ANUL IV No. 1053
A DOUAr EDiTIUNE
MARTI 23 MA1U (4 IUNIE) 1889
NUMERUL 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE
NCEP LA { 31 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Bucnrenci: La casa AdminiStraţiunel. In Tara: prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢ1UNEA
[>lo. 3,—Piatza Episcopiei,—IMo. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
NUMERUL JS BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Bariu : Agente Havan, Place de la Bourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
LA PAKIS: se gâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S». Ger-uiain. No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—l’iatza Episcopiei.—No. 3.
OR VERNESCU OR BUGETELE
GOGORIŢA DISOLVAREI
UN SISTEM CURIOS CREDITELE AGRICOLE DIN ROMANIA DREPTATE!
OR TERNE8CV OR BIGETELE
Membrii opoziţiei sunt învinuiţi într’una că nu pun nici o grabă în votarea bugetelor, ba chiar că îi pun stavile. Nu vom invoca pentru a legitima această purtare, precedente din vremea când sd. Lascar Catargiu făcea opoziţie guvernului Th. Rosetti. Lăsăm acest procedeu unora din actualii miniştri căci nu credem că faptul că a greşit adversarul e sulicient pentru a legitima o greşală anaîoagă. Credem inse că dacă unii dintre membrii o poziţiei din Cameră nu se grăbesc a vota bugetele, aceasta se explică într’un mod foarte simplu şi, foarte concluant.
E incontestabil că guvernul când a pretins ca bugetele se se voteze în cinci-spre-zece zile, pripit, şi când a pretins că în acelaşi spaţiu de timp se se voteze şi legile financiare, a cerut Ca inerei în genere, şi opoziţiei în particular, o mare favoare, pe care de altmintrelea s’ar fi putut şi se poate ca opoziţia să ’i o acorde. Dar când ai o favoare de cerut de la cine-va, cauţi în general să 'i trimeţi vre-o per sona grata ca se o ceară. Nu trimeţi tocmai persoana cea mai anostă, cea mai desplăcută, cea mai urâtă de acel care te ţine în palmă, căci atunci ai avea mare şanse de nesucces.
Cu toate aceste pe cine a pus guvernul ca se ceară de la Cameră o lucrare atât de pripită şi care ar implica o mare încredere atât in persoana morală cât şi în competinţa acelui care deţine portofoliul finanţelor? Tocmai pe d. Vernescu, care înfos tul minister a avut o atitudine revoltătoare şi lipsită de demnitate faţă cu colegii săi, care a răuşit se ridice în contra sa fur tuni de protestări, pe d. Vernescu care e atât de odios chiar par tizanilor d-lui Lascar Catargiu, în cât e suficient să T ataci în Cameră pentru ca un tunet de aplauze se izbucnească, pe d. Vernescu a cărui incompetinţă în materie de finanţe e netăgăduită şi care stă dinaintea mecanismului delicat şi complicat al finanţelor ca viţelul la poarta nouă.....
Şi guvernul se miră că deputaţii să nu aibă încredere, să se codească, să nu ştie dacă în inimă şi conştiinţă pot da d-lui Vernescu un buget şi legi pe care va li incapabil să le aplice!
Contrariul ar li un lucru de mirare. Cum? Dintre toţi miniştrii este numai unul care se bucură de cea mai perfectă neîncredere şi de cel mai perfect dispreţ în parlament. Este numai unul de care chiar colegii săi au o aşa de proastă opinie în cât doi dintr’înşii au ezitat o săptămână întreagă înainte de a consimţi să-I facă onoarea de a se aşeza iarăşi lângă el. Este numai
unul care e buba, plaga secretă, ulcerul nemărturisit al ministerului, germenul de distrucţiune care ar trebui ascuns, disimulat, lăsat la planul al doilea dacă vor se’l conserve. Şi tocmai pe acela îl aleg ca drapel, şi ca înainte-mergător? Acela îi călăuzeşte? Acela, care este o insultă pentru Cameră, pretinde ceva de la aceiaşi Cameră? Şi cineva poate să se mire când sunt trăgânărî în votarea bugetelor cerute de Vernescu?
Trebue ca guvernul să aleagă intre d. Vernescu, în care Camera are dreptu netăgăduit de a avea cea mai imensă neîncredere, şi bugetele. Facă guvernul ce va voi. Dar credem că ţara, de părerea căreia ar face bine d. Lascar Catargiu să se ocupe, are ne-voe neapărată de buget, şi că n’are nici o trebuinţă de Vernescu.
PARTEA EXTERIOARA
DEPESI
Rusia
Petersburg, 1 Iunie. — Efectul ce a produs asupra spiritului public toastul împăratului ridicat In onoarea principelui Muntenegruluî este imens.
Novosti lauda foarte mult sincera a-miciţie a Ruşilor pentru principele Ni-colae care, din partea sa e şi credincios atât Rusiei cât şi aspiraţiunilor naţionale ale propriilor săi supuşi.
Swiet aciama cuvlntul imperial care răspunde aşa de majestos miserabile-lor intrigi urzite de nişte amici falşi în ţinuturile stropite de sângele rusesc.
Grajdanine declara ca toastul Ţarului dobândeşte o valoare şi mai mare prin coincidenţa sforţărilor ce fac Sârbii pentru a redobândi deplina lor independenţă naţionala.
Peterburskia Viedomosti vede preţioase avantagiî In faptul câ Rusia s’a desfăcut de alianţele înşelătoare care tinda otarl In nişte împrejurări defavorabile.
Germania
Berlin, 1 Iunie. — La Sagan se semnalează incendii considerabile. Ele sunt atribuite relei-voinţe.
Italia
Roma, 1 Iunie. — Regele şi principele regal au sosit de la Mnan la unu. Ei au fost primiţi la gara de către d. Crispi şi decei-l’alţl miniştri, de preşedinţii Camerei şi Senatului, de mai mulţi depu taţi şi senatori presinţi la Roma şi de toate autorităţile locale.
In faţa gării erau aşezate numeroase asociaţium cu steaguri şi o mulţime compactă care au aclamat cu căldură pe regele şi pe principele şi i-a urmat până la Quirinal, unde se arătară pe balcon Camera a decis In timpul serei a face să fie represintată de deputaţi din colegiul Romei la inaugurarea monumentului Înălţat în memoria lui Bruno.
Francia
Paris, 1 Iunie. — O depeşă din Belgrad anunţa amânarea notificării uca-sului prin care guvernul şerb trebuia să reia azi companiei franceze exploatarea reţel ferate.
Paris, 1 Iunie. — Consiliul miniştrilor s’a ocupat de pretenţiunea Serbiei de a relua companiei franceze exploatarea drumurilor de fier sârbeşti, d. Spuller a conferit In această privinţă cu ministrul Serbiei la Paris.
Paris, 1 Iunie. — Victoria gheneralului Hypolite la Haiti e adeverită intr’un mod oficial.
Atena, 1 Iunie. —(Populaţia întreagă a însoţit şi a aclamat pe principesa A-lexandra când s’a dus la gară. Familia regală se va îmbarca la Patras pentru Veneţia, apoi va pleca la Petersburg, trecând prin Berlin incognito.
Stcitele-Uriite
New York, 1 Iunie. — Inundaţiile ad avut loc nu numai la Johnston ci şi ’n Mariland şi Virginia. Drumurile de fier şi telegrafele sunt taiate. Depeşile vorbesc de 1500 morţi.
Aixstro-TJxacjaria
Praga, 1 Iunie. — Junii Cehi sunt convocaţi pentru 16 Iunie In congres pentru a proclama independenţa partidului lor.
Viena, 1 Iunie. — Delegatul Papei Monsenior Lorenzoni a sosit din Roma cu brevetul care ’nalţâ la rangul de cardinal pe Monsenior Schoenborn, arhiepiscopul oraşului Praga.
Viena, 1 Aprilie.—Arhiducele Albert s’a întors din excursiunea militară ce a făcut’o In Galiţia.
Serbia
Belgrad, 1 Iunie. — Tribunalul de prima instanţa a sancţionat hotărlrea judelui de instrucţie, care pronunţa arestarea d-lui Garaşanin.
Ungaria
Budapesta, 2 Iunie.— Profesorul Vam-bery a plecat la Gonstantinopol. Se zice că e însărcinat de regina Victoria cu o misiune specială pe lâoga Sultanul.
Francia
Paris, 2 Iunie. —Circulă ştirea In cercurile diplomatice din Madrid, câ împăratul Germaniei va visita pe regenta Spaniei şi pe regele Portugaliei.
Paris, 2 Iunie. — D. C*ruot continua călătoria sa în Nord In mijlocul unor ovaţiunl călduroase. Asistând In timpul serei la un banchet dat la Douai de către minerii, Preşedintele Republice! a declarat câ Francia nu va permite ni-manuia să compromiţă Înălţarea miraculoasă datorita ia 18 ani de pace, ordine şi libertate.
Paris, 2 Iunie. — O mare serbare a avutloc ieri noapte la Esposiţie. Numărul visitatorilor a fost preţuit la300,000.
St aţele-Unite
New-Yor/c, 2 Iunie. — Amănuntele privitoare la catastrofa inundărilor sunt sfâşietoare. Aproape 5000 de case s’uu prăpădit.
New York, 2 Iunie.— Aproape 10,000 de victime sunt In urma inundărilor. Pierderile sunt preţuite la 25,000,000 de dolari.
Germania
Berlin, 2 Iunie. — Ţarul va sta în Iulie la Copenhaga. L* această epoca se va Întâlni la Kiel cu împăratul Germaniei ; o revista navală va ;avea loc cu această ocasie.
Stuttgard, 2 Iunie. — Camera a decis să sporească onorariul, amploiaţilor Statului.
Rusia
Varşovia, 2 Iunie. — Ambasadorul Persiei a sosit aci pentru a fixa amănuntele călătoriei Şahului care va sta 5 zile la Berlin.
Guvernul rus a decis ca cu toate manevrele mari ce se vor face In sudul Rusiei să nu se degarmsească graniţa occidentală.
GOGORIŢA DISOLVAREI
9
înainte de deschiderea sesiunei Corpurilor Legiuitoare, d. Vernescu luase obiceiul de a vorbi necontenit de disolvarea Caine-rilor, crezând că prin aceasta va speria pe unii deputaţi şi îşi va îmbunătăţi situaţia neplăcută de care se bucură in parlament.
Am spus din prima zi, că ştirea pusă cu dinadins in circulaţie, privitor la o eventuală di-solvare a Cainerilor, era o simplă gogoriţă menită a speria pe unii deputaţi naivi şi un tertip uzat pentru a îndemna pe deputaţi de a vota mai grabnic bugetele.
Astă-zi este defnonstrat cu prisos că ameninţarea disolvareî Ca-merilor a fost o simplă fanfaronadă.
Bugetele probabil nu vor ti votate.
Deja se vorbeşte că în cazul când Camera nu va vota până mâine bugetul, Corpurile Legiuitoare vor ii prorogate până la toamnă; de disolvare însă nici nu se mai pomeneşte, căci disolvarea a fost numai un tertip menit a spori numerul aderenţilor guvernului în parlament.
dată îndeplinesc funcţiunea guvernamentala de deputaţi, şi câ Luni, un alt deputat are se interpeleze pe fostul ministru al justiţiei asupra nenorocitelor sale numiri în magistratură.
Presupui un moment că eşti o natură cu desăvârşire rece, indeferentâ în politică; nu ţii nici cu i. Brătianu, nici cu L. Catargiu, nici cu P. Carp şi puţin îţi pasă care din aceşti trei barbaţi de Stat are fericirea se primească cereri de slujbe de dimineaţă până seară. Evenimentele politice le cunoşti după spusa ziarelor — adică cu floricelele patimei profesionale— astfel in cât părerea trebue se ţi’o schimbi la fie-care zece minute în conformitate cu ziarul ce ai sub ochi în acele momente.
In asemenea condiţiunî, şi dorind se te luminezi, îţi zici : «Ce se mai me iau eu după a treia persoană. Me duc lu Cameră; acolo am se ascult şi acuzarea şi apărarea astfel încât îmi va fi foarte uşor se me fac judecător în cauză.
Te duci dar la Cameră şi asculţi cu băgare de seamă tot ceea ce spune interpelatorul. El deschide un dosar, îl arată colegilor sei, îl citeşte şi spune : «Judecătorul pe care l’a numit eri ministrul justiţiei, president la cutare tribunal, a fost destituit motivat acum trei luni ; iată raportul către R*-ge, iată decretul. Acum a-celaşi judecător e reintegrat, ba chiar înaintat!»
După ce ai auzit aceste cuvinte şi când vezi câ ministrul se scoală pentru a răspundere aştepţi, sau se zică : «Domnilor, faptul nu e exact; interpelatorul face eroare, altul e judecătorul care a fost destituit şi altul e acel pe care l’am numit eu,»—sau se zică: «Domnilor, aşa e; n’am cunoscut antecedentele acestui magistrat, am făcut o greşală involuntară şi am se o îndreptez'
In loc de acest răspuns, vezi pe ministrul interpelat, lăsând cu de-săvîrşire la o parte ceea-ce a făcu, el şi chinuindu-se ceasuri întregi, întrebuinţând toţi fulgerii retoricei sale spre a demonstra câ... Statescu, Marghiloman, X, Y, Z, când erau la ustiţie au făcut cutare şi cutare ne dreptate.
Şi ceea-ce se întâmplă cu interpe ârile relative la justiţie, se întâmplă identic cu interpelările relative la ministerul de interne, la finanţe domenii, lucrări publice şi aşa mai înainte
Nu e de cât o diferenţă; ministru interpelat în loc se ’ţi vorbească despre ceea-ce a făcut Stntescu şi Marghiloman, îţi vorbeşte despre ceea-ce a făcut I. Brătianu, Th. Ro setti siu altul şi apoi discuţiunea se închide.
Atunci, tu sărmane alegător, care ai venit se înveţi ceva la această şcoală politică, care ai venit se ’ţi
UN SISTEM CURIOS
REDITELE AGRICOLE DIN ROHM
Din când in când, ziarele anunţă publicului că în cutare zi, d. X va desvolta în Cameră interpelarea sa adresată ministrului justiţiei, sau ministrului de interne asupra vre unui eveniment ce a emoţionat mult timp pe toata lumea.
Spre exemplu, ţi se spune că Vineri, un deputat are se interpeleze pe ministrul de interne în privinţa prefecturilor lăsate vacante şi făgăduite unor candidaţi care de o cam-
faci o convingere, te întorci acasă, convins pe deplin negreşit, că dreptatea e în partea celui ce a interpelat, dar îţi faci următoarea argumentare filosofică: «Gând erai. Brâ-tianu la putere, toată lumea sbiera: Aide se ’l dăm jos pentru câ face a-busur'j St&tescu numeşte în magistratura judecătorii care au fost destituiţi, alt Ministru îşibaga tohte rudele îu slujbe, altul ademeneşte pe deputaţi cu prefecturele. Am răsturnat pe 1. Brătianu, am contribuit ca se aduc pe Catargiu şi astă zi când se spune unui Ministru că a căzut în acelaş păcat, în loc se ’l îndrep-teze îndata, în loc se umble drept..., s’apucă se’mi istorisească toate păcatele şi greşalele predecesorilor sei. Iar Camera se declara mulţumită ! Apoi pentru asta schimbăm noi guvernele ?»
Dacă am pus aci în evidenţă sistemul curios de apărare întrebuinţat de guvernul actual în răspunsurile sale la toate interpelările, am fâcut’o pentru că acest sistem a devenit arma comună Ţie luptă a unor Miniştri în parlament. A ât d. Lascar Catargiu cât şi d. Vernescu nu mai au alt răspuns de făcut în toate chjstiunele de cât: «Staţ* se ve spui eu cea oe a făcut d. 1. Brătianu cea ce a făcut d. Maiorescu, d. Carp,ete.»
Noi ii rugam se nu încurce socoteala de eri cu socoteala de asta-z', lucru foarte lesne chiar atunci când ai pe un Gună la finanţe.
Auu.
Raportul d-lui I). G. iUtinteanu, inspectorul general al creditelor agricole, adresat d-lui ministru dc tiu ance.
Gestiunea anului 1888
Inspectorul general al creditelor agricole din ţară după ce arată în raportul său către ministerul de fi-nance starea în care a găsit socotelile tuturor caselor de credite agricole, ooupându se în lucrarea s* despre orginizarea acestor instituţirie zice:
«Legea creditelor agricole, are câte-va lacune care îngreunează mersul regulat al acestor institaiitini şi Impudica grabnica el dt svoltare. Spre exemplu, casie-riele creditelor agricole — cu toate câ legea le di facultatea prin art. 24, de a face Împrumuturi pe un termen de 2 luni — nu pot de fapt şi In genere sS facă aceste împrumuturi de cât pe 90 de zile, de oare ce nedispunând de mijloacele Îndestulătoare, sunt nevoite să negocieze valorile Io" la Banca naţională care conform statutelor sale nu le primeşte In scompt de cât pe 90 de zile. Din această împrejurare, când expiră acest termen, casieriile trebue să retragă efectele nego iate, plâtiudu-le la numerariu, sau înlocumdu-'e cu alte efecte pe acelaşi termen şi tot aşa înainte până la complecterea creditului fixai fie-căreî casierii de comitetul de scompt al Băncel.
Ţăranii care se împrumuta, nu pot da obicei să plutească s1 ma Împrumutată Ia termenul fix de 90 zile, ce-a-ce dâ loc la relnoirea contractelor de două ori, la fie care 90 de zile.
Aceste preschimbări sunt însoţite apoi de diferite Întârzieri, provenind : din îndeplinirea formalităţilor, cari sunt aceleaşi la preschimbare ca şi pentru realizarea unui 'mprum it din nou ; din lipsa de multe ori de mijloace pentru a plăti chiar procentele ; din depărtarea din comună până la oraşul de reşedinţă, precum şi din timpul necesar, une-orl 3 şi 4 zile, pentru facerea formalităţilor la credit şi alte asemenea împrejurări.
Până la intervenirea legf î din 27 Iunie 1886, autentificarea semnsturei Împrumutaţilor se făcea de primarii comunelor respective; de la intervenirea acestei legi, primnrul, care nu ştie carte (şi din nenorocire se mai găsesc şi astăzi asemenea primari), nu poate autentifica nic: un contract, iar c 1 cu ştiinţă de carte n’are dr»pt de autentificare de cât pâuă la lei 300, ast fel ca, In caşul d'înteiu ca şi In cel de al doi'ea, când împrumutul trece peste lei 300, împrumutatul trebue se se ducă la judecătoria de ocol, singura în drept să dea autentificarea; ajuns la judecătorie, aci întâmpină alte Intârziari, penă se recunoaşte identitatea persoane! si se îndeplinesc formele, de la judecătorie trebue să se Întoarcă Înapoi la comuna de reşedinţă spre a se intabula contractul şi, dupe toate aceste greutăţi, p'eacâ In fine la reşedinţa judeţului, la cred.t, ca să dt-pue contractul şi să ’şi primească banii sah să plătească procentele.
Aceste siragăniri şi perdere de timp considerabilă ridica cheltuelile realisâ-rel Im 'rumuturilor, dupe ce procentele ce plătesc împrumutaţii, In raport cu greutăţile ce Întâmpină, sunt deja prea mari. Dupe art. 22 din lege, casele de credit agricol au dreptul a lua 4 0/0 peste scomptul Bancel naţionale, dar dnpe o decisiune m oisterială din 1887. nu percep de cât 3 0/0, cea-ce cu ce 6 0/0 cât e«te scomptul Bancel, faca 9 0/0 ples i 0/0 pentru cheltuelile de ad-mioistraţiune, şi osebit 2 0/0 pentru pro'ante de tntârziare, face In total 12 0/0 pe an, f-r^ să mai socotim zilele de muncă perdute, cheltue ile de drum, de întreţinere şi altele, şi cari toate a-cestea, se repet d-i 3 cri în 9 luni, când trebue să plătească împrumutul efectuat.
Nici prin lege, nici prin regulament nu se fixează până la ce sumă se poate acorda un Împrumut, aceasta fiii d lăsată cu totul la facultatea administra-ţiunel creditelor; parte din ele au crezut că cu cât Împrumuturile vor fi mal mari cu atâta beneficiile vor creşte, şi au acordat la câte o singura persoană câte lei 20.000-30,000 şi 40 000, sus-trăgând prin acest mod capitalul disponibil pentru micii agricultori, cari, de multe ori, aşteptad s'ptăraâni întregi penă când s’i li s-* acorde câte un Împrumut de lei 100-200 L°gea prm art. i dispune că casele de credit agricol vor funcţiona fiecare ca persoana morală şi Iritr’un mod independent In're dânsele, iar prin § II dispune asemenea ca, In proporţiune cu capitalul de fundaţiuue, fie care oasă va emite acţiuni nominative.
Capitalul de fundaţiune, conform art. 7 din lege, s’a avansat d-- S'at şi judele, iar casele de credit agricoi aii deschis, precum am arătat mai sus, subscrierea acţiunilor.
Până la finele anului 1888, totalul subscrierilor abea a atins cifra de lei
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 23 MAIU
1.113,625, sau lei 0,10,52 0/0 din totalul capitalului din fundaţiune.
Două sunt motivele puternice ce se opun la subscrierea acţiunilor: 1) Casele funcţionând independent între dăn-sele, nu produc de o potrivă dividende şi astfel capitalurile dintr’un judeţ nu produc decât un beneficia de 4—5 0/q. pe când alte judeje dau 6, 7 şi peste 8 0/o; 2) Acţiunile fiind nominative, nu se pot negocia sau întrebuinţa după interesele fte-cărul posesor, şi capitalurile, mal cu seamă în ţearâ la noi, caută să câştige pe cât posibil mal mult.
S’a susţinut până şi prin presă, că acţiunile caselor de credit agricol să se declare la purtător, precum şi că s’ar putea impune fie cărui împrumutat de la una mie lei în sus.
Transformarea acţiunilor la purtător este o cestiune de mare importantă, şi rămâne la apreciarea d-v. sg o regulaţi după cum veţi găsi de cuviinţă ; în ce priveşte impunerea acţiunilor fiecărui împrumutat de la una mie lei în sus, încercarea ce s’a făcut pe alocurea a rămas zadarnică, pentru că subscrii-torii neputându-le negocia cu înlesnire şi având ast-fel un capital închis pe timp de 20 ani (durata fie-cărel case, art. 2 din lege), de care nu se pot folosi de cât cu dividendul anual, aii încetat de a subscri, şi orî-cât s’ar mal căuta a se impune în asemenea mod nu cred că se va putea răuşi a se plasa acţiunile.
Inspectorul general termină raportul seu propuind următoarele modificaţiuni în viitoarea lege :
I.	împrumuturile să se acorde pe noug luni şi nici un Împrumut sg nu treacă peste lei 5.000 ;
II.	Autentificarea actelor, în ce priveşte creditele agricole, sg se încredinţeze primarilor, ajutoarele şi preşedinţilor comisiunilor interimare, asistaţi tot-d’a-una de notarul comunei ;
III.	Sg se menţiQă disposiţiunile le-gel actuale, în ce priveşte împrumuturile cu bilete la ordin, însg numai pentru agricultori care n’afi mijloace dea’şî cumpăra vite sad instrumente agricole şi numai acelora care vor proba că întrebuinţează banii în asemenea scopuri, dupg care biletul la ordin se va transforma în contract pe amanet.
ŞTIRI MĂRUNTE
Prea Sfinţia Sa Episcopul din Arad, Inan Meţianu, s’a înţeles cu Patriarchul sârb Episcopul din Timiş, ca căuşele controverse între Români şi Sârbi sg le resolve pe cale pacînică.
—	Din Paris se scrie, că zilele aceste Camera franceză a aprobat aşezarea lui Carnot, Marceau şi Baudin în Panteonul Francieî.
—	In cercurile bursei din Pesta se istoriseşte, că mai multe băuci din Berlin aii trimis acum trei luni un bărbat special în Ardeal cu însărcinarea sg cerceteze capacitatea productivă a minelor de aur... Resultatele la minele de la Abrud şi Roşia afi fost atât de favorabile, în cât în curând se vor cumpăra mai multe mine de băncile din Berlin.
—	Mitserlich a inventat un procedeu prin care se obţin fibre de lemn, care se pot toarce întocmai ca lâna. In scopul acesta scânduri subţiri fără noduri se taie în fâşii subţiri şi se fierb intr’o soluţiune de accid sulfuric. Prin fer-bere materia lemnoasă se discompune şi lasă în urmă numai fibre de lemn.
INTEMPURILE ZILEI
DIN JUDEŢE
înecat. — Joi orele 3 jum. p. m., tă-nârul Andoni N. Stângaciu, fiul d-lui N.
FOIŢA ZIARULUI *EPOCA»
(50)
HECTOR MALOT
DREPTATE!
Partea III.
II
(Urmare)
Silit a se supune puterel judecăţel, Florentin râmase ca sdrobit; de aceea alcătuise ura până atâ de dibacii!, ca se ajungă la aşa sănătos resultat?
Cum nu prevăzuse plecarea în străinătate; putea să’şi închipue că Săniei va avea cutezanţa de a omoră pe amîn-doi copil In acelaş chip şi în aceeaşi ţară?
El se simţi descurajat şi un moment se întrebă dacă nu trebue se renunţe la întreprinderea de care se apucase şi care era mal presus de puterile sale?
începuse a se sătura de viata ce du cea.
Philis de asemenea, temînduse că va fi descoperit, stăruia ca se nu urmeze pe această cale primejdioasă, şi care după dânsa n’avea se ’i ducă nici la un oapăt. De câte or venea s’o vada îl arătd că dacă Săniei ar fi fost în stare se ’şl ucidă fiul vitrig ar fi fâcut’o ast-fel în c&t se nu se poată afla.
IN F 0 R HA HUNI
Majoritatea din Cameră e con- 1 vocală pentru astă seară la otel ' de France pentru a ti întrebată 1 dacă trebue ca se fie prelungită J actuala sesiune a Corpurilor legiuitoare sau nu.
Sâmbătă seara era s6 se ţie un consiliu de miniştri.
Nu s’a putut înse ţine şi s’a amânat pentru azi dimineaţă la orele 9.
Astă seară probabil se vor întruni în caseled-luî DimitrieBră-tianu, deputaţi liberali-disidenţi pentru a hotărî atitudinea ce o vor avea în Cameră în cas de se va prelungi actuala sesiune a Corpurilor legiuitoare.
-s«-
Pentru motive neprevăzute nu s’a putut ţine erî la iaşi întrunirea publică care se anunţase.
Un incident curios s’a petrecut cu ocasia unei licitaţiunî făcute de direcţia drumurilor de fer pentru o furnitură de vagoane.
O casă din Hamburg a propus unei fabrici de vagoane din Saint-Denis că se ’i obţie furnitura vagoanelor din Bucureşti, daca în schimb i se va plăti un comision destul de însemnat.
Licitaţiunea s’a ţinut şi casa din Saint-Denis a obţinut furnitura vagoanelor. Văzând înse că licitaţia s’a petrecut în perfectă regulă şi că a obţinut comanda vagoanelor fără nici o intervenţie din partea nimenui, casa din Saint Denis, a refusat se plătească comisionul fabrice! din Hamburg.
Aceasta din urmă a hotârît pentru acest motiv de a intenta un proces.
Direcţiunea Română a căilor ferate a rugat pe representantul casei franceze de a se judeca cu fabrica germană oferindui-se a i se da toate informaţiile şi lămuririle necesare căci ea speră că se va pune ast-fel mâna pe o asociaţiune de oameni cari fac şantaj, de oare-ce licitaţiunile se fac în perfectă regulă şi nimeni nu poate oferi de a obţine prin-tr’o influenţă oare-care nici un fel de furnitură.
ca Moştenitor presumptiv al Coroanei, şi a pnmit titlul de Alteţă Regală, Principe al României.
Exc. Sa d. Hitrovo, trimis ex-tra-ordinar şi ministru plenipotenţiar al Rusiei, a avut onoare a remite M. S. Regelui această scrisoare.
D. Tocilescu, ilustrul deputat al laşilor, formalisat de atacurile Naţiunel, a cerut aTaltă-ieri la Cameră explicaţii d-lui Dimi-trie Brătianu, voind a şti pentru ce e atacat cu atâta înverşunare.
D. D. Brătianu i-a răspuns că conduita sa politică din timpul din urmă a provocat toate atacurile care s’au făcut în contra lui.
In ziua de 17 Maiti s’a sfinţit la Calafat monumentul ridicat de M. S. Regele în bateria Carol, pentru amintirea luptelor glorioase ale soldaţilor noştri pe tim-dul răsboiuluî de la 1877.
D. primar al oraşului Calafat, Constantin Cancea, a pronunţat cu această ocasie un discurs patriotic.
Azi se judecă de către secţiunea a doua a Curţii de apel, procesul fostului comisar Măldăres-cu, dat în judecată pentru că a bătut pe nişte arestanţi ţigani.
Sunt daţi îR judecată de că-tră procurorul general, foştii comisari Fouquier şi Popescu pentru delictul de [abus de putere.
-&s-
Eri în localul Societăţeî de a-sigurare Dacia-Romania s’a ţinut adunarea generală a societarilor ai societăţeî de reasigurare.
S’a aprobat bilanţul şi socotelile anului corent.
-is-
Tribunalul de comerciu a judecat la 9 Maiu, procesul între d-nii Gliicklich, fost agent principal al societăţeî Anker, şi această societate.
Prin sentinţa pronunţată de tribunal, societatea de asigurare Anker a fost osândită se plătească d-lui Gliicklich suma de 4200 lei ce ’i datora din neplata provisiunelor.
Stăngaciu, proprietar pe strada Dogă-riei, în Galaţi, a luat o barcă şi a trecut peste Dunăre împreună cu alţi doi tineri. La înturnare curentul apei fiind prea tare i-a împins în dreptul unul şlep; tănârul Andoni văzând că barca e In primejdie s’a ridicat şi a împins cu mânile în şlep ca s’o depărteze dar per-zându-şl echilibrul a căzut In apă şi s’a Înecat.
Părintele său l’a căutat în deajuns dar nu l’a mai găsit.
Centenari. — Femeea Arghira Văduva, din comuna Săgeata, judeţul Buzău, a încetat din viaţă, în ziua de 9 curent, In etate de 104 ani aproape.
Iar în ziua de 2 Mnfi a. c., a murit In comuna Goteana, judeţul Olt, locuitorul Toader Naidin, In etate de aproape 115 ani.
Incendiu. — Io ziua de 7Maifi a. c., s’a aprins o magasie a d-lor fraţi Nico-lae şi loan Lerescu, proprietari în comuna Băduleşti, judeţul Dâmboviţa, arzead cu desăvlrşire d’Impreună cu 15 buţil goale şi o sanie de lux ce se găseau în magasie; iar pagubele causate se urcă la suma de 2,000 lei. Focul a provenit din causa unui servitor care dase cu puşca în păsările ce se aflau pe acoperişul magasiel.
DIN STREIN ATATE
Revolta de femei.—Comuna Porceşti din comit. Sibiiului posede o păşune cu pădure, care în urma unei greşeli s’a trecut în cărţile fundare pe la anul 1850 ca pădure. Consecinţa a fost, că la intrarea In vigoare a legii forestiere ah fost separate 700 de jugăre ca pădure oprită de la păşunit. Locuitorii aii remonstrat, că terenul le trebue ca păşune, dar numai atât aii putut obţinea, că în loc de 700 jugăre s’au separat 300 de jugăre. Amărîciunea în comună a fost mare şi la 9 Maifi, când forestierul prim a trimis în comună tablele pentru însemnarea pădure! oprite amărîciunea a isbucnit. Bărbaţii erau ocupaţi la câmp şi acasă se aflau numa femeile. Notarul Bencze luă în primire tablele şi urmarea fu, că femeile se a-dunara înaintea cancelariei comunale, ameninţară pe Bencze şi puseră de se dete alarmă cu clopotele ca să se întoarcă bărbaţii lcr de la câmp. Ferestrele cancelariei comunale fură sparte, iar notarul şi cancelistul se închiseră în cancelaria. Această stare critică a durat cinci zile. Se face cercetare.
O scena mişcătoare. — Nişte ofl-ceri de honvezi locotenentul Ban, sublocotenentul Kisfaludy şi medicul de regiment Eberhard Klein Intrepriuseră o preumblare cu trăsură spre Ollosagh. La reîntoarcere aproape de fabrica de cărămizi, cândd nil voiră se treacă peste şinele drumului de fer, de o dată răs-logil automaţi se închid şi trăsura rămase încuiată în mijlocul şinelor. In acelaş moment trenul deja şueră la o distanţă abia de 300 de paşi şi călătorii se credeau aproape pierduţi. In ultimul moment succese totuşi sublocotenentului Kisfaludy ca se facă o întorsătură a trăsurei. In acest moment trenul trecu pe lângă trăsură şi răni numai un cal—spre marea mirare călătorilor care au scăpat numai cu atâta.
N011TATI ŞTIINŢIFICE
In cursul navigaţiunelor Rlndunicăi, In timpul campanialor ştiinţifice ale prinţului Albert de Monaco, un pşete straniii, Ortagoriscus mola sau peştele lumii a fost văzut de mai multe ori şi de două ori prins.
Un mare număr de aceşti peşti au fost întâlniţi la sfârşitul lui Septembrie 1886, la sudul bancului Grande-Sole,la intrarea Manşei. Eraii toţi mici.
Alte-ori, pe tot spaţiul coprins între Europa, Asorele şi al 50 grad de latitudine nordică până la al 36 grad vest,
Rîndanica a văzut aceiaşi peşti mal rari dar mai tot d’a-una la aceiaşi distanţa unii de alţii. Aceştia erad mult mai mari de cât cei d’lntâifi.
Din cele două animale prinse, cel d'lntâiii avea o lungime de 2 metri,cu o circonferinţă a corpului, înaintea pectoralelor, de 1 metru 85. Lungimea aripei dorsale era de 0 m., 71; aceia a a-ripei anale de 0 m., 70; aceia a aripei pectorale de 0 m., 19. Cântărea 285 kilograme.
Prinderea acestui peşte fusese destul de primejdioasă pentru barcă, în momentul când animalul, împins de cance, se acufundă cu o putere colosală.
Aceşti mari Orthagoriscus, care par o masă informă, au cu toate aceste un cap, al cărui profil, după prinţul Albert de Monaco, aminteşteîntr’un chip prea ciudat profilul omenesc.
INSERŢII] NE
Domnule Director,
In jurnalul d-voastâ din 17 curent, fiind sosit chiar în acea seară pe la ora 5 din din Moldova, şi informat de prieteni am citit că:
Vi se afirmă că descoperindu-se nişte hoţii însemnate la moşia statului Galu şi Pipirigu în persoana mea ca delegat al a-celel moşii, şi inculpat fiind şi datjudecăţel, a’şl fi dosit.
In interesul adevărului, şi spre stabilirea opiniunei publice, rog d-le director, daţi publicităţel acestea.
Adevăr este că am fost delegat cu căutarea în regie a acestei moşii din districtul Neamţu, am suferit o anchetă de la 5 până la 14 curent, denunţată şi provocată de persoane la puterea zilei în localitate asta-zî, cas de persecuţ-.une atras asu-pră’mi fără voinţâ’mi, ci din împrejurări nu provocate de mine, căci caracterul med este pacinic, liniştit şi al ordinel.
Persoanele pe care unile nici le am cunoştinţa poate, şi nu doresc ale numi, au înjghebat a fi făcută ancheta de inspectorul financiar I. G. Constantinescu domn cunoscut şi recunoscut.
Ancheta începută la 5 şi terminată la ?4, ne mai vorbind de modul anchetei; Ed la 17 am plecat în capitală, sosit, a-douazi am şi dat înscris demisiunea onor. ministru al domenielor de însărcinarea mea ca delegat, prevăzând că insistând d’a mai fi în localitate, cazuri periculoase mi se pot ivi în viitor.
Nici o hoţie nu s’a comis de persoana mea, din contra am scos la lumină prin activitatea, experienţa şi onestitatea mea o zic, veniturile întunecate ale acestei moşii, căci de unde fostul arendaş ’şl-a perdut averea cu preţul arendei fosta
40,000	lei; ed am dat Statului venit prins de aproape 75,000 lei şi nu că a fost recolta adjutătoare sad favorabilă căci nu are teren da exploatare nici 606 de grâd nici porumb ci diverse 40-50 articole venituri de unde este adevărat căci un om hoţ putea profita, nu ed însă căci şcoala părinţilor mei, a familiei mele şi a socie-tâţel de care am fost înconjurat, ’mi-ad fost model de onestitate şi până astă-zl la etatea aproape de 50 ani.
Nici particular nici judiciabil nu există vr’un blamde asemenea natură asupră’ml.
Dosit n’am fost, este o infamă calomnie acest denunţ făcut de or-cine ar fi, din contra, cu tot modul ascuns şi surprins al anchetei d-lul inspector Constantinescu, de şi n’am luat parte la modul sistemului d-sale de anchetare, dar am fost pe acest timp tot în moşie.
Nici dat judecăţel până astă-zî nu sunt, ce va fi pe viitor nu ştid care oameni de înalt simţimânt vor face aceasta, adevărul însă şi dreptatea ed cred în principiul credinţei mele, că bunul Dumnezed până în urma urmele ’ml-o va da, căci am cerut onor. ministru al domenielor o nouă anchetă.
Vă mulţumesc dinainte d-le director, publicând acestea, fiiind trebuinţă voiu mai reveni.
Vă rog primiţi consideraţiunile distinsei stime ce vă conserv.
M. S. Regele a primit din partea M. S. împăratului Alexandru Iii al Rusiei o scrisoare de felicitare drept răspuns la notificarea ce ’I s’a făcut de către Angustul nostru Suveran că Principele Ferdinand, nepot al M. S. Regelui, a fost desemnat, conform art. 83 al Gonstituţiuneî,
D E PESI
.A.u.stx*o-TJncfax»ia
Viena, 2 Iunie. — Ziarele continui a discuta toastul Ţarului adresat principelui Nicolae al Muntenegrulul. Ele recunosc în acest fapt simptoma gravă a unor disposiţiuni ale Ţarului susceptibile de a influenţa politica.
Ion N. Plevneliu.
Douâ luni dupâ plecarea lui Valerian, ajunse la aşa desperare că hotărîsese se plece de la Venetta.
Cu toate aceste la urmă se revoltă contra mişeliel lui.
Trebuia se aştepte până la întoarcerea lui Valerian sad pânâ la moartea lui de o fi se nu mal revie.
Din când în când se ducea la Plailly se întrebe de Sophie Anbry, foasta servitoare a d-uel Dammonville, şi se afle dacă s’a întors de la Madera.
La Începutul lui Octombre Intr’o Duminică, ea însăşi îi deschise uşa şi ’I răspunse.
El îl repetă aceiaşi istorie care o spusese şi la Palaiseau: venea din partea unei librării care publica procesele celebre şi care ’l însărcinase se afle amănunte asupra afacerel Caffie. Fiind-că avea haina de Duminecă putea, lăsând de o parte aerul şefi de ţeran normand se treacă drept cea ce spunea.
—	Avem deposiţia pe care ’l a făcut'o la procas; dar te rog sâ’mi dai şi alte amănunte.
—	Bine; numai se mă întrebi, căci nu ştifi ce vrei se ştii.
—	Am voi se ştim în ce stare era d.na Dammonville după plecarea celor doi doctori, în seara consultaţiunel; îţi aduci aminte.
—	Cred şi efi; nici o dată n’am văzut’o aşa. Am gândit că asta era din causăcă doctorii II spusese lucruri rele despre boala el, şi se speriase, fireşte.
—	După masă ce a făcut?
—	A primit vizita unei prietene; a
unei prietene bune, care venia se ’l zică adio.
—	Iţi aduci aminte numele acelei doamne? întrebă Florentin cu glas tremurător.
—	Da; doamna Thezard.
—	Unde locueşte?
—	Pe strada Capucinelor No. 9; adică locuia atunci. Acuma nu ştifi, căci a trecut multă vreme.
Dar mi-aduc aminte că chiar în seara acea plecă în Australia la barbată-sefi.
—	A vorbit ea mutt cu d-na Dammonville?
—	Mi se pare că nu.
—	Când s’a dus d-ta I-al deschis uşa?
—	Da, aşa cred.
—	In ce stare se afla?
N’am băgat de seamă.
—	Ştii ce a făcut d-na Dammonville după plecarea prietenei sale?
—	A scris doctorului Săniei şim’a trimes cu scrisoarea.
—	Doctorul Săniei a venit? A stat cu dânsa ? Mult timp?
—	Vr’o jumătate de ceas.
—	Unde erai în vremea acea? Caută de ’ţl aminteşte.
—	Îmi amintesc foarte bine, fiind-că d-na ne a spus bucătăriţeî şi mie, se nu ne culcam; efi să stafiîn salon, unde nu era locul meii.
—	Te a chemat?
—	Nu; adică da când am recondus pe doctor.
—	Cum era doctorul Săniei când a eşit din casă?
—	Ţinea capul plecat par’că ducea o
greutate.
—	Ce al făcut după ce te-ai întors în odaia d-nel Dammonville?
—	I-am dat ce ml-a cerut, apoi m’am culcat.
—	AI umblat la sobă?
—	Era de prisos; umblase înainte de a mă duce la doctor.
—	Trăgea bine?
—	Foarte bine.
—	Şi noaptea ce s’a petrecut?
—	Nimic. A doua zi dimineaţa, când am întrat în odaie d-na murise. Am a-lergatlad. Balzajette, plecase la ţară; apoi m’am dus la d. Săniei care a venit cu mine. A zis că d-na a murit de asfixie.
—	A spus de unde venia asfixia?
—	Din causă că soba trăgea răii, ori căminul se stricase.
—	Cea ce nu era adevărat?
—	Nici de cum.
—	Se vede că cine-va a umblat la sobă, şi fiind-că numai d-t& şi doctorul aţi întrat în odaia d-nel Dammonville, trebue se fie el or d-ta.
—	Nu efi, suntsigură.
—	Atuncia el; asta ar fi ciudat: bolnava ucisă de doctor I
III
Iată că mâna lui Săniei, găsită în asasinatul d-nel Dammonville, o arate In acel al lui Caffie, ambele dovezi adăo-gându-se unr la alta şi complectându-se reciproc,
Florentin eşi de la Sophie Aubry triumfător. II ţine în sfîrşit.
In mal puţin de un ceas, străbătu distanţa dintre Plailly şi staţiunea Aurviliers, şi coborîndu-se din vagon la Paris, alergă în strada Capucinelor.
Cu o voce tremurând de emoţiun# întrebă pe portăriţă;
—	D-na Thezard.
—	Nu-I la Paris acuma.
El respunse mal uşor; trSia dar, şi dacă nu era la Paris pentru moment era se vie.
Totuşi văzu curând ca se bucurase mai mult de cât se cuvinea: d-na Thezard locuia în străinătate la Smyrna, unde bărbatul era consul. La Paris stătea numai în treacăt. Petrecuse In pri-mă-vară două luni Incasa din; strada Capucinelor. Nu se ştia când se va întoarce.
—	Ce &I ? ÎI zise Philis când îl văzu emoţionat şi vesel.
—	II ţin.
Il explică atunci ce aflase de la So-phye Aubry.
Philis recunoscu că mărturia femeel din casă era de mare însemnătate; dar despre d-na Thezard arătă alta părere.
—	De unde ştii ca d-na Dammonville I-a spus că în doctorul care venise s’o visiteze, recunoscuse pe asasinul lui Caffie.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 23 MAIU
3
hiessai
ma
Viena, 2 Iunie. — Corniţele Taaffe va asista Marti la Înmormântarea comitelui Potocki la Lancut; el va asista cu această ocasie Lemberg, Cracovia unde va fl primit Intr’un mod solemn.
Italia
Roma, 2 Iunie. — Oraşul e pavoasat cu ocasia serbărel naţionale.
Regele a trecut în revistă garnisoana pe esplanuda Gastro-Pretonsio. Mulţimea era enormă. Principele regal, care e numit major, comandă batalionul sâti. Regina şi principele de Neapole s'au Întors la Quirinal cu regele. Ei ad fost chemat! de două ori la balcon de către aclamaţiunile multimei.
Roma, 2 Iunie. — Cardinalul Pecci, fratele Papei e rău bolnav In palatul Barberini. Circulă ştirea că Papa s’a dus să visiteze pe fratele săli In noaptea trecută incognito In trăsură Închisă.
Serbia
Reigrad, 2 Iunie. — «Oficialul» publică un ucas care ordona retragerea imediată a exploataţiel drumurilor de fer din mâinile companiei francese. Acest document e precedat de un raport al ministrului lucrărilor publice în care sunt enumărate plângerile guvernului In contra companiei; plângeri a căror exactitudine nu e recunoscută de companie.
Luarea In posesiune a exploataţieî de către guvern s’a făcut chiar azi.
ŞTIRI COMERCIALE
până
Recolta din judeţul Covurluî acum este foarte frumoasă.
Pe toată valea Covurluiulul secările şi orzurile sunt cu mult mai bune de cât In anul trecut; secara a inspicat; iar orzul e în burduf.
Praşa porumbului a început mal In toate comunele; pe aloeurea popuşoil timpurii se prăşesc a doua oară.
Dupe semnele care sunt, dupe mersul regulat al ploilor din estimp e speranţă că recolta va fl In judeţul nostru mal bogată de cât cum a fost In anul trecut.
—	Situaţiunea târgului de râmătorl de la Severin dupe comptul prasen-tat de direcţiunea acestui târg ministrului de comerţ, la 23 Aprilie 1889 a fost următoarea :
RImâtorI intraţi In târg 2480 ; din aceştia 68 s’afi vândut în interiorul ţârei; 8 au fost ucişi şi 2404 au mai rămas In sălaşe. Preţurile au variat între 75 şi 80 bani kilogr. Sănătatea vitelor este excelentă.
—	Ştirile oficiale primite din strei-nătate arată că recoltele din pământ in Piancia sunt foarte satisfăcătoare pentru moment. Cu toată frumoasa aparenţă Insă a acestor recolte ofertele stau încă restrânse.
In Englitera cultivatorii sunt asemenea. foarte mulţumiţi de recoltele din pământ. Din causa aceasta afacerile au fost foarte calme, preţurile Insă s’au menţinut bine.
In America, mal multe cereri de export ah urmat cursurile cu 2 până la 7 cente. Avisurile asupra grâurilor din pământ se estim a fi satisfăcătoare.
Temerile ce se ridicaseră In privinţa recoltei Germaniei s’au împrăştiat In mare parte sub influenţa temperatureî favorabile ce se vede de mai multe zile. Acelaşi lucru se observă şi In Austro-Ung;aria.
Din porturile ruse de la Azoff se a-nunţă ca exportaţiunile au fost foarte importante. La Odesa sosirile pe uscat cu drumurile de fer diminuează şi stok-curile au devenit slabe.
A 2* EDITIUNE
mera sfe treacă în secţii pentru a se ocupa de proiectul de lege asupra aranjamentului comercial cu Franţa precum şi asupra mărcilor de fabrice.
D. Tache loucscu, roagă pe d. preşedinte al consiliului să ’l lase sfe ’şl desvolte întâia interpelarea sa care va fi scurtă şi pentru care e oare cum jenat căci această interpelare e anunţată de doue luni de zile.
Se pune la vot trecerea In secţiuni.
Rezultatul votului
Votanţi 129
Bile albe pentru 70 Bile negre contra 59 Prin urmare Camera trece în secţiuni până la ora 4.
Şedinţa se redeschide la orele 4 şi d-nu I. Nădejde îşi desvoltâ o interpelare a-supră neaplicârel legilor muntelui şi a pădurilor care nu se execută în cea mal mare parte de localităţi. Conform acestor legi, ţferanil au dreptul d’a lua uscături dm pădurile Statului şi lemne verzi din zăvoaie. Acesta e un drept al ţăranilor şi nu pot fi urmăriţi de agenţii silvici.
D. Grig. Peucescu ministrul domeniilor, zice că recunoaşte că în 1851 s’a acordat ţăranilor dreptul acesta în schimbul unei plâ^l de 6 lei pe an. Dar precum exercitarea acestui drept era dăunător Slatulul, s’a dat în 1871 o circulară ministerială prin care, într’un articol, se interzicea intrarea ţăranilor în păduri fără-voia pădurarilor, câcl legea din 1851 căzuse în disuetudine câcl şăranii nu mal plâteaQ acel 6 lei prin urmare pierdeatt şi dreptul ce li se acordase prin acea lege. De la 1871 şi până azi aceasta e procedeul, conform circulărel din acel an. Cererile pentru vreascuri şi lemne se adresează la minister care delegă agenţi pentru strîngerea lemnelor şi uscăturilor şi se vând apoi prin licitaţie. D. ministru al domeniilor termină zicând că acest sistem este bun şi că dacă s’ar lucra dupe legea din 1851 ar fi în paguba Statului.
D. M. Cogalniceanu spune că legea din 1851 a fost făcută de Mihail Sturza cel mal conservator Domnitor din Moldova. D-sa făcând istoricul acestei legi spune că chiar In contractele moşiilor din Moldova se stipulează a se păstra dreptul ţăranilor D. C. Dobrescu-Arges zice că această chestiune a venit în tata Camerei de 16 ori sub formă de interpelări. D. Dobrescu zice că lemnele sunt tot atât de trebuincioase ca şi malaiul de hrană. S’au văzut ţărani îngheţaţi de frig. Agenţii silvici fac un abuz din însărcinarea lor cacl la licitaţii el pun preţuri aşa de mari In cât nu le poate cumpăra de cât tot cel bogaţi Aşa dar de şi această chestie a venit de la 1871 de atâtea ori în Cameră, totuşi nu s’a făcut nimic, nu s’a luat nici o măsură, de aceea d-sa întreabă pe guvern dacă are de gând să vie cu un proiect de lege prin care să se pue un capăt acestei chestiuni.
Discuţia se închide.
D. 1. Nădejde desvoltă o altă interpelare asupra esecutarei şoselelor cu care consiliile judeţene fac abuzuri. Se ştie că ţăranii sunt datori se lucreze câte 5 zile în două restimpurl, primăvara şi toamna, dar că în locul acestor 5 zile li se dă câte o cantitatedelucru caree mal mare decât equivalentâ în zile. Chitanţe de munca făcută nu se liberează aşa că la venirea de primari noi ţferanil sunt apucaţi din nod pentru executare de şosele. Apoi consilierii comunali, prin lege, nu sunt scutiţi de lucrarea şoselelor, cu toate acestea el de fapt, nu fac nici o palmă de şosea. De vină în această chestiune sunt prefecţii, sub-prefecţil şi primarii care sunt a-busivl şi nu’şl îndeplinesc datoriile lor conform legel.
D. Al. Lanovari zice că această interpelare nu ’l priveşte dar că tot ce poate face este ca să intervie pe lîngă colegul sfeQ de la interne pentru ca acesta sfe ia toate măsurile spre a se stîrpi aceste abuzuri cari orl-cum,zice d. Lahovari, sunt prea exagerate. Aceste fapte cel mult se petrec pe ici pe colea, dar nu în aşa mod general cum spune d. Nădejde.
La ora 5 şedinţa urmează.
Plaivaz.
„ Camera, dezaprobând, modul d-lui ministru Vernescu de a a~ plică legea de organizaţiune judecătorească, trece la ordinea zile*
X
Se zice că guvernul ar fi dispus, pentru a căpăta bugetele, se facă apel la sentimentele patriotice ale junimiştilor.
in acest cas, junimiştii res-pund: votăm bugetele dacă votaţi mai întâiu legile financiare, luând tot o dată angajamentul de a le vota şi în Senat.
X
Efectele desastroase ale nevo-tărei legilor financiare începe a se vedea.
Deja se prevede posibilitatea urcăreî agiuluî. Aceasta se probează prin faptul că acum două zile s’a cumpărat pentru luna Septembre aur cu 1 şi jumătate şi cu 2 la sută iar pentru luna Octombre nici nu se găseşte pe acest preţ.
X
2.	Că funcţionează ca medic de plasă In judeţul Botoşani încă. de la Octombre 1873, care funcţiune, spre mulţumire generale, o ocupă şi astăzi;
3.	Cft în timpul epidemiilor din 1874 şi 1878 a căutat şi a vaccinat în mod gratuit pe soldaţii din garnisoana Botoşani ;
4.	Că în timpul răsboiulu, a căutat ca medic-şef la spital în mod gratuit pe soldaţii români şi prisoniern turci bolnavi ;
5.	Că a făcut serviciul de medic al batalionului I din guarda civică cu gradul de locotenent, şi
6.	Că s’a bucurat şi se bucură de o conduită exemplara in oraşul unde domiciliază.
Pe lângă acestea, având în vedere şi o petiţiune a celor mai distinşi bărbaţi din oraşele Botoşani şi Dorohoiu, toţi cetăţeni şi alegători Ini colegiile I şi II, prin care ’şl exprimă dorinţa d’a se vota împământenirea d-luî dr. Henry Iurim, ca o recompensă de serviciile aduse judeţului şi (irei, membrii acestei comi-siuni In unanimitate au admis cererea d-lul dr. Henry Iurim, numind pe subsemnatul ca raportor al următorului proiect de lege.
Raportor, M. Cara-Costea.
DE ÎNCHIRIAT
d e 1 a. 23	p i* iii e 1880
Casa din Str. limbrei 4, (Calea Victoriei 82), doue-spre-zece o-dat, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa.
A se adresa Str. Pltar-âlosu 5. Aceasta casa e sl de venzare. Venii anual 8000 iei.
Adâogăm
că
d. Galimah, deputat, când a auzit despre a-ceastă destituire ilegală, s’a revoltat foarte mult şi a dat toate
Peste doue zile d. Gachet, în- explicaţiile necesare d-luî Catar-
igubiri.
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 22 Maiu 1889
des-
Flo-
La orele 2 şţ 20 p. m., şedinţa se chide sub preşedenţia d-lul general rescu, fiind presanţi 85 dd. senatori.
Sumarul şedinţei se aprobă.
D. C. Esarcu cere ca să se voteze o dată legea pentru stăvilirea cumulului.
După o mică discuţiune, Senatul decide a lucra mâine în secţiuni şi a se ocupa de legea în chestiune, Invitând tot o dată pe primul ministru ca să ia parte la desba-Ieri.
D. P. S. Aurelian spune că a fost însărcinat de mal mulţi industriaşi morari, să întrebe pe guvern pentru ce nu se a-plicâ legea pentru încurajarea industriei naţionale şi în folosul industriaşilor fabricanţi de făină.
D-sa anunţă deci o interpelare în acest sens.
Se pune la vot indigenatul d-lul Panait Cutelli şi se respinge cu 20 voturi contra 35.
Indigenatele d-lor Petzalis şi lsac M sef se adoptă.
Io-
CAMERA
Şedinţa de la 22 Maiii 1889
Şedinţa se deschide la orele 1 1/4 sub preşedinţa d-lul llariu tsvorauu vicepreşedinte.
Răspund la apelul nominal 110 d-nt deputaţi. Formalităţile obicinute se îndeplinesc.
D. Toellescu, depune un proiect de lege prin care se cere să se înfiinţeze un gimnazii! în oraşul Vasluiu.
D. Radu St ani an, depune iarăşi două proteste contra dârei în judecată a lut Ion Brftlianu.
D. Tocilescu, are iar cuvântul pentru a întreba care sunt intenţiuuile guvernului asupra stftrel materiale a oraşului laşi.
D. preşedinte al consiliului roagă Ca-
Azî dimineaţă s'a întrunit consiliul de miniştri şi a discutat Gestiunea prelungirii Corpurilor legiuitoare.
Mai întâiii s'a constatat'că astfel cum merg dis'cuţiunile în Cu meră, bugetul numai al cheltueli-lor nu va putea fi votat de cât într'o lună, rămânând a se mai vota apoi bugetul veniturilor, precum şi legile financiare şi reforma monetară.
S'a propus apoi a se cere Ca merilor de a se vota bugetele chel-tuelelor pentru fie-care minister în bloc.
A rămas însii ca această ces-tiune s& fie supusă astă seară, ■membrilor majorităţii care au o întrunire la liotei de France.
In cas când nu s'ar obţine de la Cameră votul cheltuelelor pe ministere, sesiunea Camerilor se va închide.
X .
Secţiunile Cameriî au discutat azî mai multe proiecte de legi între altele proiectul de lege pentru reducerea unor taxe din tariful autonom, proiectul pentru unificarea datorielor Statului către casa de depuneri; amânarea legeî fondului de rezervă al drumurilor de fer in scop d’a se echilibra bugetul cu aceste resurse.
X
lată moţiunea care se va propune azî la Cameră, în urma interpelării d-luî Tache ionescu;
tâiul secretar al legaţiuneî franceze, pleacă la Paris chemat fiind de guvernul seu, spre a ocupa o altă funcţiune.
D. Gacliet lasă cele mai frumoase amintiri, mai ales pentru excelentele relaţiunî pe care le-a avut cu guvernul domnului Th. Rosetti.
X
Poliţia a descoperit în Capitală mai multe maşini şi instrumente ale bandei de falşificatorî prinşi câţi-va dintre ei la Rusciuk.
Acum poliţia e pe urma principalului autor. Acesta se allă la Jilava, unde s’au trimes agenţi pentru a ’l prinde.
Falşificatorul acesta se numeşte Perso.
X
Fostul ministru de finance, d. Menelas Ghermani, pleacă Duminecă la Paris, iar nu Joi, precum a anunţat unul din confraţii noştri.
X
D. comisar Măldărescu, care fusese dat judecăţii pentru că a bătut mai mulţi ţigani, a fost condamnat la 50 de lei amendă si la 25 lei despă
X ,
Suma la care s’au urcat încasările în cele trei zile de ser-bătorî de la cişmigiu, este 14, 215,85 lei.
Această sumă, precum se ştie, e destinată spre a mări fondul necesar pentru conslrucţiunea u-nui asii de noapte.
X
Aflăm că o bandă de tâlhari ar fi jefuit şi torturat astă noapte trei familii, instalate la Lacu-Să-rat lângă Brăila pentru căutarea sânătăţei.
X
Infamiile Vernescene de la Botoşani se ţin lanţ. Domnia dinastiei Enacovici nu e zi se nu atragă atenţiunea publică asupra scandalurilor pe care le săvârşeşte.
După bătaea d-luî Danu care şi astăzi e în pat bolnav din pricina loviturilor şi rănirilor pe care le-a primit de la telegrafistul Enacovici, azi ni se anunţă că un alt frate al şefului acestei dinastii, la Botoşani, a comis un alt scandal care a revoltat toată lumea din acea localitate.
Acest doctor Enacovici, voind a pune un favorit al seu în locul actualului medic de plasă, anume Henri Iurim, a mijlocit în Bucureşti prin d. Lascar Ca-targiu şi a făcut ca se fie dat afară din slujbă.
D. dr. Iurim e un excelent medic şi afară de asta, are o familie foarte grea.
Dar se vedem dacă d. dr. iurim merita această soartă şi dacă nu e o infamie ceea ce s’a făcut cu d-sa.
lată ce găsim intr’un raport al comisiuneî de indigenat a Camerei privitor la serviciile şi la
starea civilă a acestui om.
1. Câ d. dr. Henry Iurim eu este supus nici unei puteri străine ;
giu privitoare la d. dr. Iurim.
X
Loteria i. Alexandrescu s’a tras aseară la Cişmigiu, la sfârşitul serbârei.
iată nurnerile câştigătoare :
721
M3
1010
1379
a câştigat
300 lei 100 lei
50 lei 50 lei
Afară de N. 1010, luat de d-na S. Arion, nici un număr câşl gâtor n’a fost prezintat pentru ridicarea lotului. Deţinătorii ce-lorTalte trei numere sunt rugaţi a le prezenta la casieria primăriei, unde li se vor plăti loturile.
X
Administraţia «Epocei» deschi de, spre înlesnirea publicului, a-bnnamente lunare si pe 15 zile cu următoarele preturi:
O lună 15 zile
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BARBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare,după experienţa de 18 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultalii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
107

LA MAGASINUL
DE
DROGUE, COLON. Sl DELICATESE
ION TETU
Succesorul iul
GERSABEIi-OVESSA LA „CÂINELE NEGRU“ STR- LIPSCANI
Au sosit si sosesc din Io in Io zile
APE MINERALE NITURALE
din toate sursele indigene si streine Comandele efectuez în toată România.
Asemenea toată producţiunea untului proaspăt din PâşcanI proprietatea d-lul Colonel Blaramberg sî află de vânzare numai însus-numi-tul magasin.
2.50
2
în străinătate 4.50 în tara	3.50
Domnii abonaţi cei vechi sunt rugaţi ca in cas de plecare se bine-voiasca ca o data cu arata-rea nouei d-Ior adresa se adaoge si costul pentru porto.
ULTIMA ora
Francia
Saint-Omer, 3 Iunie. — D. Carnot a sosit. El a fost foarte aclamat. La banchetul ce s’a dat seara d. Carnot rostind un discurs s’a felicitat de primirea ce i s’a făcut pretutindeni. El a ridicat un toast pentru concordia şi pacea înăuntru şi în afară. Aplause vil au primit acest toast. Populaţia din Calais ’I pregăteşte o frumoasă primire pentru mâine.
Paris, 3 Iunie. — O furtună violentă care a isbucnit erl seara a pricinuit stricăciuni |numeroase. Construcţia făcută pentru cursele de tauri aproape de Champs-de-Mars s’a dărâmat un lucrător a fost ucis, trei răniţi mortal.
Spania.
Madrid, 3 Iunie. — Regenta a semnat decretul care pronunţă Închiderea se-siunei actuale.
Serbia
Belgrad, 3 Iunie. — (Cale indirectă). Regele Miian e aşteptat aci peste câteva zile. El va vizita pe fiul seu care dupâ nouile disposiţiuni hotârlte nu va merge la expoziţia din Paris.
Belgrad, 2 Iunie.—(Cale indirectă). Circulă ştirea câ mitropolitul Mihail sosind la Belgrad a constatat dispariţiu-nea din jbagagiile sale a umu geamantan care conţinea bani, un carnet de cecuri, decoraţiuni precum şi nişte hârtii însemnate. Lumea se pierde In păreri asupra autorilor acestei hoţii.
DESCHIDEREA NOULUI MAGASIN
DE
COLONIALE Sl DELICATESE
Vînd mult şi sâştig puţin, avantagiă consumatorilor
T. C. CHRISTOFOR
„La ]VEai'inar*“
Colţul Episcopiei şi Calea Victoriei, vis-a-vis de hotel Orient
Zahăr franţuzesc	kilo 1—10
Zahăr cubic	»	1—20
Cafea martinicâ cai. I	»	4
Cafea Rio	» 1	»	3—60
Luminări Apollo verit. 560 gr. 1—65 » de lux cal 1 kilo 1—40 Unt-de-lemn francez Nisa »	3
»	grecesc	»	2
Orez turces	»	50
Făină de Pesta	cal.	I	»	60
Făină de Pesta	cal.	II	»	40
VINURI DE MASA |ALESE Conservate de mine în propriele mele pivniţe	4
Vin negru de Oreviţa vechi de 4 ani litru 1 fr.
Vin negru de NicoreştI vechi de 4 ani litru 1 fr.
Vin mischet de DrâgăşanI vechi de 4 ani litru 1 fr.
Ţuică veche de 10 ani a d-lul l9aia Lerescu, litru 1 fr. şi 40
1249 Cu stimă, C. T. Christofor.
ANUNCil)
Th. D. Costin
Calea Calarasilor, No. lj? VINURI bucureşti/iLBE SI R0SIII
Specialitate exclusiva indigenă din pla-, iurile cele mai renumite, şi In special | din golu drinci districtul Mehedinţi. Puritatea garautatâ şi constatată prin analisa chimică chiar de către onor. Efo-I rta Spitalelor civile.
Preturi foarte moderate
Se expediază Iranco la domiciliu în mari j şi mici cantităţi, cu vadra, în butelie şi îu nutoae de toate mărimele.	1086
ÎA se adresa la d. Tli.D. Costin Ca. Călăraşilor,
nr A DC Ki n A T moşia Parscovenl, Ut H rit NU Al judeţul Romanaţl, în depărtare de o jumătate oră de gările Pietra, Vlăduleni şi Balş, cu începere de la Aprilie 1890.
întinderea moşiei este de peste 3200 pogoane. Doritorii se pot adresa la d. D. C. Popescu, avocat, 49 Calea Dorobanţilor, Bucureşti.	1267
Aducem la cunoştinţa onorabilului public care doreşte a vizita băile de la Slănic, câ avem o vilă în interiorul Băilor construită încă din anul trecut compusă din mal multe camere complect mobilate situată pe o poziţie din cele mai frumoase.
Doritorii care vroesc a avea camere cu luna sau cu sezonul se pot adresa pentru informaţii lasub-scrişii proprietari In T.-Ocna.
1258	Petre Munteanu et Iii.
VASILE VINES
Docter in drept de la facultatea din Paris
ADVOCAT
1262	58, Strada Scaunele.
AVIS
Atragem atenţiunea onor. cititori a-supra acestui anunciii a renumitei firme Valentin et Co. de Hainburs-,
în privinţa loteriei de bani din
Hamburg, care fără îndoială trebua să se ocupe interesul publicului, şi o-feră oeasia la fie care, cu puţina cehl-tuiala sa tnceară norocul.
DOCTORUL
GEORGE C. NANU
De la facultatea din Paris
Medic şi şef de clinică la spitalul Colţf'a anunţă clienţilor sâi că ’şi-a schimbat domiciliul In strada Fo'onă 25. Consultatiuni de la5—6 p. m. 125(3
nC \/ C N 7 A B C Pădurea dupe moşia Ut VtllLMnt Parascovenl, 135 pogoane stejar, lemn de lucru, şi 40 pogoane zăvoi. Doritorii se pot adresa la d. D. C. Popescu, avocat, 49 Calea Dorobanţilor, BucureşLI.	1267
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA - 23 MAIU

NOUILE LOSURI
CRUCEA ALBA HOLANDEZA
AU ANUAL 3 TRAGERI CASTIGATOARE
BOGAT ASORTATE CU CÂŞTIGURI PRINCIPALE
Dintre care In numerar Aur
FRANCI 400.000, 200,000, 100,000!
Toate oAstig-urile se plătesc far*a nici un scazamînt
Cea inul apropiata tragere
1 AUGUST 1880 ST. N0U
Cea mai apropiata tragere
cu
Câştigul principal de 400,000 franci
Gel mai mic câştig urcendu-se de la franci 28 la franci 50. Or-ce perdere este imposibilă f.iţă cu preţul actual.
Aceste losuri originale fiind sigure si câştigătoare, suntrecomandabile sise pot găsi la toate casele de schimb pe preciul de lei 29 lei, precum si prospecte gratis.
12G0
ADOLF GASTER
Strada Coltci, 21 bis, bucureşti
Se insărciaeazâ cu: Construcţia de mori cu aburi hidraulice şi cu vânt. Furnisarea de or-ce aparate necesare morilor, de sistemele cele mal noi şi mal bune. Maşini agricole.
Instalaţiunl de telefoane şi microfoane, precum şi de lumină elec- i trică.
Maşini pentru scărmănat, pieptănat şi tors lână, piepteni pe pânză; curele şi cauciuc. Instalaţiunl de a-teliere mecanice şi furnisare de or-ce maşine.	■	^
1269
t
*►3
H. HONICH TP ETESIPERV ZURI
Bulevardul Elisabeta-Uoamuâ (Haile Eforiei)
Recomanda Vergelele de alamă pentru scări şi sticle pentru uşi (plaques proprdtâ).
PRETURILE FOARTE MODERATE

M. 500,000
cel mai mare caş tig In cazul cel mai norocos.
Câştiguri	Mărci
1 a	30, at
1 a	200,000
1 a	100,000
1 a	75,060
1 a	70,000
1 a	65,000
2 a	60,000
1 a	55,000
1 a	50,000
1 a	40,000
1 a	30,000
8 a	15,060
26 a	10,000
56 a	5,000
106 a	3,000
203 a	2,0000
4 a	1,500
608 a	1,000
1018 a	500
30 a	300
60 a	200
60 a	150
47925 a	148,
127, 94	67, 40,
20 Mărci.
500.000 MĂRCI
La suma imensă de 500,000 Mărci se urcă eventual câştigulcel mal mare din 290 lea Loterie de bani, liind garan «lă de Statul H&mburg.—In total această Loterie conţine 100,000 losuri şi 5 ,200 câştiguri si un premiu. Şansa de câştig e dar toarte însemnată, de oare-ce pe 2 losuri cade câte un câştig. Organizarea esactâ a 50,200 câstiguil si premiu ae prevede din lista de alăturea. Toate câştigurile se trag la sorţi în 7 secţiuni sau clase. Câştigul principat din clasa întâia e de Mărci 5 ,00t, în a doua 55,000, In a treia e cO.OOO, In a patra 65,000, In a cincea 70,000, in aseasa 75,000 si in clasa a seapta eventual Mârd 500,000, respectiv 300,000 Mărci, 200,000 Mărci 100,000 Maici etc., etc.
Kugam ca comenzele destinate a participa la tragerea clasei l-a se ni se adreseze până la
13 IUNIE anul curent s. n.
In care zi tragerea se va incepe negreşit
Preţul losurilor este oiicialmente hotărât costând pentru clasa Ia :
Losuri întregi originale M. 6 — sau Lei 7.50 »	jumătăţi	»	M. 3 — sau Lei 3.75
»	sferturi	»	M. 1.50 sau Lei 1.90
Bine-voiţI a ne inainta suma cuvenită prin mandat postai internaţional, in moneda, hârtie sau timbre poştale.
După efectuarea tragerei, se espediazâ tie-cârut participator lista oficială de câştiguri. Sumele câştigate se plătesc numai de cât. In urma cererel speciale, achităm câştiguri chiar in domiciliul câştigătorului.
Plata esncla n câştigurilor se garnnteazn de guvern.
Fie-care comandator primeşte directamente losul original fiind insoţit de planul oficial.
In cas când cine-va, după primirea losurilor n'ar fi dispus a le reţine, suntem gata a le primi Înapoi înainte de a se începe tragerea si a restitui suma primită. Doritorilor li se espediazâ gratuit planurile oficiale de trageri
Rugam ca comânzile să se adreseze confidenţial si directaminte câtre sub semnaţii banqueri, însărcinaţi cu distribuirea losurilor.
ISENTHAL & COMP
C\SA DE bANbA UaMBi KG [Germania de
CASA UE SCHIMB
162
I. M. F E R i 0
Strada Lipscani, No. 23
Cnmpera si vinde efecte publice si fa.ee or-ce schimb de monezi Cursul B uouresti
22 Maiu 1889
% 0/0 Renta amortis&bila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
0/0 Oblig, da st. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
6	0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. urbane 6 g/0 scris func. urbane 6 OţO Scris. func. urbana 5 0/0 Urbane Iaşi
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermă
Cump.i Vend.
96	1/2 97
97	98 100 1/4 100 3[4
1105	■ 105 1/2
97 li8 97 1/2 1(5	,10512
tu2 UC21i2 85	9i 1(4
82 1 2 83 88 1»2 89
250
i
990 . 250 1 >40
: 120
254
( 55 1005
m
iPi
ms

LOSURILE CRUCEA ALBA OLANDEZA DIN 1888
Emise de SOCIETATEA OLANDEZA A CRUCEI ALBE In virtutea DECRETELOR REGALE de la 3 Iunie 1876, 8 Ianuarie 1881 şi IO Iunie 1887. Ele vor lua parte la 134 trageri, cari vor avea 1 c de 3 ori pe an, la
1-iiă .A.-u.gr'iAst, 1-Iiă Decembre şi l-iiă Aprilie etc. ©tc. etc.
In presenţa a do! membri din Comisiunea Finanţelor, a unui notar şi a publicului. Se pote câştiga:
la 1	-itt August un câştig de	
i FRANCI	4 O ©, O © ©	IN AURI
1 Câştig ile 200.000 franci 4 Câştiguri de ÎOO 3 Câştiguri de GO
Total 350.000 Câştiguri
.OOO franci ffj] 14 Câştiguri do 50.000 franci .000 franci I 21 Câştiguri de 30.000 franci .OOO franci (ţjj SSCâştigurI de 20.000 franci
la 350.000 obligaţiuni
Cel maî mic câştig eu care trebuie sâ iasâ negreşit fie-carc obligafinue esfco de franci 30 astâ-fji ţi se urca succesiv din an io an la 50 franci; caa ce face ca orî ce perdere a capitalului să fie absolut imposibilă.
Fie-care pbligaţiune originali purtând semnătură autorităţilor competenta, costa 28 franci anr incluşii tete cneltnelile.
Zece obligaţiuni costă numai 270 franci aur.
Garanţia	*23*®
Un fond de 2,450,000 florinî sau 6,000,000 franci în efecta sigure aducând 4”/„ dobândă pe an se află depus la Banca Neerlandeză
esclusiv ca garanţia a obligaţiunilor
Cererile Insolite de costul lor in bilete de Bancă, mandate poştale sail timbre poştale din ori ce {ari, trebue si se adresele la :
M0NITEUR AUTRICHIEN LA VIENA (AUSTRIA)
bftBA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimiirie Ghika Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Bomănia)
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Buo u r e s t i
Cursul pe ziua de 22,Maiu 1888
	Cump. Vinde	
4 % Renta amorlisabila	96 1/4	97 1(4
b % henia ainoriisaDUa	9- V,	98 >4
5	% „ romana perpelna 6	% Obligaţiuni de stat [Conv.rur.	100 3/1	101 1/4
5 % ,, Municipale	S8 1/2	69
10 fr. ,. Casei pens. f300 L.]	348	255
7 % Scrisuri funciare rurale	•05	10b y,
7 % ” ,”, urbane	Sf7	97 S
	•.04 1/2	165;.
6 % ,, ,, tl	10	102K
5 % ,, ,,	94 3/4	95 1/4
5 % ,. ,, ,, laşi Acţiuni Banca Naţionala	82 X	63
	S70	980
3 % Losuri oercesli cu prime Losuri cu prime Emis. 1888	82	67
	13 60	15
Losuri crucea roşie Italiana	33	38
„ crucea roşie Austriaca cu prime	27	29
,, crucea roşie Ungar i cu prime	42	40
Losuri Basilica bombau	28	32
,, Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei]	70	22
	19	75
Aur conlra argint sau bilete	42	[0
Florini Wal. Anstrluc	213	359 %
Mărci germane	1*3	1*5
Bancnote francase	(00	100%
„ ltaliane	99g	100
„ Ruble hârtie ..Cursul este socotit in aur	268	270
BANI
500,000 MĂRCII
cajcel maîjmare câştig oferă In cazul cel mai fericit loteria de bani, cea mal nouă garantată de statul Hamburg
însă special:
[GARANTATA LEGAL DE ÎNALTUL GUVERN DIN HAMBURG]
Loteria de bani cea mai nouă aprobată de inaitul guvern din Hamburg şi garantată cu toată averea Statului conţine luu,001 lozuri din cari 50,209 câştigă sigur. Capitalul total ce se va trage este de
9.537,055 MĂRCI
Un avantaj îusemnat al acestei loterii de bani este în aranjamentul favorabil, că toate 50,zu0 de câştiguri, însemnate în tabela de alături, ajnng a fi resolvate deja în puţine luni şi anume în şapte classe succesive.
Câştigul principal al primei clase este de 50.0,.ti Mr., se un â în clasa a doua la 55,000 a treia 6u,00 a patra 65,000, a cincea 70,000, a şeasa 75.000 şi a şoapta eventual la 50c,000 dar special la 300,( 00, 200,(00 Mărci, etc.
Acel cari ar bine-voi a face comanda sunt rug.ţi ca se alăture la comandă sumele cuvenite în bilete de bancălde toate ţările, sau In timure poştale române. Se pot trimetebani şi prin mandat poştal.
La tragerea câştigurilor dc întâia clasa costa:
1 los întreg origi. 1. 7.50 in mon. d’aur 1/2 los origiua!	» 3.75»	»	»
1/4 los original	»1.90»	»	»
Fie-care primeşte in mână Iozurele originale prevăzute cu armele Statului si tot sdată planul oficial de tragere, care dă toate informa-ţiunile. Indatâdupâ tragere lie-care participator primeşte lista oficială de câştiguri prevăzută cu armele statului. Achitarea câştigurilor se face regulat cu garanţia Statului. De cum-va vre unui primitor nu l-ar conveui planul de tragere, suntem gata a primi îndărăt lozurile neagreate înainte de tragere si a restitui suma primită. După dorinţă se trimite graiis planul oficial de tragere spre a fi văzut. Spre a se putea efectua cu îngrijire toate comandele rugăm se ni se adreseze cât mai curănd dar în tot căzui înainte de
13 Iunie a. c. st. n.
1	prem d* mii	300000
1	«âdig da mii	200000
1	tas tip de mii	100000
1	«âstig dc mii	75000
1	câştig de mii	70000
1	câştig dc mii	05000
2	câştig de mii	00000
1	câştig dc mii	55000
1	eâstig de mii	50000
1	câtlig de mii	40000
1	câştig da mii	30000
8	câştig de mii	15000
26	eâstig do mii	10000
56	eâstig de mii	5000
106	eâstig dc mii	3000
208	câştig dc mii	2000
4	câştig dc mii	1500
608	câştig de mii	1000
1018	eâstig de mii	500
30970	câştig de mii	148
1 Iunie a. c. st. v.
Tragere de câştiguri a clasei I este fixată oficial pe ziua de 13 Iunie sl. n.
de la Aprilie 1891 moşia Almâjifl din BoIjiQ. A se adresa la Doamna Elena Con-dorato 48 Strada Scaunele.
DE ARENDAT
El], \Mk CSILLAG
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom
MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA
AUVIILEDEVIENNA
vis-d-vis de Lib. Soeei

171 i0casljgMdtt3OO,2OO,I5O, 127,100,04,07,40,20
VALENTIN & C
OIYIP.
Cu perul colosal Lorcley de <85 c. m. Eu Tain obţinut în urma întrebuinţare! de 14 luni apomadei inventate de mine, ce este singurul mijloc in contra cădere! părului şi serveşte pentru activitatea creştere! lui, la Întărirea râdâcinel; ea activează la bărbaţi creşterea plină şi viguroasă a barbei şi deja după o scurta întrebuinţare dă atât părului din cap cât şi din barba o lucire şi plinătate naturală şi preserva părul deîncâ-runţire prepită până la arlînol bâtrentţe.
Preţul uimi boreanas 5 franci
CSILLAG & COMP-, BUDAPESTA
Depoul general pentru România se găseşte numai Ia d. Lb'R.lT, inginer, Bucureşti. a se adreda la Agenţia Havus 36, Calea Victoriei.
mărci
CASA DE BANCA
—HAMBURG—

hi? VriWinii' casele din Calea Griviţa No. IlfJ m VA Ulii 70, compuse din şapte camere. trei bucătării, mai multe magazii, gră dină In fundul curţi etr.
Doritorii se vor adresa la d. avocat Athana siad strada Manea Brutar No. 12.	(<153
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate st soliditate armatoarele noutăţi:
i
m
P
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
GiorapideDamesiDomnide Fii d’Eoosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor, lir. G. Jirgcr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Oatalocfu. nostru ilustrat si va fi trimis ori-oui va face cerere.
LA ORAŞUL VIENA
Calea Victoriei, Palatul «Dacia-România» vis-â-vis de Socec
COMPANIA GENERALA A CONDUITELOR RE ARA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 47.—BIUROUL IN BUCUREŞTI, STR- BREZOIANU—No. 47.
STUDII, CONSTRUCŢIE Sl INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE PA Sl DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
LUCRĂRI IN FER CU CIOCANU, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTORI HYDRAUL1CI, GÂZI, ROBINETE, SFREDELE DE FÂNTÂNI,
--GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPÂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, X U B U Ft I cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris <878, Medalie de aur: Amsterdam. 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
977
RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
Wh VI Vi VI V
” (Sâ m Sa
STRADA BISERICA IEHEI NO. 10, CASA BISERICEI 0INTR 0 ZI BUCUHESTI
In acest atelier se esecuta ori-ce mcrari de Le-gatorie, Papetane, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-oiurile cele mai moderate.
X
X
0
X
xmxs
X
xm
!! MIRACOL!!
Din lapte dulce smântână se poate face tn numai 5 inimile, cel mai delicios şi nutritiv unt.
Aceasta nouă muşină, lucrata tn metal masiv şi solid de construcţiune elegantă, costa loco Bârlad
Capacitatea: Slilr. IO lltr.30litr. 80 litr. 50111.
Preţul lei :	18,85 26 lei 40 lei 60 lei 114 lei
Inclusive termometru şi embalagiu.
Se garantează de soliditatea şi buna funcţioneze pentru fie-care maşină în parte.
Expeduirea se face prin calea ferată.
Comenzile se vor adresa la
L. PIORKOVSKY în Bor luci
Unicul deposit pentru toată ţara
i'tt	w <
CONSTRUCTOR DE MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI 69
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate hidraulice, Deposit de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre dc Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Eubricaliune de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis fi franco)
1054
Tipografid G. G. Savoiu
Tipărit cu cerneai» Ch. Lortlteux-Cte P«rf»
Oirant reaponuubil V.D.Gheorghlr
www.dacoromamca.ro