ANUL IV No. 1060
/	« A DOUA ED1TIUNE
TSk2i_
JOUI i (13) IUNIE 1889
NUMERUL 15 BAM NUMERUL ABONAMENTELE
NCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bncnresei: La ca9& AdministraţiuneL Im Tara: Pria mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Mtrelnetate: La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL (5 BAM NUMERUL!
anunciurile
OIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agence Havas, Place de 1(1 Boune, I AnunoiurI pe pag. IV, linia 30 baci; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PAKIS: segăsestejurnalul culKeent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S». 6er-inaiD, !Vo. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNEA
No. 3,—Platza Episcopiei,—No. ii
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢI UNEA No. îl.—Platza Episcopiei.—Alo. 3.
mmm de intrigi
CARP OSINDIT DE GUNA
ŞCOALA MILITARĂ
MW MABZESCP l^TERPELATOR
CATE-VA ŞTIRI
DESPRE
BULGARIA
CAMPANIA DE 1NTIIIG1
De când guvernul actual a venit la putere, ne-a fost dat se a-sistăm la cea rnai cumplită campanie de intrigi ce s’a putut duce vre-o dată. Şi, lucru straniu, a-ceste intrigi nu sunt urzite de către adversarii guvernului pentru a’l răsturna, ci de către înşişi partizanii guvernului, geloşi unul de altul şi lucrând lie-care in parte pentru a surpa poziţia altuia şi pentru a veni în locul lui.
Ar trebui ca cine-va se aibă mintea foarte sucită pentru a vedea într’o asemenea stare de lucruri o garanţie de stabilitate pentru cârmuirea actuală. Toate aceste frământări pot fi foarte utile pentru satisfacerea intereselor personale şi particulare care aii "făcut pe mulţi sâ susţie pe actualul guvern, dar chestia tre-bue luată şi pe cea l’altă faţă. Când unii vor fi mulţumiţi, fatalmente că alţii vor li învinşi, şi dupfe trei-patru învingeri de felul acesta, ne temem ca nu cum-va convincţiile aşa de solide şi aşa de neclintite, se nu să schimbe întru ceva şi ca mulţi dintre fidelii de azi se nu se schimbe în nemulţumiţii de mâine. Poziţia guvernului se va a-semâna atunci întru cât-va cu acea a lui Blondin trecând peste Niagara pe o funie subţire şi e-lasticâ.
Câte-va dovezi. E incontestabil că ori-ce deputat are dreptul strict şi absolut de a vota pentru sau contra unui proect de lege, fie el prezentat de un ministru cât de simpatic deputatului, şi ca persoană şi ca vederi. Dar când acelaş deputat votează regulat contra propunerilor prezentate de acelaş ministru, se poate pune prinsoare fără a fi în primejdie de a perde, că acest deputat lucrează izolat, sau se potriveşte unui cuvânt de ordine cu scopul de a surpa situaţia acestui ministru.
Cazul se prezintă la Cameră cu generalul Mânu, ministrul de rezbel. Vedem că unii deputaţi votează foarte sistematic în contra d-sale, într’o Cameră care îi este în imensă majoritate foarte simpatică. Şi dacă ne informăm care suni aceşti deputaţi, aflăm că eî aparţin în mare parte grupului d-lui Vernescu, cu care d. general Mânu nu e în perfectă comunitate de idei. Ciudată coincidenţă.
Altă probă do acordul perfect care există între partisanii guvernului. Toată lumea ştie, ţoale ziarele conservatoare au aretat cât de bune şi de nemerite au fost măsurile luate de către ministrul de rezbel in privinţa examenelor de intrare la şcoala militară din Bucureşti. Cei mai convinşi de bunătatea acestor
măsuri nu putea negreşit să lie alţii de cât susţiitorii aprigi ai guvernului. Cu toate aceste, şi în loc de a lăsa pe ministru să aplice în linişte măsurile ce a luat, inspirat de o blândeţâ şi de o indulgenţă foarte mari, faţă cu actul de înaltă insubordi-naţie săvîrşit de elevii scoaleî fiilor de militari din laşi, ce vederii? Vedem pe simpaticul senator al laşului, d. Gr. Mâr-zescu, simpatic chiar adversarilor săi politici, dar şi mai simpatic d-lui Lascar Catargiu, îl vedem, zic, interpelând pe d. general Mânu, şi cerându’î se revie asupra măsurilor luate. Unii cred că dacă intervenea cine-va din guvern, această interpelare ar fi putut să nu aibă loc. A-turicî, de ce? Straniu, straniu...
Mai vedem pe Pache, pe care Vernescu vrea să ’l bage la Bancă pe neştiute, plecând tiptil de la Primărie, pe scara de serviciu şi pe uşa din dos, ca să intre pe fereastră în Bancă. Presa dă a-larma, şi Pache ruşinos «corame un renard qu’une poule aurait pris» să întoarce iarăşi la Primărie, unde reintră prin răsunătoarea pivniţei. Toate bune până acuma, dar dacă nu se afla la ultimul moment despre gu-vernatoria presumptivă a lui Pache, se pomenea or nu guvernul cu o nouă chestie Anto-nescu ?
Vedem deci ce sprijin dă majoritatea acelor dintre miniştri care sunt de bună credinţă, ce sprijin au în colegii lor, şi cu ce duh curat lucrează alţi miniştri care nu sunt de bună credinţă. Precum să vede concordia, buna rânduială şi solidaritatea sunt lozinca zilei pentru guvernamentali.
în jurnalul seu România un brevet de incapacitate d Iui Carp şi zice: «Reputaţia d-lui Carp de om de fi-nance a fost uzurpata : aceasta dovadă s’a făcut er !»
Mai întel ne am putea prinde pa or-ce—chiar pe capul lui Gună, dacă ar ţine cine-va se’l câştige — că d. Vernescu n'a înţeles absolut nimic din cea ce a vorbit d. Carp şi suntem gata se’i dăm or âe ne va cere dacă va fi în stare se spue măcar resumatul discursului d-lui Carp, da încă se'i combată. *
E aşa de adevărat cea ce afirmăm aci în cât d-nu Vernescu nici n’a răspuns absolut nimic discursului d-lui Carp, ceci nu ştia ce se res-punză, sărmanul om 1
Partea cea mai nostimă a acestei ex-cuţiuni constă însă în faptul următor: De când finanţele Statului sunt pe mâna d-lui V? mescu, d sa n’a presentat absolut ricî un proiect de lege financiară, ’şl-/. însuşit pur şi simplu proiect-le guvernului trecut şi Camera le a votat. In zioa în care Parlamentul ia în consideraţie, votează tocmai un proiect al d ful Carp, d. Vernescu stă cu gura închisă ca un bleg şi uupă victoria d-lui Carp, — căci proiectul d im Carp se vota — tot el ca un găgăuţă s’apucă şi s>rie a dona zi: «Reputaţia d-lui Carp de om de finanţe, a fost uzurpată I»
PARTEA EXTERIOARA
II.
In şedinţa Senatului di la 30 Mciiâ, d. (3. Mârzescu a adresat ministrului de război o interpelare Ir, privinţa răscoalei elevilor scoale: militare din Iaşi, şi textul acestei interpelări a avut chiar gr>ja sa ’l împartă po la diferite ziare ca. sâ «e publice tuf	ţ-ă nu i se
denatureze sensul, să nu se Introducă ua cuveat, un punct, o virgulă ce n’ar fi la locul lor.
Obiceiul de a împărţi t»xtul interpelărilor sale, ’i are de mult d. G. Măr-zescu, l’a avut tot-d’auna, dir ce d fe-renţă între stilul său înţepător, ţanţoş de odinioară şi stilul său domol, poleit, politicos de astâ-zl 1
Unde sunt vremurile când d. Mâr-zescu ’şi începea interpelările prin ma-jestoasele cuvinte stereotipa: «Interpelez pe ministrul M. Sale Car ol i iu de Hohenzollern» spre a termina prin o adevărata ploae de biciuşti pe spinarea ministrului interpelat ?
Astâ-zi eatâ cum se rosteşte simpaticul senator :
DEPE SI
Encjlitera.
Londra, 11 Iunie. — Corespondentul ziarului Daily News la Odpsa revine a-supra arestărilor făcute de curând In Rusia, dar nu e sigur că ele ar fl privitoare la nihilişti. Persoane’e arestate sr ti nişte simpli nemulţumiţi printre ofiţerii subalterni sau printre funcţionarii cel mici.
Londra, 11 Iunie. — După «Times» s’afi primit ordine tn Muntenegru pentru areorganisa tndata Întreaga forţă militară la vederea unei repezi mobilizări eventuale.
Francia
Paris, 11 Iunie. — Camera.—D. Gelli-bert interpelează guvernul asupra evenimentelor din Angouiâme, d. ConsUns respunde că e cu neputinţe de a suferi mal mult timp asemenea provocări. Ne vom purta cu străşnicie şi vom respinge or-ce tentativă resvrătitoare. (Aplause la stânga ,protestări la dreapta şi printre bu’angiştii.) Mal muiţl bulangiştl sunt chiămaţi la ordine. Dd. de Cassa-gnacşi Le Herissă voiesc se interpeleze guvernul asupra aceloraşi fapte. Această interpelare s’a amânat peste o lună.
Paris, 11 Iunie. — Intrările la Exposi-ţie în timDnl zilei de eri aii fost Iu număr de 351,000.
Belgia.
Bruxel, 11 Iunie. — Liberalii manifestează un mare entusiasmîn urma «legării d-lul J&nsnn ca deputat cu 10 539 voturi contra 8602 date d lui Becker, catolic.
CARI* OSINDIT DE GUNA
Omul cel mai prost in materio financiară din toată ţara românească, — toată lumea a ghicit că e vorba de d-nu Gună Vernescu —omul care vine la Cameră mereu escortat de tot personalul superior al Ministerului de finance de când s’au pus în di8cuţiune legile financiare — dă
«Provocat prin o telegramă iscălită de «mal mulţi părinţi de familie, cetăţeni a-«legStori din diferite co'egil electorale ale «judeţului Lşt, subsemnatul senatore al «colegiului 2 de laşi,
«Am onoare dea interpela pe d. ministru «de rezbel asupra cauzelor ce aii provo-«cat desordinele întâmplate în scoila mi-«litară din Iaşi şi asupra măsurilor ce «guvernul a luat spre a da o legitimă sa-«lisfacere disciplinei şcolare şi ordinel «publice turburate, precum şi marelui «principia că o lege saO un regulament de «administra tiu ne publică nu poate avea «efect retroactiv ?»
Adică, înţelegeţi bine d-v. ce a păfit d. Mârzescu ! In ajun si i se încredinţeze un porto'o iu, s’a pomenit că ’l încolţesc câţi-va aleg (tor. de la Iaşi şi ’i si esc să se amestece în cestiunea răscoalei elevilor scoaleî militare.
Ce să facă bietul om ? A luat cuvântul, a adresat o interpelare ministrului de răsbo şi '1 a spus : «Dacă vorbesc, dacă interpelez guvernul, vă rog să mă ertatî insa n’am încotro. Sunt provocat printr’o telegramă iscălită de mai mulţi părinţi de familie. Culmea nenorocirel pentru mine, este ca aceşti pârinţt da familie sunt cetăţeni alegatori al judeţului Iaşi ; culme şi mai mare de nenorocire pentru mine, eca eu sunt senatorul laşului, s.1 colegiului al 2-lea, In care votează acel părinţi de familie.»
După spovedania stărel sale sufleteşti, faţă cu alegătorii laşului, după ce ’şi a cerut ast-fei scuze că el Mârzescu, candidatul ministerial, tndrasneşte să interpeleze po-te pe un viitor coleg al său, simpaticul senator ia un glas de aireuă şi caută să liniştească pe ministrul dj răsboî, spuindu’i din nainte că n’are să’i ia la răfuială, ca din contra are să ’l înlesnească situaţia.
’I zice: «âm onoare a te interpela d-le ministru asupra cauzelor ce au provocat desordinele întâmolate la şcoala militară din Iaşi. Eu Mârzescu, nu ştiO n’am văzut; te rog să 'mi spui d ta c« s’a întâmplat a'o o ca să aflu şi eh. Ştiu că ah fost d sordine acolo şi de aceea te interpelez cerând j’ţî să dai o legitimă satisfacţie disciplinei şcolare şi ordinel publice turburate. Vezi domnule ministru ce bun şi înţelept in-j terpelator sunt efl ; nu cer alt ceva ni-j mic de cât ceea-ce doreşti şi d-t& : «o
satisfacţie disciplinei şcolare, o satisfacţie ordinel publice turburată.» Despre regulament să nu mal vorbim, să I vorbim despre ceea-ce ’ţl face plăcere I şi d-tale. Ah ! uitam însă că avem o socoteală foarte serioasă împreună, o socoteală pe care nu ’ţt o ert cu nici un preţ : Eii nu pot tolera ca un regulament sad o lege sa aibă putere retroactivă I Dar nu te supăra de aceste cuvinte, căci d ta singur al declarat deja In Cameră că regulamentul d-tale nu e de cât pentru viitor şi nu are putere retroactivă ; prin urmare ceea-ce nu pot toiera eu e tocmai ceea ce ştiu şi eu că nu tolerezi d-ta I»
Iată interpelarea d-lui Mârzescu, ia-tă’I conţinutul, iată ’l spiritul I Dacă o va des volta sad nu, aceasta depinde foarte mult de ordinele ce va primi. Eu mat mult sunt convins că nu ’şl va desvolta interpelarea şi că lntor-cându-se la Iaşi,după închiderea sesiune!, se va mulţumi se zică alegătorilor care bau provocat: «A avut noroc guvernul, că s’ad închis Camarile !»
Aşa.
. ...-----— —.......■ i - - ...—
ŞCOALA MILITAM
Citim în România Liberă:
Mare Urăbol la redacţiile colectiviste cu prilej ,1 noului regulament al şcoaiel de ofiţeri. Ca tn tot-d'a-una el fac şi din a-ceast.a chestie o afacere sensaţionalâ; s6 ,te mal miri dacă guvernul e inatacabil : tocmai în lucruri de care el se desintere-seazăcu totul, grămadă pe el !
Pară să ’şi dea seamă ae progresul realizat cu acest reglement, de impulsul corpului ofiţeresc, găsesc ocazia să lovească în ministrul de răsbo.d, şi de acolo|ţine-te la ti .juraturl şi la denaturarea faptelor. 0 recunoaştem, suntmuiţl loviţi cu punerea în vigoare a noului regiemeht; noi înşine am primit şi am puobcat o reclamaţie în acest ssns de la ua d. care se piânge că are un tiu la şcoala fiilor de militari, şi ca atare se teme de concurenţa bacalaureaţilor.
Iată în scurt în ce constă reforma introdusă orin noul reglement:
Până acum cîţi-vaanl concuradde o potriva pentru ari rai te re», tn şcoala da ofiţeri bacalaureaţii cu elevii şcoalelor de fii de militar.; fiind însă multe solicitaţii pentru şcoaiele fiilor de militari, şi fiind unii respinşi din causa concurenţi’, acum câţiva ani s’a luat disposiţia ase depărta de la concurs civilil,creând ast-fei un privilegia In favoarea elevi.or celor mal slabi la şcoaiele fiilor de militari. Neapărat că guvernul câştiga prin aceasta, căci nu ’şl mal punea ta spinare pe părinţii acelor elevi, nici corpul profesoral de la Iaşi,insă nivelul instrucţiei la şcoala de ofiţeri scădea In mod îngrijitor.
îngrijiţi de acest fapt, doui directori succesivi aQ atras atenţiunea ministrului de râsboih şi ah solicitat retutoarcerea la vechia disposii,iune. Asemenea a făcut şi jur.ul esaminator din anul trecut prezidat de şelui S.atuiui-mvjor al armatei.
In urma acestora, ministrul a numit o comisiune compusă din trei generali, care a examinat proiectul elaborat de direcţiunea şcoaiel şi l’a justificat într’un pro-ces-verbal. Ministrul n’a făcut de cât să aprobe acest proiect; ba încâ l’a mal a-mendat ceva în favoarea elevilor de la şcoaiele fiilor de militari, probabil în prevederea reclamaţiilor ce trebuia să se i-veascâ de ia unii părinţi, cârora nu le place concursul pentru copii lor.
Putem afirma câ cel mat dis inşi profesori din Bucureşti, cet mal m<re parte de la facultatea de ştiinţe şi anume dd. David Emauuel, Spiru Htret, Gogu, Hepites, Ata-nasescu, Chiriloft', şi maioru Ilârjeu, ah lucrat la nouiie programe şi au împins la această reormâ; şi încă când a eş t reglementul, cea mai mare parte dintr’âuşil s’aQ rostit ast-fei : «A easta este cea mal mare reformă ce s’a făcut la noi In învăţă-mîntul militar.»
Atât olicerii cât şi profesorii cari au luptat în favoarea acestei reforme nu şi-ah fâcut un moment iluzia câ n’ah să fie re-clamaţiun sgomotoase, însă nu erah pentru aşa puţiu lucru se sacrifice interesele armatei: ştim ca nu e reformă care se nu lovească în iuterese pe-sonnle şi se nu fie esploatatâ de unele jurnale cari găsesc oc*zie se facă din toate politică.
Trehue se constatăm în treacăt câ deşi prin noul reglement se des hide drum în oştire unui element care e menit în viitor se înalţe nivelul intelectual al corpului ofiueresc, adică bacalaureaţilor, cărora pâiă aci cariera armelor le era închisă, — totuşi el lasă trei favoruri elevilor din şcoaiele fiilor de militari : t) La note egale aceşti din urmă ah preferinţă;
2)	Pe când limitele de vârstă pentru a se presinta la coucurs nu dau decât doi ani bacalaureaţilor, dah tre elevilor din şcoa-lele (iilor de militari (bacalaureaţii se pot presinia între 18—20 de ani; elevii şooa-lelor militare între 18—2b;
3)	Programul concursului coprinde trei materii dintre cele mal grele, cari se predaţi în şcoaiele fiilor de militari, fără însă a se pred a şi in licee.
La aceasta am mai putea adăoga că întregul program de adm siuno a ţinut seamă de programele cursurilor profesate la şcoaiele fiilor de militari, fără a se preocupa de ce e profesate în licee.
Prea s’a învăţat lumea secrează că o favoare coustitue titluri la noul favorl : părinţii elevilor de la şcoaiele fiilor de militari sunt tu genere convinşi câ după ce administraţia resboiului le dă educaţie şi instrucţie copiilor lor, tot ea rămâne datoare către dânşii.
CATE-VA ŞTIRI
ASL'PUA
B U LGARIE1
Primim din capitala Bulgariei o corespondenţi interesantă asupra stăret actuale a Bulgariei, precum şi asupra situaţiunei principelui Fet-dinand de Coburg.
Situaţia, politică a Bulgariei
Situai,iunea politică actuală a Bulgariei este foarte precară, ne scrie corespondentul mostru. — Nimeni aci nu crede în stabilitatea cârmuire! actuale şi toţi din moment în moment aşteaptă o schimbare radicală.
Ce e drept nu s’a produs pâne azi nici o mişcare revoluţionară care se poată da temeri serioase, dar tur-burările cele mai grave izbucnesc a-tât de lesne şi atât de subit în Bulgaria, în cât putem spune că nu dormim sur des roses.
Mai întâiu în toată ţara e un curent ostil în contra guvernului, care e compus de oameni cu totul impopulari şi care astă-zl nu stact la putere de cât graţie forţei baionetelor şi sistemului autoritar de guvernământ pe care l’au introdus.
Iu Bulgaria astâ-zi nu mai există libertăţi publice.
Libertatea presei e suprimată de fapt, câci abia vre-o doue ziare opozante se mai găsesc în Sofia,pe când în alte timpuri erau vre-o şapte, opt.
Aceste doue ziare scriu cu o mare precauţiune, căci dacă ar părăsi oare care limite pe care guvernul le-a pus manifestărilor spiritului de opoziţie, redactorii lor ar fi expuşi la tot felul de miserii şi de brutalităţi.
Cu toate acestea ura în contra guvernului din zi în zi e mai veditâ şi ne temem foarte mult ca această ură se nu izbucnească, şi se nu ss producă vro-o mişcare de stradă într’un termen foarte scurt.
Afară de aceasta, Bulgarii nu iubesc pe principele de Coburg, în contra căruia o mare antipatie predom-neşte în toată ţară.
Am ntirea principelui Alexandru de Battsnberg e încă vie în inimele Bulgarilor, pe care ’i a condus la victorie, câci el se devotase cu dese-virşire ţârei sale adoptive, mergend pene a cheltui mare parte din lista sa civilă pentru îmbunătăţiri folositoare Bulgariei.
Dar antipatia în contra principelui Ferdinand nu predomneşte numai în str&tele de jos.
Principele de Coburg este urît şi
în cercurile oficiale şi de către ofi-
ceriî sei.
Situaţia principelui de Coburg
Principele Bulgariei duce o viaţă cu totul retrasă. El nu prea se a-mestecă in treburile Statului, nici nu se interesează aşa de mult de cea ce se face în ţara Bulgâreasoâ.
De doi ani de când e domnitor în Bulgaria, principele Ferdinand a părăsit rare on S^fia.
Acum câte-va zile el avea de gând se se ducă la Expoziţia univer-silâ din Paris, dar principesa Clo-mentina l’a sfătuit se renunţe la &-ceasta călătorie.
Iată în puţine cuvinte, starea actuală a Bulgariei,
H.
www.dacoromanica.ro
*
2
EPOCA — 1 IUNIE
SOCIALIŞTII AGRARI
Sosirea lui llrurj larorge ia I'rantza.—Concretul ile la Uleiul Continental.—Organizatorul socialismului iu Statele-1 uite. - leoriticiau ai om politic. — Aderenţi cam pretutindeni. —
rnmCutul uumai te pla-teaaca iuiputit
Ia ziua de iO Iunie, la 9 ceasuri seara, s’atinut la Otelul Continental la Paris; prima şedinţa a unul congres agrar pre-sidat de d. Henrv George, cunoscutul autor al Iul Progres and Poverty şeful socialismului agrar in Anglia şi iu Sta-tele-Uuite.
La ordinea zilei în acest congres este naturalisaţiunea solului. Delegaţii din Anglia, America, Belgia, Germania şi Olanda au asistat.
Aceasta mişcare agrară n’are nimic a tace cu partidele socialiste revoluţionare din aceste deosebite ţări. Cu toate aceste printre membrii comitetului constituit ia Paris ca să primească pe celebrul agitator să numără mai mulţi deputaţi, consilieri municipali şi publicişti socialişti. Adevărat ca dăm şi peste numele câtor-va radicali, precum şi ale mal muitor publicişti şi învăţaţi.
Un fiu al operilor sale
Henry George, care vine acum din Anglia unda a făcut o serie de confe-renţe, e un om de vr'o 50 ani.
S a născut la 2 Septembrie la Philadelphia, iar nu la Sânt Francisco, cum zic unii biografi. Se poate zice de dânsul că e fiul proprielor sale opere, căci Începutul acestui om care azi conduce un partid ce numără mal mult de un milion de aderenţi în Statele-Unite a fost foarte modest. A fost mal întăi elev marinar, la 15 ani, apoi lucrător tipograf, în sfârşit jurnalist şi om politic şi tot o dată economist.
La 1869, publică ziarul The Post, la San Francisco, apoi The Stadt, în cere formula doctrina sa a naturalisaţiunel solului. L11872concetaţenii săi Ii trimet ca Relegat la convenţiunea de la Bal-thimore; în 1874 pub icâ o broşură: Our Land and our policy (solul nostru şi politica noastră.) In această operă se a dresează mai ales agitatorilor irlandezi (el însuşi e de origina irlandeză) şi ’I îndeamnă a se declara făţiş pentru neu-tralisaţiunea soiului. Această broşură nu avu mare resunet, de şi fscea spel la lucratorii din Anglia precum şi la ce din America.
In fine, opera sa, Progress and Po-vesty (Progres şi sărăcie^ aparuîn 1879.
Se şue ce sgomot făcu această carte, tradusă In li limbi, tipărită în 1 000 000 exemplare, şi care ajunse In America la ţi r • f-b Go ,sâ de 100 ediţiunl.
Nun buatd o carte socialistă nu avu aşa succes. Dintr’o zi lntr'alta autorul aproape necunoscut deveni ilustru ; polemistul isoiat deveni şeful unul partid care, la alegerea de cutând a presi-dentului Statelor-Unite, nu se temu de a’l susţine ca candidat la preşedenţie.
Labor parly (partidul muncei) al cărui fundator şi şef e Henry George, a-vea organul să a, Standard pe care tot el 11 conducea.
Stuful sa fie landlord
lată acum In trăsuri mari doctrina lui Henry George şi Intru ce socialismul săb se deosebeşte de acel al partidelor revoluţionare.
Partidul muncei, constatând ca progresele industriei ab lărgit prăpastia care desparte pe bogat de sărac, cere să se naţionaiiseze proprietatea fon-ciară. Intru aceasta se deosebeşte da colectivişti care sunt pentru naţionalizarea sab socialisarea,a orl-ce proprietate, fonciara sau imobiliară.
Este, zice Henry Gtorge, o diferinţft radicală între proprietatea fonciară şi proprietateamobinarâ. A doa are o bas * naturală şi o sancţiune pe care întâia n’o are. Mai mult, adauge el, a afirma proprietatea pământului,e a neaga pro-
prietatea productelor muncei, e a voi aservirea şi sărăcirea clasei muncitoare.
Henry George nu e pentru răscumpărarea pământului. «Nu se cuvine, zice el, nici o indemnitate unor oameni careauabuzat de un monopol nedrept.» Autorul lui Progress and Poverty nu vrea nici să remită pământul în mâini le statului. El îl lasă proprietarilor actuali, care păstrează ca şi în trecut dreptul de al aliena.
«Vom putea, zice el, să le lăsăm coaja luând miezul. De prisos să confiscăm pământul ; trebue să confiscăm numai venitul». Cum ? Unificând impositul, cerând tot impositul de la proprietatea fonciară prin o simplă schimbare de taxare.
«In chipul acesta, adaugă agitatorul american, Statul va putea »a d ivie land-lordul universal, fără a se numi el însuşi ast-fel şi fără a’şl asuma nici o funcţie nouă. In formă,proprietatea pământului va rămânea ceea-ce e şi azi. Nici un proprietar nu va fi deposedat ; nu va fi nevoe de formulat nici o res-tricţiune la cantitatea de pământ ca va putea să posedă fle-oare. Pământul, sub ori ce nume ar fi posedat, şi oricare ar fi diviziunea sa, va deveni In realitate proprietate comună, şifie-care membru al comunităţei va avea partea sa din avantagiele propriităţei».
Doctrina frece Atlanticul
Precum era de prevăzut, Henry George a dat naştere la o şcoală. Principalul seb locotenent în America fu preo tnl Mac Glynn, fost paroh la Saint-Stephen. biserică irlandeză din New-Yorck; din causa aceasta chiar fu certat de sfântul Scaun. Mac Glynn ajută pe Henry George să creeze Anti-paupe-rism party, care apoi să contopi cu Labor parly.
In Anglia, şefii mişcare! agrare sunt Alfred Russel Wallace, învăţatul ilustru care paralel cu Darwin făcu studii importante asupra origine! specie or, şi Wiliiam Saunders, fost membru ai Camerei comunelor. Russel Wallace să deosebeşte de Wiliiam Saunders întru acea că e partisan al unei Indemnităţi de dat proprietarilor; totuşi colectivismul lui Wallace e mai accentuat decât ai lui Saunders, care în ziarul seb The Democrat, menţine cu sfinţenie doctrina lui Henry George. Wallace e presi-dentul societăţei pentru naţionalisarea solului, care are drept principală ram-nificare în Irlanda «Irish land restora-tiou Society» (SoMetatate irlandeză pentru restituţiunea solului) dirijată de d. Miche! Dawitt şi sprijinită de elementul cel mai turbulent al lui Land League.
In Germania d. Michael Furcheim, un mare industrial retras din afaceri, propag6|ideile Iul Henry George. Pentru aceasta întrebuinţează veniturile sale şi are o revistă intitulată Deutsch Land, în două cuvinte, cea ce însamnâ : pâ-mînt german, pe cănd Deutschland îa-tr'un cuvînt însamnâ: Germania.
In Belgia, ultimii discipulî al colectivistului Colins au trecut la social smui agrar, şi Societatea nouă, revistă filosofică şi literară lunară, e centrul lor de lucrare. In Olanda, grupul 8grar e pre-sidatde d. S ofiei, autorul mal multor publicaţiuni asupra acestei materii.
Lucru curios de notat, pe când în America şi în Anglia mişcarea agrară e curat democratică, In Germania, în Belgia şi chiar în Franţa e mai mult burgheza şi moderată.
Impositul metric în Francia
In Franţa partisanil lui Henry George sunt foarte puţini, totuşi putem cita pe d-nil: Ardant, autor al cărţei Qu-estion agraire, scrisă în colsboraţie cu celebrul scriitor catolic, Rudolph Me-yer; Toubeau, autorul multor studii preţuite în Philosophie, positive, fundată deLittră,’n Nouvelle Revue şi Revue socialiste; E ie Redus, învăţatul autor al operei Ltiomme primitif; însfârşit Eugene Simon, care a publicat de cu-
rând cu mare succes La Citi chinoise. I In fapt, aceşti scriitori du sunt chiar I din şcoala Iul Henry George şi se deo-' sebesc puţin şi între dânşii.
Astfel pe când Henry George să declara pentru o taxa estimativă, dd. Saunders, Elie Redus, Toubeau, sunt pentru impositul metric.
Toţi aceşti scriitori, afară de Mac-Glynn, certat acum cu Henry George, şi Russel Wallace, iab parte ca membri la Congres.
INFORMATIQNI
Eri seara s'a ţinut un consiliu de miniştrii în care s'a hotărât prelungirea Corpurilor legiuitoare până Sâmbăta aceasta.
La acest consiliu au lipsit dd. C. Boerescu şi Alex. Lahovari.
Eri seara sau adunat la d. Alex. Marghiloman vre-o 40 de deputaţi aparţinând grupului constituţional. •
S’a discutat asupra mai multor cestiunî ce sunt la ordinea zilei a Camerei.
Azi s’a ţinut la palat un Consiliu de miniştrii, sub preşedinţia M. S. Regelui.
In acest Consiliu M. S. a semnat decretul pentru prelungirea sesiunei Gamerilor.
Si«-
D. Gună Vernescu e furios pe Naţionalul care de doue ori eri seara, vorbind despre reuşitele guvernului la Rom a na ţi şi Te-cuciu, spune ca aleşii sunt conservatori iar nu liberali-conser-vatori.
D. Vernescu s'a plâns pentru aceasta d-lui Catargiu.
D. ministru de interne a a-probat contractul încheiat între primăria Capitalei şi societatea de basalt care se angagiază a pava toate trotuarele Bucureş-tiuluî pentru o sumă de 4 milioane.
Gestiunea va veni în curând în consiliu de miniştrii pentru a obţine şi aprobarea sa.
D. colonel Arion a plecat a-cum vre’o două zile in Rusia la Rostov pentru a primi 1,000 cai remonţi pe care guvernul nostru i-a cumpărat de la antreprenorul Podarewsky.
D. general Racoviţă, comandantul corpului al patrulea de armată din laşi, a sosit eri în Capitală.
D-sa a fost imediat primit de d-nu general Mânu, ministru de resboiu, căruia i-a raportat cele petrecute la şcoala fiilor de militari din Iaşi.
D. general Racoviţă va pre-sinta în această privinţă un me-
moriu cu toate amănuntele răscoalei elevilor din şcoala militară.
D. Leon Negruzzi, prefect al judeţului laşi, şi-a dat din nou demisiunea, care de astă dată fost primită.
—ass—
D. Pache Protopopcscu, primarul capitalei, a declarat eri în Cameră că în curând se va retrage din viaţa politică pentru a nu se ocupa de cât de afacerile sale.
Cum se potrivesc atunci zisele d-lui Pache cu informaţiunea de ieri a „României“ care anunţa că d. Pache a revenit asupra demi-siunei sale ?
Mister.
- w
Aflăm că d. dr. Assakv, care era deja membru al societăţei de chirurgie din Paris, a fost numit în unanimitate membru al societăţei de medicină practică din Paris.
Ziarele guvernamentale anunţă următoarele numiri la Eforie •
D. Erezeanu, inspector al domeniilor Eforiei.
D. Aristid Pascal, şeful contenciosului în locul d-lui Brezeanu.
D. dr. Fiala, inspector general al Eforiei în locul principelui Ferdinand Ghika.
Dd. N. Basilescu, C. M. Cogăl-niceanu, şi JN. Al. Papadat, avocaţi ai Eforiei, şi în fine d. C. Guran inginer şef.
-salată amănuntele ce primim în privinţa incendiului de la Bacău.
Focul a început Luni seară şi a durat de la orele 11 pene la orele 4 şi jum. noaptea.
S’au consumat teatrul care nu e o baracă precum s’a zis, ci o bună construcţie, precum şi două magazii de băcănie.
D E PE S I
Germania
Berlin, li Iunie. —Şahul va pleca din Berlin Joi 13 Iunie pentru a merge la Gassel unde va visita expoziţia obiectelor de vânătoare şi de pescuit.
Berlin, 11 Iunie. — Ducele de Edim-burg şi fiul săb ab sosit la Potsdam. El ab visitat pe Împăratul şi împărăteasa şi în aceeaşi seară ab plecat la Coburg.
Munich, II Iunie. — împăratul Austriei va sosi aci Marcuri dimineaţă incognito pentru a visita pe fiica sa, principesa Leopold.
Berlin, 11 Iunie. — Guvernul german a notificat guvernului din Berna ruperea negocierilor diplomatice în privinţa afacerii Wohlgemuth, avizând consiliul federal câ va usa de represalii.
Berlin, li Iunie. — Presenţa simultană la Paris a principelui de Galles şi a ministrului de resbel rus, generalul
Wannowsky, precum şi a generalului Annenkov e foarte comentata In cercurile diplomalire. Se pretinde că ar fi vorbă de a termina basele unei coope-raţiuni politiceşi militare franco-anglo-ruseştî şi ca s’ar Începe negocieri In privinţa proiectului de căsătorie a principesei Maid, fiica mal mare a principelui de Galles, cu Ţareviciul.
Italia
Roma, 11 Iunie. — Regele şi principele regal ab plecat la Neapele unde regina 11 aşteaptă de vr'o 20 de zile pentru a asista împreună la lucrările de curăţire ale oraşului.
Roma, 11 Iunie. — Studenţii ab străbătut du pe amiza Gorso în trăsură, Împărţind la trecerea lor flori şi fotografia tui Bruno. Întâlnind pe regele, studenţii ab aruncat flori In trăsura suveranului şi l’ab aclamat In picioare şi cu oanul gol.
Regele foarte mişcat de această manifestaţie le-a mulţumit.
Roma, li Iunie. — Comisiunea generală a bugetului a restabilit creditul da trei milioane cerut de ministerul de resbel pentru apărarea cuceririlor i-taliene din Africa.
Roma, 11 Iunie. — Puterea public» a împrăştiat în mahalaua Turiu grupe de lucrători ţesători care s’ab pus în grevă şi care cătafi să târăsc» pe acel dintre camarazii lor care reluaseră lucrul.
12 arestări s’au făcut azi iar liniştea s’a restabilit.
Austria.
Viena, 11 Iunie.—Eri principele Mun-tenegrulul a fost primit In audienţă de către împăratul. întrevederea a ţinut 10 minute.
Împăratul a visitat azi pe principele care pleac» astă seară la Fiume.
Eri principele a avut de asemenea o Întreţinere cu d. de Kalnoky.
Viena, 11 Iunie. — Gel 41 de studenţi polonezi din Gracovia arestaţi de curînd In Rusia ab fost puşi în libertate în urma interveniril miaisteruluî afacerilor străine.
ECOURILE ZILEI
Vacanţia elevelor pentru anul a-cesta, fiind de trei luni, Direcţiunea Asilului «Elena Doamna» invită de urgenţă pe toţi părinţii şi rudele care au copii în acest institut a’i lua, de oare-ce numai orfanele pot rămâne in institut pe timpul vacanţiuneî.
—x—
Primim mai multe plângeri serioase în contra profesorului Vasile Ionescu din comuna Sacneni, plasa Dealului din judeţul Dâmboviţa,care în tovărăşie cu primarul comunei execută pe aceşti locuitori silindu ’i de a ’i da găini, ouă şi altele.
Afară de aceasta, profesorul în cestiune lasă în suferinţă serviciul seu şi sc ocupă cu altele.
Ba Încă mai mult. Se afirmă In a-ceste plângeri câ acest profesor a comis şi un furt, întroducându-se noaptea în casele locuitorului G. Dinu spre a fura o raţă.
Acest cass’a anchetat de primarul localităţeî.
Atragem serioas atenţiune a autorităţilor asupra apucăturilor d-lui Vasile Ionescu, profesor la Sacneni.
TEATRE-CONCERTE
Mercur! 31 Maib se va representa la grădina Stavri în scop de bine-facere piesele: Copilul găsit, comedie într’un act, A scrin-tit'o procut'orul şi Asa sunt femeile, comedii într’un act traduse din franţuzeşte.
FOIŢA ZIARULUI *EPOCA»
(56)
HECXOlt MAJLOT
DREPTATE!
Partea III.
VI
(Urmare)
Sculându-se la rândul săb, după lungi salutări, să retrase, mulţumit şi mândru de chipul cum să purtase în aceasta împrejurare: doctorii pe care Săniei li va chema vrînd ne vrînd nu vor lăsa să moar» Valerian; sub ochii lor nu va mal putea să’l otrăvească înainte.
VII
Lovitura ce o lovise era prea tare, şi o resimţea atât !u inimâjcât şi în crierul săb.
Cele din urm» cuvinte atât de lămurite ale Iul Sophronyme explicab pe cele dintâi, atât de tainice, şi acum L Înţelegea, pe toate, în deplina lor urâciune.
Ca se nu lase pe Valerian se moară cum murise Calixt, venise el să ’i vorbească de o consultaţie lnvinuindu-I pe amândoi de o dată, pe dânsa şi pe bar-bată-săb.
Astfel se vorbea ct ea şi barbată-săb
ab speculat asupra morţeî copiilor lor, aiul Calixt pe care’l plângea atât de amar, & bietului Valerian pe care T în-grija cu aşa devotament:
Mânia, indignarea, ciuda o Inăbuşab.
Tutuşî nu trebuia să stea sdrobitâ; ci era silită să se întoarcă la Valerian care se mira negreşit de lipsa eî; numai de dânsul avea să să tngrijască, numai la dânsul avea se gândească. Ea şi bărbatul el avea conştiinţă împăcată; asta era de ajuns.
După ce ’şi şterse lacrimele ce ’I veniseră, Intră în odaia bolnavului. El nu era căzut în somnolenţă cum se a-ştepta să’l vadă, ci din contra părea nerăbdător, pe cât nerăbdarea se Impaca cu amorţirea Iul, şi faţa lui exprima chiar oare care curiositate.
Făcu semn mamei lui să şadă lângă dânsul.
—	Aproape da tot, zise el.
Eî se plecă spre dânsul.
—	Ge voia vărul Sophronyme? întrebă VsWian.
—	Să afle cum 'ţi mal este.
—	Ge te a întrebat?
—	Ce se întreabă în asemenea cazuri
—	Atâta tot?
Mirată de această stăruinţă extraordinară, mal ales în starea Iul, pe care demersul lui Sophronyme o făcea şi mai ciudată ea II privi şi văzu câ se uită la dânsa cu o curiositate ce nu ’şi explica.
—	Al plîns?
Ea să tulbură.
—	De ce?
D-na Săniei stătu un moment mutâ.
—	Fiind-că mi-a vorbit de frate tăb, zise ea însfârşit.
—	Nu va mal veni?
—	Nu ştib.
—	Eu cred ca da; trebue să’l primeşti E singura rudă căreia’i pasă dn mine.
Dar sforţarea aceasta '1 slăbise de tot; ochii lui Îşi perdură focul, buzele sale statură pe jumătate deschise fără a putea rosti cuvinte distincte; căzuse în amorţire.
Atunci ea se departă de patul lui şi să aşeză lâng» fereastra, Intorcându-se ast-fel ca fiul ei să n’o vadă. Acolo căută să gândească, lntrebându se ce se facă, şi nu găsi de cât un lucru: se spue tot bărbatului ei când să va Întoarce. Pentru dânsul, atât de bun, de devotat, lovitura va fi grea, dar nu putea să ’i o Înlăture.
Credea că va veni ca de obiceib numai pe la 5 sau 6; spre mirarea ei îl văzu venind la trei şi jumătate într’o birjă luată da la staţia Ghautidy.
Ea să coborî repede şi ’i eşi înainte.
La tulburarea oe văzu pe faţa eî, el tresări :
—	Valerian?
—	E tot aşa.
In loc d i a să sui cu dânsul cât mal iute, ca tot-d'auna, II duse Într’un salonaş a cărui uşe o închise cu Îngrijire.
—	Ge este?
—	Un lucru grozav, moustruos despre care n’aş fi vrut să ’ţl spun nimic, dar pe care trebue să’l cunoşti.
Ea ’l povesti atunci visita lui Sophro-nyme, repet&ndu'l tot ce ’i spusese bă-”
trînul ţăran.
Săniei se ar»tă mai tulburat, mal speriat de cât crezuse ea că poate fi.
—	Eul ebl murmură el.
Nu se linişti puţin de cât când ÎI spuse cea ce ea respunsese şi când văzu că această învinuire n’o sdrunci-nase nici de cum In încrederea ei.
—	Daca sunt potriveli care par anume puse la cale de fatalitate, zise el, sunt şi câte o-dat» unele norocoase; ştii ce lăceam în timp ce ticălosul acela intriga aici? Tocmai puneam la cale o consultaţie cu colegii mei de la Facultatea şi de la Academie: Aucamp, Dayous, specialişti, autorităţi. De mal mult mă gândeam la această consultaţie şi n’o provocasem încă numai de teamă se nu te sperii şi fiind-câ eram sigur de diagnosticul meb. Dar vezi c» făceam râd. Ga să pregătesc pe Valerian am venit mai de vreme. Gum crezi câ va primi el consultaţia?
Nu ştia, căci nu mal cunoştea pe fiul ei, atât de deosebit de cel de altă data.
Amăudoi se mirară când văzură câ Vaierian să arata bucuros.
—	Mulţumesc zise el lui Săniei.
Întâia oara de la boala lui îi vorbea
pentru alt ce-va de cât pentru a răspunde la Întrebările sale, cea ce făcu cu pârere de răb.
Apoi voi se ştie la ce ceas vor veni doctorii şicumh cheamă.Numele lornu ’l spuse nimic, căci avea obiceiul de a nu da nici o însemnătate la cea ce zicea Săniei, dar ochii săi arătară oarecare bucurie când mama lui 11 explică
cine erab.
Aceste Întrebări din partea unul bolnav de friguri tifoide mal des căzut în amorţire, mirar» pe Săniei, care sta de faţă la dialogu dintre mamă şi flb ce T păsa bietului copil dacă cutare sab cutare doctor 11 va visita ? Şi totuşi era vădit că visita asta precum şi numele doctorilor îl interesab, îl desamorţab.
După ce examină pe Valerian, pulsul temperatura, ritmul săb respirator; după ce ÎI ascultă inima şi plămânii, II cercetă metodic toate organele, Întrebă pe mamă, pe sora Eudoxia şi pe sora Renâe asupra celor ce se petrecuse pe timpul cât fie care din ele stătuse de pază; însfârşit după ce notă toate într’un caat început din prima zi a boalel se coborî în laboratoriul săb.
Dar în loc de a apuca de lucru, cum făcea tot-u’auna când se întorcea, se plimbă în lung şi în lat tutr’această o-daie mare, pe cari-, din causa sticlelor de tot felul, baloanelor, vaselor, instrumentelor aşezate pe etagore, cel din partea locului o priveab ca iadul unul vrăjitor.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 1 IUNIE
WBBsmrm3iffBL~mzzr,
"SECTE!
A 2* ED1TIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la ii Maiu 1889
Şedinţa so deschide la orele 2 sub preşedinta. d-lul Q. Mârzescu, presenţt fiind 77 senatori.
D. Ghera*sl depune cele 3 proecte de legi financiare votate de Cameră şi cere urgenta.
Dupe o discute contradictorie la care iaxl parte d-nil D. Giani, P. Grâdisleanu, P. S. Aurelian, general Plorescu şi Th. Ro-setti, urgenta se admite.
D. Th. Kosetli adresează guvernului o interpelare asupra unul articol dinlr’un ziar rus, care vorbeşte de revocarea ordinului de expulsarea iconarilor şi de nişte despăgubiri pe care România le-ar fl acordat acestor iconari.
Şedinţa se suspendă.
Redeschiderea
La orele 4 şedinţa se redeschide.
Se votează cu iuţeala fulgerului legea prin care se deschide un credit de 4 milioane diferitelor ministere pentru plata unor datorii din 1887—1888 şi legea prin care se deschide un credit de 6 milioane 30 de mii lei pe seama ministerului dc lucrări publice pentru terminarea unor linii ferate.
D. Flondor citeşte proiectul de lege privitor la reforma monetară.
Dd. Aurelian şi Giani declară că se abţin de la or-ce discuţie şi de la vot.
Articolele 1—10 se primesc nemodificate.
Se citeşte art. 11.
D. Th. Rosetti ia cuvântul şi arată meritele d-lui Ghermani, propuitorul etalonului de aur.
Ceia ce e de făcut însă este a se plăti, căci Statui are iscălitura sa angajată.
D. Ion Lahovari raportor, dă e lice raportului proHCtuiul de buget al ministerului de justiţie.
Se ia bugetul tn considerare.
D. Taclie lonescu, zice că a cerut cu-vtntul în discuţie generală şi că luarea tn considerare nu s'a făcut. Pentru aceasta trebue vot cu bile.
D. Gr. Cozadiui, vico-preşndinte, dă explicatiunl asupra incidentului, zice că n’a auzit pe nimeni cerând cuvântul şi eă d-sa numai retrage luarea tn considerare.
D. G. l'anu, voeşte să lămurească situaţia pentru a nu se mal produce scandaluri şi întreabă dacă guvernul şl Camera voesc să voteze bugetele tn bloc sad cu discuţie.
Voci, In bloc, tn bloc.
D. preşedinte, zice că d-sa nu se face instrumental nimarul şi fără o propunere aprobată de Cameră nu va pune bugetele tn bloc
D. C. Miclescu, protestează tn contra procedârei d-lul pietedinte d’a admite luarea in considerare când s’a cerut cuvântul tn discuţie generală.
D. Mihail Kogalnicennu declară că d-aii Tache lonescu şi C. Miclescu aQ cerut tn adevăr cuvîntul, dar nu s'a pulul auzi până la biuroQ din cauza sgomotulul.
D. Coz.adîni declară că d-sa nu va mat prezida până ce Camera nu’l va autoriza d’a chema la ordine pe d. C. Miclescu.
Se pune chemarea la ordine la vot cu bile.
Rezultatul votului
CAMERA
Şedinţa de la 31 Maiu 1889
Şedinţa se deşchide la orele 1 1/4 sub preşedinta d-lul Gr. Cozadini vice-preşe-dinte.
Răspund la apelul nominal 105 d-nl deputat!. Se Îndeplinesc formalităţile obicinuite.
D. Eugen, lonescu, interpelează pe d. ministru de instrucţie asupra unei numiri caraghioaze. In adevăr d-sa a numit pe un perceptor care nici nu ştie să cetească bine profesor de limba Elenă la gimnaziul din Roman.
D. Miltiadi Tzonl, începe prin a declara că o parte din liberali-disidenţl, intre care şi d-sa, vor da sprijinul lor guvernului actual pentru a se putea reintra pe o cale bună de guvernămînt, cale care a fost părăsită de faimoşii colectivişti.
Venind la cestiunea ce face obiectul a-cestei cuvtntărl, d. Tzoni numeşte regulamentul d-lul ministru de răsboiQ, (tracoman Concursurile ce trebue să le dea elevii clasei IV pentru a trece în a V, concursuri ce trebue să se prepare tu timpul va-cantiilor şi susţinute la Septembrie,vor a-vea de rezultat a coborî iar nu a ridica nivelul cultural al elevilor şcolilor militare diB Iaşi şi Craiova. In privinţa vacantiilor elevilor, d. Tzoni demonstra necesitatea ori cărei clase sociale d’a se repauza în timpul lunilor de vară pentru a se pregăti să înceapă cu noul forte un an dc munca. Apoi d. Tzoni combate pe rând pe rând toate imperfectiunele regulamentului d-lul mi-ministru de răsboiO şi roagă pe d. general Mânu să revoace acestregulament. (A-plause).
D. general Mânu, ministru de resboiît declară că regulamentul făcut de d-sa nu se mal poate modifica şi nici nu se poate amâna aplicarea Iul, câcls’ar crea un precedent râO acela că s’ar confirma că prin revoltă se poate obţine un rezultat. Acest lucru nu se poate şi e fericit a constata că nici d. Tzoni n’o doreşte, căci d-sa recunoaşte că a fost o gravă greşală că elevii s’aQ revoltat. Cestia acesta adusă înaintea Gameril ar fi foarte simplă, dacă nu s'ar amesteca şi partea militară aci. D. general Mânu termină zicând că acest regulament nu se va aplica decât pe viitor.
Ast-fel elevii cari deja sunt In scoală du vor fi atinşi de loc de cestiunea taliei şi a inspecţiei medicale.
Discutiunea se închide.
D. M. Cogalniceanu, anunţă o interpelare d-lul ministru de răsboifi dacă acest regulament a fost discutat şi aprobat de consiliul de miniştri! şi dacă a făcut cunoscut prin fapte şi circulare că acest regulament nu se aplică pentru elevii cari deja sunt tn scoală.
D. general Mânu, voeşte să respundâ indata acestei interpelări.
D. U. Cogalniceanu, îşi desvoltâ interpelarea începând de la marele act naţional «Unirea principatelor.» Apoi d. Co-gâlniceanu nu crede că tot consiliul de miniştrii a încuviinţat regulamentul.
D. general Mânu, răspunde că regulamentele nu se decretează de consiliul de miniştrii, ele privesc pe ministrul respectiv.
D Tache lonescu, întreabă dacă e a-devăratâ ştirea dată de un ziar că guvernul a revocat decretele de expulzare date contra iconarilor si jugănarilor.
D. Al Lahovari, ministru de externe declară că nu e nimic adevărat în zisele acelui ziar.
Se suspendâşedinţa pentru20de minute. La ora 3 şedinţa se redeschide.
D. Th. IVica dă citire raportului proec-tului de buget al datoriei publice ale cărei anuităţi sunt de peste 62 milioane.
După o discuţie urmată Intre d. Paladi şi Al. Lahovari cu întreruperi de dd. Ple-şoianu, bugetul datoriei publice să ia In considerare, şi apoi se pune la vot cu bile bugetul în total fără a se mal discuta pe articole.
Rezultatul votului
Votanţi 130
Bile albe pentru	86
Bile negro contra	44
Bugetul datoriei publice se votează.
D. G. Paladi are cuvântul In chestie personală şi vizează această chestie acuzând pe d. AL Lahovari că tn opoziţie combatea această datorie publică şl azi se face Costiuescul guvernului actual apâ-rând'o.
D. Al. Lahovari răspunde respingând zisele d-lui Paladi. D-sa zice că tn adevăr a combătut aceaslâ datorie publică în timpul când colectiviştii făceai! aceste datorii pentru multe cheltuell netrebuincioase. Acuma această datorie e făcută şi nici d. Paladi nici d-sa nu o mal poate desface.
Votanţi
Bile albe pentru Bile negre contra
120
83
37
La ora 5 şedinţa urmează. Se urmează discuţia bugetului ministerului de Justiţie pe articole.
.	Plaivaz.
1
CULISELE CAMEREI
Azi la deschiderea şedinţei Ca-merii se răspândise sgoinotul că Carnerile vor li închise chiar azi, chiar fără voiul bugetului. Acest lucru a fost afirmat chiar de un ministru.
Trebue se spunem că această decisiune fusese luată dupe îndemnul d-lul Vernescu, care are o frică grozavă de un vot ostil al Gameril asupra tarifului autonom or asupra altei legi financiare şi care se teme de orice discuţiune financiară.
In presenţa acestei hotărâri, şi văzând răul efect ce ar face nevotarea bugetelor, mal mulţi membri al majorilăţil, mal ales puri conservatori, s au adunat şi au redactat o propunere cam în felul acesta:
«Având în vedere timpul înaintat în care ne aflăm, şi considerând că riscăm de a lăsa ţara fără bugete; având in vedere că bugetele âu fost cercetate în modul cel mal scrupulos de comi-siunea bugetară, propunem ca ceia ce va rămâne nevotat din bugete la sfârşitul sesiunel să se voteze în bloc.»
Aproape 60 de deputaţi au iscălit această moţiune. Vernes-ciştiî n au iscălit, afară de douî, care au şi fost aspru mustraţi de d. Vernescu.
Moţiunea era energic susţinută de conservatorii puri şi combătută de d. Vernescu.
Dar discutiunea nu s’a ivit atât de mult asupra votării or nevotăril în bloc, cât asupra unei alte cestiunl.
Dd. Mânu şi Lahovari susţineau că este secundar lucru dacă să votează or nu se votează bugetele în bloci importantul este ca bugetele să fie votate şi să nu mergem înainte cu bugetele din anul trecut.
Vernesciştilor asemenea nu le pasă dacă se va vota or nu în bloc, importantul pentru dânşii este ca sesiunea Ca merilor să fie închisă chiar azi.
In presenţa acestei situaţiunl, vre-o 60 de deputaţi aparţinând tutulor nuanţelor oposiţiunei s’au întrunit în sala comisiuneî bugetare şi aii hotărîlsăse opue prin toate mijloacele la votarea în bloc a bugetelor, fie prin protesta-ţiunile lor, fie chiar ncluând parte la vot, pentru a descom-plecta Camera şi a împedica votarea in bloc a bugetelor.
*
Putem afirma că zisele ziarului rusesc cum că s'a revocat decretul de expulzai c al iconarilor ruşi, sunt absolut eronate.
Acest decret na fost revocat.
n
Iu cas când Carnerile vor ti prelungite azi pentru trei zile, d.
Nicolae Blaramberg va lua cuvântul Vineri pentru a cere votul in bloc a bugetelor şi a presinta propunerea în acesl s; ns a celor 60 de membri ai majori ţâţei.
K
Condamnarea lui Siineon 31i-Mlescu
Azi la orole 2 după erniaz5, d preşedinte >0 Gurţei do apel, Filitis a pronunţat sentinţa prin care Sitneon M halescu a fost condamnat la o lună închisoare şi la 15,000 lei a-mendă.
Iată sentinţa :
Avend în vedere apelul făcut de d. prim-procuror în contra sentinţei tribunalului Ilfov,
Avend în vedere deposiţiile martorilor,
Avend în vedere concluziunile d-lui procuror general,
Curtea de apel făcând aplicarea articolului 144 privitor la faptul do mituire, condamni! pe Simoon Mi-halescu la o lună închisoare şi la
15,000 lei amendă.
*
* ¥
Condamnatul n’a stat până la
sfârşitul citirei sentinţei.
*
* *
Publicul care se afla în sală a primit cu mare bucurie această condamnare aşteptată cu nerăbdare de opinia publică.
D. preşedinte terminând a zis că condamnatul are drept la recurs.
Ca să facă însă recurs d. Si-meon Mihaleseu trebue să se con-stitue prizonier.
* ♦
Se susţine de unii că faptul eă curtea a pronunţat sentinţa sa la orele 2, iar nu la orele 11 constitue un motiv de casare.
Mai mulţi jurisconsulţi distinşi a-firmă însă îcă jurisprudenţa Curţeî de casaţie e stabilită asupra acestui punct şi că recursul făcut pe acest motiv de casare ar fi respins.
*
* *
Terminând, aducem sincerile noastre felicitări d-lui procuror-general Burada, care a susţinut cu mult talent acusaţia, şi care a ştiut se reziste tutulor ameninţărilor şi tutulor ademenirilor ce s’au încercat pentru a scăpa pe Simion Mihaleseu.
H
Un incident s’a petrecut azi la Cameră într’o odaie retrasă unde d. Vernescu luase la o parte pe dd. Enacovicî şi Pake Protopopescu.
13. Vernescu zicea :
—Cine v’a permis să iscăliţi propunerea d-lul Lahovari pentru votul în bloc? Cine e d. Lahovari? Ce sunt eu ? De ce nu mă ascultaţi, de ce nu mă întrebaţi pe mine ?
—	Dar n’a iscălit de cât Stă-nescu, Si mu şi Teodorescu. Noi n’am iscălit,răspunseră inculpaţii.
—	Foarte bine aţi făcut, zise d. Vernescu, cam calmat.
U
S’a făcut un regulament nou pentru aplicarea legei vânzărel moşiilor Statului în loturi care va fi publicat săptămâna viitoare.
Acest regulament se deosebeşte asupra mai multor puncte de cel precedent.
*
Incidentul cu şcoala militară din Iaşi n’a avut nici o urmare azi în Cameră. Moţiunea de blam care era să se propue de d-nil Ţoni şi Panu a fost retrasă în cele din urmă.
Elevii care aii fugit de la scoală aii fost pedepsiţi.
m
D. Grigore Sutzu, prefect al judeţului Tutova, a demisionat.
Demisiunea d-sale a fost primită.
n
D. ministru de resbel a luat măsura să se arendeze lângă Iaşi 100 de fălci de pământ pentru a se ţine acolo provisoriu reinon-ţii care vor sosi din streinâtate până la împărţirea lor pe la diferitele corpuri de armată.
n
D. general Mânu, are de gând se modifice în curând regulamentul scoalel de cavalerie. Nou 1 regulament va permite şi gradelor inferioare sâ se prezinte la acea scoală.
n
Suntem informaţi că în anul acesta cu punerea în aplicare a noului buget, d. general Mânu a dispus că la lie-care escadronde
călăraşi cu schimbul sâ se dea un număr oare-care de grade şi de soldaţi numai pentru instruc-ţiă, pe lângă acel destinaţi a face serviciul administrativ.
Cu chipul acesta se vor forma mal uşor cadre cu schimbul şi întregul efectiv al escadronuluî va trece prin instrucţie treptat, tt
O depeşă particulară din Berlin dă următoarele ştiri de o gravitate excepţională :
Ziarul Oficios Post spune că relaţiunele -între puterile centrale şi Rusia sunt încordate.
Organul german zice că curentul panslavist cârd împinge Rusia. spre -teslei, începe a predomina, şi că cu un cabinet Catargiu -Hitrovo in Bucureşti, cu Mitropolitul Mihail in Serbia şi cu principele Nikita la Munte-Negro, ces-t.iunev Orientului au făcut un mare pas înainte.
*
La 5 ore, guvernul care panii atunci era Iiotărit a închide azi sesiunea Camerilor, a decis a prelungi sesiunea până Duminecă.
ŞTIRI FINANCIARE
Stagnaţiune complectfi. De şi ne găsim la finele lunei şi începe liquidarea pentru mâini, In Bursă cota oficială nu înregistrează nicl-o operaţiune, fie pe bani gata, fie pe termen.
Cursurile sunt identice cu cele de ieri. — Reporturile sunt eftine. Băncile se reportează cu 5 lei, Dadele cu 1.10.
Agio 5 centime.
*
¥ ¥
In cereale se manifestă oare-care re-prindere. Rapiţa se caută cu 110 lei kila.
Deja se observă anomaliele produse de legea tarifului monetar votată de cu-rlnd. In această lege se constata o omisiune: imperiali de 5 ruble de aur se primesc după tarif pe lei 20 60. S’a uitat însă să se facă distincţiune între imperialii batuti de la 1886 inco ice, care aQ un titlu superior monedelor ce datează din epoca postenoarâ Iu’ 1855, şi din aceasta causâ, piaţa noastră ar putea fi ameninţată să primească pe cur-su' de 20 60 nişte monede care nu valorează mai mu t de 20 lei.
Ministrul finanţelor deşteptându-se insă prea târziii, adica după ce legea fusese votată, căuta acum a repara e-roarea printr o circulară interpretativă aparată in «Monitorul» de azî. Aşa se întâmplă cu toate legile care nu sunt îndestul studiate.
*
4 0/0 am. 85.25* *
Tendinţa liniştită.
D. Csernatonyi zice ca Paris oferă este adevărat, lumi* spectacolul unei serbă-tor); dar resboiul nu e mai puţin posibil. In opera «Bal mascat» se aude da asemenea musica sgomolo.isâ, se văd măşti şi dansatori, şi cu toate astea, In mijlocul acestei deslânţuirl a veseliei aucile e ucis.
După d. Csernatony. Ţarul ar fl decis să pună în mişcare cestiunea Orientului cu toate că pregătirile se fac cu multă precauţiune.
Fiind dat caracterul oficios al ziarului «Nemzet» se pune articolul d nulul Csernatonyi In legaturi cu apropiata deschidere a deh gtţiunilor In care membrii care aparvin opos ţie( ungureşti vor ataca politica d-lul de Kalnoky. i^Pare ci deşteptând fncase urmăreşte ţinta de a face pe delegaţii unguri In acelaşi timp moderaţi şi circonspecţl In expresiunile lor. Corniţele Kalnoky spera ast-fel că va putea se refuze or ce explicaţie, avend In vedere gravitatea situaţiunil.
ORA 6 12
Sesiunea Corpurilor legiui toare s’a prelungit pan 6 Iunie in el uzi v.
la 5
BULETIN COMERCIAL
Braila, 28, 29 si 30 Maiu.
Grâu: 1600 hect. 58 1/2 libr. 9.40 Caic; 6450 hect., 58 1/2 libr. 10.40 Ş ep; 1900 hect., 58 1/2 libr. 9.30 Magazii ; 4000 hect., 56 1/2 libr. 9 Magazii; 1200 hect..62 1/4 libr. 11.75 Caic; 2200 hect., 57 1/2 nbr. 9.10 Ş ep; 11000 hect., 57 1/4 libr. 9.10 Şep; 3200 hect., 56 3/4 bbr. 9 Caic; 3640 hect., 50 1/4 libr. 8 67 1/2 Caic; 800 hect., 57 1/2 libr. 9.65 Magazii.
Porumb: 5000 hect., 58 libr. 6.5Magazii; 1400 hect , 59 liber. 5.50 Magazii ; 4800 h»ct., 01 1/2 libr. 6.65 Caic ; 1150 hect., 60 libr. 6 27 Caic; 4700 hect. 59 1/2 libr. 6.35 Şlep; 1600 hect., 59 1/2 libr. 6.20 Şlep; 4l50 hect., 58 3/4 libr. 6.32 1/2 Caic ; 3200 hect., 01 1/2 libr. 6 90 e.aic.
Orz: 1000 hect., 43 libr. 3.70Magasii; 800 hect., 43 1/2 libr. 4 Msgasii.
Porumb: 1430 hect., 591/2libr. 5.85 Msgăsii; 1800 hect., 54 1/2 libr. 8 Ma~ gasu.
Grâu: 500 hect., 59 1/2 libr. 10 Mag.
PUBL1CATIUNE
Se aduce la cunoştinţa generală cft, În ziua de 2 Iunie viitor, orele lO a. m. va1nc«pela moşia Magure.e, judeţul 1 fov, fosta proprietate a decedatului d. lob Oteteleşauu, depărtata o ora de ca-p taia, vânzarea avere! mişcătoare a-llata acolo şi compusă din mobil i, o-giinzi, mese, biliard, porţelanuri, articole de sufragerie şi altele.
ULTIMA. ORA
Germania
Berlin, 12 Iunie. — Statthalterul Al-sacia-Lorenel, principe de Hohenlohe, a sosit aci. Ei va sta mai multe zile.
Berlin, 12 Iunie. — Guvernatorul invalizilor, general Wullîen, a murit.
Berlin, 12 Iunie. —împăratul şi Şahul vor prânzi la ambasadorul Persiel.
Berlin, 12 Iunie. — Presa e unanimă —afară de ziarele oficioase—a blama a-titudinea guvernului În afacerea Wohl-gemuth. Ea zice că represaliile anunţate ar fi vătămătoare mal mult intereselor Germaniei de cât acelora ale Elveţiei.
Eii.g-lit.era
Londra, 12 Iunie. — După corespondentul ziarului «Standard» la Viena, principele de MuDtenegru a exprimat d-lul Kalnoky simţimintele sale de amiciţie pentru Austria şi a asigurat că n’ar face nici o dată ce-va care ar putea turbura pacea.
Francia
Paris, 12 Iunie. — Procesul intentat d-lui Dâroulâde şi consorţi a fost amânat pe Joi şi poate chiar pe Sâmbătă. Preveniţii sunt mereu prisonieri. E; reclamă punerea lortn libertate proviso-rie. Jud-sle de instrucţie va statua asupra acestei cereri.
Paris, 12 Iunie. — Organisatoriî banchetului interzis sQchiemat In judecată pe prefectul şi pe comisarul din An-gou'âme.
Puris, 12 Iunie. — Circulă ştirea că noi percheziţiuni s’au făcut In timpul serei la un personagiii care a avut funcţiuni înalte la ministerul de interne.
Paris, 12 Iunie.—O d-peşă privată din Varşovia anunţă ca vr’o 40 de studenţi aQ fost arestaţi: Ei sunt inculpaţi că aQ luat parte la un complot.
Ungaria
Budapesta, 12 Iunie.—D. Csernatonyi 8micul cel mai intim al d-lui Tisza, revine În «Nemzet» asupra toastului Ţarului şi '1 comentează lntr'un sens cu desevârşire pesimist. Aulorul articolului sjcoleşte cuvintele Ţarnlul ca un apel adrtsat popoarelor din Balcani, invitându-le a se strânge In furul principelui Nicolae,
ANUNCIU IMPORTANT
Adeverntul isvor <le tămăduire la băile de la Lacul Narat
La Grand Hotel du Bo- levard de la aceste bai, situat la cea mai frumoasa posiţie, în faţa gradinei statului, se găseşte in l-iul şi al ll-lea etagiCi cele mai curate camere, bine mondiale, serviciul prompt, preciurî moderate. La restaurantul hotelului se găsesc cele mai alese mâncări, preţuri moderate, curăţenie complectă. Rog pe onor. clienţi a avisa mai înainte spre a le angaja carnerile dorite de d-lor. Seso-nul băilor începe de la 1 Maid.
Cu stimâ C. POPESGU, propr.
Caiea Regala, Braila.
DESCHIDEREA NOULUI MÂGASIN
DE
COLONIALE SI DELICATESE
Vîad mult şi sâştigpuţin, avantagiQ consumatorilor
T. C. CHR1ST0FOR
„I_*a JVEar*inai*“
Colţul Episcopiei şi Calea Victoriei, vis-a-visde hotel Orient
Zahăr franţuzesc	kilo 1—10
Zahăr cubic	» i— 20
Cafea martinică cal. I »	4
Cafea Itio	» I »	3—60
Lumînărt Apollo verit. 560 gr. 1—65 » de lux cal I kilo 1—40 Unt-de-lemn francez Nisa »	3
»	grecesc »	2
Orez turcea	»	50
Făină de Pesta cal.	I	»	60
Făină de Pesta cal.	II	»	40
VINURI DE MASA 'ALESE Conservatede mine în propriele mele pivniţe
Vin negru de Oreviţa vechi de 4 ani litru i fr.
Vin negru de Nicoreştl vechi de 4 ani litru 1 fr.
Vin mischet de DrâgaşanI vechi de 4 an! litru 1 fr.
Ţuică veche de 10 ani a d-lul Isaia Lerescu, litru 1 fr. şi 40 1249 Cu stimă, C. T. Christofor.
ANUNCll)
Aducem la cunoşt nt& onorabilului public care doreşte a vizita băile de l& Slănic, ca avem o vila In interiorul Băilor construita încă din anul trecut compusă dm mai multe camere complect mob'lat» situata pe o poziţie din cele mal frumoase.
Doritorii care vroesc a avea camera cu luna sau cu sezonul se pot adresa pentru informaţii la sub scrişit proprietari tn T.-Ocna.
1258	Petre Muuteauu et UI,
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 1 1LN1E
s
ta
a
CASA DE SCHIMB 162
I. IUI. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 23
Cumpera, si vinde efecte publice Bi face or-ce schimb de monezi Cursul Buouresti
31 Maiu 1889
I 0/0 Eenta araortisabila 8 0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig. <le Stat
0/0 Oblig, de st. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
8	0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Scris func. urbane
8	0[0 Scris. func. urbane 5 0/0 Urbane laşi
8 0/o Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Rom&nia»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austrieci Tendinţa fermă
Cump.i Vend. 96 3/4 1-71/4 I 97 1/2 981/2 100 1001[2
lOă
98
li5
to2
90 1/8 82 1 2 88 3/4 240 45 1010 265 . 230 120
£12
1051/2 91 1-4 1051 2 103 9 i 3]8 83
89 1/4 245 60 1015 205 2*0 125 15 213
LOSUR1LE CRUCEA ALBA OLANDEZA DIN 1888
Emise de SOCIETATEA OLANDKXA A 3BUCEI ALBE In rlrtutea DECHETELOH REGALE de la 3 Iunie 1876, 8 Ianuario 1881
ei IO Iunie 1887. Ele vor lua parte la 134 trageri, cari vor avea i o de 3 ori pe an, la
L-iii A-vigrust, l-iii IDecem/bre şi l-iiă. Aprilie etc. etc. etc.
In presanţi i doi membri din Comisiunea Finanţelor, a unul notar şl a publicului. Se p6(e căţtlQS:
la 1-ift August un câştig de
FRANCI
400,000
IN AUR
1 Uftst.lg de 200.000 francî 4 (’âsllirnrîiii» 100.000 franci 3 Câştiguri de 60.000 franci
14 Câştiguri de 50.000 francî 21 Câştiguri de 30.000 franci 83Câştiguri do 20.000 franci Total 850.000 Câştiguri la 350.000 obligaţiuni
C©1 mei mic câştig ou oare trebuie e& iaau negreşit fie-caro obligafinn© eate de franoî 30 astâ-<]i şi e© urca euccesir din an In an la 50 franoî; ooa ce face o© orî ce perdere a capitalului să fie absolut Imposibilă,
Fie-cart muieaiinie oriîinaii purtând seinnăinra autorităţilor competentă, costa 28 franci anr fnclnsii iote cOeltneliie.
Zece obligaţiuni costă, numai 270 franci anr.
PUT Garanţi» neUttjlWluItR JQ6
Un fond de 2,450,000 florini saă 6,000,000 franci în efecte sigure aducând 4°/„ dobândă pe an se află depus la Banca Neerlandeză
esclnsiv ca garanţii a obligaţiunilor Cererile Insolite de costul lor tn bilete de Banei, mandate pocale saii timbre poştale din ori ce ţari, Irebut sd se adresele la : fi"
MONITEUR AUTRICHIEN LA VIENA (AUSTRIA)
ST
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In palatui principele Dimitrie ahika Sir.Lipscani, m /ana noei ctadir Bancei Naţionale (Dacia-Romănial
Cumpfirâ si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Et u o u r © s t i
Cursul pe ziua de 31 Maiu 1888
; Cump. Vinde
% Renta amortisablla Kema amoruaafilla
,, romana perpelua Obligaţiuni de alai [Conr.rur,
4
b b 6
5	%	„	Municipale
10 fr.	Casei pens. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
7 %	" urbane
e X	„	,,	,,
o %	,,	i,	,,
, •	„	,,	lail
Acţiuni Banca Naţionala 3 & Losuri serbestl cu prime Losun cu prime Emis. 1888 basuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime ,, crucea roşie Ungara cu prime Losuri basilica bombau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [so lei]
Aur contra argint sau Bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	ilaiiane
„	Ruble hârtie
,. Cursul este socotit In aur
»6 3/4 9- S 100 3/»
88 3/4 260 (05
57 1/2 *04 3/4 102 % 95
82 \ 1005 82 13 32 28 «0 28 68
18 x
2U
1*3
100
99
260
97	lţ4
98	* 101 1/4
89 X 255
10b l/l 38 1/4 105 103
95 1/2 83
1015
87
15
38
si
*5
32
73
22
15
214
145
100J4
100
265
STABILIMENTUL ,,J0CKEY”
«O, STRADA CLOI’OTAHU, «O
Sub-semnatul reînoeste comunicarea! ca, operatiele stabilimentului seu pentru:! Primiri de cal spre întreţinere (-2 lei pe zi) «6 Desfaceri vânzări în comision, de cai tră-f suri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfa-| catoare resultate celor ce s’au servit de .interventiunea stabilimentului seu.
In ori ce moment se gaseste de vânzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc.
In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive.
Bucureşti, Martie 1889.	LANGOSY
de la Aprilie 1891 moşia AlmâjiQ din DoijiO. A se adresa la Doamna Elena Con-dorato 48 Strada Scaunele.
DE ARENDAT
T. RADULESGU
TAI'ITZER SI DECORATOR
STB. BISERICA AMZEl, 4.
—o —
In acest magazin se găsesfc: mobile de pfer neg u, stejar, nuc masiv sculptate, precum şi or ce fel de mobile de fautasie, după modelurile cele mai noul.— Se ei'ectuază or ce comaiidâ, in timpul cel mal scurt şi cu preţurile cele mal moderate.
T. WAuLLEîsCU.
HOTEL VICTORIA
FOST CARACAS
BUCUREŞTI -- N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 - BUCUREŞTI
Restaurat şi mobilat cu eleganţă din nou, situat in centrul Capitalei şi al Comerciului, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din noii, Consumaţiunl line, şi preturi moderate, mai inulte Jurnale streine şi locale, Muzica naţională In toate serile, condusa de simpaticul artist homânTsche Tomescu.
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s a Inc edinţat d ini Tasne Urorgiadr fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorab sa clientelă al relncuraja, asigurandu-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat în tot-d’auua probele cele mal frumoase.
1105	Rfimâind cu toată stima T. O.
ANTIMICROBINA
Prafuri alcaline pentru dinţi,formate cu Borat Sodiu si Saclianna, substanţe desimectante şi antiferm-mscibile.
Stricarea dinţilor(C' ria) provine din miorobn ce există In gură. Aceasta s’a demonsteat de către pasteur. Fermen-taţiunea alimentelor, ce rămân pr ntre dinţi, dupe or-ce mâncare, formează aciditatea salivei, care distruge smai-ţu dinţilor formând găurele mici pe unde pM - o "• ■robii, care produc cana.A-ceste praftir au proprietatea d’a preveni formen aţiunea şi a nimici des-v» »., „ m crobdor, căci, conţinând Borat Sodiu şi Sacharinâ, distrug ler-mentatiunea, apoi lhnd alcaline, soda se combină cu materii grase, formând uu f.-l de săpun, ce curăţă gingiile şi dinţi, albind in mod strălucitor smalţul Vară al altera, neutralisân 1 aciditatea salivei şi prin aceasta Impudică d- svoltarea micro-organi-meler cario-gene. Figura microbilor d ntari este desenata pe capacul cutiilor.
Cutia 2 Lei
Pastă pentru dinţi are aceleaşi proprietăţi ca Anlimicrobina. Cutia 2 Iei.
Aceste preparate, compuse de Dimi-trie O. (Jherman, farmaci tin Buzefi, se afl s. de vânzare in Bucureşti numai la d. Marin lonescu, frisor, hotel Union precum şi la principalele m,gasinurl din ţară.
ÎÎI' VFY74IH? oa80ifl din Calea Griviţa No. VL iLIT/j\HL 70, compuse din şapte camere. trei bucătarii, mal multe magazii, gră dină In fundul curţi etc.
Doritorii se vor adresa la d. avocat Athana siad strada Manea Brutar No. 12.	(1153
INSTITUTUL DE HIOROTERAPIE, BAI HIG1ENICE ETC.
DIN
Strada Vestei No. O, (in dosul fostei)
Se aduce la cunoştinţa onor. public că s a construit In grădina stabilimentului uu
MARE BASIN
cu apa de gârlă filtrata, cu o sală de duşe din cele mal complecte, cu un număr Îndestulător de canine spaţioase şi conloctabile şi acoperit cu o pânza mobila. Apa din basin, va tl cominufi schimbata, şi de o temperatură gtadată dupe necesitate.
Basmul precum şi uăile (le aburi şi de put na vor ii deschise onor public de la orăle 6 dimineaţa până Ia 9 seara.
Pentru -lame bazinul va li liber de la orele 9 până la il înainte de atniazi.
Se vor da lecţium de înnotat, de un maia ru angajtt pentru acest scop.
&
FARMACISTUL
f mm
Ş5.	curţii re o a. le
&!HS93B£3BB5£ “V	233 ,-^l -V &33SJ53 jvsS' *555g:-c
•. »	7*-i jZkm . e&C;
-	- t-i 1	llV.il »ll tit> •!	♦ ■- ♦if»7T»h»i1«Tr>7.	IX»	.X__r_36- 2-t.	V-r_Ll-	. « ■»	» :».it »: t-O t.T.vO::» « » 4 » • T
farmacia CHR. ALESSANDRIU română


■P SINGURUL
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut oî reputaţie netăgăduita In faţa d-lor doctori ţi clienţi! cej aă constatat foldse surprindStdre A
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se Întrebuinţezi cu succes contra durere! de piept, I t»»et provenită In urma guturaiului, iritaţinnl ale peptulut.! Miau, catar al băşice! udului.—Lipsei de pofti de mân-l care, ete.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o [ litri de apă formezi ape de Picuri, care se pdte da cu j ault succes la copil contra bălelor mat sus indicate.
Pentru adulţi se iea o linguri de Gudron in apl sa cHaratl safl lapte dulce 2—3 ori pe (ţi. 2 lei fi.
^ssais^saim/tfmunm
Emplantnre gudronat dla Panvz Hornine (Aleaa&ndrin).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate ţi alte junghiuri, 1 lefi ruloul.
Pastllo Gumdse-Codein-Tola (Alensandrin). —
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscut! de tdte celebritlţile medicale. Aceste pastile in urma esaminlril ce li s'aă flcut s'aâ aprobat de onor. consilii medical superior, 1 lefi 50 bani Cntia.
A VIS
Preparaţiunea acestui vin, care pentru «m/i deveuit j uo enlt e adesea denaturat de anii erttgi cari glseac de j cuviinţă a debita alte preparaţiunl la locul acestui vin, f dt aceia atrag atenţiimea onor. public u nu primi de căt I flacăne originale
VINUL COPIILOR
PBEPAKAT DE
CHR. ALESSANDRIU
Firtaeciitui Curţii Regele
Etatea cea fragedă a copiilor 'I face a se Îmbolnăvi I uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest J vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni ta sos; tine-' relor fete le ajută lu buna desvoltare a corpului, tată-1 reşce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul Întrebuinţării; a I se vedea instrucţiunea ce tasoţesce fie-ce sticla. Prt“1ul 3 I
1 lei.
Capiale elastica ou alei de Klolni (Alessau-drluj.—O dosă, coda a 4 capsule I led, a 6 capsule I leă şi 25 bani, a 8 capsule I leâ şi 50 bani.
Slnaplsmul Alessandrlu, muştar In fof. —
Acdstă preparaţiune esperimentată de autorităţile năstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-periăre tuturor celor-l-alte preparaţiunl striine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I lefi 50 bani.
Capsule oleo-balsamloe-santallne (Ales-B&ztdrlu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursăre, sculament) la bărbaţi, fie In stare prăs-pită, saQ orl-clt de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complecta.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţescc fie-care cutie. —Preţul unei cutii 6 lei.
HT a se observa pe capacul cutiei semnătura, | coiore roşie, şi a nu vi debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi, Se trimite contra mandat postai în ori-ce localitate.
CE VÎNŞA2&E LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA.
tu toeeuttiţili unde nu st ydtaac aeeete preparate cererile ei ee faci la Farmacia Română Bucswsei pi ee»b-a mandat postat espsdiez tn ori-ce localitate.
11ŞS33S£S|

CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CIcM£UA ROŞIE)

CAFEA SIROGATA REGALA
pentru prepararea cafelei obicinuite este cei mal perfect şi higienic aliment constatat de Laboratoriul chimic din Bucureşti.
CAFEAUA REGALA
dâ cafelei obicinuite un gust delicios, un miros plăcut şi aduce o economie foarte Însemnată de calea.
FABRICA DE CAFEA REGALA
WEINREEB & FEHR
---IAŞI----
DepoQ în Bucureşti la d-nil Frid-man et Finkel, Hotel Transilvania, str. Gabroveni. De vânzare en detail la toate magazinele de coloniale.
H. HONICH TAPETESI PERVAZURI
Bulevardul Elisabela-Doamna (Băile Eforiei)
Recomandă Vergelele de alamă pentru scări şi sticle pentru uşi
(plaques proprătă).
PRETURILE FOARTE MODERATE
nC IPJ P LJ i D I fi T Caseie din strada UC IN Ufllm Al Scaunele No. 56, opt camere de stăpâni, camere de servitori, grajd, şopron, bucătărie şi două pivniţe-A se adresa strada Icoana No. 10 Inginer Cepescu.
1'
Strada Politiei, 4
BASI IM DE VARA
Deschis In toate zilele de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara. Intre 10 şi 12 ore a. m. basinul va Ii reser-vat pentru dame.
In timpul rece basinul va fi încălzit.
Preţul unei bă!80 bani. Un abonament de 10 băl le6.
MARE DEPOU DE IMAM AGRICOLE
ren'Iin -

P=i
PALATUL DACIA BUCUREŞTI
Sâ găsesc la
M AX FISCHER GALATZI STRADA MARE, 29
EG fiind asortat în lot-d’a-una cu 20 până la 30 Instrumente. Plata şi în căs-tiurl.închiriere de Pianine, in toată ţară. Preţuri curente ilustrate franco dup6 cerere. iml
Atelier pentru modalatiune de încălzit central cal ori fer si ven tilati un e
FRÂNT CARLY
BUCLHtSTlî
STRADA SATURN, 23
(isvon)
festivi
Esscutare de constructiune In fer, lucrări de iăcătuşerie fină şi de bina, scări splendide de fler forgBt, parstonere, etc. etc.
Masine de bucătărie în diferite mărimi şi îmbrăcate cu plăci de porcelan Ferărie pentru uşi şi ferestre, mânere de alama, bronz, nichelate şi argintate sau aurite până la calitatea cea mai fină.
MARE DEPOSIT DE DIFERITE MOSTRE 1259
Xipofirr«.ti« Ci. C. Savoiu
Tipuri! «« cerneai» Ub. Lurllleiut-Cle Perl»
Uiraut re»pon«abil V.P.Gbeorghlr
www.dacoromanica.ro