ANUL IV No. 1051
A DOUA ED1TIUNE
SÂMBĂTĂ 20 MA U (1 IUNIE) 1889
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
HCEP LA I Sil16 A FI E-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bnearesel: La casa AdministraţiunsL In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetate : La toate officiele poştale diD Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL (g BANI NUMERUL
ANUNCIUR1LE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA AO* MINI8TRATIA ZIARULUI
La Paris : Agence Ha va h, Placede la Bourse, S Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS : segâsestejurnalul cu IE cent. numărul, la Kioscul din Bulevardul SI. t»er-main, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNEA
No. 3>—Piatza Episcopiei,—No. 8
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADM1N1STRAŢWNEA No. 3.—l’Iatza Episcopiei.—No. 3.
m
ULTIMA ILUZIE
INCIDENTUL DE EDI
LUCRĂRILE COMISIUNEI DUNĂREI
EXCESELE
CONTRA
MUMIEI NEDREAPTA
Guvernul şi amicii seî au suferit o mare desiluziune: ei ho-tărîseră se convoace Camerile numai pe 15 zile, timp în care eî vroiau se se voteze tot bugetul, legile linanciare şi reforma Băncii.
Şi liind că lucrurile nu au putut merge aşa de repede cum credea guvernul, el învinovăţeşte o parte din cameră că face ob-strucţiune.
Orî-cum ar fi, ni se pare că amicii d-luî Catargiu nu sunt tocmai bine-veniţî ca se se plângă de obstrucţiune, eî care au venit la putere prin obstrucţiu-nea ce au făcut’o guvernului Ro-setti, pe care se obligaseră al susţine.
Cine nu’şî aduce aminte cum pe atunci d. Catargiu se împotrivea la votarea orî-căreî legi, fie legea pentru unificarea impo-sitului funciar, fie creditul pentru fortificaţiuni, pe care apoi d-sa o dată venit la guvern şi le-a însuşit. Şi tot timpul Ca-meriî era consumat prin interpelări sistematice, iar un ziar, azi oficios, exclama pe atunci: «Ce, găsiţi că 60 de interpelări, într’o sesiune, e mult! 60 de interpelări e foarte puţin.»
Dar ce e mai nostim, e se vezi pe amicii d-luî Catargiu plăn-gându-se că junimiştii încurajează pe liberali se facă obstrucţiune, în loc d’a vota cu dânşii în contra liberalilor.
Dar bine, asta e lumea d’an-doaselea! Cum, d-voastrăaţî vrea se ve dea junimiştii voturile, d-voastră care pene acum câte-va zile susţineaţi că există doue colectivităţi, colectivitatea roşie a lui Ion Brătianu şi colectivitatea albă, adică junimiştii, şi că aceste doue colectivităţi trebuesc combătute de o potrivă, de cele doue singure partide constituţionale şi parlamentare, adică vechii conservatori şi liberalii d-luî Dim. Brătianu, «între care aproape nu e deosebire.»
Şi azi cereţi ca junimiştii pe care îi trataţi de colectivişti se ve dea ajutor în contra grupului d-luî Dim. Brătianu, grup prin excelenţă parlamentar şi constituţional!
Nu. Daca chiar obstrucţiune ar ii, nu sunteţi d-voastră autorizaţi a ve plânge că alţii ar călca pe urmele d-voastră. Acestea sunt neajunsurile pe care le suferă acei ce vin în mod incorect la putere.
Dar noi pretindem că acuzaţia ce se aduce d-lui Carp şi amicilor seî este din cele mai nedrepte.
In adever, graţie numai d-lui Carp sau votat de Cameră, for-tificaţiunile. Intru cât priveşte bugetul, d. Carp a declarat că daca, cum e şi obiceiul parla-
mentar, se vor discuta înainte de toate legile financiare, în urma cărora se va pune cestiunea echilibrării bugetului, d-sa va vota bugetul.
Alai mult. D-sa a zis că chiar aşa presintându-se bugetul, d-sa il va vota, cu condiţia ca el se fie în mod real echilibrat, făgăduind a vota guvernului, chiar resursele de care va avea nevoe pentru acoperirea deficitului.
Apoi, bine, se poate chema obstrucţionism atitudinea unor oameni care îţi votează fortificaţiile, in loc de a te resturna asupra acestei cestiuni, şi care îţi oferă de a vota chiar impo-sitele necesare, in loc de a ţi le refuza pentru a şi face popularitate şi a te resturna ?
Dar ce e drept Camera s’a revoltat de mai multe ori în contra manoperilor frauduloase şi în contra călcărilor de regulament ale d-luî Pache Protopo-pescu. Camera, în repeţite rânduri, şî-a arătat în mod sgomo-tos dispreţul pentru d. Yernescu.
Dar oare pentru aceasta, poate o Cameră se fie tratată de anarhică, şi e drept ca se o acuzi că nu vrea se lucreze? Negreşit nu.
Camera a dat dovezi că vrea se lucreze şi că e gata se facă chiar sacrificii pentru a ajunge la echilibrarea bugetului, însă aceasta nu vrea se zică că îi se poate impune ori-ce, că ea tre-bue se sufere toate călcările de regulament ale d-luî Pache şi că nişte oameni vestejiţi de toată lumea, ca d. Yernescu, se pot cu d’a sila impune Parlamentului.
Ziarele d-lui Catargiu au tratat de scandaloase actele d-luî Ver-nescu ca ministru al justiţiei, d-nii Mânu şi Lahovari au făcut se dureze 10 zile o criză ministerială, numai fiind-că nu vroiau se stea alături cu d. Vernescu, liberalii Iau înfierat pe d. Vernescu, cum l’au vestejit şi junimiştii. Şi acest om vrea să se impue cu forţa Parlamentului, şi de două luni de zile fuge de interpelări, se ascunde în dosul băncii ministeriale, refuzând de a lua cuvântul, şi tăgăduind Ca-merii dreptul de a vota o moţiune oare-care pentru a i se lămuri situaţia !
Ei bine, legitima revoltă a unei Camere care nu vrea să sufere pe un ministru scandalos, înfierat chiar de colegii săi, nu autoriză pe nimeni a trata Camera de anarhică, şi a o ameninţa cu prorogarea or disolvarea.
PARTEA EXTERIOARA
DEPESI
Ungaria
Budapesta, 29 Maia. — Ministrul justiţiei, d. Szilagyi, ta discursul sSu programă rostit azi la Cameră, a anunţat Introducerea procedurii orale In procesele civile; de altă parte s’a abţinut de a face vr’o promisiune în privinţa curţilor cu juraţi şi a căsătoriei civile, cu toate că se aştepta o declaraţiune asupra acestor două puncte din partea ministrului.
O |mare mişcare s’a produs când d. Szilagyi anunţă că va realisa reforme liberale de acord cu d. Tisza. Această declaraţiune era necesară, căci oposiţia conta pe antagonismul ce ar exista In-dd. Szilagyi şi Tisza.
Aplausele cu care oposiţia subliniă discursul ministrului justiţiei probează că ea considera pe acesta din urmă ca aparţinând oposiţiei ş> că contează pe dânsul pentru a săpa cabinetul Tisza în interiorul sSO.
Budapesta, 30 Maiu. — Unul din şefii partidului ceh In Reichsrathul austriac, corniţele Harasch, membru al Camerei
Seniorilor, a stat cât-va timp la Agram şi a conferit cu mai multe personagii din opoziţia croată în Dieta provincială. El a plecat la Djakovar, residenţa Mon. Strossmayer.
Rusia
Petersburg, 29 Maiu.—Familia regală a Greciei e aşteptată la Petersburg Miercurea viitoare. Principele Munte-negrului va pleca Sâmbătă cu fiii şi fiicele sale.
Italia
Roma, 29 Maiu. — S’a răspândit sgo-motul In Roma după-amiazi că Papa a murit. Această ştire e falşă. Papa e sănătos, şi a primit azi mai multe persoane. Aci n’a fost cu toate astea o manoperă de speculaţie, căci Bursa era deja închisă, când a circulat ştirea.
Milan,,29 Maiu.—Astă seară, asocia-ţiuniledin oraş şi o mulţime imensă au făcut o demonstraţie strălucita în o-noarea regelui şi a principelui de Nea-pole care au venit de la Monza.
Pranoia
Paris, 29 Maiu. — Senatul a adoptat proiectul de lege asupra recrutării, menţinând modificările pe care Camera le respinsese.
Paris, 29 Maiu. — Ştirile din Roma constată că incidentul provocat de ştirea călătoriei la Strasburg a făcut ca regele şi d. Crispi săpiarza or-ce beneficiu al călătoriei la Berlin.
Belgia
Bruxel, 29 Maiu.—La Cameră stânga a atacat ministerul cu ocasia procesului intentat socialiştilor de la Mons.
Englitera
Londra, 29 MaitL—Se anunţă din Petersburg ziarului «Times» că poliţia a descoperit mai multe societăţi secrete care au ramificări în străinătate, şi ale căror scop e de a organiza atentate îa contra Ţarului şi a familiei imperiale.
Londra, 30 Maia. — După «Pali Mall Gazette» Sultanul ar avea de gând să numească pe Sir Beresford,ca altădată Hobart-Paşa, comandant-şef al forţelor navale ale Turciei.
Germania
Berlin, 29 Maiu—Principele de Bis-marck s’a dus In vilegiatură la Schoen-hausen.
Berlin, 29 Maiu.—Grevele din West-falia au luat sfârşit.
La Forbach, o soluţiune e improbabilă, căci greviştii cer o sporire de 30 la sută asupra salariilor, şi administra-ţiunile nu oferă de cât 15 0/0. Purtarea greviştilor e foarte liniştita.
Pretutindeni industria suferă de lipsa de cărbuDî.
Hamburg, 29 Mai0. — O fabrică de iarbă de puşcă a fâcut explosie. Două persoane au fost ucise.
Schleswig, 29 Meiu.—Redactorii ziarelor daneze au fost arestaţi pentru causă de propagandă separatistă.
Serbia
Belgrad, 29Maiu.—«Oficialul» publică darea de seamă a evenimentelor de Duminică şi de Luni. Citirea acestui document şi noile amănunte date de mai multe ziare lasă aceastăimpresie că de-sordinele ar fi pututflevitate, dacă pro-greşiştil ar fi fost de la început mai puţin provocatori în atitudinea lor,şi dacă d. Garaşanin ar fi ascultat sfaturile prudente ce î-ar fi dat chiar ministrul de interne.
Belgrad, 29 Maifl.—La 2 ore, guvernul a dat ordine foarte severe prefecţilor departamentelor, spre a preîntâmpina turburârile în nauntru şi a prote-gia într’un mod eficace pe progreşişti.
D. Garaşanin n’a părăsit Belgradul după cum se pretinsese, dar după cererea sa scrisă, el putu să se refugieze în fortăreţe Belgradului.
O instrucţie s’a început în contra vinovaţilor.
Mitropolitul Mihailvasosi Joinoapte. Nicî o desordiue nu e de temut.
84 de arestări s’au făcut In timpul a-cestor zile din urmă.
Comisia de anchetă se compune din trei membri; ea a începutlucrăriie sale.
Noaptea a fost liniştită cu desăvârşire. Patrule numeroase aii circulat pe strade.
INCIDENTUL DE ERI
Eri sfârşitul şedinţei Camerei a fost foarte furtunos din pricina pripirei cu care s’a căutat se se voteze bugetele. Cea mai mare parte dintre membrii i clubului constituţional, dintrecariişi d. Carp, lipseau eri din Cameră şi chiar din capitală, aşa în cât s’a votat, zice un ziar oficios, în cea mai mare linişte. Guvernul a profitat de majoritatea relativ puternică ce o avea eri din această cauză pentru a căuta se se ţie şedinţă de noapte şi
pentru a ţine pe loc deputaţii nemâncaţi şi obosiţi de la 1 după amiază pâne la 10 ore seara. Unii dintre membri opoziţiei, ca d. Palladi şi d. Panu, au luptat din răsputeri pentru a zădări această tactică şi pentru a împedica pe guvern se abuzeze de forţa numerică ce-i o dăduse întâmplarea.
Ce acolo s’a încins o iuptâ crâncenă şi a trebuit se se ridice şedinţa în mijlocul unui sgomot infernal.
ULTIMA ILUZIE
Mar aveam şi noi o singură iluzie în privinţa d-lui Lascar Catargiu, iluzie mică mi-titicuţă, dar în sfârşit tot era iluzie.
Ştiam că preşedintele consiliului de miniştrii nu are tocmai capul unui mare reformator, ştiam că nu trebue se ’I ceri alt ceva decât sfimâne incetinel carul cu boii pe făgaşul făcut de alţi', firă se apuce nici hois nici cea, dar avea o mare reputaţie acest om.
Avea tocmai reputaţia încăpăţinărei românului care nu apucă nici hois nici cea; ştiai că atunci când Lascar Catargiu a zis
0	vorbă, vorba e vorbi şi mal lesne te lasă se’l tal capul de cât se se schimbe.
Când ziceai: Lascăr Catargiu a făgăduit că va face cutare lucru, apoi puteai considera treaba ca şi făcută.
Astăzi, s'a dus, a sburat această iluzie. Ziarele guvernamentale ş’aO dat osteneala se ne lămurească a-Taltă-erl, că precum sunt mal multe sisteme de hidroterapie, sunt şi mal multe sisteme de a ’şl ţine cine-va fâ-găduelele şi că cel mai perfecţionat sistem în această materie, adoptat ded. Lascar Ga-targiu, consista în formula : «Când timpul a sancţionai răul făcui, eşll dator si nu te mat ţii de angajamente. E prea târziu.»
Ştiţi cum stă afacerea.
Rfispunzând unul discurs al d-lul Carp ca-re’l întreba ce gânduri are cu fâgăduelele sale din trecut, adică cu revisuirea Constituţiei, cu reluarea apanajelor, d. L. Catargiu a zis; «Am sfi mfi ţiQ de toate angajamentele, domnilor. N’am avut vreme până acum; dar am sfi le îndeplinesc toate dacă mfi va urma majoritatea, în caz contraria mfi voi retrage!»
Cunoscând pe d. Catargiu de om foarte dârj, ne aşteptam la lucruri mari, mal ales că ne aduceam aminte de un discurs al d-sale în care ataca guvernul conservator trecut zicându’t: «Noi am făgăduit multe ţârei şi vfiz că d v. nu vfi ţineţi de fâgăduealâ. Ea atât vfi cer, sfi ne ţinem de cuvânt.»
Şi ţinea grozav d. Catargiu sfi nu’şi calce cuvântul, ţinea aşa de mult, încât cu ajutorul maestrului Gună Vernescu a isbutit sfi provoace demisiunea guvernului trecut şi sfi’I ia locul.
Regele în această ocazie, s’a arătat cât se poate de mărinimos cu actualul preşedinte al consiliuluf. Ştiindu’l în contra fortificaţiilor, în contra apanajelor, în contra actualei Con-stituţiunl, ştiind că făgăduise sfi facă din toate un rasol, tot nu s’a speriat şi ’l-a încredinţat puterea.
A fost interesant lucru sfi urmezi cât-va timp declaraţiile rfisboinice ale d lui Lascar Catargiu, care nu voea sfi fie coada de topor regal precum aa fost toţi miniştrii, care nu voea sfi ducă politica externa a predecesorilor sel, şi tot aşa mal namte.
Dar a venit momentul când fii n'y a si bon cheval qui ne bronche) s’a poticnit şi d. Lascăr Catargiu.
Cât sta pe loc, treaba mergea bine, le re-gularisea toate, cât a început sfi umble,
1	s’aO muiat vinele.
Porto-franco a rămas neporto franco,for-tificaţiile în loc sfi fie rase cresc înainte şi acum la urma urmelor tocmai când era sfi ia apanajele înapoi, declară că : Aceasta ccstiunc e resolvata de Camera înainte de venirea sa Ia Minister, si ca asupra ei nu se mai poate reveni !
Ne pare bine că d. Catargiu a găsit un balsam pentru a alina rana ce’i a fâcut neputinţa constituţionala în care se găseşte de a îndeplini fâgăduelile sale de reforme prin dărâmare, dar atunci, naşte o întrebare; Dacă asupra trecutului nu se mat poate reveni, dacă ce a fost verde s’a uscat, dacă d. Catargiu nu arc nimic de altoit pe copacul reformelor sociale, atunci pentru ce a luat puterea ?
Ca sfi se odihnească ? Păcat sfi te odihneşti la oraş când e viaţa aşa plăcută la ţară !
Câmpiile aa înverzit şi păsărele cântă prin pădure, domnule Catargiu.
Agu.
LUCRĂRILE COMUNEI DUNĂRENE
Ce n racul comisiunea pîna acum.
Ultima şedinţa a comisiunei.— Un raport interesant.—Se-
siuueade toamna.-Ra portul comisiunei.
Ce a făcut comisiunea până acum.
Acum doue zile s’a închis sesiunea
de primă-vară a comisiunei Dunărene.
Această sesiune nu prea a fost roditoare; s’au discutat diferite cesti-unî, dar nu s’a luat nici o hotărîre interesantă.
In ultima şedinţă a fost o mare ceartă între delegaţii diferitelor guverne în cestiunea alegerii unui secretar general al comisiunei.
Ultima şedinţa a comisiunei
Reprezentantul Italiei, propuse se se aleagă în sesiunea de primă vară secretarul general, iar nu în sesiunea de toamnă. Gaî-l’alţi membrii au protestat cu mare energie. Mulţi din-tr’enşii au luat cuvântul şi au atacat pe reprezentantul Italiei care voia se se aleagă un protegiat al seu, un fost căpitan italian.
D’aci ceartă mare, răspunsuri violente.
Acel care a condus această opoziţie crâncenă în contra reprezentantului Italiei, a fost delegatul guvernului francez.
D-sa a arătat ilegalitatea propunerii reprezentantului Italiei şi a criticat modul subversiv cu care a fost făcută.
In line după multă discuţiune, s’a admis propunerea făcută de a se amâna alegerea secretarului general pentru sesiunea de toamnă.
La aceasta a aderat şi reprezentantul guvernului nostru, d. general Pencovici.
Un raport interesant
Dintr’un raport presentat comisiunei internaţionale Dunărene în sesiunea de primă-vară, asupra navi-gaţiunei pe Dunăre, resulta că nici o dată tonagiul n’a fost aşa de ridicat ca în anul 1888.
In acest an s’a încasat peste doue milioane drepturi de vamă ceea-ce representă cam 1,333,000 tone.
Sesiunea de toamna
Sesiunea de toamnă a Comisiunei internaţionale Dunărene, va fi de o mare importanţă.
Comisiunea va discuta o propunere privitoare la taxele la care se vor supune vasele mari şi vasele mici, încărcându-se cele mici cu mai mari taxe.
Această propunere care e făcută de reprezentantul Italiei e menită se distrugă vasele mici, precum sunt remorkeri, şalupele, şlepurile, caicele, ete.
Punendu-se taxe împovărătoare a-supra vaselor mici, vasele mari, dintre care mai toate sunt ale Italiei, beneficiază, şi se pun în stare de a concura foarte uşor vasele mici.
Lupta va fi interesantă, ca şi dis-cuţiunea care se va naşte, de oare ce mari şi importante interese sunt în joc în urma propunere! făcute de a se mări taxele pentru vasele mici.
Dupe ce se va limpezi această ces-tiune, Comisiunea va avea se aleagă un secretar general.
Şi această alegere e de o mare importanţă, căci secretarul general al Uomisiuneî Dunărene are dupe con-venţiune drepturi executive.
Raportul comisiunei
Un raport amănunţit al lucrărilor de pân’aeum ale Comisiunei Dunărene a fost făcut şi înaintat tutulor guvernelor cari sunt reprezentate în această Comisiune.
P.
www.dacoromanica.ro
X
EPOCA — 20 MAIU
EXCESELE
CONTRA
Pentru ziua do 26 Maifi stil nou ora 8 a. m. s’a decis a se ţine o Întrunire a partidului progresist. Afi luat parte la această întrunire peste 1000 de membri ai partidului. La ordinea zilei era : alegerea preşedintelui, stabilirea programului şi a noilor baze pentru reorga-nisarea partidului precum şi alegerea comisiunel centrale. D. Garaşanin a venit la ceasurile 9 şi a fost primit cu ovaţiunl. El mulţumi celor presenţt şi fu ales In unanimitate preşedintele Adu-nărel.
Intr’un discurs de douS ceasuri Garaşanin a demonstrat activitatea partidului progresist tn timpul celor 10 ani trecuţi de la înfiinţarea lut.
După discursul lui Garaşanin se suspenda şedinţa şi se citi depeşile de gratulaţiune. In timpul discursului «'au strâns pe lângă grilajul gradinei ministeriului de finanţe mai mulţi baeţf de stradă şi studenţi care aţâţau pe asistenţii de la întrunire cu strigăte de huideo. La redeschiderea şedinţei s'a citit o moţiune care a fost primită cu aplause şi în unanimitate. Sgomotul din afară crescuse înlr’atât In cât un membru al întrunire! ridică un scaun ca să ’l gonească.
Aceasta a fost pentru turburători semnalul asaltului. Pietrele sburaudin toate părţile pe capetele progresiştilor. Un membru al întrunirei a fost grav rănit la cap, un altul mai uşor. O piatră a căzut pe masa reporterilor.
Cu un mare tumult, în mijlocul strigătelor şi ţipetelor se ridica şedinţa. CâţI-va progresişti au spart uşa, care dă în grădină şi năvăliră asupra turburătorilor, aceştia însă s’au refugiat repede pe stradă. Garaşanin îl ch-amă pe toţi îndărăt şi vorbeşte emoţionat despre alegerea comisiunel centrale. E1 propuse pe câţi-va membri care au şi fost aleşi.
Terminându-se întrunirea, mal mulţi progresişti au părăsit sala şi ajungând pe stradă au fost primiţi di turburătorii cu pietre şi înjurături. Lumea de pe stradă devenea din ce în ce mal provocă-toare. Mulţi membri au rămas în grădină ca să mănânce. Aceasta era pe la ceasurile 3. Garaşanin se mal afla în grădină, când mulţimea pătrunse înăuntru şi sparse şi strică tot ce ’I căzu în mână. Progresiştii au fost siliţi să fugă şi au fost urmăriţi din toate părţile de turburătorii. Garaşanin se sui într’o trăsură ca şă plece acasă. Poporul de afară însă' îl înconjură trăsura, ÎI aruncă pietre şi lipi pe trăsură steaguri cu mscripţiuni batjocoritoare. Abia isbuti Garaşanin să scap8 din mânele mulţimel şi să se retragă In ministeriul de interne. In faţa ministerialul se produse o încăerare şi un progresist trase cu un revolver şi ucise pe un student, fiu! d-lui Miscovits, şeful poştei din Iagodina. Garaşanin a rămas la ministrul Tauşanovicl.
Mal mulţi progresişti s'afi adunat după aceasta In caşul cel mare de pe Te-rasia, unde este clubul lor obicinuit. Turburătorii II au urmat şi acolo, au spart şi scos giurgiuvelele ferestrelor din catul de jos, au Intrat ’năuntru, aii asvârlit toate mobilele pe stradă, unde afi şi fost imediat distruse. Gendarme-ria, în loc d’a interveni a avut o atitudine cu totul pasivă, privind cu sânge rece la cele ce se petreceau. Progresiştii s'afi refugiat în catulintâiu şi In mansardă trăgând focuri de revolver asupratur-burătorilor, care se grămadiau la Intrare.
In timpul acesta a doua ceată de oameni asediase tipografia progreşistilor şi redacţia ziarului Videlo, devastase şi distrusese tot ce au găsit acolo. Nici locuinţa lui Garaşanin n’a fost respectată. Mulţimea se strlnse şi acolo, înjurând şi ţipând; ferestrele au fost sparte şi se zice chiar că doamna Garaşanin a tras cu revolverul. Aceasta a întarîtat mulţimea într’atâta în cât a vrut să dă rime casa. Se zice că şi din casa opusă s’a tras asupra doamnei Garaşanin. Un giuvaergiu, AntonovicI, vecin cu Gara-şanin, s’a încercat să liniştească mulţimea, asigurând-o că Garaşanin nu e acasă şi rogându-î să dea pace femeiel şi copiilor inocenţi. Mulţimea turbată cerea predarea lui Garaşanin. La ora 3 sosi armata şi restabili puţin ordinea. Până acum se zice ca sunt 9 morţi şi câţt-va răniţi.
Ora 5 3/4 seara. înaintea prânzului s'a strâns iar multă lume în faţa casinuluî unde s’au petrecut erî excesele. Sunt temeri că excesele de erî se vor repeta. Urmărirele contra progresiştilor, rămaşi aici, au reînceput. O mire parte din cel ce au luat erî parte la întrunire, avi plecat acasă azi la 11 dimineaţa. Studenţii prepar o mare procesiune funebră studentului împuşcat şi ameninţă dârlmarea caselor progresiştilor lDcepend cu aceia a lui Garaşanin. Ei au şi început să cumpere dinamită pentru acest scop. Excitarea publicului e mare. Guvernul va lua to i te măsurile, va aduce armata şi tn caz de nevoe va proclama chiar star a de asediu. Se observă sosiri da ţăran d;n satele vecine.
Ora 7 seara.— Desorditiele aii reînceput. Mai mulţi progresişti aii fo-t găsiţi ascunşi în hotelul Viisif, au fost scoşi pe stradă şi imediat ucişi în b&t-it de către mulţimea turbat ■. U > pop i fiind bănuita fost supus un I perchm’.iunl şi găsindu-se a«uprS-i o carte de întrunire, a fost răO m*|lrat><l. Cinci progresişti gravr&niţlau fost duşi I spital, se zice ca doi au murit pe drum. Excesele if.fi din ce în ce propnrţium mai mari. Mulţimea vrea să distrugă agenţia de vapoare fiind că a pus la dispoziţia progresiştilor mal multe corăbii ca să înlesnească sosirea lor la întrunire. A-ceiaşi soartă o vor avea mai multe case mari de comercifi Intre care şi a lui Pa-
vlovicî, un şef al progresiştilor. Gen-darmeria nu e suficientă, s’a di-pus aducerea armft“i. Turburătorii parcurg stradele sbierând, Înaintea cl.' d rilor muri ale ambasadelor şi consulatelor străine fac gsrda patrule mari pedeslra şi călfir’. Un batalion de infanterie stn-ionează pe T‘ rasiă. Po iţia a ordonat închiderea prăvălielor, hotelurilor şi localurilor publice. Un gendarm a fost din noii greii rănit. Guvernul a ordonat ca un convoi militar, compus dinlr’un batalion de infanterie şi gendarml, să însoţească cortegiul funebru al studentului împuşcat. îngrijirea populaţiunei e foarte mare.
Ora 7 3/4 seara.—Pera Teodoro-vicl a apărat casa lui Garaşanin şi Iul trebue mulţumit că excesele n’au luat dimensiunr şi mat mari.
înmormântarea studentului împuşcat s’a făcut azi la 5 ore d. a. Biletul mortuar zicea: Mult iubitul nostru fiu şi frate Michael, student gimnazial, a încetat din viaţă eri, 14 curent, în etate de 17 ani, ucis de mâinele sângeroase aie lui Garaşanin.
Aseară poporul escitat a întreprins o adevărată vlnătoare contra progresiştilor. Uşele de la mai multe case, în care se ascundeau progresiştii, afi fost sparte, progresiştii scoşi st rău maltrataţi. Intre cei ascunşi se gisea şi un bht ţăran, sosit ca să vaza pe fiul său din armată. Un nemernic ’l a bănuit de progresist periculos şi a vrut să 1 ucidă. Ţaranul se ruga pentru viaţa-I, jura că nu e «Neprednja/c», (progresist), şi abia după ce o dovedi şi cu mariorî, a fost dus de turburătorii beţi Intr’o cârciumă şi cinstit acolo. Ţăranii cari au venit pentru bâlciul, afi fugit repede a casă, de teamă să nu fie luaţi drept progresişti.
In sferele pacînice se deplînge mult aceste excese şi guvernul e aspru criticat din cauza pasivităţii şi indiferenţei ca a arătat.
Ora 8 3/4 seara. — După ce piaţa Terasia a fost închisă de trupe, turburătorii au trecut pe la cârciuma lui Costa Lsj irevicl,un progresist, afi spart ferestrele şi afi distrus vasele şi toate inslala-ţiunile. In etagiul Intăiu al acestor case locueşle majorul de Baberer, directorul cancelariei ambasadei austro ungare. Ferestrele lui au fost asemenea toate sparte, dar aceasta din cauza că turburătorii crezură că toată casă e locuită de proprietarul. Majorul a fost absent, deci demonstraţiunea nu poate fi privită ca contra Austro Ungariei. Tot astfel afi mal fost atacate şi alte multe case progresiste. Garaşanin a făcut foarte des uz de revolver, dar nu li se poate atribui nici moartea studentului, nici vr’o altă rănire. El a stat erî penă la li noapte la minister şi plecă după a-cea acasă, condus de un funcţionar al ministerului şi de geandarml. 16 gean-darml sunt răniţi, dintre cari unul greii. Numărul răniţilor civili nu se ştie încă.
9 ore seara.—înmormântarea studentului împuşcat s’a făcut în linişte. Au luat parte ia ea mulţi studenţi de toate Ci tegoriele, societăţi de canto, etc. Deschiderea şi închiderea cortegiului a faeut’o o companie întărită de jandarmi şi 1/2 escadron de cavalerie. Pe pieţele principale şi colţurile de stradă staţiona geandarmeria şi infanteria. Cosciugul a fost acoperit cu multe coroane. Intre tinerii cari însoţeafi cortegiul se auzeau înjurături contra lui Garaşanin. Studenţii şi turburătorii de erî şi azi ameninţând cu noi excese, guvernul şi poliţia afi fost siliţi să ia precauţiunt. Nu tocmai fără temeiu se zice că aceste de-sordine ar putea fie semănate în Ulteriorul ţării.
Progresiştii plecaţi sunt ameninţaţi d’a fi insultaţi pe drum. Aici geandar-merra şi garnizoana au trebuit să se întărească. Garaşanin s’a adresat azi după amiază din nou la minister cerăndu-şî asigurarea vieţeî. In timpul exceselor s’afi făcut mai mu!te arestări.
Ora 9 1/8.— Armata, care a însoţit cortegiul funebru, s’a îutors în cea mai mare parte fără a se fi dus penă la cimitir. Turburătorii s’au întors de acolo la ceasurile 8 strigând.
Vina exceselor de erî se atribue progresiştilor. Leonidas Arimulici, căpitan de port în Belgrad şi cumnatul lui Mi-jatovicî a fost aceia, care la ziua întrunire! a ridicat un scauu ca să gonească pe tulburătorii. Un alt progrestt a maltratat pe un băiat. După aceasta a început turburătorii să arunce cu pietre. Se zice că chiar Garaşanin ar 11 dat cu pumnul în obrazul unui student. Progresiştii au fost mal toţi armaţi cu revolvere, ceea ce e contra constituţiei. Dacă organele siguranţei publice ar fi intervenit la moment s’ar fi putut evita ori-ce exces regretabil. Abia eri târziii consiliul de miuiştril a decis ca să in-tervie armata.
28 Maifi.
(Neue Freie Pressej
INFORMATiUII
Şedinţa de noapte a Camerei
Profilând de ebsenţa unui mare numerde onosanţî, d. Lascar Catargiu a cerut la orele 6 seara ca şedinţa se se prelungească şi noaptea.
Punetidu se la vot prelungirea şedinţei s’aadmi3 cu 60 Voturi în contra 27.
Dar înainte de a se pune la vot prelungirea, d. Catargiu n’a binevoit se arate jenă când prelunga şto şi dinţa, ast-fel că numai dupe voi a declarat <*a ş -dinţ ise prelungeşti până la orele 12 noaptea.
Gu toate protestările oposiţiunei, care cerea cel puţin o oră de repaus, s’a început discuţiunea asupra bugetului continuind cu capitolul serviciului sanitar din bugetul ministeriului de interne.
Deputaţi' oposantî printre care în primul loc putem cita pe d-nii Pa-ladi, C. G. Dobreseu, Panu, ş’au exprimat revoltarea lor, spunând că nic o dată nu s’a vezut un asemenea asalt dat bugetului.
D. Paladi a propus mai multe amendamente care toate au fost respinse în mijlocul strigătelor îngrozitoare ale multor membri din majoritate.
Acelaş lucru a păţit şi d. C. C. Dobreseu.
D. Paladi luând cuvântul în mijlocul unui sgomot infernal a criticat în termeni foarte energici atitudinea biroului şi a d-lui Lascar Catargiu în scop de a se lua cu asalt bugetele.
Spuneţ:, a zis d. Paladi, că facem obstrneţionism. Ei bine ce obstrucţionista facem noi când chiar membrii din majoritate cer cuvântul şi vorbesc în diferite cestiuni, cea ce provoacă răspunsuri.
Dovadă, a zis d. Paladi, cuvîntarea de azi a doctorului Athanasescu a-asupra penitenciarelor.
D'aci se naşte un imens scandal, apostrofe, injurie, sgomot cu pupitrele, vociferări ast-fel în cât timp de o jumătate oră nu se putu auzi nimic în Cameră.
S’au distins în această luptă epică d-nii Lăzăricâ Nioulescu, D. Alexan-drescu, Bâdescu-Roşiori,Nucşoreanu şi vre o doi trei alţi.
Deputaţi opoziţiei au protestat e-nergic în contra acestor procedeurî ale mâjoritftţei.
In sfîrşit sgomotul se calmează şi d. G. Tocilescu, ilustrul representant al laşului, are cuvlntul ca se res-punză d-lui G. Panu care ’l făcuse lateral,
Cuvîntarea d-lui Tocii s tu, ameninţările sale, fulgerile retorice cu care a vrut se sperie pe d. G. Panu, căruia 5-a zis într’un ton eminamente tragic : te voi regula eu d le Panu, onorabile d le Panu, te voi călca eu d-le Panu, îţi voi arăta eu d le Panu cu scripturele d tale, au înveselit pene la ultimul grad întreaga Camera şi d'-putaţiî se tăvăleau de rîs.
Iu tot timpul discursului, d. Panu îşi acoperise capul cu o batistă.
D. Lascar Catargiu imediat dupe ce d. Tocicescu îşi termină discursul ceru ridicarea şedinţei la 10 1/2. -ssw-
Azi la orele 12 deputaţii opozanţi s’au întrunit la Cameră pentru a tixa atitudinea ce vor avea azi în continuarea discuţiu-nneî asupra bugetelor.
-BfS-
D. M. Tzoni, ale cărui sentimente favorabile guvernului nu sunt ascunse, îşi a manifestat erî indignarea pentru modul cum d. i .ascar Catargiu a vrut se ia cu asalt bugetele.
D. G. Mârzescu era exasperat eri seară în contra d-lui Tocilescu care a ridicol isat noul seu
Eşind din Cameră, d. Mâr-zescu a făcut aspre mustrări d-lui Tocilescu.
Principele Bibescu, comisar general român la Expoziţie, a dat eri seară în cârciuma românească un prânz la care asistau dd. M-line, Tirard, Yves Guyot, Rouvier, The-veuet, Fallieres, Fnye, general Bil-lot, Jules Simon, Lockroy, Meisso-nier, Berger, Alexandru Uiurcu, Ca-mille Doucet, Grant, colonel Daily, Lecoeur, dr lsiovescu.
Principele Bibes tu a rostit un discurs în care a zis în substanţă: «Ga român, ve exprim profunda noastră gratitudine. Poporul român a voit se accepte invitaţia Franciei ; el a înţeles că trebue se ia parte la lupta pacinică a inteligenţe!—în care nu se ştie ce se se admire mai mult — locuinţa minunată pregătită de Francia ospeţilor sei sau produsele datorite muneei şi geniului naţiunilor. Sunt d-lor mândru de a fi aci stegarul terii mele, mândru dea fi trecut cu densa peste toate piedi-eele, mândru de a fi încă o modestă trăsură de unire între patria română şi patria franceză.»
In urmă principele a ridicat un toast în onoarea d Iui Carnet, şi altul în ca re s’a exprime t ast-fel: «Beau in sănătatea Franciei, care de când nenorocirile sale nemeritate nu încetează de a lucra şi do a se n ări în sinul păcii, ce o asigură de trei ani în lumea civilisată. (Lungi a-plause.)
Ca respuns, d. Tirard mul urneşte comisarulu’ general român pentru cuvintele sale bine voitoare; face e-ioginl principelui «scumpul nostru compatriot, cu toate că e român.»
Preşedintele consiliului ridică în urmă un toast pentru prosperitatea României,sora Franciei, şi care rea-liseazA toate progresele ştiinţei moderne fără a pierde nimic din caracterul şeii oriental, a cărui Expo-
ziţie e un specimen atât de interesant. (Aplause).
Musica lăutarilor a cântat Intim- I pul banchetului.
-sas-
M. Lor Regele şi Regina împre-, lină cu moştenitorul tronului au ; plecai erî dimineaţă la Sinaia.
M. Lor s’au întors seara în Capitală.
I). ministru de externe, într’o notă pe care a trimis’o alaltă-eri guvernului sârbesc, cere de la acesta se pedepsească aspru pe pescari şerbi cari au tras focuri de revolver asupra grănicerilor români.
Guvernul sârbesc n’a răspuns încă.
-«&-
1. P. S. S. Mitropolitul Mihail care a plecat alaltă-eri seara a fost întovărăşit până la gară de d. Ililrovo, de întregul personal al legaţiuneî ruseşti precum şi de d-nii V. Vlădoianu, G. L. Lalio-
vari şi M. Ralş.
-
M. S. Regele a primit din partea M. S. Reginei Regatului-U-nit al Marei-Rritanii şi irlandei, împărăteasă a indielor, precum şi din partea d-lui Carnot, Preşedintele Republice! Franceze, scrisori de felicitare drept răspuns la notificarea ce ’i s’a făcut de către Augustul nostru Suveran că Principele Ferdinand, nepot al M. S. Regelui, a fost desemnat, conform art. 83 al Gonstituţiunei, ca Moştenitor pre-sumptiv al Coroanei, şi a primit titlul de Alteţă Regală, Principe al României.
Asemenea scrisori a primit M. S. şi din partea M. S. Regelui Sasconie şi a Sandităţeî Sale Papa Leon Xlii.
-WB-
Se va ridica azi în Cameră un incident asupra faptului biurou-luî care a numărat printre abţinuţi pe mulţi deputaţi care n’au fost faţă la şedinţa de noapte a Camerei.
—fisS—
Tragerea loterii Lxpoziţiuniei Române de la Paris 1889 s’a a-mânat pentru zioa de 25 Luni anul corent.
Elevii şcoaleî de agricultură de la Hărăstrău au sosit la Făgăraş! şi sunt pentru trei zile oaspeţii direcţiunii Domeniilor Statului din acel oraş. Li s’a făcut o foarte frumoasă primire. Elevii sunt sub conducerea profesorului lor dr. Maior.
Colectiviştii au hotărât să ţie
0	întrunire publică Duminica aceasta.
întrunirea se va ţine în sala Dacia.
Isprăvile verneşcanilor din Botoşani.
i
Aflăm cu părere de rău, scrie un ziar din acel oraş, că sănătatea d-lui I. Danu se agravează din zi in zi mai mult, parali-sândui-se braţul stâng. Se ştie in adevăr, că d. 1. Danu, un tinăr din cea mai bună societate, nepot al d-lui C. Ghelemea, fost deputat şi prefect al judeţului Do-loşanî, fusese victima unui incident, pe cât de barbar, pe atât şi de regretabil, în seara de 10 Maiu, când fu atacat, fără nici o cauză bine-cuvăntată, în mijlocul stradei, şi lovit grav la cap cu un baltag, de către telegrafistul C. Fnacovici, aflător intr’o stare anormală din cele mai detestabile ; fapt, a cărui instruire se află la parchet şi pentru care numitul agresor, dat judecăţii, a fost
1	e dată suspendat din funcţiunea ce ocupa.
D E PE S I
Bulgaria
Sofia, 30 Msifi. — Azi e ziua onomastică a principelui Ferdinand. In revărsatul zorilor s’a tras o salvă de artilerie. In timpul dimineţel principele a trecut In revistă 6000 de oameni de diferite arme. Artileria a ieşit foarte
bine. Un Te Deum s’a căntat In urmă In mijlocul tabărel; apoi s’a piocedat la promoţiunea cadeţilor care esdin şcoa-lalmilitară. La 11 ore miniştrii preşedintele Camerei, şefii diferitelor credinţe, şi Înalţii funcţionari afi fost primiţi la palat; la un banchet oferit principelui de către regimentul de artilerie. Seara, prânz şi recepţiune la palat. Oraşul e pavoasat. Seara iluminaţii.
Serbia
Belgrad, 30 Maiu. — Turburfirile ivite în timpul ultimelor zile ar putea se atragă după sine o crisă parţială. Ministrul de interne, d. TauşanovicI, pare că reclamă revocarea prefectului poliţiei. D. Ristici ar resistă.
Cercurile radicale acusă pe liberali că au provocat desordinele.
Belgrad, 30 Maifi. — D. Garaşanin se află tot In fortăreţă. El a fost bres-tat provizoriu de cătră judele de instrucţie, după cererea familiei studentului Milxovicl.
După el se vor asculta martorii; tribunalul se va pronunţa In 24 de ore.
Germania
Berlin, 30 Maifi.— Şahul Persiel va sosi la 9 Iunie la Berlin. El va locui In castelul Bylle-Vue.
Italia.
Roma, 30 Maiu. — Regele Însoţit de principele regal va sosi Sâmbătă dimineaţă de la Milan.
Gu aceasta oc&sie Camera a decis azi se meargă cu membrii birouiul la gară spre a face omagiu regelui.
Se organisează de asemenea o demonstraţie populară In onoarea regelui.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 18 Maiu 1889
Şedinţa se deschide la orelel 1/2 sub pre-şedenţia d-lul Ilariu Isvoranu, vice-pre-şedinte.
Respund la apelul nominal 100 d-nl deputaţi.
Se îndeplinesc formalităţile obicinuite.
D. M. Gherniani fost ministru de fi-nance se crede dalor a apăra guvernul din care a făcut parte de o acusaţiune făcută de către d. N. lancovescu şi privitoare la resursa de unde trebuia să se ia banii necesari pentru ase plăti suma de700,000 lei de plătit societăţel Lemberg-GernăuţI-IaşI prin convenţia Încheiată cu această societate.
D-sa arată că In ceea ce priveşte o parte din suma care provinea din transporturi mici o dată nu s’a prevăzut fonduri, ea însă se cuprinde în creditul de 4,300,000 lei cerut de d-sa. In ce priveşte însă restul d-sa a venit cu un credit de 4,300,000 care se acoperea parte printr un credit vechia parte dintr’un alt credit vechifi petiLru agiţi.
D. G. Vernescu e silit să recunoască corectitudinea d-lul Ghermani ca ministru de linance.
D. Chrlstu IVegoeseu are cuvântul spre a lace o interpelare: Dacad. ministru de linance aconsultat camera de comercifi când s’a hotărât să modifice tariful autonom ?
Se va respunde peste trei zile.
*
* *
Se începe cu discuţiunea bugetului.
Se votează fără discuţie mal multe paragrafe.
L). D. Popescu raportor, dă mal multe explicaţii asupra modificărilor Introduse în capitalul poştelor şi telegrafelor.
La orele 2 1/2 se începe cu discuţiunea capitolului privitor la penitenciarele din ţară.
D. Caracostea, zice d. Ilariulsvoranuare cuvântul. .
— Dar efi am cerut mal întâiu cuvântul, spune d. Paladi.
—N’am ce să vă facă, riposteazăd.Ilariu, d. Caracostea are cuvântul.
Vorbeşte contra menţinere! lefel directorului general.
El vrea să i se ridice leafa cu 720 lei
pe an.
D. dr. Atliauasescu arată In culori
vil starea infectă în care se găsesc actualmente penitenciarele din ţară. Boale, e-pidemi', infecţiunlcare contribuescla îmbolnăvirea atât a arestanţilor cât şi a sa-telorcare sunt împrejurul penitenciarelor.
D. dr. Athanasescu vrea să ştie ce părere are d. Catargiu asupra îmbunătâţirel ce trebuesc aduse stâre! penitenciarelor.
Faceţi ceva pentru ameliorarea acestei stări adaogă cu multă dreptate ttnărul deputat al Craiovel.
D. dr. Athanasescu propune un amendament conform celor ce a zis.
D. Lascar Catargiu promite că la toamnă va aduce un proiect care să amelioreze reaoa stare a penitenciarelor.
D. M. Cogulniceanu face un lung istoric al penitenciarelor din Europa. D-sa propune relnscrierea sumelor suprimate din capitolul reparaţiunilor.
Se cere fnchidereadiscuţiel şi se admite.
D. L. Catargiu cere reînfiinţarea postului de şef al al statisticei la penitenciare şi a unul şef de biurofi.
Se naşte o mare discuţie privitoare la penitenciare.
La această discuţie iafi parte dd. Paladi, Take Ionescu, I. Lahovaii şi alţii.
Se propune un amendament ca se sa menţie cifra de 95,000 lei pentru repara-ţiunile penitenciarelor.
Se pune la vot amendamentul
Se crre votul cu bile.
D. Ilariu Izvoranu. Sunt 15, deputaţi care cer votul cu bile.
Mal mulţi deputaţ’ ridică mâna.
D. Ilariu Isvoranu Nu sunt.
Mai multe voci. 1! i sunt.
In line se pune ia vot amendamentul cu bile.
Re/niituiul voiului
Votanli	100
Pen'ru	31
Contra	69
D. Alex. Marghiloman* |propune un a-
mendament la paragraful transportului arestanţilor pe caile ferite prin care cere se se mai adaoge suma de 20,000 lei.
Comisiunea bugetară respinge In majoritate acesl amendament.
Se pune amendamentul la vot cu bile.
Au votat pentru 37 iar contra 00.
Amendamentul este respins.
Se începe cu discuţiunea capitolului asupra serviciului sanitar.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 20 MAIU


ŞTIRI MĂRUNTE
Camera comunelor a respins moţiunea Robertson care blamează purtarea guvernului cu ocasia deschiderel Exposiţiel de la Paris, imputâudu’l câ a concertat cu cele-l'alte guverne «boycotagiul» Expo-si Viei.
—	Se asigură că deputatul englez d. Cremer, a remis eri seară d-lul Carnet o adresă care poartă semnătura a 203 membrii din camera comunelor şi prin care semnatarii protestează in contra lipsei lordului Litton la deschiderea exposiţiel.
—	E probabil că un acord se va stabili intre guvernul spaniol şi şefii grupurilor parlamentare.
Se crede că. şedinţele Camerei vor reîncepe la 8 Iunie.
—	Comitetul sanitar al departamentului de Sena a dat un ordin, prin care toţi neguţătorii cu barace de pe strade, precupeţii, personaluldelacireur! şi panorame, ş. a. care vor veni să visiteze exposiţiu-nea din Paris sunt provocaţi să se supună la o nouă vaccinare; la caşul contrar el nu vor fl admişi în Paris.
ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI
DIX JUDEŢE
Ploaie torenţiala. — In ziua de 5 MaiQ curent, pe teritoriul comunelor Bu-rila-Mare, Burila-Mică şi Izimşea, din judeţul Mehedinţi, a căzut ploaie cu grindină care a adus mari stricăciuni semănăturilor, mai ales celor timpurii.
Strangulare. — In ziua de 9 Maifl curent, s’a găsit strangulat locuitorul Ion Vârjoghe, din comuna Glodenl, judeţul Dâmboviţa, in etate de 80 ani. Causa morte! a fost că numitul locuitor era bolnav de mal mult timp, ceea ce el declarase soţiei sale.
Omorâtor nevrâsnic. — Băiatul Ion Ion Popescu din comuna Papa în etate de 14 ani şi jutn. luânou-se la ceartă în ziua de 5 MaiQ cu băiatul Radu Viad Vlădescu, de la vorbe şi înjurături ajunseră la ciomag. Loviturile ce primi acest din urmă de la Popescu, aQ fost atât de violente în cât Radu trimes fii ud în căutarea spitalului din Roşiori,a încetai dinviaţăatreiazi.
Faptul s’a anchetat de organele justiţiei şi micul culpabil a fost înaintat ia a-restul preventiv al judeţului.
Grindina. — In ziua de 5 MaiQ curent, pe la orele fl şi jum. a m. pe teritoriul comunei Zâmbreasca şi peste câmpii, despre Nord şi Vest, a căzut grindină în mărimea unei nuci, care a durat o jumătate de oră, fiind amestecată cu ploaie şi vânt fără însă a causa vre un fel de stricăciune.
Pisica asasina. — In ziua de 5 Maiu corent pe la orele 3 p. m. copilul Stan, fiul preotului Mihail Popescu din comuna Ba-laciu fiind lăsat singur în casă pe aşternutul săQ, deştept şi îndeplină sănătate ; la înapoierea mamei sale oare eşise afară dupe oare-care trebuinţă, l’a găsit mort, iar d’asupra gurel culcată o pisică cu doi pui ai ei.
DIX STREINATATE
Un ocnaş trăsnit. — La Roma fusese osândit de curtea cu juraţi la pedeapsa cu moarte servitorul F«rdinand Vaio, care ucisese, ca să’l jefuiască, pe stăpânul săG; episcopul de Gesare. Regele schimbă pedeapsa lui în muncă silnică pe viaţă, pe care trebuia s’o facă în puşcăria de la Civita-vechiâ. Deunăzi, pe când Vaio lucra în ocne, In vreme de furtună, fu lovit de trăsnet şi ucis. Pedeapsa cu moarte, neesecutată pe pământ, s’aesecutat din cer.
Executiune prin electricitate. —
Prima hotărâre a justiţiei dai New-York, specificând întrebuinţarea electricitftţei pentru execuţia condamnaţilor la moarte, a fost dată contra unul oare care William Kemmier.
Acest individ, condamnat pentru asasinat, va fi esecutat printr’un curent electric de o intensitate suficientă spre a determina moartea. Hotărârea pentru sfârşitul fui funie st. n.
A TEDITIUNE
CORPU RILEJLEGIUITO A RE
SENATUL
Şedinţa de la i9 Maiu 1889
Şedinţa se deschide la ora 2 sub preşe-deuţia d-lul general^Florescu, fiind pre-senţi 74 dd. senatori.
Sumarul şedinţei precedente se aprobă.
La ordinea zilei noua lege contra filoxerei.
D. Vilner declară că va vota contra le-gel din cauza reducerilor ce se fac în personalul serviciului filoxeric, lucru ce va lua din gura câtor-va colectivişti o sinecură.
D. X. Negrea cere ministrului de Domenii sâ aducă un noQ proiect de lege în locul celui de faţă din care n’a mal râmas nimic, fiind-că mal toate articolele sunt modifica te.
D. Flondor susţine proiectul d-lul Pău-cescu.
Discuţia se închide dupe ce mal vorbesc d-nii Cămărâşescu şi Gr. Pâucescu.
Legea se ia în consideraţie.	^
Art. 1 până la 19 se votează fără di^u-ţiunl mari-
La acest din urmă articol ia cuvântul d. Th. Rosetti,şi arată că nu sedaO destule garanţii că pedepsele prevăzute pentru coulravenţiun! se vor aplica pe drept.
D-sa cere ca guvernul sâ ia măsurile e-flcace necesare pentru a pune pe lic-care cetăţean în cunoştinţa regiunilor infectate.
încheind d. Th. Rosetti exprima dorinţa dea vedea discuţia continuată şi mâine pentru a se mai ch bzui.
Nu e nici un zor ca legea sâ fie votată azi în întregul el.
D. Elouilor propune un amendament.
D. Gr. 1‘eucescu spune că legea e elaborată de d Lahovari sub ministerul d-lul Th. Rosetti.
D-sa susţine pedepsele prevăzute în lege, căci, ca să scapi de un răQ, trebue sacrificii.
CAMERA
Şedinţa de la 19 Maiu 1889
Şedinţa se deschide la orele 1 1/2 sub preşedinţad-iul Ilariu Isvoranu, vice-pre-şedtnte.
Răspund la apelul nominal 128 d ni deputaţi.
Se îndeplinesc formalităţile obicinuite.
D. I*. 1*. Carp, zice că ieri a fost trecut ca abţinându se de la vot. D. Carp declară că numai atunci când deputatul zice că se abţine numai atunci se consideră ca abţinut.
D. vice-presedinte după oare care lămuriri ce crede de cuviinţă că trebue să dea Camerei, voeşlo se pună la vot incidentul d-lul Carp.
D. G. Danu, zice că nu tot ce este logic şi de bun simţ este şi legal. Poate un deputat sâ fie present în şedinţă şi cu toate acestea sâ nu voteze.
D. I. Nucsoreauu, contra închiderel discuţiei,roagă Camera să lase discuţia deschisă şi să se considere d. Carp că n'a luat parte la lucrările de ieri ale Camerei.
D. D. Sturzii, prezintă două interpelări.
1) Pentru ce, du.jâ promisiunea dată de ministrul de interne, se executa locuitorii pentru lucrări ae şosele. D-sa desvoltân-du’şl prima interpelare zice că a depeşat primului ministru că subprefectul execută oamenii şi nu ’i amână decât dacă se obligă se lucreze la el. D. Sturza cere cercetarea acestor fapte şi suspendarea acelui sub prefect, dacă se vorconslata zisele sale.
D. iascar Catargiu zice că sunt mal multe zone de lucrări de câmp. D-sa a dat ordin, îndată ce a fost avizat ded. Slurza, să se suspende lucrările de sosele în localităţile unde prăşila s’a început.
D. N. Ioiicscu vorbeşte pentru închiderea discuţiei şi zice că tocmai d. prim-ministru care se pretinde om practic vorbeşte fără atâta bun simţ şi lipsă de practică.
D. G. Apostoleanu se strâdânueşte în câte-vacuvinte sâ ajungă cât mal aproape de un portofoliu ministeriel. D. Aposte-leanu cu toată căldura ce domneşte în Cameră, face un straşnic voiaj pe jos.
D. D. Sturilza ad’eseazâ a doua inte"-pelare relativă la sub prefectul Panait Mi-haiu din judeţul Tutova.
D. C. Kăcaciuue zis Popovicî face o propunere pe care se vede că o citeşte dupe un ziar în doi perl prin care se a-duce o calomnie constatată ca neadevăratâ în privinţa unul deputat care a luat câte 40 lei de la mal mulvI ţărani pentru acordarea de pământuri.
D. Nicorescu interpelează pe guvern asupra faptului că eri s’a schimbat o prelungire de şedinţă Intr’o şedinţa de noapte. D-sa impută guvernului d’a se inspira prea mult de precedentele din ultimi timpi ale regimului colectivist.—O şedinţă de noapte se admite cu majoritate de 2 treimi. — A-searâ mulţi z ceaQ că sunt foarte mulţumiţi de şedinţa de noapte fiind-că o vor prelungi până la 12, alţii ziceaQ chiar, şid. Nicorescu e gata a cita nume, că în noaptea aceia vor vota toate bugetele.
Aseară a fost o adevărată anarhie parlamentară a majorităţii în complicitate cu vice-preşedintele.
«Vi s’aQ făcut reproşul, şi o repet şi eQ, zice d. Nicorescu, că începeţi cum aQ sfîr-şit colectiviştii».
Concluzia este că aseară s’a comis un act abuziv, nedrept şi nelegitim. (Aplause).
D. Huria Isvoranu răspunde declarând că nu se face instrumentul nici a majorităţii nici a minorităţii. D. Ilariu termină printr'o gamincrie care produce mare ilaritale.
D. Nicorescu zice că d. IlariQ Isvoranu se poartă ast-fel fiind că n’a pierdut speranţa d'a se face ministru.
D. Tocilescu (un Iepurescu augmentat al Camerei actuale) zice că lasă Camera să aprecieze cele zise la adresa d-sale de d. Nicorescu.
D. C. Hessu revenind asupra incidentului de eri seară zice că vina este atât a majorităţel cât şi a minorităţii. D-sa ter-miuă rugând Camera să se puie pe lucru.
D. Clic. Negoescu roagă pe biuroft ca să se pâstre: e ordinea ast-lel ca oratorii să nu mal iasă din chestiune.
D. M. Kogatuiceanu anunţă că d. Ion Brătianu e bolnav şi că nu poate veni la Cameră. (Această veste e primită cu enlusiasm de întreaga Adunare, afară de dd. Radu Slanian şi Take Anastasiu de ia Ţigăneşti).
D. Gr. Chrissenghl are cuvântul pentru a ’şl desvolla interpelarea sa relativă la procurorul Isvoranu. Iată de ce e vorba. La 23 Octombre 1888 procurorul de Mehedinţi Isvoranu arestează pe d. şi d-na Drâ-ghicescu, ÎI închide în nişte beciuri alături cu toţi pungaşii şi făcătorii de rele, din care cauză d-na Drăgbicescu s’a şi bolnăvit. Ei bine pentru aceasta ispravă d. Ver-nescu înaintează pe procurorul Isvoranu în postul de judecător de şedinţă. D. Cliri-senghi lasă la aprecierea Camerei această faptă. Predecesorul d-lul Vernescu a dat o satisfacţie morală cetăţenilor din Mehedinţi depărtând pe acel procuror şi d. Vernesou găseşte de cuviinţă că un om care a făcut excesul cunoscut merită o avansare, ceia-ce a şi făcut. Care va fi moralitatea acestui om, acestui judecător de şedinţă. Lucru uşor se pricepe. Va face ceia-ce a făcut şi ca procuror.
Sunt re egaţi în fundul celor mal îndepărtate provincii oameni de valoare, bâeţî cu carte şi cinstiţi care nu aQ nici o speranţa de avansare şi care văd că pentru aceasta e destul a avea purtarea procurorului Isvoranu. iată dar capacitatea d-lul Vernescu, ca Ministru de justiţie. In materie de (inance, n'um avut ocazie a ’l auzi pe d. Vernescu, de oare-oe d. Pache Proto-popescu s’a constituit protectorul,pavăza, Kef'ereul d-lul Vernescu. D. Grissenglii termină întrebând pe d. Gherassi dacă va menţine toate cele de făcute predecesorul său la justiţie.
D. Guua Vernesou zice că d-saL ÎI incumbă datoria d’a răspunde. De aceia d-sa zice că d. Isvoranu procurorul în chestie e un tânăr inteligent. Când l’a numit a cercetat despre de.isul şi i s'a spus că e pus în pedeapsă disciplinara de d. Marghiloman din cauză ca a depăşii, datoriile sale când a vezut pe numi şi pe sora sa nuli ratate pe stradă. D Vernescu cu o voce nasalâ şi declamatori eexclamă: Oh! Implacabili d-nii deputaţi, pentru o aşa de mica greşalâ, voiţi sâ zdrobiţi pe un om a cărui viitor e deschis ? D. Ver-nescu arată mal multe fapte din timpul când era ministru de Justiţie şi zice câ a-tuncl dece nu l’afl găsit în greşalâ? «Iată ce am făcut eQ pentru tinerii magistraţi I»
O voce : Sâ faci şi la finanţe tot aşa şi alune) bravo I
D. G. Vernescu, în ceia ce priveşte finanţele zice câ e noii în asemenea materie şi că ’l trebue să ’şl îndoiască forţele pentru ca 8'o scoaţă la capăt.
Terminând d. Vernescu zice ci d. Cris-
senghi n’a convins pe Cameră despre culpabilitatea sa şi d-sa crede câ a fâcut bine ceia ce a făcut şi nu are pentru ce cere pardon Camerei.
D. Tache Ionescu zic», că trecutul, pre-sentu), viitorul ministru de justiţie şi poate chiar preşedintele consiliului, şi de ce nu ? nu neagă şi nu crede că a făcut rău făcând toate numirile şi destituiri e din timpul săQ, de acea nu poate fi ni lapsus linguae ci mal mult un lapsus ra-tionamenti. In ceea ce priveşte scandalul de aseară d. Tache Ionescu zice câ n’a a-vut alt efect de cât a lăsa deputaţii ne-mâncaţl.
In urma câtor-va cuviate alifioase ale d-lul Apostoleanu, discuţia se închide.
D. Al. Marghiloman în chestie personală, zicecâd. Vernescu nu trebue să se e-rigejudecător în faptul săQ. D. Vernescu zice că n’a invocat exact actele de care s’a servit. In privinţa Iul Isvoranu d. Marghiloman zice câ nicî-odatâ d. procuror general Columbeann n’a crezut că d. Vernescu va numi pe Isvoranu ca membru de şedinţă, când ’S-a înaintat raportul de înaintare. In ceea ce prveşte iaptui d-lul Populeanu, d. Marghiloman declară, pentru a pune odată pentru tot-d’auna capăt unei mici calomnii de care se servesc an-tagoniştil săi, că n’a avut şi n’are nici un fel de înrudire şi nu l’a protejat de loc. Pe d. Pruncu l’a numit fiind c'â el n’a fost decât o victimă politică.
D. Guua Vernescu respunde câte-va cuvinte prin care arată că ’l-e frică a se pune pe teren de discuţie cu d. Marghiloman.
La ordinea zilei interpelarea d-luî D. R. Rosetti care o retrage de oare-ce şi d. primar al capitalei a retras ordonanţa prin care interzicea vânzarea ziarelor în ganguri.
Apoi vine Interpelarea d-lul Titu Maio-rescu. D-sa roagă însă a se suspenda şe-diuţa pentru câte-va minute.
Şedinţa se suspendă la orele 4 şi i/2.
D. Lascar Catargiu a declarat acum câte-va |zile că imediat după ce va închide actuala sesiune a Corpurilor legiuitoare, ministerul va li complectat.
Probabil că această complec-tare se va face cu d. Ghiţă Mâr-zescu.
*
Imediat după ce se va vota de către Camera deputaţilor bugetul Eforiei spitalelor civile, mai multe importante schimbări se vor face în personalul direcţiune! Eforiei.
Astfel, se vor schimba mai Ş mulţi funcţionari superiori ai Efo-| riei, şi se vor pune în disponibi-; litate mai toţi intendenţii diferitelor spitale ale căror personal n’a fost încă preschimbat.
Daci o mare nemulţumire printre funcţionarii superiori ai Eforiei care sunt ameninţaţi cu destituirea lor chiar de acum.
*
U. Efor al spitalelor civile, d. 1. Cantacuzino, a mers eri se visiteze cu deamănuntul spitalul Colţea.
D. Cantacuzino a inspectat toate dependenţele acestui spital şi a plecat foarte mulţumit.
n
S'a constatat pdn'azl de către comisiunea de anchetă a Eforiei că s'au delapidat pdn'acum din fondurile acestei instituţiunl, 12 milioane din 25 milioane.
Aceste 12 milioane au fost, sau date în contra legei, sau cheltuite fără calcul.
n
Evenimente importante se pregătesc în Serbia.
S’au concentrat acum acolo un mare numer de panslaviştî care lucrează cu mare stăruinţă pentru ideile ruseşti.
D. Zancof şi vre-o 80 de refugiaţi Şerbi şi Bulgari se află acum laZaicar, aproape de Her-zegovina, unde s’a făcut centrul tuturor intrigilor panslaviste.
*
D. ministru al justiţiei Gherassi a oferit eri d-luî avocat Danii-leanu postul de membru la Curtea de Casaţie.
D. Daniileanu a răspuns că nu poate primi onoarea care i se face.
3$
Ex- Regele Serbiei, care se a/lă acum la Stambul, va veni peste vre-o 15 zile in capitală.
M. Sa va rerndne in Bucureşti vre-o 30 de zile, şi apoi va pleca poate la Paris.
n
D. Lascar Catargiu pregăteşte un proect de lege — cel puţin a dat ordinele cuvenite la ministerul de interne — pentru reor-ganisarea serviciului penitenciarelor din ţară.
Acest proect se va presenta în sesiunea de toamnă a corpurilor legiuitoare.
#
Cauza pentru care Mitropolitul j Mihail n’a plecai numai de cât şi a stat două zile în Capitală a f fost că aştepta două vapoare ruseşti la Yerciorova, căci n’a vrut i să meargă cu cele auslriace.
*
Andronic va li adus aslă-seară j în Capitală.
. n.
D. Lascar Catargiu a convocat azi în şedinţă extraordinară Consiliul sanitar pentru a’l consulta asupra creerei unor spitale de pelagroşi.
*
Acum vre-o trei patru zile am anunţat că o bandă de falşifica-tori a fost prinsă de d. prefect al poliţiei capitalei.
Aceşti falşificatori se aflau în Rusciuk arestaţi de autorităţile Bulgare.
Imediat ce s’a aliat aceasta au plecat la Rusciuk, d. judecător de instrucţie Papp şi procurorul Sfetescu, precum şi d. sublocotenent de jandarmi Alexandrescu.
Sosiţi acolo aceşti domni au aflat că falsificatorii, un dorim Yasilovici şi soţia sa, au fost puşi în libertate de autorităţile Bulgare.
l)d. Papp, Sfeteseu şi Alexandrescu s’au întors in capitală.
Dar imediat s’a telegratiat d-lui prefect al oraşului Rusciuck, ru-gându’l de a da ordinele cuvenite pentru a se prinde falşiti-ca lorii.
Eri d. prefect al poliţiei Capitalei a primit o telegramă din Rusciuk prin care i se anunţa ca falşificatori! au fost prinşi la Vi din.
In urma prinderii lor, guvernul nostru a cerut extrădarea lor care se crede că se va obţine.
ŞTIRI FINANCIARE
Este semnificativă oscilaţiunea de cursuri ce se observă, de câDd cu incidentul călătoriei regelui ILaliei, între Bursa din Paris şi cea din Londra.
Pe când renta franceză'şi recâştigă puntul perdut săptămâna aceasta, la Berlin se semnalează o slăbiciune din ce în ce mal accentuată; de asemenea şi la Viena. A-ceastâatitudine nu e străină împrejurărilor politice.
Preţul cerealelor scade din ce în ce.
«
Agio e nul.
*
* *
Mişcarea declarată în cursul Băncilor Naţional® continuă. Astăzi ele .au atins cursul de 1023, în urcare de aproape 35 punte asupra zilei deMercuri.
Iu cele-l’alte efecte afacerile sunt nule. Daciiie se cotează cu 256.
Camera de comerţ din Bucureşti a pregătit memoriul prin care demonstrâ câ interpretareu din oficiQ dată de d. ministru Vernescu convenliunii corn rciale cu Elveţia este nepatrioticâ şi contrarie intereselor comercianţilor.—S’a constatat cu această ocasiune câ la ministerul de externe nu s’a dat nici o dată tractatului cu Elveţia interpretarea ce voeşte acum a inaugura d. Vernescu.
ULTIMA. ORA
Franoia
Paris, 31 Maiu.—Un cutremur de pământ s’a simţit eri la Gherbourg şi la Guernesey, pricinuind câte-va păgubi materiale.
Austria
Viena, 31 Maiu. — lată primele comentarii ale zirelor vieneze asupra a-restarlt d-luî Garaşanin:
Tagblatt zice că lovitura e îndreptată în contra partidului progresist.
Die Presse, organ ofic os, e de părerea câ Europa va voi să vază în proces o tendinţă politică.
Exlrablait zice că acest proces va fi un scandal de prima ordine.
Toate ziarele sunt p isimiste faţă de situaţiunea Serbiei," ele se tem de tur-burân la sosirea Mitropolitului Mihail, şi In timpul sSrbânlor de la Kossovoşi anunţă de a emenea o criză Intre regenţa şi ministerul.
Serloia
Belgrad, 31 MaiQ. — (Cale indirpctă). Birourile ziaruui Male Noviue al cărei tipografie e comuna cu a ziarului Videlo au îost devastate Dumineca trecută da câtre turburătorii. Cercetările făcute a-supra origine! turburărilor şi a agenţilor provocatori, zice foaia d-lul Todoro-vici constată câ printre năvălitorii se a-flau şi radicali bine cunoscuţi. Instrucţia constată pe lângă asta, faptele următoare: Dumineca, un geandarm, cerut pentru o arestare, a declarat câ a-vea ordine contradictore. Mai mulţi năvălitori conduşi la poliţie au fost libe-
raţi. Atitudinea prefectului de poliţie era făcută mai mult pentru a încuraja de cât pentru a înăbuşi turburăriie. Ministrul de interne părea nepăsător, el fu salutat şi aclamat de nişte oameni ale căror mâni eraQ pline de sânge.
Lăsam foaie! sârbeşti respunderea a-cestor acusaţiuni.
Di n partea sa Dnevni Listy relatează câ doi şefi de bandă arestaţi Duminecă în llsgrant delict de către un agent de poliţie, au fost puşi In libertate îndată din ordinul prefectului de poliţie, şi cft în sfârşit ei au fost arestaţi din nou în urma interveniril directe a ministrului de interne.
Aceiaşi foaie constată cu indignare că mai mulţi prăvăliaşi evrei txpunîneta-lagiile lor batiste cari cuprind portretele mal multor membri din casa imperială a Austriei, şi cere ca asemenea scandal sâ înceteze.
Videlo n'a apărut de Duminecă.
Epitropia geueralu a ospitnlelcr «i ospicielor casei sf. Spiridon
ANUNC1U
Pentru aprovisionarea ospitalelor şi 03picielor din Iaşi, dependinţe de casa sf. Spiridon, pe iarna anului 1888-90, este necesitate de 270 stânjeni lemne pentru foc esenţe, carpen şi fag. Pentru această aprovisionare s'a regulat a se ţine licitaţie In ziua de 27 Iunie viitor a. c.
Se publică aceasta spre cunoştinţa celor ce ar voi sâ ia în antrepriză a-ceastă aprovisionare, cu invitarea se presenta în arătata zi, ora 1 p. m. în cabinetul Epitropiel generale însoţiţi de garanţii solvabile pe valoarea de 4000 lei în bani sau efecte publice.
Efectele publice afară de acele ale Statului, nu se vor primi de cât pe cursul zilei.
Condiţiunile antreprisel se pot vedea da concurenţi în or-ce zi la cancelaria Epitropiel generale.
Epitropia.
BĂILE SLANIC
Lângă statia. oaei ferate Tergu-Oona
Epitropia generală a Spita’elor şi os-piciilor sf. Spiridon din Iaşi, aduce la cunoştinţa publică că a fâcut mari lucrări de îmbunătăţiri la S ânic şi că n’a cruţat nimic pentru aoferi visilatorilor o situaţie cu mult superioară celei din anii trecuţi.
Ast-fel s’a refăcut şi tnârit stabilimentele de băi calde; hotel mare şi hală de cură s’au restaurat radical-mente şi s’au pus In exelente condiţii, stabilimentele de băi reci s’aQ refăcut din noQ şi s'au mărit anexânduli-se şi băi de abur pentru a servi ia cura da Hydrotherapie ; sau îndoit reservoriile de apă minerală destinată băilor calde ca se dispară neajunsurile ce aQ avut a suferi in trecut publicul din lipsa de apă minerală.
Epitropia a numit medic-inspector al băilor pe d. doctor Pastia balntolog şi specialist hydropath fost asistent al renumitului doctor Schindlerde la Graef-fenberg.
Medicul inspector este dator sâ dea consultaţii fără plată pacienţilor care au plătit odată taxa de cură şi muzică.
Băile se deschid publicului la 1 Iunie şi funcţionează până la 30 August.
1264.	Epitropia.
DESCHIDEREA NOULUI KIÂGASIN
DE
C0L0M4LE Şi DELICATESE
Vîad mult şi sâştig puţin, avantagiQ consumatorilor
T. C. CHRISTOFOR
„La JVI&r»inar*“
Colţul Episcopiei şi Calea Victoriei, vis-a-visde hotel Orient
Zahăr franţuzesc	kilo	i—10
Zahăr cubic	»	1—20
Cafea marţinicâ cal. I	»	4
Cafea Rio	»	I	»	3—60
Luminări Apollo verit. 560 gr. 1—65 » de lux cal 1 kilo 1—40 Unt-de-lemn francez Nisa	»	3
»	grecesc	»	2
Orez turces	»	50
Făină de Pesta cal.	1	»	60
Făină de Pesta cal. II	»	40
VINURI DE MASA ALESE Conservatede mine îu propriele mele pivniţe
Vin negru de Oreviţa vechi de 4 ani litru 1 fr.
Vin negru de NicoreştI vechi de 4 ani litru 1 fr.
Vinmischetde Drâgâşani vechi de 4 ani litru i fr.
Ţuică veche de 10 ani a d-luî Isaia Lerescu, litru 1 fr. şi 40
1249 Cu stimă, C. T. Christofor.
L.\ MAGASINUL

DE
DROGUE, COLON. SI DELICATESE
ION TETU
> »
Succesorul lui
(î E It S A It E li -OVESS A LA „CÂINELE NECRU“ S"B- LIPSCANI
Am sosit si sosesc din 15 in 15 zile
ape mmm niturile
din toalesursele indigene si streine Gomaudele efectuez in toată România.
Asemenea toată producţiunea untului proaspăt din Pâscani proprietatea d-lul Colonel Blaramberg se alia de vânzare numai tnsus-numi-tul magasin.
www.dacoromanica.ro
A
EPOCA — 20 MAIU
CASA DE SCHIMB
162
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 23
Cumpera si vinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi Qursu 1 Bucureşti 19 Maiu 1889
k 0/0 Renta amortisabil»
6 0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
0/0 Oblig, de st. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale i 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 q/0 Scris func. urbane
5	OiO Scris. funo. urbane
6	0/0 Urbane laşi
& 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (leilOdob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Romftnia»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermă
Cump.i Vend.
96	1/2 &7
97	j 98 100 1/4 100 3[4
105 97 1|8 105 102 95
82 1/2
88 1/2 250 45 990 250 240 120
213
1051/2 97 1/2 1051,2 1C2112 95 1[4 83
85 |i
254
55
1005 _ 260 ţi 250 130 15 214
LOSUR1LE CRUCEA ALBA OLANDEZA DIN 1888
Emlae de SOCIETATEA OLANDEZA A CRUCEI ALBE In virtutea DECRETELOR REGALE de la 3 Iunie 1876, 8 Ianuarie 1881 şi IO Iunie 1887. Ele vor lua parte la 134 trageri, cari vor avea I c de 3 ori pe an, la
l-iii -A.'U.g'ui.st., l-iii DecemTore şi l-iii Aprilie etc. ©tc. etc.
In presant» 1 d0' membri din Comlsiunea Finanţelor, a unui notar şl a publicului. Se pdte câştiga:
la 1-iil August un câştig de
j FRANC

. ..i’.	--x-.
4 O O, O O O
IN AUR
1 Câştig de 200.000 fraiteî [ni 14 ('âstigurî de 50.000 franci 4 Câştigurîde 100.000 franci I 21 Câştiguri de 80.000 franci 8 Câştiguri de 60.000 franci ||l 88 Câştiguri de 20.000 franci SStST Total 850.000 Câştiguri la 850.000 obligaţiuni "3^®
Cel mai mie câştig eu care trebuie ni ioaâ negreşit 6e-oftro obligftţinno eBto do frânei 30 astâ-di ţi se ureâ succesiv din an in an la 60 franci; 00a co faee ca ori ce pcrdere a capitalului să fie absolut imposibilă.
Fie-care ptllgaţiune originală prtând semnătura autorităţilor competentă, costa 28 Irancl aur incluşii iote clieltuelilB-Zece obligaţiuni costă numai 270 franci aur.
BUST Guranjia net&fiţ&dultft
Un fond de 2,450,000 florini sau 6,000,000 franci în efecte sigure aducând 4”/0 dobândi pe an se află depus la Banca Neerlandeză
esclusiv ca garanţii a obligaţiunilor
Cererile Insofile de costul lor In bilete de Bancă, mandate poştale sad timbre poştale din ori ce (ard, trebue sâ se adreseze la ;
MONITEUR AUTRICHIEN LA VIENA (AUSTRIA)
571
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No- 8, in palatul Principele Dimitrie Qhika Sir. Lipscani, in (acta noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-Romănia)
Cump6ri si vinde efecte publice si face ori-oe schimb de monezi
Bucureşti
Cursul pe ziua de 19 Maiu 1888
* % Renta amortisabila 6 % Renta amorlisaDlla 6 %	,, româna perpetua
6	% Obligaţiuni de stat [Conv.rur.
5 %	„	Municipale
10 fr. ,, Casei pens. [300 L.]
7	% Scrisuri funciare rurale
5 %	„
urbane
Cump. Vinde
las)
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri Serbesli cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica bombau „ Otomane cu prime Im. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiane
„	Ruble hârtie
. Cursul este socotit In aur
06 3/4 9" K
99	3/4
88 1/2 148 <04
97 3/4 *0423/4 10
94 3/4 8î X
970
82
13 bO 33 27 4*
ÎS
70
19
4î
«13
1Î3
100 99 u
J6B
97	1[4
98	* 100 1/4
89 Î5i 10&X 97 H
105H
J°*H 95 1/4 83 980 87 15 38 S9 46 3î ii 75 10
3&9 % 1Î5 100 H 100 Î70
LOTERIE DE BANI
de la Aprilie 1891
_________ moşia Almâjia din
Doljiu. A se adresa ia Doamna Elena Con-dorato 48 Strada Scaunele.
DE ARENDAT
|GARANTATA LEGAL DE ÎNALTUL GUVERN DIN IIAMBURG|
Loteria de bani cea mal nouă aprobată de Bj inaltul guvern din Ilamburg şi garantată cu K; toată averea Statului conţine 100,000 lozuri gjj din cari 50,200 câştigă sigur. Capitalul total $ ce se va trage este de
9,537,055 MĂRCI
Un avantaj lusemnat al acestei loterii de 1 bani este în aranjamentui favorabil, că toate ci 50,200 de câştiguri, însemnate în tabela de ţ alături, ajnng a ii resolvate deja în puţine f.
----.-----•	-•--------•	i
de h
000 i
a treia 60,000, a patra 65,000, a cincea 70,000, U a şeasa 75.000 şi a şeapta eventual la 500,000 dar special la 300,000, 200,000 Mărci, etc.
Acei cari ar bine-voi a face comanda sunt rugaţi ca se alăture la comandă sumele cuvenite în bilete de bancâlde toate ţările, sau în timbre poştale române. Se pot trimetebani şi prin mandat poştal.
La tragerea câştigurilor de întâia clasa costa:
1 los întreg origi. 1. 7.50ln mon. d’aur 1/2 los origiuai	» 3.75»	»	»
1/4 los original	»1.90»	»	»
Fie-care primeşte in mână lozurele originale prevăzute cu armele Statului si tot sdatâ planul oficial de tragere, care dă toate informa-ţiunile. îndată după tragere fie-care participa-tor primeşte lista oficială de câştiguri prevăzută cu armele statului. Achitarea câştigurilor se face regulat cu garanţia Stalului. De cum-va vre-unul primitor nu l-ar conveui planul de tragere, suntem gata a primi îndărăt lozurile neagreate înainte de tragere si a restitui suma primită. După dorinţă se trimite gratis planul oficial de tragere spre a fi văzut. Spre a se putea efectua cu îngrijire toate comandele rugăm se ni se adreseze cât mai curănd dar în tot cazul înainte de
13 Iunie a. c. st. n.
1 Iunie a. c. st. v.
Tragere de câştiguri a clasei i este fixată oficial pe ziua de 13 Iunie st. n.
500,000 MĂRCI		
ca|cel maiîmare câştig oferă In ca- K zul cel mal fericit loteria de banî, cea mai nouă garantată de statul		
Ilamburg		
	tnsâ special:	
1	prem de mii	300000
1	câştig de mii	200000
1	cas tip de mii	100000
1	câştig dc mii	75000
1	câştig de mii	70000
1	câştig de mii	05000
2	câştig de mii	00000
1	câştig de mii	55000
1	câştig de mii	50000
1	câştig de mii	40000 |
1	câştig de mii	30000 15000 \
8	câştig de mii	
26	câştig de mii	10000
56	câslig de mii	5000
106	câştig de mii	3000
203	câslig de mii	2000
4	câştig de mii	1500
608	câştig de mii	1000
1018	câslig de mii	500
| 30970	câştig de mii	148
171 200,150, 127,100,94,67,40,20		
				
Eim\ CSII.LU
VALENTIN & C
OMP.
1	)E LINGERIE
LA GRASUL VIENA
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom
vis-ă-vis de Lib. Soect
ALAVILLEDEVIENNA
Recomandam onorabilei noastre clientele peutru leftiuataie si soliditate armatoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calităţile ei lăţimile.
Batiste de olanda ai de iino albe si colorate.
CiorapideD&mesiDomnide Fi! d’Ecosse, de bumbac-, de lâna si de mataso.
Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. Dr. G. Jteger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi.
Avem qnoare a informa pe clientela noastră că a aparut Oatalocru. nostru ilustrat, si va fi trimis ori-oui va face ce-
rere.
LA ORAŞUL VIENA
Calea Victoriei, Palatul «Dacia-Komânia» vis-ti-vis de Socec
I
CASA DE BANCA
H AM BURG —
Cu perul colosal Loreley de 183 c. m.
Eu l’am obţinut în urma întrebuinţare! de 14 luni apomadel inventate de mine, ce este singurul mijloc In contra căde-rel părului şi serveşte pentru activitatea creştere! lui, la întărirea râdâcinel; ca activează la bărbaţi creşterea plină şi viguroasă a barbeî şi deja după o scurtă întrebuinţare dă atât părului din cap cât şi din barba o lucire şi plinătate naturală şi preservâ părul de încă -runţire prepita până la adinei bătrâneţe.
Preţul unui boreanas 5 franci
CSILLAG & COMP-, BUDAPESTA
Depoul general pentru România se găseşte numai la d. LEHAT, inginer, Bucureşti. A se adreda ia Agenţia Havas 36, Calea Victoriei.
nc I M P Li I D 1 ft T Casele din strada Ut I H U rl In I A I Scaunele No. 56, opt camere de stăpâni, camere de servitori, grajd, şopron, bucătărie şi două pivniţe-A se adresa strada Icoana No. 10 Inginer Cepescu.
MARE DEPOl DE MISII AGRICOLE
■73BBWNS
PALATUL DACIA BUCUREŞTI
CO
M
K
O
£
£
O
m
M
w
l-l
CONSTRUCTOR DE MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI 49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roale hydraulice, Ueposit de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de curele de piele.
[Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
1054
■

STABILIMENTUL ,,J0CKEY”
66, STRADA CLOPOTARU, 66
Sub-semnatul reînoeste comunicarea! ca, operatiele stabilimentului seu pentru:;! Primiri de cal spre întreţinere (2 lei pe zi) fJ Desfaceri vânzări în comision, de cai tră-f suri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfa-' catoare resultate celor ce s’au servit de*
___interventiunea stabilimentului seu.
In ori ce moment se gaseste de venzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc.	,...
In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive.
Bucureşti, Martie 1889.	LANGOSY
•• ■	v '■	-	-	.....■	...A
•K
X

X
RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
M. PERL
STRADA BIScRICA IENEI No. 10, CASA BISCRICEI OINTR'O ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetane, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate..
X
X

NI- 500,000	
cel mai mare câş	
tig In cazul cel	
mal norocos.	
Câştiguri	Mărci
1 a	30 .( ( (
1 a	200,000
1 a	100,000
1 a	75,000
1 a	70,000
1 a	65,000
2 a	60,000
1 a	55,000
1 a	50,000
1 a	40,000
• 1 a	30,000
8 a	15,000
26 a	10,000
56 a	5,000
106 a	3.000
203 a	2,0000
4 a	1,500
608 a	1,000
1018 a	500
30 a	300
60 a	200
60 a	150
47925 a	148,
127, 94	67 , 40,
20 Mărci.	
500,000 MĂRCI
La suma imensă de 500,000 Mărci se urcă eventual câştigulcel mai mare din 296-lea Loterie de bani, fiind garan'ată de Statul Ilamburg.—In total această Loterie conţine 100,000 losuri şi 59,200 câştiguri si un premiu. Şansa de câştige dar foarte Însemnată, de oare-ce pe 2 losuri cade câte un câştig. Organizarea csactă a 50,200 câştiguri si premiu se prevede din lista de alăturea. Toate câştigurile se trag la sorţi în 7 secţiuni sau clase. Câştigul principal din clasa întâia e de Mărci 5;\00(‘, în a doua 55,000, în a treia e 60,000, în a patra 65,000, în a cincea 70,000, in aseasa 75,000 si in clasa a seanţa eventual Mărci 500,000, respectiv 300,000 Mărci, 200,000 Mărci 100,000 Mărci etc., etc.
Rugăm ca comonzele destinate a participa la tragerea clasei l-a să ni se adreseze până la
13 IUNIE anul curent s. n.
In care zi tragerea se va începe negreşit
Proţul losurilor este olicialmente hotărât costând pentru clasa l-a :
Losuri întregi originale M. 6 — aaă Lei 7.50 » jumetăţî » M. 3— s&u Lei 3.75 » sferturi » M. 1.50 sau Lei 1.90
Bine-voiţI a ne Înainta suma cuvenită prin mandat postai internaţional, in moneda, hârtie sau timbre poştale.
După efectuarea tragerel, se espediază iie-cărui participator lista oficială de câştiguri. Sumele câştigate se plătesc numai de cât. In urina cerere! speciale, achităm câştiguri chiar in domioi-liul câştigătorului.
Flata esucta a câştigurilor se garanlea/.a (le guvern.
Fie-care comandator primeşte directamente losul original fiind însoţit de planul oficial.
In cas când cine-va, după primirea losurilor n'ar li dispus a le reţine, suntem gata a le primi înapoi înainte de a se începe tragerea si a restitui suma primită. Doritorilor li se espediază gratuit planurile oficiale de trageri
Rugăm ca comânzile sâ se adreseze confidenţial si directaminte câtre sub semnaţii banqueri, însărcinaţi cu distribuirea losurilor.
ISENTHAL & COMP
CASA DE BANCA HAMIR ll(< (Germania de \ortl)

m
A A
Strada Politici, 4
BaSIN de vara
Deschis în toate zilele de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara. Intre 10 şi 12 ore a. m. bisinui va fi reser-vat pentru dame.
Iu timpul rece basinul va Ii încălzit.
Preţul unei băl 80 bani. Un abona-|ment de 10 băl le 6.
^ffl^&gssssagEai. c.-asta
i
DE VENZARE
trei cai de călărie
de ratru şi şase ani, talia 15 şi 16.—Calea Victoriei 163	(1661).
H. HONICH TAPETESI PERVAZURI
bulevardul Elisabeta-Doamna (liaile Eforiei)
Recomanda Vergelele de alamă pentru scări .şi sticle pentru uşi (plaques proprdtd).
PRETURILE FOARTE MODERATE
NOUILE LOSURI
CRUCEA ALBA HOLANDEZA
AU ANUAL 3 TRAGERI CÂŞTIGATOARE
BOGAT ASORTATE CU CÂŞTIGURI PRINCIPALE
Dintre eare in numerar Aur
FRANCI 400.000,200,000, 100,000!
Xoa.te oâsticjurile se plătesc fara rxioiun soazamînt
Cea mai apropiata tragere
1 AUGUST 188!) ST. M
Cea urni apropiata tragere
cu
Câştigul principal de 400,000 franci
Gel mai mic câştig nrcendu se de la franci 2S la franci 50. Or ce perdere este imposibilă faţă ou preţul actual.
Aceste losuri originale fiind sigure si câştigătoare, sunt recomandabile si se pot găsi la toate casele de schimb pe preciul de lei 29 lei, precum si prospecte gratis.
1260
Tipogrnân C. C, Savoiu
Tipărit co cerneai» Ch Lortllcux-Cte Paris
www.dacoromanica.ro
Girant responsabil V.P.Gbeorglilr