ANUL IV No 1041
MERCURI 17 (29) MA1U 1889
A DOUA EDITIUNE
^:xsamm
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEF LA I 81 ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
Ib Bncarewcl: La casa AdministraţiuneL In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetate : La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris : Ajjcncr Havah, Placede la Bourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA. PARIS: se găseste jurnalul cu <6 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. «er-maiu, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
No. 8,—Platza Episcopiei,—No. 8
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢI UNEA
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
DISCUŢIA BUGETULUI
YICE PREZIDENTUL MUCAVA UTILITATEA CETĂŢILOR
ALERGĂRILE DE DUMINECA
DREPTATE!
De abia a început discuţia bugetului şi putem prevedea ce va ti în viitor dupe ce am vezut erî. Lipsa complectă de seriozitate, dorinţa vedită de a sfîrşi repede cu ceea ce se consideră ca o formalitate plicticoasă, şi neruşinarea cea mai sfruntată din partea acelui care are datoria de a dirige discuţia, iată caracteristi-cele şedinţei de eri.
Intr’adever, erî aveam un ministru mut ca peştele pe banca ministerială. Şi acela era tocmai ministrul de finanţe «de cujus commodis agitur:» Degeaba i se cerea lămuriri, degeaba i se a-dresa cuvântul, degeaba îl provocau toţi. Gună Vernescu, re-tranşat pe banca ministerială ca intr’o cupolă cuirasată, nu dădea semn de viaţă, şi lăsa se treacă furtuna. Pielea lui impenetrabilă şi impermeabilă, ca acea a ipo-potamului, nu suferea de irnpun-săturile reiterate ce'i veneau din toate părţile. Tăcea şi iar tăcea. Deci s'a stabilit eri principiul că singura materie despre care un ministru nu trebue se vorbească este acea în care e presupus că are o oare-care competinţâ.
Nu ştim dacă e drept se atacăm pe d. Vernescu pentru a-ceastă tăcere. Ce ar ti putut d-sa sâ spue în materie de finanţe? Nici prostii măcar. Ce se faci o-mului dacă nu ştie az-buche in privinţa aceasta. Was weiss der Bauer von Gurkensalut, cum zic nemţii ? Poate că mai bine a făcut ilustrul Gună se tacă pentru prestigiul seu de ministru de finanţe. Dar de ce e ministru de linanţe? Vede cine-va necesitatea ca Gună Vernescu se fie absolut şi inevitabil ministru de finanţe? Eu nu. Vernescu la linanţe e bizar şi anormal, e un fel de joc al nalurei ca trifoiul patrifoliat şi ca viţeii cu douâ capete, şi ca toate fenomenele, e incomplect. li lipseşte vocea, în materie de finanţe, bine înţeles...
Camera na vrut se ţie cont de această infirmitate, şi, într’un mod destul de reutăcios a căutat se silească pe interesantul personaj de care vorbim se u-zeze de darurile cu care l’a înzestrat Dumnezeu, de inteligenţa, de lealitatea, de spiritul de logică şi de echitate care Iau inspirat în tot-d’auna. Sforţări inutile. Nu la stârnit nici moţiunea de blam propusă într’un moment de aprindere de d-nu Nicolae lonescu, care a lipsii de milostivire pentru un nenorocit care amuţise, cum zic pancartele pe care le poartă ologii in Franţa... <i la suite d'une explosion... de indigna ţie.
Ca sâ lăsăm gluma, e greu de a aprecia purtarea unul ministru care nu se catadicseşte măcar se refuze de a respunde când i se
pune o întrebare asupra ideilor sale generale, şi care tace cu cel mai perfect dispreţ pentru reprezentaţia naţională, a cărei expresie pretinde a fi. Din partea altuia ar ti o insolenţă. Dar din partea lui Vernescu? Se-1 lăsăm.
Vom trece repede asupra procedării — cam cavalieră faţă cu Cameră—a raportorului bugetului ministeruluideinterne,carea lipsit erî, tocmai când se discuta acest buget, şi care se mărgineşte a prezintă cu trei linii de raport lucrarea comisiunei bugetare. Ne vom grăbi se ajungem la purtarea d-luî vice-preşedinte Pake Protopopescu, care prezida şedinţa de erî, şi care a urmat cu obiceiurile sale autoritare şi im-pertinente.Zilnicesăpunit,chiar de aliaţii sei momentani, pentru atitudinea sa provocantă, care nu poate decât se depărteze simpatiile de guvern. Cu toate aceste el continuă, cu toată îngâmfarea parvenitului, mitocanului îmbătat de putere, şi care nu ştie şi nu poate se’şî stăpânească obrăs-nicia.
lată dar cum s’a deschis discuţia bugetară. Raportorul absent, preşedintele insolent şi a-busiv, şi la primul plan al tabloului, imensul Vernescu, mut şi tolănit pe banca ministerială ca un chit aruncat pe nisip de valurile mărei care s’a retras.
Qd promet!
PARTEA EXTERIOARA
DEPESI
Fraucia
Paris, 27 Maiu.—O ştire ce a venit din Berlin anunţă că Joi seara după cină, împăratul Wiihelm propuse pe neaşteptate regelui Humbert să vie ia Strasburg. Regele Umbert acceptase, când principele da Bismarck s'a dus a doua zi să ’i întoarcă de la hotărârea lor.
Paris, 27 Maiu.—Generalul Menabrea a asigurat pe d. Spuller că regele Italiei n’a avut nici o dată de gând să treacă prin Strasburg.
Paris, 27 Maiu. — Camera a adoptat fără modificare şi fără incident bugetul Cultelor. Aceasta se întâmplă pentru prima oară.
Paris, 27 Maiu.— Numărul intrărilor la Expoziţie a fost eri de 204.000.
Bulgaria
Sofia, 27 Maiu.—Eri, principele Fer-nidand, însoţit de miniştrii, s’a dus cu trenul special la Bazardjik a cărui po-pulaţiune esenţialminte agricolă ’i făcu o primire intusiastâ.
După Te Detun primăria a oferit un banchet principelui.
După ce a visitat diferitele puncte ale oraşului, principele s’a întors seara la Sofia.
Sofia, 27 Maiu.—Azi principele a a-sistat la punerea primei pietre pentru construirea unei şcoli militare ale cărei lucrări sunt preţuite la un milion.
Germania
Bochum, 27 Maiu. — 40 de arestări s’ad făcut printre membrii comitetului grevelor. Toate Întrunirile sunt interzise.
Berlin, 27 Maiu.—înainte de plecarea regelui Humbert, cel doul Suverani ad adresat împăratului Austriei o scrisoare conţinând asigurările cele mal afectuoase. Franţ losef a răspuns că ia parte din inimă la serbările de la Berlin.
Colonia, 27 Maiu. — Gazeta Coloniei încearcă să justifice ştirea câiătorieire-gelui Humbert la Strasburg spnjinin-du-se pe acest fapt că pregătiri se făcuseră de cât va timp deja în vederea a-propiatei visite a Împăratului. Ia realitate, regele Italiei şi d. Crispi n’avurâ nici odaia inlenţiuneasă visitezeStras-burgul, dar, In zelul lor, autorităţile provinciilor anexate, au crezut că împăratul Germaniei ar îndemna pe oaspetele săQ să'l însoţească şi a se abate ast-fel de la drumul său.
Aceasta a fost, după foaia germană, punctul de plecare al acestei ştiri care a fost transmisă şi primită la Paris cu a-tâta uşurinţă, şi care n’a făcut de cât să favoriseze o speculaţie de Bursă.
Prunc fort, 27 Maid. — Regele Hum-
bert a trecut In revistă regimentul al 13-lea de husari. Colonia italiană a venit să ’l salute.
Regele a primit la 8.50visita împărătesei Frederic, care a venit Intr’adins de la Hamburg.
Lubeck, 27 Maid. — Un incendid considerabil a isbucnit în port. 3000 baluri de bumbac şi multe alte mărfuri au fost nimicite de flăcări. Pierderile se urcă la două milioane de mărci.
Turoia
Constantinopol, 27 Maiu. — Circulă ştirea în cercurile oficiale otomane că adunarea naţională a Cretei a votat a-nexarea acestei insuie la Grecia. Amănuntele lipsesc încă; dar ştirea ar fl a-deveritâ, zice-se, ae către comandantul militar al insulei.
Italia
Borna, 27 Maid —O broşură care are titlul : «Italia 1859—1889», şi atribuită d-lul Visconti Venosta face în acest moment mare sensaţie la Berlin. Ea constată că alianţa cu Germania ruinează peninsula.
Roma, 27 Maiu. — Po ameninţă de a eşi din matca sa.
Borna, 27 Maiu.— «Riforma» e auto-risatâ se declare câd.,Crispine primind pe nici un jurnalist, toate întrevederile pe care oare-care corespondenţi de ziare zic că le au avut cu dânsul şi pe care le-ad publicat,sunt cu desăvârşire născocite.
Roma, 27 Maia.—O scisiune a isbucnit printre vizitii şi conducătorii greviştilor omnibuzuriior şi atramvaiuri-lor. Vizitii societăţii Italiene ad reluat serviciul lor azi. Gât pentru societatea romană, ea a licenţiat tot personalul său, invitând nouiî vizitii şi nuoil conducători să se presinte. S’au presintat 500.
Roma, 27 Maiu.—Tribunalul corec-ţional a osândit azi la 10 zile Închisoare pe greviştii arestaţi eri pentru ca ad împiedicat pe camarazii lor să lucreze.
Austria
Viena, 27 Maiu.—Ştirea călătoriei regelui Humbert la Strasburge comeatată Intr’un mod deferit în. cercurile diplomatice. Se crede cu greu într’o manoperă de bursa, şi lumea e mai curând pornită sâ creazâ că a fost schimbarea de programă în ultima ora.
Ziarul oficios «Die Presse» termină contestările ce face cu ocasia acestei călătorii zicând că apropiata visitâ a împăratului Austriei la Berlin va complecta această mare manifestaţie în o-noarea păcii şi a menţinerii tratatelor.
Pladno, 27 Maid.—Directorii [companiilor miniere au declarat că e imposibil de a se reduce la opt ore durata zilei de lucru, dar consimt la o uşoară sporire a salariilor.
Lucrătorii n'au dat încă răspunsul lor.
Lemberg, 27 Maid.—Micul oraş Pod-haia e în flăcări.
Rusia
Varşovia, 27 Maiu.—Şahul Persiel a sosit aci. El va sta patru zile.
Grecia
Atena, 27 Maid.— Familia regală va pleca la sfârşitul săptămânii în Rusia. Ea va debarca la Veneţia, de unde va merge direct la Petersburg fără a se opri în nici o capitală.
CESTIUNEA ZILEI
Germania si Italia
Călătoria regelui Humbert prin Germania şi vizita ce suveranul Italiei face acum Împăratului Wilhelm, produce o mare emoţiune în lumea politică. Zilnic, telegramele ce ne transmit diferitele agenţii, şi aprecierile presei din mal toate Statele, în privinţa acestei călătorii, ne dovedesc că cea mai mică mişcare, cel mai mic cuv’nt al regelui Humbert sunt comentate în felurite chipuri din ce în ce mal serioase.
Ştirea cea din urmă, că Suveranul Italiei însoţit de Împăratul Germaniei, va visita întarirele de la Strasburg, a produs o emoţiune foarte vie, a fost privită îndată ca o manifestaţie răsboi-nică în contra Franciei şi această emo-ţiune a avut de resultat scăderea cursului valorilor la bursa din Paris, pe când ziarele franceze începuse deja să publice articole violente în contra regelui Humbert, pe care ’l acuzad că arunca mânuşa Franciei, tocmai el Suveranul poporului desrobit de FrancejI.
Ear în timpul acesta, sentimentele imperiului Rus se încâlzead din ce în ce mai mult pentru naţiunea franceză. Închipuirea ca o nouă alianţa s’ar putea face între Gi rmania şi Italia semăna dorinţa unei aiianţe Intre Rusia şi Franci a.
E naturală negreşit grija popoarelor ce nu fac parte din Întreita alianţă, dar cine ştie dacă temerile lor nu sunt exagerate.
Regele Humbert a primit în expirata luna Octombrie vizita împăratului Wil-helm şi Îşi îndeplineşte datoria, întor-cându’I acea vizită. In acelaş cuz se găseşte şi Împăratul Rusiei.
Singura diferenţă între aceşti doi suverani, e că cel d’lntâiă pune multă pripă şi cel din urmă multă întârziere, spre a îndeplini aceastâ datorie de politeţă.
întrevederea actuală de ia Berlin, credem că nu poate schimba Într’un nimic de o cam dată înfăţişarea politicei generale a Europei. Tractatul între Italia şi Germania nu expiră pe cât se ştie de cât la Maiu 1892, adică peste trei ani şi nu prea întră Iu obiceiurile diplomatice ale principelui de Bismarck să se lege de mâini şi de picioare cu aşa mult timp înainte.
Apoi nu trebue perdut din vedere că ultimele depeşi sosite eri seară, sunt de natură a mai risipi norii, a mal îndulci impresia de la început, câcî acum ni se vesteşte ca regele Humbert se întoarce în mijlocul poporului seu prin Friburg şi Bâle, fără să cutreere locurile unde s’ar putea încăera Francia şi Germania într’un răsboî viitor.
YICE PRESIDMIIL MUCAVA
Şedinţa Camerei de Sâmbătă a fost foarte interesantă spre a dovedi tutulor cât de puţin desvoltat e simţul demnitaţel la vice-pre-sidentul Pake Protopopescu.
Ne pare refl că n’a apărut încă în «Monitorul oficial» straşnica şi meritata săpunealâ ce ’l a tras d-nu deputat Paladi, ca s6 o reproducem în întregimea ei.
O jumetate de ora şi mal bine, d-nu Paladi intr’un discurs foarte violent, întrerupt mereQ de aplausele aproape unanime ale parlamentului, a arătat şi disecat incorectitudinea presidenţială a d-lul Pake Protopopescu.
l-a spus verde în faţă că e presidentul surprinderilor, că e presidentul care sfeteriseşte voturile, care — dupe încredinţarea ce are din partea unor deputaţi foarte onorabili — e în stare sS mărească majoritatea aruncând ceva bile mal multe în urnă; l-a făcut procesul întreg al tuturor procedeuri-lor nedemne ce a avut şi are zilnic când se aşează pe scaunul de president; dar Pake a stat buştean, neturburat, parcă nici usturoi n’ar fi mâncat, nici gura nu’i ar fi mirosit.
După d-nu Paladi, a venit şi rîndul d-lul Lascar Catargiu, presidentul Consiliului, care propunând singur ca bugetele să fie puse la ordinea zilei Luni, recunoaştea ast-fel că în-tr’adevăr vice presidentul Pake călcase regulamentul, nesocotise voinţa Adunărel, punând bugetele în discuţie Sâmbătă, după ce şedinţa din ajun se ridicase fără fixarea or-dinei zilei în mod regulat. Şi Pake în timpul acesta sta nemişcat, nesimţitor la postul său, cu surîsul său prostesc pe buze, ascultând injuriile, ascultând protestările, ascultând a-cuzările, cu aceiaşi seninătate şi mulţumire cu care ar fi ascultat un compliment din partea finului Jehan de la Haubord I
Nimeni nu l’a apărat, absolut nimeni; nici chiar d nu Vernescu, patronul sătl, care luând cuvăntul s'a mărginit să declare că ordinea zilei nu s’a fixat din ajun din vina Camerei, şi că rămâne ca dânsa se hotârească dacă doreşte să pue în discuţie bugetele pe Luni.
încolţit de toţi adversarii săi, părăsit şi neapărat de prietenii săi, învinovăţit prin urmare de toţi—căci nimeni n’a considerat ordinea zilei fixată de d. Pache de cât ca o hârtie albă, ca o decisiune nulă,—or-ce om cu puţină demnitate, cu niţică ruşine, s’ar fi sculat de la locul săd, ar fi coborât treptele biuroului, dându’şl demisiunea de la vice-preşidenţie.
Ce fel ? El anunţă parlamentului o minciună grosolana pe care o înfăţişează ca o decisiune a majorităţel ; toţi îi răspund : «Nu e adevărat» şi el tot nu se supără 1
Ce fel ? D. Paladi Intorcându-se către preşedintele consiliului şi mulţumindu’I că nu aproba procedarea d-lul Pache, îl zice : «Vă suntem recunoscători că desaprobaţl manoperile eroice ale d-lul vice preşedinte» iar d. Lascar Catargiu, păstrează cea mal adâncă şi semnificativa tăcere, şi acest Pake tot nu se turbura ?
Ce fel? După ce el, Pache Protopopescu vice preşedinte, spune majoritaţel: «D-v. aţi hotărât să discutam azi bugetele» iar majoritatea prin votul el îi răspunde : «Nu e adevărat, noi hotărâm sălediscutam Luni» pe el tot nu 7 gâdeH amorul proprio ?
Peste şapte-zeci de glasuri se ridică strigând; o:Jos de la tribuna; d; ţ( demisia I» şi el zâmbeşte mereO, zâmbeşte înainte ?
Mărturisiţi câ are pielea groasă, tăbăcită afară din cale,şi că atunci când urcă treptele ce conduc la jeţul presidenţial, deputaţii sunt In drept să strige : Jos vice presidert-lul Mucava !»
Aga.
ITIL1TATEA CETĂŢILOR
Rcspunsul d-lul Loc.-Col. Cralni-
ceanu la Discursul Prinţului N. Dibescu
Primim o broşară publicată de d. Locotenent Colonel Crăiniceanu, autorul bine cunoscut de publicul care sa ocupă de chestii militare. Această broşură e un răspuns la discursul rostit în Cameră de Prinţul N. Bi-bescu în contra fortificaţielor.
Credem că cititorii noştri vor per-curge cu plăcere extracte din această importantă lucrare, cu atât mai interesantă cu cât autorul e perfect imparţial, câcî d-sa ne zice chiar la începutul broşurei d-sale:
Noi n’am făcut şi nu facem parte dintre oflceril cari lucrează la fortifiea-ţiunl, şi cari mal toţi, de la sub-locote-nenţi până la căpitani, sunt elevii noştri; aceasta pentru cuvântul că n’am fost primit de d nu general Berendei, directorul fortiflcaţiunilor. Spunem a-ceasta pentru ca să nu flm bănuiţi că apărăm o situaţiune a nostră, când vom declara că nu împărtăşim opiniu-nile distinsului orator în privinţa fortiflcaţiunilor. Punând binele ţârei mal pre sus de toate, noi am susţinut tot-d’a-una utilitatea cetăţilor şi am luptat pentru ele, aproape singur, prin publicitate şi prin conferinţe, încă de la 1883, când s’ad început lucrările în ţara. Aceasta, pentru câ am avut tot-d’a-una sincer convingerea că cetăţile sunt folositoare.
Intrând in discuţia subiectului, autorul broşurei examină unele dupe altele diferitele argumente cu care s’a servit principele Bibescu pentru a combate fortificaţiele.
Principalul argument ce a produs oratorul, pentru a contesta utilitatea fortiflcaţiunilor în general şi a demonstra chiar ca ele sunt periculoase în a-părarea ţărilor, este acesta: lagările întărite (c»mps retranchâs) pot astâ-zl să fle împresurate de către inimic, astfel că armata ce s’ar găsi în ele nu mal poate eşi şi mai curând sau mal târziu, ea va cădea toată în mânele atăcăto-rului.
Discutând aceastâ părere, d-nul Gol. Crăiniceanu arată ca ea nu e tocmai justificată, de oare-ce lagâ-rile întărite (cetâţi-tabere) pot ţine îndelungă vreme în loc pe inamic, fără a mai enumera aci cele l’alte a-vantaje care le are acest sistem.
Insă, zice d-sa, fiind că este posibil ca nici una din aceste împrejurări să se întâmple şi se poate prin urmare ca armata retrasă în cetatea tabără să fie împresurată şi să sfârşească prin o ca-pitulaţiune, s'a stabilit astă zi principiul câ nici o armată nu trebue să se mal închidă Într’o fortiflcaţiune c&re ar putea să fie împresurat». Aceasta însemnează ca cetâţile-tabere sau lagările întărite sunt desfiinţate şi ţările se fortifică curat şi simplu cu cetăţi, cari numai prin rău obiceiu se mai numesc «camps retranchâs.»
Generalul Brialmont face însă o escepţiune în acest sistem, pe care îl admite: el mai admite retragerea armatei în cetatea care formează re-duitul central al aperărei, precum şi în cetatea centrală care formează pivotul strategic al unei frontiere a-taeabile şi depărtate a ţârei. Aceasta însă o prescrie în cazul când o armată a fost atât de zdrobită în luptă în cât îi este peste putinţă de a opera retragerea fără a nu se perdecu de-sâvirşire, urmărită fiind de aproape de învingător.
Aşa dar, zice autorul broşurei, noi declarăm oratorului că în România, nu se construesc ca şi în Francia, de cât cetăţi, iar nu cetăţl-tabere, pentru apărarea ţerel. Se esceptează numai capitala care poate deveni cetate-tabără în caşul unic menţionat. Prin urmare ni se pare că oratorul a pledat un proces imaginar, crezând c& în ţara noastră se construesc cetăţl-tabere sa£L lairăre-Intânte.
Trebue dar să se ştie de către repre-sentanţu ţerel câ armata noastră nu se va Închide în nict-un lagăr întărit spre a aştepta pe inimic ; ci va merge glonţ la frontiera atacată şi d’acolo va apăra pas cu pas pământul, sprijinindu-se pe fort fhaţiunile ce ar avea îndărăt, se va retrage apoi Intre cetăţi, de unde va încerca a lua ofensiva şi numai când va fi cu totul sfărâmată, aşa în cât să nu mai poată să resiste un minut în câmpie şi ar fi nevoită să capituleze fără condiţiuni, atunci şi numai atunci se va retrage la Bucureşti, spre a.... continua resistenţa luni întregi şi, în cele din urmă, a i se smulge capitularea cu condi-
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 17 MAIU
ţiunl, dacă n’ar interveni alte împrejurări care i-ar schimba situaţiunea.
D-sa răspunde apoi obiecţiunilor prinţului Bibescu, care zice că Moldova e sacriGcatâ în sistemul nostru de apărare, şi îi arată că tot ce se poate face conform cu principiele ştiinţei moderne s’a făcut in privinţa apărare! Moldovei. Apoi d-sa urmează ast-fel examinând avantajele şi inconvenientele cetăţilor [în genere. Lipsa de spaţiu ne împedică se reproducem alt ceva decât capetele de capitol ale argumentaţiei d-sale.
Odată stabilit de o parte că în ţara noastră nu se construesc cetăţi tabere, iară de alta că apărarea Moldovei nu este sacrificată, să cercetăm valoarea contestării utilităţii cetăţilor In general.
întâia utilitate a cetăţilor, este pro-tecţiunea imediată ce ele procură posi-ţiunii pe care o înconjoară.
A doua utilitate a cetăţilor este sprijinul ce ele procură operaţiunilor strategice ale armatelor în campanie.
Principalele inconveniente ale cetăţilor sunt:
1)	Garnisoanele lor sunt trase, In parte, din armatele active şi micşorează astfel efectivul acestora.
2)	Mal nici o dată fortificaţiunile nu se găsesc la timp, adică în raport cu ultimele perfecţiuni ale armelor şi ale industriei.
3)	Construcţiunea cetăţilor, întreţinerea lor în timp de pace, supravegherea lor cu un personal numeros, aprovizionarea lor cu un material imens, etc.,— necesită pentru ţară cheltuell şi sacriflcie considerabile.
Este adevărat că pentru o ţară mică şi puţin bogata, fortificaţiunile ca şi armata sunt sarcini grele ; de acolo poate că pentru o asemenea ţară fortiflcaţi-unile să nu se organizeze tocmai pe o aceiaşi scară ca într’o ţară bogată.
Deci chestiunea principală a cetăţilor noastre este organizarea lor într’un mod raţional şi economic; acestea sunt chestiuni technice de cari răspunde ofi-cerul de geniO, care ţine perfect seamă, de o parte, de progresele artei, iar de alta de mijloacele de cari dispune ţara, atât în bani cât şi în materiale de cons-trucţiune. In ori ce caz, oratorul n’a demonstrat contrariul şi prin urmare nici din acest punct de vedere nu era în drept să condamne fortificaţiunile.
D. locotenent colonel Crăiniceanu trece apoi în revistă diferitele ipo-tese de resboiu în care s’ar putea găsi ţara noastră şi care au fost exa minate de principele bibescu, şi dovedeşte că fortificaţiile noastre ne vor fi de un puternic ajutor în a-ceastă privinţă. Extracte din scrierile publicate în Revista Armatei de către autorul broşureî, sub titlurile : Situaţiunea strategică a României, Chestiunea fortificării României, Utilitatea fortificaţiilor de la Bucureşti, etc., conchid şi complectează acest interesant studiu.
ŞTIRI MĂRUNTE
La finea anului 1888 lungimea totală a căilor ferate pe glob atingea cifra de 537 000 chilometri.
Toate aceste linii ferate se evaluează a costa de la 12 până la 15 miliarde franci, ceea ce presentă aproape a zecea parte din averea totală a naţiunilor ci-vilisate şi a patra parte din capitalul lor plasat.
Statisticii ah calculat chiar, că stocul monedelor întregii lumi,—aur, argint şi hârtie, — nu ar 8junge a se cumpăra aceste căi ferate.
— Se anunţă din Varşovia: După un
anunţ oficial, ce s’a raportat la coman-datura superioare din Varşovia, s’a întâmplat pe rlul Vistu o mare nenorocire. O canvnieră militară pentru 25 de soldaţi armaţi, care însă în contra regulamentului a fost încărcată cu 62 de oameni, voia se treacă de la fortăreaţa Nowogeorgiewsk de pe ţărmurul stâng la cel drept al rîulul. Abia au ajuns la mijlocul rîulul, când isbucni o furtuna şi corâbioara Începu a se clătina. Soldaţii înspiimântaţl aruncară peste bord câte-va puşti şi tornistre. Prin aceasta s’a produs o violentă mişcare şi corâbioara se resturnă. Toţi soldaţii căzură în apă, şease-spre-zece din ei au scăpat la ţermure prin înot, 46 s’au înecat. De aci s'au dus 3 cufun-dători la nenorocitul loc ca se scoată cadavrele,armele şi tornistrele din apă.
INTEMPLARILE zilei
DIN CAPITALA
Inrnsi birjarii.— Birjarul cu No. 586 trecând prin strada Visarion în goena mare a calcat peste mijloc pe un copil ca de patru ani, şi dând bici cailor a dispărut. Gând se va infrina mania birjarilor de a mâna cât pot fugi caii, manie care dă mereu loc la atâtea accidente triste?
Pagubas. — Unlocuitor din Transil vania trăgând cu căruţa pe maidan de la Podu Radu Vodă şi ducându-se pe cheiul Dâmboviţeî ca se se spele, a intrat acolo cu un mintean cu 800 lei în bilete şi argint. Gând s’a întors, fireşte nu l-a mal găsit.
Oseminte. —• In dosul unei case din strada Goncordia s’ad găsit nişte oseminte de om.
DIN JUDEŢE
l)e-ale Birjarilor. — Duminica tre cută, birjarul Nahman Altăr, mergând cu trăsura în goana cailor pe str. Gasa Apelor, a călcat pe o copilă în etate de 2 anî a cetăţeanului Vasile Ioan cisma-care în acele momente se juca în mijlocul stradel. Îndată ce roţiie birjei a trecut peste capul nenorocitei copile, dânsa a remas moartă, iar craniul i s’a desfăcut în trei părţi; împârţindu-se creerii pe nisipul din stradă.
Birjarul zice «Fraţia» a fjstdat judecaţii şi arestat.
Pungaş prins. — Pungaşul Dumi-trescu, care acum doî ani' fiind arestat în poliţie, a furat o pereche cisme «din picerile unui sub-comisar» şi a fugit a fost prins în gară de poliţie, împreună cu alţi tovarăşi, cu caie venise se uşureze în ziua de 10 cor., buzunarele cetăţenilor.
DIN STREIN ATATE
Otrăvire.— O dramă dintre cele mai triste s’a petrecut zilele acestea la Pesta.
Unei tinere fete urîndu-i-se de reaua purtare faţa cu ea a mamei sale vitrege a încercat se se sinucidă.
întâi a voit se sară în Dunăre, dară apoi şi-a luat de seama şi s’a hotărît se se omoare cu chibrituri.
Aluat şi a cules otrava din şapte cutii de chibrituri. A beut-o apoi.
Acelaşi lucru ’l-a făcut şi prietenă a el numai din prietenie, pentru a împărţi soarta ei. Această fată însă, care se numeşte Gecilia Ungar, n’a beut de cât patru cutii, şi ast fel a fost dusă la spital Într’o stare mai puţin gravă ca pe cea laltâ, Ester Loewenkopf.
INFORMATIDNI
Putem afirma că d. Lascăr Ca-targiu a tras un sdravăn perdaf d-luî Pake Protopopescu pentru modul scandalos cum a condus
Sâmbătă şi Vineria trecută des-baterile Camerei.
-*•-
Procesul falsificatorilor dinTur-nu-Severin se va judeca în ziua de 19 Maiu de Curtea cu juraţi a judeţului Mehedinţi.
Cu toate că riscăm se primim iarăşi vre-o injurie din partea ziarului d-luî Beldiman, nu putem lăsa ne publicată o ştire de o exactitate absolută.
Erî în strada Pomană, vre-o trei, patru cetăţeni, cumpărând mai multe numere ale Adeveru-laî, le au rupt şi le au ars apoi.
In momentul de a pune sub presă primim un articol al d-luî 1. G. Miclescu la adresa Naţionalului. 11 vom publica în coloanele noastre de mâine.
Erî s’a ţinut un consiliu de miniştrii de la orele 9 seara până la orele 11 1/2.
S’a discutat mai mult asupra bugetului.
Erî seară s’a ţinut la d. Di-mitrie Brătianu o întrunire a par-tisanilor d-sale.
Întrunirea aceasta a fost însă cu totul preparatorie.
Actoriî care au mers erî la Ploeşti ca se joace revista colectivistă Trecerea gârlei au fost huiduiţi şi representaţia nu s’a putut sfârşi.
D. Alex. Greceanu a fost numit revisor al regiei monopolului tutunurilor la disctrictele Do-rohoiu şi Botoşani.
In urma încetărei din viaţă a M. S. Regineî-Mume de Ba varia, Curtea M. M. [L. L. Regelui şi Reginei a luat doliu pe timp de 8 zile cu începere de la 15 Maiu.
SPORT
DARE DE SEAMA
ZIUA. III
(Timp frumos, cald — vânt S. E. — Teren foarte tare)
Premiul Marş, handicap, genttemen-ri-ders, 1500 m. 1000 lei oferiţi de d. Al. Marghiloman, plus 30 0/0 din intrări. Restul intrărilor celui de al doilea.
Electra, 3 a. 67 k. Maior N. Baldovicl (A.
Davila) 1.
Sfârleaza, 4 a. 671/2 k. Lt. Arhip (Prop) 2. Maladetta, 4 a. 65 1/2 căpitan Poenaru (sub-locot. Mancaş). Charbonier, în v. 76 k. locot.-col. Vladoianu (sub-locot. Olânescu). Cometa, în v. 63 k. căp. Slâtineanu (locot. Filitis) şi Magenita 6 a. 63 k. (a alergat cu 72 k.js. loc. Al. Florescu (Prop), neplasaţi.
Dupe o pornire aproape bună, Charbonier, care făcuse un canter întins de 1600 m. ia capul, urmat de Electra, Cometa şi Sfârleaza. La movilă Cometa trecea doua; Sfârlează şi Electra urmează. Maladetta
atacă şi strânge de aproape. La ullima cotitură Charbounier şchioapă. Electra trece cu,înlesnire.Sfârleazătşl faceefortu pelinia dreaptă dar nu poate sfe lupte cu lnvingâ-toarea premiului Bâneasa, care câştigă Într’un canter cu trei lungimi. Două lungimi despart pe Maladetta de iapa d-lul locot. Arhip.
Electra a luat 1120 lei.
Sl'ârleazâ a luat 280 lei.
Pariul mutual: 5 plus 3 Electra.
Premiul Paşcani, de reclamat, 2500m. 1 : 2500 lei; 2: 200 le!.
P. L. M. (3000) 5 a. 63 1/2 k. locot.-col.
Vladoianu (Tobar) 1. Pandur, 3 a. 54 k. d. N. Filipescu (Ioni ţă) 2.
Ocean, 3 a. 49 k. (a alergat cu 55 k.) d. N. Fleva, (Hatly) neplasat.
P. L. M. couduce alergarea şi câştigă cu o sută 1 ungiml. Zece lungimi de la al doilea la al treilea.
Câştigătorul nu a fost reclamat.
Pariul mutual : 5 plus 1 P. L. M.
Premiul Teilor, 3000 m. 1: 2500 lei, 2: 200 lei.
Sa Grâce 4 a. 62 k. AL şi M. Marghiloman (Hatly,) 1.
Cavalcadour 4 a. 681/2 k. al aceloraşi
(Goode) 2.
Volant, 3 a. 60 1/2 k. M. Mărescu, (Tobar) neplasat.
De o pornire proastă, Sa Grâce a luat capul, urmată de Cavalcadour şi Volant. Dinaintea tribunelor, Volant trecea al doilea dar la cotitură Cavalcadour atacă puternic şi luă coarda. Din acest moment Volant perdea din ce în ce şi caii d-lor Marghiloman terminaţi parcursu dead-heat până la stâlp unde Coode reţinea, lăsând să treacă pe Sa Grâce cu o jumătate lungime.
Pariul mutual: 5 plus 5 Sa Grâce.
Premiul Tribunelor, de reclamat. 1600 m. 2000 lei.
Dalipan, (3000) 6 a. 62 1/2 k. Al. şi M.
Marghiloman (Coode) 1.
Loteria (2000) 4 a. 60 1/2 k. al a celoraşl
(Hatly) 2.
Adversaire (1000) în v. 60 1/2 k. locot. Drosu (locot. Osc. Calm); La Gondola (2000) 4 a. 58 k. d. N. Filipescu (Tobar). Phalanga (1003) 5 a. 56 1/2 k. d. Gr. Cantacuzino (Tom Gilett) şi Mandica (4000) 3 a. 55 k. Herghelia Nucet (James) neplasaţi.
Dupe o falşă pornire şi alta proastă, Dalipan conduce până la sfârşit urmat de La Gondola, Adversaire şi Loteria, Mân-dica la coadă. In cotitură La Gondola şi Phalanga sunt bătute. Adversaire îşi face efortul pe linia dreaptă dar în zadar. Şaşe lungimi între învingător şi al treilea, Loteria, la mijloc, renunţase la luptă pentru primul loc.
învingătorul nu a fost reclamat.
Pariul mutual: 5 plus 6 Dalipan.
*
* *
Premiul Regal, Steeple-Chase. 3600 m. i: 4000 lei; 2: 400 lei oferiţi de M. S. Regele.
Villeroy 4 a. 66 k. Al. şi M. Marghiloman (Coode) 1.
Didi 5 a. 69 k. Al. Gatargi (Peter) 2.
Neplasată Jane, 6 a. 70 1/2 k. M. Marghiloman (Hatly).
Villeroy a condus, urmat de Didi. La e-şirea urmei în opt, Jeane era bătută. La penultimul gard, Didi îşi făcea efortul dar fără succes. Cinci lungimi de la întâiul la al doilea. Două-zecl de la Didi la Jane.
Alergare foarte interesantă. Didi lipsea de antrenare. Totuşi a făcut un percurs din cele mal frumoase.
Pariul mutual: 5 plus 3 Villeroy.
Premiul de consolalie, 2000 m. 1 : 1000 lei, 2 : 200 lei.
Maritana, 4 a. 64 i/2 k. locot. Osc. Calm
(Prop) 1.
Cid Campeador 3 a. 55 k. (a alergat cu 56 1/2) d. N. Filipescu (Tom Gilett) 2.
Neplasat Manchester 3 a. 55 k. Herghelia Nucet (James).
Maritana a condus şi a câştigat tntr’un canter, cu 50 lungimi. Tot atâtea de la al doilea la al treilea.
Pariul mutual: 5 plus 3 Maritana.
Şi de acum, la toamnă.
FOIŢA ZIARULUI *KPOCA»
(47)
HECTOR MALOT
DREPTATE!
Partea II.
XVIII (Urmare)
Mila ce ’l apucase când îl văzuse condamnaţi se schimbase pe încetul In sm-patie; ÎI iubea şi mal mult de cât credea. S6T lase se fie suprumaţl, şi el să stea nepăsător, mărginindu-se a înregistra faptele, ca apoi se poată învinovăţi?
Plecat spre brazda de pământ la care lucra, desbătuîn sine aceasta chestiune.
Dacă nu lua hotărîrea de a se da pe faţâ, de a învinui cu capul sus, cine ar pune temeid pe nişte Înştiinţări, pe nişte bănuell nedovedite? Săniei se ’şî omoare fii, Săniei cel onorat, cel glorios şi puternic? Nici mama Ier nu ar admite-o un minut.
De ar fi avut In mână dovezile ce spera că le va găsi, la sosirea Iul la Paris, despre moartea lui Caffle şi a d-nel Dammauville, ar fi putut să se razeme pe fapte: dar nu le avea, şi în privinţa asta nu înaintase de loc din ziua când la Pal&iieau Întrebase pe d-na Bouchu.
Fiica paznicului de la Plailly nu să întorsese de la Madera.
In timp ce ’l aştepta, împedicat In căutărele sale de această lipsă, zilele trecuseră, şi prescripţia de 10 ani se împlinise în folosul lui Săniei, care a-cum nu putea se mai dea socoteli drep-tăţei de cât dacă era urmărit pentru o nouă crimă.
Atunci, se împedice el acea crimă? El un biet osândit la munca silnică, evadat se plece la resboiu, fără arme, contra unul om In posiţia lui Săniei, şi tot o dată contra judecătorilor care 11 condamnaseră?
Ar fi curată nebunie.
Timpul avînturilor de sentimentalism trecuse; galeriile şi experienţa vieţel îl schimbaseră. Cui i fusese milă de dânsul? De ce l-ar fi lui milă de alţii Bieţii bâeţl erad de plîns ce ’i drept, şi el ÎI plîngea. Dar şi el era de plîns. şi nimeni nu ’1 plînsese nici o dată. In drama aceasta trebuia dar se fie numai spectator, până în ziua cănd va întră şi el în scenă, spre a lua un rol în desno-dămînt.
Din castel va| supraveghea mersul boalei şi va nota punctele importante care, mal târziu, vor putea se slujească la instrucţie. In acelaşi timp din taverna sportului vaaţlţa vorbele pe care boala aceasta le stlrnise In tribul Ransonilor.
Era dar în posiţie bună spre a urma lupta, atât In afară cât şi In lâuntru.
Gu toate aceste Intimpină greutăţi în aflarea veştilor pe care nu le prevăzuse Săniei adusese din Paris două surori
de caritate care îngrijau pe Calixt: una, batrlnă cu musteţi, sora Evdochia, alta tînără, frumoasă, sora Revâe.
Ele făceau totul, prin mâinele lor trecea tot, în cât slujite castelului n’aveau se amestece la nimic, ci numai le slujeau.
Cu dânsele Insă nu putea urma ca cu nişte sluji, nişte camarazi pe care ’l întrebi. Gel mult prindea din întâmplare câte un cuvânt două asupra simtomelor boalei: friguri neîntrerupte, accidente pulmonare, fenomene abdomenale; sad asupra tratamentului; sulfat de chinină, ventuse, jpurgative. Aceste toate, cel puţin pentru moment, nu puteau să ’I slujească cu arme contra lui Săniei.
Trebuia se pătrundă In fundul lucrurile şi el nu le vedea de cât suprafaţa; dar apoi faptele se vor grămădi, şi el le va culege. De sigur Săniei nu era se omoare pe fiul sed vitrig, turnându-I otravă în pahar, ca In melodrame; totuşi, cu toată dibăcia lui, tot trebuia se rămâe o parte mal slabă pe unde va trăda şi pe unde va fi de atacat.
In cea ce priveşte flecăririle, el lucra mal lesne şi pe un teren de mai nainte pregătit, pe care toate seminţele ce le aruncase, crescuseră, dăduseră roade.
Sfătuind pe Săniei să distribue în flecare zi pâine şi parale, Ileline crezuse câ ast-fel i va face o reputaţiune de om milos şi generos; dar la taverna sportului, unde mal toate paralele distribuite se cheltuiad, căpătase cu totul altă reputaţie.
— Lesne o fi câştigând paralele, doc-
torul ăsta, spre a le arunca aşal
—	Trebue se le fi furând!
—	Nu T firesc; se vede că e ce-va grozav în viaţa sa ce ar vrea să’I se ierte:
De unde şi cum începuse a umbla vorbele acestea ? Nu să ştia; dar mărise legenda ce se făcuse asupra lui Săniei şi, care în fie care zi să adnugă când un fapt, când altul. De sigur unom care, în toate dimineţele, da zece bani săracilor din partea locului nu putea fi de cât un criminal sad un răufăcător.
Şi nu numai la taverna sportului să intemeiase această opiuiune; puţini erau destul de îndrăsneţi spre a o contrazice.
Boala lui Galixt o dată cunoscută, o explosie mai cumplită se produse.
Vărul Sophronyme sosi In grabă, cu faţa tulburată:
—	Bietul băiat I ce nenorocire! Mă aşteptam la asta; ve spuneam ed câ ’i va chinui atâta cu doctoriile lui drăceşti în cât îl va îmbolnăvi: iatâ-1 bolnav, bietul copil, pe care ’l iubesc ca şi acum ar fi copilul med.
Şi ce boală are? se vede câ nu se ştie. Spuneţi ml, mă rog, de ’I lucru firesc asta! Or ce boală are un nume.
El, ştiţi una, nu mi se pare lucru curat, nu ’i lucru curat şi pace!
Şi toată lumea era de aceiaş părere.
—	Dacă nu l’ar Îngriji un doctor mare ai zice câ nu’şl cunoaşte meseria; dar d. Săniei ăsta e un doctor mare.
Eel normandule, ce se zice la castel?
—	Nu se zice nimic; şi nu’I de mirare
D E PE SI
Engrlitera
Londra, 27 Maid. — (Camera Lorzilor).—Loid Salisbury cere ca să se procedeze la a doua citire a bilulul relativ la sporirea flotei. El zice câ e trebuincios să se pună marina englezească la nivelul celor-l’alte naţiuni, mal cu seamă In faţa înarmărilor puterilor continentale.
Lord Granville critică bilul, dar nu voieşte să ’şi ia răspunderea respin-gându’l. Camera adoptă propunerea.
i 2’ EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la Ui Maiu 1889
Şedinţa se redeschide la orele 2 şi jumătate, sub preşedinţa d-lul general Florescu, prezenţi fiind 88 senatori.
După îndeplinirea formalităţilor obicinuite, se acordă un congedid d-lul Calcân-traur.
D. Al. Lahovari depune 3 proiecte de legi între cari unul e privitor la despăgubirea de 700,000 lei acordată companiei Lemberg-Cernauţî-Iaşî şi altul la prelungirea aranjamentului provizor comercial cu Franţa până la Ianuarie 1890 şi cere urgenţa care se admite.
D. general Mânu depune proiectul de lege relativ la înaintările înarmată.
D. P. S. Aurelian cere să se intervie pe lîngă d. ministru al financelor pentru a i se pune la dispoziţie un tablodde impor-taţiunea de cismărie, postavuri, etc.
Acest tablofl îl e necesar pentru ziua în care va veni în desbaterea Senatului proiectul d-luî Vernescu pentru modificarea unor articole din tariful autonom.
Se continuă discuţia legel pensiunilor militare.
Art. 13 se votează amendat, iar articolele 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21 se votează ne atinse.
D. P. Gradlsteanu atrage atenţia Senatului asupra anomaliei coprinseîn primul aliniat al art. 22, unde se spune câ legea se va pune în aplicare la 1 Aprilie 1889, când azi suntem în Mal şi legea tot trebue sfe se întoarcă Ia Cameră.
D-sa propune s6 se fixeze o lună după promulgare.
D. general Mânu arată că legea are efect retroactiv pentru militarii cari ad luat parte la campanie.
D-sa declară câ nu se opune la modificarea acestui articol şi propune termenul de 1 Iulie pentru aplicarea legel.
Această propunere e primită.
Articolul modificat se votează.
La articolu 23 d. H. Racota observă câ militarii cari n’ad avut parte sfe apuce o campanie sunt nedreptăţiţi.
D. Mânu desminte aceasta.
Articolul 23 se votează nemodificat.
Asemenea şi art. 24.
Se dă citire articolului 25.,
D. I*. Gradlsteanu propune un amendament la acest articol, cu scop de a pune acest articol în concordanţă cu amendamentele votate.
D. Mânu cere şi d-sa sfe se modifice articolul, de oare-ce e rfed redactat.
Modificarea se primeşte şi articolul se votează.
Se votează apoi nemodificate şi articolele
26, 27, 28 şi 29.
Se pune la vot legea în total cu bile.
Rezultatul votului :
Votanţi............................77
Bile aloe........................  76
Bile negre..........................1
Şedinţa se suspendă.
La redeschidere, sfe începe citirea raportului asupra legel contra filoxerei.
Raportor e d. Danielescu.
D. G. Peucescu, ministru al Domeniilor, spune că va suprima mal multe articole din această lege.
D. P. Gradlsteanu arată câ legea &-ceasta nu se poate lua în consideraţie, de oare-ce nu ea va fi votată, ci una noufe pa care o are în nainte d. ministru.
de vreme ce nu se ştie nimic. Nimeni ! n’are voe sS se ducă în partea castelu-1 lui unde stă mititelu.
—	II ascund, vrea se zică.I
—	Rufele lui nu se duc la spălătorie; le arunc în ligheanurl cu doctorii care miroasă al dracului de răii.
Atunci, Sophronyme făcu o observaţie, care mal întâi nu s’a părut că are legătură cu cele-l’alte, dar c.ire, cu toate aceste produse o impresie adâncă: anume că la vîrstalul, nu cunoştea încă nici o văduvă de doctor, dar ştia pe mal mulţi doctori văduvi.
Nu numai la taverna sportului se vorbea de boala lui Calixt, boală miste-riosă, fără nume; ci şi prin împrejurimi.
Prin martorii care fusese la testamentul lui Galixt se aflase de acest testament; prin persoana care Însoţise pe Morche, se aflase câ Valerian rugase pe acesta se caute pe fr te-sed; toate acestea nu erad semne?
—	Eu mă aştept la or-ce, repeta Sophronyme, din ce în ce mal desnadăj-duit.
Şi cea mal mare parte din public să aştepta atât de bine la or ce, încât când după 20 de zile se vesti de moartea lui Galixt, toţi ziseră lntr’un glas :
—	Ce spuneam ed?
(Va urma)
www.dacoromanica.ro

EPOCA — l’MAIU
S
b. Peucescu esplică necesitatea şi urgenta lege] acesteia care trebue s6 înlocuiască pe cea existentă, plina de lacune.
Singurele modificări ce va propune d-sa vor fi privitoare la câte-va reduceri de cheltuieli.
D. St. Greceanu crede şi d-sa ca ar fi bine s6 se tipărească din noh legea cum vrea d. ministru.
D. General Florcseu sfătuieşte pe d. ministru se treacă tntr’o secţiune pentru ca, tu unire cu comitetul delegaţilor, s6 redacteze proiectul modificat.
Şedinţa se ridică la orele 4 1/2.
Mâine la ordinea zilei creditul de 15 milioane pentru fortificaţii.
CAMERA
Şedinţa de la 16 Maiu 1889
Şedinţa se deschide la orele 1 1/4 sub preşedinta d-lul Pake Protopopescu, vicepreşedinte.
Răspund la apelul nominal 121 d-nl deputat!.
D. Al. Enacovicl, comunică descope-rirele fâcute până acum de comisia de in-formatiunl pentru darea tn judecată a Iul Ion Bratianu şi a guvernului sâh. (Se vor vedea aceste descoperiri la informaţi). D. Enacovicl termină cerând de la Camera prelungirea termenului pentru a se cerceta toate actele fostului regim colectivist.
D. C. ltessu, zice că comisia exagerează atribuţiile sale şi că ea trebue sfe conchidă dacă e caz de dare tn judecata sah nu. D. Ressu zice că nu trebue a se mal a-corda un noh termen şi ca comisia de in-formaţiunl trebue să ’şl depue raportul lucrărilor sale.
D. I. lancovescu, zice că sunt fapte brutale care trebuesc cercetate şi că numai tn urmă comisiade instrucţie săse pronunţe dacă e caz de urmărire.
D. Radu Stanlan, ca un colectivist de soiţi cee.tş! ridică glasul când e vorba a se da pe faţă toate potlogăriile şi murdăriile colectiviste.
D. Al. Holbau, vorbind pentru închiderea discuţiei susţine prelungirea termenului ce trebue să se acorde comisiei de informatiunl, câcl trebue o dată s6 se facă lumină asupra tuturor murdăriilor regimului colectivist. (Aplause).
Discuţia se ’nchide.
Se pune la vot propunerea d’a se prelungi termenul comisiei de informatiune ânâ la 15 Noembrie şi se priimeşte cu 78 ile albe pentru prelungire, contra 56 bile negre, din 134.
D. Preşedinte declară vacant colegiul
11	de Neamţ prin numirea d-lul Andrieş tn funcţiune salariată de Stat.
D. Ion Gh. Lecca, citeşte raportul co-misiunel parlamentare de anchetă pentru alegerea colegiului III de Vasluih, care raport conchide la validare.
D. Ion Nădejde face istoricul alegerel de la Vaslui apoi zice că chiar din report se vede că oraşul era ocupat militâreşte şl că acest fapt e destul pentru a invalida alegerea d-lui Rosetti-Solescu.
După d. C. C. Dobrescu care combate şi d-sa alegerea, d. Ion G. Lecca apără cu mult succes concluziunile raportului săh.
D. G. Panu explică cum s’afi făcut, după un plan strategic, alegerile la Vaslui şi conchide ca d. Rosetti Solescu se fie invalidat.
D. M. Cogalniceanu vorbeşte în acelaşi sens.
In urma unei mici cuvtntărl a d-lul A. Holban, care execută tn regulă pe d. Co-gălniceanu se Închide discuţiunea şi se pune la vot concluziunile raportului care sunt pentru validare.
Rezultatul votului
Votanţi 148
Bile albe pentru	69
Bile negre contra	79
Bilele negre neîntrunind majoritatea de două treimi (99) d. Rosetti-Solescu se proclamă deputat al colegiului III de Vaslui.
D. M. Cogalniceanu tn chestie personală cu d. Al. Holban renunţă la cuvânt.
La ordinea zilei interpelarea d-lul P. P. Carp.
D. P. P. Carp. D. Gatargiu să caracte-riseazâ printr’o lipsă, mal mult sau mal puţină de idei.
Când lupta e terminată, ideile d-lul Ca-targiu, acele pe care le are, se pun tn arsenal. In 12 ani de opositie, d. Lascar Ca-targiu a avut idei că venind la putere să ceară revisuirea Constituţiei, reluarea domeniului Coroanei, respingerea fortificaţiilor ca neutile, părăsirea luptei legale, adică neparticiparea la alegeri. Nimic din toate aceste promisiuni nu s’ah realisat şi nu se vor realisa. Un om politic nu trebue să uite când vine la putere, promisiunile fâcute tn timpul opositiel. «Azi vă întreb, zice d. Carp, cum staţi cu promisiunile d-v».
Aţi văzut cum s’ah votat fortificaţiile şi d. Lascar Catargiu a votat pentru fortificaţii cu toate că d-sa a zis că fortificaţiile sunt o posna. Pentru noi ele nu sunt o posnâ şi nu le-am votat penLru că sunt o posnă, ci pentru că ţara cheltuise deja 36 milioane pentru ele. Toate cele-l’alte promisiuni nu le-a ţinut ca şi pe aceasta de aceea am zis că ideile din oposiţie ale d-lul L. Cat argiu sunt arme ce se pun la arsenal când vine la putere.
Noi am vroit o largă descentralizare administrativă, o largă descentralizare comunală şi anume pentru ca libertăţile publice nu sunt depline de cât când sunt sigure şi tn localitate. Azi se fac alegeri, să aleg deputaţii şi tn dată fie-care deputat cere să fie stăpân tn judeţul lui şi atunci sah să refuză şi devine opozant şah i se a-probâ şi deputatul devine guvernamental. Atunci tn loc d’a avea aderenţi convinşi, aveţi clienţi plătiţi. D. Catargiu va primi descentralizarea ca un ce anarhic, socialist, revoluţionar.
D. Carp termină zicând că tn timp de
12	ani de opoziţie d. Catargiu s’a gândit numai la ce e de resturnat, nu la ce e de înălţat, de clădit.
Intru cât priveşte chestia guvernului personal, oratorul zice că guvernul personal este acela care nu ţine ceia ce a făgăduit tn opoziţie.
D. Carp întreabă spre a sfârşi, care sunt
firincipiile ce ah să călăuzească pe guvern n materie de reforme administrative. (A-plauzej.
La ora 5 1/2 şedinţa urmează.
rial va/..
ULTIME INF0IIM1TIII
Astă-zî răspunzând d-lul Carp, care întreba pe preşedintele Consiliului de miniştri dacă are de
gând să ţie toate fâgăduelile luate când era în opoziţie, adică dacă va cere revizuirea Constituţiei şi înapoierea apanajelor, d-nul Lascar Catargiu în şedinţa publică a făcut tn discursul seu o declaraţie de o mare gravitate.
D-sa a zis: „Dacă 'mi va a-juta majoritatea, le voi îndeplini toate fără escepţie.“
—	Vei lua înapoi şi apanagele coroanei? întrebă d. Carp.
—	Da, răspunse d. Cargiu, le voi îndeplini toate, sau dacă nu ml ajută majoritatea ca să le îndeplinesc, mă voi retrage!“
*
Azi s’a citit tn Cameră de câtre d. Enacovicl, mal multe acte prin care se descopere hoţiile colectiviştilor şi tn care apar şi două din personalităţile colectiviste despre care se vorbea fără a se putea da dovezi : d-nil Nacu şi Carada.
Sunt 68 de chestiuni afară de cele ce dăm mal jos şi fle-care chestiune are câte 5 dosare care trebuesc cercetate cu dea-mânuntul. Din aceste chestiuni reies peste 7 milioane lei furaţi de colectiviştii marcanţi.
Iată câte-va din descoperirile Comisiei de Informaţii şi pe care, pe scurt, le-a a-rât d. Enacovicl, Camerei.
1)	. Afacerea unsoare!. D-nu Strat se însărcinează se furniseze cantitatea trebuincioasă de unsoare pentru hamuri pe un preţ întreit cât se cumpăra şi anume cu 4 lei şi 50 tn loc de 1 şi 75. La predarea acestei unsori, se constată că ah rămas numai cutiile de tinichea, şi acelea roase, atât de corozive materii conţinea unsoa-rea. Cu toate acestea ministerul aprobă şi se primeşte comanda. Cu aceasta ocazie s’a făcut o sustragere de 30,000 lei.
2)	. Afacerea puştilor. S’ah comandat
160,000	puşti şi 8000 carabine a 68 lei bucata de puşcă fără licitaţie, unei fabrici zisă de la VVithen şi care nu există. Se a-cordâ 6 luni pentru efectuarea comandel şi nici tn 2 ani nu se sftrşeşte, acordân-du-se termen de prelungire şiiertându-se amenda de peste 400,000 lei ce se cuvenea Statului pentru această întârziere.
3)	. Afacerea obuzelor. Hoţiile lui Mai-can dovedite cu acte, cunoscute de miniştri sub care s’ah făcut, lăsate şi acoperite până ce s’ah prescris.
4)	. Afacerea monopolului pulbcrei. Acest monopol a fost dat pe mâna unei societăţi belgiane Dalltmagne et Miiller care a fost tn proces cu Stalul.
5)	. Afacerea Diamandi-Manole sah Nacu MiucovicI tatăl fostului ministru colectivist. Se aprobă pe seama lui Nacu MincovicI furnituri de postavuri, pături de cal etc., tn valoare de 819,419 lei, fără licitaţie, pe simple apostile.
6)	. Afacerea cositorului tn care apare Carada ca vinovat şi dovedit cu acte. Aci se află şi o depeşă particulară a lui Ion Brătianu prin care aprobă o furnitură de cositor.
7)	. Afacerea Alcaz refuzarea unei comande de postav de câtre comisia numită pentru examinarea furniturel şi apoi a-probarea personală a ministrului respectiv.
8)	. Afacerea «Mouitornlut oficial».
Datoria lui Nae Orăşanu de 4—5000 lei rămasă a se plăti tn sume lunare. Apoi se Încredinţează lui Orăşanu suma de 164,000 lei pentru maşini, fără aprobare a Consiliului de miniştri, ci numai cu apostilul ministrului respectiv.
9)	. Afacerea furniturei griului. Ministrul de resbel respinge propuneri care ofereah cu preţuri eftine şi greutate mal mare, afacere avantagioasâ pentru Stat. Generalul Pilat de la Botoşani furnisează 120 vagoane aduse gara Bucureşti, cu 1900 lei vagonul pe când la Botoşani se vindea 1300 lei vagonul. La pădure se constată că vagoanele erau mal mult pline cu saci de nisip şi pietriş şi că vagonul nu valora mal mult de 1100 Iei şi se ordonă a nu se plăti decât această ultimă sumă pe vagon.
Vine însă d. general Pilat şi cere se nu se facă nici o reducere şi ministrul aprobă plata de 1900 lei pe vagon.
10)	. Afacerea cartuşelor. S’a aprobat furnisarea a 2,500,000 cartuşe la o fabrică din Birmingham, fără autorizarea Consiliului de miniştri.
*
Camera nu va ţine mâine şedinţă publică. Se va lucra în secţii spre a se discuta mai multe proiecte de legi urgente ce sunt deja votate de Senat. Joi fiind sărbătoare, se crede asemenea că nu va ii şedinţă.
*
Mai multe persoane politice, amice guvernului, afirmau astăzi că sesiunea parlamentară va fi negreşit prelungită cel puţin pâne la 1 luniu de o cam dată. K
l. P. S. S. Mitropolitul Mihail al Serbiei a fost invitat azi la dejun de I. P. S. S. Mitropolitul primat al României.
La acest dejun a luat' parte şi secretarul legaţiunei Serbiei d. Marinovicî, precum şi P. S. Episcopul Romanului Melchise-dec.
*
Procesul devastatorilor redacţiilor e fixat pentru ziua de 6 Iunie şi cu toate acestea nici un stâlp al coleclivităţeî nu s’a înscris pentru a apăra pe atentatorii în contra libertăţeî presei. *
Eri consiliul comunal a ţinut o şedinţă publică şi a resolvat mai multe cestiunî.
Printre altele s’a revocat şi ordinul dat de d. Pache Protopopescu pentru a opri pe văn-
zătorii de ziare st exercite comerţul lor prin gaiţurî.
Această revocare \t fost cerută chiar de primarul capitalei în plină şedinţă, zicâit că nu s’a gândit nicîjjo dală îalaca libertatea prssei.
Noi ştim însă mdivul care a silit pe |d. Pache s se contrazică fie două ori în 10 zile.
D Lascar Catargu chemând pe d. Pache alaltă-eî şi cerân-du’i mai multe infomaliuni, ca să răspunză interpelări d-luî D. R. Rosetti, s’a convns că primarul capitalei nu ;ra în legalitate şi a cerut pe lată revocarea ordinului în cesiune.
*
Mâine vom pioUca o dare de seamă amemiiţită privitoare la întrevederea pe care unul din colabontori noştri a avut-o azi dimneaţă cu I. P. S. S. Mitropoliul Mihail al Serbiei.
*
D. Al. Rosetti-Silescu a fost azi proclamat debutat al colegiului Iii de Vasliiu.
*
Azi a venit înaiitea Curţii de apel procesul lui Srneon Milia-ilescu.
Curtea era compjsă ca şi în trecut.
Se procede la spelul martorilor.
D-na Filoti din Buzău, face o deposiţiune zdrobitoare pentru d. Simeon Mihalescu. D-na Filoti dăîntr’unmod cu totul clar toate amănuntele privitoire la cadoul de 15,000 franci pe care soţul ei a dat acusatului. Martora pre-cisează aşa de clar detaliile cele mai minime ale Ecestei escrocherii comise de d. Mihălescu, în cât nici-o îndoială au poate rămâne după depunerea ce a făcut.
După d-na Pilota se ascultă d. Popa.
D-sa spune că a dat ceva d-1 ui Mihalescu. Nu vrea însă să spue ce a dat anume.
Procurorul general insistând, d. Pop sfârşeşte prin a spune că a dat un obiect de mică valoare.
Se mai ascultă un martor a-nume Dinu, care însă nu ştie nimic.
Apoi procesul se amână pentru ziua de 20 Maiu pentru motivul că au lipsit doi martori ai apărăreî.
Contra acestor doi martori sau lansat mandate de aducere.
*
lată care sunt punctele cele mai principale ale reformei ce se va aduce legei creditelor agricole din ţară.
Aceste puncte care au fost propuse de d. N. Popovici, sunt următoarele:
Ca termenul maximumfia împrumuturi să fie prelungit până la un an, în loc de a fi numai 90 zile, termenul maximum actual al imprumuturilor. j! Să se dea împrumuturi şi pe garanţia recoltei viitoare.
Să se scază dobânda.
Să se modifice legea privitoare la autentificarea actelor, ca chiar primarii să poată legalisa actele de împrumuturi care li se vor presinta.
Comisiunea se întruneşte astă seară pentru a discuta asupra a-cestor puncte.
ULTIMA. ORA
Germania
Berlin, 28 Maih. — Afacerea Woh'ge-muth pneinueşte un schimb de note între guvernele elveţian şi germau.
«Gazeta Germaniei de Nord» vorbind de relele tratamente suferite tn cursul unei Întruniri publice la Zurichde către doi supuşi germani bănuiţi de a fi a-genţl provocatori, exprimă nemulţumirea sa zicând ca guvernul elveţian pune pe Germani afară din lege.
Berlin, 28 Maih. — Guvernul începe se lucreze cu energie In Westfalia.
S’a făcut perchiziţie Intr’un ziar bănuit că susţine pe grevişti şi s’a confiscat sumele subscrise.
Berlin, 28 Maih. — După «Post» împăratul va Întreprinde călătoria sa In Eoglitera după 15 Iulie.
Corniţele Iterbert de Bismarck va Însoţi pe suveranul seh.
Toate ştirile privitoare la călătoria împăratului în Serbia şi in România sunt o curată născocire.
Ungaria
Budapesta 28 Maiu. — Ziarele vorbind ; de |desordinele din Belgrad, găsesc că \ vtrful lor e Îndreptat In contra Austro- * Ungariei; dar recuaosc In acelaşi timp că autorităţile s’au grăbit a înăbuşi ■ escesele.
Budapest, 23 Maih. — Se crede In cercurile competente că ministrul de comerţ austriac, domnul de Bacquehem promiţâud Companiei dunărene spriji- I nul seh a lucrat sub influenţa ministerului Afacerilor străine pentru că se consideră politica militantă a ministerului cailor de comunicaţie ungară ca vătămătoare intereselor monarhiei.
Serbia
Belgrad, 27 Maih.— Duminecă noaptea a fost linişte de asemenea şi Luni dimineaţă până la li ore, dar pe la amează, mulţimea a încercat un nou asalt al casinulul şi cafenelei progresiste. Mai mulţi progresişti ah fost răniţi, doi au fost ucişi. Mulţumită măsuailor energice luate de guvern şi şarjelor de cavalerie, năvălitorii ah fost împrăştiaţi. Din ordinul ministrului de interne, prăvăliile s’ah Închis. Trupe armate circulă pe stradă, ele ah ordinul de a Infâna or-ce manifestaţie.
Belgrad, 27 Maih. — La şeapte ore, linişteae pe deplin restibihtâ. Oraşul a reluat aspectul săh obemuit; totuşi domneşte o oare-care animaţie.
înmormântarea studentului Michko-vicl pe care d. Garaşanin l’ar fi ucis eri, se face In acest moment.
Nici un incident n’a venit până acum să turbure liniştea, mulţumită presen-ţei trupelor şi măsurilor energice luate de guver. O reînoire a desordinelore improbabilă.
Franoia
Paris, 28 Maih. — A circulat eri ştirea c» d. Lsguerre va adresa azi guvernului e interpelare în privinţa uneltirilor comisiunel înaltei Curţi de justiţie, dar spre seară deputatul bulangist a declarat că u’a luBt încă o decisiune definitivă.
Interpelarea nu e depărtată; ea se va face peste o lună.
BĂILE SLANIC
Lângă statia oaei ferate Tergu-Oona
Epitropia generală a Spitalelor şi os-piciilor sf. Spiridon din Iaşi, aduce la cunoştinţa publică că a făcut mari lucrări de îmbunătăţiri la Slănic şi că n’a cruţat nimic pentru a oferi visitatorilor o situaţie cu mult superioară celei din anii trecuţi.
Ast-fel s’a refăcut şi mărit stabilimentele de băl calde; botei mare şi hală de cură s’ah restaurat radical-mente şi s’ah pus tn exelente cond ţii, stabilimentele de băl reci s’&u refăcut din noh şi s’ah mărit anexându!i-se şi băl de abur pentru a servi la cura de Hydrotherapie ; sah Îndoit reservoriile de apă minerală destinată băilor calde ca se dispară neajunsurile ce ah avut a suferi tn trecut publicul din lipsa de apă minerală.
Epitropia a numit medic-inspector al băilor pe d. doctor Pastia balneolog şi specialist hydropath fost asistent al renumitului doctor Schindlerde la Graef-fenberg.
Medicul inspector este dator să dea consultaţii fără plată pacienţilor care au plătit odată taxa de cură şi muzică.
Băile se deschid publicului la 1 Iunie şi funcţionează până la 30 August.
1264.	Epitropia.
ANUNCIU
S’a găsit la curse o brăţară. Persoana care a pierdut’o este rugată a se adresa la redac-ţiuuea „Epocei“.
ANUNCIU
Aducem la cunoştinţa onorabilului public care doreşte a vizita băile de la Slănic, că avem o vila tn interiorul Băilor construită tncâ din anul trecut compusă din mai multe camere complect mobilate situată pe o poziţie din cele mal frumoase.
Doritorii care vroesc a avea camere cu luna sah cu sezonul se pot adresa pentru informaţii la sub-scrişii proprietari tn T.-Ocna.
1258	Petre Munteanu et fii.
BURSA DE BUCUREŞTI
16 Maih 1889
4 0/0 amortisabila . .	. 85 1/4
5 0/0 amortisabila . .	. 97 1/4
5 0/0 funciar rural. .	. 97 3/8
7 0/0 funciar rural.	. 104 7/8 B
7 0/0 funciar urban .	. 104 3/4
6 0/0 funciar urban .	. 102 1/2
5 0/0 funciar urban .	. 94 7/8
6 0/0 urbane laşi. . .	. 82 3/4
Banei Naţionale . . .	. 978
Dacii		. 251
Construcţii		. 130
Naţionala asig . . .	. 237
Londra 3 luni. . . .	. 25 3f4
Londra cheque . . .	. 25 20
Paris 3 Iutii ....	. 99 40
Paris cheque ....	. 99 971/2
Berlin 3 luni . . .	. 122 05
Berlin cheque. . . .	. 123 20
Agio		1/2
INCUNOSTIINTARE
Prin hotărârea tribunalului judeţului Bacăh No. 2566 din 27 Aprilie ianul curent, sub-semnatul fiiind numit cus-tode-gerant al hotelurilor diu Slănic Închiriate de Epitopia generală a caset sf. Spiridon d-lor Ivanciu Ştefânescu şiG. G. Sevastian, am onoare alnştiinţa pe toate persoanele interesate a închiria camere de locuit sah apartamente la Slănic, să bine-voiască a se adresa la sub-semnatul domiciliat la Slănic In însăşi localitatea băilor.
Plata camerilor sah apartamentelor se va face anticipando pe tot timpul Închiriere! lor.
Tot odată am onoare a avisa pe toţi d-nil care ah reţinut camere sah apartamente în anul trecutcâtşi tn anul curent pentru sezonul anului curent 1889 de lafo3tul antreprenor Ştefânescu, să bine voiască a’şl regula situaţia lor cel mai târziu pân* la 25 Maih curent, plătind întreg preţul camerilor oprite pe seama d-lor prin arvune date d-lul Ştefânescu şi primind chitanţe tn regulă de la mine care sunt singur In drept a face închirierile pentru sezonul 1889, ştiind că la din contra arvunele vor fi perdute şi camerile se vor închiria altor persoane.
Custode-gerant al Băilor de la Slănic.
Gh. âladarjan.
DOCTORUL
GEORGE C. NANU
De Ia facultatea diu Paris
Medic şi şef de clinică la spitalul Colţea anunţă clienţilor săi că ’şt-a schimbat domiciliul în strada Polon» 25. ConsultaţiunT de la 5—6 p. m.	1256
DESCHIDEREA NOULUI MAGASIN
DE
COLONIALE SI DELICATESE
Vînd mult şi sâştig puţin, avantagih consumatorilor
T. C. CHRISTOFOR
UVTai’inax'"
Colţul Episcopiei şi Calea Victoriei, vis-a-visde hotel Orient
Zahăr franţuzesc	kilo 1—10
Zahăr cubic	»	1—20
Cafea marlinică cal. I	»	4
Cafea Rio	»	I	»	3—60
Luminări Apollo verit. 560 gr. 1—65 » de lux cal I kilo 1—40 Unt-de-lemn francez Nisa	»	3
»	grecesc	»	2
Orez turces	»	50
Făină de Pesta cal.'	I	»	60
Făină de Pesta cal.	II	»	40
VINURI DE MASA 'ALESE Conservatedemine tn propriele mele pivni ţe
Vin negru de Oreviţa vechi de 4 ani litru 1 fr.
Vin negru de NicoreştI vechi de 4 ani litru 1 fr.
Vin mischet de Drâgăşanl vechi de 4 ani litru i fr.
Ţuică veche de 10 ani a d-lul Isaia Lerescu, litru l fr. şi 40
1249 Cu stimă, C. T. Christofor.
B0ALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BARBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi tmpedicare, dupâ experienţa de 18 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigrata No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d'aşteptare pentru flecare.
_______ 107
DE ÎNCHIRIAT
de la 23 aprilie 1889
Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 83), doue-spre-zeee o-diii, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa.
A se adresa Str. Pitnr-Mosu 5. Aceasta casa e sl de venzare. Venit anual 8000 lei.
AVIS
Atragem atenţiunea onor. cititori a-supra acestui anunciu a renumitei firme Valentin et Co. de Hamburg, tn privinţa loteriei de bani din
llamburg, care fără Îndoială trebue să se ocupe interesul publicului, şi o-feră oeasia la fie care, cu puţină cehl-tuiala se înceară norocul.
VASILE VINES
Doctcr în drept de la facultatea diu Paris
ADVOCAT
1262	58, Strada Scaunele.
Ape minerali naturali admise prin SpitalurL
Qnfnf Ipnn Pentro ftffeoţulnile căilor digtwtiv*»
OU I llL~d CU li gr&utAtilor do stomac.
P	P îP /IQP Pentru Fiore, piatră la ficat, dureri da
# / i/u/uuuu stomac, ficat şl piatră la băşica udului. ■
riâcirPP l,entru ooBB^ipatiunl,nclafrAnarea udului,piatră* U Co/I CC colici la rărunchi, boila udului.
Pepoaitul Apelor minerale Tn tflte pharmacialo	^
Forte plăcută la băut lingură seu cu beuturl ordinare. i U4 butib'4 po <ţt.
9ooitU OeneraJe a VALS (Ardftcht) in Fr«nclt(
www.dacoromanica.ro

POCA - 17 MAIU
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie OMka Sir. Lipscani, In facia noei cladir Bancei Nationali (Dacia-România)
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-oe schimb de monezi
Bucureşti
Cursul pe ziua de 10 Maiu 188S
Renta amortisabila Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.ror.
„	Municipale
r.	Casei pens. [300 L.]
7 X Scrisuri funciare rurale
7 x „	,, urbane
6 *	,,	laşi
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Leşuri serhestl cu prime Loeuri eu prime Emis. 1888 bosurl crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime bosurl Basilica bombau „ Otomane cu prime im. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluo Mărci germane Bancnote francese „	ltaliane
„	Ruble hârtie
,. Cursul este socotit In aur
Cump. Vinde
96	3/4 9- s
99	3/4
88 1/2 Î48 104
97	3/4 10423/4
10
94 3/4
82 %
970
82
13 bO 33
27 42
28 70 19 42
îl 3 123
100 99 H
268
97	1|4
98	*
IU) 1/4
89 252 1055/ 375» 10551 10254 95 1/4 83 980 87 15 38 29 46 32 22 75 50
359 %J 125 100K 100 270
.	‘ ’r .. ■	' ~~—7	~ •

av.v L ■ ..;,A - T VTAt-i't	^.V«aEAV5«3Lj
î-- v Vv. 'v -.-sSa»	..gŢîv
LOSURILE CRUCEA ALBA OLANDEZA DIN 1888
Emlee de SOCIETATEA OLANDEZA A CRUCEI ALBE li virtutea DECSETELOR REGALE de la 3 Iunie 1876, 8 Ianuarie 1881
şi IO Iunie'1887. Ele vor lua parte e 134 trageri, Ctrl vor avea l:c de 3 ori pe an, la
l-iii -A.-u.g-u.st, l-iii ZDeceiibre şi l-iu ^Aprilie etc. ©te. ©tc.
In presenţt a doi membri din ComisiunetFinanţelor, a unui notar şi a publicului. Se p6te câştiga:
la l-iii August un câştig de
	
	
	
	
s	E
	4» Li
	şL |
	O
	
FRANCI
400,000
IN AUR
1 Câştig de 200.000 f»ncî 4 Câstignrî de 1OO.OO0 f tneî 3 Câsligurîde 60.000 fancl
14 CâştltŢurîde 50.000 franci •21 Câştiguri ie 60.000 franci 83Câştiguri de 20.000 franci Total 350.000 Câtignrî la 850.000 obligaţiuni "3J6
Cel mai mio câştig eu care trebuie săae» negreşit Ce-oare obligaţiune aste do franci 30 estâ-cli şi ee urcă suooesiv din an iu an Ia 50 francioea ce face ca ori ce perdero a capitalului să Re absolut imposibilă.
Fie-care tblizaţiune onanali purtând semnătura attriUţilor competente, costa 2& irancl aer inclusiv iote cleltualile.
Zece obligaţiuni costă numai 270 franci aur.
MC* GJ-ajanţia neLftg;ftdult& ‘ţlţj
Un fond de 2,450,000 florini saii 6,000,000 franci in tfeita sigura aducând 4°/„ dobândă pe an se află depus la Banca Neerlandeză
esclnsiv ci garanţii a obligaţiunilor
Cererile Insolite de costul lor tn bilete de Banei, mardite pocale saii timbre poştale dm ori ce (ari, trebue si se adresele la .
MONITEUR MTRICHIEN LA VIENA (AUSTRIA)
TU»
CASA DE SCHIMB
102
I. M. F E R M O
Strada Lipscani, No. 23
Cumpera sivinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi G u r s u 1 B uouresti
i ti Maiu 1889
I 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de £tat
0/0 Oblig, de st. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
5	0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane
6	o/0 Scris func. urbane 6 OiO Scris. func. urbane
5	0/0 Urbane laşi
6	0/o împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacta-RomAnia»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermă
iCump. |Vend. 1 06 3/4 07 1/4 97 1/2 98 100 1/4 100 3[4
104 3 4
96 3[4 104 3/4
102
95
82 1/2 88 1 /* 248
50
965
260
240
130
20
213
1051/2 97 1/4 1051 4 1031[4 95 1 \4 83 89 252 55 975 265 245 140 15 214
MARE LOTERIE DE BANI
GARANTATA LEGAL DE ÎNALTUL GUVERN DIN HAMBURG
500,000 MĂRCI
cajcel maîjmare câştig oferă In cazul cel mai fericit loteria de bani, cea mal nouă garantată de statul Hamburg

	însă special:	
1	prem de mii	300000
1	câştig de mii	200000
1	castip de mii	100000
1	câştig dc mii	75000
1	câştig de mii	70000
1	câştig de mii	65000
2	câştig de mii	60000
1	câştig de mii	55000
1	câştig de mii	50000
1	câştig de mii	40000
1	câştig de mii	30000
8	câştig de mii	15000
26	câştig de mii	10000
56	câştig de mii	5000
106	câştig de mii	3000
203	câştig de mii	2000
4	câştig de mii	1500
608	câştig de mii	1000
1018	câştig de mii	500
30970	câştig de mii	148
17 lflO^VBOO, 200,150 127,100,94,07,40,20 marci		

Loteria de bani cea mal nouă aprobată de inaltul guvern din Hamburg şi garantată cu toată averea Statului conţine 100,000 lozuri din cari 50,200 câştigă sigur. Capitalul total ce se va trage este de
9,537,055 MĂRCI
Un avantaj îusemnat al acestei loterii de bani este în aranjamentui favorabil, că toate 50,200 de câştiguri, însemnate în tabela de alături, ajnng a li resolvate deja în puţine luni şi anume în şapte classe succesive.
Câştigul principal al primei clase este de 50.0ii0 Mr., se urcă în clasa a doua la 55.000 a treia 60,00), a patra 65,009, a cincea 70,000, a şeasa 75.000 şi a şrapta eventual la 50u,000 dar special la 300,< 00, 200,000 Mărci, etc.
Acel cari ar bine-voi a face comanda sunt rugiţi ca se alăture la comandă sumele cuvenite în bilete de bancâlde toate ţările, sau în tiniDre poştale române. Se pot trimetebam şi prin mandat poştal.
La tragerea câştigurilor de întâia clasa costa:
1 los întreg origi. 1. 7.50 in mon. d’aur 1/2 los origiuai	» 3.75»	»	»
1/4 los origina!	» 1.90»	»	»
Fie-care primeşte in mână lozurele originale prevăzute cu armele Statului si tot s data planul oficial de tragere, care dă toate ini'orma-ţiunile. Îndată după tragere fie-care participa-tor primeşte lista oticială de câştiguri prevăzută cu armele statului. Achitarea căşti gurilor se face regulat cu garanţia Stalului. De cum-va vre unul primitor nu l-ar conveui planul de tragere, suntem gata a primi îndărăt lozurile neagreate înainte de tragere si a restitui suma primită. După dorinţă se trimite gratis planul olicial de tragere spre a li văzut. Spre a se putea efectua cu îngrijire toate comandele rugăm se ni se adreseze cât mai curend dar în tot cazul înainte de
13 Iunie a. c. st. n.
1 Iunie a. c. st. v.
Tragere de câştiguri a clasei I este Axată oAcial pe ziua de 13 Iunie st. n.
Se găsesc la
M AX FISCHER GALflTZ STRADA MARE, 29
fiind asorta, îu tot-d’a-una cu 20 până ia 30 Insrumente. Plata şi în câs-tiurh închiriere de Pianine îii toată f:,z ţară. Preţur curente ilustrate franco i •! după cerere
nr \ICM7RDC treicnide călărie
Ut V L n Lr li t de patru şi şase anf, /alia 15 şi 16.—Calea Victoriei 103	(1661).
m
g
m
EH
W
PC
O
pp
m
o
i—i
P5
MAItEUEPOU DE MASINE AGRICOLE
m. le\ mmm bucurest?acia
CD
w
K
O
*
£
O
H
m
>—4
w
VALENTIN & C
OMP.
CASA DE BANCA
—HAMBURG—
CAFEA DROGATA REGALA
pentru prepararea cafelei obicinuite este cel msl perfect şi higienic aliment constatat de Laboratoriul chimic din Busureştl.
CAFEAUA REGALA
dă cafelei ooicinuite un gust delicios, un miros plăcut şi aduce o economie foarte însemnată de cafea.
FABRICA DE CAFEA REGALA WEINREEB & FEHR
---1AS1---
DepoCt tn Bucureşti la d-niî Frid-man et Finkel, Hotel Transilvania, str. Gabroveni. De venzare en detail la toate magazinele de coloniale.
MAGASIN DE LINGERIE
LA ORAŞUL VIENA	-<
ALSi/llLEDEVIENNA
Cal. Victorii
Pal. Vac.-Bom
«ts-a-ei* de Lib. Soeec'
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftfnatate ni soliditate armatoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda verit&b. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. I>r. G. Jsrger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Maro asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Gatalofşu nostru ilustrat si va fi trimis ori-cui va face cerere.
LA ORAŞUL VIENA
Calea Victoriei, Palatul «Dacia-ltoniânia» vis-â-vis de Soeec
1111
CONSTRUCTOR DE MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI 49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate hydraulice, Deposit de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
1054
STABILIMENTUL „J0CKEY”
66, STRADA CLOPOTARU, 66
Sub-semnatul reînoeste comunicarea ca, operatiele stabilimentului seu pentru: Primiri de cai spre întreţinere (2 lei,pe zi) d Desfaceri vânzări în comision, de cai trăsuri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfăcătoare resultate celor ce s’au servit de gfpi interventiunea stabilimentului seu.
In ori ce moment se gaseste de venzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc.
In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive.
Bucureşti, Martie 1889.	LANGOSY
.•Î8HÎ2S5nSBSUUBBaKSBB£flSS&Qfi&EX^an8K!aB3aB^
©Xi X
ixmxî
RECOMANDAM
■X©
X
X
©
X
LEGATORIA DE CÂRTI
Mo MEML
STRADA BISERICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTR’O ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce tucrari de Le-gatorie, Papetane, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
X
X
©XI
iX©Xi
X©
Fondata ia 1853
L0C0M0BILE
m DE TREERÂT
DE LA 4 PANA LA 20 CAI PUTERE, DE LA RENUMITA FABRICA
Gibbons & Robnison
W A N TA GE-ENGLITER A
C1RELE DL TKMIS11M ENGLEZEŞTI, VERTMil SI POMPE DE FOC
DEPOSITUL SI AGENŢIA GENERALA PENTRU ROMANIA LA
MORITZ APPEL
BUCUREŞTI, STRADA DOAMNEI 7 LANGA DIRECŢIA POŞTELOR SI TELEGRAFELOR
1837
URMĂTOARELE PREPARATE COMPUSE DE
FARMACISTUL
DIMITRIE G. GHERMANI
- B U Z E U -
Se găseşte în Bucureşti la d. Marin Ionescu frizer, hotel Union strada Academiei, precum şi la principalele magasinuri din România.
Apa danlrifrice
are proprietatea de a întări gingiile, face se dispară roşaţa gingiilor şi sân-gerarea lor. întreţine curăţenia şi face se disparâ piatra şi mirosul gurei; asemenea se recomandă ca gargară pentru durere de gât, anghinâ şi inflamaţiu-nile gurei. — Sticla costă un leii.
Poniada de Chinina
impedicâ căderea pârului şi ’i face se crească. — Borcanul 3 let.
Pontada Virgiuea
Borcanul 1 lefi
Cosmetic Virginea
Borcanul i lefi
Coldcreain Virgini»
curăţă pislrueie şi coşii, tnmoae şi înfrumuseţează tenul. — Borcanul f led.
Eau de Cologne Virgini»
triplu destilat 2 lei flaconul
Prafuri albe si rose de dinţi
are proprietatea de a întări gingiile şi face se strălucească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2,50.
Apa de Ciilnfna
curăţă şi împedică Ofc lerea părului, — Flaconul 1.50.
Pudra Virginia
nu conţine nici o substanţa vatamatoare pentru facia si dantura, odica sararde de plnmb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este răcoritoare. Albeşte si infrnmusctcza facia. Preţul 8 l.
Pasla pentru dinii
are proprietatea a albi si a reda luciul smatului dinţilor. Cutia i lei.
Pudra antisiidorica
această pudră are proprietate • d’ micşora năduşeală picioarelor şi & nimici urttul miros produs de asudeală. Cutia 1 leu 50 bani.
Ti]po£rrMfiu Ci. G. Savoiu
tipărit cu cerneala Ch Lorllieuz-Cla Paria
Girant responsubil V.P.Gheorghlr
www.dacoromanica.ro