ANUL IV No. 1052 N'JMERUL 15 B^| NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI IB A FIE-CAHEI LUNI SI 3£ PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bncnresci: La casa Admini9traţiuneL In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 leî, 0 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate ol'llciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei, MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA A DOUA EDITfONE RED ACŢIUNE A No. 3,—Piatza Episcopiei, -No. a APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU DUMINECA SI MAXU (3 IUNIE) 1889 aaajjşg«agiggMBM»aM NUMERUL i’> CAM NUMERUL ANUNCIUftILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA AD« MINieTRATIA Z.IARULUI La Paris: Agriiee Slavi»*. Place de la Bourse, * Anunciurl pe pag. IV, lima 30bani; anunciurl si reclame pe pn#. III, 2 lei linia. LA PARIS: segăsestejurnalul cu I» cent. numerul, la Kioscui din Bulevardul St. Ger-maln, No. 84. 50 BANI UN.NUMER VECHI, 50 BANI A DMIN1S TRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. INTERPELAREA DE ER1 BUCURIA LUI VERNESCU VOTUL BUGETULUI MODIFICĂRILE TARIFULUI AUTONOM COLECTIVIŞTII IAU NAS INTERPELAREA DE ERI O cestiune de o mare însemnătate politică a venit eri la ordinea zile! a parlamentului. D-nu Maiorescu a pus în des-batere, prin interpelarea ce adresă preşedintelui consiliului de miniştrii, cestiunea personalului administrativ care părea că joacă un rol atât de însemnat în as-piraţiunile d-lui Lascar Catargiu, pe vremurile când combălea ad-ministraţiunea ministerului Th. Rosetti. lntr’un discurs ascultat cu cel mai viii interes, întrerupt numai prin aplausele şi câte odată prin ilaritatea Camerei, cu o vorbire poleită dar foarte pişcătoare, d. Maiorescu a făcut tabloul situa-ţiuneî administraţiei de astăzi : «prefecturi fără prefecţi, Parlament cu prefecţi şi chiar cu mai mulţi prefecţi în perspectivă pentru tie-care prefectură.» Oratorul n’a întrebuinţat un singur nume în tot discursul seu, a vorbit ca teorie pur constituţională, dar când întreba cu ne-domirire : «Cine are se fie prefect la Bacău, la Vlaşca, şi aşa mai departe ? se părea că în mijlocul ilarităţei generale, îţi şoptea cine-va la urechie ca respuns : Ernest Sturdza, Parianol Situaţiunea actuală o cunoaştem toţi. In ziua când fostul guvern a demisionat, mai mulţi prefecţi au refuzat se mai remâe în capul administraţiilor ce li se încredinţase, şi cu mari rugăciuni au consimţit numai se aştepte încă 15 zile sosirea celor ce urmau se ’i înlocuiască. La un moment dat, opt prefecţi au părăsit prefecturile şi am asistat atunci la un spectacol foarte curios. Am ve/.ut pe şeful partidului conservator, lipsit chiar de personalul necesar spre a numi opt prefecţi, schimbând doar pe directorii de prefectură şi însărcinând pe aceşti funcţionari subalterni noul numiţi se gereze afacerile prefecturei. Am vezut pe domnul Lascar Catargiu punând în practică sistemul ademenitei deputaţilor şi plimbând sub ochii unuia sau altuia—(ba câte odată şi unuia şi altuia)— un decret de prefectură. Am vezut în sfîrşit pe guvernul actual formându-şi ast-fel majoritatea de care are nevoe spre a se menţine la putere, şi am avut în Cameră pentru cele opt prefecturi vacante, mai întâiu opt şi apoi şase-spre-zece deputaţi prefecţi în perspectivă, căci prefecturilor d-lui Lascar Catargiu se potrivesc foarte bine cuvintele Evangheliei: „Mulţi vor fi chemaţi dar puţini aleşi.“ La mulţi se făgăduesc prefecturi şi jumătate vor ti numiţii Acest sistem de guvernământ este negreşit imoral şi d-nu Lascar Catargiu, dacă nu’l practică —aşa cum din nenorocire se pare, căci are toate aparenţele contra sa—era dator se râspunzâ că va numi imediat prefecţii şi se a-firme—(singurul lucru ce’i cerea tocmai d-nu Maiorescu)—că a-cele prefecturi nu sunt. reservate deputaţilor pe care ’i ţine astă-zi în Cameră spre a mări numerul bilelor guvernamentale. Acest râspuns nu l’a dat preşedintele consiliului, pentru că’î venea greu se iscălească o poliţă care, negreşit ar ti fost protestată la închiderea Camerilor; dar d-nu Catargiu s’a mărginit se respunză dupe obiceiul d-sale că: nu e pregătit pentru discuţiune, şi se scuseze sistemul seu dând nişte exemple prin analogie, culese în numirele guvernului trecut. Preşedintele consiliului a învinovăţit pe predecesorul seu că şi el a luat doi deputaţi, pe d-nii Teleman şi Răşcanu, din care a făcut doi prefecţi. Aşa este; însă nimeni n’a învinovăţit pe d. Lascar Catargiu că a luat pe d. Andrieş deputatul şi l’a numit prefect la Neamţu, dar l’a criticat aspru cu drept cuvânt, pentru că ţine în parlament chiar pe acei deputaţi cărora le-a făgăduit prefec-turele vacante. Alta e se numeşti pe un deputat prefect, şi el se se ducă la postul şeii, fără se’ţî mai dea nici un sprijin în parlament, şi cu totul alta e se ţii locurile vacante şi se aduni zilnic în jurul urnei pe cei opt deputaţi prefecţi, meniţi a lua posesiune de postul lor dupe ce încep vacanţele parlamentare şi nu mai simţi nici o nevoe de sprijinul lor. Cel d’inteiu sistem e demn, e moral, căci guvernul care ’l întrebuinţează se desarinează singur, se luptă în Parlament având oaste mai puţină, cel de al doilea sistem e cel puţin o dovadă patentă de slăbiciune. D-nu Catargiu ştie că n’ar sta 24 de ore la putere dacă ar numi pe cei opt prefecţi, câci acele decrete ar goli opt bănci de deputaţi guvernamentali şi ar depărta din sferile catargieştî încă cel puţin opt alţi candidaţi, care aii trăit hrăniţi cu dulcea iluzie a unei prefecturi. D-nu Catargiu se învârteşte într’un cerc vicios: E nevoit sau se’şî formeze o administraţie şi se remâe fără majoritate, sau se’şi păstreze majoritatea şi sâ re-măe fără administraţiei Turcia Constantinopol, 31 Msifl.—Cale indirectă.— Legaţiunea otomună desminte informaţiunea după care un oare care număr de Creştini ar fi trebuit să fugă din Vechia-Serbiă pentru a scăna de ielele tratamente ale Arnăuţilor. E vorba de câţiva indivizi care ah voii să se sustragă obligaţiunilor către compatrioţii şi Statul. Aceşti indivizi plecând, au comis chiar furturi. Englitera Londra, 31 Maia. — Eri a fost mare afluenţă de notabilităţi orleatnste, de principi englezi şi de câL-va diplomaţi la Sheechouse, cu o vasia nunţii de argint a coini’e u1 de Paris. Londra, 31 Mau. — Amiralitatea engleză desminte trimiterea unul vas da răsboiu In marea de Bchring. 3Sror*vecjia Christiania, 31 Maiu. — întoarcerea exploratorului Groenlandei, d. Nunsen, a fost serbată Iptr’un mol solema. Flotila s’a dus spre Intlmpinarea sa. Austro- U u cj ură a. Viena, 31 Maiu.—Ziarele spun că Şahul Persiei a amânat visita sa la curtea din Viena după durinţa Impăratululuî Austriei care e mereu dedat unor gânduri de doi’u. Viena, 31 Maiu. — In adunarea generală a Compun el drumului de fer al Statului austro-ungar ca s’a ţinut sub presidenţia d Iul Joubert.un acţionara adresat o interpelare preşedintelui, di a cauza mişcării antisemite în corpul amploiaţilor drumului de fer. Vice preşedintele, general baron Scu-dier, a râspuns că consiliul de administraţie n’avaa nici o cunoştinţă de aceste agitaţiuni, dar că va ordona o anchetâ In această privinţă şi se va opune din toată energia sa unor atari uneltiri cari sunt ruşinea Secolului al 19-lea. VOTUL BUGETULUI tocau (mitocanus insolent gunifor-mis) care crede că pare deprins cu lumea dacă se tolăneşte pe canapele, dacă stă rescrăcânat, dacă scuipă pe covoare, dacă îşi permite când vorbeşte cu dame nişte glume care nu ’şi au locul de cât în paginele lui Rabelais. Această ultimă specie de mitocan e cu mult mai anostă de cât cea Taltâ şi interesantul Gunâ ii poate servi de prototip. .. eram se zic de prostotip. Prjncesa Palatină, dacă nu me înşel, zicea lui Ludovic ai XIV lea,eare vroia se dea un titlu de nob'< tăunul Gunâ francez din scco'u' al XVU-lea şi se ’l facă Monsieur Vermer de la Gunikre : «Vous pouvez faier de lui un prince, rnais je vous dâ/ie bieţi den fa re un gentilhomme.» Aşa şi cu Gunâ al nostru: ori-cum l’al lua, ori-cum l’ai întoarce, oricum Tai spăla cu sîpun turcesc,oricum l’ai unge cu mirodenii, ori-cum l’ai parfuma cu vnporizatoare, tot cubat hircus în alis, Gunâ tot se mamf stă prin un parfum tainic şi neşters de mitocanismu grosuţ. El fste şi rămâne perfecta imagine a insolenţei nemărginite în succesul nemeritat. Dar ar Q puţin, şi ttisteţa de a vedea pe Verneseu pe banca ministerială ar putea fi trecătoare, cum va fi şi acelsş Vernpscu pe aceiaşi bancă. Ce e mâhnitor şi supărător însă, e se vezi cu ce satisfacţiune răutăcioasă, cu ce chef insolent rîde acest Gunâ când vede pe conservatori sf vdindu se între dânşii. Să rîzâ şi să fie mulţumiţi duşmanii noştri fireşti, aceasta o înţelegem, aceasta nu ne poate supăra. Dar ca acest Gună, care profită vecinie de toate im prej urările,care se gudură pe lângă toţ’, să mai aibă le toupel de a rîde de disensiunile noastre, asta e cam PARTEA EXTERIOARA D E P E S I Francia Paris, 31 Maiu. — D. Carnot a plecat In călătorie pentru Pasui-de-Caiais. El a fost foarte aclamat la plecare. Arras. 31 Maiu. — D. Carnot a fost primit de către autorităţile şi de corpurile constituite. Respunzând unei a-iocuţiuni a generalului Jimont, preşedintele Republice! a zis ca ştie că poate eoni a pe trupe, dară împrejurările o vor cere. El doreşte ca ardoarea şi munca lor să preserveze pe Francia pentru mu’t timp de nevoia de a face apel la instrucţia şi la vitejia lor. Mulţimea a aclamat pe d. Carnot. G e r*xxx axa i a Berlin, 31 MaiO. — împărăteasa cu coei' sei va ^oii 1a KHsingen la 21 Iunie. Ea va sta mal multe săptămâni in acest oraş. jRusia Varşovia, 31 Miiu. — Ambasadorul Persiei la Viena a sosit aci pentru a preveni pe Şahul că Împăratul Austriei nu e pregătit a’l primi. Plecarea Şahului e fixată pentru Mer-curi; ţinta călătoriei sale nu e încă sigură. Guvernul şi agenţi:: seu d. Pache Protopopescu au contribuit, în mare parte, a crea în Parlament starea da lucruri ai cărei spectatori suntem de câte-va zile. In loc de a întră, în mod franc şi normal în diseuţiunea bugetelor, începând cu legile financiare, cum propunea d. Carp, care în schimb făgăduia concursul seu şi al amicilor sei pentru echilibrarea bugetului, guvernul s’a presintat mai întâiu cu un bugeţ echilibrat în mod fietiv ; apoi a refuzat de a discuta de la început legile financiare, în cât discu-ţiunea generală a trebuit să fie amânată şi intercalată între votul bugetului cheltuelelor şi al bugetului veniturilor. Tot o dată d. Pache Protopopescu a exasperat Camera, timp de 10zile, prin proaedeurile sale necinstite. Aceste două împrejurări au contribuit, foarte mult, a crea situaţia actuala şi a face atât de anevoioasă votarea bugetelor. Cu toate acestea, bugetul trebue votat, şi nu am pricepe ca un interes atât de mare pentru ţară să fie sacrificat din cauza iritaţiunei ce a putut se provoace în rândurile minorităţii unele acte nedibace ale guvernului or procedeurile incorecte ale unui Pache Protopopescu. Pricepem ca oposiţia să se manifeste prin nişte interpelări cum au fost interpelările d lor Carp şi Maio-resca şi cum va fi interpelarea d-lui Tache lonescu, dar nu pricepem dis-cuţiunile nesfârşite privitoare ia ces-tiuni de regulament, decursurile în contra închideri) discuţiunii, de care trebue se recunoaştem că abaşează unii deputaţi. Nădăjduim dar, că guvernul se va arata pe viitor mai inteligent, evitând dea ir.ti fără folos minoritatea, şi că oponţiunea să va reserva pentru cestiuoile mari, farindu se do procedeurile obstrucţioniste, pe care nici într’un chip, nu le-am putea aproba. lată, şi nu înţeleg-m cum nu e aspru mustrat de către colegii săi din cabinet care ar trebuise ’i ţie lim bagiul următor: «Bine, d-le Verneseu, d ta faci «meserie murdară şi noi te plătim «pentru aceasta. Dar te plătim des-«tul de bine pentru ca să te ţii cum «se cade, dacă nu ştii se te porţi cum «se cade, şi ca să ai cel puţin apa «renţa corectitudinei în incoractitu-«dine.» Iată ce ar trebui se se zică d-lu Verneseu. lată ce ar trebui el însuşi să ’şi zică. Şi rău face ci nu ’şî di seamă de iritaţia ce o produce atitu dinea sa de matamor, şi cum mor toţi de dorul de a ’i sari înainte şi de a ’i zice ca Triboulet: Je ne sais a quoi ticni, vtcomte d'Aubuoson, Que je te brise aux dcnls Ion vene ei ta chanson MODIFICĂRILE TARIF» AITO0M Gestiunea modificărilor Introduse la câte-va articole din tariful autonom a-gitându se prin preş», publicăm aci câte-va extracte din Expunerea de motive a proiectului guvernului, dupe care publicam şi un articol apărut eri în ziarul Pesler Lloyd relativ la această cestiune : Expunerea c*.e motive n proiectului e-t s ou nu a’a putut a-tmge şi că mărfurile supuse la aceste taxa, In loc de a se importa direct din ţări e cu ore România nu are încheiate trat .te de i o n -rc u beneficiază de dansa prevăzuta In ait, 2 al coiven-ţiuneicu O audă; astfel că toate a-crste mărfuri se uatmoa isi-ază ta a1 te state şi «poi se impo ti In România, achitând drepturile din tarifa convenţională, drepturi mult mai scăzute. Nu voia cita de cât patru categorii de mărfuri, care sunt cele maT principale, adică : art 278, încălţămintea da pie e ; art. 290, postavuri e, ţesături da lână de o greutate de la 509 până la 700 grame pe metru pătrat; art. 316, ţesăturile de bumbac albe, vopsite ia-tr’o singura culoare, etc. şi art. 317, ţesături din fire vopsite, tipărite, etc. Ast-fel cismaria de la art. 278 plăteşte dupe tarifa generală 600 lei pentru 100kgi\, când se importa din ţâri m’conv-nţioaale. Comerciantul, spre a eluda taxa din tarifa generală, o trimite spre naturalisare în o ţară convenţională, In caşul da faţa In Elveţia unda taxi est ) de 30 lei pe 100 kgr., şi apo' o Introduce In tară achitând taxa convenţională do 80 sad 90 lefi Plătind impoit torni i mbale ae-ste taxe plus 10 ie ci spesede transport d- 100 kgr., plăteşte ca dcenturi de import 120 sad 130 lei, iar nu 600 let. m HI j, i>V L E un lucru întristător în sine sa vezi pe Verneseu pa banca ministerială. Sunt două f duri de mitocani. Unii, când sunt într’o societate se a-şeazâ cu Bfteala pe ma-ginea extremă a scaunului, îşi învârtesc pălăria între d-gete, se înroşeai, îngână vorba, arată, într’un cuvânt, < ât sunt de jenaţi, şi cât de puţin se simt la locul lor. Dar e şi altă specie de mi- COLECTIVIŞTII IAU NAS Se credea, când d. Lvscar Otar giu a venit la putere, că colectiviş tii vor întră sub pământ. Aşa, cel puţin, ziceru partisanii d sale. Azi ii vedem, din contra, mai obraznici decât o-î-când, şi Luni au de gând sa ţie o întrunire publica pentru a protesta în contra mo lificârilor ce sunt pe cale de a S9 aduce tarifului autonom. Aceasta nu e decât un expedient pentru a se presenta dinaintea publicului, şi neîndraznind a o face pe terenul politic, ei o fac pe această temă a industriei naţionale pe care se fac câ vor s’o apere. Ei bine, această poftă trebue se li se taedin capul locului. Gâcî ori cine are dreptul de a vorbi de pagubele ce suferă industria noastră naţională şi de a-î lua apărarea, afară de colectivişti. Câci el sunt autorii acestui sistem de eonvenţiuni comerciale care dau Elveţiei, Olandei şi Germaniei drepturi şi pe-rngative care foc imposibil- până la 1892 ocrotirea eficace a ind ustriei noastre naţionale. Şi chiar judecând fvptul în sine, proiectai de modificare a tarifului autonom nu e folositor pentru Austro Ungaria. Represontautui monarhiei vecine s’a pronunţat în eo'-st sens, şi publicăm az un extract din z arul Pestcr Ltoyi care eraţi ca industria austro ungara nu va câştiga nimic la această schimb: re. Deci, tertipul întrebui. ţit de oo-le'-tiviştî pentru a reintra pe scena politică nu e bizat pe nimic s rios, şi indiferenta publică le va dovedi câ şireclicul lor e cusut cu aţă albă. Din această expunere resu tâ câ tac-sele din tarifa generală sunt cu lo'ut înlăturate, făcând ca Stoyd de eri publică tn cepul coiomelor m-h, următorul articol care dovedeşte cât de p Rin mulţumit este guvernul Aust o U igar de mod ticurile ce se pro »un a se Introduce In tarifa noastră vamală. Iată articolul zia ului Pesler Lloyd : Reducerile taxelor de vama româneşti si interesele exportului austro-ungar. Alaltă-erî a fost presintat Camerei deputaţilor un proiect da lege prin care se scade foarte mult toxfie de vamă ale tar.fulul autonom pentru articolele de încălţăminte, postav m diocru şi ţesături de bumbac de difeiite calităţi. Da oare ce reducerile de mal sus privesc nişte articole care sunt un export special al monarchiel habsburgiae In Ro-mâoiaşi care cu to ate şicanele resbelulul vamal, au putui să se raenţie, s’ar putea crede, la prima vedere, că acest proiect de lege e o iniţiativa bine-voi-toare d u partea României şi primul pus pentru înlăturarea co idiotului vamal, care durează deja de trei ani. Dar nu nu numai ră această presupunere e cu totul ne ftdm sibiiă, xamiuân-du-ai mal minuţios r ducerile d< mal sus reese ca ac -st i r duceri nici nu o-ferâ Romi iei vr’o favorabila operaţiune de ti lance. Dipi cum se recuroaşta cu lealitate In t xp inerta de motive al acestui proiect ue lege taxele exigarate ale tarifului autonom pentru arlic >ia Belgrad, 31 Maiu. — Mitropolitul Mihail a sosit eri seară cu vaporul. Nici o recepţiune oficială nu i s’a făcut. El a fost primit de câtre amicii săi intimi printre can ministrul Rusiei. Mai multe sute de persoane se adunaseră pe cheiul gării. Nici un incident. ; CUTIA CUSCRISORI Domnule Redactor, In ziarul Epoca N-rile 10-15 şi 1047 d-nul Dumitru N. Comşa a publicat o dare de seama asupra geografiei elaborată de subsemnatul pentru şcoalele primare şi premiată de So ietatea geografică română. De şi d Comşa, prin limDagiul sâO puţin cuviincios, a lipsit de la respectul ce se cuvenea fostului săU profesor, care ’i-a dat puţinele cunoştinţe geografice ce va fi a-vând ; de şi geografia d-lui Gorjan a concurat la premiul instituit de Societatea geografică română, pe când autorul seu era membru In comisiunea examinatoare ; de şi mal acum câţi-va ani tn contra geografiei mele a eşit de sub teascurile unei tipografii din Piteşti un pamflet, care a fost scris de un om ce şi-a neglijat meseria sa pentru a se face autor şi negustor de cărţi didactice şi cari In urmă s’a trimis regulat pe fie care an nu numai învăţătorilor şi institutorilor din toata ţara, dar s’a distribuit cu braţul pe stradele Bucureştilor ca anunciurile de băcănie; de şi sunt convins că acest articol va avea. In faţa d-lor institutori şi învăţători, tot soarta menţionatului pamflet; de şi, In fine, toate aceste consideraţiunl m’ar îndreptăţi să nu ’i dafl nici o atenţiune, după cum n’am dat nici pamfletului, totuşi, pentru lumea profană în ale şcolii, cred necesara dovedi de o cam-dată că autorul articolului şi-a luat tristul rol de a debuta pe arena publicităţii prin alterări de adevăr. Pentru aceasta voii! cita unul sad două pasage din geografia mea şi le voiO compara cu aprecierile autorului articolului : In geografie la pag. 58 se citeşte : «Împrejurul ţărel noastrestntmalmulte ţări, care înainte, împreună cu România, ţara noastră,for-maO o ţară mare, numită Dacia». Şi cu 2 rtndurl mal înainte tn partea destinată învăţătorului găsim: «Dacia avea ca hotare naturale la sud Dunărea, la est Şiretul şi la vest Time-şul». In articolul d-lul Comşa citim : «La pag. 56 spune, că România împreună cu ţările locuite de români din jurul săfi aQ formattnainte Dacia, ştiut este însă că Dacia nu era aşa de întinsă. Asta e o teorie veche istorică, care a căzut. Şi apoi putea descrie ţările din jurul României locuite de români şi supuse străinilor şi fără să mai pomenească de Dacia, mal cu seamă când nu ştia. Era treaba istoriei să lămurească cestia Daciei şi a Dacilor». De ce teorie e vorba? De vre-o teorie tnchi-puitâ tn mintea autorului articolului ? De teoria cea veche prin care se credea că Dacia e coprinsă între Dunăre, Nistru şi Tisa? Dar unde se vede asta în geografia mea? Din rîndurile citate mal sus nu se vede că eCt, vorbind de hotarele Daciei vechi, nu numai că nu m’am servit de teorii închipuite, dar am spus o axiomă, dând Daciei cunoscutele sale hotare? Şi apoi, când sunt acu-sat că nu trebuia să pomenesc de Dacia, neştiind ce este ea, ce trebue se zic ea, când autorul articolului, vrând sâ ’mi critice cartea, pomeneşte numele Daciei şi neştiind cee ea, ’mi atri-bue mie neştiinţa sa? Nimic decât să’l tratez ca pe un copil neesperimentat şi pus în serviciul altuia. In geografie la pag. 7 se citeşte : «Ţară se numeşte o întândere de pământ ai cărei locuitorii vorbesc aceiaşi limbă, aO aceleaşi o-biceiurl, aceiaşi reli-giune şi se supun a-celoraşl legi.» Şi ca o completare a acestei definiţiuni într’o notiţă sespune că : «in or-ce tara a-far a de locuitorii sei autochtoni sunt si streini, a carar limbo, obiceiuri si reli-giuni sunt diferite, dar cm e loti se supun legilor terii.» In articolul domnului Comşa citim : «La pag. 7 spune, că ţară se numeşte o întindere pe pământ, al cărei locuitori vorbesc aceiaşi limbă, au aceleaşio-biceiurl, aceiaşi religie şi se supun aceloraşi legi, definiţie inexactă. După astă definiţie Austro-Un-giria n’ar fi o ţară; iiind-că locuitorii el nu vorbesc aceiaşi limbă, unii vorbesc o limbă germană, alţii limba ungară, alţii limba română, alţii limba slavonă, limbi, cu totul deosebite; n’aQ aceiaşi religiune : fiind-că Ungurii sunt cel mal mulţi calvini, Germanii,catolici, Romî-nii cea mai marepar-te ortodox!. Cu grefl am putea zice ca aii şi aceleaşi obiceiuri, căci mal uşor s’ar potrivi obiceiurile Românilor ardeleni din ţara austro-ungarâ cu ale locuitorilor din altă ţară «România» de cât cu ale locuitorilor din ţara lor, ca ale Nemţilor, de la Viena. Locuitorii unei teri n'au altceva comun de cât ca sunt datori a se supune aceloraşi legi.» Comparând cele două pasage citate mal sus, or cine va v»dea că articolul în cestiu-ne e de poruncealâ; câci a reproduce numai definiţiunea de mal sus fără a vorbi şi de notiţa care complectează acea deft-niţiune, aceasta însemnează, pe de o parte, alterare de adevăr, iar pe de alta o inten-ţiune care nu face onoare nici autorului ar ticolului.nicl autorului pamfletului despre care am vorbit mal sus; câci în definitiv acel pamflet şi articolul menţionat pre-sintă o mare asemănare în titlu, idei, stil, punctuaţie ş. a. Şi e hazlia faptul că, pentru a ml arăta cum trebuia să fie. dată deftniţiunea unei ţâri, autorul articolului se serveşte tocmai de notiţa care complectează definiţiunea dată de mine şi pe care d-sa se preface că n’a văzut’o în carte, şi făcând paradă de FOIŢA ZIARULUI •EPOCA» Dacă T ceream se ’şl amintească ceva, memoria ’l asculta cu greii, şi ’l înşela adesa. Cu toate aceste suferea mal puţin; durerile lui de cap dispăreai!. Cel mal adeca stătea nemişcat, Intr’un fel de somnolenţă. Ca şi corpul şeii trăsurile sale erai! nemişcate; ochii seî erafii stinşi, de şi lutninele lor erau dilatate. ""A! Valerian, de ce voeştl se mal deştept aceste amintiri csremă omor? — Ca se ’l văd, de vreme ce m’sţl despărţit de dânsul. Şi de mine ce zicea? — In primele zile, par’că nu se gândea şi nu ’şl aducea aminte de cftt de tine: «U de e Valeran? Ce face Valerian? Cum ti este?». îşi Închipuia chiar că eşti bolnav. — A! sărmanu I — Atunci ţ’am spus să ’I scrii; nu putea citi scrisorile tale, dar i le citeam şi el le privea. I le puneam deschise pe pat. Intr’o zi, ca şi cum ar fi presimţit nenorocirea lui... — Ştia mama, ştia că e condamnat, nenorocitul. — îmi vorbi de tine, nu pentru pre-sent, ci pentru viitor. Avuse mal multe crise de delir care înlocuise somnolenţa. In urma acestei crise, pe când surorile nu erau acolo, îmi făcu semn că voia se ’ml vorbească: «Veghează bine asupra lui Valerian, Im! zise el; nu trebue să’l părăseşti. Nu’l vel lăsa un moment: fâgăgueş-te’ml-o.» EQ l-am făgaguit; atunci mă strlnse de mână slab, foarte slab şi căzu din noii In delir. — Ce zicea? — Nu se Înţelegea nimic. Auzeam numai câte-va cuvinte ca «ferestreul, ferestreul, trebue 1» — N’aveau Înţeles cuvintele aceste? Timp de patru iuul cât statură la H«ga, Săniei veni la fie-cara 15 zile sâ ’l vadă. In zilele acele cu toate rugăciunile mamei lui, Valerian sâ ducea la plimbare cu Buscail. Dar tot trebuia se se Întoarcă seara şi se vadă pe Săniei, cum 11 văzuse adesa înainte de a pleca. Atunci Săniei II examină cu de amănuntul, cu toate că Valerian se opunea din toate puterile. — Nu sunt bolnav. — Vreau se vâd eQ dacă Intr’adevăr nu eşti. Cea ce Ingrija pe Săniei era creşterea cea mare ce o vedea la Valesian, care de şi uu era atât de primejdioasă, totuşi trebuia supraveghiată. Toamna adusese vremea rea, care e şi mal rea In Olanda de cât aiurea. In timpul acela Sanie! făcuse la Venetta lucrările de îmbunătăţire igienică pe care le cerea Înţelepciunea cea mal riguroasă, şi găsea că femeia lui şi Valerian trebuiau acum se se Întoarcă la Castel. Mal cu seamă că femeia lui era îngreunată, şi de aceea voia s’o aibă lângă dânsul. Intăia oară când fu vorba de a pleca de la Haga, Valerian se revoltă contra mamei sale: — De ce sâ nu stăm aici? — D. Săniei găseşte ca clima e rea acuma pentru tine şi pentru mine. — Ei bine, atunci sâ mergem In Italia, In Algeria, unde clima va fi bună pentru amendoi. — Nu pol se călătoresc acum. — Aide In sudul Franţei nu’I departe. — Tot trebue sâ ne Întoarcem Intr’o zi la Venetta. — Aş vrea se nu mâ mal întorc nici o dată. — înţeleg. — ’Mi-e frica, mama, se mâ întorc In casa unde frate meii a murit. — Dar d. Săniei a luat cele mal bune măsuri, In cât nu mal e nici primejdie. — Dacă vrei sâ ne ducem din Olanda lasă-mâ se plec cu d. Buscail tn Italia. — Se mâ laşi şi, tu când am pierdut pe frate-tâill — Copilul pe care o sâ’l al, te va mln-gâea. Ea sâ simţi înăbuşită şi lacrimile o podidiră. — Ştii că am făgăduit frate-teu de a veghea asupra ta; chiar când aş trece peste această făgăduinţă, n'aş putea consimţi la o călătorie fără autorizarea d lui Săniei. — Daca soarta mea e In mânele d-lul Sanie), atunci merg Ia Venetta. In adevăr, când vorbi de această călătorie In Italia bărbatului el, Săniei răspunse că pentru sănătatea lui Valerian şi odihna el însuşi, trebuia că toţi sejstea la un loc. II Când după Inmormlntarea luî Calixt văzuse lumea că Valerian pleacă la Haga mulţi dintre Ransoni crezuseră că nu sâ va mal întoarce la Venetta. Aceastao afirmase vărul Sophronyme: — Va dispărea In străinătate, bietu copil, e mai lesne aşa 1 Era cu totul interesat ca acest copil ultimul Rancon se rămte In viaţă. Glndise se denunţe pe Săniei; dar, căutând se adune elemente e pe care ar putea se clădească denunţarea lui nu el direct, dar opinia publică, care ar vorbi prin gura celor-l’alţi Ransoni sau chiar a celor nepăsători — fusese silit de a recunoaşte cât de puţin solide ar fi temeiurile pe care s’ar răzema. Presupuneri s’ar găsi multe şi puternice ; dar nici un fapt lămurit, şi, dacă presupunerile ajung opiniei publice, ele (49) IlECTOU MALOT DREPTATE! Foarte a III. 1 (Urmare) ştiinţă, întocmai ca cioara din fabulă, Îşi împodobeşte cu ea pasagiul citat. Când un om e de rea credinţă, alterând adevârul, mai e nevoie a mai sta la vorbi cu dânsul spre a discuta principii de pedagogie şi metodologie ? EQ cred că nu. Cred încă că aceasta mă îndreptăţeşte a’l sfătui sâ înveţe a lega bine douâ idei, a şti | undo se pune virgula, unde se pune punctul (câci această posesiune de ştiinţă nu se observă tn articolul In cestiune) şi pe urmă sâ discute principii de pedagogie şi de metodologie. Voia termina dar, rugându-1 sâ facă fostului săQ profesor următorul serviciâ : sâ spuie pamfletarului, ale cărui interese a-păra, c’ar II mal bine sâ’şl vază de meseria sa; să nu se mal amestece în ale şcolii, unde nu i-e locul; să nu mai facă pamflete; să nu mai îndemne pe tineri ncexperimentaţl să-l apere interesele safl cel puţin sâ se adreseze la oameni cu puţină carte pentru a numai tntimpina neajunsuri ca acum. Sâ i spuie încă că, dacă şi-ar pune cineva mintea cu geografia d-sale, deja esco-municată de institutori şi învăţători, de sigur ar face-o să nu-şl găsească locul nici chiar prin Congo, tiara care— după autorul articolului —merită o mai mare atenţiune In studiul geografiei decât ori-ce Stat al Germaniei. Fiind sigur, domnule redactor, că veţi da publicităţii cele de mai sus, vă rog sâ primiţi asigurarea deosebitei mele consi-deraţiuni. iVicolae Mlhailescu profesor de geografie la liceul Mateiu Basarab. INSERTIUNE APEL Pe la finitul secolului trecut, pe timpul stăpânirii liberatului şi iubitorului de dreptate losif Il-lea, mal mulţi creştini ortodocşi români şi greci, cetăţeni şi locuitori în cetatea internă a Braşovului, după multe lupte, ridicară In numita cetate o biserică ortodoxă pentru toţi creştinii ortodocşi, fără deosebire de naţionalitate, In special ppntru Români şi Greci, sub numele: „Biserica Sfintei Treimi“. Zidirea bisericii se termină In anul 1788. Serviciul divin se celebra alternativ, în limba română şi greacă, până atunci, până când se primiră tn sinul acestei biserici şi companiştii greci. In cetatea Braşovului se afla pe a-tunci, afară de cetăţenii ortocşi indigeni, şi aşa numita companii privilegiată grecească, ai cărei membri nu e-rau cetăţeni ai Statului austro -ungar ci sudiţî otomani de legea ortodoxa, cara încă din secolul al XVI lea câştigară unele privilegii pentru purtarea negoţului levantin şi aveau In cetatea internă a Braşovului, Intr’o clădire privată, o mică casă de rugăciune. Din ordin mai înalt această casă de rugăciune a companiştilor fu casată, earâ membrii ei fură încorporaţi la noua înfiinţată biserică a cetăţenilor. Intrând cocnpanişţii In biserica cetăţenilor, la a cărei înfiinţare el nu dăduseră nici un ban, nu se mulţămiră a fi egal-îndrep -lăţiţi cu cetăţenii, de cari şi pentru cari se înfiinţase biserica, ci pretinserâ exclusivul drept de disposiţiune asupra bisericii şi asupra afacerilor bisericeşti, motivând această nedreaptă şi absurdă pretenţiune cu aceea, că numai ei sunt privilegiaţi şi că numai ei au fost până atunci in drept de a avea biserică sau casă de rugăciune în cetatea internă a Rraşovuluî. Tot deodată pretindeaii companiştii cu stăruinţa escluderea lim-bel române din biserică. De oare ce fondatorii bisericei, în parte mare Români, voiau cu or ce preţ a păstra limba română in biserică, se încinse între cele douâ partide, cari din cetăţeni şi com-paniştî se transformară acum in (partida română şi greacă, un proces care a durat, cu puţine întreruperi, un secol întreg, adeca de la 1788 până la 1888. Anchete peste anchete urmară. nu ajung justiţiei. întrebase pe fiul şefi veterinarul, fârâ sfatul, căruia nu făcea nimic serios, şi scesta’l spusese se nu se arunce In o asemenea încurcătură. De şi rămăsese ţăran In multe privinţe, veterinarul nu era atât de ţârânos ca tatăl şeii, şi prin urmare nu avea aceleaşi ilusil în privinţa moştenirilor. Ca şi Sophronyme, Florentin gândise ca Valerian nu s’a mai întoarce la Venetta, şi ca şi dânsul se întrebase dacă moartea lui Valerian nu ajungea spre a da judecăţel pe Săniei. Insă tot ca şi bătrlnui ţăran şi veterinarul trebuise sâ’şl mărturisascâ că nu avea nici măcar un început de probă. De sigur era opinia publica şi testamentul lui Calixt care arăta o stare de spirit cu totul Insămnătoare, mai cu seamă la un ttnăr de vîrsta lui. Apoi era mărturia persoanei care însoţi pe Morche când Valeri. n II rugase se caute pe frate-săii; era şi ciudăţenia boalel aceleia misterioasă, precum şi măsurile luate de de dânsul ca se nu se ştie nimic despre ea, şi ca prin spălări chimice se dispară or-ce urmă a otrăvel care omorlse pe bietul copil. Dar toate aceste nu eraii nişte dovezi destul de puternice contra unul om ca Săniei. / Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 21 MAIU 3 De oare ce înainte de anul 1848 biserica ortodoxă română din Transilvania nu era egal-îndreptăţită cu cele-l'alte biserici, ci numai surerită; de aceea toate anehetele se făceau de autorităţile statului; ele aduceai! hotărlrl In această afasere curat bisericeasca. Aceste ho-tărirl se perondară aproape un secol, dând drept când Românilor când Gre-rilor. La anul 1868 biserica ortodoxă română din Transilvania fu recunoscută prin lege de egal-îndreptăţită şi autonomă. Românii din cetatea Braşovului nu lntârziară de a cere de la organele bisericei autonome, se resolveze chestia lor biserisească. Aceasta se şi întâmplă printr’o hotărlre a Consistoriu-lul-archiepiscopesc din Sibiu. Pe basa canoanelor şi actelor fundaţionale biserica tSf. Ireimi» a fost declarată de românească-grecească, cu limba de serviciu românească şi grecească. Biserica şi averea el a fost Încredinţată creştinilor români şi greci, ca se o administreze pe baza principiului de paritate. Acum Începură protestele şi recursele Hrecilor la mmisteriul unguresc de Culte, după cari urmară anchete peste anchete şi ordinatiunl peste ordinsţiunl până ce In fine la anul 1880 printr’un rescript regesc se reguli chestiunea bisericei in mod provisoriu ast-fei, că limba românească fu admisă in biserica Sf, Treimi ca egal îndreptăţită cu cea grecească, ear admimstraţiunea avereî bisericeşti se încredinţă unei cornisiujî compuse din românişi greci. Resolvirea definitiva fu reservată fu-neihotiriri ulterioare judecătoreşti. Spre acest scop fu adus In anul 1881 un articol de lege, prin care resolvirea acestei cestiuni curat bisericeşti, se avisează tribunalelor. Ia anul 1882 s’a esoDerat de la Maiestatea Sa împăratul şi Regele un rescript, prin care se dispune, că afacerea noastră bisericească se fie judecată de tribunalul din Budapesta. In fine ministrul unguresc de culte şi instrucţiune publica, prin ordinatiunea sa din acelaşi an, dispune, ca Românii ortodocşi de la biserica Sf. Treimi din cetatea Braşovului, care nu cereai! schimbarea situaţiunil create prin înaltul rescript regesc, în termen de 6 luni se înceapă procesul pe cale judecătorească pentru comproprletale la numita biserică şi la averea ei, fiind-că la din contră atât biserica cât şi averea ei vor fi predate esclusiv în posesiunea Grecilor. Prin aceasta ordinaţiune ministerială Românii aO fost puşi In dilema, că sau se .înceapă proces In contra Grecilor, sau se renunţe la dreptul lor la acea biserică. Românii ortodocşi din cetatea Braşovului, pe deoparte ne-voind, ca biserica şi averea el se intre în esclusiva posesiune a Grecilor, eară pe de altă parte basaţjj pe dreptatea causei, se resoivară a începe procesul In contra Grecilor. Dar decepţiunea lor fu amară! De şi in decursul procesului prin acte autentice era constatat ne îndoelniccă biserica din chestiune fu înfiinţată de Români şi de Greci pentru Românii şi Grecii ort'o-doccşi, totuşi Românii în toate trei instanţele fură respinşi cu cererea lor de a fi admişi ca membri ăi bisericei «Sf. Treimi», eară biserica a fost declarată prin sentinţele judecătoreşti in mod definitiv de abiserică naţională grecească, va se zică de proprietate esclusivă a acelor câte va familii greceşti, ce se a-flau în Braşov. Prin aceste sentinţe a fost declarata de avere «naţională grecească» şi donaţiunea fericitului principe român Grigorie Basarab de Brăn-covean In preţ de pesta trei sute de mii florini, lăsată In administraţiunea acestei biserici spre scopuri culturale şi umanitare pentru toţi creştinii dm Braşov, fără deosebire de naţionalitate. Prin acesta resolvire atât de neaşteptată a causei noastre bisericeşti comuna română bisericeassa a primit o lovitură grea, lovitură de moarte. Acea comuna romană bisericeasca odată Înfloritoare, care o parte însemnată din averea sa a jertfit’o pentru Înfiinţarea gimnasiuluî şi a celor-l'alte şcoale româneşti din Braşov, eară ceea-l’altâ parte de avere a fost Înghiţita de cheltue-lile cele mari ale unui proces atât de lung şi costisitor; acea comună română nu are bisericii, nu are avere şi este în primejdiă de a apune cu totul. Ga de sine nu se mal poate ridica la posiţiunea, ce-I compete. Membrii el, In parte mare comercianţi prin râsboiul vamal şi In consecvenţă prin ruinarea negoţului din Braşov o-dată înfloritor, sunt reduşi în averea lor. Cu toate a-cestea, pentru a-şi înfiinţa o biserică demnă pentru un oraş ca Braşovul, Românii din cetatea Braşovului n’au fost nepăsători ci ei au colectat între sine c sumă oare care destul de considerabilă pentru împrejurările lor de astăzi, înse cu mult prea mică pentru a corespunde scopului. In această tristă, chiar desperată situaţiune, apelăm la bunul simţ şi la generositatea connaţio-nalilor şi. coreligionarilor noştri din toate părţile pentru ajutoare, având voe de la Ven. Consistor archidiecesan sub No. 3444 a. c. Avem mare lipsă de ajutor şi încă de însemnat ajutor. Se nu se treacă cu vederea, că biserica română din Ungaria are cu totul altă însemnătate de cât în alte părţi, de oare ce la noi biserica este singurul teren legal pentru desvoltare în viaţa naţională românească; eară in special comuna română bisericească din cetatea Braşovului, după uşezâmiutele bisericei noastre constituţionale, este chemată a administra gimnasiul, şcoalele reale şi comerciale. Comuna bisericească fără biserică nu poate esista, Desfiinţarea comună bisericeşti ar fi o adevârată calamitate pentru cultura poporului nostru din Braşov. Pentru culegerea de ajutoare sunt rugaţi toţi amicii înaintării culturii româneşti, cărora spre acest scop li se trimet liste de colectare. Ne rugăm ca banii colectaţi sg se a- dreseze preşedintelui Comitetului paro-chial, Părintelui B. Baiulescu în Braşov. Braşov IS (11) Maiu ISIS Comitetul parochial român ortodox din cetatea Braşovului, Bartolomeiu llaiuicscu, m. p. preşedinte Nicolne T. Ciurcu, m. p. I. G. Ion, m. p. Dlinitrie Manescu, m. p. Diamandi I. illanole m. p. Constant in I. Poppasu, mp. George B. I*opp, m- p. Petre Nemeş, m. p. Xicolue Strevoi, m. p. Petra Petrescu, m. p. Simenii Uainian, m. p. loan Popea, m. p. Petrache II. Zanescu, m. p. Nicolae Piltzia, m. p. notar. A T EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 20 Maiu 1889 Presidenţia d-lul genenal Florescu. Şedinţa se deşchide 1& orele 2, presenţl fiind 72 senatori. Legea contra filoxerei, amendată, se votează cu 56 bile albe contra 8 negre. După cererea d-lul Al. Lahovari, Senatul trece în secţiuni. Şedinţa se redeşchide la orele 4 fără un sfert. La ordinea zilei proiectul prin care se autorisâ guvernul a construi basnurl.do-curl şi magazine de întrepozitela Galaţi şi Brăila, din fondul de 17,156,852. D lanov, întreabă când se vor face do-curile de la Graiova şi Iaşi. D. Al. Lahovary, roagă pe d. Ianov să-I adreseze o interpelare la care va căuta să respundâ. D-sa explică necesitatea legel de faţă. Legea se ia în consideraţie. Articolul unic se adopţi. Legea în total se votează cu 50 bile albe contra 2 negre. Se voteaza apoi cu unanimitate legea pentru prelungirea aranjamentului comercial provisor cu Franţa până la Ianuarie 1890. Se mal votează apoi legea prin care liceele Sf. Gheorghe, Alexandri şi Institutele-Unite, precum şi seminarul Nifon se recunosc de institute ale Statului. De asemenea se votează şi creditul pentru despăgubirea companiei Lemberg-Cer-năuţî-laşi. CAMERA Şedinţa de la 20 Maiu 1889 Şedinţa se deschide la orele 11/2 sub preşedinţad-lul Uariu Isvoranu, vice-pre-şedinte. Răspund la apelul nominal 110 d-nî deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile obicinuite. D. preşedinte al Camerei cere un concedia pentru restul sesiunel Corpurilor legiuitoare. Congediul d-lul Const. Grădişteanu se aproba. D. N. Volnov depune labiuroU un proiect de lege pentru strămutarea Curţel de apel de la Galaţi la Focşani. D. Al. Lahovari ministru de Externe depune mal multe mesagie între care un credit de 400,000 lei pentru a se putea comunica prin tunelul de la Bărboşi. D. C. Dobrescu-Arges depune un proiect de lege pentru exploatarea pădurilor de munte. D. Lascar Catar gin respunde d-lul Nădejde la interpelarea sa cu No. 2 relativa la alegerile de la Vaslui şi Iaşi. D-nu preşedinte al Consiliului zice că s’a fâcut ancheta de procuror şi că raportul acestuia e categoric şi conchide că tot ce se Impută de d. Nădejde sunt curate neexactitâţl de oare ce chiar martorii invocaţi de d-sa îl desmint. Urmesză apoi cele l’alte interpelări ale d-lul Nădejde, cari tn fond nu sunt de cât chestii locale lipsite de ori ce interes. D. Lascar Catarglu respunde la interpelările d-lul Nădejde. D. C. C. Dobrescu desvoltă o interpelare asupra rotaţiunei institutorilor. D. C. Dobrescu-Arges zice că rotaţia institutorilor a existat tot-d'a-una, căci un institutor de ţara doreşte a Înainta venind la oraş, acel de la oraş din clasa l-a doresc a trece la clasa Il-a, acel de la clasa II-a la a IlI-a şi aşa mal departe. D. Dobrescu mal adaogă câte-va cuviute la cele zise de d. C. C. Dobrescu şi zice că sistemul d-lut Maiorescu, d'a se trece învăţătorii de la clasă la clasă imediat superioară, este bun şi când d-sa găseşte ceva bun are ca o datorie d’a’l apăra. D. Const. Boerescu ministru al Instrucţiei puolioe şi Cultelor, zice că d-nu Dobrescu C. C. face proces d-lul Maiorescu şi’l întreabă dacă şi d-sa are de gând să susţie rotaţia învăţătorilor de şcoalele urbane. D-nul Boerescu zice că nu ştie dacă rotaţia propusă de d. Maiorescu e bună sad rea, nu se pronunţă asupra e'. D-sa conchide că va consulta corpul profesoral şi dacă majoritatea va decide excluderea sistemului acesta de rotaţiune, d-sa nu va esita un singur minut d’a face aceasta. D. C. C. Dobrescu se plânge că d. ministru ’l- respuns farâa’l resuunde. D. Christu \egoescu vorbeşte pentru închiderea discuţiei. Şedinţa se susuendă la orele 3. Şedinţa se redeschide peste 5 minute sub preşedinţia d-lul V. Pogor, vice-pre-şedinte. Interpelarea d lui C. C. Dobrescu se a-mânâ poiuru Marţi. La ordinea zilei bugetele. D. D. C. Popescu, raportor, citeşte la bugetul ministerului de Interne,capitolul serviciului sanitar. In urma câtor-va cuvinte ale d-lut Al. Ho ban care apără subvenţia de 50,000 lei a se acorda Eritropiel Sf. Spiridou, subvenţia se votează. La ora 4 discuţia bugetului ministerului de Interne urmează. Plaivaz. ULTIME INFORMAŢII! Guvernul n’a hotărât încă nimic în privinţa închiderii Came-rilor. Ins6 părerea generală, cine domneşte în sferele guvernamentale, este că Camerile vor trebui închise la 24 Maiu, fie că s’ar vota, tie că nu s’ar vota bugetele. D. Pache Protopopescu a zis, azi, că se va încerca d’a se vota bugetele în bloc. Insă d. Lascar Catargiu a declarat acum trei zile, că d-sa nu va admite nici o dată, ca bugetele se lie votate în bloc. X interpelarea d-lui Tache lo-nescu s’a pus pentru Luni la ordinea zilei. * Mâine se va ţine un consiliu de miniştri, în care se va hotărî dacă sesiunea Camerilor trebue prelungită or nu şi ce trebue făcut cu bugetele în caşul când sesiunea nu se va prelungi. x D. Panu a plecat azi dimineaţă la laşi unde va lua cuvîn-tul la întrunirea care se va ţine acolo mâine pentru executarea d-lui G. Mârzescu. * D. Petre Carp, şeful constituţionalilor, a plecat eri seară la moşia sa Ţibăneşti. D-sa nu se va întoarce în capitală de cât Luni de dimineaţă. X D. Leautey, directorul «Agenţiei Ilavas,» pleacă astă seară la Belgrad unde e chemat grabnic. X Causa pentru care Andronic n’a putut se fie adus eri e că a-cum pretextează că e supus ungar, şi a trebuit s6 se trimeaţă autorităţilor ungare actele constatând că e supus Român. X Unul din judecătorii de instrucţie din capitală pleacă astă seară în comuna Ileana unde s’a găsit în pădure un corp de om mort. Se crede că e un tâlhar omorât de tovarăşii seî. X Azi la Cameră d. Al. Lahovari dând citire unui proiect de lege pentru acordarea unui credit necesar terminăreî tunelului Barboşî-Galaţi, a adăogat că aşa de bine e făcut acest tunel în cât nu poate sfe intre cine-va în-tr’însul nici se iasă. D. Pache Protopopescu înse, când a sfârşit d. Lahovari, nu s’a putut opri a întreba cu glas cam tare: Şi cine me rog a executat acest tunel ? V&zend îns6 că a făcut o prostie d. Pache a tăcut, şi atunci d. Poenarul-Bordea a cerut d-lui Lahovari mai multe explicări a-supra construcţiunei tunelului în ceşti un e. Se ştie că acel care a construit acest tunel a fost d. C. O-lânescu, unul din stâlpii majori-tăţeî. X Un fost comisar colectivist din Râmnicu-Sărat anume Torcănes-cu care precum se ştie, a jucat un rol important dar foarte scârbos cu afacerea Oroveanu, a atacat eri seara pe un tânăr contra căruia a vroit se se resbune. N’a reuşit înse, câci poliţia a intervenit şi Torcănescu a fost condus la secţie. X Unul dintre membrii cabinetului actual a zis azi vorbind cu mai mulţi deputaţi că seisiunea Corpurilor legiuitoare nu va fi prelungită, câci ştiut este că nici prelungindu-se nu se vor putea vota bugetele. Guvernul va merge, a adăogata-cel ministru cu bugetele anului trecut. X Întrunirea colectiviştilor s’a a-mânat pentru ziua de Luni după expresa cerere a d-lui 1. C. Brătianu care voind a pleca la www.dacoromanica.ro Florica nu putea fi present la întrunire. La întrunirea de Luni vor lua cuvântul dd. C. Dimitrescu (Coco) 1. C. Brătianu, Ferikidi şi poate vre-unnl din redactorii Democraţiei. Colectiviştii voesc se exploateze şi scăderea agiului care lo- J veşte pe români, câci permite fabricanţilor străini de a concura cu succes cu dânşii. (???). Naţiunea respunde în termenii următori ziarului L'lndâpen-dxmce Roumaine care atacase pe partizanii d-lui D. Brătianu: Ast-fel, vecinie evoluţionista şi e-chilibrista Indâpendance (mai bine i s’ar potrivi numele de impârtinence) roumaine nu Înţelege ca atunci când ea se gudură, alţii se protesteze. Ea ar dori ca opoziţia se se poarte cu guvernul tn toate cestiuni'e şi cu toatea ocaziunile ca slugile faţa cu stăpânii. De când aceste aluri feodale? Uitat a reptila de azi, care pâne mai eri făcea curte liberalilor, că a-ceştia din urmă nu sunt înfeodaţi la politica trecutului în nici un chip ? D. N.Ionescu zicea deună-zi că guvernul vrea se transforme Parlamentul într’o adunare de muncitori cu ziua şi cei de la L'Indâpendance ar voi ca deputaţii şi ziarele din opoziţie se se transforme în nişte clac-keurî cu ghiotura la toate insolenţele biuroului Camerei, ori ale «mâncătorilor de oameni» cum e d. Toci-lescu. Administraţia «Epocei» deschide, spre înlesnirea publicului, a-honamente lunare si pe 15 zile cu următoarele preturi: O lună 15 zile în străinătate 4.50 2.50 în tara 3.50 2 Domnii abonaţi cei veclii sunt rugaţi ca în cas de plecare se bine-voiasca ca o data cu arata-rea nouel d-lor adresa se adaoge st costul pentru porto. ŞTIRI FINANCIARE Situaţiunea nu 5pare schimbată; afară de Băncile Naţionale care provoacă la fiecare cerere câie o urcare de 10 -15 lei, cea ce a urcat cursui lor la 1040, toate cele-l’alte acţiuni stat! pe loc. * * # Mulţi par surprinşi de urcarea neobicî-nuită—100 leiîn câte va zile—prin care trec Băncile Naţionale. Iată cum se esplicâ a-cest lucru. S'a crezut până în ultimul moment că reforma propusă a se introduce în mecanismul Băncii Naţionale are se treacă prin Cameră. Din această causă, speculanţi scomptând viitorul aii început a vinde tn speranţă de a se acoperi mal ef-tin o dată reforma aplicată. Negreşit că nu era greşit acest calcul, care însă nu prevedea că d. Veruescu o ajunge o dată ministru de finanţe şi că acesta sosit la guvern va uita de toate făgădueliio făcute în oposiţiune. Prin declaraţia ministrului că în anul acesta nu se face nici o reformă la Bencă vânzătorii au perdut un â lout imporlant. A fost de ajuns, prin urmare, ca se se a-răte câţl-va cumpărători pentru cr acţiunile se se urce prin acoperirea decouvertu-lui în mod neusilat. Aceasta e prima esplicaţie şi cea mal importantă. * * * In urma dispariţiunel agiulut, biletile de bancă aii ajus a fi mal căutate decât aurul, din causa facilităţilor de transmitere şi de transport. Aşa în piaţă se oferă coroane germene contra hârtie. Banca ar putea profita de aceastâ situaţiune spre a’ş mări stokul săa monetar. Va face-o ? * * * Peste câte-va zile se va ţine adunarea generală a Societâţel de con9trucţiunî. Dupe cum se anunţă nici In anul acesta acţionarii nu vor avea nici un dividend şi din această causă e vorba de a se cere de unii lichidarea societâţel. E de regretat că o societate care era chemată la un succes sigur, să vegeteze aşa din causa unei administraţiual incapabile. a drumurilor de fer sârbeşti, deposedată de guvernul sârb. a cerut protecţia guvernului francez şi a prescris repre-sentantulul său din Belgrad să se pună cu personalul sâti sub protecţia Lega-ţiunei Pranciel, protestând In contra spoliâril de care Compania e victimă. Germania Berlin, 1 Iunie. — Resultâ din recea «ământul populaţiei din Berlin că sunt 90000 Israeliţi In acest oraş. Berlin, i Iunie.—Trupele expediţiuneî Wissmann sunt atinse de vârsat. Posen, 1 Iunie. — Redactorul unul ziar polonez a fost osândit la 6 săptămâni Închisoare pentru insulte la adresa ministrului cultelor. Altenburg, i Iunie.—La alegerea pentru Lsndtag când datul socialist a fost ales cu mare majoritate. Austria Viena, 1 Iunie. — Ziarele comentează cu pesimism toastul pe care Ţarul Fa ridicat principelu Muntenegrului şi ’l a-propie de situaţiunea din S irbia. Ele ştiQ ci toate aceste incidente sunt de naturâ a face pe oamenii de Stat austriac! sâ reflecteze asupra viitorului Muntenegrului şi al Serbiei şi câ toastul Ţarului probeazâ câ e departe de întrevederea de Ia Peterhof. ULTIMA ORA Stat ele-Un.it e New-York, 1 Iunie. — 0 inundaţie teribila a atins oraşul Johnstowa, aproape de Pittsburg, două treun d n oraş sunt sub apa, mai mult de 200 persoane s’au Înecat. Francia Paris, 1 Iunie. — La banchetul dat la primărie de călre municipalitate In o-noarea d-lul Garoot, preşedintele Republice! a constat«t câ succesul Expoziţiei este o victorie naţională ale căror bine-faceri vor fl resimţite de toate regiunile Pranciel. Se încercase a se provoca rivalităţi deinteres, dar bunul simţ şi patriotismul ati dejucat aceste manopere. Succesul Espoziţiel nuaparţine nici unul partid, ci Pranciel întregi care e mândră de superba sa înălţare, datorită activi-taţel şi geniului sâti. D. Carnot a fost aclamat iDtr’un mod călduros. Paris, 1 Iunie. — Compania franceză BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare.după experienţa de 18 ani. Specialist In boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigrata No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii ae la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru fie care. 107 DESCHIDEREA NOULUI MAGASIN DE COLONIILE SI DELICATESE VInd mult şi sâştig puţin, avantagib consumatorilor T. C. CHRISTOFOR ,,I_,a 3VEarnna:r“ Colţul Episcopiei şi Calea Victoriei, vis-a-vis de hotel Orient Zahăr franţuzesc kilo 1—10 Za har cubic » 1—20 Cafea martinicâ cal. I » 4 Cafea Rio » I » 3—60 Luminări Apollo verit. 560 gr. 1—65 » de lux cal I kiio 1—40 Unt-de-lemn francez Nisa » 3 » grecesc » 2 Orez turces » 50 Faină de Pesta cal. I » 60 Faină de Pesta cal. II » 40 VINURI DE MASA ALESE Conservate de mine în propriele mele pivniţe Vin negru de Oreviţa vechi de 4 ani litru 1 fr. Vin negru de Nicoreştl vechi de 4 ani litru 1 fr. Vinmischetde Drâgaşanl vechi de 4 ani litru 1 fr. Ţuică veche de 10 ani a d-lul Isaia Lerescu, litru 1 fr. şi 40 1249 Cu stimă, C. T. Chrlstofor. DOCTORUL GEORGE C. NANU De Ia facultatea % ,, româna perpetua 6 % Obligaţiuni de stat [Conv.rnr. 6 % „ Municipale 10 Ir. ,. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrlsurlfunciare rurale b % ,t ,» 7 % „ ,, urbane iCutnp.i Vond » ÎS B 1 Câştig de 200.000 franci Ifil 14 Câştigări de 50.000 franci H u- S B “D B 4 Câştiguri de 100.000 franci j 21 Câştiguri de 80.000 franci § 5' 2. H # ° |B 3 Câştiguri de 60.00(1 franci ţj 88 Câştigări de 20.000 franci 1 S * H ©g&“ Toial 350.000 Câştiguri la 350.000 obligaţiuni •‘SţjQ i Cel mai mic căţiig eu oare trebuie fiâ iasâ negreşit Gc-oara obligaţiune esto de franci 30 aetâ-fţi >t şi ee uroâ succesiv din an io an la 50 franci; con co face oa ori ce perderc a capitalului să fio absolut imposibilă. Fie-care jDliîaţiUM ori2iaail pnrtâml semnătura autorităţilor competentă, costa 28 franci aar incluşi/ iota cbeltnsliie-Zece obligaţiuni costă, numai 270 franci aur. G-nrunţia net&^&duittt. ^3^3 Un fond de 2,450,000 florini saft 6,000,000 franci în efecto sigure aducând 4"/„ dobândă pe aa so afli depus la Banca Neerlandeză esclusiv ca garanţii a obligaţiunilor Cererile insofite de costul lor in Uleie de Bancd, mandate poştale sad timbre poştale din ori ce [ari, treime si se adresele Ia MOMTEUR AlITRiCHIEN LA VIENA (AUSTRIA) 5 0/0 Renta amortisabila b 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 8cris. func. urbano 6 o/0 Scris func. urbane 5 0[0 Scris. func. urbane 5 0/0 Urbane iaşi 6 0/o împrumutul comunal Oblig. Casei pena. (leiiOdob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei uation. Acţiuni «Dacia-RomAnia» » Naţionala » Conetruotiuui Argint contra aur Fiorini austrieci Tendinţa ferma b % ,. ,, „ lail Acţiuni banca Naţionala 3 % Losurl serbestl cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Luturi crucea rusie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Lusurl basibca Douioau „ Otumane cu prime Im. cn prime Buc. [20 lei] Aur comra argintsau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote (raucese „ ltaliane „ Ruble bârtie , . Cursul esto socotit In aur STABILIMENTUL , , JOCIEY !! MIRACOL!! Compania de Gaz din Bucureşti aduc8 la cunoştinţa abonaţilor să! cere instalează apă în locuinţele d lor, că a construit încălzitori de baie prin gaz care se pot alimenta direct cu apa din conductele oralului şi capabili de a încălzi o baie în maî puţin de 20 minute. Gazul necesar pentru încălzirea unei băl de 2 hectolitri este de 1 m. 250, al cărui cost este de 40 bani. D-nii abonaţi sunt rugaţi să bine-voiască a visita biuroul nostru din Calea Victoriei No. 66, unde se experimentează aceşti încălzitori în fle-carezi. Direcţiunea. Qfyb A 00, Si IIA l)A CMJPOTAItU, 00 i Sub-semnatul reînoeste comunicarea C ca, operatiele stabilimentului seu pentru: Xs ■ Primiri (le cai sp» b întreţinere (2 lei pe zi? $i m Desfaceri vânzări în comision, de cal tril-! 'vi 'f suri,hamuri, etc. au dat cele mai satişfa-. J i // | catoare resultate celor ce s’au servit de interventiunea stabilimentului seu. In ori ce moment se gaseste de vânzare cu preturi mo-derate, cai, trasuri, hamuri, etc. In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpa- , rari definitive. Bucureşti, Martie 4889. LANGOSY 1 0-y Din lapte dulce smântână se poate face în numai v; | ţBŞfc&tâh’.I 5 minute, cel mai delicios şi nutritiv unt. | â Această nouă mţşină, lucrată în metal masiv şi I l’ţ \ | solid de construcţiuue elegantă, costa loco Bârlad 1 feflfS Capacitatea: 5li(r. IO litr. 20 litr. 30 li Ir. 501tt. 1 Preţul lei : 18,85 26 lei 40 lei 60 lei 114 lei Inclusive termometru şi embalagiu. Se garantează de soliditatea şi buna funcţioncve pentru fle-care maşină în parte. Expeduirea se face prin calea ferată. Comenzile se vor adresa la L. PIORKOVSKY în Berlad Unicul deposit pentru toată ţara «»romaBeaEmraaEKaeamraaBEamKmri3amiswsiiam5ae*B«8mBiasBQaEro»saE! ipr trei eai de călărie H fit de < atru si şase ani, Calea Victoriei 463 (1661). MÂI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME „PAT ENT-NOT HMAN A “ PENTRU FAM1LLII, ME ERIASI SI FABRICANŢI aceste Maşine fiQ fost, graţie numeroaselor lor ovantagiî, premiate la toate esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase îmbunătăţiri asupra altor maşine de tot Mu» acesta. între care voiu cita: braţul lor înalt, care produce o mânuire uşoară şi comodă, suveica fara îufirare, aşezarea de sine a acutul in adevăraţ i sa posiţiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără mei un sgomot pentru care a şi fost numită cu drept cuvânt „La Siîenecuse.“ Produce un lucru curat, elegant şi simetric. Posedă 14 aparate accesorir, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţde maşine! sunt lucrate în oţel cel maî fin ceea ce contribue la soliditatea şi durabilitatea ei. Deposit de maşine de cusut zise ude Lipscan pentru cismarl; maşinele uTilania» şi «Ring schijfchen» pentru croitori; nWehler et Wilson» pentru fabricanţi de liDgerie. Singurul revresentant \ BULEVARDUL ELISABETIIA ) max lichtendorf ) CASA GR AND HOTEL BOULEVARD f ( ---( UNDE SE AFLa ŞI DEPOSITUL GENERAL )- ) Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco BUCUREŞTI T. RADULESCU TAfiTZEIÎ SI DECORATOR STIL BISERICA AM ZEI, 4. „ NAŢIONALA41 SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL de acţiuni 3 MILIOANE LEI AUR DEPI.ltA! VERSATE HOTEL ZUM GOLDENEN KREUZ Strada Politiei, 4 Situat în centrul oraşului şi în faţa castelului regal. Priviliştea ceamaitrumoasă pe munţi Cabinete de f mat, de citii. Biblioteca proprie. Sub personala direcţiune a proprietarului Hun* Sarsteiner. Strada Politiei, i\o. 4—0 In acest magazin se găsesc: mobile depărneg u, stejar, nuc masiv c scuipl&ic, precum şi orccfel d-tmo-; bile de fantasie, după niodelurLe cele mai noul.— Se enctuaza or ce J comanda, In timpul cel mai scurt şi | cu preţurile cele m i moderate. T. UAnLLESCU. ■izmzr MjmtwmiumiBijmuMKMWJuiu Deschis în tonte zilele de la 6 ore dimineaţa pânR l i 8 o^e seara. Intre 10 şi 12 ore a. m. basmul va li reser-vat pentru dama. In limpul rece basinul va Ii încălzit. Preţul une* bV80 bani. Un abonament de 10 bU l-;6. Stabilimentul de băl este deschis in toate zilele de la o dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise in toate Marţile şi Vinerile de ia 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt tn toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre în palatul Societâţel din Strada Doamnei No. 12. 726 Direcţiunea generala. DE ARENDAT Do'jifl. A s« adresa l i Doamna Elena Con-dorato 48 Strada Sitaunele. casele din Calea. Gri viţa No DE sAîlUT 7osA!Zl iori în strada Colţeî No. 60. A se a dresa în curie. IpEj vLAAuîiii 70, comi>use din şapte ca-mere, trei bm atarii, mai multe magazii, grâ dină în fundul curţi ftr. Doritorii se vor adresa la d. avocat Atliana Siad strada Manea Brutar No. 12. (1153 pentru prepararea cafelei obicinuite este cel mai perfect şi higienic aliment constatat de Laboratoriul chimic din Bucureşti. CAFEAUA REGALA dă cafele! obicinuite un gust delicios, un miros plăcut şi aduce o economie foarte Însemnată de cafea. DE LA 4 PANA LA 20 CAI PUTERE, DE LA RENUMITA FABRICA FABRICA DE CAFEA REGULA WEINREEB & FEHR Se i/osi sc Ui MAX FISCHER Gf.LATZI STRADA AURE, 29 fiind psortat în tot-d’a-una cu 20 până ia 30 Instrumente Pl ita şiinpâs-ti'irT.Iiichirii re de Pianine în tontă ţară. Preţuri curente ilustrate franco după ren.re. -.iv-vrA:. ^eiisti-w.îsaEcsasra’.i.- ■» WANTAGE-ENGL1TERA mmi UDELE 1 TR’ NSÎi SHNI MfZLSTI, IERTE® SI POMPE PE TOC DEPOSITUL SI AGENŢIA GENERALA PENTRU ROMAN1A LA MORITZ APPEL BUCUREŞTI. STRADA DOAMNEI 7 LANGA DIRECŢIA POŞTELOR SI TELEGRAFELOR DepoO în Bucureşti la d nil Frid-man ei. Finlcel, Hotel Transilvania, str. Gabroveni. De vânzare en detail la toate magazinele do coloniale. DEI»CHIRI»TSi‘£v“SîS poarta No 54 str. Scaune, (unda Io* u şle d. N. Fiii eseu) ouţinând mal multe ca-u ere, pod (grenier) spaţios, apt şi gazae-rilorm prelutinden', grajd, şoţ ron etc. A se adresa la d. G. P. Uhica sLr. Dreapta No. o a. ne IMPUIDIâT Casele din strada Ut I HUn Ini Al Scaunele No 56, opt camere de stăpâni, camere de servitori, grajd, şopron, buc tărie şi două pivniţe-A se adresa strada Icoana No. 10 Inginer Cepescu. la 1 -iii August un c âfş ti g do ! FRANCI 4 © ©, © © © IN AUR! Ti p»ufjrmfAm Ci. Ci. Suvoiu 'tipuri# o«i coranul» Cb Loriileaz-Cie F»ris www.dacoromanica.ro Oiraui responsabil V.F.Gbeorgbir