ANUL IV No. 1055
A DOUA1 ED1TIUNE
JOUI 25 MA1U (6 IUNIE) 1889


NUMERUL 15 BAM NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I 31 ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O'A-UNA ÎNAINTE
In BnenrcMci: La casa Administraţiunel In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL BANI NUMERUL ANUNC1URII.E
□ IN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agcnee Havan, Place de la Bourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunoiurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS : se găseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul Si. Ger-main, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
[Mo. 3,—IMatza Episcopiei,—No. 3
APEL LA PATRIOTISM
GUNA-ECHILIBRISTUL
PRELUNGIRI PESTE PRELUNGIRI
PĂREREA
CAMERI DE GOMERCIU SI INDUSTRIE
DIX BUCUREŞTI
PEDEAPSA CU MOARTE
DREPTATE!
APEL LA PATRIOTISM
Aşa dar guvernul s’a hotărît se ia un glas de sirenă şi se facă apel la patriotismul oposi-ţieî de toate nuanţele din Cameră spre a vota bugetele care nu sunt ale unui partid, ci a le ţăreî — precum se zice tot-d’a-una la ceasuri de nevoe.
Se lăsăm de o cam dată ces-tiunea patriotismului la o parte, cel puţin pentru cinci minute şi se vorbim de bugete—care nu sunt ale unui partid, ci sunt ale ţărei.
Am putea răspunde imediat că dacă bugetele guvernului actual sunt ale ţărei, apoi şi bugetele guvernului trecut eraţi tot ale ţerei; dacă cele d’întâiu n’au fost votate, vina nu cade negreşit de cât pe actuala majoritate, care a întârziat prin toate mijloacele chiar cercetarea lor de către comisiunea budgetară.
Intru cât priveşte însă patriotismul Camerei, am putea răspunde că acelaş patriotism la care fac acum apel partizanii d-lui L. Gatargiu, li se impunea şi domniilor lor în trecut.
lată ce am putea răspunde, spre a combate pe adversarii noştrii, fără însă a ne întemeia pe aceste precedente spre a urma o politică de obstrucţionism şi fără a refuza sistematic şi categoric votarea bugetelor, câci nu întră măcar în gândul nostru să intrăm în calea greşită a celor din oposiţia de erî.
Declaraţia d-lui P. Carp în a-ceastă cestiune a fost cât se poate de limpede, preciză şi temeinică.
In privinţa obstrucţiunei, nici nu avea nevoe să afirme că nu aprobă un asemenea sistem şi că or cum s ar presinta discu-ţiunea bugetelor, d-sa înţelege să ia parte la dânsa în mod serios şi folositor. Dar d. Carp a spus mai mult; a zis că întru cât budgetul care se presintâ va fi echilibrat în mod temeinic ear nu prin expediente, e gata şi d-sa şi partizanii d-sale să '1 voteze.
D. Carp, ce e drept, a mai făcut o reservă ; a cerut ca înainte de cercetarea bugetelor să se discute legele financiare, precum şi reforma sistemului monetar. In adevăr întru cât se vor vota sau nu aceste legi, înfăţişarea bugetului se va schimba cu desăvârşire, şi e firesc ca, de oare ce guvernul recunoaşte că aceste legi trebuesc votate, cercetarea lor să vie înainte de bugete pentru a da o temelie serioasă discuţiunei bugetului.
Făcând această propunere d. Carp cerea guvernului să se conforme nu numai raţiune! şi bunului simţ, dar chiar şi usurilor
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
parlamentare, câci până acum s’a urmat astfel.
in caşul de faţă, precauţiunea d-lui Carp, de a se vota înainte de toate legile financiare, se justifică mai mult de cât or când: cu toate făgăduelile guvernului că aceste legi absolut indispensabile vor li votate, nu avem nici o garanţie că ele nu se vor odihni în arhiva Camerei penă la sesiunea viitoare. In adevăr, a-cum 15 zile, tot aceaşi făgădu-eală o făcea guvernul şi cunoaştem cu toţii discuţiunea urmată în consiliul de miniştrii şi in întrunirea de Duminecă a majo-rităţeî, spre a se închide Camera fără votarea legilor financiare.
Or cine poate vedea ce neajunsuri mari ar rezulta din faptul închiderei Camerilor fără votarea acestor legi, fără reforma sistemului monetar care lasă deschise uşile pentru reintrarea a-giului în ţară.
D-nu Carp n’a voit să ia o a-semenea răspundere, şi numai şpre a degaja responsabilitatea d-sale, a făcut aceste obiecţiuni cu totul desbrăcate de or ce preocupare politică. De altminteri d. Carp s’a potrivit în privirile sale financiare chiar cu doi din miniştrii actuali. Ast-fel la întrunirea ţinută Duminecă la otel de France, d-nu A. Lahovari a propus întocmai ceea ce a propus şi d-nu Carp, iar d-nu General Mânu a fost de părere că pe de o parte votarea legilor financiare nu trebue lăsată la sfîr-şitul sesiunei, iar pe de altă parte că guvernul e dator să ia anga-giamentul faţă cu Camera să nu închiză sesiunea fără votarea a-cestor legi.
Mai este un argument care militează în favoarea punctului de vedere al d-lui Carp: legile financiare şi proiectul de reformă a sistemului monetar, trebuesc votate şi de Cameră şi de Senat, pe când bugetul se votează numai de Cameră. Dacă guvernul are dorinţa ca sesiunea de primă-vară să fie cât de scurtă şi ca în acelaş timp toate bugetele şi proiectele financiare să fie votate, nu e nimic mai natural de cât să înceapă Camera cu votarea legilor financiare şi apoi, pe când ele se vor discuta în Senat, parlamentul să se ocupe cu votarea bugetelor.
Ast-fel stând lucrurile, guvernul în loc să facă un apel la patriotismul opoziţiei cerându’i să voteze orbeşte bugetele pentru simplul motiv că ele sunt ale ţărei, ar li mult mai înţelept din toate puncturile de vedere, dacă ar curma toate dificultăţile ce’şi a ridicat singur şi ar urma în mod normal cu dis-cuţiunea bugetelor.
PARTEA EXTERIOARA
DEPESI
Francia
Paris, 4 Iunie. — Circulă svonul că Austria a Întrebat pe principele de Bis-marck. dacă ştirea unul tratat separat între Italia şi Germania este exactă.
St,at,ele-XJfnit.e
New-York, 4 Iunie. —Trei mii de cadavre s’au regăsit la Johnstown ; dar sunt şi mal multe victime de cât se crede.
Turcia
Constantinopol, 4 Iunie.—Regele Mi-lan a sosit In timpul diminetel. Munir-
Paşa, marele maestru al ceremoniilor l’a primit tn numele Sultanului. Regele Milan s’a dus Îndată cu un vapor al marinei imperiale la Ierapia unde va resida.
Germania
Berlin, 4 Iunie. — Gazeta Germaniei de Nord constată neputinţa oposiţiel de i a resturna cabinetul Catargiu.
Aceiaşi gazetă zice, In privinţa afa- [ cerii drumurilor de fer sârbeşti, că re- ’ genta profită de or-ce ocazie pentru a accentua independenţa ţârii, ea va me- j rita ast-fel judecata amicală şi indulgenţă chiar a acelora cari n’aprobă a- ; mănuntele Doliticei d-lui Risticl.
Berlin, 4 Iunie. — E sigur că Impă- \ râtul îu timpul călătoriei sale in Engii-tera nu va vizita Londra.
Reichenbach, 4 Iunie.—O furtună a nimicit multe case şi făbricî. Victimele sunt numeroase precum şi pierderile de vite.
Munster, 4 Iunie. — In Împrejurările oraşului, 12 case s’ao ars.
Berlin, 4 Iunie. — Regele Greciei, la Întoarcerea sa din Petersburgv,a visita pe împăratul Wilhelm.
mele din comun acord, şi sS părăsească toţi câmpul de bătae, atunci Gună, vesel şi u-şurel, suleimenit şi împopoţonat, cu floarea la ureche, se va îndrepta spre liberali, zîm-bind şi fâţâindu-se spre d. Dimitrie Bră-tianu, şi îi va zice, ca Marion Delorme : Ton amour m’a refait une virginită!..
Auzi bazaconie... Fecioria politică a lut Gună pusă la disposiţia liberalilor, şi Gună crede că îl vor primi. Colosal 1
Sunt momente în care filosoful uimit să întreabă dacă într’adevăr Gună are convine-ţia că toată lumea eproastăca dânsul. Crede oare într’adevăr că dupe ce a înşelat pe rând lumea, poate sS reînceapă da capo. Aceasta ar fi culmea impudenţel dacă n’ar fi culmea.,, simplicitâţeî.
Se înşală amicul Gună. Nu va eşi din minister. Va fi dat afarâded. Catargiu, cum nu va mal fi necesar şi cum se va obrăsnici, căci a păstra pe Vernescu la guvern de nevoie e o greşalâ, dar a'l păstra feră nevoie ar fi un viţia. Oameni de moralitatea şi de statornicia d lui Vernescu nu rămân multă
Italia
Roma, 4 Iunie.—Consulul Durando a plecat azi la Triest. Documentele relative la incidentul său au fost distribuite deputaţilor. Eie sunt precedate de un raport scurt ald-lul Crispi care se sfîr-şeşte ast fel: «Reiese din ancheta că d. Durando n’a făcut de cât sâ’şî îndeplinească datoria ce '1 incumbă în asemenea împrejurare ca consul şi se facă să se observe într’un mod strict convenţia consulară în vigoare între Italia şi Austria».
Roma, 4 Iunie. — Majestătile elenice au sosit la Veneţia de unde vor pleca la Viena şi Petersburg.
vreme la locul lor. Trebuesc trataţi ca o maîtresse pe care nu o stimezi, cu care petreci, şi pe care o dai afară cu un prezent când te al săturat de dânsa, fără a aştepta să’ţi puie coarne cu altul.
imuni teste imuni
Guvernul a adaptat un nou sistem de prelungire a sesiunei Corpurilor legiuitoare.
Rusia.
Petersburg, 5 Iunie.—Un consorţium rus a obţinut de la Şahul Persiel semnătura unei convenţiuni preliminare tn privinţa unul proiect de drum de fier care ar pleca din Marea Caspică până la oceanul indian. Această convenţiune reservează Ruşilor construirea liniei. Intervenţia activă a guvernului rus a asigurat succesul întreprindere!.
In loc se facă o socoteală curată şi dreaptă a timpului de care e nevoe spre a se vota bugetele, legile financiare şi toate proiectele de legi presentate de densul şi reclamate în această sesiune extraordinară, chia-mâ Camerile 15 zile şi apoi le acordă cu târâita câte o prelungire de 5 zile.
Ungaria
Budapesta, 5 Iunie. —«Pester Lloyd» revenind asupra toastului Ţarului în care principele Muntenegruluî e calificat ca fiind unicul amical Rusiei, zice: Dacă d. Catargiu va simţi mare trebuinţă de a obţine amiciţia Rusiei, el nu va putea merge aşa departe ca principele Nicoiae. Dar nu va putea dobândi titlul de amic sincer al Rusiei cu un preţ mai mic.
Wi\ GCUILIBUISTliL
Un svon ciudat începe a se respândi în cercurile politice. Dracul vrea sS se facă călugăr. Gună ar avea de gând, într’un timp mal mult sad mal puţin îndepărtat, să părăsească de bună voie ministerul şi să devie şeful Intregel oposiţii liberale.
Ce o mal fi pişicherlîcul ăsta ? Că nici un om serios nu poate crede că vre un act al d-lut Vernescu să fie inspirat de alt mobil de cât de dorinţa nesăţioasă d’a trage, trage, trage într’una pe sfoară pe cine vrea sad pe cine poate.
In specie, problema pare grea de resol-vat. Vernescu, care a întrebuinţat toate mijloacele posibile pentru a rămâne la putere, căruia d. Catargiu ’l-a asvârlit un por-tofolid în noroiQ, zicându’l: apporte, şi care a făcut apporte; Vernescu care s’a dat de a tumba şi care a trecut şi trece zilnic prin o trombă de palme numai şi numai pentru ca să rămâie pe această bancă ministerială pe care vrea să’şl stabilească un drept de embatic; tocmai Vernescu să părăsească ministeriul 1 şi încă de bună voie... mister şi pehlivânie !...
Da. Ar fi greO de a’şl da seamă de cuvintele care pot Împinge pe interesantul Gună la o asemenea hotărâre, dacă n’ar fi o codiţă, dacă n’ar fi şefia partidului liberal care să năzăreşte la orizont. Mi se pare că acolo e miezul, că acolo trebue să căutăm secretul politicei gunistice.
Intr’adevărar fi foarte comod pentru dânsul dacă ar putea procede ast-fel. De vre-o două luni conservatorii se bat Împrejurul cadavrului moral care se chiamâ Gună, ca Troianil şi Grecii; cu diferenţa că aceştia se luptat! pentru trupul lui Hector, şi că noi ne luptăm împrejurul trupului lu! Thersit. Şi când lupta va fi pe sfârşite, când conservatorii obosiţi vor fi aproape să depue ar-
Guvernul recurge la acest sistem nu pentru că e însufleţit de dorinţa de a produce ceva, dar pentru că vrea se’şi puie neputinţa la adăpost şi se arunce în sarcina parlamentu: lui starea de stagnaţiune a lucrărilor.
E atât de adevărat cea ce afirmăm aci, e atât de adevărat că guvernul nu ţine se îndeplinească de cât nişte formalităţi pentru ochii lu-mei, în cât tocmai în zioa când el făcea apel la patriotismul tuturor spre a lăsa la o parte toate discuţiu-nile şi a se ocupa cu votarea bugetelor, d. Vernescu n’a găsit nimic mai nemerit de făcut de cât se provoace un scandal în Cameră.
Cu neruşinarea sa obicinuită a avut lipsa de tact, lipsa de delicateţă se atace pe d. Gherman, în privinţa bugetelor, tocmai asupra unui punct unde vinovat nu era do cât veeinicul Vernescu. De aci, s’a născut un scandal ne mai pomenit: d. Gherman a cerut cuvântul spre a răspunde, spre a limpezi cestiunea şi a demonstra nedreptatea, perfidia chiar a acuzărilor fostului seu coleg; dar majoritatea a cerut închiderea discuţiunei.
Atunci, cu drept cuvânt indignat, un deputat, d. Paladi, a protestat şi nu putem de cât se unim protestările noastre cu ale sale. Precum nu înţelegem obstrucţionismul, nu înţelegem nici monopolul cuvântului pentru cei ce acuză mişeleşte ca d. Vernescu, fără a se da scuzatului dreptul se respunză.
Prin scandal a debutat prelungirea sesiunei de erî, scandal provocat de un ministru, şi ast-fel s’a pierdut o zi. Au mai rămas cinci zile, din sesiunea prelungită, (câci avem două sărbători Duminecă şi Luni) cinci zile spre a se vota : 7 bugete, legile financiare, pensiunele militare şi altele I
Ce caraghiozlâc I
ADMINISTRAŢI UNEA No. 3.—Platza Episcopiei.—I\o. 3.
PAREREA
DINI 1HJCUUESTI
ASUPRA SCADEREI TAXELOR VAMALE
Camera de comerciil şi industrie din Bucureşti a adresat corpurilor legiuitoare şi d-lor miniştri de flnance, de comerciO şi de esterne un memorii! prin care se rosteşte în contra proectulul de lege prin care se scad taxele vamale de la art. 278, 290, 316 şi 317 din tarifa generală şi în care arată cuvintele pentru care această reformă a taxelor vamale ÎI pare râfl chibzuită.
Vom reproduce principalele puncte ale argumentaţiei Camerei de comerciO, re-zervându-ne de a reveni asupra acestui subiect.
Tariful autonom
Ministrul de finanţe,zice memoriul,afirmă că nu s’a putut măcar atinge scopul ce ’şl propusese Tarifa generală din 1886, de a dezvolta industria naţională.
Camera de comerciO combate această a-firmatiune prin alte afirmatiuni, şi, ca argument de fapt, se mărgineşte a adăogi că de când a intrat în vigoare actualul regim vamal, importul mărfurilor care se fabrică şi în ţară la noî a început se de-crească, continuii şi sistematic. Aşa bu-; nioarâ, pe când încălţămintea de la art.
J 278, în cei trei ani anteriori luî 1886, se î importa în o cantitate de 400,000 pene la ! 500,000 kilogr. pe an, în anul 1886 nu s'a j importat decât de abia în o cantitate to-i tală de 300,000 kilograme.
; Naţionalizarea mărfurilor în Elveţia si in Olanda
Se esaminăm acum, zice Camera de co-merciO, un al doilea punct din argumentarea menţionatei espunerl de motive, şi adică afirmarea cum câ mărfurile supuse la taxele destul de urcate ale Tarifei Generale, spre a le evita—bine înţeles—şi a nu plăti de cât drepturile din Tarifa Convenţională, în loc de a se importa la noi direct din tza-rile cu can nu avem tractate de comerciu, sau mal precis din Austro-Ungaria, câcî numai de această ţară poate li vorba, suni — mai nainte de intrarea lor in România — nationalisate în alte State, şi anume: în Elveţia, mărfurile de cismărie de la Ari. 278, precum şi postavurile de la Art. 290 ; iar îu Olanda, ţesăturile de bumbac de la Art. 316 cum şi acelea de la Art. 317.
Aşa să fie oare?
In privinţa postavurilor de Ia Art. 290, datele statistice ale Serviciului Vămilor ne dai! un răspuns cu totul negativ, căci în adevăr —pe când în fie-care din anii 1883, 1884 şi 1885 se importafl, numai din Austro-Ungaria, în cantităţi de la 318 mii până la 444 miî chilograme, — în al II semestru al anului 1886 nu s'au importat de cât numai 87 mii, iar în întregul an 1887 d’abia 416 mii chilograme. Şi cu toată a-ceastă repede scădere a importului din Austro-Ungaria, nu observăm de altă parte nici o creştere a importului aceloraşi mărfuri din Elveţia, de unde—pe când în 1885 ne-aii intrat 15 mii chilograme — Iri 1887 nu am importat de cât 2 mii chilograme.
In cât se atinge de incaltamintea de la Art. 278, constatam acelaşi lucru până la începutul anului 1887: pe când în 1883, 1884 şi 1885 importaţiunea din Austro-Ungaria variază între 375 şi 463 mii chilograme, în al douilea semestru al anului 1886 ea se scoboară de odată la 1 singură mie de chilograme, fără ca în acelaşi timp să întâlnim în importul din Elveţia nici cel mai mic spor. Numai în 1887 găsim câ prin Elveţia, — din care mal nainte nu ne intra nici măcar 1 mie de chilograme pe an, — de odată s’aO importat 153 mii de chilograme, pe când din Austro-Ungaria în tot cursul anului nu ne-aO venit de cât de abia 2 mii.
Tot de asemenea şi în ceea-ce priveşte tesalui'ile de bumbac de la Art. 316, cum şi acelea de la Art. 317.
Pentru cele d’întâifl, ţifra importului din Austro-Ungaria a variat în primii trei ani de la 240 mii la 306 mii chilograme, pentru ca In ai doilea semestru din 1886 să se scoboare de odată la 41 miî şi, în întregul an 1887, să ajungă abia la 20 mii chilograme ; iar cifra importului din Elveţia,— căci de Olanda nici nu poate fi vorba, — după ce în primii trei ani a oscilat între 42 mii şi 107 mii chilograme, în anul 1887 de odată s’a ridicat la 214 mii chilograme.
Pentru cele de al doilea, de la 1883 până la 1886 cifra importului din Austro-Ungaria a variat între 364 mii şi 526 mii chilograme, deschizând în al doilea semestru din 1886 până la 9 mii şi în anul 1887 până la 29 mii chilograme; iar importaţiunea din Elveţia, care în primii trei arh nu se suia de cât de la 19 rmil până la 48 mii chilograme, a atins de odatâ în anul 1887 cifra de Ud mii chilograme.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 25 MAIU
Aşa dar, chiar dintr’aceastâ repede o-chire data cifrelor oficiale, publicate de Însuşi serviciul vftmilor, se dovedeşte cu prisosinţă :
1)	că postavut'ilt austro-ungare nu merg câtuşi de puţin să se naţionalizeze în Elveţia, ci continua a se introduce direct la noi In ţară, şi că, tocmai din cauza taxei urcate ce plătesc astăzi conform tarifel autonome, intrarea lor In România s’a redus la o treime din cantitatea în care se importa înainte de 1886 ;
2)	că cismat'ia austro-ungarâ a început— de la 1887 Încoace —a se introduce în tară trecând mal întâia prin Elveţia, spre a se naţionaliza acolo, însă nu întreaga cantitate ce de obicinuit se importa mal nainte de 1886, ci numai într'o singura treime din-tr’ânsa şi care represintă — negreşit — a-nume încălţămintea fină şi uşoară; pe câtă vreme cele-l’alte douâ treimi, compuse — evident—tocmai din cismâria cea ordinară, grosolană şi grea, din cauza actualelor drepturi din tarifa generală, nu aCi mal putut intra în România cu nici un preţ■ nici direct, nici chiar trecând prin Elveţia;
3)	Ca &i&l teseturile de bumbac albe şah vâp-site,cât şi acelea imprimate şah catifelate, manufacturate In Austro-Ungaria, aCi început ce e drept, iarăşi de la 1887 încoace, sâ se importeze la noi în mod indirect, după ce mal întâi0 se nationaliseazâ tot în Elveţia, iar nu în Olanda—după cum cu mirare vedem că se susţine în citata expunere de motive; dar că şi aceste fabricate nu mal pot Intra în tara noastră decât in catatimi cu mult mai mici ca acelea în care se Introduceau mal nainte de 1886, adică mal nainte de punerea în aplicatiune a Tarifel generale de astăzi.
Toate aceste elemente de fapt nu ne conduc, vrând-nevrând, decât numai la con-clusiunea cum căTarifaAutonomă, departe de a nu ’şl fi putut atinge scopul, —după cum pe nedrept se pretinde,— a exercitat din contră cea mai puternică acţiune în repedea desvoltare ce a luat, în ultimii ani, industria noastră naţională, ocrotind-o într’un mod destul de simţitor de copleşi-toerea concurentă a mărfurilor similare ce odinioară dădeau năvală la noi anume din Austro-Ungaria. GâcI într’adevâr — după cum văzurăm mal sus— în ultimii ani, numai şi numai taxele cele urcate ale Tarifel generale ah fost în stare sâ ţină piept, ca toată eficacitatea necesară, potopului ce ne-arfi inundat din imperiul vecin cu toată acea sumă de fabricate a cărora concurentă se ştie cât e de sdrobitoare pentru postăvăria şi pentru cizmăria noastră. Şi numai mulţumită acestei stăviliri a potopului de peste munţi, atât uneia, cât şi celel-l’alte dintre aceste două însemnate industrii, le-a fost posibil să înceapă a prinde trainice rădăcini în pământul nostru şi sâ capete o desvoltare care mered creşte, din ce în ce mal mult.
Mal este oare nevoie sâ dovedim aceasta?
In lipsă de o amănunţită statistică a miş-cărel noastre industriale, socotim că e de ajuns a aminti aci cele două mari fabrice, una de postav şicea-l’altăde încălţăminte, a cârora productiune îndestulează regulat trebuinţele întregel armate a ţârei. Şi apoi însuşi faptul că, de la 1887 încoace, am început a numai cumpăra de la Austro-Ungaria decât numai de-abia câte o treime din cantităţile de postavuri şi de încălţăminte ce se importai! odinioară de acolo, nu e oare cel mal sigur indiciG de propăşirea acestor douâ industrii la noi, pentru tott cel care nu uită care era natura şi ca litatea celei mal mari părţi din mărfurile cu care neumplead pieţele fabricanţii aus-tro-ungarl?
In cât se atinge apoi în special de cizmărie, mal avem la îndemână încă o probă, şi anume: puternicul avânt ce a luat la
noi în anii din urmă productiunea tăbăcă-rie!,a cărei prosperitate se ştie că depinde în mod firesc mal ales de desvoltarea cizmăriei. De-altmintrelea însăşi tifrele statistice indicând cantităţile de piei tăbăcite ordinare, ce s'ad importat din streinâtate în ultimii ani, nu fac decât sâ ne încredinţeze şi mal mult de însemnatele progrese ce, pe fie-care zi, realizează aceste două industrii cari păşesc mână în mână. Căci într’adevăr—pe când, în cel trei ani anteriori lui 1886, importatiunea pieilor tăbăcite ordinare, în care se coprinde în prima linie pielea de talpă, a variat între 1,034 mii şi 1,696 mii chilcgrame,—în anul 1877 ea nu a mal atins decât numai tifra de768 mii chilograme, mulţumită—se înţelege— pe de o parte urcărel drepturilor vamale, iar pe de altă parte proporţiilor întinse ce a început a lua fabricatiunea indigenă a pieilor fată cu propăşirea cizmăriei.
Şi acum îutrebăm: ce mal remâne în picioare, atât din prima, cât şi din cea de a doua afirmare a expunerel de motive ce analizăm?
Nimic alt decât un lucru : cum că numai vte-o doua treimi din ţesăturile de bumbac şi o singura treime di:i încălţămintea de o-riginâ austro-ungară, şi anume cea mal fină şi mal uşoară, ah isbutitşi încă isbu-tesc a eluda taxele tarifel generale, intro-ducându-se în România după ce mal întâii! se naturalisează în Elveţia, şi numai în Elveţia.
Esistenta reală a acestui fapt o recunoaştem şi noi; dar nu ne putem opri din na-intea Iul cu mânile încrucişate şi fără sâ împingem mal departe cercetarea ce am întreprins: ceea-ce ne şi conduce de-a dreptul la o a treia verigă a argumentării din espuuerea de motive.
(Va urma).
STERI MĂRUNTE
Se scrie din Petersburg: Oraşul nostru e viu emoţionat de descoperirea ce s’a făcut cu ocasiunea reconstruirii unei mori vechi. S'ad găsit anume în pivniţa şi în grădina morii opt schelete, dintre care unele după cercetarea medicală sunt recente. E vădit, că avem a face aci cu un şir de crime. Parchetul anchetează. şi probabil că va ajunge se descopere lucruri de mare sensaţiune.
—	Din Viena vine vestea morţii lui Enric Winterhalder, tovarăşul revolu-ţionari or români de ia 1848 şi autorul multor scrieri inspirate toate de cea mal adâncă dragoste a ţării sale adoptive. Winterhalder a murit în vlrstă de 82 de ani.
—	Dumineca trecută la Ciotat (Fran-cia) a fost aruncat In mare «Australianul», cel mal mare vapor din lume ieşind din fabricele companiei mesagerii or maritime.
10,000	de inşi, între care prefectul maritim din Talon, afi aclamat cea d’ântâ! Intrare în mare a colosului. Acest vapor lung de 152 de metri, e într’adevăr formidabil. El va servi pentru posta Fran-ciel cu Australia.
El e organisat în chip cu totul nod; i maşina are o forţă de 6600 de cai, dând o iuţeală de 19 noduri. 500 de lampe e-lectrice, sonerii, telefoane, completează superba instalaţiune. Alăturea are un vas de scapare acoperit cu oţel, care nu se poate Îneca nicl-o-dată.
I NT EIYIP LARI LE ZILEI
mâl JUDEŢE
Asasinat. — Mercuri 17 Maiu d-nul Gheorghe Cernea, moşul d lui d r. M. Cernea şi propritar al unei vii de la Gâureni comuna Galata, jud. Iaşi a fost
asasinat pe şesul Bahluiulul de către un fost vier al sed, ajutat de un nepot al lui. Victimei i s’a dat mal multe lovituri mortale cu sapa In abdomen şi In piept, tn urma cărora a încetat imediat din viaţă.
înecat. — Soldatul Miniade Vasile din jandarmii pedeştril, scâidându-se în Prut la Ungheni in ziua de 17 Maiu cor., s’a înecat în o bulboană. Corpul sed n’a fost găsit încă cu toate cercetările făcute.
Incendiu. — L i fabrica de hârtie ordinară de la Buşteni, după Prahova, a d-lor fraţi Schiel, a luat foc, în noaptea de 3 cor., o magazie care în parte a ars şi parte s’a distrus. Se zice că focul s’a aprins de la sine din c&ldură, prin nişte capete de chibrituri ce erad prin mulţimea de cutii ce se afla în acea magazie.
DIX STRE1XATATE
Foc mare. — Din Lemberg se scrie că în Podhajce ad ars la 26 Maiu st. n., mai multe sute de case. Ad rămas fără adăpost şi fără pâine mai multe mii de persoane. Miseria e cumplită.
Fulger capricios. — Se scrie din Eperjes despre o furtună în valea «Sze-keloe»: furtuna a atins, afară de comunele Hothars şi Krivany, şi hotarul de la Orlo. In locul din urmă s’a putut observa un joc caracteristic al fulgerului. Un pastor du oi observă, că se apropiâ furtuna şi cauta se ’şi ducă turma acasă. Dar când oile veniră in defileu, îşi aşezară capetele unu! lângă altul şi rămaseră ne mişcate în două grupe. Păstorul se adăposti sub un spimşi vrând sa aştepte aci trecerea furtnnei. Ua trecător de asemenea voi se se adăpostească sub acel spiniş, dar când se apropie la 30 de paşi de el, căzu trăsnetul, trânti pe păstor la pământ şi omori 20 de oi. Capul păstorului fu ras de tot, pe faţă se afla patru dungi regulate in forma unei cruci maltense; hainele ii remaserâ pe partea dreaptă a corpului neatinse, ear pe partea stângă fură rupte In sdrenţe. Tot aşa de bizare sunt ranele oilor. Uneia îi e capul despicat tn două, alteia li e găurit, ear mal multora le e pielea de pe cap jupuită. Trăsnetul a dispărut tn pămând for mând o gaură în formă de pâlnie.
Domnule Redactor,
Cu ocasiunea inventorierei unor acte de la Mănăstirea Strihaia, s’au găsit între altele, doue jacte originale din anul 1654, care presintă mult interes juridic, din punctul de vedere penal, şi dupe care ve alătur cate o copie.
Din citirea lor se poate vedea cu înlesnire, cât de practică era justiţia penală, în ţara românească pe atunci, cât de întinsă era puterea pârcălabilor, şi cu deosebire sunt in teresante din punctul de vedere al dreptului ce ’l avea condamnatul la moarte, de a ’şi răscumpăra capul, chiar în momentul esecutării, prin batii, pământ, sau alte obiecte de valoare.
Aceste acte se păstrează în Direcţiunea generală a Arehivelor Statului, partida M-rai Strihaie, pachetul Nr. 14, actele 7 şi 8 netrebnice.
In lara Moldovei, pe la aceiaşi e-pocă, pedeapsa cu moarte era aplicabilă la cele mai mici furturi. Aşa de esemplu, în Archiva Sucursală din laşi, am găsit un act din anul 1612, în care se vorbeşte despre condamnarea la moarte a unui Onichie, care ar fi furat nişte fiare de cal, şi al că-
ruia cap a fost răscumpărat în mo-mental esecutării, dând in schimb o bucată de pământ (un moş) din moşia Bâlâneşti, judeţul Tutova.
Dacă credeţi că aceste acte ar putea servi celor care urmăresc istoria judiciară, la noi, ve rog d-le Redactor, a dispune se se publice în stima bilul d-v, ziar.
Al d-v. cu stimă.
C. 1). Muniuianu.
Nr. 7. Adică eu Gherea ţiganu scria şi mărturisesc cu acest al meu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna părintelui Eromanahu Teodosie ot Strihaia Egumenu, căci că am fost hoţ de şase cal, iar căpitanul Preda Bologa fiind pârcălab aci ia Strihaia, elm’aG prins ; deci m’afi dus la spânzurătoare, sâ mă spânzure ca pre un hoţ. Deci iar acest părinte ce iaste mai sus scris,el nu m’su lăsat sâ mă spînzure ciad dat pentru mine ughi 30 bani gata în mâna căpitanului Predi Bologăi de m’au scos de la spânzurătoare. ca sâ fiu ţigan la sfânta Mâ-năstire eu şi cu ţiganca mea şi cu feciorii şi cu felile mele de moşie de baştină, că şi mai de Înainte am fost al răposatului Domn Matei Wodă Ba-sarab de moşie, până am căzut într’a-ceasta. Dec pentru aceia (am) făcut a-cest zapis, şi când am făcut acest zauis făcutu-l’em dinainteaatotsoborulul sfintei Mănăstiri şi mărturie fostaG Paul căpitan ot Strihaia, i Lupul Ceauş, o-tam, i Gherghe pârcălabu şi alţii care n’am putut scrie aci, şi pentru credinţă pus-am şi peceţile şi iscăliturile mai jos.
Scrisă luna Iulie I zile anul 716 2 (1654) 1).
Şi am scris eu * *) Stanciul Erodiaco-nul.
soare de felicitare drept răspuns la notificarea ce ’i s’a făcut de către Augustul nostru Suveran că Principele Ferdinand a fost ca Moştenitor presumptiv al Coroanei.
Mai multe ziare au răspândit ştirea că în comuna Rastu, din judeţul Dolj, sar fi ivit locuste în numer ameninţător pentru recolta agricolă din localitate.
Din raportul ce ministerul a primit in această privinţă de la d. prefect al judeţului respectiv resultă că, dacă în adevăr într’un singur loc sau ivit locuste, ele nu sunt din cele vătămătoare, ci din acele obicinuite, cari nu au făcut şi nici pot face stricăciune semănăturilor.
D. Grigore Tocilescu, ilustrul deputat al laşului, vezănd că terenul ’i scapă de sub picioare la laşi, a presintat precum se ştie un proiect de lege pentru înfiinţarea unui gimnaziu la Vaslui.
D. Tocilescu a uitat că crearea acestui gimnaziu e deja prevăzută în legea asupra reorganizărei învăţământului public.
Prin urmare de geaba a mun-
«triat».» r iBGraaBnnj
Pahulcăp. IPeceteS ITeodosieg Eromonahu 1——1	1
cit când a crezut că cu această propunere va putea înşela pe alegătorii Vasluiului.
Nr. 8. Adică eu căpitan Preda Bologa scrisam acest al meu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna părintelui Egumenul Teodosie, cum să se ştie că ’i am vândut pe acest ţigan anume Gherea şi cu ţiganca anume Stana şi cu copii cu tot anume Sultana, Salifer, pentru că acest ţigan carele iaste mai sus scris, el a fost de moşie mal dinainte vreme al răposatului Matei Basa-rab Wodă de moşie, iar când ad fost acum In zilele lui Constandin Şerban Wodă, iar acest ţigan, care iaste mai sus scris, el a furat şease cal. Deci fiind noi pârcălab aci la Sirihaia, l’am prins cu caii şi l’am dus se ’l spânzure ca pe un hoţ; iar părintele Egumenul care iaste mai sus scris, el s’a sculat Împreună cu iot soborul mici şi mari care sunt ai sfintei Mănăstiri de au dat ughi 30 bani gata In mâna căpitanului Predi Bologa de l’a scos de la spânzurătoare, să fie ţigan de moşia MâDâstiriî şi di nimini val bântuialâ să n’aibă. Iar cine se va scula cu vre-o pâră să n’aibă nici o treabă la Mănăstire, ci sâ caute la mine; şi când am vândut pe acest ţigan fostau la tocmeala noastră anume Pahul căpitan, i Lupul Ceauş, i Gherghe pârcălab, de aceasta am scris, şi am scris efl Toader Logofătu.
Scrisă luna lule 1 zile. Anul 7162") (1654).
capet&nS Bologa I
IN F 0 R M A TID NI
M. S. Regele a primit din partea A. S. R. Marele Duce de Mecklemburg-Schwerin o scri-
*) Text slavon în original.
*4) Text slavon în original.
Azi la ministerul de interne s’a ţinut un consiliu de miniştri.
D. Vernescu părea furios când a eşit din consiliu.
D. Efrem Ghermani prefect de Vlaşca ’şî-a reînoit eri demisia.
D. colonel de cavalerie Kiri-ţescu pleacă Luni sau Marţi în Austria pentru a cumpăra un oare-care număr de cai necesari cavaleriei noastre.
-ass-
O veste bună pentru amatorii de covoare şi obiecte de artă.
D. Gachet, secretarul legaţiunei franceze, plecând mâine seară spre a ocupa noul seu post de la ministerul afacerilor streine din Paris, e nevoit se desfacă cu preţuri foarte reduse frumoasa sa colecţiune de covoare, tablouri şi obiecte de artă.
Cei-ce doresc se cumpere asemenea obiecte le pot vedea numai astăzi şi mâine (Miercuri şi Joi) la domiciliul d-luî Gachet, strada Modei, No. 5, casa Pişcă.
Eri seară mai mulţi partisanî ai d-luî Dimitrie Rrătianu s’au întrunit în casele d-sale şi au discutat cestiunea organisărei grupului liberal-disident.
La această întrunire intimă n’a
i
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA*
(52)
HECTOIt lUALOl
DREPTATE!
Partea III.
IV
(Urmare)
—	O se îuorezl la grădină, după de-un ?
—	Nu cred: dar dorind că a mea şi acea a fratelui meG să rămâe aşa cum eravl când le căutam amândoi, am sâ cer mamei ca d-ta singur să fii însărcinat cu întreţinerea lor; as-fel nu vor primi nici o schimbare.
—	O! de sigur; ş’apoi d-ta o se fii a-colo ca se ’mi spui cum vrei se fie, şi poţi se te increzi că aşa vor fi.
—	Cea ce vreţi, e se rămâe aşa cum le a lăsat frate-meu.
Ast-fel dar Săniei nu’I mai impunea lucrările obositoare la care erau siliţi înaintea morţii celui mai mare; şi asta era de mareînsămnătate ca descoperire de şi concluziile ce se puteaG trage e-raG întunecate.
Ia adevăr, atunci când se hotărîse ziua întoarcerel la Veneţia, la ultima visiU a lui Săniei la Hega, să vorbise
despre regimul de urmat după sosirea la castel, şi Săniei îşi dăduse părerea îu sensul celei mal depline libertăţi.
—	Vel face cum vel voi, zisesă lui Valerian; nici o dată nu mî-am schimbat idea că exerciţiile trupeşti îţi sunt neaparate mai mult de cât ori când! dar de altă parte, socotind că ori ce im-potrivire îţi trebue înlăturată şi că înainte de toate nervozitatea d-tale prea înteţită trebue cruţată, nu te silesc la nimic; din acele exerciţii vei face acele care ’ţî vor plăcea; tot ce’ţl cer e ca îndeplinirea celor ce vei păstra sau vel adopta se precumpănească întru cât va lipsa celor ce vei părăsi.
Valerian se folosise de astă învoire pentru a sta la castel cât mai puţin şi aş petrece timpul pe afară, cu Buscail, care, spre mulţumirea şcolarului săG, primise se Încalece, oricât de puţină slăbiciune avea pentru călărie.
—	De graba te vei deprinde, îi spusese Valerian. Şi Buscail se învoise, ne putând refuza nimic drăguţului de băât pe care din zi In zitl iubea mai mult.
Intr’o vreme, băetan, şi fiG de ţăran ce era, tncâlecase cal fără şea spre al duce la adăpost sau la arat prin urmare ştia aproape se se ţie pe cal, şi de ajuns era; restul„8aG ar fi sa vie sau nu prin obiclnuinţâ, puţin li păsa; nu prin graţie lui de călăreţ vroea el se strâ-luceasască.
PlecsG de dimineaţă —cea ce încă nu *i prea plăcea Iul Buscail, dar primea — şi îmbracăţi bine, cu mantale de cauciuc, se plimbafi prin împrejurimi, nu
numai prin pădurea de la Halta safi Chantilly, ca pe vremea lui Calixt, dar în depărtare; pe la Ermenonville, Mor. tefontaine, Royaumont, Beaumont, ori şi unde era ce-va de văzut; dejun^G unde apucau şi se întorceau într’un târziu ia Castel — când ţelul plimbărei era prea îndepărtat, atunci luaG trăsura sau trenul, şi atunci adesea plecau şi mai de dimineaţă, spre a se întoarce şi mai târziu. Dacă vremea era prea rea sau prea aspră, se duceau la Paris, şi reîntrând în totul In menirea lui de preceptor, Buscail ducea pe şcolarul săG la vre un curs interesant saG el însuşi îi da o lecţie la Louvre, la Glu-ny, în galeriile grădinel Plantelor; şi ori-când pretutindenea, asupra ori cărui obiect, vorbea tot bine, atât In privirea ştiinţei cât şi a artei, a istoriei In cunoştinţă de materie, cu dibăcie, şi mal adesa în mod strălucit — Valerian îl asculta sau ba, nu ’I păsa; el era distras, sguduit, aruncat în afară de ale sale cugetări.
Şi iată tocmai pentru ce mama lut primea se lipsească el lung timp de acasă, de şi ar fi dorit se ’l ţie lângă ea. Gând se Întorcea ii spunea ce făcuse peste zi, şi ea auzindu-î întrebuinţarea, primea fără împotrivire, de şi nu fără durere, ca cea de a doua zi se fie urmarea precedentei; primblări calare saG duceri la Paris îl eraG tot de folos, unele în privirea sănătăţeî, altele pentru desvoltarea lui morală, şi unele şi altele pentru starea lui sufleţe8scă.
La început se temea ea ca viaţa asta
se nu’i fie prea obositoare, pracum se temea că şi strânsa lui legătură ca Buscail se n’aibă urmări supărătoare, a-mintindu-şl obiceiurile acestui din urmă: dar Săniei o liniştise.
Pentru a înlătura primejdia ce putea se vie din partea lui Buscail era mijloc simplu şi uşor: nu era de cât a cere lui Valerian ţină socoteală de ce cheltuia ca măsură de regulă pentru a şti pe ce se duceafi banii ce mama luiîi da pe cât dorea, şi de pe acele sau se constate banii cheltuiţi prin restauraţii; ast fel se încredinţase ea că dejunurile lor, din ori ce loc. saG la han Intr’un sat, saG In vr’o mare cafenea de la Paris, erau ori şi când foarte amăsurate, nu numai că mâncare, dar şi ca băutura, punctul de căpitenie. — Dacă mal aflaG din când tn când de vr’o posnâ a lui Buscail nici o dată nu o făcuse cu şcolarul săG; aştepta se rămâie singur, şi atunci, când ispita era mare, ÎI mal făcea şi el câte un hatâr, dar fără a so uita pe sine cu desevârşire când In vremele dintâi ca era la castel.
Despre oboseală, II spuse se nu să îngrijască, devreme ce el ca medic o sfătuise chiar.
— Când ai plecat la Haga, durerea lui Valerian m’a pus pe grijă, astăzi pot se ’ţi o spui; se arăta atât de sdrobit, atât de răG cu d-ta, atât de sălbatic cu mine, că aveam temeri puternice: bieţii băeţl se prea iubeau între el cererea ce ţ’a făcut de a să duce în Italia, chiar despârţir.du se de d-ta care ’I eşti atât de dragă, dovedea groaza ce avea de
acest castel unde murise fratele seG; şi te’aş fi sfătuit se primeşti cererea lui, dacă, pe de o parte, nu aş fi ţinut se privighez sănătatea lui, şi dacă, pe de alta, acea despărţire nu ţ’ar fi fost prea dureroasă. Groaza lui de astă casă tot II mei ţine încă. Fuge de ea cât poate, se nu ’l reţii încă mal mult de cât se cuvine. Lasă’l dar se alerge pe câmpie, saG se meargă la Paris când II place şi nu te temei de osteneală; ea ÎI ucide măhuirea se fim fericiţi de cea ce este. — Drept care In loc de al reţinea, vreaG se ’ţi propun se ’l dai şi mai mare libertate, şi se încuviinţezi acea călătorie ce ’ţi cerea, nu de Îndată, nu vreau să rămîl singură — dar după ce vel fi născut copilul.— După ce te vel îndrepta, avănd cu d la pe copilul nostru, care’ţi va ocupa inima şi viaţa, lasă pe Valerian se plece; va fi tocmai de primăvară, timpui cel bun pentru călătorie In Italia. In timpul verci se reîntoarce prin Tyrol, prin Sviţera, unda ne vom duce se ’l Întâlnim, de vel vroi, şi când ne vom aşeza la Paris, pe la finele Iul Octombrie, vei avea măngâerea de a fi împreună cu fiul d tale sănătos şi ca minte şi ca corp.
(Va urma)
![■■■ • r
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 25 MAIU
luat parte nici un liberal-disi-dent-lateral.
Erî Senatul a discutat şi a votat în secţiuni legea presentatâ de d. general Mânu asupra înaintărilor în armată.
Apoi Senatul a votat tot în secţiuni legea care modifică în parte legea monopolului chibriturilor.
Un deputat vernescist spunea erî că locul d-lui G. Vernescu nu e în ministerul de azi şi va face tot posibilul pentru a’l scoate de acolo.
Acest deputat mai adăoga că d. G. Vernescu e destinat a li şeful partidului liberal.
Consiliul comunal e convocat pentru mâine seară la orele 8 şi jum. spre a discuta mai multe cestiuni la ordinea zilei.
Intre acestea cele mai importante sunt:
Resultatul mai multor licitaţii cari s’au ţinut.
Cererea Socielăţei de construcţii relativă la plata lucrărilor.
Luarea în posesiune chiar de acum a grădineî de la Filaret, proprietatea d-lui Cerlendi şi a-visarea la mersurile necesare pentru întrebuinţarea ei şi pentru infiinţarea unui spital pe terenul acelei grădini în toamna anului curent.
CereFea societăţei Furnica de a i se da grădina Gismigiu pentru serbări.
Creditul de lei 7660 29 pentru plata iluminăreî electrice de la abatoriu, etc, etc.
CORPURILELEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 24 Maiu 1889
La orele 2 şedinţa se deschide sub pre-şedentia d-lul G. Mârzescu, fiind prezenţi 73 dd. senatori.
Sumarul şedinţei precedente se aprobă.
Se respinge proieetul de lege care autoriză comuna Ţibăneştl (VasluiQ) să perceapă o a 3-a zecime peste cele existente.
Se adoptă proiectul care autoriză pe comuna T.-Măgurele s6 perceapă câte o taxă de 2 lei de edificiu, pentru a ’l servi la pa-vagil.
D. Flondor citeşte apoi raportul şi proiectul de lege privitor la modificarea lege! monopolului chibriturilor şi cărţilor de joc.
Legea se votează.
Senatul trece Iu secţiuni.
CAMERA
Şedinţa de la 24 Maiu 1889
Şedinţa se deşchide la orele 1 şi 20 sub preşedinţa d-lul Ilariu Isvoranu, vice-pre-şedinte.
Presanţi 116 d-nl deputaţi.
Se Îndeplinesc formalităţile obicinuite.
D. Mildiadi T/.oui cere s6 se puie la ordinea zilei proiectul pentru construirea liniei ferate Dorohol-IaşI.
D. Poenaru-Bordea interpelează pe guvern ce idei are âsupra organizârel administrative.
D. preşedinte al consiliului, aşa precum ti e obiceiul, promite că la toamnă va aviza.
D. C. Kacaclune zis PopovicI, cere se se puie la ordinea zilei interpelarea d-lul N. Pilipescu asupra hoţiilor făcute de fostul şef de gară dela RâcăciunI, G. PopovicI.
D. vice-presedinte, respunde că va a-aviza pe d. N. Filipescu.
S6 întră în ordinea zilei.
D. IV Blaramberg urmează discursul săil început ieri asupra bugetului Eforiei spitalelor. D. Blaramberg arată cauzele ce au făcut pe efori se menţie postul de director precum şi acelea ce ’l a făcut ca se înfiinţeze postul de inspector al bunurilor Eforiei. Apoi oratorul dă pe faţă, cu acte, toate hoţiile petrecute sub regimul colectivist In administraţia acestei eforii. La La ora 3 d. Blaramberg termină repeţind cele zise de d-sa ieri cum căAdunarea are dreptul numai d'a aproba sad respinge bu getul eforiei dar nu d’a amenda acest bu get, căci atunci ar fi a face act de admi nistraţie şi Camera n’are nici un drept la aceasta de oare ce ea nu dă nici o resursă.
D. G. Paladi vorbind în cestia de regm lament zice că dreptul de aprobare a bu getnlul implică şi ideia de amendare.
I). G. Apostoleanu în mod aliflos arată Camerei că In tot-d’a-una s’au votat bugetele Eforiei în bloc fără discuţie şi prin urmare roagă Camera sfe proceadâ şi data aceasta tot ast-fel.
D. Gr. Crlscnglii vorbeşte asupra tra tamentulul personalului contencios. D-sa întreabă care e interesul d’a se augmenta numărul avocaţilor precum şi salariile lor. Terminând d. Crissenghi propune un amendament.
D. G. Paladi cere suprimarea postului de director la Eforia spitalelor.
Amendamentele d-lor Crissenghi şi Pa ladi se resping
Bugetul în total se pune la vot cu bile
Rezultatul votului
Votanţi
Bile albe pentru Bile negre contra
92
90
2
S6 ia apoi în discuţie proiectul prin care Ministerul de finanţe este autorizat a încasa la Stat în cursul exerciţiului 89—90 toate sumele debitate până la 31 Martie 1889 şi provenite din vânzarea moşiilor Statului care aO fost afectate la plata biletelor hipotecare şi la strângerea datoriei publice.
D. Paladi combate acest proiect zicând că această sumă este un împrumut pentru plata cheltuelelor ordinare şi plata a se efectua prin emisiunea de rentă.
D. G. Vernescu ministru de finanţe, răspunde că acest proiect este pentru e-quilibrarea bugetului, făcut de d. Gher-mani şi aprobat de comisiunea bugetară. D-sa termina rugâ.nd Camera se voteze a-coperirea lacunelor din buget cu aceste venituri care nu-sunt de cât pentru anul acesta.
Se pune la vot luarea în considerare a proectulul de lege.
Rezultatul votului
Votanţi 106
Bile albe pentru	80
Bile negre contra	26
D. Paladi continuă a combate proectul de lege care s’a luat deja în considerare.
D. Preşedinte al Consiliului zice că nu mal pune dări pe ţară.
D. Paladi. Acesta ’l meşteşug electoral. D. Preşedinte al Consiliului termină rugând Camera se voteze o dată acest pro-ect de lege de vreme ce s’a luat deja în considerare şi Comisia bugetară l’a primit.
Discuţia se ’nchide şi se pune la vot cu bile proectul de lege în total.
Rezultatul votului
Votanţi iOi
Bile albe pentru

Bile negre contra
La ora 5 şedinţa urmează.
82
19
Plaivaz.
O convorbire u avut azi loc între unii miniştrii şi d. Petre Carp, în ■privinţa cestiuneî votâreî bugetelor.
S'a propus ca se se pue imediat la ordinea zilei a Cameriî proiectele financiare şi reforma sistemului monetar, precum ceruse d. Carp, şi apoi se se voteze bugetele.
Un modus viveildi este pe cale d'a se stabili, asupra tutulor acestor cestiuni.
X
Aflăm că Principele Al. Cuza s’a logodit cu liica Prinţesei Adela Morusi.
Călduroasele noastre felicitări.
X
D. Lascar Catargiu pregăteşte o importantă mişcare în personalul administrativ, pentru după închiderea Camerilor.
Se vorbeşte intre altele că d. Donicî, actual prefect de Vaslui, va fi numit secretar general al ministerului de interne şi că d-lui Scarlat Rosetti se va încredinţa una din prefecturile din Moldova X
Azi a venit înaintea Curţii de apel din Capitală procesul d-lui Poteca, fost prefect colectivist la Vlaşca.
După cererea d-lui Poteca procesul sa amânat pentru ziua de 12 Iunie.
*
In întrunirea ce s’a ţinut erî seară la d. Dimitrie Brătianu, d. G. Tocilescu a fost esclus din grupul liberal-disident.
X
D. comandant Maranda, deputat în Parlamentul italian, trecând prin Capiţală a fost primit azi de către M. S. Regele.
X
Astă seară se va ţine la d. Dimitrie Brătianu o noue întrunire a deputaţilor din grupul liberal-disident.
Încet, încet reviu la matca a -cestui grup acei din membri cari au arătat veleităţi de a urma pe d. Lascar Catargiu.
Deja erî, doi din aceşti desilu-sionaţi au luat parte la întrunirea d-lui D. Brătianu.
X .
Îndată după închiderea Corpurilor legiuitoare, comisia de in* formaţiuni va începe lucrările sale pentru a le termina şi a ’şî formula raportul.
Cea mai mare parte din membrii acestei comisiuni au decis se rămâe în Bucureşti până la terminarea cercetărilor.
X
Mai mulţi membrii ai Corpului didactic din Bucureşti roagă pe colegii lor sâ se întrunească Joi 25 Maiu, ora 8 seara, în sala făcu Ităţei de drept, la Universitate spre a discuta împreună asupra
proiectului de lege privitor la asimilarea cdtor-va licee particulare cu liceele Statului.
X
Biuroul Camerei a luat hotă-rîreaca în timpul vacanţelor parlamentare toţi funcţionarii Camerei se fie detaşaţi cu serviciul permanent pe la diferite ministere, de oare-ce ei primesc salariu şi in timpul vacanţelor fără se facă însă nici un serviciu.
X
Putem afirma cu mare siguranţă că dd. Mârzescu şi Ţoni pe care Naţiunea şi Lupta îi numesc laterali, nu vor mai intra în ministerul d-lui Lascar Catargiu.
1). Mârzescu e teribil de deziluzionat.
In schimbul portofoliului ministerial ni se afirmă că d. Lascar Catargiu a oferit d-lui Mdr-zescu o funcţiune importantă care să 'i permiţă să păstreze şi foto-toliul său de senator al laşului.
Nu ştim dacă d. Mârzescu a refuzat sau, a primit funcţiunea ce i s'a oferit.
Credem însă că va primi.
X
Din eroare am anunţat că d. Micescu, deputat liberal-naţional, a votat alaltă-eri pentru d. Vernescu.
D. Micescu era absent din Cameră pe timpul votului.
X
D. i. G. Cantacuzino, efor la spitalele civile, îşi a dat azi di-misiunea din acea funcţiune.
Interesele sale particulare l’au forţat să renunţe la această demnitate.
X
M. S. Regele a inspectat erî regimentul 2 şi 3 de Vânători precum şi biurourile fortificaţiilor.
X
Azi la orele 4 are loc Garden Party dată de d-nu şi d-na G. Filipescu la care asistă şi M.M. L.L.
X. . .
Consiliul de miniştri care s’a ţinut azi, s’a ocupat mai cu seamă cu afaceri curente, aprobând diferite referate.
X
Azi s’a presintat la poliţie un tener de 19 ani care a declarat că trecând printr’o pădure şi fiind atacat de un reu-făcător l’a înjunghiat pe acesta şi l’a lăsat mort.
Tenerul a fost arestat şi parchetul a fost sesisat de caşul seu.
ŞTIRI FINANCIARE
Din seria adunărilor generale din a-nul acesta a mal rămas pe tabloii numai aceia a Societăţii de construcţiunl, şi aceasta se va ţine Duminecă la 28 Maiu.
Până acum nu s’a publicat bilanţul general, dar, dupe informaţiunile noastre, nu se va distribui nici un dividend nici anul acesta, preferându-se a se a-dăoga la fondul de reservă beneficiul realisat, de aproape 140,000 lei, spre a se consolida situaţiunea bilanţului.
*
¥ ¥
Prevederile noastre asupra urcării al cărei obiect aii fost estimp Băncile Naţionale pare a se adeveri. In a-devăr, a fost de ajuns a se acoperi întru cît-va decuvertul, pentru ca urcarea se înceteze. Mai mult încă,seobservă chiar o pornire spre scădere, care a făcut ca astâ-zl Băncile se atingă cursul de 1005, adică cu 35 unităţi sub cota de Sâmbăta.
*
¥ ¥
\ JBiletele de Bancă sunt căutate, fără nici un agio, contra aur.
#
¥ ¥
In acţiunile societăţilor de asigurare, prea puţine afaceri. Naţionalele sunt oferite cu 237 iar Daciile sunt căutate cu 262. Tendinţa liniştită.
Memoriul Cameriî de comerţ din Bucureşti, prin care se arata inconvenientele unei modificări a tarifului autonom, a fost distribuit azi Cameriî. Intr'o întrunire restrînsă ţinută erî într’un cerc de tăbăcari s’a luat hotărîrea de a se interveni pe lângă guvern ca sS se renunţe la reducerea tacsel vamale actuale.
¥ ♦
Cursurile cerealelor din piaţa noastră au fost acestea pe ziua de erî:
Grâu fibre 59 hectolitru 7.75 Porumb » 58	»	4.75
ULTIMA. ORA
Epitropin generala a ospitaleler si ospicielor casei sf. Spiridon
Franoia
Paris, 5 Iunie.— Camera a respins cu 314 voturi contra 232 amendamentul presintat în fle-care an de stânga şi 1 care cere suprimarea ambasadei pe lângă Vaticanul.
Senatul a adoptat proectul deja votat 1 de Cameră după care inspecţia cărnu- 1 rilor tăiate se va face de acum Înainte chiar la graniţă.
Paris, 5 Iunie. —D. Carnot s’a întors ' In timpul serei la Paris; el a fost foarte 1 aclamat.
Paris, 5 Iunie. — Principesa Ciemen-tina a plecat în timpul serei întorcân-du-se ia Sofia.
Paris, 5 Iunie. — Se asigură că dosarul complect al afacerii Boulanger s’a trimes erî de comisiunea Înaltei curţi parchetului.
Paris, 5 Iunie.— După ştirile din San-Prancisco un uragan teribil a pustiit Hong-Kong. Se semnalează 10,000 de victime şi păgubi enorme.
Austuia.
Viena,\5 Iunie. — Ziarele critică reso-luţiunea luată de societatea geografica berlineză de a declina or-ce participare la congresul internaţional geografic ce va avea loc la Paris.
Viena, 5 Iunie.— Fremdenblatt des-minte că Castelul Lsttovitz, proprietatea comitelui Kalnoky,arfi fost desemnat ca cartier general al împăratului pentru manevrele de toamnă.
Franoia
Paris, 5 Iunie. — La banchetul oferit d-lui Tirard de către comitetul italian la Exposiţie, d. Camondo care presida, a constatat imensul succes al Exposi-ţiel. El termină bând pentru prosperitatea Pranciel. D. Tirard a mulţumit bând pentru prosperitatea Italiei.
Englitera
Londra, 5 Iunie. — Times primeşte din Viena o depeşă care desminte ştirea după care regele României ar avea in-tenţiunea de a abdica în favoarea principelui Perdinand.
B0ALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BARBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare, după experienţa de 18 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. îl, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvuy.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
107
VASSLE VINES
Doctor iu drept de la Facultatea din Paris
ADVOGAT
1262	58, Strada Scaunele.
DE ÎNCHIRIAT
de la 2 3 aprilie 1889
Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), doue-spre-zeee o-dai, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa.
A se adresa Str. Pitar-âlosu 5. Aceasta casa e si de vânzare. Venit anual 8000 iei.
ne ADCNnATm°5ia Parscovenl, Ut Antnu A I judeţul Romanaţl, în depărtare de o jumătate oră de gările Pietra, Vlăduleni şi Balş, cu începere de la Aprilie 1890.
întinderea moşiei este de peste 3200 pogoane. Doritorii se pot adresa la d. D. C. Popescu, avocat, 49 Calea Dorobanţilor, Bucureşti.	1672
DOCTORUL
GEORGE C. NANU
De la facultatea diu Paris
Medic şi şef de clinică la spitalul Colţea anunţă clienţilor săi că ’şi-a schimbat domiciliul în strada Polon» 25. ConsultaţiunI de la5—6 p. m.	1256
nr W CM 7 A DC pădurea dupe moşia Ut VtriZ.Anil Parascoveni, 135 pogoane stejar, lemn de lucru, şi 40 pogoane zăvoi. Doritorii se pot adresa la d. D. C. Popescu, avocat, 49 Calea Dorobanţilor, Bucureşti.	1267
BURSA DE BUCUREŞTI
24 Maia 1889
4 0/0 amortisabila . .	. Sî 05
5 0/0 amortisabila. . .	. 96 7/8
5 0/0 funciar rural. .	. 97 3/8
7 0/0 funciar rural. .	. 105 4/2
7 0/0 funciar urban .	. 104 7f8
6 0/0 funciar urban .	. 102 1/4
5 0/0 funciar urban .	. 95
6 0/0 urbane Iaşi. .	. 82 7/8
lianei Naţionale . .	. 1008
Dacii		. 262
Construcţii		. 127
Naţionala asig . . .	.237
Londra 3 luni. . . .	. 25 27
Londra cheque . . .	. 25 15
Paris 3 luni ....	. 99 70
Paris cheque ....	. 100 32
Berlin 3 luni ....	. 123 45
Berlin cheque. . . .	. 123 90
Agio		
ANUNCIU
Fiind că d-na Maria Ghiţescu aren-daşa moşiei Bâceştil cu Târguşorul de pe ea din jud. Romao, proprietate a casei Ospitalelor sf. Spiridon din Iaşi nu a achitat câştiurile datorite ne-conformându se ast-fel condiţiunilor contractului încheiat; Epitropia generală în conformitatea art. 6 din contract scoate în rearendare zisa moşie pe compta d-sale pe restul anilor ce mal avea a stlpâni adică de la 23 Aprilie 1890 până la 23 Aprilie 1895.
Se publică aceasta spre cunoştinţa concurenţilor că mezatul pentru rearen-darea moşiei BâceştI se va ţine în camera epitropiel generale în ziua de 20 Iunie viitor a. c.
Concurenţii pentru a putea fi admişi la licitaţie trebue să se presinte în camera epitropiel generale In arătata zi ora 1. p. m. Întovărăşiţi de garanţie pe valoarea de 8000 lei în bani saii efecte publice.
Efectele publice afară de acele ale Statului nu se vor primi de cât pe cursul zilei.
Condiţiuuile se pot vedea în or-ce zi de lucru la cancelaria Eforiei generale.
Ministerul Agrieulturci, Industriei, Comerciului si Donieuielor
PUBLICATIUNE
Ministerul trebuind a înfiinţa o farmacie filială la farmacia balneară Că-limimeşti-Căciulata care se va instala în două camere ce se vor da gratuit de minister în timp de trei ani, publică spre cunoştinţa tuturor persoanelor doritoare, ca se se presinte la minister, secţia administrativă d8 la 10 la 12 ore a. m. pentru a arăta condiţiunile sub care primesc a face această instala-ţiune.
Propunerile vor trebui făcute în termen de cinci zile de la data acestei pu-blicaţiuni.
DESCHIDEREA NOULUI RIAGASIN
DE
COLONIALE SI DELICATESE
Vînd mult şi sâştig puţin, avantagiu consumatorilor

T. C. CHRISTOFOR
„La IVIa.r'inar'“
Colţul Episcopiei şi Calea Victoriei, vis-a-vis de hotel Orient
Zahăr franţuzesc	kilo i—10
Zahăr cubic	»	1—20
hafea rnartinică cal. I	»	4
Cafea Rio	»	I	»	3—60
Luminări Apollo verit. 560 gr. 1—65 » de lux cal 1 kilo 1—40 Unt-de-lemn francez Nisa »>	3
»	grecesc	»	2
Orez turces	»	50
Făină de Pesta cal.	I	»	60
Făină de Pesta cal. II	»	40
VINURI DE MASA .ALESE Conservate de mine în propriele mele .	pivniţe
Vin negru de Oreviţa vechi de 4 ani litru 1 fr.
Vin negru de NicoreştI vechi de 4 - ani litru 1 fr.
Vin mischetde DrăgâşanI vechi de 4 ani litru 1 fr.
Ţuică veche de 10 ani a d-lul Isaia Lerescu, litru 1 fr. şi 40
1249 Cu stimă, C. T. Christofor.
LA MAGASINUL
DE
DROGUE, COLON. SI DELICATESE
ION TEII)
Succesorul lui
GERSABEK-OVESSA LA „CÂINELE NEGRU11 STR. LIPSCANI
Au sosit si sosesc din 15 in 15 zile
APE MURALE NATURALE
din toate sursele indigene si streine Comandele efectuez în toată România.
Asemenea toată producţiunea untului proaspăt din PăşcanI proprietatea d-lui Colonel Blaramberg se allă de vânzare numai în sus-numi-tul magasin.
ANUNCIU
Aducem la cunoştinţa onorabilului public care doreşte a vizita băile de la Slănic, că avem o vilă în interiorul Băilor construită încă din anul trecut compusă din mal multe camere complect mobilate situată pe o poziţie din cele mal frumoase.
Doritorii care vroesc a avea camere cu luna saii cu sezonul se pot adresa pentru informaţii la sub scrişii proprietari In T.-Ocna.
1258
Petre Muuleanu ct fii.
Ape minerali naturali admise prin Spitaluri.
Qrt in f Ion n PooX® affccţninilo căilor digestive, Ot4 //lL'mdCUli greutăţilor de stomac.
P rPPÎPIIQP Pentm Fiore, piatră Iu Hoftfc, dureri d« l I CuICUuu stomac, ficat şi piatră la băşica nilului.
f) âcirPP l)ontru constipatiimi, noln/rănarca udului,pintrl| UCull CC colici lu rărunchi, boila nilului,
Dopositul Apelor minerale Tu tăie pharmocialo	^
Forto plăcută la băut singură sen ou beuturl ordinare. i Uă buteleă po <)L
Societă Generale a VALS (ărdăche) in Francii,
www.dacoromamca.ro
EPOCA - 25 MAIU
HMBaaa——
CASA DE SCHIMB 102
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 2îi
Compara si vinde efecte publice si fa.ce or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti
24 Maifi 1889
5 0/0 Renta amortieabila
5	0/0 Renta perpetua 8 0/0 Oblig, de Stat
0/0 Oblig, de et.drum da ter 7 0/0 Scris. func. rurale fc 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scrie. func. urbane
6	q/0 Scris func. urbane 6 OiO Scris. func. urbane
5	0/0 Urbane laşi
6	G/p împrumutul comunal Oblig. Casai pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
■ Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini auatriaci Tendinţa fermă
Gump.i Vend.
06	1/2 97
07	08 100 1/4 100 3]4
106 07 li 5 102 00 82 ■ 88 : 250 45 990 250 240 120
213
ii»
1051/2 97 1/2 105 1 2 102 1(2 95 114
83 -
89
254
55
1005
260
250
130
15
214
0C0LAÎ
PARIS
CEA MAI MARE FABRICA DIN LUME
Diplome de ondre la toate Expositiunile
Vcnzarca Zilnică întrece 50,000 Kilograme
Se gâssesce Ia principalele Magasine de Confîserie si băcănie
CASA DE SCHIMB 805
! MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie OMka Sir. Lipscani, in facla noei cladir Bancei Naţionali IVacia-Bomdnia)
1 Cumpără si vinde efecte publice si faoe ori-ce schimb de monezi
Buonrest.i
Cursul pe ziua de ib^Maiu 1888
Cump. Vinde
4	% Renta amorlisabila 6 % Renta amorlisahlla
6 %	,, romana perpetua
6	% Obligaţiuni de stat [Conv.rur.
5	%	„	Municipale
10 fr. ,. Casei pens. [300 L.)
7	% Scrisuri funciare rurale
5 96 »,	i*	*i
7 %	„	,, urbane
6 %	,,	,,	,i
5 %	"	laşi
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losurl serbestl cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losurl Rasilica bombau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Marct germane Bancnote francese „	ltaitane
tl	Ruble hârtie
..Cursul este socotit In aur
30 3/4 r S 100 3/4
88 1/2 250 • 05 97
<04 1/î
102 K
94 3/4 82 % 1000 82 13 33 20 43 28 08 19 42 213 123 100 jgX
265
97	1|4
98	* 101 1/4
255 105)4 97 3/4 106 103
95 1/4
63
1005
87
15
37
28
40
32
73
22
e0
215 % 125 100 H 100 270
Bl- 500,000
cel mai mare câştig Îd cazul cel mal norocos.

îl
Câştiguri	Mărci
1 a	30 LU
1 a	200,000
1 a	100,000
1 a	75,000
1 a	70,000
1 a	65,000
2 a	60,000
1 a	55,000
1 a	50,000
1 a	40.000 30.000
1 a	
8 a	15,000
26 a	10,000
56 a	5,000
106 a	3,000
203 a	2,0000
4 a	1,500
608 a	1,000
1018 a	500
30 a	300
60 a	200
60 a	150
47925 a	148,
127, 94	67, 40,
500,000 MĂRCI
La suma imensă de 500,000 Mărci se urcă eventual căştigulcel mal mare din 296-lea Loterie de bani, liind garantată de Statul Hamburg.—In total această Loterie conţine 100,000 losurl şi 50,200
căştigurl si un premiu. Şansa de câştig e dar foarte însemnată, de oare-ce pe 2 losuri cade câte un câştig. Organizarea esactă a 50,200 câştiguri si premiu se prevede din lista de alăturea. Toate
20 Mărci.
câştigurile se trag la sorţi în 7 secţiuni sau clase. Câştigul principal din clasa întăia e de Mărci 59,000, în a doua 55,000, în a treia e 60,000, în a patra 65,000, înacincea 70,000, inaseasa 75,000 si in clasa a seaota eventual Mărci 500,000, respectiv 300,000 Mărci, 200,000 Mărci 100,000 Mărci etc., etc.
Rugăm ca comenzele destinate a participa la tragerea clasei i-a s0 ni se adreseze până la
13 IUNIE anul curent s. n.
In care zi tragerea se va începe negreşit
Preţul losurilor este oiicialmente hotărât costând pentru clasa i-a:
Losuri	întregi originale	M.	6 — sau	Lei	7.50
»	jumetăţi »	M.	3 — sau	Lei	3.75
»	sferturi »	M.	1.50 sau	Lei	1.90
Bine-voiţi a ne inainta suma cuvenită prin mandat postai internaţional, in moneda, hârtie sau timbre poştale.
Dupe efectuarea tragerel, se espediazâ fie-cârui participator lista oficială de câştiguri. Sumele câştigate se plătesc numai de cât. In urma cererel speciale, achităm câştiguri chiar in domiciliul câştigătorului.
Pluta esacta a câştigurilor se garanteaza de guveru.
Fie-care comandator primeşte directamente losul original fiind insoţit de planul oficial.
In cas când cine-va, după primirea losuriior n’ar fi dispus a le reţine, suntem gata a le primi Înapoi înainte de a se începe tragerea si a restitui suma primită. Doritorilor li se espediazâ gratuit planurile oficiale de trageri
Rugăm ca comânzile să se adreseze confidenţial si directaminte către sub-semnaţil banqueri, însărcinaţi cu distribuirea losurilor.
ISENTHAL & COMP
CASA DE BAţlLA HAMBi HG (Germania de Nord)
BAIA MITRASZEWSRV
Strada Politiei, 4
BâSIN de vara
Deschis în toate zilele de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara. Intre 10 şi 12 ore a. m. basinul va fi reser-vat pentru dame.
In timpul rece basinul va fi încălzit.
Preţul unei băI80 bani. Un abonament de 10 băl le6.
nc wrw7r dtr treicaica,ar*c
Ut V tllLft n t de patru şi şase anî, talia 15 şi 16.—Calea Victoriei 183	(1661).
„NAŢIONALA4*
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DK2LIM VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre în palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12. 726 Direcţiunea generala.
BĂILE DE LABADEN
LANGA VlENA
DESCHISE FĂRĂ ÎNTRERUPERE IN TIMPUL 1ERNEI
REDESCHIDERE SESONULUI DE VARA LA I BIAIU
Băile acestea, faimoase din vechimea cea mal depărtată, si cunoscute chiar Bomn-uiior, saline-alcaline, isvoare de pucioasa (calcare-sulfuroase), 13 isvoare de ape caldă de la 27 până la 35 grade Celsius, sunt minunate prin particularitatea că pot, de pe urma diferitelor lor grade de temperatură, 86 fie întrebuinţate, In starea lor naturală, fără a se încălzi nici răci artificial, în toate împrejurările şi pentru toate natureie de bolnavi.
Puterea lor vindecătoare se exercită asupra Reumatismului, Scrofuleior, Catarului, Nevralgiilor (dureri de nerve), Afecţiunilor articulaţiilor şi Contracturilor, Periostile; lor şi Osteitelor, Slăbiciunel provenind din răniri şi boale grave, Boalelor de pele şi specifică Otrâvile metalice şi mal cu seamă Mercuriale.
AU FOST VIZITATE IN ANUL 1888 DE 15,123 PERSOANE
S'AU DAT IN ANUL 1888 220,000 DE BAI
Stabilimentul organizat de pe toate cerinţele moderne de cursă pot da băl de putină şi băl separate (cu ora), băl termale, de aburi, duşe, de putină, cu fer, cu plame, cu ape minerale şi apă rece; stabiliment de instalat, de inhalaţiunl, de băut zer şi cursă de struguri.
Băile,la care puci ajunge in 40 minute eu calea ferata de la Vlena sunt situate în posi-ţiunea cea mal încântătoare, înzestrată cu păduri de pomi diferiţi si păduri de brazi, plimbări si locur. de escursiunî cu trăsuri si cale ferată până în vîrful munţilor, oferă visitatorilor toate comoditâţile si toate petrecerile; de trei ori pe zi muzică'orchestrei stabilimentului In măreţul, umbrosul Parc, în toate zilele asemenea representaţiunl teatrale (vara în Arenă), Serbări, Concerte. Baluri, Curse de eai. Mal ales se recomandă Xoui si măreţul Stabiiîmeut de Bai. Străinii găsesc la Baden, Oţele, case cu odăi mobilate, Cafenele si Restaurante, minunate si confortabile Vile si case mobilate, cea mal mare parte aşezate In grădini. ComunicaţiunI prin posta, telegraf si cale ferata cu lumea Întreaga.
Comisiunea de admiuistratiune a băilor da Iu cerere, luate lemurlrile trebuincioase.


X
mrnxi
X
m
x
x
•X
RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
o P M 2L
STRADA BISERICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTH'O ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetane, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu predările cele mai moderate.
X
m
X
@
X
1X0X1
X
X#
!! MIRACOL!!
Din lapte dulce smântână se poate face în mimai 5 minute, cel mal delicios şi nutritiv unt.
Această nouă maşină, lucrată în metal masiv şi solid de construcţiune elegantă, costă loco Berlad
Capacitatea; Slilr. IO litr.SOHtr. 30 litr. oOIit.
Preţul lei :	18,85 26 lei 40 lei 60 lei 114 lei
_____	Inclusive termometru şi embalagiu.
Se garantează de soliditatea şi buna funcţiontre pentru fie-care maşină în parte.
Expeduirea se face prin calea ferată.
Comenzile se vor adresa la
I_. PIORKOVSKY în Berlad
Unicul deposit pentru toată ţara
1
CONSTRUCTOR DE MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA C0LTEI 49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate liydraulice, Deposit de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. IMetre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri corenlela cerere gratis şi franco)
1054
■BUBOSumi
gsHns

cn
O
m
H
EH
EH
PS
Ph
O
P
PP
<
M
o
i—i
Ph
MAIlfcDEPOI) DE IMiiill AGRICOLE
MUI) PALATUL dacia ir.UVEili BUCUREŞTI
m
M
K
O
£
%
O
H
m
►—<

Se găsesc la
MAX FISCHER GALATZI STRADA MARE, 29
fiind asortat în tot-d’a-una cu 20 pâ-ni la 30 Instrumente. Plata şi în c.âs-| tiurl.închiriere de Pianine în toată ţară. Preţuri curente ilustrate franco I după cerere.
Atelier pentru modalatiune de încălzit central cal ori fer si ven ti laţi un e
FRANZ CARLY
BUCUREŞTI ]
STRADA SATURN, 23
(isvor)
Esecutare de construcţiune In fer, lucrări de lăcătuşerie fină şi scări splendide de fier forgat, paratonere, etc. etc.
Masine de bucătărie în diferite mărimi şi îmbrăcate cu plăci de Ferărie pentru uşi şi ferestre, mânere de alamă, bronz, nichelate tate sau aurite până la calitatea cea mal fină.
MARE DEPOSIT DE DIFERITE MOSTRE
DE ARENDAT moşia AlmâjiO din
Doljiii. A se adresa la Doamna Elena Con-dorato 48 Strada Scaunele.
jp
CAFEA SlIÎIKiATA REGALA
pentru prepararea cafelei obicinuite este ce! mal perfect şi higienic aliment constatat de Laboratoriul chimic din Bucureşti.
CAFEAUA REGALA
dă cafelei obicinuite un gust delicios, un miros plăcut şi aduce o economie foarte însemnată de cafea.
FABRICA DE CAFEA REGALA WEINREEB & FEHR
---IA SI---
Depofl tn Bucureşti la d-nil Frid-man et Finkel, Hotel Transilvania, str. Gabroveni. De vânzare en detail la toate magazinele de coloniale.
LOSURILE CRUCEA ALBA OLANDEZA DIN 1888
Emise de SOCIETATEA OLANDEZA A CRUCEI ALBE In virtutea DECRETELOR REGALE de Ia 3 Iunie 1876, 8 Ianuarie 1801 şi IO Iunie 1887. Ele vor lua parte la 134 trageri, cari vor avea lto de 3 ori pe an, la
1-Iiă. uSk.-u.g-u.st., l-iu. Decembre şi l-ru. aprilie etc. etc. etc.
In prcsan|a a doi membri din Comisiunea Finanţelor, a unui notar şi a publicului. So p6te câştiga:
la 1	-iti August un câ^ti		g de
FRANCI	4©0,«	D ©O	IN AUR;
1 Câştig (le 200.000 fr: 4 Cftstignrîda 100.000 fn 8 Câştigarîde 60.00!) fn
14 Câştiguri de 50.000 franci 21 Câştiguri de 80.000 franci 83Câştiguri do 20.000 franci
anei unei franci
Total 850.000 Câştiguri la 350.000 obligaţiuni
Col mal mic câştig ou oare Irobuio sâ iasă negreşit fîo-oaro oUi-a;urne eato do franci 30 aslâ-Şi şi so urcă Buooeoiv din an in an la 50 frnuoîj ooa oo faco oa ori c« perdere a capitalului si fio absolut Imposibilă.
Fie-care ptiliuaţiuiie originali punând semnătura autorităţilor competente, costa 28 lrancl anr Inclusiv iote cpeltnellle.
Zece obligaţiuni costă, numai 270 franci aur.
BOtr Gnrunjia nel&ghdultB. Spft
Un fond do 2,450,000 florini safi 6,000,000 franci în efecte sigure aducând 4”/„ dobândă pe an se află depus la Banca Noorlandeză
escluaiv ca garanţiă a obligaţiunilor
Cererile însoţite de costul lor in bilele de Bancd, mandate pocale saii timbre papale din ori ce fard, trebue sd se adresele la:
M0NITEUR AUTRICKIEN LA VIENA (AUSTRIA)
cmc


r
Iii/ l i V / iRI1 casele din Calea Griviţa No. Uli VL.V/; ll»L 70, compuse din şapte camere, trei bucătării, mal multe magazii, grădină In fundul curţi etc.
Doritorii se vor adresa Ia d. avocat Athana siad strada Manea Brutar No. 12.	(1153
ADOLF GASTER
Strada Coltei, ÎÎ4 bis, Bucureşti
Se însărcinează cu: Construcţia de mori cu aburi hidraulice şi cu vânt. Furnisarea de oi-ce aparate necesare morilor, de sistemele cele mal noi şi mal bune. Maşini agricole.
Instalaţiunl de telefoane şi microfoane, precum şi do lumină electrică.
Maşini pentru scărmănat, pieptănat şi tors lână, piepteni pe pânză; curele şi cauciuc. Instalaţiunl de a-teliere mecanice şi furnisare de or-ce maşine.
1269
JCijpoţprtftfiai G. C. Savoiu
Tipării ca cerne»!» Ch. Lorllleux-Cle P»rl»
www.dacoromanica.ro
O ir axat reapouaabil V.P.libeorghlr