Bamberger vatâma foarte grav negocierile noastre cu străinătatea». D. de Bismark conchide condamnând atitudinea opoziţiei. O misiune rusa in Africa Roma, 15 Ianuarie. Misiunea rusească AcinofT a părăsit Suakimul pentru Obsk. In toate staţiunile, consulii francezi aii salutat’o într'un mod oficial. Roma, 15 Ianuarie 11,50 seara. Riforma zice că expediţinnea Aci-nof n’are nici un caracter politic. NEADEYER Naţiunea nu se mulţumeşte a fi gazeta cea mai spirituala din ţară, ea aspiră a fl şi gazeta cea mal mincinoasa din capitala. Acum dou£ zile organul d lui Dim. Br5-tianu a afirmat din noU ca în Camerile alese în Ianuarie 1888, eraO numa' 8 conservatori şi că partisanil d-lui Dim Brătianu erafl în număr de 45. Dam din nod o formală desminţire organului d-lui Brătianu. Diferitele nuanţe conservatoare eraGre-oresintate prin vre-o 30 de deputaţi din care putem cita 24 pe care ni’i aducem acum |a-minte. Iatâ-i: Lascar Calargiu, G. Vernescu, P. Carp, Ion Marghiloman, Al. Marghiloman, Mi-hail Marghiloman, Al. Demelriad, C. Ressu, G. Robescu, Ion Lahovari, C. Pariano, Ba-dulescu, Al. Ştirbei. Aug. Pessiacov, Dr. Garoflii, N. Popescu, II. Isvoranu, Buri-leanu, Col. Fililis, N. Filipescu, M. Pacu, Corist. Cogdlniceanu, Iacob Negru\\i, Em. Mavrocordat, ele. Bine voiască d. Dim. Brătianu a enumera şi d sa pe partisanil săi închipuiţi ce sS aflaQ în Camera trecuta. LA REFORMA! De la o vreme a ’nceput să se vorbească de reformarea partidului colectivist. Şi 'n adevăr, pentru ca lucrul să aibă oare-care aparenţă de veracitate, clubul liberal-naţional n’a primit între membrii săi pe căpâteniile colectiviste, pe a tot-puternicii de odinioară, cum de pildă e Radu Mihaiil, Dimancea, şi alţii. Ori-ce s’ar zice, e caracteristic faptul, că a doua zi după căderea de la putere, un partid să isgoneaccă din sinul săti pe cel mai însemnaţi membri, pe aceia cari în timpurile de ’mbelşugare bugetară cîrmuiau treburile partidului. Decât, noi în doi-spre zece ani de zile, ne-am deprins să fim foarte sceptici cu colectiviştii şi chiar acolo unde se afirma din partea lor intenţii lăudabile, nu putem vedea decât tot şiretenia cea mal şireată. Câcl d. ex. Radu Mi-haiu este personificarea cea mal elo-cuentă a colectivităţeî, şi a priva pe a-ceasta de un aşa odor, este a o anihila, a o nimici fără remuşcare. lai lupului însuşirea de a da raita printre ol şi lupul nu va mal fl lup; ial colectivităţe! însuşirea de... a avea un Radu Mihaiil şi biata colectivitate va rămâne doar umbra unul vis. Şi ştiţi pentru ce încă nu credem In purificarea cetei colectiviste? E foarte simplu : pentru câ sunt mal mult de cât indicii grave, sunt dovezi bătătoare la ochi, câ şi aci e tot farsă. In adevăr, Radu Mihaiil n’o mal fi, dar Nacu ? Dar Sturza? Dar Stâtescu ? Dar... şi acest dar e foarte serios... Ion Brătianu? Aceştia nu sunt oare şi as-tă-zl în fruntea bucatelor. Oare nu tot ei conduc pe mercenari ? Apoi când nici Ion Brătianu, nici Sturza, nici Nacu, nici Stâtescu nu lipsesc, cum voiţi să vă credem, că aveţi de gând să vă călugăriţi mai serios de cât celebrul Raton ? Sunt lucruri care se pot purifica şi sunt altele menite a sfîrşi printr’o infecţie purulentă îngrozitoare ... Poţi foarte bine să faci operaţia unul deget gangrenat, dar nu poţi purifica uu organism ros de tuberculosâ pân’ la ciolane... Morfina e, în acest caz, curată parigorie de om bolnav. Câcl In definitiv, când al aceiaşi fruntaşi, când ai aceiaşi presă smintită, care nu ştie să vorbească decât de ju-gănarl, când al aceaşl tactică nenorocită, care te-a adus la marginea mor-mîntulul, — nu-I destul să răspândeşti vorba câ al să te cuminţeşti, oă al să te reformezi, afară numai dacă nu înţe- legi prin reformare aceea-ce se ’nţelege în armată: când o tunică, sad mal ştid ed ce, se rupe cu desăvtrşire, — atunci se dă la reformă, adică se scoate cu totul din uz, se aruncă la lada cu gunoid. Aşa reformare înţelegem, alt-fel e curat apă goală, nu face două parale toată vestea de purificare. Şi să se noteze, că aci nu mai vorbim de programul politico-economic al co-lectivitâţel, ci numai din punctul de vedere al oamenilor care compun ăst partid. Când am mal vorbi şi de program apoi ar trebui să le amintim ce ad fâcut vreme de 12 ani şi la cele-a slujit el. Concluzia e că stârnesc de pomană vorba că se vor face radicali; cel mult pot să se facă ridicull. Acel care ad nenorocirea să primească aproape zilnic visitele a două trei persoane ce solicită mşred o funcţiune publică au observat negreşit următorul lucru : Nici o dată postulantul nu cere o slujbă în administraţia poştelor şi telegrafelor. El doreşte o funcţie de sub-prefect, de vameş, de controlor financiar, de poliţaid, o slujbă la banca naţională, o slujbă la creditul agricol, dar nici o dată nu pomeneşte ceva despre direcţia poştelor şi telegrafelor. Aceasta escepţiune nu provine de cât dintr’o causă foarte simplă, foarte lesne de înţeles : toate îuncţiunele publice se dad fără cea mal mică condi-ţiune de admisibilitate; singurele funcţiuni de la telegraf şi poşte nu se dad — în virtutea unei legi, — de cât pe baza unor condiţiunl anume determinate şi drepturile la înaintare sunt supuse unor condiţiunl precise peste care nu se poate trece. E deci Învederat că în zioa când se va pune în practică proectul de lege de la 1886, asupra admişi bilităţel în funcţiunele publice, vom scăpa şi de postulanţl, vom Împuţina şi numărul funcţionarilor răi. E Învederat că omul care va şti că nu poate intra la interne sad la flnance, la temniţe sad la regie, de cât atunci când va poseda a-nume cutare şi cutare cunoştinţe, de cât atunci când va depune un examen, nu va nial perde timpul săfl pe scările Ministerelor dacă ştie că nu însuşeşte condiţiunile prevăzute de lege şi va căuta şă’şl câştige viaţa în limitele cunoştinţelor sale. Atunci toţi feciorii nu vor mal a-vea poftă să devie sub-comisari şi vor căuta stăpân în loc să caute slujbă; comercianţii cel mici îşi vor vedea de prăvălioara lor, în loc să se glndească la posturi da intendenţi pe la spitaluri şi de directori pe la temniţe, în sfârşit acel ce ad învăţat anume administraţia, vor şti câtrebuo să se bizue pe munca lor, pe anii lor da serviciu, iar nu pe propteaua unul deputat sau senator. E de netăgăduit că în ţara noastră avem aproximativ pentru fie-care slujbă In parte cel puţin doue-zsci de po3-tulanţl care rând pe rend să plimbă câte două trei luni azi acolo, mâine dincolo. Daţi afară din servicid după câte va luni, spre a facă loc altuia care asemenea e menit să facă loc altuia, aceşti oament ad rămas cu uu fel de credinţă că irebue se le mai vie încă o dată rândul sâ intre în slujbă şi de aceia cu-treeră stradele, cutreeră cafenelele în zilele de restrişte, refuzând or-ce fel de alta muncă. Li se pare că s’ar degrada intrând ca băeat însărcinat cu vânzarea Intr’o prăvălie, sad ca îngrijitor la o moşie, li se pare câ fără o funcţie a Statului nu pot, nu trebue să trâească. Toate aceste rele s ar curma în zioa când se va vota legea pentru admisibilitatea şi înaintarea în funcţiunele publice. Cum şi ce fel trebue întocmită această lege, e o chestiune secundară, e o ces-tiune de discutat, destul pentru moment să se admită de urgenţă necesitatea tntocmirei et. Aga, CRIMA DIN STRADA SOARELUI Afacerea Miulescu.—Afacerea Gogu Canta-cuzino-Gonciu-Soare etc.—Noi detaliuri despre culpabilitatea d-lui Cantacu-zino.—Putina lumina esita.—Cum sta afacerea.— Declaratiunil# lui Soare. Martori.—Transferarea lui Miulescu. Când se va termina afacerea. Gogu Cantacuzino - Gonciu -Soare D. Gonciu, în scrisoarea pe car» d sa ne a adresat’o eri, ne-a povestit modul cum d. Cantacuzino, directorul Voinţei Naţionale a vrut se T a-măgeascâ pe densul, pe Soare şi pe Antoniu, pentru a le lua—precum a şi luat chiar — declaraţiuni mincinoase. Faptul denunţat de Gonciu e da o mare gravitate, căci abia acum după câţi-va ani de cercetări, s’a văzut pentru prima oară interesul colectiviştilor In această afacere. Şi cu toat9 amănuntele pe care ni le-a dat Gonciu, ne-ar fi fost foarte gred se credem, de oare-ce într’adevăr lucrurile povestite sunt de necrezut. Sunt însă alte amănunte foarte preţioase despre care nu putem să a-vem cea mai mică bănuială. D. judecător de instrucţie Tâtă-ranu, împărtăşind şi d-sa sentimentul de neîncredere pe care l’ar fi a-vut or-cine la primul auz al acestei afaceri,în care era amestecat un aspirant la direcţiunea partidului liberal, a găsit nemerit pentru â-controla zisele lui Gonciu, se tri-meaţă pe un agent al seu in birourile Voinţei Naţionale, cu pretextul că vroeşte să dea un anunţ. Agentul d -lui judecător de instrucţie, urmând instrucţiunile date de şeful său, a fost faţă,—fără ca cineva sS ştie,— la conversaţia ce a avut loc între d. Cantacuzino şi Gonciu. Ast fel, precum se vede, ar fi imposibil ca d. Cantacuzino să poată desminţi afirmaţiunile lui Gonciu. Afara de aceasta o probă şi mal mare despre culpabilitatea d-lui Cantacuzino în această afacere, e faptul că îndată ce a aflat că manoperile sale sunt dejucate, a alergat la d. judecător de instrucţiune şis'a pllns câ e victima uneltirilor poliţieneşti, adâogând câ Paraschivescu despre care e vorba în afacerea aceasta,este agent poliţienecc. Or, să constată că Paraschivescu nu e 8gent poliţienesc şi câ voind o dată să capete slujbă Ia poliţie a fo3t congediat. Acum, este mai mult ca sigur, după toate probele de mituire de martori pe care le-a adunat d. judecător de instrucţie Tatăranu, in sarcina directorului Voinţei Naţionale, că d. Cantacuzino va fi dat in judecată. Iată şi pedeapsa prevăzută de cod pentru delictul de amăgire de martori, de care e acusat d. Cantacuzino. Art. 292 al Codului penal.—Cei ce prin or-ce mijloc vor amăgi pe martori spre a da mărturisiri mincinoase, se vor pedepsi tocmai ca şi martorii mincinoşi, după disposiţiunile art. £87. A rt. 28V Se vor pedepsi cu maximul închisoareî corecţionale de cinci ani, şi la interdicţiune pe un timp mărginit, martorii mincinoşi etc. etc. Trebue să fi avut un mare interes colectivist d. Gogu Cantacuzino pentru ca se risce o aşa mare pedeapsă ! Noi detaliuri. Lumina reese D. judecător de instrucţie a dispus grabnica chemare la cabinetul seu, a individului Paraschivescu care a lucrat în această afacere, ca agent a d lui Gogu-Cantacuzino. www.dacoromanica.ro * EPOCA - 5 IANUARIE Se crede căParaschivescuîn urma descoperirilor cari s’au făcut, va mărturisi tot ce ştie, şi va arăta interesul colectiviştilor de la Voinţa Naţională de a face întunericul în afacerea crimei din strada Soarelui. Cum sta afacerea ? D. judecător de instrucţiune Tă-tăranu, care cu mult tact şi cu fiaare pricepere conduce instrucţiunea afacerei cu care a fost însărcinat, a început prin a asculta pe dd. Gonciu, Antoniu şi Soare, şi vre o şease sergenţi arătaţi de acest din urmă ca ştiind multe în aface rea Miulescu. D. Tr.tăranu, pentru ca nimeni se nu poată afla cine sunt martorii pe cari Ii a ascultat, a chemat pe aceştia într’un mod foarte secret şi dupe ce a Ci depus înaintea lui, i-a rugat a nu spune nimănui ce au declarat Din toate deposiţiile martorilor pe cari ’i a asoultat d. Tatăranu, se pară că rees indicii serioase care vor permite se se găsească adevăratul autor al crimei din strada SoareluL D. Tatăranu mai are de ascultat pe ver-o două-zeci de martori şi afară de aceasta aşteaptă resultatul co-misiunilor rogatorii pe care le a făcut în mai multe localităţi ale ţerei. D. judecător de instrucţie va as culta după două zile pe vre o patru birjari, cari au fost arătaţi de Soare ca avend ştiinţe despre ducerea lui Stănciulescu la strada Soarelui în ziua crimei. Declaratiunile lui Soare Declaratiunile acestuia înaintea d lui judecător de instrucţiune ni se zice că sunt sdrobitoare prin claritatea şi importanţa lor. In această privinţă ne vom mulţumi a spune numai atât pentru mo ment. Transferarea lui Miulescu la Văcăreşti D. judecător de instrucţie pentru a facilita instrucţiunea va cere trans • ferarea lui Miulescu din penitencia-^ -ral Telega, la penitenciarul Văcăreşti. Când se va termina afacerea Instrucţiunea afacerei se va termina probabil peste vre o 20 de zile. După acest timp, d. procuror Sfe-tescu 'şi va face rechisitorul. Ast-fel stă dar până acum afacerea Miulescu care emoţionează toată lumea prin misterul pe care ’i ascunde şi care nu s’a putut încă pătrunde. P CRONICA TEATRALI TEATRU NATIONAL Sunt trei lunt împlinite, de când stagiunea teatrala e deschisa. Ca nict odată, so cotind Insa numai ultimii zece, saO cinci-spre-zece ani, estimp presa noastră s’a ocupat foarte puţin, aproape nici de cum de soarta teatrului naţional. Pentru ce ? De şi simplu, cazul trebue totuşi explicat şi lămurit. Alte dăţl, or-câte şi orl-ce soia de chestiuni ar fi preocupat pe ziariştii noştri peste an, gâsead timp se atingă, daca nu într’un mod regulat, cel puţin din când în când şi chestiunea teatrului naţional; — ba unii din-tr’inşif, de cum începea stagiunea şi până la sfârşitul el, îşi faceaQ o datorie, şi negreşit o deosebită plăcere, d'a expune săptămânal în ziare mersul teatrului nostru. Aşa că şi direcţiunea, şi artiştii, şi publicul special interesat puteaO găsi dacă voiaQ, într'un mod statornic la zile fixe, dări de seama amănunţite, şi nu tot-d’auna şi nu pretutindeni superficiale; căci, e drept s’o spunem, eraO condee până mal anul trecut, care nu se mârgineaO să înşire şi în ziar piesele afişate pe strade, şi să înregistreze numele interpreţilor, aruncând asupra totului un fel de apreciare curioasă, un soia de critică sirop, ci îşi impuneatl misiunea d'a ridica chestiunea la oare-care înălţime. Ast fel de mat multe ori, — şi colecţiu-nile anilor din urmă staQ martore—s’aQ publicat aprecieri, s’aO exprimat dorinţe, s'aQ formulat critice în aşa fel, in cât teatrul naţional nu mal era pus în discuţiune ca o simpla afacere de câştig bănesc, ori de asigurare exclusiva a bunului traid pentru câţ -va actors-asociaţi, dintre care cei mal mulţi se găseau şi se găsesc trăgând foloase numai fi din întâmplare, saO din indiferenţa şi complecta desinteresare a conducătorilor, dupe vreme, trecuţi pe la cârma primei noastre scene;— din potrivă, discuţiunea asupra teatrului naţional ajunsese a fi ridicată dupe cuviinţa, la înălţimea potrivită unei institu-ţiunl de Stat, pentru care se fac sacrificii destul de mari, In raport cu mijloacele noastre, şi, departe d’a se Îngriji mult de încasările serale, discuţiunea întreagă ţintea mal sus şi se Întindea mai ales asupra viitorului artei. Si erau oameni — «atât de puţin practici» ce’i drept, — pe care ’I încălzea soarta pre-sentă şi cea viitoare a teatrului naţional;— erai) ast-fel de oameni, visători în puterea cuvântului, care socoteau patima lor înţeleasa şi simţită şi de alţii, şi credeau că teatrul naţional, aşa cum era pornit sâ meargă, având în capul lui pe cine nu trebuia se aibă, avea să renască, să ia putere de viaţă aşa din senin, din mila Domnului, or de la câteva articole de gazetă 1 Acest soiU cje oameni ciudaţi, al căror singur scop practic, când urmăreau mersul teatrului naţional, era desvoJtarea literaturii şi a artei dramatice naţionale, şi pentru care unicul bold, ce’i ţinea In neîntreruptă priveghere, era patima lor, ferită de cel mai neînsemnat şi mai depărtat interes personal, astă zi pare că ’ş -aQ frânt condeiul, aU amuţit ca şi cum teatrul naţional n’ar mal fi, ca şi cum stagiunea nu stă deschisa de trei luni împlinite, ca şi cu.n, In or-ce ca\, n’ar există şi la noi, ca or-unde, preocuparea de lucru tn sine, în de-afară de amestecul de interese şi de persoane,—preocuparea pentru mişcarea şi înaintarea literaturii ş’a artei noastre dramatice. Pentru ce? Ia să privim lucrul rece şi în adevăratul lui cadru ; poate că ast-fel vom ajunge la rezultatul că d o-cam-data, şi pentru cât-va timp, nici nu se putea întâmpla alt ceva de cât o întrerupere, o rezerva faţă cu tot ce se petrece le teatrul naţional. Să ştie că actualul ministru al instrucţiunii publice, ţinând seamă de tot ce s’a zis şi scris asupra teatrului nostru, este singurul ministru care a cautat se ’şl formeze o părere şi se ia o hotărîre într’o afacere lăsata de toţi predecesorii s6i în cea mat complectă şi mal vinovata părăsire. Puţin timp dupe venirea sa în capul ministerului instrucţiunii, d. Maiorescu a ordonat unul inspector financiar se cerceteze şi să raporteze despre administraţia teatrului naţional;— a-cesta era în adever singurul punct asupra căruia lipseaţi date positive; de vreme ce cu privire la conducerea arlistica, toată lumea, afara doar de pedanţii şi indiferenţii ce presidaQ la destinele acestei instituţiuni, avea opiniunea formată şi de mult ajunsă în în stare de convingere adâncă. Sâ ştie apoi că, în urma raportului înaintat ministerului, unii de voie, alţii de nevoie, toţi funcţionarii, de la director până la casier, împreună cu cel mai mulţi membri din comitet, aQ demisionat şi aQ fost înlocuiţi. Şi dar stagiunea începută la Octom-bre trecut era o trecere repede de la o stare de lucruri învechită, la o alta cu desăvârşire nouâ. Nimeni, deci, pe bună dreptate, n’ar fi putut lua condeiul chiar de a doua zi să ceară nouel direcţiuni şi noilor membri, cu care s’a altoit vechiul comitet, Să reverse in teatrul naţional toate bunătăţile, Să în-drepteze toate relele şi, din primul minut, reformând tot şi toate, să dea sbor liber şi deplin acelei colectivităţi speciale, care poarta numele : Socielalea Dramatică. De aceia, aşa redusă şi aci restrînsă cestiunea, pricepe or-cine că tăcerea unora în timp de tre. luni a însemnat o stare de aşteptare bine voitoare faţa cu noua stare de lucruri. Direcţiunea Epocel a crezut ca, după trei luni de aşteptare bine-voitoare, a sosit timpul să încredinţeze cui va dările de seamă despre representaţiunile teatrului naţional. După un mic bilanţ al activitfţii teatrale în cele din urma trei luni, cititorii acestui ziar interesaţi vor gâsi în fie-ce săptămână ceva despre teatru. ECOURILE ZILEI Epitropia Bisericei Slobozia din Capitală, oare ara un venit de peste 35 mii lei este condusă de nişte colectivişti, cărora li s’a hărăzit a-ceastă administraţie ca un fief. Enoriaşii şi mahalagii dupe mai multe proteste au izbutit a face se se mişte Primăria, care în fine s’a hotărât a înlocui pe unul din Epi-tropî, un simplu zidar. Din nenorocire vânătorii de treburi au izbutit prin felurimi de tertipuri, a induce în eroare pe Primărie, îndupleeând’o a recomanda Ministerului spre a fi numit Epitrop pe un d. Şerban ionescu, fost ofiţer de vardiştişi econom în serviciul spitalelor Eforiei civile de unde a fost depărtat pentru lăcomie. Afară de aceasta numirea acestuia ar fi chiar contrară legei şi regulamentului, căci nu e nici e-norieşiu nici mahalagiu din suburbia Bisericei Slobozia, locuind in Flămânda. Cum epitropia Bisericei Slobozia a fost timp îndelungat încercată de o scandaloasă administraţie, ne îndeplinim o sfentă datorie atrăgând băgarea de seamă atât a Primăriei cât şi a mihisterului de Interne a-supra numireî Epitropilor, pe cari A ar putea afla între profesorii, funcţionarii publici, şi comercianţii onorabili şi proprietari ce locuesc In suburbia Slobozia. —x— D. C. Esarcu, noul Senator al colegiului 1 de Argeş, a adresat d-lor Râduleseu şi Nanoescu, cari i-au comunicat resultatul scrutinului, următoarea telegramă : Domnilor Rădulescu şi Nanoescu Piteşti. Spontaneitatea cu care alegatorii colegiului I de Senatori m’au onorat cu încrederea Domniilor-lor, teul impune plăcuta datorie de a primi mandatul ce’ml încredinţează. Vă rog a le exprima viile mele mulţumiri şi d-voastrâ oare, dupe cum înţeleg, atl fost iniţiatorii desinteresatî al acestei alegeri, primiţi expresiunea sentimentelor mele devotate. C. Esarcu. —x— D. general Mânu, Ministru de res bel, a însărcinat pe d. avocat doctor în drept şi locotenent-colonel în reservă St. Şoimescu, autorul comentariului român al Codului de justiţie militară, ca se facă parte din comisia însăreinată cu modificarea acelei legi. —x— La 15 Ianuarie vor începe la universitate concursurile pentru ocuparea a 25 catedre de institutori. —x— D. Ministru de Interne a aprobat regulamentul elaborat de Consiliul sanitar superior privitor ia măsurile higieniee de luat in comunele rurale contra boalelor molipsitoare. —x— D. Th. Rosetti, preşedintele consiliului de Miniştrii, a lucrat azi cu M. S. Regele. —x— Circulaţia pe linia ferată Bucureşti Feteşti a fost restabilită. Pane diseară toate cele-1 alte linii întrerupte vor fi şi ele restabilite. —x— România liberă de eri publică un important articol a! d-luî veterinar G. Jocu, privitor la cumulul ce se exercită în veterinărie. D. Jocu arată cum proprietarii şi Statul pierd din cauza acestui cumul. Şi cel puţin cumularzii aceştia nu se aleg măcar dintre cei mai capabili medici veterinari, ci tocmai dintre cei mai ignorenţi. Tot de o dată d. Jocu arată abuzurile ce se petrec la şcoala de medicină veterinară din Capitală. Ne facem o datorie de a atrage a-tenţiunea celor in drept asupra a-cestuî însemnat articol din ((România Liberă» şi credem că ar trebui se se sfîrşească o dată cu ignorenţii şi cumul-rziî. —x— Circulaţia pe linia de joncţiune Gara de Nord-Filaret, întreruptă din cauza viscolului a fost restabilită eri. —x — Generalii însărcinaţi cu examinarea din nou a proiectului pentru reorganisarea servicielor interioare ale ministerului de Resboiu se vor întruni la 15 Ianuarie. —x — Azi la 9 ore s’a ţinut un consiliu de miniştri sub preşedinţia d-luî Th. Rosetti. —x— D. de Biilow, ministrul Germaniei, a fost primit eri seară de M. S. Regele. —x- Consiliul permanent al judeţului Ilfov a început se se ocupe cu budgetul districtului pe exerciţiul viitor. O sumă importantă se va prevedea pentru construcţia de cazărmi şi şcoli —x— Un nou transport de arme şi mu-niţiuni a sosit ori din Germania. — x— In urma grabnicelor mesuri luate de direcţia generală a căilor fera'e Române, circnlaţiunea este aproape restabilită pe o parte din liniile întrerupte din cauza viscolului. —x— Fostul căpitan Stănciulescu va a- vea ca apărători in judecarea recursului sed la Curtea de Casaţie pe dd. C. Stoicescu, Yasile Lascar, Bosie şi Misir. —x— M. S. Regele a lucrat azi cu d-nu Marghiloman, ministrul lucrărilor publice, care a arătat M. S. Regelui proiectul de convenţie ce se va încheia cu Compania Lemberg-Cerno-vitz-Iaşi. ŞTIRI MĂRUNTE 9 — Contele de Hatzfeld s’a întors la Londra venind din Germania. — La Madrid circulă sgomotul, că două năyl aşteptad la Londra pe d. Zorilla, ca se ’l conducă tn Spania. Aceasta s’ar ti descoperit de poliţia franceză, care a denunţat faptul. — Corespondenta Politica primeşte din Cetinge ştirea că prinţul Nichita are de gănd sâ facă în iarna asta o călătorie la St.-Petersburg; dataplecărel salenu-l încă hotărâtă. — Prinţul Karageorgevicl e dispus să se stabilească aiurea şi anume se crede că în vre-uu oraş al Italiei de sus. — Opinione anunţă că regele Italiei, ne voind ca viitoarea casă a principelui de Napoli să apese asupra bugetului ţerei, deja destul deîncârcat.a exprimat dorinţa d« a ţine singur şi direct apanagiul prinţului. — Citim în Berliner Tagblatt de ia ii Ianuarie : Populaţia Berlinului a crescut anul trecut cu 55.000 locuitori. Nici uo oraş din Europa n’a avut o creştere de populaţie a-tât de repede. — Iată cum stă bugetul Rusiei pe 1889 : Venituri : 895,100.00 rub.e, cheltuell tot 895,100.000 ruble. — Gazeta Naţionala anunţă că Mercurea trecută prinţul Frederic Leopold de Prusia a Întâmpinat o primejdie foarte serioasă. Se întorcea la palat tn trăsură, când caii speriaţi de sgomotul ttrguiu, o luară razna. Numai uu zid îi Opri. O roata a trâsu-rel fu sfărâmată. Cu toate că prinţul a fost tare sguduit, u’a fost rănit de ioc. S’a întors acasă pe jos. ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI DI.\ CAPITALA Vremea. — De eri vremea e mal bună. Din când în când bureaza o ploae măruntă, de pe streşini curge apa, iar zăpada se topeşte cu iuţeală. Gerul s’a potolit, Epilogul unei drame. - - D. Koehler, victima asasinatului mişte> ios de la Fundeni a’ncetat din viata eri seara. Ce se fie? — Câte-va amănunte asupra villel unde s’a petrecut crima asupra d-lul Koehier: Aceasta villâ aparţinea d-lul Theodor Veissa, care, un an dupe ce a cumparat’o, a murit, apoi a fost cumpărata de d-nu d-r. Romniceanu, care asemenea cât va timp după, ce a cumpârat’o a avut durerea se’şi peardâ soţia; vin-zînd’oapoi, vilia devine proprietatea d-luî Maican Dumitrescu, care toţi ştiu unde a ajuns, şi In fine a cumpârat’o d. Koeiher, victima dramei care pasioueaza lumea bu-cureşteanâ de câte-va zile. Toate aceste întâmplări sunt foarte curioase şi ele justifica oare-cum zicatoarea populară de piaza rea. DINI JUDEŢE înmulţirea lupilor.—Lupii s’ad înmulţit într’un mod spâimântator şi îadrâs-neala lor a ajuns aşa de mare, în cât dad busna prin târguri şi prin sate chiar şi ziua... N’ar fi bine oare zice Fulgerul, să ss organizeze goane pentru starpirea acestor liare periculoase? 1‘uiuarie comunala. — Primăria comunei a luat iniţiativa lăudabilă, de a proiecta deschiderea pe comptul el pro-pnd a unei pitarie, ca sâ alimenteze oraşul cu pâine, zice Vocea Botoşanilor, pentru ca ast-fel sâ pue capăt preturilor ridicate a painel dm localitate, retrăgând şi autorisatiile pilărmor existente de a mal putea luuctioua în viitor. Se ştie câ pitarii aU făcut un pact de a ridica preţui paniel la 25 şi 30 bani în loc de 20 şi 25 bani cât se vindea mal nainte. Nu mai puţincontribue şi conivenţa morarilor din localitate, care fiind puţini la numer se pot uşor înţelege şi ast-fel menţin preţurile urcate a faiuel, cu toate câ preţul grâului este foarte scăzut şi ast-fel pitarii indica pe fabricanţii de faină ca a-devărata cauza a răului. Aflam câ se vor lua disposiţiunî în a-ceastâ privinţă, punându-se primăria în relaţie cu morile din Galaţi şi Brăila, care vînd faina cu preţuri mult mal eftme de cât cele d'aci. —In privinţa focului ivit la Trei-lerarchi în laş) şi în urma căruia se împrâştiase vestea, câ înseşi moaştele sf. Paraschiva, patrona Moldovei ar fi ars, Fulgerul, ne aduce următoarele amănunte minunate , ce vor umple de bucurie pe toţi drepţii credincioşi: In noaptea de luni spre Marţi, s’a aprins catafalcul pe care statea aşezata racla cu moaştele sfintei Paraschiva. Catafalcul a ars cu desăvârşire. Partea de jos a sicriului de argint s'a topit, sicriul de lemn a ars, şi cu toate acestea moaştele sfintei au fost luaie intacte de pe o imensa cantitate de jaratic. Nici chiar vestmintele în care eraO învelite moaştele, n'ail fost câtuşi de puţin arse. DiN STUELYATATE Iarna la Odesa. — Portul Odesa e cu desevârşire îuconjuraldegheţari, care ad o grosime de şase picioare şi se întind până la zece mile pe mare. Uu mare număr de nâvi sunt apucate şi probabil câ nu vor scăpa de cât pe la sfârşitul ernei. Fiind-câ drumurile sunt deja închise de zăpezi, rezulta de aci câ acesL oraş nu mal poale comunica cu restul lumei de cât prin telegraf. Crimele Ia Londra. — Inc’o crimă s'a săvârşit în East-End la Londra. Poliţia a arestat pe numitul John Henri Gulice, de loc din Delbi şi esercitând profesia decan- tinier pe corăbii, care este acuzat de tentativă de asasinat în persoana Elisabetet Payne. In noaptea de Joi spre Vineri, prevenitul se urcase ia fata Payne. EI povesteşte câ s’a luat la ceartă cu astă fată şi câ, desnâdejduit de înjurăturile ce’l adresa dînsa, a luat un bricid şi ’l a tăiat gâtul ; dar n’avusese de Joc mal d'inainte gândul s’o ucidă. Tot ast-fel mărturiseşte şi o vecină. Fata e la spital. Ea respiră încă, dar stare a-1 se socoteşte fără speranţă. IMBUNATATIREA SOARTEI FUNCŢIONARILOR D. C. S. MarcovicI ne trimite un articol important cu privire la o nouâ societate a funcţionarilor. Credem câ facem o plăcere cetitorilor noştri estragînd pasagiile cele mal însemnate din articolul d-lul MarcovicI: Prima întrunire s’a făcut în ziua de 6 Decembrie 1888, la otelul Mercur, luând parte numai vr’o 30 funcţionari în disponibilitate. Aceştia h0 ales un comitet compus de 7 persoane: Scarlat Hr. Crescu, Boni-facid Florescu, Gr. C. Mano, Al. Macedoa-ski, Danul Danieiopolu, Mircea Dimitriad şi C. S. MarcovicI. Comitetul a păşit de îndată la elaborarea unui memorifi, prin care se espuue starea nesigura în care se afla funcţionarul, şi la asternerea unor base pe cari trebu-esc sâ se reseme legile menite de a asigura pe SLat şi pe cetăţeni câ funcţionarul va fitot-d’a-unala înălţimea misiunii sale; iar pe funcţionari câ, de aci înainte, mijloacele lor de existenţă sunt asigurate. Înainte de a se aproba tn mod definitiv această lucrare, comitetul a crezut de cuviinţă a o supune şidesbaleril Presei, pe al căror represintanţî ’I a invitat la două întruniri ale sale. Pentru ca această lucrare să nu aibă aerul câ oglindeşte numai părerile, ideile a-celor 30persoane, comitetul a crezut de a sa datorie ca să dobândească şi aprobarea unui însemnat număr de funcţionari şi pensionari. Şi, în adevăr, Luni 26 Decembrie 1888, s’a ţinut, în localul scoalel comunale, Petre Poeaaru, o întrunire la care a asistat un însemnat număr de funcţionari şi pensionari, cărora s’a citit atât memoriul cât şi cele 12 principii ale Statutului. Lucrarea a fost aprobatâ tn unanimitate. S’a decis se se publice întreaga operă ; iar cele 12articoIesâ se prafacâîn proiecte de legi, cari, însoţite de câte un memoria, să fie apoi supuse guvernului. Această mişcare pe toate căile legale, nu ascunde cea mai mică idee politică: interesu general, eacă ţinta el. Iacă acum principiile şi regulile întocmite de comitet, care trebuesc să servească de basâ la elaborarea leg lor pentru admiterea, înaintarea, gradarea şi pedepsirea funcţionarilor administrativi, precum şi la asigurarea existenţei lor şi a familiei lor. 1. Funcţionarul este inamovibil de fapt, afară când va ocupa aume funcţiuni specificate prin lege. 2. Veri-cine doreşte să ocupe pentru prima oară o funcţiune publică, trebue sâ posede o diploma de studiile făcute şi nu va putea fi numit în funcţiune de cât In urma unui concurs şi potrivit specialitâ-ţei ce are. Candidatul care va poseda numai diploma de bacalaureat în litere sau în ştiinţe nu poate fi numit de cât în funcţiuni retribuite până la 150 lei pe Jună. 3. înaintările în funcţiuni se vor face potrivit regulilor ierarhice. Cu to .te a-acestea, funcţionarii în disponibilitate, contra cărora nu există sentinţe de condamnare pentru fapte infamante, sad care ar fi fost înlocuiţi fără motive legale, afi dreptul la vacanţe, săfiechemaţi fără concurs, în funcţiuni analoge cu ceie ocupate mal nainte. 4. Funcţionarul nu va putea fi permutat de cât numai cu consimţimântul săd scris, chiar daca permutarea aduce tnaiutare. 5. Fie-care funcţionar are dreptul la un spor de leafă (avancement sur place) dupe un serviciu de 5 ani împliniţi în aceiaşi funcţiune. 6. Abaterile de la serviciti, precum şi reaua purtare în societate a vercâruî funcţionar se vor judeca numai de câtre judecătorii săi naturali. Pedepsele pentru aceste abateri vor fi : avertismentul, amendarea prin poprirea lefei de la 15—45 zile, suspendarea de la una pâuâ la trei luni şi destituirea. Nici un funcţionar nu va putea fi suspendat sau destituit de odată, fără sâ fi fost mal îutâifl supus celor-l’alte pedepse disciplinare, de cât pentru anume fapte determinate de lege. Destituirea unul funcţionar abusiv a-trage neapărat dupe dânsa şi trimiterea lui înaintea instanţelor judecătoreşti. Funcţionarul dat în judecată şi achitat de justiţie, poale fi reintegrat în funcţiunea ce ocupa, sau numit în altă funcţiune analogă. Funcţionarul destituit, dupe mal întâid a fost supus tutor celor-alte trei grade de pedepse, sad cel desLituit şi condamnat de justiţie pentru abnsurî, nu va mal putea ocupa nicl-odatâ vre-o funcţiune fie la Stat, fie la judeţ, fie la comună, fie la vre unul din asezămintele unde Statul eser-citâ controlul săd, precum : Banca Naţională a României, Creditele funciare rurale şi urbane, Eforiile Spitalelor civile din Bucureşti şi Iaşi, şi altele. Fie-care autoritate publică va înfiinţa câte un registru, în care se vor înscrie toţi funcţionarii tn serviciul săd, cu arătare de vârsta lor, de funcţiunile ocupate, de titlurile ce posed pentru studiile făcute şi de pedepsele la care ad fost su-puş'. 7) Nimeni nu va pu'ea cumula două sad mal multe funcţiuni de-o-datâ, la Stat, la judeţ, la comună, s.id la instituţiumle puse sub controlul Statului, fie ele retribuite cu leafa sad cu diurnă, de cât în anume caşuri determinate de lege. 8) Străinii vor fi cu desăvârşire escluşî din funcţiunile Statului, judeţelor şi comunelor. 9. Pensionarul, fie al Statului, fie al Judeţului, fie al comunei, fie al vre-unu) a-şezâraânt pus sub controlul Statului, nu va putea fi chemat In nici un servicid public, chiar dacă va outa pentru leafă sad pensiune, alarâ numai de acel care vor avea o pensiune până la o sumă pe care o va determina legiuitorul; dar, şi într’acest cas, el va trebui se opteze pentru leafă. 10) Reorganisarea sistemului de învăţământ, pentru ca scoalele superioare, iar mal ales cele secundare, să producă tineri apţi pentru diferitele ramure de ştiinţe, de meserii, de industrii şi de comercid. www.dacoromaoica.ro EPOCA - 5 IANUARIE a—>sa3g> 1 mmLXKMC3msi&Tmu»m*a« gg SERVICIU TELEGRAFIC SPECIAL ABONAMENTE 3 luni 6 luni 1 an România . . . . 10 fre 20 frc. 40 frc. Uniunea poştală . 14 frc. 28 Irc. .56 frc. Abonamentele încep la 1 şi 16 a fie-cărel luni şi se plătesc înainte. In România: 1 număr 15 b., un numâr ve-chiu 50 b. Anunciuri Pentru România, anunciurilo se primesc la administraţia ziarului şi la Agenţia Ilavas. învăţământul primar va trebui, tnscoa-lele rurale, se fie basat pe adevăratele trebuinţe ale săteanului, ca şi pe acelea ale urbanului In scoaleie urbane. Se se ma' înfiinţeze tn toate capitalele judeţelor scoli pentru adulţi, In care să se predea, tn zilele de lucru, seara; iar, In cele de serbâtoare, ziua, cursuri facultative despre tot ce poate interesa şi instrui mal ales pe meseriaşi şi industriaşi In eserciţiul profesiune! lor, pentru a se putea asigura pâinea zilnica muncei naţionale. 11) Regularea In mod definitiv din partea Statului a cestiunil pensiunilor, res-pectându-se drepturile dobândite dupe legea veche şi cea în vigoare şi asigu-răndu-se, pe base echitabile, celor în ser-’ viciQ, drepturile ce aii şi trebue se aibe faţă cu însemnatele reţineri la care aii fost şi sunt tncâ supuşi. 12) Funcţionarii în disponibilitate se vor împroprietări, dupe cerere,pe moşiile Statului, dânduli-se pământ în loturi de la 20—25 hectare în ace.eaşl condiţiunî ca cele prevăzute pentru săteni prin noul proect de lege. SPECTACOLE Mâine JoT la orele 2 p. m. se face în noul Palat al Ateneului experienţă acustică a marel sale. D-şoara Theodorini, d-na Chrissenghi, d-na Bau-er, d-nul de Soria, d-1 Micheru, .l-nul Alfierl vor executa şi vor cânta mal mtiite producţiunl musicale. Preţul lntrărel este cel ordinar pentru exposi-ţiunea de Bele-Arte. * * * Marţi 10 Ianuarie la 8 ore seara se va da în sala Orfeu Balul Curioşilor, mascat şi costumat. Preţul lntrărel este 2 lei de persoană ; doamnele primesc la intrare un cadoii. • * « Balul ce Societatea Studenţilor universitari ullnirea» va da pentru sporirea fondului biblio-tecel sale, s’a fixat pentru Sâmbătă il Ianuarie, în sala Teatrului Naţional. Sub patronagiul M. S. Regina şi al unul comitet de doamne, acest bal promite a fi splendid. * • Societatea de bine-facerl «Regina Elisabetha» va da Sâmbătă 14 Ianuarie 1889 un bal cu tombolă in folosul săracilor In Sala Băilor Eforiei de pe Bulevard. Biletele de logl se vor vinde cu licitaţie Marţi la 10 Ianuarie 1889 în localul Eforiei Spitalelor între orele 10—12 a. m. Intrarea costa ţ Lei şi bilele se găsesc la doamnele Patroane şi la d-l Marculescu secretarul Societăţii la Eforie, ia librăria Centrala Rânişte-nu, Calea Victoria, şi în ziua de bal la Casa băilor dupS Bulevard.’ INFORMATIONI Eri seară s’a ţinut un consiliu de miniştrii în care s’au resolvat mai multe cestiuni importante. Dupe consiliu dd. Th. Rosetti, G. Vernescu, Stirbey şi Marghiloman s'au ocupat de demisia d-lui Pache Protopopescu. —SHB- 0 mişcare din cele mai interesan-to se produce în acest moment printre sătenii din judeţul Roman, care e infestat de cât va timp de agenţii elicei zisă socialistă a d lui Nădejde şi G-ie. In vederea alegereî de deputat al colegiului al 3-lea care se va face zilele acestea, sătenii au luat hotărârea se su«tie candidatura lui Ni-colae Urechi, unul din ai lor, pentru a protesta ast-fel contra acelora care se servesc de numele lor spre a turbura liniştea şi a trage apoi toate foloasele. Sătenii din judeţul Roman, opun astâ-zi pe unul din ei contra can-ditatului d-lui Nsd -jde. Această ho-tărîre le face onoare. Iatâ apelul candidatului Nicolae Urechi, adresat către alegătorii sei : Oameni buni! Joi se face alegerea deputatului nostru. îndemnat de mal mulţi dintre voi m’am hotărît sS’mi pun candidatura. Nădăjduesc că toţi veţi vota pentru un tovarăş al vostru, cure ’şl a făcut armata, care n’are pămSnt şi care cunoaşte toate nevoile voastre. Mal bine unul dintre noi de cât un străin, care de g>aba vrea sS vorbească pentru noi, căci nu ne cunoaşte. Xeculai Urechi din Cotu-Vameşulul. -*s- Domnul de Grigorcea deputat, român al Bucovinei in parlamentul Austriei, a încetat grabnic din viaţă la Viena de un atac de apoplexie. D-nu de Grigorcea ca român era federalist şi făcea parte din clubul p^esidat de Corniţele de Hohen-wart. Azi la ministerul de interne s’a ţinut un consiliu de miniştrii la care au asistat toţi d-nii miniştrii afară de d. Alex. Lahovari. Consiliul a durat doue ore, —MB — Ni se afirmă că la instrucţiune Soare a arătat modul cum 11 punea fostul căpitan Stânciulescu se fure in fo'nsul lui. Soare, care era unul din cei mai fideli agenţi ai lui Stânciulescu, a-vea poruncă de la acesta se aresteze pe ori-ce individ pe care ’l găsea pe stradă noaptea. Îndată ce ’l aresta, Soare îi propunea se’I pue în libertate daca îi dădea o sumă oare-care de bani. Individul n’avea în cotro şi Soare împărţea paralele cu Stânciulescu. Acelaşi lucru făcea Soare pentru indivizii arestaţi de însuşi Stănciu-lescu, pe care Soare ’i elibera dupe ce le lua banii ca aveau asupra lor. Soare le-a declarat acestea ca res-puns la afirmaţiunile lui Stânciulescu că el nu’l cunoaşte şi că nici o dată 11’a fost în i ntîmit&te cu dînsul. 2* EDITiUNE 1 D. Pache Protopopescu, primarul capitalei şî-a retras demisiu-nea, în urma confirmării d-lui Stoenescu tn calitate de inginer şef al capitalei. împreună cu d. Pache Protopopescu şi-au retras demişiunile lor şi ajutoarele de primar. Suntem fericiţi a înregistra a-ceastă ştire care aplanează, tn mod atât de satisfăcător, acest mic incident. X Ştiri electorale : Primim din Turnu-Măgurele următoarea telegramă : ,Erl la orele 8 seara, alegătorii întruniţi la d. Crăiniceanu aii admis definitiv candidaturele d-lor Const. G. Vernescu şi P. Crăiniceanu, la colegiul I, In locurile rămase vacante prin optarea d-lor Vernescu şi Gen. Mânu pentru col. I-iu de Ilfov.* Mai aflăm că amicul nostru d. Al. Holban îşi pune candidatura la col. l-iude Senatori din Tutova şi că d. Gr. Buicliu, eminentul a-vocat din Iaşi să presintă la col. I-iu de deputaţi din Huşi. Credem a şti că succesul acestor candidaturi este asigurat şi nu putem de cât să felicităm pe alegătorii care vor se trirneaţă pe aceşti duoi bărbaţi de valoare în Corpurile legiuitoare. X D. Lascar Catargiu, preşedintele Camerei, pleacă mâine la Galaţi. D-sa va sta acolo până la sfârşitul vacantelor. X Azi a fost ascultat de către d. judecător de instrucţie Tătăranu, individul Paraschivescu, implicat în afacerea cumpărăreî martorilor de către d. Gogu Cantacuzino. Acest Paraschivescu a declarat că directorul „Voinţei Naţionale” a dat bani d-lor Gonciu, Soare şi Antoniu şi că el consideră faptul d-lui Cant'scuzino-Gonciu ca foarte blamabil. Individul Paraschivescu nu voea nici de cum să declare că a mers cu d. Cantacuzino la Gonciu şi la Soare, pentru ca acesta să le dea bani. După aceasta d. judecător de instrucţie împreună cu Paraschivescu, au mers la Gonciu acă-sa pentru a lua interogatoriu soţiei acestuia, şi a o întreba dacă cunoaşte pe d. Cantacuzino. Soţia d-lui Gonciu? a arătat sem-nalamentele d-lui Cantacuzino şi ele corespund perfect cu semuala-mentele acestuia. x D. Constantin Rădulescu, avocat, va fi numit procuror pe lîngă tribunalul de Ilfov. Felicitările noastre cele mai sincere amicului nostru d-nu Rădulescu. X Consiliul de miniştrii a luat azi în cercetare diferitele budgete care vor fi depuse pe biuroul camerii, îndată după redeschiderea sesiunei. X D. general Barozzi, şeful casei militare regale, va reprezenta pe M. S. Regele la cevemonia cununiei A. S. Principelui Frederic-Leopold şi a Principesei Maria do Schlesvig-Holstein. X Am spus că d. ministru al domeniilor a trimes o circulară prefecţilor pentru a supune proiectul de lege al tocmelelor agricole unei comisiuni compusă în fîe-care judeţ de un număr oare-care de agricultori. Iată textul acelei circulărî: Domnule prefect, Legea rurală din 1864 a schimbat mal tn toiul relaţiunile ce existai! tnlre proprietari şi foştii clacaşl. împroprietărind pe aceşti din urmă pe o parte din moşiile particulare şi lăsând partea remasă proprietăţi scutită de ori- ce îndatorire faţă cu foştii ciacaş1, a produs resultatul că raporturile de munci între săteni, stăpâni pe braţele lor, şi p-oprietalea liberă de orl-ce sarcini.se fie bazate pe marele principii! al libertătel tocmelilor între părţile contractante. Dar fiind că tocmelile agricole Interesează tn cel mal mare grad desvollarea agriculturel, prosperitatea ţerel, produc-tiunea generală şi bunul traiti al tuturor, diferitele guverne aă crezut că trebue sâ presinte legi speciale în interesul tuturor, să prevadă măsuri de constatare şi de executare ale tocmelilor de munci agricole mat repezi, mal puţin formaliste şi mat puţin costisitoare de cât formele obicinuite prevăzute în con tica şi procedura civilă. Legile din 18 Martie 1866, 7 Aprilie 1872 şi 14Maiil 1882, «îl căutat să îndeplinească acest scop ; ele înse afi lăsat de dorit, câcî s’aîi ridicat reclamatiunl şi dintr’o parte şi din cea-l’altâ asupra efieacitâţel şi utilitate! lor. Guvernul actual în dorinţa sa de a îndrepta aceste rele şi de a stabili în raporturile dintre proprietari, arendaşi şi săteni muncitori o măsură cât se poate mal echitabilă, a alcătuit alâLuratul proect de lege care vi se înaintează d-v. în două exemplare. Conoscând însă că tn cestiuni de aseminea natură, împrejurările variază după localitate, obiceiuri şi modul contractărilor, guvernul doreşte seaibft şi luminile persoanelor competente din toate părţile ţărel. De aceia sub-semnatul, vă invită, d-le prefect, ca în cel mal scurt timp se convocaţi o adunare compusă din proprietarii cel mai impuşi din judeţ care se ocupă însă singuri de exploatarea moşiilor tor şi din arendaşii care fac în judeţul ce ’l administraţi, cultura cea mal întinsă. Numărul persoanelor convocate îl las la a-preeierea d-v. însă n’ar fi bine se treacă de 10 sat! 12, convins fiind că nu într’o adunare prea nume: 'asă se poale discuta cu destul sînge rece, cu desLulâ linişte şi fără alte preocupaţiunl de cât binele public. Mă raportez iarăşi la tactatul d-v. pentru ca să nu faceţi nici o distincţiune de origină safi de opiniunl politice între persoanele convocate; se vă preocupaţi numai de competenţa lor în materie de agricultură. Aceste persoane întrunindu-se în co-misiune sub p”eşedenţia dv. vor examina atât actuala leje cât şi noul project care s’a supus corpurilor legiuitoare. Vor a-râta îmbunătăţirile ce se pot aduce şi mijloacele practice pentru a avea o lege de tocmeli agricole în care să se ţie seamă de aceste 3 princiuiurl; 1) dreptul de proprietate; 2) echitatea pentru muncitori săteni şi 3) un mod practic, repede şi puţin costisitor atât la constatarea cât şi la executarea acestor tocmeli. Deliberările fie-cârel şedinţe se vor consemna în-tr’un proces verbal şi după terminarea lor, dv. veţi comunica ministerului, în extenso, resultatul acelor deliberaţiunî, Aceste comisiuui se vor putea aduna mal cu seamă în timpul sărbătorilor. Contez, d-le prefect, pe toată activitatea dv. pentru a Îndeplini în condiţiunile cele mal bune această cerinţă a cărei importanţă nu poate se vă scape. Ministru (semnat) AI. Lahovari. X Graţie energiei şi pătrundere! ce a arătat d. jude instructor Tău- şanu şi d. procuror Catargi, a putut fi arestată eri noapte de către poliţia Capitalei, femeia Roşa Neghi, soţia lui Constantin Deneş, unul din bandiţii care a fost recunoscut în seara crimei de către d-na Kohler. Dd. Tăuşanu şi Catargi au procedat azi la interogatoriul soţiei lui Constantin Deneş. In urma unui schimb de depeşe între parchetul nostru şi autorităţile noastre de la graniţă, sg constată, că banditul Constantin Denes n’a trecut în Transilvania. X Mai de-ună-zi ne-ara aprins paie în cap cu confraţii de la Adevărul, pentru că ’i-am rugat să păstreze marca fcbricei de unde îşi ia ii informaţiile. Azi gazeta unui ieşan publică sub rubrica ştiri telegrafice o serie de depeşi, care toate sunt ale noastre, parte de la Agenţia Ha-vas şi parte de la corespondentul nostru special. Apoi, la pag. Il-a, acelaş ziar publică o scrisoare a d-lui Gonciu, fără să spună că o ia din E-poca şi având ast-fel aerul că d. Gonciu le-a adresat’o dumnealor, Noi credem că aceste procedări, or-cât ar fi de economice, nu prea sunt cinstite şi apoi este a’şi bate joc de publicul cititor, servindu-î noutăţii şi telegrame, care au apărut cn 24 ore înainte In alt ziar. ULTIMA ORA AGEXTIA HAVAS Xew-York, 16 Ianuarie. — D. Cle-veland. într’un mesagiu adresat Congresului consideră ca suspectă conduita Germaniei care zice el, ar voi să exercite preponderanta sa asupra Sa moeT, cea ce Statele-Unite nu admit. MARELE CIRC SIDOLI STItADA POLITIEI No. 7 ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS H REPRMMIA „DIGE-UFE" JOUI 5 IANUARIE la orele 8 scara ' MARE REPRESENTATIE cu un program schimbat VINERI 6 IANUARIE 2 MARE REPRESENTATiUNI AVIS.— In curând va sosi de la Paris celebra trupa americană al profesorului An-tooiu compusă din 4 dame şi 2 bărbaţi a-deveraţi fenomen! al artei numiţi : Les Etoiles du Nouveau monde. PENTRU SERBATORI CASA EMÎIC ROHRS DIN FRAGA Bucureşti, liotei Regal vinde mobile de lux, bibelouri etc. din anul trecut cu un rabat de 50 0/0 Această vindere nu se va face de cât până la 6 Ianuarie s. v. (1100) FOIŢA ZIARULUI *EPOCA» (80) WALTER SCOTT LOGODIŢI SAU CONETABILUL DE CUESTEB XXIII. (Urmare) Malurile lacului dinspre stîncl, înfăţişai! ici şi colea nişte bucăţi mari care să desfăcuse din ele, dar nu în destulă cantitate, spre a stlnjeni trecerea. Mal multe câzînd pănă în fundul iacului, eşeafi din sinul apelor ca un arhipel de mici insule, şi acolo ochiul deprins al Iul Râul descoperi stlrcul ce căuta. O scurtă consfătuire avu loc între el şi negustor spre a hotărî în ce chip vor ataca pasărea singuratică, care, ne ştiind că era obiectul uuel înfricoşate pânde, atătpa nemişcată pe o bucată de stîncă, pâadind peştii cel mici şi reptilele din apă. Ei discutară asupra mijlocului cel mal bun de a'i da drumul în sbor ca Evelina să guste mal multă plăcere în vederea vînâtoarel. In sfărşit toate argumentele fiind isprăvite, începură a înainta spre pusni-cul acuatic, care, văzînd atunci că el să apropie, se rîdică cât era de nalt, îşi lungi gâtul seu slab, îşi desfăşură ca un evantail aripele sale cele largi, şi a-runcându-şi labele sale lungi îndărăt, îşi luă sborulîn aer. Iudata negustorul dădu drumul nobilului şoim ce ducea, dând un ţipet spre a’l îmboldi. Cu aprinderea unei fregate care urmăreşte o corabie bogat încărcata, şoimul se aruncă asupra duşmanului ce învăţase a urmări, pe când, pregâtin-du-se a să apăra dacă fuga nu ’i i-ar fi -folosit, stîrcul sbura din toată puterea aripelor spre a scapa de spâimântâto-rul seu protivnic. Desfăşurând puterea mal neasămă-natâ a aripelor sale, paserea ameninţată să rîdica din ce în ce mai sus descriind cercuri, pentru ca uliul să nu poată să se repadâ asupra lui, pe când pliscul lui ascuţit, cu care putea lovita toate părţile mulţumită lungime! gâtului şeii ar fi înspăimântat pe or-ce duşman mal puţin viteaz. Dădură drumnl unul al doilea uliii, pe care strigătele lut Râul II îndemnară a să duce dupe tovarăşul spu. A-mtndol urmau a se sui, descriind de O potriva, un şir de cercuri mici, şi căutând a atinge o înălţime mal mare de cât acea pe care stlrcul să silea s'o păstreze. Această întrecere urmă, spre marea mulţum re a spectatorilor, până când cele trei pâsârl ajunseră mal a să a-mi-steca cu norii de unde să auzea din căi d In când eşind sunetul plângător al vooei sttrculuî, par-că ar fi luat cerul de martor pentru cruzimea celor carc'l urmăreau. in sftrşit cel lntăl stlrc ajunse la o înălţime de unde crezu că poate să se arunc-î asupra prăzel sale ; dar stîrcul să tino aşadebiue în apărare In cât primi pe plisc lovitura menită aripei drepte, ast fel că unul din duşmanii sei, pătruns de a lungul corpului de În- săşi greutatea sa, căzu în lac, la o mică depărtare de mal, din partea opusă, şi peri acolo. — Eatâ nn uliii nostim care va hrăni peştii, zise Râul; negustorule, pâi-nee nu ţl-e coaptă. Dar pe când vorbea, al doilea uliii răsbunase moartea fretelui seQ ; căci isbânda ce avuse stlrcul asupra celui Intăi uliu nu împedecase atacul celui de al doilea, care, repezindu-se asupra lui cu străşnicie, 11 rupse aripa dreaptă, şi apucându se de dlnsa 11 urmă în căderea sa pănă la pămînt. Să cerca ca vlnătoril să ajungă fără întârziere lângă pâseri, ca pliscul sad ghiarele stîrcu'ul să nu rînească pe uliu. Toţi plecară îndată spre a se duce de cea-l’altă parte a lacului, bărbaţii loviud cu pintenii în caii, şi femeile îm-boldindu-1 cu vergele, toţi fugtnd cu repeziciunea vlntuluf pe frumosul drum cu năsip ce ţermurea lacul. Lady Evelina, având un cal mal bun de cât cei l’alţl, însufleţită de aprinderea vînâtoarei şi prin repeziciunea cursei ajunse mai curând de cât toţi în locul unde uliul şi stîrcul să luptai! de moarte. Datoria vtnătorului era atunci de a’şi ajuta uliul, întingând în pămînt pliscul stircului şirupându-î picioarele, şi apoi să lase pj uliii să isprăvească cu duşmanul seu. Nici rangul nici sexul Iul lady Evelina n’ar fi împedecat’o de a sluji de a-jutător uliului ; dar când să coborî în acest scop un fel de selbatec o apucă, zicăndu-I că o arestează fiind că vîna-se pe moşia lui Dawfyd-Chiorul. In acelaş timp mat mulţi alţii, în număr de mai mult de două-zecî, eşi-ră din tufişurile care acopereau dealul, şi veniră în fugă înarmaţi de topoare, cuţite şi săgeţi. Evelina strigă ca să vie cel ce o urmaţi, şi să sluji cu cât ştia din limba galeză ca să înduioşeze şi să spăimînte pe selbatecil munteni ce o înconjurau; căci era sigură că căzuse în mâna unor bandiţi de aceia. Când vezu că nu bSgaQ în seamă cuvintele sale, şi că aveau de gând a o face prisonieră, le porunci să o trateze cu tot respectul cuvenit, făgaduindu le pentru aceasta o bună răscumpărare, şi ameninţîndu-1, din potrivă, cu răs-bunarea lorzilor de pe graniţă, şi mal cu seamă a lui Dami ,n de Lacy. Bandiţii o înţeleseră ; totuşi ’l legară ochii şi apoi mânele cu însuşi vălul el: în acelaşi timp însă arătară un fel de căutare şi de hlândeţă care o făcuse să spere că cea ce le spusese ’l mişcase. O aşezară iar pe cal, o legară de şea, şt o luară cu ei In munţi, pe când ea avea mâhnirea de a auzi în dărătul el vuetul unei lupte zadarnice din partea suitei sale care voia s’o scape. Vlnătoril rămaseră la început miraţi, când văzură pe stăpâna lor prinsă. Bâ-trînul Râul dădu pinten! calului şefi şi strigând către cel - l’al ţ> să’l urmeze, a-lergă vitejeşte spre bandiţi. Dar ne având drept arme nici el nici cel l’alţt doi servitori de cât un cuţit de vlnat şi un baston, fură desarmaţl-de bandiţ', care le rupse de spete înşişi bastoanele lor, ne voind din gsnerosi-tate să întrebuinţez^ nişte arme mal primejdioase. Râul stătu cât va timp întins la pămînt fără cunoştinţă : cel doi servilor! fugiră spre a chema în ajutor ; doamna Gillian şi negustorul, în picioare pe malul locului, umpleafi ae- rui de ţipete. Iu vremea acea Galejiî, întrunindu-se, aruncară, câte-va săgeţi, mal mult spre a’t spăimtnta, şi porniră spre a apara retragerea acelora care furase pe lady Evelina. XXIV Intîmplărele care nu să mal găsesc azi de cât prin operele curat de imaginaţie nu erafi rare în acele secole de feudalitate, când puterea trecea înaintea dreptâţel. De acea cel ce sufereafi adesa încălcări să arătau mai întâi grăbiţi a să răsvrâti, dar apoi le Indurai! cu o răbdare mal pe sus de vlrsta safi sexul lor. Lady Evelina, văzându-se prisonieră, să temea de scopul rlpirel sale ; dar temerile el, nici repeziciunea cu care o duceafi, nu o lipsiră de darul de a cugeta şi observa. Dupe sgomotul ce auzea împrejurul el, înţelese că bandiţii erafi calare, dupe obiceiul hoţilor din răsboae galejl. Caii lor fiind mici nu erafi buni pentru lupt»; dar erau iuţi la piciori nu se poticneau nici o dată, şi stăpânii lor pu-teafi|ast-fel să sedepărtezegrabnic de locul unde făcuse vr'o ispravă. Aceste a-nimaie străbateai! lesne munţii, şi Evelina să încredinţa că să afla prin asemenea locuri dupe chipul cum calul el, pe care doi oameni pedestri ’l ţineaţi de fie-care parte de frlfi, păreai! acum ca sue cu grei! o poteca repede, acum că coboară şi mai anevoios o vale. Iu unul din acele momente, un glas pe care nu’l deosebise încă o întrebă ln limba ang o normanda, cu oare-care prietenie, dacă să simţiea sigura pe şea, şi dacă nu dorea sâ’şi schimbe posiţia. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 5 IANUARIE CAL1 MOSILOH N. 40 COLTU IU MhuN.40 MAG A SIN DE COLONIALE MÂTÂCHE georgescu „LA COROANA REGALA" Avis important pentru ]Monarjivi Recomand marele meu depou CU vin negru vechiu auali«ntsi garantat natural, cu preturi foarte moderate ţi mai eftin ca ori unde tlind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri vechi şi noul prima calitate. Vânzarea tn vase sau pus la buteii şi transportat franco la domiciliu. Mare cantitate de butoae (ţoale de rom ai cognae de la 5 pitii a la 28 vedre «e desface ai ne vinde foarte eitin. Mari aprouisionarl cu toate articolele de băcănie, droţţucrie, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete. Hrilnza, Caşcaval, şi Urda de toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine de tot felul; cărnuri şi Pescărie afumate şi cons rvate. Cial colonial şi aitele, Horn si Cognac veritabil, si tot felul de beuturi spirtoase si Liquoruri line; Biseuits si toate Articole n cesare pentru menngiu. Dorind a întări si mal mult imensa mea clientela, am decis a vinde cu cele mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator. Onor. visitatorl al Magasinulul meu se pot convinge de adevâr de la prima visita ce vor face. 1006- Cu deosebita stima, MATACIIE GEORGESCU ECONOMIA DE ÎNCĂLZIRE se poate aduce ţ rin Închiderea ferestrelor şi uşeior prin BURLETE SUEDE care le închid heremetio, ast-tel de nu laşa se intre mol aerul, nici s6 iasa căldura şi ah preferinţa, ca s6 poate deschide ferestrele pentru ae-risare. Aceste burlete se găsesc la MAGAZINUL DE TAPETE H. HONICH I Bulevardul Klisnhctn-lloamna (miile Efuriet) DE ÎNCHIRIAT .ÎLSni.dâ Poions No. 108 bis. A se adresa strada Pitar-Moşu No. 16. MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA ALAVILLEDEVIENNE gŞi Cal. Victorii Pal. Dac.-iiom. vis-i-vis de Lib. Socecl Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftlnatate al aalldltate urma toarele noutăţi: Ruf&rie pentru Doamne ei Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapol&m frantzuzeac de toate c&litatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. CiorapideDamesiDomnide Fii d'Ecosse, de bumbac, de lana si de matase. Flanele, cămăşi şi ismene de lân&dupfe sistemul profesor. I>r. G. Jteger. Gulere si m&nsete de olanda ultimu tason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusourl complecte pentru nunti. Trusoiiri pentru pensionate, ote-lui i si restaurauturi. Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Cataloou nostru ilustrat si va fi trimis ori-oui va fac® ce- rere». FER MO Strada Lipscani, No. 23 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 4 Ianuarie 1888 ijiuiiim.ii* .im^ , 3-"l > Cump. vena. SO/i Renta amortisabila 95 3/4 66 1/2 5 0/0 Renta perpetua 95 1/2 96 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig do st.drum de fer 98 12 99 1 4 7 0/0 Scris. func. rurale 104 3/4 105 5 0/0 Scria. func. rurale 56 1/4 96 5 8 7 0/0 Scris. func. urbane 1.04 104 1 2 6 .,/0 Scris func urbane tOO 1(2 5 OrO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 iaşi 94 94 1/2 *3 83 1/2 5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 86 88 235 240 Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. DO 60 1010 1020 Acţiuni «Dacta-România» 240 2t0 • Naţionala 220 230 * Constructiuni 80 60 Argint contra aur 2 50 3 Fiorini austriaci Tendinţa fermâ 210 211 NOULPALAT AL ATHENEULUI DESCHIS 1‘UBLICULUI MIRE EXP0S1THJ1 DE BELE-ARTE insuuta in sălile acestui palat Exposiţiunea este deschis! tn toate zdele de la 10 ore dimineaţa până la 5 ora după amiaza. Preţul tntrări 1 led iar Duminecile 50 b. şi Joile 2 lei. AVIS IMPORTANT Cu onoare se aduce la cunstinta onorabilului Public si în special onorabilei noastre Clientele ca i LA ORAŞUL VIENA Qaiea Victoriei, Palului «Dacia-Hom&nia» vis-a-vis de Socec CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No. 8, in palatul Principele DimitrieGhika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionali (Dacia-România) Cumpără si vinde efecte publice si fece ori-oe schimb de monezi Bu o u r e s t i Cursul pe ziua de 4 Ianuarei 1888 AL FABRICEI SIGMUND PRAGER Din Strada Carol No. 4 s’a transferat si instalat definitiv în proprietatea sa din FOSTA CASA A LUI BARON BARBU BELU 5 % Renta amortisabila 5 % „ româna perpetua 6 % Obligaţiuni de stat [Conv.rnr.] 6 % „ C. F. R. 5 % „ Municipale 10 fr. , Casei pens. [300 L.) 7 % Scrisuri funciare rurale urbane Cump. Vinde 3 % Obl. Serbcstl cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei] Coşuri crucea roşie haliane „ Otomane cu prime Losurl Basilica bombau Act. Dacia-Româma , Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra arginl sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiane ,, Ruble hârtie HB. Cursaleste socotit In anr laşi 36 95% 98 3/4 «X 9V 103 3/4 94% 103% 99% **% 80 74 55 99 43 17 2 70 210 124 100 99 262 96% 95% 98% 80% 210 134% 35 104 100% 93 81 78 60 31 53 21 3 212 126 100% 100 270 1094 MARE DEPOU DE CRAVATE, MÂNUŞI, BASTOANE, PLEDURI etc. ne INSTITUTUL HELIADE-RADULESCU Este instalat in localitatea cea mai senaloasa din Capitala, in vasta gradina lleliade. Studiile se fee dujie programele scoalelor pui lice. Aci sunt 4 clase paitnare si 3 liceale, si tn fie care an se mai adaoge clase superioare liceale. Preparatiuni pentru şcoala militară. Preţul internatului esle peutru clasele primare 800 lei, iar pentru clasele liceale de 1000 lei. 1103 Cel mâi nimerit cadou de Crăciun si Anul Nou § MQLDACOT ROTATIV FARMACISTUL ^ vQ'P':RT11 ketale PATENTLONDON |[SŞ] farmacia CHR. ALESSANDRIU română portatiaă de buzunar cu duble împunsături nedes cusătoare «Fermecătoarea» este o perfectă maşină de cusut cu împunsătură din suveica. Ea coasă fără nici o deosebire ori-ce materie, de la şifonul cel mai subţire până la cel mat gros postav chiar şi piele. Această maşină este soldă şi durabilă. Ea este aşa simplă că nici o dată nu poate să se strice. Fie-sare, chiarşi un copil poate învăţă în câte-va minute se coasă. PRECiUL LEI 15 MAX LICHTENDORF Singurul Hepresenlant pentru România, Bulgaria, Serbia şi Grecia. Bucureşti, Bulevardul Elisabe-tha, casa Grand Hotel du Bulevard Unde să află depoul general şi unde trebue să se adreseze ori-ce comandă. S8 trimite această maşină ou instrucţiune contra unul mandat poştal de '.ei 17, franco 1n tCFtâ ţeia. (109) SINGURUL Dintre t<5te preparatele de gudron care a obţinut o I reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori ţi clienţii ce | aă constatat foldse surprimjătdre e GUDRONUL ALESSANDRIU care se tntrebuinţdză cu succes contra durerel de piept, tusei provenită In urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul. astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, atc.—Cu o lingură din acest Gudron pus lntr’o I litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cui mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa charată sad lapte dulce 2—3 ori pe 4'- 2 lei 11. Emplasture gudronat dis Pauvi Momme (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate ţi alte junghiuri, 1 led ruloul. Pastile Gumdse-Codein-Tolu (Alessandriu).— Superioritatea acestor medicamente In maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile tn urma esaminăril ce li s’ad făcut s’ail aprobat de onor. consilia medical superior, 1 led 50 bani cutia. .A. "V X S ^ Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit un cult e adesea denaturat de unii celegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiun! In locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cit fiaedne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DE CUB. ALESS ANDBIU Tnrmnaistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a capiilor ’I face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întă-resce