ANUL IV No. 1056 NUMERUL ÎS m NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Rncaresci: La casa AdministraţiuneL In Tara: Prin mandate poştale. Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. A DOUA KDITIUNE MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA RED ACŢIUNE A No. !î, I’lat/.u Episcopiei,—No. 3 , -:V(ÎT APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU VINEEU 26 MAlU (7 IUNIE) 1889 NUMERUL {5 m\ NUMERUL ANUNCIURI LE OIN ROMANI* SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agence Havan, Place de l(l liourse, S Anunciuri pe pag. IV, linia 30 hani; anunciuri si reclame pe pag. 111, 2 lei linia. LA PAHIS: segâsestejurnalul cutG c«n«. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Gler-inaiu, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRA ŢI UN EA No. 3.—IMatza Episcopiei.—No. 3. ERI SI AZI MITOCANUL CAMERA ANARCIIICA PĂRERE A CRIERI DE COMERCIE SI INDUSTRIE DIN BUCUREŞTI DREPTATE! ERI SI AZI ’şi aducă cine-va aminte de interpelarea relativă la răscoalele ţărăneşti. Trei zile a urmat acea discuţiune in cea mai perfectă libertate; cuvântul minorităţii e-rea respectat, tonul discuţiu-nilor era ridicat, Camera avea mai mult aparenţa unei Academii de cât a unui Parlament. Amorul propriu jignit, al unui om politic, susceptibilitatea pe drept sau pe nedrept atinsă a d-lui Lascar Catargiu au fost suficiente pentru a pierde o aşa admirabilă situaţiune. Admitem bucuros că d. Catargiu a putut avea juste rancune şi reale nemulţumiri, nu putem însă se nu regretăm că între interesul partidului conservator şi Situaţia politică actuală trebue mai ales să fie privită cu grijă de acei care aparţin partidului con- 1 nemulţumirile sale personale, d-sa servator. Pentru a şi da cine-va j Sjj nu li preferat ceea-ce era în seamă cât de tristă e această situaţie, e destul ca să-şi întoarcă privirile cu câte-va luni înapoi. Atunci, partidul conservator, în întregimea lui, eşea biruitor din nişte alegeri libere, arborând un program politic, care entu-siasmase ţara, şi în jurul căruia să grupaseră toate nuanţele conservatoare. Pentru prima oară, la noi în ţară, un partid politic avusese francheţa de a spune cinstit corpului electoral, înainte de alegeri, ceea-ce vroeşte, şi de a concretiza chiar ideile sale în nişte proiecte de lege. Acest program fu îmbrăţişat de ţara întreagă şi subscris, cu ocazia răspunsului la Adresa Tronului, de toate fracţiunile partidului conservator. Atunci aveam pe banca ministerială toate ilustraţiunile partidului conservator; atunci văzurăm toate gloriile partidului conservator împăcate, şi cât-va timp d. Th. Piosetti avu mândria de a să putea zice represintantul tu-tulor nuanţelor conservatoare-unite. Şi această situaţie, pe care de ani îndelungaţi, nici un altul nu a avut’o, domnu Theodor Ro-setti o dobândise prin jertfele şi sacrificiile personale pe care le-a făcut partidului său şi pentru care orl-ce conservator sincer îi datoreşte recunoştinţă. Câci, la 12 Noembre, cănd să reformă ministerul, d. Th. Rosetti nu ezită un minut a părăsi porto-liul internelor şi în urmă, în re-peţite rânduri, d-sa oferi se renunţe chiar la preşedinta Consiliului. Cine îşi poate aduce aminte, fără regret, situaţia admirabilă pe care o avea la începutul lui Noembre, partidul conservator: vrăjmaşii noştri ereau învinşi pe toată linia, şi învinşi in nişte a-legerl libere, iar nu desarmaţi prin persecuţiunî şi prin dări in judecată. Cu toate calomniile ce să adresau Junimiştilor cum că el vor să aducă pe colectivişti în Cameră, abia trei colectivişti pătrunseseră în Parlament. Şi ce Parlament, ce situaţie parlamentară aveam atunci! Să interesul partidului conservator. Costache Rosetti avea şi el în partidul liberal situaţia pe care d. Catargiu o are în partidul conservator, şi pe lingă această situaţie, el mai avea o inteligenţă de prima ordine şi o capacitate deosebită, şi cu toate neajunsurile pe care le-a suferit, nici o dată C. Rosetti nu a pornit în contra partidului său o campanie ca aceea întreprinsă de d. L. Catargiu în contra d-lor Th. Rosetti, Carp, Al. Lahovari şi gen. Mânu. Dar chiar în partidul conservator, am văzut pe d. Th. Rosetti gata la toate sacrificiele personale şi de amor propriu, în interesul partidului conservator, cu toate atacurile, cu toate batjocurile al căror obiect a fost din partea celor care îl ceruseră până atunci posturi şi favoruri. Asemenea oameni tocmai din cauza abnegaţiuneî lor, pot se cază de la putere, însă le rămâne în tot-d’a-una aceste satisfacţiunî: că nici odată nu au făcut vre-un rău partidului lor şi că sunt siguri de a păstra stima şi afecţiunea oamenilor desinteresaţl. vară fără pompă la Castelul de la Mon-za unde va petrece douS săptămâni cu familia regală. E va visita laiul Como. Roma, 5 Iunie. — SJ anunţă din Ma-snah Agenţiei Ştefani cu data de 5 Ju-nie că Italienii, comandaţi de maiorul Dimajo au ocupat la 2 Iunie Keren fără a Întâmpina nici o resistenţâ. Popula-tiunile au făcut o mare primire Italienilor, a căror presentâ deschide o nouă eră de ordine şi de libertate pentru ţările Boyos şi Baramb^ras. Kafel a fost înconjurat prin surprindere si arestat cu cel cinci şefi al săi, iar 2000 de soldaţi al sei au fost desarmaţi. Anstria Viena, 5 Iunie. — Cardinalul arhiepiscop din Viena, Moasen. Gangibauer a fost lovit azi după acnează de un atac ds apoplexie. Ei a fost îndată împărtăşit. Starea sa inspiră puţina speranţă. Germania Berlin, 5 Iunie. — Germania a reclamat retragerea decretului elveţian prin care s’a expulsut comisarul Wohl-gemuth. Colonia, 5 Iunie. — După Gazeta Co-loniei,împăratul Austriei va veni la Berlin la 14 August. Va fi o paradă la 15. La această epocă o visuâ a Ţarului ar fi posibilă. Berlin, 5 Iunie. —Primul tren Orient Express a plecat din Berlin ieri seară la 6 ore 15 m. Berlin 5 Iunie. — Gazetta Germaniei de Nord zice. In pnv nţa evenim-nte-lor dm Haiti că victoria generalului Hypo'yte coastitue succesul influentei St iţelor Unite în detrimentul Franciel. Berlin, 5 Iunie. — Bundesrath a sancţionat legea pentru asigurările bătrâneţe!. Reichenbach, 5 Iunie. — Furtuni noul au pustiit acest oraş şi au determinat inundaţiuai. ne plângem no', că n’aî titluri de nobleţă Exelenţă? Titluri de nobleţă aî fi putut se aî cu duiumul şi tot de geaba. Spre pildă în loc se fii Gună din Bucureşti te ai fi putut naşte în aristocratica Anglie şi dintr’un vulgar snob se ajungi cu timpul —şi chiar cu ajutorul intrigilor de care nu te prea lepezi — sfi ajungi The Right Honourable Gună, Viscount of Tunari, el ce crezi că'ţî pierea mitocănia ? Nu, Exelenţă,nu ’ţ» piereai Era se'ţibagi scobitorile în dinţi la masa Reginei Angliei, acoperindu-ţl doar gura în acest timp cu mâna stângă ca semn de înalt respect pentru Augusta ta suverană; era se presări sare peste vinul ce a! fi resturnat, ca se nu se păteze faţa de masa ; în sfârşit era se fi foarte Right, foarte Viscount, dar foarte mitocan 1 Şi apoi la urma urmelor de ce se supără Exelenţă Ta pentru această porecla? Eşti aşa de prefăcut Exelenţă, în cât mitocănia e singurul iucru natural care’ţt a mai riimas. * Tibisir PARTEA EXTERIOARA DEPESI Francia Paris,5Iunie.—Ştiri private din Roma şi din Berlin adeveresc semnarea unei convenţiunl militare între Italia şi Germania. O delegaţiune militară germană va fi instalată la Roma si o delegaţiune militară italiană va fi instalată la Berlin. Aceste două delegiţiuni vor avea de obiect sâ unifice ceie două armate şi să le dea aceiaşi organizaţie sub comanda generală germană. Paris, 5 Iunie. — O depeşă din New-York semnalează o ştire din San-Fran-cisco asupra uraganului care a isbucnit la Hong-Kong. IRusia Petersburn. 5 Iunie. — Noul timp a-proba atitudinea Franciel în eestiunea drumuri or de fer sârb-şti. Ei găseşte în aceesta atitudine proba materială că Francia nu voieşte sâ se dea în partea inamicilor independenţei Serbiei. Galitzia Cracovia, 5 Iunie. — 40 de studenţi făcând o escursiune de plăcere pe teritoriul rus aii fost arestaţi şl puşi la închisoare pentru că au cântat arii' poloneze patriotice. Uniunea academică de citire a implorat intervenirea ministrului afacerilor străine şi a preşedintelui clubului polonez din parlament. Italia Milan, 5 Iunie.— Corriere della Sera zice cft lmpâratul Wiitjelm va veni astă Exelenţă sa dor. Alfons Gună Vernescuşi cu ceî ce ati luat apărarea Exelenţe' Sale, s’aU supărat pe noi pentru că făcând portretul acestui eminent financiar, am îndrăsnit sS’l reproducem după natură, cu lanţul gros simili-gold întins pe burtă şi cu inelul de aur pe care sunt sâpate pecetia şi sicritatea, petrecut în degetul cel arăt tor. Ca se ne resplătească cum ni se cuvine, ziarul seniorulu Gur.ă-Alfons, cerând şi aju torul altor ziare guvernamentale, ne învino-v-iţeşte că ni s’aQ urcat la nas fumurile aristocraţiei şi că nu recunoaştem dreptul de a ocupa un loc însemnat in Statul român de cât celor ce se trag din viţă boerească. ZS0 că nu ne ao trecut prin gând asemenea lucruri don Alfons 1 Sunt numeroşi tineri de foarte multă valoare, de mai multă valoare de cât noi şi de cât d-ta prin urmare, cărorale Întindem mâna cu mândrie,înaintea cărora ne scoatem pălăria cu respect,pe care am dori sâ’i vedem ocupând locurile cele mai însemnate, care nu ao nici el cea mai mică pretenţie de boerie, şi mărturisesc singur' ci sunt fii de ţăran de dascăl, de preot,darsunt bine crescuţi,Exelenţă, De, ce sâ faci signore, noi suntem de vină dacă miroase a usturoi când intri în Cameră şi dacă Exelenţă Ta nu se poate lăsa de obiceiul de a mânca câte un c-.ţel de usturoi ? Da ne voe cel puţin se punem şi noi batista la nas, ce dracu 1 Noi gânduri şi fumuri de boerie, ferească DumnezeO, dar fii şi d ta român ca toţi ro mânii; dacă ştii româneşte, vorbeşte româneşte şi nu te tot răţoi cu o franţuzească în-vâţată de la îngrijitorul din Tunari, căct alt-minterea eşti mitocan, Exelenţă! Dacă’ţi zugrăveşti casa cu aur şi 1 amesteci cu verde ca spanacul, dacă ’ţi poleeştl roatele de la trăsură şi dacă te îmbraci cu un pel cn l'air ca se mergi la palat — (cum al făcut acum căţl va ani pe când erai Ministru), — eşti mitocan Exelenţă. Nu ’ţi dai poate seama că eşti mitocan Exelenţă, pentru că mitocănia e ca oftica; cel ce suferă de oftică ’şi închipueşte tot-d’au-na că n’are nimic la plămân1, ear cel ce su ferfi de mitocănie ’ş1 închipueşte că e mat levent de cât toată lumea. De, râspunde singur don Gună-Alfons : cine te puse se mergi la curse Dumineca trecuta cu m nuşt albe şi cravată albă? — Mitocănia 1 Cine te pune de câte ori dai bună ziua unu’ om se’l strâng1 din toate puterile ca sâ ’i arăţ ca eşti tare în mână? — Mitocănia 1 Nu e vorbă, dacă at fi tare în finanţe cum eşti de tare în mână ar fi bine de visteria ţârei 1 Titluri de nobleţll Auzi vorba! Ce, de asta CAMERA. ANARHICA A ajuns vorbă de clacă se se zică că nici o Cameră n’a lucrat mai puţiu de cât cea actuală, ca îşi pierde vremea îri discuţii înflăcărate şi sterile, că e anarhică şi nesocoteşte interesele ţârei pentru a se ocupa exclusiv de luptele interioare de partide şi de grupuri. Se presupunem un moment că toate aceste învinuiri sunt adevărate. Se admitem că numai Camera e de vină dacă discuţiumle sterpe au înlocuit adese ori reformele utile. Se lăsăm la o parte ambiţiile nemărginite şi setea de putere ale unora, şiretclicurile şi înşelâtoriele vulgare ale altora, şi se spunem că într’ada-ver Camera nu ţine cont de datoria sa, că e anarhică. A cui e vina ? Cine a zăpăcit această Cameră, cine a desradăcinat într’insa ori-ce noţiune serioasă despre ce e drept şi ce nu e drept, despre ce se poate face şi cea ce e contrar demnităţei unui om de stat, unui grup politic, unui parlament? Cine, afară de cel care întrupează direcţia de astă-zi ? Cum se mai fie o autoritate, cum se mai fie ceva stabil, când ne a fost dat în opt luni se asistăm la spectacolul următor : La Octombrie, Lascar Catargiu a-les alăturea cu Theodor Rosetti, pe o bază şi un program comun în contra lui Dimitrie Brătianu şi a lui M. Kogâlnicean a. Pretutindeni dispăruse ori-ce diferenţă între conservatori şijunimişt ; situaţia era clară şi bine definită. Peste câte va lui, alt cântec. Se demonstrează prin A plus B că este cea mai mare divergioţâ între vechil conservatori şi junimiştii, şi că liberalii nuanţa D. Brătianu sunt cu mult mai apropiaţi de d. Lascar Catargiu şi de ai sei de cât ori cine. Azi, iarăşi alt cântec. Liberalii nelaterali sunt duşmanii fireşti ai vechilor conservator;; unii dintre vechii conservatori nu înţeleg de ce junimiştii atacă pe d. Lascar Catargiu ; alţii sunt dezgustaţi de Vernisau şi da aî sei şi vor se se desfacă de denşii. Şi aşa va fi şi de a-cum înainte. Undee norma? Unda sunt prin-eipiele ? Şi unde poate li stabilitatea 1 şi ordinea ? Ar fi greu în asemenea împrejurări, şi sub asemenea îndemnuri, ca chiar o Camera de sfinţi se nu devie anarhică. PAREREA CRIERII DE COMCHJ SI INDUSTRIE I>IN MJCUUESTI ASUPRA SCADEREI TAXELOR VAMALE (Urmare si fine) Cum că o părticică din manufacturile austro-ungare aQ început de fapt a se n&-turalisa în Elveţia, spre a se importa apoi de acolo în ţara nosirâ fără a ne plăti de cât drepturile de vamă convenţionale, a-ceasta o vedem şi noi cu destulă părere de răa. Dar nu putem să nu ne grăbim, în acelaşi timp, de a întreba; pentru ce, cum şi ce fel, ele s’aQ putut şi se pot încă na-ţionalisa în Elveţia? Pentru-că aceste mărfuri — respunde expunerea de motive — «beneficiază de clama prevezuta in art. 2 al conventiunei cu Olanda», dupe ce, bine-înţeles, ele devin elveţiano prin vămuirea ce suportă la fruntariele Confederaţiunel. Dar acest prea laconic răspuns nu ne poale satisface. Nu e de ajuns a se arăta numai că, de fapt, asemenea mărfuri afl fost şi sunt îngăduite sâ profite de acea nenorocită stipulaţiune ce, din păcate, s’a strecurat în tratatul nostru cu ŢăriL-de-jos : chestiunea este de a se şti dacă Elveţia — căci, de o cam-dată cel puţin, nu poale fi vorba de vre-un alt stat — dacă Elveţia are într’adever dreptul de a beneficia de acea faimoasă clausă, şi dacă Statul Român nimic nu ar putea opune unei asemenea pretenţiunl, a căreia satisfacere ne jicneşte, în parte, cele mal scumpe interese economice şi ne păgubeşte tesaurul public. In zadar căutăm vre o desluşire tu expunerea de motive, căci ea păstrează cea mal adâncă tăcere tocmai în această privinţă, de şi întreaga el argumentare nu se sprijineşte de cât anume pe acest punct capital. Camera noastră de ComerciG însă, esa-minând acest punct cu toată atenţiunea necesară, s’a încredinţat, în chipul cel mal temeinic, că Elveţia nu are nici un drept de a se folosi de favoarea acordată Olandei, şi că deci răG şi fără cale Statul Român l-a tolerat până acum ca, prin a-cest mijloc, să dea mână de ajutor fabricatelor Austro-Ungare. Să demonstrăm aceasta. Mal întâia de toate să vedem lămurit în ce anume consistă acest escepţional a-vantaglG, acordat în chipul cel mal categoric anume Olandei. Iată termenii în care este formulată acea stipulaţiune din Art. 2 al tratatului ce avem cu numitul Stat: «Reciproc, productele solului şi ale iu-«dustrieî din Regatul Ţărilor-de-Jos şi din «coloniile sale, din ori-ce parte ar veni,jsi «ori-ce mărfuri, fara deosebire de ori-«giua, venind dm acest regat si din colo-«niile sale, şi care vor fi importate în Ro-«mânia, nu vor fi supuse—fie pentru con-«sumatiune, inlrcposit,reesportatiune'fii Iran-vsit— la drepturi şi taxe altele sad mal ri-«dicate, fie generale, fie locale, fie muni-«cipale, şi vor fi tratate, sub toate ra-«porturile, ca productele solului şi ale in-«dustriel na'ianei celeimai favorizate » Şi acum să ne dăm bine seamă dacă—in afară de Olanda—toate cele-l’alle State, fără distincţiune, pot—de pe urma acestei clause—sâ beneficieze şi dănsele de un a-tât de important privilegia, deşi nestipulat in mod espres şi formal prin conven-ţiunea ce fie-care dia ele aa cu Regatul Român. In principia,răspunsul negreşit nupoate fi afirmativ de cât numai esclusiv pentru acele ţări în ale cărora tratate cu noi se găseşte stipulată, in mod general si ilimitat, adică «sub toate raporturile», aşa zisa clama, a naliunei celei mai favorisate. Nu este aci locul să cercetăm dacă şi întru cât fie-care din cele patru ţări, — Germania, Anglia, Italia şi Belgia, — cu care avem convenţiunl încheiate înainte de 1886, se află saG nu la această siluaţiune, pentru ca, pe basa acelei clause ilimitate, să le fie permis de a se bucura şi ele da favoarea acordată numai Olandei. Ce«a ce Insă ni se pare îndestul de clar, şi ehia indiscutabil, este că atât tratatul nostru cu Eiveţia, cât şi convenţiile ulterioare încheiate. tot dupe acelaşi sisLra, cu Rusia şi cu Turcia, — departe de a conţine cum-va acea clausă ilimilatâ a tratamentului naţiuuel celei mal favorisate, sub toate privinţele, — sunt din contiacarac-terisate, în esenţa lor, tocmai prin îngră-direacu strict-ţsaaceleî obicinuite clause. Căci, înlr’adavăr, acea stipulaţiune largă şi fără nici o reservâ, din Rrt. 2 al con-venţiuneî cu Olanda şi al căreia text îl citarăm mal sus, In tratatul cu Elveţia o găsim înlocuită prin disposiţiuuile următoare ; «De asemenea, nj&rfarile de origina satţ www.dacoromanica.ro v EPOCA — 26 MA1U manufactura elveţiană vor plăti, la intrarea lor In România, drepturile cele mal «scăzute care sunt sad vor fi Înscrise In «tarifele convenţionale ale României. «Se face excepţiune, în această privinţă «pentru articolele enumărate tn Tabela A «alăturată la tratatul de faţă. Aceste ar-«ticole, precumşi or-carealtele netnscrise «In tarifele convenţionale ale României, «vor plăti taxele din tarifa generală a Ro-«mâniel. «Este Înţeles că, claca, înainte de expi-«rarea tratatului de faţă, România ar con-vceda tratamentul natiunei celei mai favo-«risale vre-unei teri care tnca nu se bucura «de dinsul, acelaşi tratament va fi pe dată, «fără condiţiune nici restricţiuue, acordat «şi Elveţiei. «Cele două înalte Părţi Contractante Îşi «garantează, tn mod reciproc, tratamentul «naţiunel celei mal favorisate în ceea ce «priveşte exportatiuneasi transitul». Vrea să zică Elveţiei nu ne-am obligat să’I acordăm obicinuitul tratament al naţiunel celei mal favorisate în mod general şi itimitat, adică «sub toate raporturile,» ci numai şi numai în unele privinţe, anume determinate, şi într’o măsură oare-care bine definită. Şi adică : să i-1 acordăm fără nici o restrioţiune, în cât să atinge de esportatiune şi de tran-sit; să i-1 acordăm cu restricţiunea din Tabela A, în cât priveşte drepturile vamale de importatiune. Şi—ceva mal mult—aceste determinata avantagil nu ne-am obligat să i le acordăm de cât esclusiv numai pentru productele solului şi ale |industriel el, şi numai cu condiţiunea de a ni se proba, prin certificatele prevăzute la Art. 5 al tratatului, cum-că mărfurile ce ni se aduc din Elveţia sunt cu adevărat ucle origina sau de manufactura elveţiană,»—condiţiune de care.se Înţelege, nici că se întâlneşte vre-o urmă In convenţiunea ce avem cu Olanda. Atâta şi nimic mal mult ne-am îndatorat către Elveţia în 1886. Şi această obligaţiune nici nu s'a lărgit cum-va mal târziii, prin vre-o ulterioară acordare de avantagil ilimitate vre-unel alte ţări care încă nu se bucura de densele în momentul când se contracta cu Elveţia. Căci—în afară de faptul că, de la încheierea convenţiunel cu Turcia încoace, a rămas suprimată restricţiunea din Tabela A,—nici Rusiei, nici Turciei, nu li s’a con-cedat de cât tot un asemenea fel de tratament, adică numai sub unele privinţe şi mărginit numai pentru mărfurile cu adevărat de origina sau manufactura rusă ori otomană: a se vedea, pentru aceasta, Art. 6 şi 9 din tratatul cu Rusia şi Art. 2, 3 şi 6 din tratatul cu Turcia. • • * El bine, dacă lucrurile stau ast-fel în realitate şi dacă, prin urmare, Statul Român nu are de cât să facă să înceteze imediat importarea tutulor fabricatelor Aus-tro-Ungare care ne vin prin Elveţia, usând întru aceasta de dreptul ce ’şl-a reservat prin tratatul săd cu această ţară,—atunci negreşit că de la sineşl cade cu totul şi ceea-ce recunoscurăm că mal rămăsese încă în picioare din citatele premise ale espunerel de motive, prin care se susţine necesitatea scâderel unora din actualele taxe ale Tarifel Generale. Şi, dimpreună cu acele premise, se surpă tot-de-odată — în chip firesc — şi conclusia ce din tr’ânsele aii tras iniţiatorii proiectatei reforme: cum că, adică, ar fi necesar de a se micşora actualele taxe de la cel patru articoll, pentiu ca Statul nostru se nu mai peana «sumeledestul de însemnate», cu cari astâ-zl mărfurile austro-ungare îsi cum-pera naturalisurea în Elveţia sau in Olanda. Pe câtă vreme, într’adevăr, nu ne lipseşte putinţa legală de a împedica, cel puţin d’aci încolo, ca fabricatele de peste munţi să se mal poată strecura la noi ţară prin calea indirectă a Elveţiei, şi pe câtă vreme în realitate —dupe cum deja am a-rfitat mal sus — numai prin Elveţia, iar nu şi prin Olanda, o parte din ele ni se mal importează astă-zl, este evident că nu a-vem nici o nevoe se recurgem la măsura cea piezişă, ce ni se propune In scopul de a putea, prin scăderea Laxelor, se scăpăm fiscul de perderea bănească ce încearcă ac-tualminte. Şi dacă acesta, şi numai acesta, este singurul scop la care ţinteşte proiectata reducere a drepturilor de vamă, apoi cât de colo vede orl-şi-cine că întregul proiect de lege nu mal are nici o raţiune de a fi, din momentul în care Statul nostru nu are decât să vrea, pentru ca. fabricanţii din impe. iul vecin se fie constr lnşl la una diu aceste două alternative: ori de a nu’şl mal desface pe pieţele noastre nici măcar cismăria cea subţire şi ţesăturile de bumbac, ceea-ce ne-ar diminua — e adevărat — cu câte-va sute de mii de lei veniturile vamale, dar în schimb ar a-sigura şi mal trainic întărirea puterilor noastre de producţia ne şi deci creşterea întregel ayuţil naţionale; ori de a ne aduce acele mărfuri direct, plătindu-ni-se actualele taxe urcate ale ta-rifel autonome, ceea-ce ne-ar spori veniturile vamale într’o măsură cu mult mal mare de cât aceea în care ele s’ar putea, întru cât-va, ridica de pe urma disposi-ţiilor proiectului de lege ce ne preocupă. Aşa dir, faţă cu modul în care relaţiile noastre comerciale cu Elveţia se găsesc astă-zl regulate prin tractatul ce avem cu dânsa, un asemenea proiect de lege devine cu desâvîrşire inutil şi superfluii din punctul de vedere al scopului ce urmăreşte. Preşedintele Camerei I. V. Soeocu Secretar Tudor P. Radulescu Bucureşti, 20 Maiu 1889. INFQRMATIUNI D. procuror general Buradaa anchetat ieri faptul bătâeî ce s’a petrecut la consiliul sanitar, unde d. dr. Anastasescu a lovit pe d. dr. Isvoranu. După ce ancheta va fi terminată d. dr. Anastasescu va li imediat destituit. Erî seară au plecat din capitală, d-niî deputaţi Volenti, Eug. Ionescu, Negri, Col. Roznovanu, V. Vladoianu, Ghrist. Sulioti şi vre o doi alţi. —SSB— Mai mulţi colectivişti au plecat eri la Romanaţî pentru a face acolo propagandă liberală-na-ţională şi spre a apăra pe consilierii judeţeni daţi în judecată pentru rebeliune. -s»- Erî seară s’au adunat din nou la d. Dimitrie Brătianu mai mulţi partisanî ai grupului liberal-di-sident. -SBB- Voinţa Naţională a publicat două telegrame ale fostului pre- fect de Teleorman Kiriţescu prin care acesta protestează în contra unei manifestaţii ostile care i s’a făcut când a sosit în acest judeţ. — In adevăr că i s’a făcut o manifestaţie ostilă d-luî Ki-riţescu, dar această manifestaţie n’a fost nici de cum organisată. Cetăţenii văzend că vre-o 15 colectivişti merseseră la gară pentru a face o ovaţiune fostului satrap, s’au revoltat, şi adunân-du-se in mare număr au primit precum se cade pe fostul paşă al Teleormanului. -aas- La serbarea de ieri seara la Garden Party care s’a terminat Ia orele7au luat parte mai mulţi oameni politici foşti şi actuali miniştri, deputaţi, senatori, mai multe autorităţi, miniştrii streini, etc. De asemenea au luat parte şi M. M. L. L. Regele şi Regina împreună cu Moştenitorul Tronului. -SB- Am anunţat eri că s’a stabilit un modus vivendi între guvern şi opoziţie pentru votarea grabnică a legilor financiare. S’a produs însă o dificultate care nu ştim dacă se va aplana, de oare-ce d. Lascar Catargiu crede că nu se va putea face în sesiunea actuală reforma Băncei naţionale. -SB- Colectiviştii prepară o întrunire monstră pentru a şterge prostul efect al ultimei lor întruniri. Astfel toţi agenţii colectivită-ţeî am primit cuvenitele instrucţiuni pentru a invita lumea să vie la acea întrunire, a căreia dată nu e încă fixată. Colectiviştii sunt exasperaţi de colosalul fiasco al întrunire! lor de a-l’altă-ierî. Ei se acuză între dânşii că nimeni n’a căutat să cheme poporul ca să asculte discursurile oamenilor de Stat colectivişti. Ce-va care probează că tare sunt naivi — dacă nu alt ce-va— Colectiviştii, e că atribuesc în mare parte fiasco colosal de a-l’altă-ieri greşelei pe care a comis’o ziarul colectivist Democraţia a-nunţând pentru 28 Maiu în loc de 23 intrunirea de Luni seara. D. Dimitrie Sturza a făcut aspre mustrări în această privinţă d-luî De-la-Vrancea, şeful redactor al Democraţiei. —io— Primim următoarea scrisoare : «In ziarul d-v., de eri publicaţi că la Lacu Sărat aproape de Brăila de către o bandă de tâlhari s’a jefuit 3 familii care venise a’şi face cura la zisele Băi. Dupe cum am zis în telegrama trimeasă d-v., astă-zi nimic nu e adevărat, căci în st ţiunea balniară nu s’a jefuit nici o f imilie, nici pe drumul de la Lac la Brăila sau de la Brăila la Lac, şi nici in jurul staţiunei b&lniare. Înţelegeţi că răii voitori fie ei locali fie străini au dat ştiri neadeve-rate cu scop do a intimida publicul de a veni la aceste Băi. Iată care sunt faptele: Zilele trecute da nişte necunoscuţi s’au luat din Restaurantul meu de acolo lucruri de mâncare şi o sticlă cu viu de 3 oca, iar a doua zi s’au şi găsit pe câmp farfuriile şi sticla goală. Ve comunic că toate familiile staţionate acolo ’şî fac cura lor nejenata de nimeni şi că pe toată ziua sosesc visitatorî. Asemenea \e comunic că d. Prefect local a îndoit serviciul de poliţie atât în staţiunea balniară cât şi cu călăraşi! pe drumurile de la Lac la gară şi din Brăila la Lac. Staţiunea are stradele iluminate bine.» C. Popescu. «Oa»1— ■■ ■»—. -- —. INTEMPURILE ZILEI m\ CAPITALA Furt prins. — Politia Capitalei a făcut o buoâ captura. La secţia 41 s'a condus autorul furtului de 800 lei de la d. Dionisie Ghtorghe din Calea DudeştI. El se numeşte Eue Matei şi banii s’au găsit asupră-l. Accident.—Marţi seară pe la 8 ore, o porţiune din malul canalului din str. Colţea s’a surpat asupra lucrătorilor Costache Niculescu şi Tudor Ion, care erau ocupaţi cu lucrul lor. Cel întâi fiind răd contuzionat a fost transportat la spitalul Colţea, cel-l’alt nu a păţit nimic. Rătăcit. — S'a dus la secţia 47 un copil care se rătăcise prin târgul Moşilor. DI1V JUDEŢE Şure arse.—In ziua de 10Maiu a. c., s’8u aprins două şuri de secara din recolta anului trecut a d lui Mihalache Hsgi Ivanciu, arendaşul moşiei Perieni. din comuna Bogeşti, judeţul Tutova, cari ad ars cu desâvîrşire cu tot aj utorul dat, causându-i o pagubă de 20,000 lei aproximativ. Din cercetările făcute s’a constatat că focul a provenit de la scânteile ce eşiau din maşina cu care treera. Şurile n’au fost asigurate la nici una din societăţi. Nenorocire. — In seara de 14—15 Maiu a. c., trenul fulger, în dreptul cantonului câei ferate No. 200, a călcat o cocie în care se aflhU indivizii Maxim Gâmboasa, loan Burac şi Const. Rota-riu, de fel din comuna Prigoria, ţinutul austro-ungar, cari treceau din întâmplare pe şosea spre Craiova, şosea care traversează linia ferată. Primul a şi încetat din viaţă, iar cei-l’alţl duol fiind grav răniţi s'au transportat la spitalul rural din comuna Strehaia. Desastru. — In ziua de 15 Maifi curent, pe la ora 1 p. m., isbucnina foc la moara de aburi a d-luî Vasile Gheorghiu din cotuna Floreşt', comuna Condra-cheşti, judeţul Tecuciu, a distrus vaporul, moara cu 2 pietre, casa morei unde er8 mai multe unelte de ferărie şi, aproximativ, ca 2 chile pâine a proprietarului şi 7 chile a locuitorilor, ce se adusese în moară spre măcinare. Pagubele se urcă aproximaţi via 12,000 lei. Asasinat. — In noaptea de 17 Maiu s’a săvârşit un asasinat In apropiere de pădurea Balâcioaica, judeţul Argeş. Individul L'xandru Pâun, de fel din comuna Negroşi, a asasinat cu un cuţit pe Gheorghe Petre Dicu din aceiaşi comună. Asasinul, care este In verstă numai de 19 an', a dispărut. Mort clin batue- Emancipatul căl-d&rar Anghel Constandin, a fost atât de crunt lovit în ziua de 19 Maid de către VasileLupu şi Dumitru Iordache Hogea, amândoi :.in comuna Nenciuleştt, în cât a şi încetat d’.n viaţă. Loviturile ad fost aplicate cu atâta cruzime, în cât după ce l’au lovit peste pântece cu un ciomag şi a căzut jos, 8pol nu s’au mulţumit, ci i-ad mai dat şi alte lovituri cu o coadă de sapă la cap. Culpabilii sunt arestaţi şi vor fi înaintaţi justiţiei. DIX STKEIIVATATE Mizerabili.—Victor Forât, In vlrstă de 17 ani, hamal la hală, descarcă pe la douâ ceasuri de dimineaţă, o cărucioara pe piaţa Saint-Eustache. In acest moment, patru indivizi, care păreaţi foarte excitaţi de băutură, eşaii dintr’o cârciumă din colţul stradei Tur-bigo. Văzând pe Victor Forât, la Îndemnul unuia din el, cei patru beţivi se repeziră asupra Iul, apucându-1 unul de vestă, altul de mâini, pe când al treilea ’I dădea trei lovituri de cuţit. Apoi, când victima căzu scăldată In slnge, o luară la fugă. La ţipetele rănitului mal mulţi hamali şi trecători alergară In ajutorul lui şi tot odată se puseră In urmărirea omo-rltorilor, dar prinseră numai pe unul care se refugiase tntr’o prăvălie. Dus la comisar, acest individ a fost recunoscut drept un oare-care Emile Vandread, de 18 ani, măcelar. El nu a voit să spue numele complicilor săi. Victor Forât, a cărui stare este desperata, a fost dus la spital. Pe fereastra.—Portarul de la casa cu No. 29 din strada Victoriei din Paris, a dat de veste poliţiei că una din locatarele sale, văduva P... în vîrsta de 35 de ani, s’a aruncat de pe fereastra şi a căzut pe pavajul curţel. Ea n’a murit, dar In căderea sa şi-a rupt mâinele şi picioarele. A fost transportată la spital. Motivul hotarlrel sale nu se cunoaşte. NOUTATI ŞTIINŢIFICE Consmnatiunea carnet de cal In 1856, Isidore G cffroy Saint Hi-laire, lntr’o operă de mare însâmnătate asupra substanţelor alimentare să plângea, vorbind de carnea de cal, ca sunt o mulţime de francezi care nu mânânc carne, şi cu toate aceste milioane de kilograme de carne foarte bună să pierd fârâ folos. De atunci, mulţumită silinţelor d-lul Decroix, fost veterinar militar, carnea de cal să mânâncă pretutindeni In Franţa. După o lucrare a aceluiaşi d. Decroix resulta că de la 1866 până la 1888 s’a consumat numai în Paris, 275,660 cai, asini şi catâri sad dupe pond, 59,926,290 kilograme de carne de la aceste animale. Gonsumaţiunea a mers progresând mai ales de la al 2-lea semestru al a-nulu! 1870; azi să află 132 măcelării unde se vinde carne de cal. Din Paris hippofagias’a propagat în provincie. Acum sunt In toate oraşele Franciei, măcelării pentru carne de cal; încât nu să mai aruncă decât caii morţi de boală, sau prea slabi, sau prea bătrâni, sau mai de grabă prea storşi de puteri. In adevăr, un cal bătrân, de 20 ani, In bună stare şi odihnit, e mal fraged de cât un cal tănâr slab şi obosit. Carnea de cal are avantagiul de a fi cu jumătate mai eftină de cât cea de vacă şi să pretinde că e mai hrănitoare, câci e alcătuită numai din materiale bune. FOIŢA ZIARULUI •EPOCA» (53) ULCIOR MALOT DREPTATE! Partea III. IV (Urmare) — Fără îndoială dispărţirea te va costa, o presimt, şi vezi că am făcut tot ce ml’a fost prin putinţă ca s’o înlătur; dar o cred trebuitoare pentru el şi de aceea o sfătuesc. — Dacă ţi se va părea prea lungă, dacă ’ţî va fi dureroasă, te vel gândi la alinarea chinului ce vel simţi când ne vom reafla împreună spre a nu ne mal desparţi. După ce’ţr vel isprăvi doliul, vel da voe se ţi se deschidă însfârşit casa, şi în sinul lumeţ care te va înconjura, în acel mijloc intelegint, bietul Valentin ! al d-tale va găsi cu ce să se ia ,şi legături de prietenie care vor îndeplini lnsănfltoşarea lui.— Dacă inima ’ţi va stngera încă dn rana el, tot vor mal fi lasă zile bune pentru noi; pentru d-ta, pentru el, şi dfim voe se adaog, şi pentru mine a cărui viaţă a avut şi ea sgu-duirile sale. C&nd află Valerian de acest proect de călătorie şi ştiu cine! făcuse, simţi în el [o mişcare de fericita surprindere, care ’I ridică de pe suflet povoara ideilor negre ce ’1 înăbuşau. Aşa dar el se amăgise! Ideile care ’I dusese la nebunie pe e) şi pe frate-săd nu erau întemeiate! Nimic din tot ce ’şl închipuise ei împreună, nimic din tot ce crezuse el de atunci încoace nu era adoveratl Ce nebunie ar fi fost din parte’Ise fugă, se se duca oriunde, să se ascund dupăcum dăcugetssel Nu,nu se gândise să ’I aibă numai de cât sub mâna lui, şi după cum se purtad cu el, era o dovadă ca boala numai, fatalitatea ucisesepe Calixt. Pentru întâia oară viaţa nu’I păru u-rltă, şi se puse la masa mamei sale fără a simţi un cutremur de oroare când să văzu lângă tatăl sed vitreg. V La 1 Martie urma se plece Valerinla Italia; dar înaintea sosire! acelei zill, mama lui îl rugă se o mal depărteze; de abia li era mal bine, şi apropitndu-se ora di3părţirei, o stăpânea o simţire ; de slăbiciune şi de dragoste. Valerian care nu mai avea aceleaşi cuvinte pentru a cere acea călătorie ca la Haga, consimţise fără greutate a o întârzia; şi pe dlnsu îl îngrija dispărţirea, şi astazi că nu’l mai reţineîd, ar fi rămas bucuios pe lângă mama sa; se arătase aşa de aspru cu dânsa că simţea uevoea de a’I se erta nedreptatea. Prin urmare rămânea se plece la 5 Martie; apoi de la 5 prinbună în ţelegere se amânase plecarea la 12. Ge însamnad câte-va zile mai mult sad mai puţin de vreme ce nimeni nu’l aştepta? Ş’apol timpul era rece, ziarele spunead că Lombardia era acoperită de zapadă. Săniei şi el, curând, găsi cuvinte pentru a întârzia aceea plecară: Valerian, pe care ’1 cerceta în tot-d’auna foarte de aproape, nu se mai arăta aşa sănătos ca prin luna lui Ianuarie şi lnceputu lui Februarie: mânca puţin sad nu mânca bine, părea obosit, limba îi era Încărcată, pulsul arăta ferbinţealâ: simţa oare-care greutate. întrebat, Valerian spusese că nu se simte răd, dar ăst respuns nu putea se fie tocmai sincer : parcă II da numai de frică se nu mal poată pleca. — In aşa stare, a întreprinde o călătorie ar fi o nesocotită. Când Valerian auzi pe Săniei cerând se i se îndepărteze plecarea, el arăta o adevărată uimire care învederat nu se potrivea cu supărarea ce’I pricinuia întârzierea. — Nu vrei se plec! strigă el, privin-du’l perdut. — Nu vred să te las se pelcl de cât sănătos, şi sănătos nu eşti. — Călătoria m’ar Îndrepta. — Iţi făgădursc să te las se pleci îndată ce va fi cu putinţă; şi nădăjduesc c» nu vom mal avea de schimbat data cea hotirltă. Dar înainte de sosirea acelei date, Valerian era In pat cu aceleaşi simtome ce vădise boala lui Calixte; neregulari-tâţî pulmonare, fenomene stomacale, ferbinţealâ necurmată, care, ivindu-se mal puţin de cât dupâ un an de la boala fratelui seu mai mare, atîrnau spre friguri tifoide nedumeririle ce’i rămăsese lui Săniei, care sta încă la îndoială dacă bietul băiat murise de friguri tuberculoase sad tifoide. La constatarea acestei stări de lucruri adîncă fusese mâhnirea lui Săniei, pe cât şi vie părerea sa de răd că nu lăsase, în Octombrie, pe Valerian se călătorească prin Italia; pentru a scuti pe mama de o durere, pusese poate In joc, şi, cine ştie, jertfise viaţa fiului; căci nu mai era îndoială, earăşl se arătau frigurile tifoide cu aceeaşi Insămnătate ce avuse la fratele săd mal mare. Şi nu numai pentru Valerian se temea, ci şi pentru femeia şi chiar pentru fata lui. De astă dată nu va mal asculta de sensibilitatea, mamei, şi cruţânu’o căt mal mult, va lua măsurele trebuincioase spre a Impedeea molipsirea. Dar, la cele întâi cuvinte, găsi la femeia lui o putere de împotrivire la care nu se aştepta. — Am îngrijit de cel mai mare, voi îngriji şi de cel mai mic; ce-ar crede, bietul copil, dacă l’aş părăsi? — Dar fata nor strai* — Fă cum voeşti cu dânsa; ea n’are acuma nevoe de mine, pe când fiul meu are. Dacă molipsirea mă va atinge, va rămânea cu d-ta. Tot ce putu el se spue rămase de prisos faţă cu această îndâretnicie de mamă, şi de aceea fetiţa şi cu doica fură aşezate în apartamentul locuit de Valerian în timpul boaleî iul Calixt, pe când mama, cuprinsă de groază, se aşeze la căpătâiul fiului el. Dar, cu tot devotamentul el pasionat cu toate silinţele sale, nu putea se ’l Irgrijască singură, şi din nou sora Eu-doxia se întorsese la Venetta, întovărăşită de sora Renâe. Ge curiositate stârni sosirea lor In partea locului 1 Se vorbise de mal nainte într’un chip nesigur de boala Iul Valerian, fără se şti ce era, şi dacă era chiar o boală or numai o indisposiţie. Numai Florentin n’avuse nici o îndoială lu privinţa asta şi la cel întâi cuvânt de boală, fusese încredinţat că va fi de moarte. Valerian era să aibă 16 anî: nu trebuia să’l lase se ’şl facă testamentul. De aceea el nucrezuse In plecarea,ln Italia, care după dânsul era numai o măsură dibace luată de Săniei. Acum când el avea o fată, fiul femeii lui trebuia să dispară, şi va dispărea. Cum şi ce fel? Aice era punctul tainic. Cea ce se petrecuse cu Calixt se repeta la Valerian: servitorii din castel ştiau puţin lucru, şi cea ce spuneai despre boala lui arăta ca ea semăna mult cu a fratelui săd cel mai mare. . (Va urma) www.dacoromanica.ro 3 A 2' EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOiRE SENATUL Şedinţa de la 26 Maiu 1889 Fiind la ordinea zilei proectul de lege pentru Înaintarea în armată şi d. general Mânu fiind ocupat la Cameră, senatorii au lucrat în secţii. CAMERA Şedinţa de la 25 Maiu 1889 Şedinţa se deşchide la orele 1 şi 1/2 sub preşedinţa d-lul Ilariu Isvoranu, vice-pre-şedinte. Presenţl 107 d-nl deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile obicinuite. D. G. Panu face o întrebare sa& mal bine zis o interpelare d-lul ministru de rfizboiu asupra faptului că elevii clasei IV de la şcoala fiilor de militari din Iaşi ati fugit din şcoaiâ şi s’afl ascuus în nişte vil şi această rebeliune a fost provocată de nişte reglemente draconiene. D. Lascar Catargiu răspunde că d. ministru de rfsboifl lipseşte, totuşi d-sa spune că elevii, cea mal mare parte, s’afl reîntors în şcoală de bună voia lor, fără a fi siliţi de gendarmeria şi călăraşii ce s’afl expediat pe urma lor. D. Valerian Ursianu întreabă pe onor. guvern ce are de gând cu legea contra cumulului care deja e votată de Cameră. D. preşedinte al consiliului va răspunde peste trei zile. D. Ion Gli. Lecca face o întrebare d-lul ministru de lucrări publice asupra circularei direcţiei căilor ferate prin care agricultorii trebue să ’şi retragă productele rămase pe rampele gârelor din cauza lipsei de vagoane. D. Al. ILaliovari, ad-interim la lucrări publice, va răspunde peste trei zile căci nu are cunoştinţă despre circularea în chestie. D. IV. Voinov protestează imputând d-lul Lahovari că prea a luat’o pe marele, prea vorbeşte de sus. D. Caton Gh. Lecca se ridică de asemenea cu multă energie în contra termenului de trei zile şi zice că aceasta e o chestie de cel mal mare interes pentru comercifl şi agricultură. Apoi zice ca acea circulare este o monstruozitate şi acel ce a dat’o merită destituire şi d. ministru trebue să facă dreptate şi să revoce circularea. D. AI. Lahovari zice că va cerceta urgent. D. G. Vernescu, ministru de finance roagă Camera se ia în cercetare legile financiare. D. Gh. Panu cere votarea bugetelo. D. Preşedinte al Consiliului zice că legile financiare trebue să treacă prin Senat de aceia d-sa cere să se voteze aceste legi pentru ca se le poată duce la Senat. D. Pake-Prolopopescu citeşte proiectul de lege prin care guvernul e autorisat a unifica de la 1 Aprilie 1889datoriile contractate la Casa de depuneri si a regula plata lor prin anuităţi trimestriale, în-tr’un timp de 10 ani, şi pe baza unei do-btnzl de 4 la sută pe an. Se exceptează din această regulă numai împrumutul contractat în 1872 pentru plata fostei societăţi a acţionarilor căilor ferate române, care va remâne a se amortiza conform convenţiunel aprobată cu legea din 9 A-prilie 18880. D. Menelas Gherniaui cere ca să se reguleze mal întâi cestiunea reparaţiune-lor teatrului naţional. D. G. Vernescu ministru de finanţe, zice că legea ce o prezintă acuma ajunge şi nu trebuesc nici de cum două legel. D. Menelas Ghermani zice că e greşit d. ministru de finanţe când stabileşte o anologie între suma teatrului naţional şi cele l’alte sume, de aceia discuţia trebue se remâie deschisă. Discuţia se’nchide; se pune la vot luarea în considerare şi se admite cu 70bile albe, contra 30 bile negre, din votanţi 100. D. Meuelas Ghermani mulţumeşte Camerei că aproape în unanimitate a hotărât să’l asculte pentru a da explicări a-supra împrumutului pentru reconstruirea Teatrului naţional. D. Ghermani nu voeşte şi nu are nici un spirit de ostilitate pentru a zădărnici lucrările Camerei, are un spirit, acel de ordine. D. Menelas Ghermani, cu competenţa recunoscută chiar de duşmanii săi politici, explică chestiunea împrumutului de 300,000 făcut de ministerul cultelor în 1875 pentru reconstruirea Theatrulul Naţional din Capitală, a-fectînd pentru aceasta unele venituri pentru plata dobânzilor şi anuităţilor. împrumutul s’a făcut, însă Casei deDepunerl nu i s’a plătit nici o dobândă, nici o a-nuitate şi a rămas aceasta In sarcina ministerului de finance. Până la venirea d-lul Ghermani la acest departament s’a neglijat această datorie, înscriindu-se necontenit dobânzi peste dobânzi care s’au urcat la 318,000 lei care cu capitalul împrumutat fac 648,000 lei ce datoreşte Statul. D. Ghermani venind la minister a voit să reguleze această datorie. D. G. Vernescu, Necker improvisat al României combate pe d. Ghermani pentru că... trebue să'l combată fiind din câmpuri diferite. In urmă discuţia se închide şi se pune la vot cu bile, legea în total. Rezultatul votului Votanţi 98. Bile albe pentru 69 Bile negre contra 29 Legea se votează. D. Burglieien raportor dă cetire unul nroiect de lege care prescrie ca suma că trebue pentru a se forma un fond de rezervă se se afecteze pentru anul acesta Ia veniturile bugetare. D-nil ÎV'ieoreseti şi AI. Marghiloman borbesc în contra acestui proect şi declară că cu convingere de a face bine d-lor nu’l vor vota. D. G. Vernescu susţine proectul. D. Al. Lnhovary ad. (nt.erim la Lucrările publice, găseşte netîebuincioasă a-ceastă sumă de 340,000 lei. D-sa aminteşte că Adunarea a fost destul de generoasă acordând 8 milioane pentru căi ferate. De la Martie şi până acuma s'a făcut paste 160 milioane împrumuturi pentru liquidarea socotelelor de sub regimul trecut. Discuţiunea se închide şi se pune la vot luarea în consideraţie a proiectului. Rezultatul voiului Votanţi 100 Bile albe pentru 71 Bile negre contra 29 Proectul tn total se pune la vot. Rezultatul votului Votanţi 96 Bile albe pentru 06 Bile negre contra 30 D. Paladi, raportor, dă citire raporLu- Iul proiectului de lege asupra modificărel art. i din legea din 27 Martie 1885, în modul următor. «Toate proprietăţile imobiliare urbane şi rurale sunt supuse la un imposit fonciar a eârel câtime variază după distincţiunele următoare: a) Se va plăti 6 0/o pentru clădiri în genere. b) 5 0/o pentru proprietăţile rurale ce se exploatează de însuşi proprietarii lor. c) 6 0/o pentru proprietăţile rurale arendate. D. G. Paladi, începe o gâlceavă cu d. Pake pentru ca biuroul a făcut din raportul comitetului delegaţilor, o altă comedie, a adâogat lucruri ce nu trebuiai! să aibă loc şi fără ştirea raportorului. » D. IMicoreseu, insistă şi d-sa asupra acestui fapt învăţând pe raportor ce trebue să facă, adică să refuze d'a urma discuţia după acest proiect,ci să dea să se tipâreas^ că a doua oară. La ora 5 şedinţa urmează. Plaivaz. GARDEN-PARTY Erl d-nu şi d-na G. Filipescu aii întrunit în feerica lor grădina din strada Dionisie tot ce Bucureştiul numără mal elegant din lumea sa. Peste două sute de persoane afl răspuns la invitaţiunea amabililor stăpâni al casei şi, vremea uitându-şl ameninţările de dimineaţa, doamnele deduseră la iveală toalete vesele şi uşoare, care puneai! în verdeaţa peisagiului notele luminoase ale mă-tăşilor şi panglicelor fâlfâitoare. Un bufet de fructe şi de vinuri, dresat In aleaua cea mare, sub peron, arunca în parfumul trandafirilor pe acela mal îmbătător al fragilor. Doamna Lydia Filipescu îşi primea invitaţi! cu acea cordialitate gravă care cons-titue nota dominantă a simpaticei sale personalităţi. La 4 1/2 o musică încântătoare se aude în fundul gradinei, eşind dintr’un masiv de brazi şi în acelaşi timp M.M L.L, Regale şi Regina, însoţite de A. S. Principele Fer-dinand, îş! fac intrarea în parc, primite la uşă de stăpânit casei, şi în grădină da întreaga societate. După primele salutări, grupuri se formează şi în curând grădina răsună din toate stufişurile de rîsete, de sgomotul convorbirilor, vesele, intime. Jardiniere mari, pline de trandafiri de toată frumuseţea, sunt aşezate ici şi colo, pe la cotiturile aleelor; dar floarea cu flori s’alege şi cele d'm jurdiniere trec la corsagiul calor din alee. ♦ * Flori recunoscute : d-na contesa Golu-chowsky, d-na de Bulow, d-na C. Blaram-berg, d-na Emil Ghica, d na E. Costinescu, d na Schneider, d-na Edgard Mavrocorda-to, d-na C. Săvescu, d-na N. Filipescu,d-na T. Maiorescu, d-na Al. Sc. Ghika, d na I. Marghiloman, d-nele Costescu Comăneanu, d-na H. Arion, d-na 1. Negruzzi, d-na Al. N. Lahovari, d-na Gr. Cerkez, d na D. Sturdza, d-na Al. Em. Lahovari, d-na N. Cerkez, d-na C. Odobescu,d-na G. Mânu, principesa I. Ghika, d-ita R. Rcmalo, d-na Simu, d-na C. Ghika,d-na Gr. Grădişteanu, d na Gr. Păucesce, d-na I. Florescu, şi altele care să ’ml ierte lipsa de memorie: parfumul florilor îmbată. ••Apoi un braţ de floricele dalbe: d-şoarele V. Hiottu, Olga Costescu, Arion, Ella Ghika, etc, se pierdeaflprin umbră şi luceafl la soare. Abia la 8 or» M.M. L,L. s’afl hotărât să părăsească aşa de veselă şi de frumoasă a-dunare, dând ast-fel semnalul plecărel tuturora, încântaţi de zioa petrecută şi nădăjduind că ea va reveni. Y. Membrii clubului constituţional vor ţine mâine seară o întrunire la d. Marghiloman, str. Batiste. X îndată dupe închiderea sesiu-nei extraordinare a Camerilor, d. Gherassi se va retrage de la ministerul justiţiei şi va pleca la băi, în streinătate. D. Gerassi va li probabil înlocuit la departamentul justiţiei prin d. Const. Boerescu. X D. Lascar Catargiu a declarat erî d-lul l'etre Carp că el nu admite reforma băncei propusă de d-sa. X D. Gr. Cozadini de şi neînvi-tat a fost erî seară la Întrunirea EPOCA — 26 MAU iHBttk. iisa d-lui Dimitrie Brătianu pentru ca prin presenţă sa se desminţă toate sgomotele cum că a păfră-sil grupul libcralilor-disidenţi. X îndată după închiderea Corpurilor legiuitoare se va numi un prefect la Covurluiu în locul d-lui colonel Scheleti. x Modificarea mai multor articole din tariful autonom nu figurează printre cestiunile care sunt puse la ordinea ailei şi dintre care publicăm azi cele mai importante. X Itescoala de la şcoala militară din Iaşi. 9 O rescoală s’a întâmplat la şcoala militară din laşi. Iată câte-va amănunte în a-ceastă privinţă: Se hotărîse ca examenile pentru trecerea din şcoala militară din laşi in cea din Bucureşti, se se facă de ® comisiune centrală din Bucureşti. Elevii şcoaleî din Iaşi au crezut că aceasta va face examenul mai greu, şi de aceia elevii cl. IV care erau mai imediat Vizaţi prin această măsură, au fugit alaltăerî din şcoală. Imediat însă dupe aceasta, 95 elevi din celeTalte clase urmând exemplul celor din clasa IV au fugit şi ei din şcoală, ascunzen-du-se în nişte vii din jurul laşilor, pe când elevii clasei a IV aii apucat pe drumul Vasluiului. Imediat erî, d. ministru de res-bel a dat ordine pentru a se da cea mai aspră pedeapsă elevilor şcoaleî militare din Iaşi. D. ministru a ordonat ca cei 95 elevi se fie priviţi ca ne mai făcând parte din şcoală, iar elevii clasei a IV se fie priviţi ca deser-torî şi ca atare judecaţi. Aceste aspre măsuri au făcut pe părinţii celor 95 şcolari să stăruiască ca eopii lor să reintre în şcoală, şi cu ajutorul poliţii aceşti şcolari au fost readuşi la şcoală. Gât pentru elevii clasei a IV ei au apucat pe drumul Vasluiului, pe care sunt urmăriţi de jandarmeria din Iaşi. Acestor elevi li se va da o pedeapsă exemplară. X După ce guvernul a combătut opoziţia zicând că modul normal d’a se discuta bugetul este de a lua înteiu în cercetare bugetul şi apoi d’a se discuta legile financiare, azi s’a intervertit ordinea zilei punendu-se în discuţiune înteiu legile financiare, insă amă-nându-sela urmă reforma Băncei. Iată cum s’a întocmit ordinea zilei : 1. Proiectul de lega relativ la amânarea efectuăreî reţinerei de 1 0/0 din totalul veniturilor brute al căilor ferate ale Statului. 2. Proiectul de lege relativ la unificarea împrumuturilor de la casa de depuneri. 3. Proiectul de lege relativ la modificarea unor dispoziţiunî din legea de la 27 Martie 85 asupra împrumutului funciar. 4. Proiectul de lege relativ la deschiderea unui credit de lei 800,000 pe seama ministerului de rezbel pentru transporturi militare. 5. Proiectul de lege pentru un credit de 220,000 pentru flotilă. 6. Proiectul de lege pentru un credit de 300,000 lei pentru ministerul de finance. 7. Proiectul de lege pentru un credit de 6,030,000 pe seama ministerului lucrărilor publice pentru terminarea căilor ferate. 8. Un proiect de lege pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale. 9. Proiectul pensiunilor militare. 10. Bugetul datoriei publice. 11. Idem ministerului de finance. 12. Idem justiţiei. 13. Idem externe. 14. Idem ministerului lucrărilor publice. 15. Idem ministerului domeniilor. 16 Idem serviciului filoxeric. 17. Idem târgului râmătorilor. 18. Idem miuisterului cultelor. 19. Alegerea comisiunei socotelelor. După toate aceste vin şi proiectele d-lul Carp privitoare ia reforma Băncei. D. Aug. Laurian a dat azi d-lui Economii, cunoscutul deputat vernesoist, o bună săpu-neală, fîind-câ era din cei d’în-tâî care împiedicau pe deputaţii oposanţî ca să protesteze în contra procedeurilor greşite ale biu-roului. «Eşti un burdaf gol, d-leEconomii, şi nu ’ţi este permis se faci scandal în Cameră» î-a zis d. Laurian. X D. Ion Rădulescu, deputat şi primar al oraşului Piteşti, şicanat de toate obstacolele care i se fac la ministerul de Interne îşi a dat azi demisia de primar formulând ast-fel precum urmează demisiunea sa. «Domnule prim-ministru Observ cu cea mai adâncă durere că afacerile comunei Piteşti supuse conform legeî, aprobăreî d-v, întâmpină împedicărî. A-ceastă atitudine nu mi-o pot explica de cât că faţă de d-v. nu mă bucur de încrederea necesară unui regulat mers al afacerilor comunei, de aceia pentru ca să nu fiu eu causa nerealisăreî progreselor la care are drept comuna vă rog se bine voiţi a mă considera ca demisionat irevocabil şi chiar de azi din funcţiunea de primar al oraşului Piteşti. 1. Mădulescu X Marele poet Eminescu e mai) bine acum. X Procesul afacereî Koliler va veni în a doua sesiune a curţii cu juraţi când se crede că se va termina instrucţia care e aşa de voluminoasă în cât coprinde mai mult de 1900 Iile din dosarul afacereî. Pe lângă toate acestea s’a descoperit că autori care au comis tâlhăria la Vil la Kohler, comi-seseră şi alte multe fapte rele. Numărul lor se urcă la 40 de tâlhării şi furturi de cai pe care banda de făcători de rele le a comis in timp de doui ani în districtele ilfov şi Ialomiţa, te-rorisând lumea din aceste localităţi. D. procuror de secţie Mari-nescu va ocupa fotoliul minis-teriuluî public pentru a susţine acusarea în contra acestor peri-coloşi bandiţi. X Un fapt foarte nostim s’a petrecut azi la Gameră. Voind d. Vernescu să treacă d-lui M. Ghermani un proiect de lege, a făcut semn uşierului să vină. De o dată se vede repezindu-se la d. Vernescu ca să ia hârtia şi s’o ducă d-lui Menelas Ghermani, Jehan Stănescu de la Haubord. Rîsafele însă ale întregei Camere şi ale tribunei presei ’l au turburat într’atâta, în cât după ce s’a învârtit de două trei ori în loc s’a dus cu hârtia cu tot şi a stat la banca sa. N’avem ce spune, bine îl muş-truleşte d. Pache pe corniţele Jehan de la Ilaubord. D E PE SI Francia Paris, 0 Ionie. — După ştirile din Belgrad, miniştrii sgrbi protestează In contra or cărui gând ostil câtre Francia, el susţin că e verbă de o divergenţă curat privată şi că purtarea lor e justificată de uneltirile administrative ale Companiei. Dar cercurile diplomatice cred că Serbii afl fost instrumentele incon-sciente ale politicei auslriace care a voit s<5 pregătească ast fel acapararea drumurilor de fer Orientale. Paris, 6 Iunie. — D. Jules Ferry trebue so ia cuvântul la Gameră azi cu ocazia bugetului instrucţiunii publice. Ziarele monarhiste şi bulangiste ’l a-meninţă cu incidente sgomotoase ale căror pretext ar fi moartea d Iul Ri-chard. ex guvernator al Indo Chinel. Dar «Estafette» jurnal al d-lul Ferry zice ca acesta va şti sS apere opera şcola ră a Republicel. Statele-Uiiifce New-York, 6 Iunie. — Numgrul victimelor inundărilor de la Johnstown o acum evaluat de la 12 până la 15000. www.dacoromanica.ro Ungaria Budapesta, 0 Iunie. — D. Etienne, ac-tualminte inspector, cu scaun Îs Galaţi, al Companiei de navigaţiune pe Dunăre, va fi numit în curând inspector superior la Viena şi va avea de misiune de a realisa reforme în orga-nissţia agenţilor companiei. Acesta va îndeplini sub toate raporturile dorinţele guvernului ungar; organisaţia sa fi dualistă ca Staastbahoul. Direcţiunea centrală va avea sediul sgfl efectiv la Budapesta. D. Lazarici va fi numit director la Budapesta. Budapesta, 6 Iunie.—Ziarele se plâng că Serbia vo !şte sg stabileassă tarife speciale de. drumuri de fer pentru trenurile internaţionale. Austria Viena, 6 Iunie. — După sosirea principelui moştenitor şi a principeselor Muntenegrului, preşedintele Senatului muntenegrean, d. Bozo Petrovicî.a fost primit de comtele Kalnoky. Principele Nicolae a! Muntenegrului şi principesa Militza, în loc de a merge direct de la Petersburg la Paris, după cum s’a anunţat, sunt aşteptaţi mâine la Viena. Praga, 6 Iunie. — Ieri dupg amează, 140 de membri al Societăţel de gimnastică cehe Sokol în mijlocul unor mani-festaţiunî simpatice ale poporului ceh pentru Francia, afl plecat la Paris. Germania Berlin, G Iunie.— Principele de Bis-marck s’a întors de la Schoenhausan ; el va merge în eurând la Varzin cu principesa şi cu şeful cancelariei, d. de Rot-tenburg. Panzig 6 Iunie. — Fabrica de producte himice Legan a ars. Bretna, 6 Iunie. — Tratatul între poştele.imperiale şi Lloydul s’arelnoit pentru transportul curierilor din America. Flusia. Varşovia. 6 Iunie. — Perechia rega'ă a Greciei şi principesa Alexandra vor sosi Vineri; ele vor şedea aci doug zile, apoi vor continua drumul lor la Petersburg cu trenul imperial rus. ULTIMA. ORA. Proiectul pentru unificarea impozitului funciar a căzut Ia Cameră cu paritate fie voturi (49 şi 49). A VI S Subsemnatul Leonhard Abason, a-gent aquisitor la agenţia principală din Piteşti a Societăţel de asigurare «Dacia-România», am onoare a ruga respec-tos pe onor, clientelă a sus-zisei a-genţil, care a bine-voit a contracta prin mine asigurări de incendifl, grindină şi viaţă şi nu se crede încă In posesiunea pieselor justificative precum : Poliţe emise de Agenţia Piteşti în ramura de incendifl, contracte emisa de onor. direcţiune din Bucureşt în ramura de viaţă, safl chitanţe originale pentru vgrsămintele făcute mie la in-casărl. să bine-voiască a se adresa până în termen de 8 zile onor. Direcţiuni generale în Bucureşti, safl chiar agenţiei loca'e pe adresa d lui Theodor Damian. Cu toata stima, Leonhard Abauson. Piteşti, 23 Maiu (4 Iunie) 1889. BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARBATEASCA Vindecă după cele mal noi met«de radical fără durere şi împedicare, după experienţa de 18 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emlgratu A’o. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultata de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru flecare. 107 DESCHIDEREA NOULUI MAGASIN DE COLOXULE Si DELICATESE Vînd mult şi sâştigpuţin, avantagifl consumatorilor T. C. CHRISTOFOR „La 3VI&r’in&i*“ Colţul Episcopiei şi Calea Victoriei, vis-a-vis de hotel Orient Zahăr franţuzesc kilo 1—10 Zahăr cubic » 1—20 Cafea martinică cal. I » 4 Cafea Rio » I » 3—60 Luminări Apollo verit. 560 gr. 1—65 » de lux cal 1 kilo 1—40 Unl-de-lemn francez Nisa » 3 » grecesc » 2 Orez turces » 90 Făină de Pesta cal. I » 60 Făină de Pesta cal. II » 40 VINURI DE MASA. 'ALESE Conservate de mi ne în propriele mele pivniţe Vin negru de Oreviţa vechi de 4 ani litru 1 fr. Vin negru de Nicoreştl vechi de 4 ani litru 1 fr. Vinmischetde Dragăşanl vechi de 4 ani litru 1 fr. Ţuică veche de 10 ani a d-lul Isaia Lorescu, litru 1 fr. şi 40 1249 Gu stimă, C. T. Christofor. ) EPOCA — 20 MA1U PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT ÎNCĂLŢĂMINTE DE FRANZ HULLA SI G. LETZTERGROSCHEN LA MACLaSIMJU 1'KI.IILL I-O.NOAT n\ UUCUHLhli LA ADEVARATA Strada Şelari No. 9 STEA ALBASTRA Strada Şelari No. 9 Uoranci Englezeşti veritabile pentru bnrbati lei 43, 4*, IO. ITeutru barili S, G, 7, 8. Pantofi de bnrbati de diferite fasoane de lei 44, 42. Ghete Bezcturi de glaee ai vsic'N forma eliiuezcaH-ca de Iei IO, II, 12, 13. Pentru baeti lei O, 7,8. C W £ ** î<| ROG A SE NOTA BINE ~ V s - i. a. — 1 ta c't a. Ghete Şaten, Gemă, Ite-zetzuri de lei 4 4, 4 2, 13 STRADA ŞELARI r 9 LA Ghete dc vacs de Ver-inatia,fasoane englezeşti ai chinezeşti de lei 40, 44, 42. 1027 ADEVARATA STEAOA ALBASTRA Cu slinia, O. MESCHELSOUN HfBBi L0C0M0BILE JHH&IfUSINi 0£ TREERIT , s DE LA 4 PANA LA 20 CAI PUTERE, DE LA RENUMITA FABRICA WA NT A GE-ENGLITERA 1METRE, CUIELE DE mm\m EXGLilESTI, VERTEJBRI SI POMPE DE FOC DEPOS1TUL SI AGENŢIA GENERALA PENTRU ROM ANI A LA MORITZ APPEL BUCUREŞTI, STRADA DOAMNEI 7 LANGA DIRECŢIA POŞTELOR SI TELEGRAFELOR 1237 CASA DE SCHIMB 162 I. NI. F E R SA 0 Strada Lipscani, No. 23 Cumpera sirinde efecte publice ei face or-ce schimb de monezi Cursul Q uour eşti 25 Maiu 1889 6 0/0 Renta amortisabila Cump. Vend. 96 3/4 97 fi 0/0 Renta perpetua 97 Vi 98 1/2 6 0/0 Oblig, de Stat 0/0 Oblig, dest.drum de Ier 100 3,4 100 1[4 1 0/0 Scris. func. rurale 105 1/4 1051/2 fi 0/0 Scris. func. rurale 97 1[5 97 3/4 7 0/0 Scris. func. urbane Kb 1051 2 6 o/0 Scris func. urbane 6 OjO Scris. func. urbane 5 0/0 Urbane laşi 102 103 95 9 i 114 82 1 2 83 3/4 5 0/o împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 88 3(4 89 1/8 256 854 împrumutul ou promie Acţiuni bancei nation. 45 to 1010 1020 Acţiuni «Dacia-România» 250 260 » Naţionala 125 235 » Constructiuni 120 125 Argint contra aur 15 Fiorini austriaci 212 214 Tendinţa fermă LOSURILE CRUCEA ALBA OLANDEZA DIN 1888 Emise de SOCIETATEA OLANDEZA A CRUCEI ALBE în virtutea DECRETELOR REGALE de la 3 Iunie 1876, 8 Ianuarie 1881 şi 10 Iunie 1887. Ele vor lua parte la 134 trageri, oarl vor avea 1 o de 3 ori pe an, la l-iii A.ia.gmst, 1-i'A Decembre spi i-iiă Aprilie etc. ©tc. etc. in presenţa a dcî membri din Comisiunoa Finanţelor, a unui notar şi a publicului. Se p6to câştiga: la 1 -iii August un c âş ti g de i F R A M C 1 400,00© IN AUR! 1 Câştig de 200.000 franci [fii !4 Câştiguri de 50.000 feancî 4 Câştiguri de 100.000 feancî TJ 2i Câştiguri do 30.01)0 franci 3 Câştiguri do 60.000 franci !ţjj SilCâştlgurl de 20.000 franci Total 350.000 Câştiguri la 350.000 obligaţiuni *3§Et3 Col mal mic câ«tig eu care trebuie ea iasâ negreşit fie-cnxv obligai-inue este de frsnoî 30 aslă-(|î şi se urca succesiv din an în an la 50 frânei; caft ce face ca ori ce perdare a capitalului să fie absolut imposibilă. Fie-care iWizaţiune orizinali purtând semnătura autorităţilor comoetcntd, costa 28 franci aur inelnsiY tute clsltualile. Sece obligaţiuni costă numai 270 franci aur. gţgţr G-uranţi» netăgăduită 1®!® Un fond de 2,450,000 florini saii 6,000,000 franci in efecte sigure aducând 47„ dobândă pe an se află depus la Banca Neorlandeză esclusiv ca garanţia a obligaţiunilor Cererile Insopte de costul lor in bilete de Banei, mandate papale sad timbre poştale din ori ce (ari, trebue si se adresele la: M0N1TEUR AUTRICHIEN LA VIENA (AUSTRIA) CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS Ao. 8, In palatul Principele Dimitrie Bhika Sir. Lipscani, in facia noei ctadir Bancei Naţionale (Dacia-România) Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ca schimb da monezi Bucurenţi Cursul pe ziua de 25LMaiu 1888 VAfXKKraMesrz-i % Renta amortisabila ' Kenia aiuortisalula ,, romana perpetua Obligaţiuni destat [Conv.rur. „ Municipale tr. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 6 % ,, ,, ,, 7 „ „ urbane fi % », i, *> 6 % .<■ „ ,, laşi Acţiuni Banca Naţionala 3 % Dosuri oernestt cu prime Leşuri cu prime Emis. 1888 Leşuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prTiae Leşuri tiasiliea bombau „ Otomane cu prime im. cu prime Buc. [20 lei] Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiane „ Ruble hârtie ,. Cursui este socoti t in aur Cump. Vindo 97~1]4 98 A lei 1/4 96 3/4 9- S 100 3/4 88 1/2 250 <05 67 104 1/2 102 % 114 îl4 82 % lOOo 82 13 33 20 43 28 08 19 4» 213 123 lOO 99(4 205* 59 255 105 Jf « 3/4 105 103 95 1/4 63 1' 05 87 15 37 28 46 32 73 22 10 215 % 125 100S 100 210 MARE LOTERIE DE BAN [GARANTATA LEGAL DE ÎNALTUL GUVERN DIN HAMBURG — Lol 1 inatt I 500,000MĂRCI & | caţcel maljmare câştig oferă în ca- D zul cel mai fericit loteria de bani, V ţ cea mal nouă garantată de statul Un i Hamburg bO.zn Însă special: alătu 1 pi era d* 300000 ca 1 eăstig cit mii 200000 a°tre 1 eeetip r; Desfaceri vânzări în comision, de cal trăsuri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfăcătoare resultate celor ce s’au servit de • interventiunea stabilimentului seu. In ori ce moment se gaseste de venzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc. In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive. Bucureşti, Martie 1889. LAMiOSY W.mu um» 11 .< mmm nusi CONSTRUCTOR DE MOKI BIUP.OU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI 49 MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMN1RIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Slnslni de alturi, i urbiue, fiioale hidraulice, Deposii de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. IMetre de Uoarn. Instalatiuni de lumina electrica. Lubricutiune de curele de piele. (Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco) 1054 Xiposrrwfla. G. C. Savoiu Tipărit ca cerneala Ch. LoriUeux-Cle Paris www.dacoromanica.ro Girant responsabil V.S'.OUeorghir