ANUL IV No. 1081 rA DOUA EDÎTIUNE VINERI 2 (14) IUNIE 1889 NUMERUL 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 ISA FIE-CAREI LUNI SI 8E PLATE90 TOT" O* A "UN A ÎNAINTE In Bnenre.el: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 Iei, 3 luni 10 lei. In Ktreimetnte: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL |o BANI NUMERUL ANUNCIERILE OIN ROMANI* SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA AO« MINISTRATIA ZIARULUI La Paris: Agence Ha vas. Place de la Bour se, * AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul 8«. 6er-main, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.— Piatza Episcopiei.—No. 3. O CHESTIE DE DEMNITATE NAŢIONALA BOBERNACE ŞEDINŢA DE ERI ÎNTRUNIREA CORP. DIDACTIC LA UNIVERSITATE DREPTATE! O CHESTIE DE DEMNITATE NAŢIONALA Depeşa sosită erî în Bucureşti şi relativă la articolul ziarului oficios din Berlin, Die Post, n a putut decât se producă în inima ori cărui Bomân cea mai urîtă impresie. Şi impresia erea cu a-tât mal urîtă cu cât o parte din presa noastră, partea ruşinoasă şi pe care ne e scârbă s’o numim, îşi permite zilnic insinuaţii şi învinuiri care legitimează pen’ la un oare-care punct insolenţele şi lipsa de tact a ziarelor streine care vorbesc de ţara noastră. .Nu suntem nici apărătorii nici amicii guvernului domnului Las-car Catargiu. Ori-când domnia-sa comite cea ce ni se pare o gre-şală, — şi aceasta se întâmplă cam des, — ori-când noi credem că d-sa se abate de la adeveratele idei conservatoare şi că o apucă pe o cale greşită — şi aceasta iarăşi se întâmplă aproape în toate zilele— atacăm, şi atacăm cu cca mai mare energie guvernul actual. Nu putem deci se fim suspectaţi de parţialitate în favoarea d-luî Catargiu. Dar când ziare îşi permit de a acuza pe preşedintele consiliului de slugărnicie faţă cu streinii, când ele insinuează că d-sa ar putea se se plece dinaintea voinţei sau dorinţei exprimate de o putere vecină, şi care ar fi în detrimentul ţârei sale, atunci credem de datoria noastră, a tinerilor conservatori care s’au despărţit de d-nu Catargiu, de a protesta sus şi tare în numele demnităţei partidului conservator şi în numele demnităţei naţionale. D-nu Catargiu nu e infailibil; nu vom susţine nici o dată un asemene paradox; d-nu Catargiu poate greşi şi greşeşte chiar a-deseori, în multe ceştii, dar a afirma şi a susţine că el poate închina dinaintea cuiva demnitatea ţârei în cunoştinţă de cauză şi că ascultă de ordine venite din afară, a’şi permite de a alipi numele primului-ministru român de numele reprezentantului unei puteri streine, aceasta emai mult decât o lipsă de tact, e o obrăznicie. E mai mult decât o obrăznicie, e o prostie. Dacă ziarele streine ar fi singurele care şi-ar permite asemenea necuviinţe, am putea se dăm din umere şi se trecem. Ni Vor ni la grandeur ne nous rendent heureux, zice Francezul, şi noi am putea zice că nici puterea ilimi-tată nici mijloacele escelente de informaţie nu pot împedica pe cineva d a spune o prostie sau o obrăznicie. Dai1 ştim, dar vedem In toate zilele unele ziare Româneşti exploatând aceaşî temă, strigând zilnic că guvernul trădează, că ne închină dinainte Rusiei, etc. etc. Nu e nevoe de de a spune că aceste ziare sunt organele colectiviste. Ei bine, pen’ aici 1 Când un partid a dat în opoziţie cel mai scârbos exemplu, când s’a dus în strâinătate să atace şi se defăimeze ţara în gazete nemţeşti, când acelaş partid a dat la putere cele mai vedile probe de a-devârată slugărnicie, când a propus Germaniei o convenţie pe care nici Germania n’o voia şi care era un monument de servilism, şi când acelaşi partid a căzut de la putere sub ura şi dispreţul ţereî sătulă de dânsul până la greaţă, apoi n’are dreptul acest partid să vorbească de slugărnicia altora, şi să ’şi permită să ridice drapelul demnităţei naţionale. Acest drapel n'a căzut şi va fi tot-d’a-una în mâini bune, câtă vreme n’o fi în mâinele colectiviştilor. Căci tactica stimabililor e clară. Noi n’am vrut să înjunghiăm un duşman deja învins şi căzut la pământ. Mai generoşi de cât liberalii la 70, conservatorii au dăruit adversarilor lor erlarea. Şi acuma, colectiviştii au început se ia nas, şi ’şi permit să vorbească ca şi când Radu Mihai, Anghelescu, Maicaniî, Carada şi toţi Andronicii şi Simioniî Mi-hăleştî ar fi murit de o sută de ani, ca şi când rănile ce le au făcut ei ţereî ar fi deja vindecate, ca şi când vălul uităreî ar fi deja aruncat pe hoitul co-lectivitâţei. Mai bine ar face să tacă, să se pitulească, nici cârc să nu zică, că de altmintrelea am putea să lăsăm cu toţii sfe-zile noastre intestine şi să sărim cu toţii pe bestiile turbate. m»«uwrv"---T rw_ rf- ■1 vm -r.Tiqjfflg .'iraygwa PARTEA EXTERIOARA DEPESI EncjTitera. Londra, 12 Iunie.— O catastrofă s’a întâmplat pe drumul de fler de la Ar-magh în Irlanda; trenul transportând copil a deraiat; se semnalează 50 de morţi şi vr’o 100 de răniţi. Elveţia Berna, 12 Iunie.—Ministrul Germaniei la Berna a declarat că în urma incidentului Wohlgemuth, Germania va lua măsuri în contra Elveţiei. Se crede că e vorba de măsuri de graniţă. Ziarele spun că E veţia tare de dreptul său aşteaptă cu linişte măsurile ce va lua Germania. BOBfîRNACE Monitorul Oficial de astă-zi 1 Iunie 1889 publica următorul comunicat bo-bârnac la adresa mai multor ziare (nu ştiam că sunt aşa multe) care prin a-preciârile lor de fantasie, angajează cabinetul, fără nici un drept, şi fără nici o autorizaţie. Iată textul acestui comunicat: «Mal multe ziare—despre care publicul ar putea sfe crează că represintă politica guvernului sad a verl-uuul membru din cabinet—de un timpîucoace sedad lacon-sideraţiunt diverse încestiunl de politică, iie interioară, fie exterioară. Aceste vederi sunt cu totul personale redactorilor lor. Ministerul crede de a sa datorie, pentru a pune capăt la orl-ce interpreiaţiunt greşite, a declara că nu are nici un organ oficios şi că fic-care ministru în departamentul săfl, şi în înţelegere cu col*gits6', represintă j politica guvernului. Nici un ziar nu are dar dreptul de a angagia ca-hinelul prin articole sad apreciări de fantasie care rămân numai pe răspunderea redactorilor săi.» Spre a ne da seamă mai întâiu care sunt ziarele vizate prin acest comunicat, datoria noastră era să Întocmim lista ziarelor despre care publicul ar putea să crează că represintă politica guvernului saâ avre uduI membru din cabinet. Am găsit trei şi anume: Naţionalul L'Independance Roumaine România. Aşa, pe calea piezişe, mai sunt ziarele de a 2-a cat"gorie mal puţin im-portsute Ştreaja Ţăre', Adevărul, Vocea Bucureştiuiui şi Războiul Vechia, de care negreşit nici că s’a preocupat comunicatul. Lista o dată întocmită, rămânea să constatăm ce anume apreciâri de fantasie s’au publicat de cât va timp în a-ceste ziare, pentru ca guvernul să sftr-şească prin a se lepăda de densele şi pria a declara că nu are nici un organ oficios. Cu foarte mare înlesnire, am găsit : In Naţionalul. Un articol publicat la 18 Maiu 1889 în care să zicea : «Asupra trăsurelor generale ale viitoarei reforme administrative, suntem în pozi-tiune a da explicatiuni categorice. D. C*Ur-giu va reda consiliilor judeţene şi comitetelor permanente controlul afacerilor comunale, care fuseseră centralisate de colectivişti la Ministerul de interne, şi atât judeţelor cât şi comunelor le va reda autonomia pe care o avusese înainte de legea d-lul Ion Brâtianu. Piimaril rurali îşi vor pSstra toate a-tribuţiile de astâ-zl, afară de calitatea de auxiliari al procurorului. Se vor reorganiza judecătoriile de paie, ear judecătorilor de ocoale li se va aloca o diurnă suficientă pentru a face faţă cheltuelilor de transport şi şedere prin comune. A-cestea sunt in linii mari ideile care vor călăuzi pe d. Catargiu in reforma administrativa.» Pacînicul d. Lascar Catargiu care n’are câtuşi de puţin pofta nici ideia să reformeze nimic, când s’a pomenit că i se trânt-sa In spinare atâtea aspira-ţiunl, s'a speriat şi & zis: «Ce sunt poznele aiestea domnilor ; lăsaţi-măîn pace cu autonomia comunei, cu auxiliarii procurorului, transportul judecătorilor de ocoale şi toate bazaconiile I» De aci porneşte primul bobârnac la adresa Naţionalului. — unul din ziarele — precum zice Monitorul Oficial— despre care publicul ar putea să crează că represintă politica guvernului sau a vre unui membru din cabinet şi care publică zilnic articoh saii aprecieri fantastice, afirmând cuin a făcut la 18 Maiu, că e în posiţiune a da expiica-ţiunl categorice asupra viitoarei reforme administrative. Mergând cu cercetările noastre înainte, am deveni obositori, căci nu e nevoe de multă muncă spre a dibui zilnic în L'Inddpendance Roumaine articole cu desăvârşire fantastice menite a face din liniştita persoană a preşedintelui consiliului un turbulent reformator şi organisator. Comunicatul logofătului de la interne a căutat negreşit să lovească In special ziarul România, care de câte ori vorbeşte despre d. Gună Vernescu, se porneşte pe nişte aprecieri prea din cale afară lăudăroase. Preşedintele consiliului a ţinut negreşit să declare că aceste vederi sunt cu totul personale redacţiunei şi că ministerul— afară de Gună negreşit— crede de a sa datorie să declare că a-ceste aprecieri sunt fantastice şi rămân pe respunderea celor ce le aâ scris. Toate bune, dar am dori să avem şi noi o mică lămurire: Dacă In Cameră d. Lascar Catargiu, de câte-ori este interpelat, răspunde invariabil: 1. La toamnă! 2. Faceţi cum credeţi, eu nu mă a-mestec ; 3. Eu nu sunt inginer, arhitect, sad militar; Dacă pe de altă parte, îndată ce a-firmă un lucru într’un discurs, a doua zi ţterge cuvintele sale din textul Monitorului Oficial; dacă în sfârşit declară printr'un comunicat că nu are nici un organ oficios şi că tot ceea ce se spune despre politica sa fie interioara fie exterioară în ziarele — despre care publicul ar putea să crează că represintă politica guvernului — sunt aprecieri fantastice; Dacă ast fel stau lucrurile, am dori să ştim cel puţin ce e de făcut ca să cunoaştem şi noi adeveratele idei, a-devăratele vederi ale preşedintelui consiliului ? ŞEDINŢA OE ERI Curioasă şedinţă 1 La ora 1, se anunţă în Cameră, că sesiunea Corpurilor legiuitoare sâ va închide chiar erî, fără votul bugetelor. La 3 ore, majoritatea iscăleşte o resoluţiuno prin care ea se obligă a vota, în bloc, cea-ce nu va ii fost votat din bugete la sfârşitul sesiune! prelungite. La 4 ore, se hotărăşte a sâ vota chiar în şedinţa de erî, bugetele in bloc. La 6 ore, d. Lascar Catargiu , citeşte un mesagiu -regal, prin care sesiunea Corpurilor legiuitoare e prelungită până la 5 Iunie. Straşnică armonie! O parte din minister este pen- i tru votarea bugetelor în bloc, | ceaTaltă parte contra. Unii din miniştrii vor ca bugetele se fie votate, alţii nu vor ca bugetele se fie votate. Dd. Mânu şi Lahovari sunt pentru prelungirea sesiuneî, d. Vernescu este pentru închiderea j imediată a Ca merilor. La prima vedere s’ar părea că aceste diverginţe se referă la ces-tiunî de detaliu şi de procedură. In realitate, înse, aceste deosebiri rsunt mult mai adânci de cât s’ar putea crede. In adever, nu este vorba de votarea or de nevotarea bugetelor în bloc. Cea ce vrea o parte din miniştrii şi anume dd. Lahovari, Mânu, Peucescu, etc. este ca, într’un chip or într altul, în bloc or ne în bloc, sâ se voteze bugetele şi pentru aceasta se se prelungească sesiunea Camerilor. D. Vernescu, din potrivă, vrea ca sesiunea se nu se prelungească şi ca bugetele sâ nu fie votate. Ca d. Vernescu se fie contra prelungire! sesiuneî, aceasta nu este de mirat, căci raporturile d-luî Vernescu cu Camera actuală nu sunt tocmai duioase. Dar că d. Vernescu se nu vrea ca bugetele se fie votate, aceasta are nevoe de câte-va explicaţiuni. D. Vernescu are toată dreptatea din punctul seu de vedere, de a nu voi ca bugetele se fie votate: Pe de o parte respunderea sa pentru un deficit eventual e mai mică, dacă va merge cu bugetul anului trecut; pe de alta parte nevotarea bugetelor este mijlocul cel mai sigur pentru dînsul de a scăpa de prelungirile sesiuneî Camerilor, şi poate chiar de a scăpa de unii din colegii seî. Dar principalul motiv pentru care d. Vernescu doreşte ca bugetele se nu fie votate, e acesta : D-sa nu poate se sufere Camera actuală şi crede că nevo-tându-se bugetele se va demonstra neputinţa acestor camere. Din această demonstraţiune naşte speranţa pentru d. Vernescu, că Camerile actuale vor fi disolvate şi că d-sa va face a-legerile împreună cu d. Lascar Catargiu, ast-fel ca să ’şi facă parte bună şi se aducă în Camera viitoare 50 de Vernesciştî. INC AJUNUL Una dup£ alta, toate florile coroanei colectiviste se vestejesc ; unele dup5 altele, toate juvaerurile lut I. Brâtianu reintră în besecteaua Vâcâreştilor. Anghelescu a fost în capul defilare’', Simion Mihalescu stă la încheetori. Fostul secretar general, fostul deputat influent, fostul senator cu vazâ, fostul director al Eforiei, va gusta şi el apa dulce din fântâna Vâcăreştilor. Păcat că cel care bea s6 mal poale duce. Şi acuma, al cui e rândul I Cine vine ? II n’y a que l’enibarras du choix. Trebue sfi i se urască lui Radu Mihai când se vede îndepărtat de atâta vreme de locaşul pentru care era destinat din ziua naşterel. Născut în ocnă, nu T trage inima spre puşcărie? întrunirea CORI'. UIDACTIC L4 UNIVERSITATE Discursul <1-Iui Gheorghian.—Discursul d-Iui Cordeseu.— Discursul d-lul Coinsa. Erî seară s’a întrunit din noCi corpul didactic în localul Universităţel, pentru a protesta în contra asimi-lâreî mai multor institute private ou şcolile Statului. Şedinţa s’a deschis la orele 9 1/2, sub preşedenţia d-lui proftsor Demarat. Suntpresenţi vre-o 75 de profesori. Se dă cuventul d-lui profesor N. G. Gheorghian. Discursul d-lul Gheorghian D sa e de părere că politica nu trebue se aibă nici un amestec, dar absolut nic: un amestec, în cestiunea care se discută în întrunirea de astă seară. Intrând apoi în discuţiunea legeî d lut C. Boerescu, d. Gheorghian spune ca expunerea de motive care însoţeşte această lege este greşită şi inexactă, precum sunt greşite şi nu la locul lor pretenţiunile liceului Sf.-Gheorghe. Oratorul arată apoi că institutele private din streinâtate nu sunt întocmite pentru profitul directorilor lor, ci ele sunt fondate de corpora-ţiuni, astfel că purtarea şi faptele directorilor nu mai sunt cârmuite de interes. D. Gheorghian demonstra că de oare-ce profesorii seoalelor publice sunt influenţaţi, cu atât mal mult vor fi influenţaţi profesorii seoalelor private, care nu sunt controlaţi de nimeni. D. Gheorghian se pronunţă cu totul în contra legeî. Discursul d-luî Cordcscu D sa, ca director al unui institut privat, face istoricul pensionului sed de la fondarea lui. Apoi d. Gordescu spune că scoa-lele particulare sunt un factor esenţial în cultura ţereî, şi că nu se poate permite nimănui de a bănui inten-ţiunile directorilor lor. D-sa face apoi elogiul d-lul G. Boerescu, zicend că legea d-sale este perfect de bună şi în interesul tinerilor care învaţă. Seacordă cuventul d-lui D.Gomşa, profesor. Discursul d-lul Comşa D-sa arată că legea d-lui Boerescu e nefolositoare, şi chiar vătămătoare, interesului tinerilor cari învaţă în şcolile publice. Elevii şcolilor private care se asimilează cu şcolile publice suntfavori-saţl prin această lege mai mult de cât elevii din şcolile Statului. Pe când d. Comşa caută sâ dovedească că legea asta este un privilegiu, şi că directorii acestor şcoli privata, care nu sunt tocmai incoruptibili, vor ceda la stăruinţe, un scandal se produce în sală. D. preşedinte profesor Demarat scandalisat de cuvintele d-lui Comşa părăseşte fotoliul seu, şi adunarea rămâne fără preşedinte. D. Comşa răspunde pe un ton cam ridicat, iar asistenţii încep a striga în contra d-lui Demarat, susţinut de mai mulţi profesori. Sgomotul durează vre-o 20 de minute. In fine ora fiind înaintată— erau ii ore,—şi în lipsa unui preşedinte, asistenţii părăsesc adunarea. P. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 2 IUNIE ECOURILE ZILEI In grădina Cismegiu se va da o mare serbare organisală de societatea Furnica, sub patronagiul M. S. Regina. Serbările vor începe Sâmbătă 3 Iunie ziua şi se vor termina Duminecă seara. Ga petreceri vor fi: un mare bal câmpean, focuri de artificii, baloane, plimbări pe cămilă, alergări, caruzel, teatru de păpuşi, etc., etc. Vor cânta musici militare şi lăutari. Şi pentru toate aceste Intrarea e numai do 50 de bani de persoană; 25 bani pentru copii. —x— Aflăm cu plăcere căsătoria d-lui Marin Luis, din Focşani, cu d-şoara Aneta S. Gheorghiu. Urările noastre de fericire tinerei perechi. ŞTIRI MĂRUNTE «Reuniunea de comerţ şi industrie» din Braşov întocmeşte In luna August o excursiune specială ardeleană la Paris şi încă In condiţiunile cele mal con-venabile,-ce sa vor face In curând cunoscute. De oare ce trebue să se ţină seamă de comoditatea călătorilor, numărul participatorilor va fi restrâns. —S’a pronunţat In sfârşit sentinţa a-supra editorului Vizetelli din Londra, care a publicat traducerea unor romane de ale Iul Zo'.a, al căror conţinut s’a recunoscut de imoral In Anglia. Vizetelli a fost condamnat la 3 luni Închisoare şi 4000 mărci pedeapsa In bani. —Se anunţă din Londra, câ o casă de comerţ a oferit directorulul-general al poştelor a sumă de 25 mii lire (675,000 franci) pe an ca sa ’î acorde privilegiul d'a face publicitate pa spatele timbrelor poştale, din care se vlnd pe fle-care an câte două miliarde patru sute de milioane publicului, şi pe formele telegrafice, care se trag pe an In 100 de milioane exemplare. Guvernul din Que-ensland se zice că trage un venit anual de 12,000 lire (300,000 franci) din sistemul acesta de publicitate. Ideia de sigur este ingenioasă. 1NTEMPL&RILE ZILEI DIN JUDEŢE Incendieri. —Individul Seferali Ca raman, din câtuna Beibugeac, pendinte de comuna Sarinasuf, judeţul Tulcea, sfătuindu-se cu Menliburi Marzac şi Geatem Hasan zis şi Asan, In noaptea de 22—23 Maiu a. c., a pus foc la prâ vălia şi damul conlocuitorului lor Os man Namaz, care a consumat damul şi prăvălia numitului d’impreună cu 20 chile porumb, 2 chile grâu, 2 perechi hamuri, 4 dărmoane, 1 boloboo, 2 piei de vite mari, 10 piei de vite mici, 10 legături covrigi şi alte mărunţişuri, toate acestea In valoare de lei 678 ; arzând In acelaşi timp şi jumătate din acoperişul de stuh al casei vecinului său Bairam Menliburi. Făptuitorii au fost înaintaţi parchetului Tulcea de către primarul respectiv, care a dresat proces-verbal de cele constatate. Ploaie torenţiala. — Pe teritoriul comunei Ştefâueştî, judeţul Muscel, In ziua de 24 Maiu a. c., Intre orele 2 şi 3 p. m., a căzut ploaie torenţială, din care cauză apele Isvoranca şi Ştefă-neşti, venind foarte mari, au distrus mal multe poduri şi pcdişte, precum şi şoseaua liniei ferate Intre gările Go Ieşti şi Florica; circulaţiunea trenurilor a fost întreruptă şi s’au inundat mal multe locuri cu semănături, livezi, grădini cu zarzavaturi şi case ale locuito- rilordin comuna Goleşti. Pagubele sunt foarte mari. Aceidenl.—In ziua de 2 Maia a. c., individul Soliman Israail, lucrator la calea ferată Dobrina-HuşI, sărind de pe vagoneteie cari mergeau încărcate cu pământ, a căzut cu picioarele între şine şi cfilcăndu-i-le roatele, i le-au sfărâmat până la glesne. Pacientul a fost transportat imediat la spitalul din Huşi, unde a încetat din viaţă In ziua de 22 Maiu. Strangulare. — Femeea Maranda, născută Ion A. Meravin, din comuna Baloteştl, judeţul Putna, ce era atinsă de alienaţie mintală, In ziua de 24 Maid a. c., s’a sinucis prin strangulare. Sinucidere.—Ttnârul Nicolae Roiu, In vlrstă de 17 —18 ani, fiul profesorului Iorgu Roiu din Huşi, In ziua de 13 MaiQ a. c., ducându-se la via bunicel sate Catinca Semaca, s’a împuşcat cu un revolver în partea stângă a pieptului. Cu toate îngrijirile ce i s’au dat la spitalul local, în ziua de 24 Maiu a încetat din viaţă. Grindina. — In ziua de 23 Maid a. c. , căzând grindina asupra teritoriului comunei Fundeni, din judeţul Buzău, a distrus 158 hectare grâfl, dintre cari 120 ale locuitorilor şi restul al d-lui Ioan Marghiloman. DIN STREIN ATATE Frauda ingenioasa. — O fraudă importantă s’a descoperit în exploatarea cablului telegrafic dintre Barcelona şi Marsilia. De mai multă vreme se observase o mare neregularitate In servicid. In urma unei săpături ce se făcu, se descoperi că era legat cablul cu o casă prin-tr’un fir admirabil aşezat Intr’o galerie suterană. Circulă vorba că autorul acestei fraude ar fi un bancher care prin acest mijloc cunoştea bursa din Paris şi din Londra înainte de tot! şi ast-fel ’şi făcea cu siguranţă jocul său de bursă. Dintele unui leu. — Leii, ca şi oamenii, sunt supuşi durerilor de dinţi. Dovadă următoarea întâmplare, care s’a produs la Vouziers. unde un led al me-nageriel lui Miss Leonda suferea la o falcă din causa unei fistule pricinuită de un dinte rău aşezat. Nici un veterinar, şi aceasta e lesne de tnţeles, nu voise a se însărcina cu scoaterea dintelui care supăra pe led, operaţia fiind foarte primejdioasă, când d. Hyacinthe Latour, veterinar la Vou ziers, oferi cu bărbăţie să facă el operaţia. Animalul fu culcat cu d’a sila pe podeala coliviei şi menţinut In această poziţie d« şase oameni hotărîţî. I se introduse In gură un căluş, şi d. Latour începu, printre gratii, greaua lui operaţie. Ea ţinu vr’o 5 ceasuri, dupe care măseaua fu scoasă, şi în timpul cărora leul mugi grozav... Astăzi, scăpat de fistula sa, animalul e foarte sănătos şi a devenit obiectul curiosităţei publicului. Să supune la tot ce miss Leonda doreşte să facă spre a uimi pe public, numai nu lasă să ’l atingă falca. ’I e frica de dantist I nu poate fi asemănată cu prelungirea şedinţei, care trebue votată cu doue treimi, ast-fel că şedinţa de noapte se poate vota cu simpla majoritate. Opoziţiunea susţine din contră că şedinţa de noapte trebue votată cu doufe treimi, fiind o continuare a celei de ziuă. Erî la Cameră s'a discutat bugetul ministerului justiţiei fără ca d. Gherassi se fie present la această discuţie 1 Unde era Gherassi ? IIFQRMÂTÎBN! Prin cercurile guvernamentale circulă propunerea ca parlamentul se ţie şedinţe de noapte. O vie discuţie se va naşte în Cameră în această privinţă, daca o asemenea propunere se va face. In adever, membrii majorităţii susţin că şedinţa de noapte Corpul didactic va ţine în curând a patra întrunire în localul Universi ţâţei. Numai doue secţiuni ale Senatului au votat proiectul d-lui general Mânu asupra înaintărilor în armată. Cele-lalte secţiuni vor face mai multe modificări acestui proiect de lege. Se afirmă că d. Iulian, prim-preşedinte al tribunalului de 11 fov, va demisiona chiar azi; a-ceasta în urma condamnărei lui Simeon Mihălescu. Eforia spitalelor civile imediat dupe judecarea recursului condamnatului Simeon Mihălescu va intenta un proces de daune civile acestuia. Direcţiunea Eforiei spitalelor va cere o despăgubire de 500,000 lei. Erî seară dupe sfârşitul Camerei s’au adunat în localul co-misiunei bugetare, mai toţi membrii opoziţiei, care fuseseră convocaţi pentru a fi consultaţi a supra situaţiuneî. D. Gheorgheş Emandi, deputat, va fi probabil numit prefect al judeţului Tuto va în locul d-lui Gr. Şuţu, a cărui demisiune a fost primită eri. -e®î- Partisaniî d-lui Dimitrie Bră-tianu s’au întrunit erî seară la d-sa şi dupe o mică discuţie au hotărât nu se lase ca bugetele sS lie obţinute în bloc, ci se fie discutate într’un mod amănunţit. La această întrunire a luat parte şi d. Gr. Cozadini. -a»- D. Ioan Ventura, cumnatul d-lui Lascar Gatargiu, a fost numit azi' in funţiunea de prefect al judeţului Iaşi in locul d-lui Leon Ne-gruzzi demisionat. D. Ventura e aceaşi persoană care era se fie numită ca pre- fect la Botoşani şi care a mai fost prefect în acest judeţ. -sw- La 12 ale lunei curente, se va judeca apelul d-lui procuror general în contra sentinţei tribunalului de Vlaşca, care a absolvit pe fostul prefect al judeţului Vlaşca, Poteca. Acest proces se va judeca de către secţiunea a doua a Curţii de apel. D E PE SI Francia Paris, 12 Iunie. — Dd. Laisant, La-guerre şi Dâroulede ad fost puşi In libertate provisorie. Rusia Petersburg, 12 Iunie.—Dupâ căsătoria principesei Alexandra, regele Greciei va merge la Aix-les Bains; regina Greciei va petrece o lună la Copenhaga. Germania Berlin, 12 Iunie. — Şahul pleacă mâine dimineaţa la 10 ore mergând la Cas-sel. El va visita In urmă la Essen stabilimentul Krupp. Munich, 12 Iunie. — Generalul Wal-dersee va sosi aci la 15 Iunie pentru a întreţine pe regentul asupra reformelor militare din Bavaria. Berlin, 12 Iunie. — Boersen Zeitung pretinde câ Austria şi Italia s’au alăturat Germaniei şi aii remis o notă guvernului federal în privinţa afacerii Wohlgemuth. Italia. Roma, 12 Iunie. — Se anunţă din Ma-suah ziarului Riforma că Menelik continuă din fericire drumul săd spreNord. Regele Goggiam şi alţi şefi însemnaţi rad recunoscut ca Regus. O misiune choană ar fi pe drum spre Italia. Menelik înaintează încet, pentru că ţara e pustiită cu desevârşire. , A T EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la i Iunie 1889 Şedinţa se deschide la orele 2 1/2 sub preşedinţia d-lul G. Mârzescu, presenţl fiind 75 senatori. D. P. 8. Aurelian adresează d-luî Ca-targiu o interpelare privitoare la faptul că nu s’a pus încă în aplicaţie legea din 1887 privitoare la înfiinţarea unei companii naţionale de navigaţii pe Dunăre. D. Mârzescu roagă pe comitetul dele gaţilor s6 se grăbească a depune raportul privitor la legea contra cumulului. (A plause). D. Flondor, raportor, citeşte proiectul de lege privitor la modificarea unor articole din legea pentru regularea proprie-tăţel imobiliare în Dobrogea. Legea se votează cu 51 bile albe contra 2 negre. D. Urechie declară că ’şl-a depus raportul privitor la legea cumulului şi că azi la 4 va fi tipărit. Se decide a se pune pe mâine la ordinea zilei. La ordinea zilei indigenate. CAMERA Şedinţa de la 1 Ilinie 1889 Şedinţa se deschide la ora 1 şi un sfert sub preşidenţia d-lul Gr. Cozadini, vicepreşedinte. Răspund la apelul nominal 104 d-nl deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile obicinuite. D. Radu Stanian, de soia colectivist desvoltă cu mult talent (?) şi cu culori vit manifestaţia funebră ce s’a făcut d-lor Gr. Brătianu şi Chiriţopol, pe care publicul i-a dus pe dric in efigie.— Eminentul orator (?) descrie această manifestaţie de caracter foarte original şi conchide pentru numirea unei anchete. D. preşedinte al consiliulni, res-punde că a primit o telegramă la miezul nopţii de la d. Gr. Brătianu prin care spunea că viaţa 9a e periclitată de turburători din Roşiorii de Vede. D-sa a însărcinat imediat pe prefectul de Teleorman să cerceteze faptele şi dacă acel manifestanţi sunt funcţionari să '! destitue imediat. In urma acestora d. Gatargiu a primit o telegramă de mulţumire de la d. Gr. Brătianu. Manifestaţia aceasta cu marşuri funebre a fost îndreptată asupra d-lul Chiri-ţopol, satrapul colectivist al judeţului Teleorman, şi d. preşedinte promite câ dacă la această manifestaţie, pe care o desa-probâ în principia, au luat parte funcţionari, el vor li pe loc destituiţi. D. Radu Stanian, e foarte mulţumit, e încântat, fericit şi roşu de bucurie. D. Const. Ressu, întreabă pe ministrul domenielor dacă numai fabrica Goetz are dreptul de a i se acorda avantagil. D-sa zice câ şi alte fabrici ad cerut avantagiile ce s’aa acordat fabricel Goetz şi nu li s’a respu is nimic. D. Gr. Peucescu, ministru al domeniilor, respunde câ comisiunea industrială a respins cererea fabricel de care vorbeşte d. Ressu. D. Ressu, tot comisia industrială a respins şi cererea fabricel Goetz. D. Gr. Peucescu, respunde că d-sa nu e vinovat de acest fapt. D. Caton G. Lecca, se ridică în contra monopolului ce se acordă fabricel Goetz. D. preşedinte al consiliului, zice că consiliul de miniştri nu s’a pronunţat asupra acestei cestiunl. D. Ion Laliovari dă cetire cap. V. (tribunale) a bugetului justiţiei. Acest capitol se votează fără discuţie. La cap. Vi (judecătoriile de pace) d. C. C. Dobrescu propune ca să se înfiinţeze o judecătorie de pace la Filipesti, jud. Prahova. D. G. Vernescu, explică cum că nu prin buget se crează asemenea judecătorii ci de către ministru, în urma nevoiel recunoscute. D. C. C. Dobrescu, îşi retrage amendamentul. D. D. R. Rosetti, propune a se înfiinţa pe lângă parchetele din ţară instituţiunea cazierului judiciar, cum există în Franţa. D. Rosetti arată în scurt avantagiile şi tre-. buinţa acestei instituţiunl şi depune un amendament. D. G. Vernescu zice că va porunci.... pardon, va recomanda colegiului săd de la justiţie această cerere. Discuţia se închide. Amendamentul d-lul Rosetti se respinge. D. G. Paladi, cere s6 se înceapă construcţia palatului de justiţie de oare ce locul este ales şi studiile şi planurile sunt deja gata. Localul în care se află acuma tribunalele este o şandrama. D. G. Vernescu, recunoaşte necesitatea acestei clădiri căci o adevărată şandrama este localul unde e azi tribunalul şi încă o şandrama care nu aparţine Statului. In adevăr locul pentru clădirea Palatului de justiţie este ales şi planurile care aa costat peste 300,000 lei ad fost făcute potrivit cu acest loc. Dar s’a recunoscut, s’a constatat în mod pozitiv că locul este slab şi că prin urmare fondaţiile ar costa mal mult decât zidurile exterioare. Dacă însă Camera decide să se facă acest Palat pe a-cest loc cu aceste cheltuelî, clădirea se va putea începe imediat. Se pune la vot bugetul ministerului de justiţie în sumă de 4.815.990 lei. Rezultatul votului Votanţi 98 Bile albe pentru Bile negre contra D. I. M. K. Enureanu. raDortor 81 17 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* (57) HECTOK MALOT DREPTATE! Partea III. VII (Urmare) —Asta doctor! adică pe la doctorii de la Senlis, Chantilly sad Creil, vedem toate maşinaţiile astea drăceşti, menite de sigur la operaţii necurate? Nici la şpiţerl nu se vâd aşa comedii I Săniei să plimbaşi cugeta cum putuse Intra în mintea ţăranului de So-phronyme de a'l învinui de omor. Şi cum după ce concepuse acea idee lndrâsnise s’o dea pe faţă? La ce slujaa dar reputaţia, onorurile, tăria unei situaţii doblndită prin muncă devotament, abnegaţiune, dacă’iputeati învinui ca pe or ce ticălos? Criminal, ell Asasin al fiilor săli Gând îşi repeta aceste cuvinte să înfiora; şi, lucru ciudat, liniştea acea de care vorbise lulPhilis şi pe cari zicea ca o simte toc atât de deplină ca şi mal nainte ca fatalitatea să’i fl scos în drum pe Caffie, 11 părăsise, în urma acestei învinuiri nebuneşti, In ziuaaceamaîspuseseluiPhilis—îşi amintea cuvintele lui par-că ar fi fost erî — că aşa cum era de considerat In lume, ar putea să săvlrşească o crimă şi nimeni n’ar admite câ ’î vinovat, chiar când Caffie ar eşi din mormlnt şi l’ar învinovăţi. Iată că pentru o crimă pe care n’o făcuse, şi la ideia căreia s’ar fl îngrozit se simţa tulburat în toată fiinţa lui şi perdea capul. Sdrobit de greutatea învinuirei falşe cum nu fusese, odinioară, prin teama urmărilor morţeî lui Caffie şi a d-nel Dammauville, să speria de necunoscut. Vinovat, îşi pregătise altă dată apararea găsind un sprijin în însăşi faptă săvîr-şită care T aruncase în afară de lege, In afară de omenire, şi T dădea puterea luptătorului în primejdie mare. Crima fusese ast fel făcută, în asemenea împrejurări, că lumea nu putea admite câ el a sâvlrşit’o chiar când ci-ne-va l’ar fi bănuit. E1, un doctor, un Învăţat, să verse sîngele, să omoare ca un sălbatec. Aida de! înţeleg vr'un sdrenţeros, vr’o bestie, unu ca aceal trebue să fie vinovatul. Dar acum îl acuzau de o crimă a meseriei sale, de o crima a ci vili saţieî, pe care o puteaO admite toţi. Or cine putea să creadă că omorîse pe copil, ca să T moştenească. Lucrul era foarte lămurit. Logica era atât în contra lut In cât, în spaima sa, par’că se simţa vinovat, amestecând grozavele greşeli ale trecutului cu acest present aşa de curat; şi, pentru a goni groaza de el însuşi, trebuia să vieţuiască din nod una câte una zilele de boală, In care, neobosit, plin de devotament, ca un adevărat părinte, căutase cu toată ştiinţa sa, din toată inima, se lecuiască pe acei doi copii a căror dragoste o dorea, şi pe care ’I chinuise, îi desperase. Ce pedeapsa erad pentru el toate a-ceste, pedeapsa care ptndeşte un moment de crizăîn viaţă spre a să impune spiritului cultivat, ajuns de amintire! Crezuse că ispăseşts atunci când, în nopţile sale tulburate, sădesbătea contra visurilor rele aduse de remuşcări; dar abia acum numai conştiinţa sa, a-morţită de judecata omului tare de suflet, să deştepta. Ilînvinuiad de o crimă care ’I părea monstruoasă, laşă, scârboasă, şi tocmai el era era omul ce trebuia pentru a o săvârşi. Ca să se poată apăra, nimic, nici mândria omului care zice; «căutaţi la trecutul meu, el va vorbi pentru mine» nici generosităţile, nici onorurile situa-ţiunei lui de vreme ce tot era înşâlâto-rie şi minciună, cu care trebuia să res-cumpere răul ce făcuse. Nu mal rămăsese de cât criminalul dinaintea strigătelor publicului, încunjurat, cum spusese Philis, de umbra crimelor sale, până când Intr’o zi vor cădea asupra lui ca un trăsnet. Acea zi era să şi vie pentru dânsul? VIII Doctorii erad să sosească pe la 6 ceasuri şi jumătate. După ce sunară 6, Valerian care”de mai multe zile părea nepăsător şi nesimţitor la tot ce să petrecea împrejurul lui, care stătea apatic, îşi mişca mâinele pe pat, ca şi cum ar fi voit ce-va. Mama lui se apropie de pat. — Doctorii? zise el. — Nu pot fi aice înainte de două-zecl sad de două-zeci şi cinci de minute. — Tu ai cerut d-lul Săniei se ’i aleagă aşa? — El i-a ales, căci tot el s’a gândit mai întâi la această consultaţie. — A! chiar el. Repetă acest el de mal multe ori cu o mulţumire vădită, apoi fără a’şî da seamă ce spune. La 6 şi jumătate, sgomotul cupeulul care mersese la gară să’i aducă, şi care venia Iu fugă, îl scoase din somnolenţa sa. — Iată-', nu’I aşa? Ea eşi spre a T lntimpina; pe când să suiad pe scări, îi aştepta în antret. Acolo Săniei, care’i urma, îl presintă. Când întră în odaie, Valerian să uită la el cu o privire vie care T miră, căci să aşteptad să ’l gâs’ască în amorţirea de care le vorbise Săniei. Examenul începu: el fu lung, ne lăsând nici un organ ne cercetat; întrebările le punead m&l adesa mamei, lui Sauiel sau surorilor, spre a nu ooosi pe Valerian, care mai întâi încercase de a răspunde el însuşi, dar care mai pe urmă dădu semne vădite de slăbiciune şi de amorţire. După ce se sfârşi cu examenul, Day- ous se apropie din nod de pat şi, luând pe Valerian de mână, l-o strînse cu un zimbet de simpatie: — La revedere, tinere, zise el, în curând vei putea să mergi la vînătoare. — Nu veţi mai reveni? întrebă Valerian. — Pentru vînătoare, da; dar pentru d ta, nu': nu mal al nevoe de noi. Aucamp să mulţumi de a ’I face cu mâna un semn de ocrotire, care voia să zică cea ce zicea tuturor bolnavilor la care era chemat: — îngrijit de mine, fii sigur că n’al & te teme de nimic. — Dayous crezu că nu’i nedemn da dânsul de a spune câte-va cuvinte mamei lui, după cele ce spusese fiului: • — După consultaţia noastră, vom a-vea onoarea de a vă zice adio. Să coborîră urmând pe Săniei, care, ţinea în mâna cactul notelor culese asupra boaleî Iul Valerian; II conduse 1& iândul de jos, în bibliotecă unde era tot ce trebue pentru scris. — Ştiţi, zise Săniei, după ce le spuse se şadă şi aşeză dinaintea lor caetul săd, că acum un an am perdut pe fiul med vitreg cel mai mare care ajunsese la 16 ani. Boala Iul s’a arătat cu acele caractere de nehotărire care par anume făcute pentru familiile de doctori; l’am tratat cu sulfat de chinină, ventusa purgative. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 2 IUNIE 3 tire raportului proiectului de buget al ministerului domeniilor. D. C. Oobrescu-Arces, critici organizarea actuală a ministerului domeniilor. D-sa cere că guvernul să numească o comisie care sfe cerceteze următoarele două lucruri: Întinderea şi,calitatea domeniilor, şi *6 se facă studiu asupra pădurilor. D. Dobrescu-Argeş cere apoi sfe se ia măsuri tn contra inundărilor caresă răcesc populaţia rurală şi să se creeze scoli regionale. întreabă pentru ce nu se mal tin concursurile agricole. D. Gr. Paucescu, ministru al domeniilor zice: Ministerul domeniilor funcţionează foarte binedeşi edecurând înfiinţat. Industria populară nu progresează din cauză că ţâranil aO părăsit cu desăvtrşire obiceiurile şi îndeletnicirile vechi româneşti. In privinţa şcoalelor aparţinând de ministerul domeniilor, d. Păucescu atirmă că ele merg bine şi progresează dând roade bune. Se cere Închiderea discuţiei. D. M. Cogalniceauu, vorbeşte contra înohiderel şi închiderea discuţiei se pune la vot cu bile şi se primeşte.cu 63 bilealbe contra 39 bile negre din 102 votant!. Se pune luarea In considerare la vot cu bile şi bugetul ministerului domeniilor se ia In considerare cu 73 bile albe contra 17 bile negre din 90 votant!. D. M. Cogalnice&nu, la cap. II (material) cere sa se mentie suma de 10,000 lei pentru buletinul ministerului domeniilor. D. G. Duca propune un amendament tn acest sens. Amendamentul e respins. Se pune la vot cap. I şi II şi se primesc cu 69 bile contra 9 bile negre din 78 votant!. La cap. III (serviciul exterior), iau cuvântul pe rând dd. Paladi, M. Kogălniceanu, C. Dobrescu (Argeş) şi d. ministru al Domeniilor. La ora 5 şedinţa urmează. Plaivaz. In consiliul de miniştri care s a ţinut alaltă-eri, d. Vernescu propusese ca sesiunea Camerilor se se închiză fără a se vota bugetele. Dd. gen. Mânu şi Al. Laho-vari au declarat că daca o asemenea propunere se va admite, d-lor se vor retrage din minister. Moţiunea iscălită erî de către 60 deputaţi din majoritate, şi pe care Vernesciştii n’ati iscălit’o, prin care se propunea ca bugetele se se voteze fie chiar în bloc, înainte de închiderea Camerilor, avea de scop de a impedica o criză ministerială. Numai în faţa acestei moţiuni d. Catargiu a hotărît a prelungi sesiunea Camerilor. n Deputaţii din minoritate vor avea azi, în sala comisiunei bugetare, o consfătuire, dupe ridicarea şedinţei, la 6 ore. * Guvernul va cere astă-seară ca să se ţie şedinţă de noapte. Nu se crede că guvernul îşi va atinge scopul de oare-ce după regulament îi trebuesc 92 de voturi, adică jumătate plus unul a Camerei pentru a se ţine şedinţă de noapte. * D. Maimarolu, arhitect al ministerului de interne, şi-a dat irevocabil demisiunea sa din acel post. Această demisiune e motivată pe faptul că d. Maimarolu se plânge în contra obstacolelor care i se 'pun de către serviciul tehnic. D. Mitică Mânu, numit în postul de director al Agenţiei Române, a luat azi posesiune de postul ce i s’a încredinţat. Azi dimineaţă la orele 7 jumătate cu un tren special au plecat spre a face o inspecţiune a fdrtifîcaţiunilor dinprejurul Bucureştilor M. 8. Regele şi moştenitorul Tronului. M. 8. şi A. 8. R. sunt însoţiţi de d. ministru de rezbel general Manu.de d. general Florescu, de întregul comitet al apărăreî ţărei, de mai mulţi generali şi coloneii precum şi de adjutanţii lor. Toţi se vor întoarce astă-seară în Capitală la orele 5 jumătate. Din culisele Camerei. D. Pake intrând la bufet se apropie de d. Mihail Balş şi îl întreabă: —E adevărat cea ce se zice, că după ce veţi obţine bugetele şi se vor închide Cainerile ne veţi da afară din minister întorcăndu-ne spetele ? —E absolut adevărat, răspunde flegmatic d. Balş. * Şi astă-zî s’a discutat la Cameră bugetul ministerului justiţiei fără ca d. Gherasi să fie presinte la acea discuţie. * D. Dimancea, vestitul Dimancea, a prins curaj şi a început să dea târcoale prin ministere. Azi a fost văzut la ministerul de interne. * Am spus că imediat după închiderea Corpurilor legiuitoare se va face o remaniare ministerială. 8e asigură acum că d. Ghe-rassi părăsind portofoliul ministerului* justiţiei, va li înlocuit prin d. Boerescu. Iar ministru al lucrărilor publice va fi numit d. Costică Olă-nescu. * Comisiunea chemată pentru a introduce modilicărî în legea a-supra creditelor agricole din ţară, a formulat aceste modificări în-tr’un proiect de lege. Acest proiect va fi presintat Corpurilor legiuitoare de către d. G. Vernescu, în sesiunea de toamnă, dacă d-sa mai figurează atunci pe banca ministerială. * Cu toate că consiliul sanitar superior sa pronunţat pentru destituirea d-ruluî Anastasescu şi pentru suspendarea pentru 2 luni—iar nu 1 lună precum s’a zis—a d-ruluî Isvoranu, nu s’a luat penă acum nici o măsură în contra lor, şi sus-zişii doctori continuă a funcţiona. * D. Petre Burdeanu, licenţiat în drept din Paris şi fost magistrat, a fost numit avocat al Statului pentru judeţul Olt. * D. Simeon Mihălescu a făcut azi recurs în contra sentinţei care l a condamnat. Demisiunea d-luî Ion Rădu-lescu, primar al Piteşliuluî, n’a fost primită încă de d. ministru de interne. D. Lascar Catargiu a cerut să vază care sunt cauzele supărăreî d-lui Rădulescu, şi e hotărât a ’l ruga să nu persiste în demisiunea d-sale. Cu toate acestea suntem informaţi d. Rădulescu că şi-a dat demisia în mod irevocabil. * Grozav se căpătuiesc toate rudele d-lui Theodor Rosetti. S’a numit fprefect de iaşi d. lancu Ventura, văr cu d. Theodor Rosetti. Ce e drept, e şi cumnat cu d. Lascar Catargi. # Apărătorul lui Simeon Mihălescu d. M. Cornea a cerut azi Curţii de apel liberarea pe garanţie a clentuluî seu, de oare ce altfel el va fi nevoit pentru a îşi susţine recursul să se con-stitue prisonier. Curtea de apel se va pronunţa mâine asupra cererei de liberare pe cauţiune a lui Simeon Mihălescu. ŞTIRI FINANCIARE la legătură cu ştirile mal mult alarmante sosited in străinătate, staii cotele ce-va mai slabe ale Burselor de azi. Napoleonul la Viena s’a urcat la 9.52. 0 0 0 Piaţa noastră n’a primit încă impre-siunea celor ce se pregătesc aiurea şi de aceea ea n’a eşit nici astăzi din somnolenţa el obicinuită. Agio se menţine Intre 5—7 centime. 4 0/0 amortis. se cere cu 85.130. * # * Acţiunile Bâncel naţionale sunt căutate cu 1006 pe bani gata.—Convine se nu se pearzft din vedere impresiunea quasi-favorabilâ a guvernului că nu va păşi la reformarea integrală a Băncii, fără a se lua In mod prealabil şi avisul acţionarilor. * # Cerealele sunt ce-va mal căutate la ă cursurile oficiale ale cotei din Bucureşti: Grâd libre 58 lei 8 pe heclol. Porumb » 58 » 4 85 » » Răpită » 52 1/2 15 ULTIMA. ORA. Ungaria Budapesta, 13 Iunie. — Preşedintele Companiei Dunărene, d. Miller, a fost primit erl de d. Baross, ministrul căilor de comunicaţie. Intrevorbirile Intre guvernul ungar şi delegaţii Companiei urmează fără re-sultat. D. Miller 'şl va da probabil demisia. Crearea unei companii de navigaţie ungurească va fl realisatâ peste câte-va zile. Capitaliştii din Berlin vor lua parte. Guvernul va da concursul s6Q nuoeî Companii. Francia Paris, 13 Iunie. — Dd. Laguerre, Lai-sant şi Dâroulede sosesc la Paris In timpul dimineţel. Dd. Laguerre şi Lai-sant au adresat d-lul Meline, preşedintele Camerei deputaţilor, o scrisoare In care protestează In contra arestării lor şi fac apel la preşedintele Camerei In privinţa inviolabilităţii parlamentare, întoarcerea d-lor Laguerre şi Laisant va da probabil loc la nuol incidente parlamentare. Paris, 13 Iunie.—Dupe nişte ştiri din Zanzibar, Stanley ar fi sosit la 2 Decembrie pe marginea sud-est a laculnl Victoria-Nyanza. Emin-Paşa era la Unyara unde Stanley ’l întâlnise In urmă. Spania Madrid‘ 13 Iunie. — Regina-regentă s’a întors la Madrid, Englitera Londra, 13 Iunie. — Numărul morţilor In urma accidentului de drum de fler din Armagh e de 72. Germania Berlin, 13 Iunie. — Conferinţa Samoei va ţine şedinţă azi. Prancfort, 13 Iunie. — O grevă a dulgherilor a isbucnit. Berlin, 13 Iunie. — O notă publicată de «Gazeta Germaniei de Nord» combate conversiunea mal multor valori de drumuri de fler ruseşti. Această notă e considerată ca reluarea resbo-iulul financiar In contra Rusiei. «Gazeta Coloniei» publică o notă In a. celaş sens. Suedia Stockholm, 13 Iunie. — Demisia d-lul Ehrensvserd a fost primită. Succesorul săli la afacerile străine va fi baronul A-kerhelm căruia d. Ostergren va urma la justiţie. Tiii'oia Constantinopol, 12 Iunie.—Ştiri alarmante continuă a circula In privinţa tendinţelor sad resoluţiuni'or separatiste ale Cretei. Sultanul ar fl foarte e-moţionat şi un consiliu extraordinar de miniştri s’ar fi ţinut erl şi ar fl deliberat asupra afacerilor Cretei. Alţii spun că n’a fost vorba de Egiptul. Circula ştirea că un comisar extraordinar ar merge In Creta şi că trupe de întăriri ar pleca din Syria pentru a-ceastă insulă. Cu toate astea depeşile primite de ambasade nu sunt de loc alarmante. Majoritatea adunării cretene, din potrivă, ar fi blamat dorinţele exprimate de infima minoritate. Constantinopol, 11 Iunie.—(Cale indirecta).—Conform cererii d-lul Crispi, Riza-Paşa, noul guvernator general al Ianinel, a primit ordinul de la Poartă s§ facă consulului Italiei din Preveza visita de scuze prescrisă. Spre acest sfârşit, după instrucţiunile Porţii, Riza-Paşa va merge mal întâiu la Preveza să facă visita In chestiune. Apoi va ocupa postul săd la Ia-nina. Austria l'ricst, 13 Iunie.—După cererea tribunalului, cinci redactorl-colaboratorl al ziarului «Independente» o descindere făcută la domiciliile lor, ad fost puşi la închisoare. Viena, 13 Iunie.—Circulă ştirea că In urma incidentului Wohlgemuth, nego-ciările austro elveţiene relative la tratatul de extradiţie s’ao amânat. Să a-daogâ că Austria şi Italia ad adresat o Notă guvernului dia Berlin In care declară că regreta atitudinea guvernului federal faţă cu Germaniei. Serk>ia Belgrad, 13 Iunie. —D. Garaşanin a fost pus In libertate aseară din ordinul tribunalului de prima instanţă. D. R. ROSETTI AVOCAT S’a mutat Sfada Priumvcrei, 12 PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că, In ziua de 2 Iunie viitor, orele 10 a. m. va începe la moşia Măgurele, judeţul Ilfov, fosta proprietate a decedatului d. Ion Oteteleşanu, depărtata o orâ de capital», vânzarea averel mişcătoare a-flată acolo şi compusă din mobile, o-giinzi, mese, biliard,po-(elanuri, articole de sufragerie şi altele. ANUNCIU IMPORTANT Adeverntul isvor dc tămăduire Ia băile de la Lacul Sarat La Grand Hotel du Boulevard de la aceste băl, situat la cea mal frumoasă posiţie, in faţa grâdinel statului, se găseşte In I-iul şi al ll-lea etagiu cele mal curate camere, bine mobilate, serviciul prompt, preciurl moderato. La restaurantul hotelului se găsesc cele mal alese mâncări, preţuri moderate, curăţenie complectă. Hog pe onor. clienţi a mii avisa mal înainte spre a le angaja camerile dorite de d-lor. Seso-nul băilor Începe de la 1 Maid. Cu stimă C. POPESCU, propr. Calea Regala, Braila. AVOCATUL N. AL. PAPADAT *s’a mutat, str. Model, No. 8 lângă Episcopie. BĂILE SLANIC Lângă statia. oaei ferate Tergu-Ocna Epitropia generală a Spitalelor şi os-piciilor sf. Spiridoa din Iaşi, aduce la cunoştinţa publică că a făcut mari lucrări de Îmbunătăţiri la Slănic şi că n’a cruţat nimic pentru a oferi visitatorilor o situaţie cu mult superioară celei din anii trecuţi. Ast-fel s’a refăcut şi mărit stabilimentele de băi calde; hotel mare şi hală de cură s’au restaurat radical-mente şi s’aii pus în exelente condiţii, stabilimentele de băl reci s’au refăcut din nou şi s’aQ mărit anexânduli-se şi băl de abur pentru a servi la cura de Hydrothcrapie ; sau îndoit reservoriile de apă minerală destinată băilor calde ca se dispară neajunsurile ce au avut a suferi In trecut publicul din lipsa de apă minerală. Epitropia a numit medic-inspector al băilor pe d. doctor Pastia baîneolog şi specialist hydropath fost asistent al renumitului doctor Schindler de la Graef-fenberg. Medicul inspector este dator să dea consultaţii fără plată pacienţilor care ah piătit odată taxa de cură şi muzică. Băile se deschid publicului la 1 Iunie şi funcţionează până la 30 August. 1264. Epitropia. Vinuri Th. D. Costin Calea Calahasilor, No. lj BUCUREST^/ALBE SJ RQS1I I Specialitate exclusiva indigenă din plaiurile cele mal renumite, şi în special din golu drinci districtul Mehedinţi. Puritatea garautatâ şi constatată prin analisa chimică chiar ae către onor. Eforia Spitalelor civile. Preturi foarte moderate Se expediază franco la domiciliu în mari şi mici cantităţi, cu vadra, în butelie şi îu | butoae de toate mărimele. 1086 I |a se adresata d. Th. D. Costin Ca. Călăraşilor, /I DOCTORUL GEORGE C. NANU De Ia facultatea din Paris Medic şi şef de clinică la spitalul Colţea anuaţă clienţilor săi că ’şl-a schimbat domiciliul In strada Poloni 25. GonsultaţiunI de la5—6 p. m. 1250 VASSLE VINES Doctei- iu drept de la facultatea diu Paris ADVOCAT 1262 58, Strada Scaunele. nC ADCNDAT moşia ParscovenI, Ut UntliUAl judeţul RomanaţI, în depărtare de o jumâtate oră de gările Pietra, Vlăduleni şi Balş, cu începere de la Aprilie 1890. întinderea moşiei este de peste 3200 pogoane. Doritorii se pot adresa la d. D. C. Popescu, avocat, 49 Calea Dorobanţilor, Bucureşti. 1672 ANUNCIU Aducem la cunoştinţa onorabilului public care doreşte a vizita băile de lu Slănic, că avem o vilă în interiorul Băilor construită încă din anul trecut compusă din mal multe camere complect mobilate situată pe o poziţie din cele mai frumoase. Doritorii care vroesc a avea camere cu luna sad cu sezonul se pot adresa pentru informaţii la sub scrişii proprietari In T.-Ocna. 1258 Petre Muntcnnu et fii. DE ARENDAT din plasa Săraţii, districtul Bezea, şi un parchet de pădure, parte de cherestea şi lemne de foc In apropiere de gara Buzeh 3 ore, şi de gara Mizil 2 şi 1/2. Doritorii se vor adresa la d-na Ana Melic, Strada Spătarului No. 10, (1182) nr I nriiniT moşiaIleana-Poda-Ut AntllUAI ri, districtul Ilfov, plasa Mosiştea este de amendat de la sf. Gheorghe viitor pe 5 sau 7 ani. Doriloril se vor adresa la comptuarul d-lor N. Gher-mani şi fii tn toate zilele de lucru între orele 3 şi 5 d. a. 1276 BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BAHBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare.dupâ experienţa de 18 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigraţii No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. pdna la 6 seara. Loc separat d 'aşteptare pentru fiecare. 107 DESCHIDEREA NOULUI MAGASIN DE COLONIALE SI DELICATESE Vind mult şi sâştigpuţin, avantagiQ consumatorilor T. C. CHRISTOFOR „La VIai'iiia.r'“ Colţul Episcopiei şi Calea Victoriei, vis-a-vis de botei Orient Zahăr franţuzesc kilo 1—10 Zahăr cubic » 1—20 Cafea martinică cal. I » 4 Cafea Rio » I » 3—60 Luminări Apollo verit. 560 gr. 1—65 » de lux cal I kilo 1—40 Unt-de-lemn francez Nisa » 3 » grecesc » 2 Orez turces » 50 Fâiuă de Pesta cal. I » 60 Făină de Pesta cal. II » 40 VINURI DE MASA |ALESE Conservate de mine în propriele mele pivniţe Vin negru de Oreviţa vechi de 4 ani litru 1 fr. Vin negru de Nicoreştl vechi de 4 ani litru 1 fr. Vin mischet de DrăgâşanI vechi de 4 ani litru 1 fr. Ţuică veche de 10 ani a d-lul lsaia Lerescu, litru 1 fr. şi 40 1249 Cu stimă, C. T. Christofor. LA MAGASINUL DE | DROGUE, COLON. SI DELICATESE OH TETU Succesorul lui GERSABEK-OVESSA LA „CÂINELE NEGRU" S1R. LIPSCANI Au sosit si sosesc din Io in 15 zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigenesi streine Comandele efectuez în toată România. Asemenea toată producţiunea untului proaspăt din PâşcanI proprietatea d-lul Colonel Blaramberg se află de vânzare numai însus-numi-tul magasin. BURSA DE BUCUREŞTI 1 Iunia 1889 4 0/0 amortisabila . . . 85 1/4 5 0/0 amortisabila . . . 96 4/8 5 0/0 funciar rural. . . 08 1/8 7 0/0 funciar rural. . . 105 1/4 7 0/0 funciar urban . . 105 6 0/0 funciar urban . . 102 1/2 5 0/0 funciar urban . . 95 6 0/0 urbane laşi. . . . 821/2 Banei Naţionale . . . . 1009 Dacii .261 Construcţii . 125 Naţionala asig . . . .237 Londra 3 luni. . . . . 25 12 1/2 Londra cheque . . . . 25 25 Paris 3 luni .... . 99 60 Paris cheque .... . 100 221/2 Berlin 3 luni .... . 122 80 Berlin cheque. . . . . 123 25 Agio . 5 BURSELE DIN STREINATATE BURSA DE VIENA 12 Iunie 1889 Dese hi «Ier Napoleon .... Imperial . . . . Lira turceasca . . Argint contra hărţi. Rub.hâr. numerar Actiu. Cred.-Anstalt Renta har. austriaca » aur austriac . » aur unguresc . > argint austriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la ved. » p. Amsterd. v. • p. Belgia la v. Bancnote italiene . e a 9 49 9 70 10 72 100 Iii 305 3' 85 30 90 70 102 10 85 70 119 30 47 40 98 70 47 20 12 Iunie 1889 închiderea Napoleon . Imperial . Lira turceasca . . Argint contra hărţi. Rub. bir. numerar Actiu. Cred.-Anstalt Roma hăr. austriaca auraustriac . anr unguresc . argint austriac Sch. p. Londra Ia v. » p. Paris la ved. » p. Amsterd. v. • p. Belgia la v. Bancnote italiene . 9 47 9 70 10 70 100 123 25 306 62 85 40 99 90 102 20 85 80 119 IO 47 30 98 80 47 20 BJ8SA 0E PaRIS 12 iunie 1889 BURSA Oh LONORA 12 Iunie 1889 Ronlafrancesa 414% Hentafrancesa3% R. româna per. 5% Italiana . . . . linprum. grec. 1879 Imprum. grec. 1881 liant-a otomana. . Datoria Egvpt. 6% Sch. p. Londra la v. » p. Viena la ved. a p. Amsterd. la v. a p. Rerlin la ved. a p. Italia la vod. a p. Belgia la v- 101 65 86 65 99 -97 40 50 i 462 540 462 25 18 208 75 207 122 31 p. 1/8 p.1/16 Consolid. engleze .9-3/16 Act. Bancei Românii 9 Schimb p. Paris. . 25 47 - p. . erlin . . 20 59 • p. Amsterdam. 12 03 BURSA 0 B RUN 12 Iunie 1889 Deschiderea Rubla hârtie nume. 211 50 Disconto Oeseilsdia. 232 50 12 iunie 1889 închiderea BURSA DE FRANKFORT S/M 12 iunie 1889 VALORI Curau zilei Ren. rom. amor. b% | 97 95 Napoleon ■ Renta rom. amor. » rom. C.P.R. 6% a a a a 5% Impru. Oppenheim a maniei. Bucur. Disconto Gesellscha. Schimb p. Londra, p, Paris. . . p. Amsterdam, p. Viena. . . p. Belgia . . p. Italia , . 16 22 97 90 108 102 20 ţ04 50 212 20 20 37 80 95 168 5 5 170 30 80 70 30 IŞ www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 2 1LNIE CASA DE SCHIMB 162 I. NI. F E R M 0 •Strada Lipscani, \o. 23 Cumpera. sivinde efecte publice si fa.cc or-ce schimb de monezi Curau 1 Bucureşti / Iunie 1889 b 0/0 Ronta amortisabila t 0/0 Renta perpetua 0 0/0 Oblig, de Stat 0/0 Oblig, de st. drum de fer V 0/0 Scris. func. rurale ti 0/0 Soris. func. rurale 1 0/0 Scris. func. urbane 6 o/O Scris func. urbane & 0(0 Scris. func. urbane 5 0/0 Urbane laai b 0/o Împrumutul comunal Oblig. Casei peus. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni banoei nation. Acţiuni «Dacia-România-» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermă iCumo.i Vend. ! 66 3/4 671/4 | 67 1/2 981/2 100 1001|2 106 68 1(5 102 85 1/8 82 1 2 88 3/4 240 45 1010 255 230 120 212 1051/2 93 1,4 105 1 2 103 95 3i8 83 86 1/4 245 tu 1015 265 2*0 125 15 213 IW& PE MALUL MAREI - 2\ EG-RE CON STANTZ A PE MALUL MAHEI - NEGI E ţ 1 HOTEL GAROL SCHIMBAREA DIRECTIUNEI STAGIUNEA BAILOIi DE MARE SCHIMBAREA DIRECŢIUNE! Direcţiunea şi instalarea acestui Hotel este cu totul schimbată din nou în mod ENGLEZ Yisitatorii găsesc toate înlesnirile BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai multe desluşiri a se adresa către Girantul Hotelului B. JERIS Hotel Caro! I, Constanl/a. CASA DE SCHIMB 806 MOSCU NACHMIAS jVo. 8, in palului Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipseam, in fac ia nuei cladir Bancei Naţionali (l)ac\a-Bomănia) Cumpără si vinde efecte publice >i faoe ori-o# schimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de 1 Iunie 1888 Cump. Vinde 4 % Renta amortisabila 96 3/4 97 1|4 & * Keuta amorusaOila y- s 98 S 6 % ,, româna perpetua 100 3/4 101 1/4 6 % Obligaţiuni desiat [Conv.rur. 6 % ,, Municipale 88 3/4 89 V 10 r. Casei pens. [300 L.] Î&0 *66 7 % Scrisuri funciare rurale • 06 106 1/1 6 % 97 1/î « 1/4 7 % „ urbane <04 3/4 105 c % 102 X 103 6 ţ> 35 1/* 6 % .. .. ,, las! 82 X 83 Aci um Banca Naţionala 1005 1016 3 % LosuiT serbesti cu prime 02 87 Losuri cu prime Emis. 1888 13 16 Leşuri crucea roşie Italiana ii 30 crucea roşie Austriaca cu prime tu crucea roşie Ungara cu prime 10 40 Losuri Basilica bombau 28 St Otomane cu primo 08 73 lm. cu prime Buc. [20 lei] 18 X 22 Aur contra argint sau bilete 6 15 Florini Wal. Anstrluc *12 214 Mărci germane 1*3 1*5 Bancnote francase j0o 100 s ltaliane 99 100 Ruble hârtie *co *65 Cursul osie socotit In aur MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA A LâVILLE DE VtENNAî vis-â-vis de Lib. Socee .-'jxvrv.vj.wjui Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom Recomandam onorabilei noastre clientele peutrn leftinutate *1 soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pftnza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzosc de toate caiitatile si lăţimile. Batiste de olanda ai de lino albe si colorate. CiorapineDame si Domnide Fii d’Ecosso, de bumbac, de lâna si de maiase. Planele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor, tir. G. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment do cravate nltimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. jS| Sil «iii No COMPANIA GENERALA A CONDUCTELOR DE APA (societate anonima) la liege (belgia) 47.—BIUROUL IN BUCUREŞTI, STR- BREZOIANU—No. 47. 1 Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Cataloţtu nostru ilustrat, si va fi trimis ori-cui va fac© cerere. LA ORAŞUL VIENA Calea Victoriei, Palatul «Daclu-Homânia» vis-ii-vis de Socec jy: m m H ii Să găsesc la M A X FISCHER GALSTZI STRADA MARE, 29 fiind asortat în tot-d’a-una cu 20 până ia 30 Instrumente. Plata şi în câs-tiurî.Închiriere de Pianine în toată ţară. Preţuri curente ilustrate franco după cerere. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE PA SI DE GAZ PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil. LUCRĂRI IN FER CU CIOCANU, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE MOTORl HYDRAULICI, GÂZI, ROBINETE, SFREDELE DE FÂNTÂNI, ---GURI DE FOC-- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE^AZ SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CV GUDRON încălzire cu aburi, T U B !'J RI cu elete si obicinuite Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. 977 ^mmmSWS^SS^SmSSeSSSISSStlSamBeSi ADOLF GASTER Strada Coltei, 24 bis, Hucuresti f însărcinează cu: Construcţia de mori cu aburi hidraulice şi ou vent. Furnisarea de or-ce aparate necesare morilor, de sistemele cele mal noi şi mal bune. Maşini agricole. Instalaţiuni de telefoane şi microfoane, precum şi de lumină electrică. Maşini pentru scărmănat, pieptănat şi tors lână, piepteni pe pânză; curele şi cauciuc. Instalaţiuni de a-teliere mecanice şi furnisare de or-ce maşine. 1259 CAPITAN P. THEOHORU Absolvent al scoalci de geniu din Brexelles, Icginer constructor, Architect, In-giner-liotarnlc Demisionând din armată, se pune la disposiţia publicului în toate zilele de la 11 a. m. la 1 p. m. şi dela 7 la 9 seara, pentru or-ce consultaţii asupra construcţiilor. Întocmeşte şi execută dupe toate regulile artei şi ştiinţei inginerului: p.anurl, măsurători, devise, exper-tise, hotărnicii. Strada BelisariQ 44. Fondata in 1 S53 > L0C0M0BILE pWA'SINI de tbeerit DE LA 4 PANA LA 20 CAI PUTERE, DE LA RENUMITA FABRICA ibbons & Robinson WANTA GE-ENGLITERA MINOMETRE, CIRELE DE TIUNSNISIll ENGLEZEŞTI, VfiRTEJERI S! POMPE DE FOC DEPOSITUL SI AGENŢIA GENERALA PENTRU ROMANIA LA MORITZ APPEL | BUCUREŞTI, STRADA DOAMNEI 7 LANGA DIRECŢIA POŞTELOR SI TELEGRAFELOR «37 „ NAŢIONALA “ SOCIETATE GENERALA DE ASIGDR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR DEPLIN VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12. 726 Direcţiunea generala. ne I N P U I DI A T De la sr- Gheorghe UC I li L II IIII A I a. c. etagiui de sus poarta No. 54 str. Scaune, (unde locueşte d. N. Filipescu) conţinănd mal multe camere, pod (grenier) spaţios, apă şi gaz ae-riform pretutindeni, grajd, şopron etc. A se adresa la d. G. P. Ghica str. Dreapta No. 9 a. BALE 00 | MITRASEWSXY I Strada Politiei, IVo. 4—6 Stabilimentul de băl este deschis în toate zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt tn toate zilele la disposiţia onoratului public. Direcţiune: *1 © • H •P ti