ANUL IV No. 1062
r DOUA EDITIUNE
SÂMBĂTĂ 3 (15) IUNIE 1889
NUMERUL (5 BAI\1 NUMERUL ABONAMENTELE
NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATESO TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
Ia Bucarenci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetnte: La toate oftlciele poştale diD Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL |o BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
L.» Paris: A#c«»ice HavaH,PlacedelaHoursc,S Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 let linia.
LA FAB1S : se gâseste jurnalul cui 5 eent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S*. tter-uinin, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
RED ACŢIUNE A
No. 3,—Platza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢI UNEA No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 3.
premiu cu TiitiiTA
PREŞEDINTELE YERNESCANE
LEGEA DE ADMISIBILITATE
IN
FUNTIILE ADMINISTRATIVE VIZITA M. S. REGELUI
SI A
DREPTATE!
mmm ct tiriita
Guvernul actual a introdus un obicei nou în moravurile noastre parlamentare, acel de a acorda Camerei prelungiri omeopa-tice. Patru zile înainte de sfârşitul unei sesiuni, sau unei prelungiri de sesiune, deputaţii ma-jorităţeî încep a se agita. Circulă cu birja în goana cailor. Se strâng la o l’altă. Conciliabule se ţin. Intrigi se prepară. Situaţii se schiţează. Şi de o dată izbucneşte cu un acord perfect, un cor de vociferaţiuni în tabăra guvernamentală: «Nu se mai «poate lucra 1 Perdem vremea de «geaba! Minoritatea faceobstruc-«ţiune! Să votăm budgetele în «bloc! se se închidă Camera!»
Atunci guvernul cu solicitudinea şi cu respectul care le a-rată tot-d’a-una pentru drepturile şi prerogativele Parlamentului, şi care sunt condensate în formula d-luî Catargiu- «Cumva hotărî Camera. Eu nu fac chestie», guvernul, zic, intervine. Se a-nunţâ o întrunire la Hotel de France. Unul din membrii majori-tăţei îşi varsă focul pe opoziţie. Altul intervine şi arată că guvernul actual e cu jmult mai bun decât guvernul junimist. Gună şi cu ai sei—Pache e numerat implicit printre ei—Gună intervine şi se roagă ca se se închidă o dată această Cameră nesuferită. D-nii Lahovary şi Mânu caută se facă pe majoritate se înţeleagă că trebuesc votate bugetele cu ori-ce preţ, şi sunt puţin ascultaţi. In fine d. Catargiu intervine şi anunţă o prelungire de sesiune de câte-va zile, şi ceteşte decretul a doua zi la Cameră. Doue zile bune de lucru urmează. Majoritatea se astâmpără. Dar a treia zi reîncepe mica scenă descrisă mai sus, şi care se termină prin o nouă prelungire.
lată cum s’a făcut de la sfîr-şitul vacanţiilor de Paşti încoace. Şi unii se mai miră dacă să lucrează puţin de tot în această atmosferă grea, în această agitaţie febrilă, factice, de porun-ceală. Ce e de mirat e că să găsesc oameni care mai pot lucra în asemenea condiţii.
Noi unii nu înţelegem ce a vrut se facă guvernul cu această parcimonie de gospodină în materie de prelungire. Nu era mai bine se acorde de o dată o prelungire de o lună, de pildă, de a căuta in modul cel mai leal şi şi cel mai serios să obţie bugetele, şi la sfîrşitul acestui termen să se declare sesiunea închisă, dacă într’adevăr e decis a merge cu bugetele anului trecut. Dar a acorda termene materialmente prea scurte, a pretinde ca
bugetele să se voteze în aceste termene, şi a să supăra când im lucru care era imposibil nu se face, aceasta ar ii o copilărie dacă n’ar fi o comedie. Guvernul ar trebui să simţă ce impresie urîlă produce puţina frâu* cheţă ce o arată, şi puţina energie morală ce dovedeşte prin lungile sale ezitaţiuni în chestii importante ca cele de care vorbirăm mai sus. Se se hotărească într’un sens or într’altul dar să se hotărească. Şi să publice liotări-rea sa în Monitor fiind că «nici un ziar nu poate vorbi în numele ministerului.»
PARTEA EXTERIOARA
DEPESI
Francia
Paris, 13 Iunie.—O grevă particulară a vizitiilor genează mult circulaţia la Paris. Întrunirea pe care greviştii au ţinut’o după amează n'a adus nici un resultat decisiv. O parte din vizitii vo-eşte se amâne decisiunea pe Marţi, alţii se pronunţă pentru o grevă generală imediat».
Paris, 13 Iunie. — Nici un incident la Cameră.
Dd. Laguerre, Laisant şi Deroulede pleacă astă seară la Londra.
Turcia
Pera, 13 Iunie —Mahmud Paşa fost ministru de finanţe, aplecat azi In Creta prin vapor special, ca comisar extraordinar.
tillvetzia
Berna, 13 Iunie. — Miniştrii Rusiei şi Austriei au cerut de la guvernul federal măsuri mal riguroase in contra socialiştilor care locuiesc In Elveţia.
Consiliul federal va face mâine Cămărilor o comunicare în această privinţă.
Encjlitera
Londra, 13 Iunie. — Corespondentul ziarului «Standard» la Berlin se. teme că încrederea în menţinerea păcii să nu fie sdruncinată, pentru că ministrul de resbel din Rusia ar fi comandat 4 milioane de cisme ce trebue liberate peste două luni.
Germania
Berlin, 13 Iunie. — Azi şedinţă a conferinţei pentru Samoa. Soluţiunea definitivă deprinde de respunsul delegaţilor americani.
Berlin, 13 Iunie. — Şahul a plecat în timpul dimineţei.
Berlin, 13 Iunie.—Statthalterul, principe de Hohenlohe, a dejunat la împăratul la Friedrichskron. După dejun, el a avut cu împăratul o lungă întreţinere în privinţa contestărilor între autorităţile militare şi civile ale provinciilor anexate.
Dresda, 13 Iunie.—Deschiderea Land-tagului s’a făcut azi printr’un discurs al ministrului.
Ilirschberg, 13 Iunie. — O furtun» violentă a pricinuit inundaţiunî In oraş. Trenurile s’ah oprit.
Hamburg, 13 Iunie. — Ducele de E-dimburg şi fiul săil au visitat pe împărăteasa Frederic.
Frankfort, 13 Iunie. — Greva dulgherilor se întinde.
Danzig, 13 Iunie. —O sentinelă a ucis pe o femeie care nu respunsese la «Cine-e-acolo».
Casei, 14 Iunie. — Şahul a sosit aci. El va locui la Castel. Sâmbătă va pleca în Olanda pe care o va visita incognito.
Dortinund, 14 Iunie. — Trupele staţionate în basinul de cărbuni s’aii întors la garnisoanele lor.
CESTIUNEA ZILEI
Expulsntifi ruşi si ziarul «Nowoe-
Wreinea». — Rusia fala cu Ronutnia si Serbia.
Dacă cum-va ziarul rus Nowoe IVre-mea e bine informat, cunoscuta afacere cu Ruşii expulsaţi din România s’a a-plauat şi anume Intr’un sens, ce ne a-ratâ din nod că actualul cabinet Catargiu este rusofil. După cum spune numita foaie, guvernul român a îndeplinit toate cererile Rusiei în privinţa a-ceasta, a retras decretul de expulsare, promiţând iconarilor ruşi expulsaţi o despăgubire pecuniară pentru pierderile lor.
Nowoe Wremea se foloseşte de a-ceastă ocaziune spre a ataca politica ! germano-filă a Regelui Carol, de la !
care provine proectul noilor fortificări, «ce sunt cu totul inutile», precum şi recunoaşterea prinţului Ferdinand de Hohenzollern ca moştenitor al tronului român.
Nowoe Wremea consacră cestiuml prinţului moştenitor un articol special, a cărui concluziune este de mult interes. Numita foaie zice,că respunsul guvernului rusesc la notificarea proclamării prinţului Ferdinand de moştenitor al tronului nu ’I leagă mâinile (guvernului rus) pentru viitor. Dacă după moartea regelui Carol împrejurările vor fi ast-fel, în cât prinţul Ferdinand s» nu se poată urca pe tronul român, a-tuncl Rusia va fi cu totul liberă de a recunoaşte şi sprijini regimul ce va domni atunci în România.
Aceiaşi foae se exprim* deja asupra reabilitârel mitropolitului Mihail în Belgrad. Ziarul rusesc jubilează şi zice, că acum s’a diminuat cu mult pericolul unul amestec a ex-regelul Milan în afacerile de stat ale Serbiei, ba poate s’a înlăturat cu totul. E greu să credem că regele abdicat se va decide a se întoarce la Belgrad, unde va sta faţă în faţă cu prelatul gonit de densul.
In fine foaia rusească aduce laude regenţei serbe şi guvernului pentru grabnica reîntoarcere a mitropolitului Mihail, şi zice că demisiunea de bună voie a fostului mitropolit Teodosie va pune In imposibilitate pe ex regele Milan de a protesta contra ungere! regelui Alexandru de cî.tre mitropolitul Mihail.
(Neue Freie Presse).
LEGEA DE ADMISIBILITATE FUNCŢIILE ADMINISTRATIVE
In sfîrşit misterul începe a se destăinui. Monitorul — singurul ziar care reprezintă părerile preşedintelui consiliului şi ale ministerului — Monitorul a început sg înregistreze noile numiri de prefecţi, şi ideile d-lul Catargiu în materie de admisibilitate în funcţiunile administrative încep a se arăta.
Unul din principiele care călăuzesc pe ministrul de interne e că nimeni nu e bun de prefectură dacă n’are 70 de ani împliniţi.
Fiind-că am putea li acuzaţi că afirmăm cu uşurinţa lucruri pe care nu le putem dovedi, sg luăm un exemplu.
Vedem printre noii prefecţi numiţi de d. Lascar Catargiu pe d-nil Gr. Holban, căruia îl zice şi Royer-Collard, dr. Frumuşanu, şi Gheorghieş Emandi.
Sare la ochi că noii titulari al prefecturilor de Dorohpl, de Gorj şi de Tutova aQ eşitde mult din frageda copilărie.
Doctorul pour Ies maladies de Gorj pare a fi trecut de 60 de ani; Royer-Collard de 70; cât pentru nenea Gheorghieş, barbişonul lui pare a fi un punct de interogaţie şi o ironici desfidere aruncată naturalistului şi investigatorului.
Totuşi am găsit la un răzeş din Tutova nişte hrisoave din 1537, din care rezulta că Gheorghieş se cănea deja prin aceste vremuri pierdute în negura trecutului.
Ce principia, ce normă, a prezidat la întrunirea acestor venerabili ? Care e cuvîntul care a silit pe d. Catargiu sg vîre în administraţie pe aceste ruine măreţe ale falnicului nostru trecut ?
Ce nevoe avea Gorjul de Frumuşanu. Do-rohoiul nu murea după Royer-Collard. Iar Tutova nu zbiară : Veder Gheorgkieccio e poi morire !
Gheorghieş 1 Ce nume drăgălaş 1 Te aştepţi sg vezi un bujor de băeţel cu plete blonde, cu ochii albaştri, cu pantalonaşi scurţi festonaţl la genunchi şi cu un mic drapel alb (or de altă coloare, dupg cum devine) eşind la arier-gardă din crăpătura pantalonaşului. Şi când Gheorgheş se arată, vezi o fiinţă din vremea când ploua cârnaţl, uscată, pomăduită, ceruită, cănită, pudrederi-zată şi vaporizată. Un muţunaki antediluvian.
Dar sg lăsăm pe Gheorghieş sg aibă parte de Tutova şi Tutova de el, şi se revenim la chestiune.
De ce numeşte d. Catargiu prefecţi aşa de betrânl?
Pentru că ÎI sunt devotaţi de mult şi că îl cunoaşte? Dar când or vrea sg facă ceva, voinţa la dânşii nu va fi In raport cu putinţa.
Pentru că aD experienţa administrativă ? Apoi credem că a cam trecut vremea administraţiei... experimentale, cum o înţelegeaQ d-lor.
Pentru ca populaţia judeţelor sg respec-teze pletele lor cărunte i1 Dar sunt tustrei cheli ca o bilă de biliard.
Ori poate că d nil Royer Collard, Frumuşanu şi Gheorghieş, ştiind că d. Catargiu are inima bună, aa profitat de această dispo-ziţiune blagină, şi a0 venit la Cuconu Lascar să ’l amintească cum ’I aduceaQ acadele şi jucării când era mititel, şi cum îl dezmerdaO şi ’I ziceaD că e gigea băiat, şi cum ’1 purtau | în braţe. Şi d. Catargiu mişcat pânâ la lă- 1 criml n’a putut sg se stăpânească şi le-a dat şi el câte un judeţ jucărie bieţilor moşnegi.
Că alt-fel numirile acestea n’aO nici un cuvânt de a fi.
PRESlDEiVTIILE VERiSCAl
De câte ori se deschide o şedinţă a Parlamentului sub preşidenţia vreunuia din distinşii membri al grupului Vernescu, poţi să fii s/gur că are se se petreacă ceva cam... necurat. Gând presideazâ d. Pache Pro* topopescu, e pungăşie pe faţă, fărâ mânuşi; când prezidează d. Ilariu Isvoranu e la ordinea zilei o tragere pe sfoară ceva mai subţire, mai cu tighel, dar lucru tocmai curat tot nu este.
Aşa spre exemplu eri, a venit un moment când simpaticul vice-pre-şedinte tenorul provincial Ilariu Is-voranu în înţelegere cu guvernul a început se nu mai vaza, se nu mai auză. Guvernamentalii cereau prelungirea şedinţei şi votul cu toptanul fără discuţie ; opoziţia la rendul ei cerea ridicarea şedinţei de vreme ce sunase ora 6, sau votarea cu bile a prelungire!, conform regulamentului.
De o dată d. M. Cogălniceanu se scoală şi cere Parlamentului să bine-voiască a prelungi şedinţa, ca semn de mulţumire şi recunoştinţă pentru că guvernul a primit, ear majoritatea a votat, un amendament propus de d-sa.
înţelegeţi foarte bine că recunoştinţa personală ad-lui Cogălniceanu pentru guvern nu priveşte câtuşi de puţin pe cei-l’alţi deputaţ', şi că s’ar încurca grozav lucrările Parlamentului dacă ar fi nevoit să ţie socoteala zilelor în care d. Cogălniceanu are vre-o recunuştinţă pentru guvern, şi a zilelor în care are vre-o pică pe guvern.
De aceea nimeni n’a răspuns absolut nimic nici pentru nici contra, şi fără să se ia nici o deciziune d. raportor s’apucă de citeşte înainte budgetul ministerului domeniilor.
Atunci încep de pretutindeni strigătele : «Sunt 6 trecute, ridicaţi şedinţa sau puneţi la vot prelungirea cu bile ! La vot ! la vot / Sunt 6».
D. Isvoranu în loc se răspunză cel puţin doue cuvinte, punea înainte la vot capitolele bugetului şi majoritatea guvernamentală ridica mâi-nele ca împinsă de o maşină pneumatică.
Sgomotul devenind asurzitor peste măsură, simpaticul Tamberlick de la Turnu-Severin se hotăreşte se 0-prească maşina care punea in mişcare mâinele majorităţei şi declara cu o cutezanţă nepomenită: «Dom-nilor, s’a votat deja prelungirea şedinţei 1»
—	Nu e adevărat! Nu s’a votat ! Puneţi la vot cu bile. De unde aţi constatat că au fost două treimi? răspunde toată opoziţia.
Atunci d. Ilariu Isvoranu să scoală şi răspunde cu un glas foarte ilariu, cum ar zice Transilvănenii :
—	Domnilor, eu am socotit că cererea d-lui Cogălniceanu e o poliţă pe care aveţi se o plătiţi. (Inchipui-ţi-vă nebunie ! Se socotească d. ls-voranu că o se plătească Adunarea poliţele coconului Mihalache! Am săraci toţi.)
Dar sfârşitul răspunsului d-iui Is-voranu e şi mai nostim şi trebue înregistrat ca mol de la fin.
Iată’l : «Dovadă domnilor că aţi consimţit şi d-v. la prelungirea şedinţei e că vă găsiţi încă aici, cu toate că sunt 6 şi 10 minute!»
O Ilariu ! Simpatice Ilariu 1 A-semenea gogoşi vor fi avănd trecere la Turnu-Severin când discuţi cu Tintorescu, dar nu în Bucureşti I
, ... --
i
VISITA M. S. REGELUI
SI A
PRINCIPELUI MOŞTENITOR
LA FORTIFICAŢII
La Jilava. — Vizita celor-falte
forturi.—Un dejun. — Scopul vizitei II. S. Regelui la fortificaţii
Erî, M. S. Regele şi Moştenitorul Tronului, Principele Ferdinand de Hohenzollern au plecat cu un tren special pentru a vizita fortificaţiu-nile ce se ridică în jurul Bucureş-tului.
Suita M. S. şi a A.S. R. era compusă din d-niî general Mânu, ministru de răsboiu,cu adjutantul său căpitan M. Gbica, d. general Florescu, preşedintele Senatului, generalii Gre(eanu, Gernat, Borendeiu, Făl-coianu, Arion,colonelul Mărculescu, comandantul pieţii, maiorii Culcer şi Boteanu, şi alţii; in total vre o 50 de persoane.
D. Inginer Mareş avea conducerea trenului regal.
Plecarea s’a făcut la gara de Nord la orele 9 1/2.
La Jilava
După un percurs de o jumătate oră, trenul regal soseşte la Jilava.
Aci M. S. şi principele moştenitor au inspectat cu da amănuntul fortul Jilavei şi dependinţele sale.
Lucrările sunt foarte înaintate şl credem că vor fi sfârşite pe deplin în eurând.
M. S. Regele a fost viu aclamat de lucrătorii forturilor şi de ţăranii care se adunaseră acolo la sosirea trenului regal.
Acei din lucrători care aclamau mai mult pe M. S. Regele şi pe Principele moştenitor, erau italienii care strigau cât puteau : E viva il re ! E viva la Romania !
Visita celor-l’alte forturi
De la Jilava M. S. şi A. S. R. cu suita lor au mers şi au visitat fortul de la Kiajua.
Aci va fi instalată o cupolă mare.
De la Kiajua au mers la Kitila unde e fortul cel mai mare din cele ce se fac în jurul Bucureştiulul.
De la Kitila M. S. a trecut la Tunari, la Otopenî, Pantelimon şi Afumaţi, însă fără se’se oprească la forturi.
Principele Ferdinand de Hohenzollern a arătat un viu interes pentru fortificaţiile Bucureştilor.
Pretutindeni cerea cele mai mici amănunte, şi întrebările ce făcea dovedeau că nu e nici de cum străin de arta militară.
Afară de aceasta mal toate întrebările principelui moştenitor erau făcute în limba română.
U11 dejun
La Kitila s’a servit un dejun pentru 50 de persoane.
In tot timpul dejunului, musica regimentului de geniu cântă ariile cele mai frumoase.
Nici un toast nu s’a ridicat în tot timpul banchetului, care a durat a-proape o oră.
Scopul visiteî M. S. Regelui la fortiticaţil
Scopul acestei visite, era ca M. S. Regele Carol să constate singur cu cât au înaintat lucrurile fortificaţiilor, din anul trecut de când le visitase.
P,

www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 3 IUNIE
INTEIHPURILE ZILEI
DIN .JUDEŢE
Accident. — Luni 29 Maia orele 7 şi juin. seara, o barcă In care erad 7 soldaţi marinari, români, venind despre Ţiglina, şi Dunârea fiind agitată, cel care ţinea cârma a perdut direcţiunea încotro trebuia să meargă, aşa că valurile ’l-sti lovit de şlepul agenţiei vaporului Brăila Galaţi şi ’l-a vârât sub vaporul Radetzchi.
Cel 7 marinari ad căzut în apă şi era aproape să se Înece, dacă nu sărea proprietarul cafenelei de lângă agenţie, împreună cu alte persoane ce se aliaţi a-coio; mulţumită acelor persoane aii fost scăpaţi toţi marinarii, iar barca a fost dusă la o distanţă de 100 metri şi prinsă de o barcă a unul vapor de res-bel rus.
Moarte misterioasa. — Soldatul Marzan Vasile, din regimentul 4 artilerie, dispărut de la casarmă din ziua de 26 Maid a. c., la 28 câţl-va soldaţi, tot din acel regiment,’l-ad găsit mort lângă un taraş sub podul drumului de fer de pe rlul Moldova, lângă Roman, îmbrăcat In straele obicinuite.
Din autopsia făcută cadavrului dedd. medici, In asistenţa d-lul procuror, s’a constatat că moartea a provenit prin înecare, neputându se cunoaşte causa.
Iloli prinşi. — Din banda lui Alecu Gheorghiu zis şi Demetriu, bandă care bântuea comunele din vecinătatea Be-reştilor s’a prins patru persoane Intre care şi unul Samoilâ.
Poliţia aflând că Alecu Gheorghiu s ar fi oploşit In Galaţi urmăreşte cu activitate.
DIN STREINATATE
Crimele din Londra. — S'ad descoperit nişte membre omeneşti aparţinând unul cadavru de femeie, ceea ce a mişcat toată Londra, amintind crimele lui Jack spintieâtorul.
Piciorul drept a fost găsit de o ţigancă, lângă Wandsworth bridge, pe unui din malurile Tamiseî. Eralnveiit Iiitr’o stofă buna. Mai pe urma piciorul stâng s'a găsit pe lângă Limehouse, şi acesta era Învelit Intr’o bucata de stofă asemenea cu cea dânteio.
Poliţia primeşte o mulţime de scrisori diu toate părţile de la persoana care aa perdut câte o rudă, sau câte o prietenă.
Un comptabil de la Hertfordhire a făcut o eomuuicaţiune poliţiei spunând că femeia asasinată poate prea bine să fie sora lui. Pentru aceasta să reazemă pe faptul că numele şi pronumele victimei sunt şi ale sale, adică L. E. Fi-sche-.
Această femeie s’a măritat, acum 5 ani, cu un oare care Waren ; avea un copil, şi la 18 a lunei Maid, fiind însărcinată, a părăsit donr'ciliul săd de la Homsey cu un oare-care Robinson.
Nici unui nici altul n’ad mal fost revăzuţi de atunci.
S’a mai aflat asemenea de cstra poliţie că o femeie cu numele de L. E. Fischer, fusese un timp slugă la o tavernă de la Highburg.
Ancheta urmează cu activitate.
Un baron fals. — Otelurile cele mari din Strada Bivoli şi din Strada Saint-Honore sunt exploatate acuma de un individ care pare a fi un gentle-men şi care fură In modul următor:
Cere să visiteze apartamentele, spunând că’l chiamâ baronul de Montes-pan, baron de3 Adrets sad încă baron de Brăză, şi că aşteaptă pe baroana care trebue să sosească diseară. Dupe ce visiteazâ apartamentele, se coboară la rândul Intâiu şi, dupe ce slugile se retrag, se suie la odăile de sus, pătrunde In lăuntru, 3cuzându-se dacă găseşte pe cine va, punând In buzunar juvae-rurile şi bani dacă nu vede pe nimeni.
Multe pllngerl s’au depus la comisarul cuartierulul care a dat de veste tuturor otelierilor să se păzească.
ŞTIRI MĂRUNTE
Zilele astea, la palatul Industrie! In Pariş, artiştii aii procedat la vot pentru medaliile de onoare.
Dintre pictorii cari ao expus anul a-ce3ta la «Salon», a luat medalia de o-noare d. Dagnan-Bouveret, care a întrunit, la al doilea tur de scrutin, 217 voturi. Acest pictor a expus tabloul : «Bretonnes au Pardon».
La sculptură, ne obţinând nici unul dintre candidaţi majoritea absolută la nici unul din cele trei tururi de scrutin prevăzut de regulament, nu s’a acordat medalie.
— Administraţia Nouel-Bastilil, din avenue de Suffren, are intenţiunea sS facă o reconstituţiune a localului şi a luarel Bastiliel. Studiile de punere în scenă al acestui spectacol interesant sunt^mpinse cu activitate aşa ca să se poată începe representaţiile în primele zile ale lui Iunie.
Spectacolul acesta se va da In tot timpul cât va ţine expoziţia aşa că vizitatorii din departamente şi din alte ţări, cari vin rlndurl-rlndurl la Paris, s’o poată toţi vedea.
—O operă din tinereţe a lui Cabanei.
D-na AimeeRebaut, din Montpellier, a trimis la Paris un tablod lucrat la 1838 de Cabanei, la vârsta de cinspre-zece ani, şi reprezentând nişte vaci. E o copie după ua vestit tablou al lui Brascassat.
După spusele cunoscătorilor, acest tablou e remarcabil ; se putea presimţi de pe atunci ce avea să fie Cabanei mal târziii.
—Cei mal tari jucători de şah din lume.
Marele concurs internaţional da şah care se ţinea la New York de vre’o cinci săptămâni, s’a terminat fără ca titlul disputat de campion al lumel să poată fi decernat.
Part'da din urmă jucată de dd.Weiss şi M. Tschigorin a fost nu’lă. Ea a fost reîncepută de trei or?, de trai ori rezultatul a fost acelaşi ; n’a fo3t deci posibil d’a se oferi întâiul şi ai doilea premiu care s’a împărţit de o potrivă între campionul rus şi campionul austriac.
—Figaro anunţă moariea pictorului Ma-zerolle. El se făcu cunoscut mai Iutei prin opere religioase: avu o medalie de clasa 111-a In 1857; fu decorat în 1870 şi Înaintat oflcer al Legiunii de onoare In 1879.
Printre lucrările sale mal de valoare se citează: In 1872, Modelul, unui brevet pentru frumoasele acţiuni civile, comandată de ministerul de interne; In 1881, Agricultura, Comerţul, panouri decorative pentru seara casei d lui Cordier; In 1885, Cascada, Declamaţia, panouiri, decorative, aparţinând d-lul M. E. Pas-sy, etc. In anii din urmă, starea sănătăţii l’a împiedicat d’a mal expune vr’o pânză.
—După concursul frumuseţii femeeştll, trebuia să ne aşteptăm a vedea şi un concurs Ir.tre membrii sexului urlt. Un impresar din Viena cugetă a organiza un concurs latre bărbaţi, judecaţi de un juriu de femei. Vor fi patru premii: primul destinat celui mu frumos bâr bat, al doilea proprietarului celor mal frumoase mustăţi, al treilea stăpânului celui mai mare nas şi al patrulea... celui mai mare chel din lume.
ECOURILE Zi LEI
Aflăm că un numer de peste 150 Cetăţeni au adresat o petiţiune Eforiei Spitalelor civile prin care se roagă pentru reducerea preţului băilor din piscina care este de 1 leu baia.
Intr’adever că comparativ cu băile de abur oare sunt reduse la preţul de baia ele sa l-ia 1 leu şi 50 bani,
ni se pare exorbitant o baie rece unde stai câte-va minute 1 leu. Ne unim dară cu semnatarii petiţiuneî şi rugăm şi noi pe onor. administratori ai Eforiei, de a face ea actualul preţ să li© la jumătate redus, şi se se introducă bilete nominale pentru sesonul do vară. Suntem asiguraţi că venitul va creşte şi tot-d’odată, satisfăcând o dreaptă cerere, se va corespunde scopului eminamente filantropic pentru care su nt făcute Băile Eforiei.
—x—
In grădina St&vri se va da în curând cunoscuta operetă Studentul Cerşetor, In beneficiul mai multor artişti români, cu costume şi decoruri de la Teatrul Naţional.
IN F ORMATIDN 1
Erî, după sfirşitul şedinţei Camerei, Constituţionalii sau întrunit in salonul comisiuneî bugetare şi au luat mai multe botărîrî importante.
ln caz când astăzi va veni în discuţie la Cameră bugetul ministerului de externe, va lua cuvântul d. Eug. lonescu pentru a propune mai multe amendamente.
—S58—
N’ar li imposibil, după ceea-ce se şopteşte prin cercurile guvernamentale, ca sesiunea Corpurilor legiuitoare se se prelungiască încă pentru cinci zile pentru a se sfirşi cu bugetele.
-VS3-
D. Ţoni s’a hotărît ca în curând se respunză atacurilor îndreptate în contra d-sale de ziarul Lupta.
Cei loviţi peste nas de comunicatul apărut erî în Monitorul Oficial, răspândesc versiunea că acel comunicat a fost la adresa ziarului Adevărul, |care nu mai slăbeşte cu dragostea pe d-1 L. Catargiu.
-sse-
Primim de la mulţi comercianţi foarte numeroase reclama-ţiunî în contra taxatorului Albu de la vama gărei Filarel.
Rugăm pe cei în drept se facă ceva minuţioase cercetări la gară, spre a se încredinţa de reaua purtare a acestui funcţionar.
Noul prefect al laşului d. Ion Ventura, cumnat cu d. Lascar Catargiu, a depus azi jurământul.
Astă-zi la ordinea zilei sunt: Bugetul târgului de râmătorî, şi proiectul de lege pentru modificarea tarifului autonom.
D. Tache lonescu va lua cuvântul pentru a protesta in con-
tra modificăreî ce se face in tariful nostru autonom.
D. Ştefan Velescu ne face cunoscut că s’a retras de la Direcţiunea «Revistei Româneştii» lăsând’o pe seama d-luî Ton-cescu.
DEPESI
Germania
Dresda, 14 Iunie. — Se fac mari pregătiri pentru celebrarea serbării de la Wettin la 19 Iunie.
Impâratul şi numeroşi principi vor veni.
Cortegiul istoric se va compune din 63 care, 840 cavaleri şi 12,000 figuranţi.
Francia
Paris, 14 Iunie. — Un banchet s’a oferit ieri comisariatului Exposiţiel de către comisiunile străine, 350 de invitaţi au luat parte la acest banchet.
D. Tirard,răspunzând toastului generalului Franklin, care lăudase Francia, roagă pe oaspeţi să bine-voiască a afirma naţionalilor lor că guvernul Republice!, fără a sacrifica nimic din demnitatea sau din onoarea sa, e sincera-minte doritor de a trăi In bună armonie cu lumea Întreaga.
Cuvintele d-lul Tirard ati fost acoperite de aplause.
FELURIMI
Obicei ciudat.—In Lithuania există un obicei foarte curios la celebrarea cununiilor. Când mireasa piesca la biserică şi sunt toţi nuntaşii adunaţi, mama se repede la ea şi ’I da o palmă sdra-vană. Această palmă Înaintea mai multor martori este dată înadins şi foloseşte pentru viitor, căci îndată ce se ivesc neînţelegeri Intre tinerii căsătoriţi, causa divorţului este gata. Mireasa declară cu martori ca a fost silită de părinţi să se mărite, dovadă palma In ziua nunţei.
■¥ *
Comerţ eu pisici. — Se vede că statul Dakota (Statele-Unite) este ameninţat de o invasiune de un gen cu totul nod; din causă că pisicele nu sunt în număr îndestulător, şoarecii mişuna, făcând mari stricăciuni în hambarele şi podurile unde sa strâng grânele. De aceea s’a creat în statele limitrofe o industrie nouă: exportarea pisicelor, şi la Dubuque s’a şi adus două vagoane pline de aceste animale salvatoare, care acum
se vlnd pe preţui de 15 franci.
*
* *
O adevarata scena de devastare
a avut loc Intr’una din serile trecute la Arenele centrale din Marsilia unde era enunţată o cursă de tauri. Directorii neplătind trupa, după ce încasase banii de pe bilete, toreadorii refuzară să înceapă.
Publicul furios a aruncat cu scaunele In arenă, a smuls stemele şi steagurile, a spart o oglindă şi a săvlrşit tot felul de stricăciuni. Numai stingendu-se gazul s’a putut obţine golirea sălii. Becurile de gaz de pe afară au fost sfârîmate cu lovituri de pietre.
Manifestaţie.*—*In Bologna, 300 de studeng s’ad adunat sub ferestrele pro fesorulul de zoologie, d. Garlo Emery, şi, In timp de mal bine d’o jumătate de ceas, în mijlocul tipetelor şi urletelor, au vociferat: Jos Emery! apoi s'afi In dreptat spre Universitate unde au forţat uşile cabinetului de zoologie, fără, cu
toate astea, să pătrunză In muzăd. S’a deschis o anchetă.
*
* #
Centenarul unui ziar.—Ziarul pa risian Journal des Dibats n’a avut nici o dată un tiraj mare; dar redactat de câtre scriitori eminenţi şi de oameni politici avisaţl, a jucat un adevărat rol In istoria acestui secol. Acum şi-a celebrat centenarul.
Intr’o carte luxoasă, datorită unei strălucite colaboraţi! se povesteşte toată existenta sa atât de plină de fapte.
Viaţa sa întreagă, portretele acelora cari i-au dat originalitatea, evoluţiile ce a suferit, rolul ce a jucat, acesta e subiectul acestei publicaţii interesante pentru literat!, preţioasă pentru istorici. Ea onorează casa şi lunga serie a numeroşilor săi oaspeţi.
A 2* EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 2 Iunie 1889
Şedinţa se deschide la orele 2 şi 25 m., sub preşidenţiad-lul general I. E. Plorescu.
Presenţl TI senatori.
Pe banca ministerială d. Păucescu.
Se fac formalităţile obicinuite.
D. V. A. Urechic, raportor, dă citire raportului privitor la legea contra cumulului.
Legea se ia In consideraţie cu unanimitate.
Se citeşte art. I.
D. I*. Gradisteanu, propune un amendament In sensul ca instituţiile private de credit să nu cadă sub previziunile le-gel de faţă.
D-sa dovedeşte că aşa cum e redactat articolul, miniştrii ah dreptul de a comite multe abuzuri.
Art. 1, după o discuţie la care iau parte d-nil P&ucescu, Urechie şi Grădişteanu, se votează împreună cu amendamentul d-lut Grădişteanu.
Se citeşte art. 2.
D. Urechie, II susţine.
Mitropolitul Moldovei, mulţumeşte d-lul Urechie pentru grija şi solicitutinea ce a arătat clerului.
D-nii Gradisteanu şi Climescu, propun amendamente.
D. Floador, atacă pe d. Urechie pentru modul cum a redactat proectul de iege.
D-sa cere să se voteze art. 2 ast-fel cum a fost adoptat de Camera.
D. II. Racola, e de aceiaşi opiniune.
D. Urechie, dă explicaţiunl.
CAMERA
Şedinţa de la 2 Iunie 1889
Şedinţa se deschide la ora 1 şi un sfert sub preşidenţia d-lul Ilariu Isvoranu vicepreşedinte.
Răspund la apelul nominal 102 d-nt deputaţi.
Se îndeplinesc formalităţile obicinuite.
D. Gr. Chrissenghi asupra sumarului zice că şedinţa de erl nu s’a prelungit In mod regulat.
D. Ilariu Isvoranu găseşte de cuviinţă a răspunde printr’o vorbă... de spirit de felul cum face d-sa de obiceid (?)
Sumarul se votează.
D. Gr. Chrissenghi retnoeşte două interpelări ale sale.
D. I. M. K. Epureanu raportor, dă citire proiectului de buget pentru veniturile şi cheltuelile târgului de râmătorî de la Turnu-Severin.
Se ia proiectul de buget In considerare şi apoi se pune la vot tn total.
Rezultatul votului
Votanţi
Bile albe pentru Bile negre contra
89
83
6
D. Ion Lahovari, raportor, dă citire proiectului de buget al ministerului de externe.
FOIŢA ZIARULUI *EPOCA»
(58)
HECTOR MALOT
DREPTATE!
Partea III.
Vili
(Urmare)
A murit dupâ şease săptămâni, şi până mal acu ’mî rămăsese o îndoială dacă murise de friguri tuberculoase, sad de friguri tifoide.
După simtomele ce le presintă cel mal mic sunt sigur că frate-săd a murit de friguri tifoide. Fiind dată forma gravă şi hyperthermia infectioasă ce s’a aratat la cel mal mare, formă pe care par-ca vrea să o ia boala şi flst-l’alt, am căutat să întrebuinţez doctorii antiia-fecţioase, mai mult şi mal biue de cât întâia oară, dând de opt zile de când ţin frigurile vil, amorţirea, şease pachete de calomel In pulbere de câte 10 centigrame, adică60centigrame,şi iată unde stăm. Acum....
Dar la acest cuvlnt, Dayous II taie vorba:
— Acum, scumpe Săniei, zise el cu zimbetul seu cel mal politicos, cred că Itrfi bine să ne laşi singuri; ştim ce
grozav dialectician eşti, ce putere ai In discuţie, cam închizi gura adversarilor d-tale; de sigur dacă te vom asculta, nu vom păstra iniţiativa noastră nici liberul nostru arbitru; şi fiind-câ nu ne al chemat ca să dai opinia d-tale, lasă-ne sa ne tălmăcim Intre noi. După acea vom vedea daca poţi fi de părerea noastră sad ba.
Săniei n’avea de cât să se supue.
—	Veţi suna, zise el, arătâud soneria.
Dayons, care să sculase, II lntovărlşi
până la uşă, pe care o închise el Însuşi; apoi ducându-se la o alta uşă o deschise şi să uită dacă nu’I nimeni In odaia de alăturea, apoi Închise şi uşa acea şi să întoarce ia sobă, unde Aucamp stătea In picioare şi sa Incălza.
Stătură faţă la faţă, uitându se unul la altul:
—	Se miră de diaree, zisa Dayous.
—	Cu calomelul lui! zise Aucamp.
—	AI văzut aşa Îndărătnicie Intr’o idee?
—	Ne mai văzuţi
—	Şi e fiul sed vitreg.
—	Tot aşa ar fi şi cu fiul săd proprid.
—	Fără Îndoială; numai situaţia ar fi mal puţin grea pentru dânsu. Iţi închipui cum o se mal strige lumea dacă, cum cred, bietul copil va muri?
—	Ce ’l drept, aceste două morţi a-propiate vor da loc la bîrfell.
—	Ce tristă parte a unei situaţii atât de strălucită 1
—	Zăd, n'aş vrea se îld In locul lui, săracu.
—	Nici efi.
Şi amândoi simţiră multemirea unor oameni care adesa ori doriseră să fie în locul acela şi In acea situaţie strălucită.
—	Iată unde duce teoria la un om fanatic!
In adevăr pe când Săniei era un teoretician, un Invaţat de laboratorid, In ochii lor cel puţin el erad clinicianl, practicanţi. De acolo deosebirele de doctrină despre care vorbise femei lui şi pe care el să întemeia spre a face să nască discuţia şi de aci lumina.
Aşezându-se lângă masă, Dayous luase caietul de note şi ’l cerceta la lumina lâmper.
—	Luni: temperaturadimineţel, 39° 5; temperatura serei 40° 5; Marţi, dimineaţa 40° ; seara 41° .
In acel moment, Aucamp II întrerupse :
—	Uite! uu della Rabbia! zise ducându-se repede spre un mare bas relief de faientă smălţuită, aninat pe perete Intre două ferestre.
Nu’l privi Insă mult; se întoarse la sobă.
—	Numai o copie ; cunosc originalul care e la «Gabinetto artistico» de la Perussa.
—	Poate l'a cumpărat bărbatul din tăi.
—	Ia tot cazul asta dovedeşte, cea ce e ştiut de mult de altmintrelea că bogăţia nu dă pricepere artistică.
Dayous urma cu citirea caetulul:
Marcuri dimineaţa, 40" 5, seara 41..» Nu ’l mare variaţiune.
—	Avem a face cu un băiat de 16 ani
şi la dânsul Insămnarea prevestitoare a hyperthermiei nu poate fi tot aşa de gravă ca la un om mal In vlrstă.
—	Câţi ani crezi să aibă mama?
—	34 sad 35 cel mult.
—	E încă bine, zău!
—	Cum darcu a luat’o Sanie!?
—	Are tot-d’auna un noroc extraordinar. Acum are de gând să facă politică.
—	Şi al să vezi c’o să isbutească.
De aici să născu o mică discuţie asupra politicei In care el găsiră că am tot aceleaşi idei.
Apoi Dayous scoase ceasornicul:
—	Şeapte şi 401 Trebue să fid la 9 şi 20 la Paris.
—	Trenul următor vine la 9 şi 50
—	Ar fi prea târzid Avem o primă representatie asta seară. Cred că vom avea un succes mare. Nu voi să lipsesc la sfârşitul actului întâi.
Aucamp zlmbi:
—	Te Invidiez.
Cea ce invidia confratelui săd, era d-şoara Gibassier, de la teatrul des Bouffes, care In câtl-va anî mâncase lui Dayous mai multe sute de mii de frc.
Acesta reluase caetul; repede şi cu o logică strânsă, discutară diagnosticul ; apoi după ce se înţeleseră asupra pronosticului, nu mal rămase de cât să stabilească tratamentul.
—	Imîpare, zise Aucamp, că pentru a lupta cu energie contra hyperthermiei, trebue să intrebuinţăm aparatul d-tale refrigerent.
Aceasta era o politeţă pe care Aucamp
o făcea confratelui seu care tnventase acel aparat, ce căzuse acum In uitare aşa că nici inventatorul nu ’l mal întrebuinţa.
—Nu cred că ’i caşul de a’l aplica, zise el; mal bine ar fi chinina In dose mari.
Răspundea politeţel lui Ancamp prin altă politeţă, cficl Aucamp inventase acel mod de tratament, în contra căruia să ridicase Dayous altă dată.
Cu toate aceste Aucamp nu’l primişi el să tInvoiră asupra tratamentului cu quinina ca de obiceid.
Când mişcară soneria, Săniei sosi cu o grabă care ar&ta neliniştea lui.
Dayous luă cuvântul; când vorbi de suprimarea calomelulul, Săniei voi se discute:
—	In interesul copilului, zise Aucamp şi In al d-tale, crede-mă, laşa calomulul.
—	Dar dacă l’sş putea scapa cu calomel ?
—	Nu te expun : să ’1 perzl, călcând regulele prudenţei.
El voiră să salute pe d-na Săniei.
Dayous o linişti prin câte va cuvinte de încurajare:
—	Aţi vâzut zimbetul cu care ne a primit copilul, zise el; Săniei vă va explica că acesta e semnul aproape sigur al unei fericite schimbări.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 3 IUNIE
D. M. Cogalnlceanu vorbeşte tn discu-ţiune generala şi regretă căd. ministru de externe nu este prezent. D-sa zice că ar trebui înfiinţate cousulate la Braşov, Orşova, Suceava, Cernăuţi, unde sunt o mulţime de romănl.
D. preşedinte al consiliului răspunde că va căuta să mulţumească pe d. Co-gălniceanu.
D. IV. loncsca vorbeşte în politica exterioară şi se apucă la ceartă cu d. Catargiu pe care ’l acuză că şi-a adus pe sub-secre-tarul de Stat ca să ’l sufle ceia-ce are să răspunzi la întrebările sale.
D. preşedinte al consiliului se scoală
Îi începe să facă cu degetul d-lul Nicolae onescu. Acesta ţipă, d. Catargiu răcneşte, majoritatea şi minoritatea se constitue în două tabere duşmane, întâia urlă, a doua e indignata.
La ora 3 d. N. lonescu sfârşeşte.
D. preşedinte al consiliului, zice că d-sa nu va urma pe d. N. lonescu fiind-câ Camera rîde, şi tara plăteşte. D. Catargiu se plânge ca d. lonescu ÎI face zile fripte de când e în Cameră. La chestiunea ce’l pune d. lonescu când va 11 răsboih, d. Catargiu zice că nu seva găsi un singur om în Europa care să ’l răspunzi. Răspunde apoi d-lul lonescu în privinţa neegalitâţel lefurilor comisarilor militari în străinătate; unii din aceşti comisari saQ ataşat! militari aii declarat că nu vor de cât o diurnă de 5000 lei pe an, cum ed. Vasescu de la Paris.—In privinţa politicei exterioare a guvernului,—d. preşedinte al consiliului repeta declaraţia făcută la venirea sa la putere că va urma politica vechie a ţărel, neutralitatea. Dacă se va întâmpla vre-un conflict, atunci d-sa va consulta ţara asupra atitudinel ce trebue să se ia şi cu cine trebue să ne aliâm.
Discuţia se închide.
Se pune la vot luarea în considerare a bugetului Ministerului de Externe şi se primeşte cu 94 bile albe contra 18 bile negre din 112 votant!.
Gap. I se votează fără discuţie.
Cap. 11 şi III (cheltuell diplomatice) se votează în urma a câtor-va observaţii făcute de d. M. Kogălniceaou.
La cap. IV, d. M. Cogâlniceanu are un a-mendament care e respins de comisia bugetară dar s’a restabilit suma de 3,400 lei la cel 5,000 pentru delegatiunea tn comisia europeană a Dunărei şi pentru navigaţia Prutului.
D. G. Pălării, întreabă cum stă afacerea cu navigaţia Prutului.
D. Lascar Catargiu, răspunde că s’a botărît ca Prutul să se facă navigabil şi la lucrările acestea sunt asociate Rusia, Austria şi România. Lucrările vor costa600.000 lei şi fie-care putere va da câte 200.000. Ceia ce promite d. Catargiu să facă este să reînceapă negoţierile cu Rusia şi Austria în această privinţă.
Amendamentul d iul M. Cogâlniceanu prin care cere restabilirea sume) de 20 400 lei pentru delegatiunea în comisiunea Dunăreană, se pune la vot cu bile.
Rezultatul votului
Votanţi
124
40
84
Bile albe pentru
Bile negre contra
Amendamentul se răspinge.
D. G. Pal arii, propune un amendament pentru înfiinţarea de consulate la Cer-nâut', la Braşov şi Chişinău.
D. M. Cogâlniceanu, susţine acest a-mendament.
D. P. P. Carp, vorbeşte contra supri-mârel consulatelor de la Budapesta şi Ode-sa fiind că aceste consulate sunt foarte trebuincioase pentru comercianţii români şi pentru toţi românii în genere care ati nevoie de traduceri din limbile streine în română şi vice-versa.
Terminând d. Carp se miră prin ce efect optic o chestie aşa de mică a putut lua proportiunile unul munte în ochii d-lul M. Cogâlniceanu.
D. M. Cogalnlceanu zice că posturile de la Pesta şi Odesa sunt mai mult posturi politice de cât trebuincioase românilor.
Aceste posturi sunt trebuincioase mal mult la graniţele terel noastre.
Amendamentul d-lul Paladi se pune la vot ou biie, după ce e respins de comisia bugetară.
Rezultatul votului
Volanţi	118
Bile albe pentru	52
Bile negre contra	66
Amendamentul se rdspinge.
Cap. VI, VII, VIII, şi IX se votează cu iuţeala trenului «Express-Orient».
Se pune la vot bugetul în total.
Rezultatul votului
Votanţi	84
Bile albe pentru	76
Bile negre sontra	8
Bugetul Ministerului de externe se votează.
D. C. Olanescu, raportor, dă citire proiectului de buget al Ministerului lucrărilor publice.
D. M. Cogâlniceanu vorbeşte în discuţie generală.
La ora 5 şedinţa urmează.
Plaivaz.

_______3
vr<	'l.'SWMMB
O persoană în posiţiune de a ţi bine informată ne-a sjms următoarele în privinţa situaţiuneV „Criza guvernamentală va is-bucni mal curând de cât să crede, adică înainte de toamnă. In adevăr, între d. Catargiu şi d. Mdr-zescu există a st-fel de anga jamente, în cât preşedintele consiliului nu poate sii nu ia in minister pe d. Mârzescu la închiderea Ca-merilor. Dd. Lahovari şi Mânu fund inse categoric în contra introducerii d-lui Mârzescu în cabinet., vor' provoca o criză, îndată ce d. Catargiu va voi să'şî com-plecteze ministerul.“
*
Membrii clubului constituţional s6 vor întruni astă-,seară la (1. Marghiloman.
*
Azi la Cameră dd. Iancovescu şi Kessu se arătau foarte iritaţi, din cauza comunicatului Monitorului la adresa ziarelor oficioase zicând că acest comunicat este opera d-lui Al. Lahovari şi se adresează Naţionalului.
Aceşti deputaţi ziceau că ii vor plăti, la prima ocazie, d-lul Lahovari această poliţă.
* ,
D. Ion M. K. Epureanu, deputat, va 11 numit director al E-forieî spitalelor civile în locul d-lul Paciurea, demisionat acum o lună.
*
Suntem positiv informaţi că în consiliul de miniştri de alaltă-eri seara s'au hotărît toate numirile cari se vor face, precum de exemplu, mai mulţi prefecţi, vre-o 4 secretari generali, doi prefecţi de poliţie şi doi prefecţi de judeţe.
Aceste numiri nu vor fi publicate şi nu vor fi. cunoscute de public şi de Cameră de cât Luni pe la orele 4 şi jum. când sfîrşindu-se cu bugetele—votate în bloc sau nu—se vor declara imediat vacante colegiile acelora din deputaţi cari vor primi funcţiuni.
Aceasta se face pentru ea după două luni de la declararea de va-vante a colegiilor, să se facă noi alegeri.
După cum ni se afirmă deputaţi cari vor fi numiţi în funcţiuni sunt in număr de 10-15.
n
D. C. Pariano a fost numit prefect al judeţului Vlaşca.
Cu toate acestea decretul seu de numire nu va apare în Monitorul oficial de cât Marţi, adică a doua zi după închiderea Corpurilor Legiuitoare.
U
Azi a început la Senat discu-ţiunea legei în contra cumulului.
*
Cu ocaziunea discuţi unei în Cameră a bugetului ministerului de externe, d. N. lonescu a făcut un lung discurs cerând ca d. Catargiu se spue care e politica sa exterioară.
Preşedintele consiliului a răspuns zicând că pentru moment nefiind nimic primejdios la orizontul politic, România va păstra politica antică a ei, acea a neu-tralităţei. Când sar întâmpla ceva nu va lipsi a consulta represen-tanţiunea naţională asupra direcţiune! politicei ţereî.
*
Fulgerul ziarul autorizat şi personal al d-lor Mârzescu, Ţoni şi N. Ceaur Aslan publică următoarele apreciări asupra svonului că se va numi prefect la Iaşi d loan Yentura, cumnatul d-lui L. Catargiu:
In oraşul nostru a început, de câte-va zile, să circule svonul că d. lancu Ventura, fratele soţiei primului ministru, va ţi numit prefect al judeţului Iaşi.
Acest svon, răspândit cil pre moditare pentru a compromite plăpândul guvern conservator, a pus in grijă pe naivii cari al-cătuesc aproape unanimitatea cir-culatoare a oraşului nostru, de şi nu’I de cât o invenţiunc im posibilă de realizat şi care nu are altă menire de cât a arăta ţărel pe d. prim-ministru ca pe un om lipsit de tact poli tic, care ţine să se compromită tocmai la bătrâneţe.
Ori unde ar putea fi locul cumnatului primului-ministru, numai la Iaşi nu. Acest nume nu intră de loc în inima iaşe-îlilor, deprinşi a trăi pururea într'o atmosferă cu totul alta de cât acea din capitală şi din restul oraşelor ţărel şi de aceea, încă odată, credem absolut imposibilă o atare numire.
n
Ziarele colectiviste fac un sgo-mol imens şi se bucura că s’a ales un colectivist în consiliul co munal al oraşului Târgovişte, d. Anastasescu.
Spre liniştirea colectiviştilor ’i asigurăm că şi candidatul căzut e colectivist şi prin urmare ale-
gerea rivalului său d. Anastasescu nu constitue un succes.
n
ComisiuneaQjpentru modificarea legei asupra creditelor agricole din ţară a fost convocată din nou pentru ziua de Duminecă.
*
Azi au sosit în Capitală, chemaţi telegrafic, mai mulţi membrii din majoritate.
Printre aceştia se găseşte şi d. N. Ceaur Aslan.
*
Neniturile ministerului de fi-nance nu vor veni în discuţie la Cameră de cât Luni, adică a-tuncî când toate bugetele vor li votate în bloc.
Aceasta după cererea expresă a d-lui Yernescu.
*
D. D. Hagi Tudorache, mare agricultor, a fost numit membru societar al Academiei naţionale agricole şi. comerciale din Paris, fondată de ducele de Montrno-rency.
*
E probabil ca să se ţie şedinţă şi Duminică de la orele L2 până la orele 5.
*
Cititorii noştri îşi aduc aminte de un prânz pe care prinţul Ghe-orghe Bibescu Va oferit d-lui Ti-rnrd, preşedintele consiliului de miniştri din Franţa şi la mai mulţi membri ai cabinetului Francez.
La acest prânz prinţul G. Bibescu a băut pentru preşedintele republicei Franceze, d. Tirard inse na răspuns printrun toast în o-noarea M. S. Regelui nostru.
Această lipsă a făcut ca ministerul nostru de externe să ceară explicaţiuni cabinetului Francez, iar ca represalii s'a decis ca pro-ectul de lege asupra mărcilor de fabrice Franceze, votat, de Senat, să fie scos de la ordinea de zi a Camerei.
Incidentul însă nu va avea nici o altă urmare.
n.
Poimâine Duminecă va avea loc la Târgovişte o alegere pentru locul de consilier comunal rămas în balotagiu la ultima alegere.
Candidatul liberal-conservator rămas in balotagiu era d. Dă-nescu.
gale Milan a renunţat momentan de a veni la Belgrad.
Austro-Ungaria
Viena, 14 Iunie.- «Fremdenblatt» vorbind de programa partidului liberal din Serbia, zice câ toate ce s’afl petrecut l i Serbia până acum este numai treaba guvernului şerb, şi câ prin urmare, nimeni n’are dreptul se se amestece In 8 facerile ţărel.
Ziarul oficios adaogă: «încercările ce s'ar face pentru a sdruncina situaţia po iticâactu. !â din Orient, situaţie care e basatâ pe tratatele internaţionale, ar întâmpina resistenţa fermei noastre voinţe de a garanta interesele noastre şi ale păcii europene; căci nu se poate lăsa Orientul ca să devie obiectul unei fantasii.»
BULETIN COMERCIAL
Braila, SI Maiu.
Grâu: 4000 hect., 55 1/2 lbr., 7.67 1/2 lei, caic; 11100 hect., 55 1/2 lbr., 7.75 lei, caic; 2500 hect., 56 lbr., 8 60 lei-, c&ic; 6300 hect., 57 i/4 lbr., 9 lei, şlep; 2950 hect., 58 lbr., 9.75 leî, caic.
Porumb: 2,000 hect.001/2lbr.,6.25 lei, magazii; 2200 hect. 59 lbr., 6 5 lei, magazii; 1,500 hect., 58 lbr., 6.20 lei, şlep.
Porumb ros : 770 hect., 61 1/2 lbr.,
8 lei, magazii.
Grâu : 6300 hect., 57 1/4 lbr., 9 lei, şlep; 900 hect.57 1/2 lbr., 8.50 lei, caic.
Porumb : 2500 hect., 60 libr. 6 20 Şlep capot; 1400 hect., 58 libr. 5.9$ 1/2 Nlagazil ; 2500 hect., 60 1/2 libr. 6.30 Caic.
Secara : 1550 hect,, 521/2 libr. 4 50 Magazii ; 2000 hect., 50 1/2 libr. 4.20 Caic.
Orz: 3700 hect., 45libr. 4.271/2Magazii; 1000 hect., 461/2 libr. 4,35 Magazii.
Porumb : 3840 hect., 61 libr. 7.10 Caic; 1000 hect., 59 3/4 libr. 5.90 Magazii.
VENZARE PRIN LICITAŢIE VOLUNTARA
Se vănd mobile, covoare, mătăsuri antice şi alte lucruri de cast, Luni 5 Iunie 1889 orele 9 1/2 a. m. In Strada Lipscani No. 10, apartamentul No. 14.
ŞTIRI FINANCIARE
Se pare câ n’ar fi străine de oare care nori negri la orizont, cotele din ce în ce mai slabe ce ne vin din străinătate. Ziarele care reflectă gândurile cancelarului Germanii publică deja ştiri care ad de scop a apă3& asupra titlurilor împrumutului rusesc de conversiune. Ne aducem aminte că şi în anul trecut se întreprinsese un fel de răsboiu economic în contra rublelor, răsboiu care a avut de efect a produce o răceală şi în relaţiunile politice d’intre cele două imperii de la Nord.
Anul acesta aceleaşi manevre de bursă se reproduc. Inăspri-vor ele şi mal mult 'încordarea relaţiunilor ?
Un viitor apropiat ne va dovedi re-sultatui.
*
* *
In schimb, cerealele aâ cursuri mai bune.
In bursa oficială din Bucureşti s’a încheiat grâu de 57 livre cu lei 7.72 hectolitru.
Porumbul se cere cu 4.50 şi rapiţa cu
14.50.
4	4
Agio s’a urcat la 30 centime. El e datorit ştirelor cam rele ce ne vin d’afară.
Schimbul asupra străinătăţii continuă a fi acelaş:
Cek Paris 100.20.
« Berlin, 123.25.
« Anvers, 100.05.
La Prancfort 4 0/o am. a dat înapoi cu 30 da pfenigi, din această causâ acest titlu se oferă azi şi la noi cu 85.
In târgul de acţiuni, stagnaţiune. Băncile 1010 pentru ultimo. Dadele o-ferite cu 261.
DESCHIDEREA NOULUI MAG ASIN
DE
COLONIILE SI DELICATESE
Vînd mult şi sâştig puţin, avantagiO consumatorilor
T. C. GHRISTOFOR
,,I_,n ]VI&i-inar“
Colţul Episcopiei şi Calea Victoriei, vis-a-vis de hotel Orient
Zahăr franţuzesc	kilo 1—10
Zahăr cubic	»	1—20
Cafea martinicâ cal.	I	»	4
Cafea Rio	»	I	»	3—60
Luminări Apollo verit. 560 gr. 1—65 » de lux cal I kilo 1—40 Unt-de-lemn francez	Nisa	»	3
t>	grecesc	»	2
Orez turces	»	50
Făină de Pesta cal.	I	»	60
Făină de Pesta cal.	II	»	40
VINURI DE MASA | A LESE Conservate de mine în propriele mele pivniţe
Vin negru de Oreviţa vechi de 4 ani litru 1 fr.
Vin negru de NicoreştI vechi de 4 ani litru 1 fr.
Vin mischetde Drăgâşanl vechi de 4 ani litru 1 fr.
Ţuică veche de 10 ani a d-lul Isaia Lerescu, litru 1 fr. şi 40
1249 Cu stimă, C. T. Ckristofor.
DOCTORUL
GEORGE C. NANU
De Ia facultatea diu Paris
Medic şi şef de clinică la spitalul Colţea anunţă clienţilor săi că ’şl-a schimbat domiciliul In strada Polonă 25. ConsultaţiunI dela5—6 p. m. 1256
ULTIMA. ORA
E3ncylit.era
Londra. 14 Iuni8. — Corespondentul ziarului aStandard» la Pesta anunţă câ ministrul apărării naţionale din Ungaria a făcut o comandă mare de tunuri.
Londra, 14 Iunie.—După «Times» re-
ANUNCiU
Aducem la cunoştinţa onorabilului public care doreşte a vizita băile de la Slânic, că avem o vila în interiorul Băilor construită încă din anul trecut compusă din mai multe camere complect mobilate situată pe o poziţie din cele mal frumoase.
Doritorii care vroesc a avea camere cu luna sail cu sezonul se pot adresa pentru informaţii lasub-scrişii proprietari în T.-Ocna.
1258	Petro Muntennu et (ii.
ANUNCIU IMPORTANT
Adeveralul isvor de tămăduire la băile de la Lacul Sărut
La Grand Hotel du Boolevard de la aceste băl, situat la cea mai frumoasă posiţie, în faţa gradinei statului, se găseşte In I-iul şi al IT-lea etagiu cele mal curate camere, bine moDilate, serviciul prompt, preriurl moderate. La restaurantul hotelului se găsesc cele mal alese mâncări, preţuri moderate, curăţenie complectă. Rog pe onor. clienţi a m& avisa mal înainte spre a le angaja camerile dorite de d-lor. Seso-nul băilor începe de Ia t Maiâ.
Cu stimă C. POPESCU. propr.
Calea Rogala, Braila.
BURSA DE BUCUREŞTI
2 I un iu 1889
4	0/0 amorlisabila .
5	0/0 amorlisabila .
5	0/0 funciar rural. 7 0/0 funciar rural. 7 0/0 funciar urban
6	0/0 funciar urban
5	0/0 funciar urban
6	0/0 urbane Iaşi. . lianei Naţionale . .
Dacii...............
Construcţii. .	.	.
Naţionala asig .	.
Londra 3 luni. .	.
Londra cheque .	.
Paris 3 luni . . . Paris cheque .	.	.
Berlin 3 luni . .	.
Berlin cheque. .	.
Agio...............
. 85 1/4 . 96 4f8 . 98 1/8 .105 1/4 . 105 . 10*2 1/2 95
’. 82112 .1009 ‘ .261
. 125 .237
. 25 12 1f2 . 25 25 . 99 60 . 100 221/2 . 122 80 . 123 25 35
BURSELE DIN STREINATATE
BURSA DE VIENA
13 lurpfi 1889 Deschiderea
Napoleon
Imperial . . . . Ura turceasca . . Argint contra h:\rti. Rnb liâr. numerar Aeliu. Cred.-Anstalt Renta băr. austriaca » aur austriac . » aur unguresc . » argint austriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la vcd. » p. Amsterd. v. » p. Belgia la v. Bancnote italiene .
13 Iunie 1889 închide rea
47 Î0
Napoleon
Imperial .	. . .
Lira turceasca . . Argint contra hărţi. Buh. ii:u'. numerar 50i Actiu. Cred.-Anstalt 70 Renta hâr. austriaca » aur austriac . » aur unguresc . » argint austriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la ved. » p. Amsterd. v. » p. Belgia la v. Bancnote italiene .
9 W 9 7 -i 10 li
100 193 303
84	40 99 40
101	30
85	10 119 50
47 50 99
47 40
B iRsfl DE P BIS
__13 iun te 1889
Rentafrancesa W,% Kenlafranecsa 3%
R. româna per. 5% Italiana ....
Im pruni. grec. 1879 Imprum. grec. 1881 Banca otomana.	.
Datoria Egvpl. 6%
Sch. p. Londra la v.
» p. Viena la ved. 208 95 » p. Amsterd. lav. 207 » p. Berlin la ved. 122 31 » p. Italia la ved. p. t/8 » p. Belgia la v. p. 1/16
BURSA DE FRANKFORT S/M
13 iunie 1889
im 52	Consolid. engleze .	[93 1/4
86 30	Act. Bancei Românii	9
99	Schimb p. Haris. .	25 48
96 87	» p. erlin . .	20 69
502	» p. Amsterdam.	12 03
475 o35	BURS4 Of BCRL!N	
458	13 Iunie 1889	
VALORI
Cursu
zilei
HC a Qr ăl n R T moşm Parscovenî, U ii Antll UA I judeţul RomanaţI, în depărtare de o jumătate oră de gările Pietra, Vlâduleni şt Balş, cu începere de la Aprilie 1890.
întinderea moşiei este de peste 3200 pogoane. Doritorii se pot adresa la d. D. C. Popescu, avocat, 49 Calea Dorobanţilor, Bucureşti.	1672
PUBLICATIUNE
Se aduce Ia cunoştinţa generală că, în ziua de 2 Iunie viitor, orele 10 a. m. vatncepela moşia Măgurele, judeţul Ilfov, fosta proprietate a decedatului d. Ion Oleteleşanu, depărtată o oră de capitală, venzarea averel mişcătoare a-flatâ acolo şi compusă din mobile, o-giinzl mese, biliard,porţelanuri, articole de sufragerie şi altele.
nc R DCM n liT Ue la23 APrilie cu' Ut A1IL.I1UA1 rent moşia Tissăii din plasa Săraţii, districtul Bezeil, şi un parchet de pădure, parte do cherestea şi lemne de foc tu apropiere de gara Buzeu 3 oro, şi de gara Mizil 2 şi 1/2. Doritorii se vor adresa la d-na Ana Melic, Strada Spătarului No. 10.	(1182)
nc ADCRH1AT moşiaIleana-Poda-Ut AntSlUAS ri, districtul Ilfov,
plasa Mosiştea este de a endat de la sf. Oheorghe viilor pe 5 saCt 7 au1. Doriloril se vor adresa la comptuarul d-lor N. Gher-! mani şi fii în toate zilele de lucru între i orele 3 şi 5 d. a.	1276
Ren. rom. amor. 5% | 97 95
BURSA Df LONDRA
13 Iunie 1889
Deschiderea
Rubla hârtie nume.. 211 50 Disconto Gesellscha. '232 5U
13 iunie 1889 închiderea
Napoleon
Renta rom. amor. » rom. C.F.R. 6% » »	» » 5%
lmpru. Oppenhoim » maniei. Bucur. Disconto Gesellscha. Scliţmb p- Londra. »	p,	Paris.	.	.
» p. Amsterdam. »	p.	Viena.	.	.
«	p.	Belgia	.	.
•	p.	Italia	.	.
16 25 97 20 107 40 101 70 104 50 97
220 50 20 30 80 60 168 55 170 30 80 70 80 45
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BARBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare.dupe experienţa de 18 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigrata No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru flecare.
107
D. R. ROSETTl
AVOCAT
S’a mutat- Stadn Primaverei, 12
VASSLE VINES
Ilocter fn drept de Ia facultatea diu Paris
1262
ADVOCAT
58, Strada Scaunele.
Apo minerali naturali admise prin Spitaiuri.
Qfiint lortn Pentru uffooţuinUG căilor digestive, OLIlltbtiCZlAll grăutĂMlor de stomac.
PrtfriPIIQP Pentru Flore, piutrA la ficat» dureri do / / COIUUwE stomac, ticur. ţi piatra la b&sica udului.
f) /Soip/Sp pentru oo&8tipaUunl,M'Wfrifcmrcft tulului, piafcr5, UCOli CU colici la r&runahl, boii» udului,
Pepoaltul Apelor mluemlo Tn tute pharnmeialo	tm,
Forto plAcutâ la băut uJnnuri son cu beuturj ordluare. • U4 bnteldl po
9ooittA Generala a VA 1.3 (Ardâche) in Frfinoltt
www.dacoromanica.ro
EPOUA — 3 1LNIE
CASA DE SCHIMB 162
1. M. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 23
Oumpera si vinde efecte publice si fa.ce or-oe schimb de monezi Gursul Bucureşti
2 Iunie 1889
	Oump.i Vend.	
S 0/0 Renta amortisabila	96 1/4	97
9 0/0 Renta perpetua	97	98
6 0/0 Oblig, de Stat 0/0 Oblig, de st. drum de fer	101	100 1|2
7 0/0 Scris. lunc. rurale	105	1051/2
5 0/0 Scris. func. rurale	97 3/1	98 1/4
1 0/0 Scris. func. urbane	1(5	10512
6 o/O Scris func. urbane 6 0|0 Scris. func. urbane	t02 Ho 3	
	95 1/4 95 02	
5 0/0 Urbane Iaşi	82 1.2 83	
6 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (leilO dob.)	88 1/2	89 1/4
	240	245
Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	45	50
	1000	1010
Acţiuni «Dacia-România*	260	265
» Naţionala	240'	2,2
» Constructiunj	120	122
Argint contra aur		20
Fiorini auatriaci Tendinţa fermă	212	212
Ȕ
CEA MAI MARE FABRICA DIN LUME
Diplome de ondre la toate
Yenzarca Zilnică Întrece 50,000 Kilograme
Se ejâssesce la principalele Magasine de Confîserie si băcănie
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In polului Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, in racla noei cladir Bancei Naţionale lDacia-România)
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
13 u o u r e s t i
Cursul pe ziua de 2 Iunie 1888
4	% Renta amortisabila b % Renta amortisabila
6 %	,, româna perpetua
6 % Obligaţiuni de stat [Conv.rnr.
6	%	„	Municipale
10 fr.	Casei pens. [300 L.)
7	% Scrisuri funciare rurale
7 ^	",	", urbane
6 % <•
6 % • ..
5	A	,,	„ laşi
Acţiuni Banca Naţionala
3 % Losuri Serbestl cu prime Losuri cu prime Emis. 1868 Losuri crucea roşie Italiana „ crucoa roşie Austriaca cu prime „ crucoa roşie Ungara cu prime Losuri Bastlica bombau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [îo lei]
Aur conlra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francase „	italiano
„	Ruble bârtie
Cursul este socotit In aur
Cump- Vinde
98 3/4
r. % 100 3/4
88 3/4 150 106 97 1/î «04 3/4 102 \ 95
82 \
1005
82
13
32
20
40
28
68
18 %
*1*
1*3
100
99
tco
97	1|4
98	% 101 1/4
89 X 255
10b 1II 98 1/4 105 103
95 1/2 83
1015
87
15
30
28
45
32
73
22
15
214
126
100*
100
265
NOUILE LOSURI
CRUCEA ALBA H0LAKDEZA
AL ANUAL 3 TRAGERI CÂŞTIGATOAIIE
BOGAT ASORTATE CU CÂŞTIGURI PRINCIPALE
Dintre care in numerar Aur
FRANCI 400.000, 200,000, 100,000!
Toate câştigurile se plătesc fara nici un soazamînt
Cea mai apropiata tragere
1 AUGUST 1889 ST. NOU
Cea mai apropiata tragere
cu
Câştigul principal de 400,000 franci
Cel mai mic câştig urcendu-se de la franci 26 la franci 50. Or ce perdere este imposibilă faţă eu preţul actual.
Aceste losuri originale fiind sigure si câştigătoare, suntrecomandabile sise pot găsi la toate casele de schimb pe preciul de lei 29 lei, precum si prospecte gratis.
1260
STABILIMENTUL „JOCIEY”
60, STRADA CLOROTAHU, 66
Sub-semnatul reînoeste comunicarea? ca, operatiele stabilimentului seu pentru: Primiri de cai spre întreţinere (2 lei pe zi) .?/1 Desfaceri venzărl în comision, de cai tră-| suri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfa-’| catoare resultate celor ce s’au servit de/7 s interventiunea stabilimentului seu.
In ori ce moment se gaseste de venzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc.
In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive.
Bucureşti, Martie 1889.	LANGOSY
El, (ISILLAG
• »Ţ;>5^, . — :_rc
Cu perul colosal Lorcleg de 185 c. m. Eu l'am obţinut în urma întrebuinţarel de 14 luni apomadeî inventate de mine, ce este siDgurul mijloc în contra căde-reî perului şi serveşte pentru activitatea creştere! lui, la întărirea rădâcinei: ea activează la bărbaţi creşterea plina şi viguroasă a barbeî şi deja după o scurtă întrebuinţare dâatăt pCruIuîdin cap cât şi din barba o lucire şi plinătate naturală şi preservă perul deîucâ-runţire prepită până la adinei bătrâneţe.
Preţui unui borcanas 5 franci
CSILLAG & COMP-, BUDAPESTA
Depoul general pentru România se găseşte numai la d. LERAT, inginer, bucureşti. A se adreda la Agenţia Uavas 36, Calea Victoriei.
BAIA MITMEWSKY
Strada Politiei, 4
BASI N DE VARA
Deschis în toate zilele de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara. Intre 10 şi 12 ore a. m. basinul va fi reser-vat pentru dame.
In timpul rece basinul va fi încălzit.
Preţul unei bă!80 banî. Un abonament de 10 băl le6.
URMĂTOARELE PREPARATE COMPUSE DE
FARMACISTUL
DIMITRIE G. GHERMANI
-BUZEU-
Se găseşte în Bucureşti la d. Marin Ionescu frizer, hotel Union strada Academiei, precum şi la principalele magasinurî din România.
Apa danlrifrice
are proprietatea de a tntări gingiile, face se dispară roşaţa gingiilor şi sân-gerarea lor. întreţine curăţenia şi face se dispară piatra şi mirosul gurel; asemenea se recomandă ca gargară pentru durere de gât, anghinâ şi inflamaţiu-nile gurel. — Sticla costă un leii.
Pomada de Chiniua
impedică căderea părului şi ’l face se crească. — Borcanul 3 lei.
Pomada Virginea
Borcanul 1 left
Cosmetic Vfrgînea
Borcanul I leu
Coldcream Virginia
curăţă pistruele şi coşii, înmoae şi înfrumuseţează tenul. — Borcanul 1 leO.
Eau de Cologne Virginia
triplu destilat 2 lei flaconul
Prafuri albe si rose de dinţi
are proprietatea de a întări gingiile şi face se strălucească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2,50.
Apa de Chinina
curăţă şi împedică căderea părului. — Flaconul 1.50.
Pudra Virginia
nu conţine nici o substanţa vatamatoare pentru fada si dantura, adica sararde de plnmb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este răcoritoare. Albeşte si infrnmusetcza facia. Preţul 31.
Pasta pentru dinţi
are proprietatea a albi si a reda luciul smatului dinţilor. Cutia 2. lei.
Pudra antisudorica
această pudră are proprietatea d’ micşora năduşeală picioarelor şi a nimici urîtul miros produs de asudeală. Cutia 1 leu 50 bani.

HOTEL VICTORIA

FOST CARACAS
BUCUREŞTI - N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 - BUCUREŞTI
-<€2E8E££flB5^>-
Restaurat şi mobilat cu eleganţă din noO, situat în centrul Capitalei şi al Comerciulul, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din nod, Consumaţiuni fine, şi preţuri moderate, mai multe Jurnale Istreine şi locale, Muzica naţională în toate serile, condusă de simpaticul artist Român Tache Tomescu.
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s’a încredinţat d-inî Tasae Georgiade fost director şi casier al principalolor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorai), sa clientelă al reîncuraja, asigurându-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat In tot-d’auua probele cele mal frumoase.
1105	Rămâind cu toată stima T. f*.
ÎNCERCAŢI NOROCUL!
| Aceasta ocasie v© este clata numai ] pana la 25 Iunie a. o.
| Un leu poate se producă în puţine zile or-cui ]
20,000 LEI
|precum si alţi 40,000 lei împărţiţi in ÎOO câs-j tiguri diferite
In ooncLitiunile ele mai jos
I numai la prima casă de schimb «LA BURSA» din Strada Lip-J scanl 10, colţul Palatului Dacia-Romănia No. 1, se poate adresa,! până la 15 Iunie a. c. st. v. a ât onor. public cât şi d-ui! vânză- j tor! de bilete de loterie spreacumpăra bilete în folosul Secţinnel! Române la Exposiţia Universala din Paris 1889,— şi ast-fel este dată ocazia or-cui să folosească 20 lei pe zi, cu puţină osteneală | şi cu un capital neînsemnat de lei 100 numai
CONDIŢII!NILE SUNI :
i Pentru 120 bilete de loterie plătiţi numai ÎOO Lei »	58	»	»	50 »
»	23	»	»	20 »
»	11	»	»	10»
Cumpărătorii de sume mal mar! pot comta şi pe alte avanlagil.
Preţurile acestea sunt atât pentru Capitală cât şi pentru toată j ţara, şi or-ce comandă se efectuează franco şl notto de speso, tri-miţându-se valoarea aici cu mandat postai.
-vwawncror;.-	:aj®HS252MK2£2
Atelier pentru modalatiune de încălzit central calorifer si ventilatiune
FRÂNT CARLY
BUCUREŞTI j
STRADA SATURN, 23
(isvor)
Esecutare de construcţiune în fer, lucrări de lăcătuşerie fină şi de bina, scări splendide de fier forgat, paratonere, etc. etc.
Masine de bucătărie în diferite mărimi şi îmbrăcate cu plăci de porcelan Ferărie pentru uşi şi ferestre, mânere de alamă, bronz, nichelate şi argintate sau aurite până la calitatea cea mal fină.
MARE DEPOS1T DE DIFERITE MOSTRE
•X«
X
■xexi
ixe
X
RECOMANDAM
X
X
X
X
LEGATORIA DE CÂRTI
st jp i m l
STRADA BISERICA IEHEI No. 10, CASA BISERICEI DIMTRQ ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce îucrari de Le-gatorie, Papetane, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-oiurile cele mai moderate.
s
X
X
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
MAGASIN DE LINGERTE LA ORAŞUL VIENA
alăvilledevienna;
vis-ă-vis de ,ib. Soce
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate ni soliditate armatoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete ei prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapoiam frantzuzesc de toate oalitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
GiorapideDamesiDomnide Fii d’Eoosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Catalogru nostru ilustrat si va fi trimis ori-cui va fac© cerere.
LA ORAŞUL VIENA
Calea Victoriei, l'alntul «Dacia-Homnuiu» vis-â-vis de Socec
Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. Ur. G. Jtrgcr. Gulere si manşete de olanda uitimu fason. Mart asortiment de cravate uitimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusourl complecte pentru nunti. Trusouri pentru pen.slouute, oteluri si restaurantul'!.
Se găsesc la
M A X FISCHER GALATZI STRADA MARE, 29
fiind asortat în tot-d’a-una cu 20 până la 30 Instrumente. Piaţa şi în câs-tiuri.închiriere de Pianine în toată ţarâ. Preţuri curente ilustrate franco după cerere.
COMPANIA GENERALA A CONDUCTELOR RE APA
(societate anonima) la li&ge (belgia)
NO. 47.—BIUROUL IN BUCUREŞTI, STR- BREZOIANU—No. 47.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE - PA SI DE GAZ
producere anuala de tuburi turnate vertical 20,000,000 kil.
LUCRĂRI IN FER CU CIOCANU, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOŢURI HYDRAULICI, UAZI, ROBINETE, SFREDELE DE FÂNTÂNI,
---GURI DE FUG--
CONSTRUCŢIE DE UZINE DEGAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, X U B U R I cu elete ai obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
977
Tipografia C. G. Savoiu
Tipărit ca cerneala Ch. Lorilleax-Cle Paria
www.dacoromanica.ro
Girant responsabil V.P.Gheorfhlr