ANUL IV No 1054 :jhhk A DOUA EDiTIUNE S-Sttfa* ' ir T"~r MB ~ig - a—— MERCURI 24 MAiU (5 IUNIE) 1889 ebkii im ii—«■—i i wurmrwiiniT—Tni NUMERUL {§ BAlM NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Bacnresci: La casa Administraţiunsl. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinrtate : La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL BANI NUMERUL A.XUXCILBILE OIN ROM A NI A SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA AD* MINISTRATIA ZIARULUI La rari* : Agrare Havan, IHace.de la Bourse, > Anunciurî pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 let linia. LA paris : segâsestejurnalul cu AS cent. numerul, la Kioscui din Bulevardul St. Ger-main, A o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA No. 3.—Platza Episcopiei,—I\o. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMIN IST RAŢIUNEA Ala. 3.r—Platzr Episcopiei.—No. 3. miiTIDIMtIMFJDIOS BANCHETUL SECŢII ROMANE LA EXPOZIŢIE 14 4 SAU 01NTRHRM COLECTIVISTA LADAC1A întrunirea DE LA HOTEL DE FRANCE M PÂRTII[PRIMEJDIOS Încet, încet, pe ne aşteptate, fără se se prea bage de seamă, are se se alcătuiască în ţara noastră un partid primejdios, partidul imoralităţeî politice şi imo-ralităţei publice, sub presiden-ţia d-lui G. Vernescu. Guvernul actual a dat în mâna acestui politician decăzut o putere cam fără mărgini şi ’î-a încredinţat doue ministere de o mare importanţă: pe faţă şi prin decret regal, ’î-a dat Financele ţereî; de fapt, ’i-a dat epitropia Gherassi, adică magistratura noastră ; cele doue ministere care reclamă numărul cel mai însemnat de funcţionari publici. In jurul acestor doue ministere clocotesc acum aspiraţiunele cetei slugarnicilor, neisprăviţilor, neputincioşilor, care simt că în-chinăciunele şi mătăniile făcute d-luî G. Vernescu, acest Buiuj-Apis al paganismuluî politic, pot se’î scoată din întuneric şi se i ducă spre procopseală. E restrîns numerul celor ce ştiu se trăiască cu. propriile lor puteri şi nu se închină la or ce chip de lut; e mare, nesfârşit numerul celor ce ’şî razărnă e-xistenţa pe proptelele puternicilor, de aceia înmulţirea naturală şi fatală a partizanilor d-luî G. Vernescu, e o adevărată primejdie socială ce trebue combătută fără răgaz. Atât în guvernul trecut căt şi în cel actual, d-nu G. Vernescu, a arătat ce’î plăteşte pielea. Precum unii oameni nu se uită în ce mocirlă îşi culeg pâinea din toate zilele, d-nu Gună Vernescu nu se uită unde ’şi poate culege popularitatea. D-sa este typul Al fonsulul politic; îl întreţine guvernul, pentru că’î este folositor în Cameră în oare care împrejurări, ca să’i facă vorba cu câţiva deputaţi la ceasuri de nevoe, dar e despreţuit de toţi colegii săi. In urma unei interpelări a-dresată eri întregului guvern, a-supra incorectitudine! ministrului Vernescu, atât în numirile ce făcuse căt şi in procedeurile sale faţă cu colegii săi din cabinetul trecut, Camera a fost chemată să desaprobe printr’un vot de blam purtarea actualului ministru de Finance. S’a cerut urgenţa şi resultatul votului a fost 65 pentru urgenţă şi 77 contra. Gună a scăpat cu o majoritate de şase voturi, şi notaţi bine că au votat pentru dânsul: 1) Gună tatăl şi Gună fiul, 2) Cei 5 miniştri care sunt deputaţi, 3) Cei 8 deputaţi care sunt prefecţi; a-dică trei - spre - zece funcţionari publici, plus inculpatul şi cu ţiul şeii. Prin urmare dacă din acea faimoasă majoritate de 77 voturi, scazi aceste 15 voturi, constaţi că rămân numai 62 deputaţi care au aprobat purtarea ministrului, unii de hatârul d-luî J.ascar Catargiu, alţii pentru că sunt acţionari ai Societăţii Gună, Pake şi G-ie. Dar in sfîrşit; dc vreme ce e admis în Parlament ceea-ce nu e admis la cel mai mic tribunal, adică de vreme ce e permis inculpatului cu ajutorul martorilor apărărei se se preschimbe în judecători şi să ’şî dea singur sentinţă de onestitate, trebue să ne supunem procedurii. Apoi şedinţa Camerei de eri a mai fost plină de învăţământ şi din alt punct de vedere; ne-a înfăţişat pe d. Vernescu în toată splendoarea sa nevoiaşe şi fricoasă. Ministrul de finance, semăna — ca procedare — cu Andronic care, văzând că se apropie momentul se lie băgat la dubă, recurge la mii de chichiţe şi pretinde ba că e supus ungur, ba că s’a născut la Temeşvar, ba că e neamţ sau nu ştiu ce—ca se întârzieze ast-fel momentul extrăda rei sale. Tot ast-fel a procedat şi ministrul de finance. Atunci când se propuse urgenţa asupra cercetăm moţiuneî de blam, in loc să ridice glasul tare, să ceară imediat parlamentului să ’i limpezească situaţia şi să aprobe sau să desaprobe purtarea sa, a început se miorlăe în braţele colegilor săi, zicendu-le: «i\u mă lăsaţi; nu votaţi urgenţa. Gherassi, pune şt tu pieptul ; Pake, mai strigă şi tu : «Negru la alb» Guniţă, vin cu tata de votează contra!» Şi aşa procedând, cu ajutorul lui Dumnezeu şi celor 8 prefecţî-deputaţi, a scăpat de urgenţă. Lui Gună nu ’i place să se spele curând; ţine la murdărie ca Pake la primărie. Dacă ar sta numai ministru, n’ar ii răul aşa mare căci finanţele le va lăsa în pace ne ştiind ce să facă cu densele, dar va munci din răsputeri spre a ’şî mări partidul şi curînd-curînd va scoate din sa boite ă surprise ceva pui de Economi, de Jenică de la Obor şi ’i va presăra la epitropia sfintului Gherassi din toată ţara. De aceea lupta nu trebue se înceteze şi zeul Gună Boeuf-Apis trebue răsturnat. w* Nicrrtr *> PARTEA EXTERIOARA D E P E S I Franoia Paris, 3 Iunie. — Depeşile ce ziarele englezeşti le primesc din Viena şi din Berlin constată adânca emoţiune pro dusă de toastul Ţarului In onoarea prin cipeluî MuntenegruluL Paris, 3 Iunie. — Regele Milan se va întoarce săptămână aceasta la Belgrad. Ungaria Budapesta, 3 Iunie. — Scene sgomo toase s’au întâmplat azi la Cameră In cursul discuţiunel legii asupra expro-priarilor. Opoziţia a voit să lmpedice partidul guvernamental de a oferi d-luî Tisza ca semn de devotament un banchet în in sula Margareta pe Dunăre. Oratorii opo ziţieî aii Îndreptat In contra preşedintelui consiliului atacurile cele mai violente. D-nu! Otto Herman, întorcăndu-se spre primul ministru a strigat : «Min-ţeaţl când eraţi In opoziţie, înşelaţi când sunteţi la putere». La aceste cuvinte, un sgomot asurzitor a isbucnit de pe băncile din dreapta. D. Tisza a încercat să se apere, dar a fost întrerupt la fie-care frază prin apostrofe pasionate ale opoziţiei. Corniţele Karoly i-a zis : «In zadar vorbeşti, nu credem nimic din ceea-ce spuneţi». Preşedintele chiamă pe Corniţele Ka-ro'y de două ori la ordine. Manifestaţiuniie repetate ce se organizează In favoarea d Iul Tisza provoacă în stnul Parlamentului contra-demons-traţiuni cari arată că situaţiunea preşedintelui consiliului este atinsă. 144 I SAU Sunt orele 8 şi jumătate. Cu toate acestea întrunirea nu începe. Ce se întâmplă? Organizatorii aştei-t lumea. Dar lumea nu vine,! şi la orele 9 şi un sfert sunt nevoiţi ca se des-chiză şedinţa. Pe scenă, lângă o masă mare, »9 strâng oratorii şi râte-va personalităţi politice colectiviste ca dd. D. Sturdza, Ferikidi, Nacu, Aurelian, Bibicescu, Cantacuzino, Barbu Ştefâ-uescu de li Vraneea. Sala e goală. Acela? public ca şi în toate întrunirile colectiviste. Afară de d. Mandrea.nici un'tăbăcar, şi a-fară de d. Marinescu zis şi Purcel, nici un alt comarsant de vază. Luăm osteneala se numărăm pe asistenţi. Sunt o sută patru zeci şi patru în capăt, nici mai mult nici mai puţin. Printre aceştia vedem pe dd. D. Mornzi.Sihleanu, Polizu-Micşunescu, Mândrea, Neniţesou, Sarurie, etc. Droaia de foşti spioni şi comisari colectivişti,daţi afară din slujbele lor sunt presanţi de asemenea. In sfârşit întrunirea începe. Vecinicul preşedinte al întrunirilor colectiviste, d. S. Orescu ocupă fotoliul preşedenţiat. D sa arată scopul întrunire!. Suntem întruniţi, zice d-sa,pentru a protesta în contra modificărei tarifului autonom pe care o propune actualul ministru de finanţe. Veţi asculta discursurile oamenilor competinţî în această materie. Seacordăcuvântul d-luî Bibicescu. ★ ♦ * Directorul ziarului Telegraful Român, într’un lung discurs, arată că modificarea tarifului autonom va prăpădi industria noastră naţională. Dupe calculele pe care le face d-sa, zece milioane de lei vor fi pierdu!! de piaţa noastră, căci cu scăderea taxelor, mărfurile din Austro-Ungaria vor putea concura cu mult succes cu mărfurile noastre şi industria noastră naţională. D. Bibicescu arată starea înfloritoare în care se găsea tăbâcâria noastră, şi pierderile imense pe care ea le va suferi negreşit dacă modificarea tarifului autonom propusă de d. Gună Vernescu va fi aprobată de Corpurile legiuitoare. in fine d. Bibicescu invită pe cei presanţi,—144 în numer—se protesteze în contra modificărei tarifului autonom. Cei 144 aplaudă cu multă vigoare. * O mişcare se produce îa sală. D. Epurescu apare cu mutra lui de conspirator care a luat o hotărâre eroică. D. Epurescu se îndreptează spre scenă şi îşi ocupă un loc. Totul reintra în linişte. * Dupe d. Bibicescu ia cuvântul d. Aurelian fost ministru al Domeniilor. D-sa, într’un discurs frumos ca formă, aperâ sistemul protecţionist inaugurat de partidul liberal. Arată cum Statele Unite şi-au recucerit independenţa economică prin aplicarea sistemului protecţionist. Astă-zi industria Statelor Unite din America concurează mai tot d’a-una cu succes cu toate industriile Europene. Modificând tariful autonom se loveşte în industria noastră naţională care e în stare embrionară, lovind tot o dată şi în existenţa a unei mulţimi de comercianţi români. Astă zi prin tariful autonom tăbă-căria noastră e într’o stare prosperă. Aproape toată armata are cisme fabricate în România. Tot aşa şi în toată ţara. Modificând tariful autonom, a-ceastă industrie piere. D. ministru de finance a lucrat fără chibzuinţă când pentru a ’şî e-chilibra un buget deseebilibrat, a crezut că modificarea tarifului autonom la colo doue articole postă-vărie şi tăbăeărie poate aduce un spor prin scăderea de taxe. D. Aurelian sfârşeşte cerând ca a-dunarea se protesteze în contra modificărei tarifului autonom ce se pregăteşte * ♦ * D. Epurescu Apostrofă vrea se pronunţe şi el micul seu cuvânt. Vorbeşte de banchetul liberalilor-naţionali din Giurgiu; de succesele reacţiuneî, de gloriosul şef al partidului liber&l-naţional, de d. Lasear Catargiu care azi e miel, mâine va deveni leu şi poimâine o panteră sălbatică şi sfârşeşte profetisând revenirea la cârmă a autorilor tarifului autonom. Adunarea foarte veselă în urma discursului d-luî Epurescu, ascultă cum se dă citire unei moţiuni prin care se protestează în contra modificărei tarifului autonom. La orele 11 şedinţa se ridică. M. I*. BANCHETUL Estragem din ziarul francez Le Temps, textul alocuţiune! pronunţate de d. Tirard, preşedintele consiliului de miniştri al Republice! Franceze, ca rfespunsla discursul rostit de prinţul Gheorghe Bibescu la banchetul secţiune! Române, şi care l’am dat în depeşele noastre. Iată discursul d-lul Tirard : Domnilor Nu vâ pot spune, căt sunt de mişcat de dovezile de simpatie şi de afectuoasă cordialitate ce se arată intr’una Franciel de câteva zile încoace de către oaspeţi! care au venit din toata lumea pentru a î”fiumuseţa şi a îmbogăţi întreprinderea noastră internaţională. Modest şi ultim lucrător al aceste! opere măreţe sunt aproape orbit de atâta strălucire împrejurul nostru; păşesc ca într’un vis fericit în care dispar nourii şi apar razele unei lumine nuol. Da, nu mâ sfiesc de a o mărturisi, o mare mândrie naţională îmi umple inima când aud cuvinte ca acele care aU fost rostitite de către preşedintele d-v, principele Bibescu, scumpul nostru compatriot din România. De altmintrelea nimeni nu poate, mal bine de căt dânsul se înţeleagă simţimintele care le am exprimat acuma, căci d-sa a dovedit cât iubeşte Francia nu numai azi, în lucrările pâcei. In vremuri dureroase, în mijlocul peliculelor şi înfrângerilor, pe câmpurile de bătălie, d sa a cucerit acest titlu de Francez pe care îl asocia acum câte va momente cu acel care îl are de la patria sa-muma. Da, scumpe preşedinte, ştiţi căt au suferit Francezii din generaţia noastră care aU vâzut patria învinsă, sîngerândă şi mutilata, şi înţelegeţi bucuria patriotică care o resimt ei când, sub ocrotirea unei viteji armate, simt că patria renaşte sub singurele sforţări ale lucrului, şi când vâd din toate punctele universului întinzându-se spre dânşii mâinile unor amici care conlucrează la o operă comună de concordie, de pace şi de civilisaţie. Domnilor, Vâ mulţumesc din fundul inimel pentru toastul care Laţi închinat d lui preşedinte al Republice!, comisariatului frances şi pros-perităţel Franciel. Daţi’mi voie sfi respund închinând acest toast Prinţului Gh. Bibescu, elocintele nostru preşedinte, compatriotul d lor-voastre şi al nostru. BeaO asemenea în sănătatea d lor comisari delegaţi care ad lucrat cu atâta siguranţă şi atâta tragere de inimă la organisa-rea frumoasei şi interesantei exposiţil române ; în sfârşit beau pentru prosperarea României, această naţiune-sorâ a Franciel, cum a zis-o acum d. preşedinte, şi care a trecut şi ea prin multe vicisitudini, dar care, stăpână pe destinele el, realiseazâ toate progresele ştiinţei moderne fără a perde nimic din poetica’! aparenţă orientală, al cărui specimen atât de interesant şi de bine reuşit îl avem sub ochi. Sâ trăiască România. Şi acuma domnilor, vâ mulţumesc încă odată pentru călduroasa şi frăţeasca d-v. primire. ÎNTRUNIREA DR LA HOTEL DE FRANCE Scopul întrunire! Majoritatea din Cameră a fost convocată pentru eri seară la Hotel de France spre a ’şi da părerea asupra preiungirei sesiune! Corpurilor legiuitoare, precum şi asupra discu-ţiunei şi votârei bugetelor. Şedinţa se deschide la orele 9 sub preşedenţia d lui general Florescu. Pe lângă vre-o 70 de deputaţi sunt faţă şi un numer însemnat de senatori. Dintre miniştri mai toţi sunt pre-senţi. D. general Florescu luând cuvântul arată durerea pe care o simte vezend luptele în sinul partidului conservator care nimerui nu pot folosi. Apoi d-sa zice că bugetele tre-buesc votate căci ţara nu poate rămânea fără de ele. D. general Florescu, terminând, face apel !a sentimentele patriotice a!e tuturor ca se eontribuiască pentru ca această crisă se ia un sltrşit. D. general Florescu adaogă că tre-trebue se se sfârşească o dată cu a-tâtea interpelări care împiedică lucrările Camerei. * * D. Lasear Catargiu e de părere că sesiunea actuală a Camerilor trebue se fie prelungită căci ţara nu poate se rămână fără bugete. E în contrA votului în bloc al bugetelor dar nici discuţia aşa de a-menuuţitâ nu poate se continue. Sfârşeşte făcând apel la unirea mojoritâţei care se dea un sprijin real guvernului. # * D. Al. Lahovari ministru de externe,propune că ar fi mult mai bine şi ar folosi imens bugetului ca se se voteze de Cameră mai întâiu proiectele financiare şi apo: bugetele. Cu bugetele anului trecut nu se poate merge. E imposibil. In aceste bugete sunt resurse şi condeiuri care nu pot trece şi în bugetul anului a-cesta. Vedeţi dar, a zis d. Al. Lahovari, ce riscam dacă am merge cu bugetele anului tpecut. Am putea avea un deficit foarte însemnat. Poate chiar 11 milioane. D. Lahovari terminând roagă pe majoritate se fie tot-d’& una la postul ei pentru a da un sprijin real guvernului. * * * D. Enacovici ca se scape se vede pe şeful seu-, propune o mesurâ radicală. Mâine, zice d sa, se cerem de la Cameră ca se ne voteze bugetele în bloc. Cât despre legile financiare se le votăm, conchide d sa, după votarea în bloc a bugetelor. * * D. C. Ressu, combate pe d. Enacovici zicând că mesurâ pe care d-sa o propune este anticonstituţională şi antiparlamentarâ. Bugetele nu se pot vota în bloc. Ele trebuesc discutate. D. Ressu admite că discuţiunea care s’a făcut pen’acum a fost prea largă, dar nu înţelege ca bugetele se fie votate în bloc. Dacă minoritatea se opune la votarea bugetelor.apoi este o soluţiune. Şi cheia acestei soluţiunî o are M. S. Regele. * * # D. General Mânu spune că guvernul are neapărată trebuinţă de bugete. Ele trebuesc votate. Dacă om vedea, zice d-sa, că penă la sfârşitul acestei luni Camera nu votează bugetele, atunci numai cerem votarea în bloc. D sa propune că la votarea bugetului fie cărui minister se se voteze şi legea financiară privitoare la acest minister. * * * D. G Vernescu, luând cuvîntul, dă mai multe explicaţiuni asupra legilor financiare care trebuesc votate. D sa demonstrează că aceste legi trebuesc votate căci cu ele numai să pot echilibra bugetele. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 24 MAIU D. general Mânu zice că d. Ver-Tiescu prea se ocupa de legile financiare şi de bugete nu. Ce crede d-sa, că fără buget am putea merge? Dupe cuvântarea lu'', mi se pare că d sa se interesează foarte puţin dacă bugetultrebue notat sau nu. tu, zice d.Mânu,susţin că fără buget nu putem merge inaiute. E impos bil. D. general Mânu e de părere că d. Lascar Catargiu trebue se facă azi apel la patriotismul oposiţiei spre a vota bugetele. Ş-dinţa s-3 ridică la orele 11 1/2. P. CUTIA CU SCRISORI Domnule Director, Ştim că iubiţi adevărul. In interesul adevărului vă trimit aceste rîndurl spre publicare în stimatul d-voastrâ ziar. Faptele putându-se controla cu acte oficiale, nu m6 Indoesc că veţi bine-vei a le da publicităţel. O întrebare domnului ministru Peucescu. Monitoiul oficial de la 17 Maifl publică decretul prin care d. Marin Fetrescu fost şef al div. agriculturei, industriei şi comerţului este numit în aceiaşi funcţiune în locul vacant. Nu ştim de suntem indiscreţi daca am întreba pe d. ministru al domeniilor daca cunoaşte antecedentele acestui funcţionar? Daca nu le cunfc&şte credem că este bine s6 i le reamintim căci trebue odată în ţara aceasta să nu se mal încredinţeze funcţiu-nele publice acelora cari ah ieşit din ele cu pală. Reproducem acte oficiale. Iată ce decret găsim în Monitorul Oficial No. 117 din 28 August 1888. «Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la departamentul agriculturi, industriei, comerţului şi domeniilor No. 39425. Am decretat şi decretăm : Art. I. Pentru motivele arătate In menţionatul mal sus raport, se distitue din funcţiunile ce ocupă în ministerul domeniilor d-nil C. Georgescu sub-inspe-lor silvic clasa III, B. Nichila sub-inspector silvic clasa III, Al. C. Anghelescu guard general clasa II şi Marin Pelrescu, sef al dnnziunei agriculturei, industriei si comerţului. Art. II. Aceste destituiri se vor considera făcute pe ziua de 26 August 1888. Art. III. Ministrul nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerţului şi domenii'or este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleş la 24 August 1888. CAROL Ministru agr., ind., com. şi dom. 1*. I*. Carp. Decretul poartă numărul 2374. Întrebăm pe d. Peucescu când se face o anchetă şi se consta!ă că mal mulţi funcţionari silvici aii comis fapte de o neco-rectitudine care face pe ministru domeniilor se ’l destitue şi sfe ’l dea chiar tu judecată—faptele descoperite pe socoteala d-lul Marin Pelrescu şi care aîi motivat destituirea sa, data de când d-sa era sub-inspector silvic—mal putea un ministru sfe încrediu teze o funcţiune—şi o l'uncţiuneaşa de importantă— d-lul Marin Petrescu ? Ce, n’a venit timpul sfe pună la index funcţionarii pătaţi? In alte iferl nişte asemenea funcţionari ar sta înmormântaţi zecimi de ani şi la noi e destul sfe se schimtie un ministru ca s6 calce peste drepturile altor funcţionari cinstiţi din ministerul domeniilor şi tn loc să fie înaintaţi s6 li se aducă tn cap oameni pătaţi. Pentru ca d. Peucescu sfe fie consecinţe ar trebui sfe readucă tn minister pe d-nil C. Georgescu, B. Nichita şi Al. C. Anghelescu destituiţi prin acelaşi decret cu d. Marin Petrescu. De ce n’o face? Find-că 260 2:0 118® i 15 214 1 LOSURiLE CRUCEA ALBA OLANDEZA DIN 1888 Emlaa de SOCIETATEA OLANDEZA A CRUCE1 ALBE in virtutea DECRETELOR REGALE de la 3 Iunie 1876, 8 Ianuarie 1881 şi IO Iunie 1887. Ele vor lua pane la 134 trageri, cari vor avea lrc de 3 ori pe an, la 1-iiă. l-iiă. IDecem.’bxe şi 1-ru. Aprilie etc. etc. etc. In pregeta a doi membri din Comisiunea Finanţelor, a unui notar şi a publicului. Se pdte câştiga: la l-iii August un câştig de FRANCI 4-0 0, ®es IN AUR 1 Câştig de 200,000 franci 4 Câştiguride 100.000 franci !î Câştiguri de 00.000 franci 14 Câştiguri de 50.000 franci 2! Câştiguri de 150.000 franci 83Câştiguri de 20.000 franci lUgjTjegg; WRT Total 850.000 Câştiguri la 850.000 obligaţiuni -g;® Coi moi mio câştig eu care trebuie bh iasu negreşit fio-caiv obligaţînno este do franci 30 aHtă-fJi şi ee urc» suocesiv din an în an la 50 franci; con ce faoe oa ori ce pcrdere a capitalului să fie absolut Imposibilă. Fie-care jMigaţiune originali purtând semnătură automaţilor competente, costa 28 franci anr inclnsiy iote cncimelile. Zece obligaţiuni costă numai 270 franci aur. BfgL~ Gnranjia netăgăduită Un fond de 2,450,000 fiorini sail 6,000,000 franci în efecte sigure aducând 4"/„ dobândă pe an se află depus la Banca Neerlandeză esclusiv ca gavanţiă a obligaţiunilor Cererile însoţite de costul lor In lilete de Bancă, mandate poţtale saii timbre poţtale din ori ce [ari, trcbue si se adresele Ia ; MONITEUR AUTRICHIEN LA VIENA (AUSTRIA) m CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No- 8, In palatul Principele Dimitrit Ghika Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Romăniat Cumpără si vinde efeote publice si face ori-cs schimb de monezi Quo u r e s t i Cursul pe ziua de 23[Maiu 1888 Cump. Vinde 07 1 (4 98 % 101 1/4 Kcnla amortisabila Kema amortisantla ,, româna perpetua Obligaţiuni de stal [Conv.rnr. , Municipale Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri (nnciaro rurale 6 96 .. ,, 7 % „ ,, urbane 6 6 6 % ,, ,, laşi Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri Serbesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica Dombau ,, Otomane cu prime im. cu prime Buc. [40 lei] Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstriuc Marc! germane Bancnote francese „ Haliane „ Ruble liârtie ..Cursul este socotit tn aur 96 1/4 9- S 100 3/4 88 4/4 448 <05 97 ' *.04 1/4 10 94 3/4 82 V 970 82 13 33 27 42 28 70 19 44 413 143 loo 99 «e îGo 50 89 455 105)4 105;, 104X 95 1/4 83 980 87 15 38 *9 <6 34 24 75 CO 359 % 145 tooH 100 470 *( Fondata in 1853 ) — L0C0M0BILE Şi MAS INI DE TREERIT DE LA 4 PANA LA 20 CAI PUTERE, DE LA RENUMITA FABRICA PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT IN CâLTAMIN T E DE FRANZ HDLLA SI C. LETZTERGROSCHEN LA MAG/hSUVUU PRIMUL I GARAT tA HLUURESH LA ADEVABATA Strada Şelari No. 9 STEA ALBASTRA Strada Şelari No. 9 WA N TA GE-ENGLITERA M\N0METRE, O RELE RE TRVMM ENGLEZEŞTI, VERIF,IERI SI POMPE RE FOC DEPOSITUL SI AGENŢIA GENERALA PENTRU ROMANIA LA MORITZ APPEL BUCUREŞTI, STRADA DOAMNEI 7 LANGA DIRECŢIA POŞTELOR SI TELEGRAFELOR 1437 Bocanci Englezeşti veri tabilc pentru barbati lei 13, 1», 40. Pentru bneiti 5, 6, 7, 8. mj Pantoli «le barbati «le «lii'erite fasoane de Ici 4 4, 42. Ghete Itezetiiii de glaee si vaes forma clilnezeas-ea «lelei 4 0, 4 4. 42, 13. Pentru baeti iei <1,7,8. r. R - ~ * 5 u - o Iii bt Ghete Şaten, fieins, Be-zctziiri «Ic Ici 4 4, 4 2, 13 ROG a SE NOTA BINE STRADA ŞELARI r 0 LA Ghete de, vaes de Ver-matta,fasoane englezeşti si eiiinezesti «le lei 10, 14, 42. ADEVARAT STEAOAALBASTRA 1027 Cu stima, l>. MFSCIIEISOHV URMĂTOARELE PREPARATE COMPUSE DE FARMACISTUL D IM I TRIE G. G IIE UMANI -BUZEU- Se găseşte în Bucureşti Ia d. Mari Academiei, precum şi la principalele Apa dantrifrice tre proprietatea de a întări gingiile, face se dispară roşaţa gingiilor şi sân-gerarea lor. întreţine curăţenia şi face se dispsră piatra şi mirosul gure'; asemenea se recomandă ca gargară pentru durere de gât, anghinâ şi inflamaţiu-nile gurel. — Sticla costă un led. Pomada de Chinina impedică căderea pârului şi ’l face se crească. — Borcanul 3 lei. Pomada Virginea Borcanul 1 led Cosmetic Virginea Borcanul 1 left Coidcream Vfrginia curăţă pisţruele şi coşii, înmoac şi înfrumuseţează tenul. — Borcanul i led. Eau de Cologne Virg/inia triplu destilat 2 lei flaconul u Ionescu frizer, hotel Union strada magasinuri din România. Prafuri albe sl rose de dinţi are proprietatea de a îutări gingiile şi face se strălucească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2,50. Apa de Chinina curăţă şi împedicâ căderea părului. — Flaconul 1.50. Pudra Virginia nu conţine nici o substanţa valamatoare pentru facia si dantura, adica sararde de plnmb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este răcoritoare. Albeşte si infrnmusetcza facia. Preţul 81. Pasta pentru dinţi are proprietatea a albi si a reda luciul smatului dinţilor. Cutia 2 lei. Pudra antisudorica această pudră are proprietate d’ micşora nâduşealâ picioarelor şi a nimici urîtul miros produs de asudealâ. Cutia i led 50 bani. nc I M p U I DI fi T De la sf- Gheorghe U El l fi U fi! HI h I a. c. etagiul de sus poarta No. 54 str. Scaune, (unde locueşte d. N. Filioescu) conţinând mal multe camere, pod (grenier) spaţios, apă şi gazae-riform pretutindeni, grajd, şopron etc. A se adresa la d. G. P. Gbica str. Dreapta No. 9 a. nr IjrUTţDC trei cai de călărie U£ VLIUttHt de ; atru şi şase ani, talia 15 şi 16.—Calea Victoriei 188 (1661). STABILIMENTE BALNEARE BĂILE ELSTER IN SAXONIA Sesannl 15 Mai—50 Septembre Isvoare de sare alcalina. Băl minerale, cu şi fără aburi. A se adresa ia direcţiune. I S C H I HOTEL ZUM GOLDENEN KREUZ Situat în centrul oraşului şi în faţa castelului regal. Priviliştea cea mal frumoasă pe munţi. Cabinete de fumat, de citit. Biblioteca proprie. Sub personala direcţiune a proprietarului Haus Sarsteiner. __ FARMACISTUL m i S 3L CURŢII IR. :Eî <£*-.A. Xj E iimwiitfvaaa CAP1TAN P. TUEORORU Absolvent al sconlei