ANUL IV No. 1047
A DOUA EDITIUNE
DUMINECA 14 (26) MAIU 1889
î:v>
NUMERUL 18 BANI NUMERUL
VHOVVMKMILE
NCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In BncnreMcl s La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢ1UNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—IMo.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
NUMERUL J5 BAI NUMERUL AI\U\CIUHILE
OIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
Ln Paris: Agence Havan, Place de la, Bourse, S \nunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe psg. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segăsestejurnalul cu 15 cent. numărul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger main, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRAŢ1UNEA Mo. 3.—IMatza Episcopiei.—IMo. 3.
NON P0SSUIY1US
VERNESCISMUL IN BOTOŞANI
O INCORECTITUDINE
PAKE VICE-PREŞEDINTE
DREPTATE!
NON POSSUMUS
Cine ştie ? dar poate că tot li se va erta puţin, in zioa judecăţeî, or-todoxilor de la Naţionalul. Vor fi mult păcătuit, nu e vorba : dar, vor fi avut şi zile de milostivire. Ce e drept, nu e păcat: ridicaţi in culmea măririlor, ei tot nu ne uită pe noi, cei mici, cei rămaşi în nevoi.
Curaţi de orl-ce prihană dacă nu a trupului, (căci, de 1 petrec cu Pa-che de subţioară) dar în tot cazul a duhului (căci nu denşii tulbură lumea, oh nu 1 cu eresuri şi cu reforme) sunt gata se uite şi se ierte greşelele noastre, eresurile noastre, reformele noastre.
Ne deschid uşile pocăinţei. Ne duc la cărărele cele împărăteşti. Ne aşează la dreapta lui Gună. Toate făgăduesc : numai să «revenim la chemarea adevăratului partid conservator». (sic.) Numai să ne lepădăm de dracii junimismului.
Aşa sună, sau — pentru a grăi graiul lor—«această vorbă strică pentru noi» (sic), Naţionalul de Vineri într’un prim Bucureşti botezat «zioa de azi» dar care de sigur s’a născut în noaptea de eri, de altmintrelea creştinesc articol, orthodox, pravoslavnic, nu prea lung, şi caresesfir-şeşte cu acest suprem blestem în potriva neascultătorilor : «batjocura ’i va primi în braţele sale mai mult de cât până astăzi.» (sic.)
Braţele batjocurei? Ian tace, nene! Braţele batjocurei ? Dar ştiţi că nu e glumă? M’au pus pe gânduri şi pe mine. Apoi, de cât ele mai de grabă, zic zeu! mai de grabă braţele Naţionalului. Ce bună foaie, la urma urmelor, Naţionalul! Ce bun om di-rectorele ei politic, d.lancovescu I... Că vin aşa şi te scapă din braţele batjocurei, şi te îndrumează către raiul cinstei şi al slavei !
Cu toate acestea, mergerea noastră împreună va fi pentru altă dată. încă nu ne dăm convinşi. «Zioa de azi» a d lui lancovescu nu ne a luminat. Trebue se fie o sminteală în soarele ei.
Se aşteptăm zioa de mâine.
Şi mai Intâiu. de toate, ca se ve arătăm de ce nu ne aţi convins, lăsaţi, lăsaţi o dată acel monopol a e-tichetei şi a ideilor conservatoare cn care când ve făliţi, ne amintiţi pe I. C. Brătianu că numai el era liberal, că numai el era naţional. Oare nu ve temeţi că acelaşi drum se ve ducă la acelaş resultat?
Pentru D-zeu, de ce aţi fi mai conservatori de cât noi ? Ce are d. lancovescu atât de conservat? ce are?
Ce suntem noi ca s’aruncăm numai de cât şi se sfărâmăm cele ce ar merita respect, cele ce ar putea folosi ? ce suntem ?
In loc se ziceţi, în mod leal şi modest,—şi canoanele ortbodoxiei nu opresc a fi leal şi modest,—în loc se ziceţi că aveţi un mod de a pricepe conservatismul şi noi altul, monopolizaţi totul. Nu ne lăsaţi nimic. Apoi dacă e aşa, ascultaţi ce ve spunem şi noi.
Ve spunem că conservatismul d-v.
îngust, sec, habotnic, învechit, nu conservă nimic. Conservă pe d. Las-car Gatargiu. E ceva: nu e totul. Restul se perde, se usucă, piere. Partea cea mare piere de secetă. Iar ceia ce ar scăpa de secetă, priviţ’o 1 Arelocustele în ea, care o mănâncă până în pământ.
Şi pe urmă ve miraţi când roata politicei luându-ve de la putere, staţi 12 ani fără nici un resunet în ţară/
Păţiţi, reu păţiţi şi tot nepricepuţi!
Ne vorbiţi că actualul guvern este cea mai înaltă expresie a partidei conservatoare î
Grozav / cu dd. Vernescu şi Ghe-rassi, în afară de Carp şi Maiorescu?
De 2 luni de când înalta expresie e la guvern, ce a făcut?
Doi prefecţi! iar idei, reforme, tufă!
Când cabinetul actual, când Camera astă-zi mai au o zi mai bună? Când se poate discuta sau promulga câte o lege rămasă din campania precedentă. Trăim încă din acele rămăşiţe. Când le vom slei, arătat-a d-nu Catargiu că are ce-va încă de rea-lisat, ce-va încă de lucrat ?
El bine, în asemeni condiţiuni nu dorim puterea. Nu mai are nici o valoare. Ea devine o usurpaţiune nejustificată.
Dd. Alex. Labovari, general Mânu, au se fie cei d’ânteiu ca s’o arunce din mâinile lor legate, paralisate.
M’aş opri aci, dacă şi d. Iancoves-cu s’ar fi oprit aci. Dar nu. D-sa urmează, şi iată cum urmează, vorbind de Epoca:
«Înţelegem la urma urmei că dorul de a veni la putere i-a făcut se nesocotească...»
Pân’aci.
Cred că d. lancovescu când a scris aceste rânduri nu era a casă. Şi dacă era a casă, ar face bine se plece. Se plece la umbră, la recoare, prin munţi şi prin văi. Aerul şi căldura Bucureştilor nu îi priesc, mai ales de când li s’adaogă căldura ce o dau succesele şi puterea.
Se se plimbe, da... prin munţii maestoşi ai frumoasei Velcei şi prin minunatele ei văi. Mai bine prin munţi de cât prin văi.
in munţi, unde ’şi au mii de vul turi cuiburile I Se va întâlni cu ei.
in văi se zice — şi aşa trebue se fie,— în văi, mişue guşaţi.
D. Sagasta aduce un decret care suspenda sesiunea legislativ*. El 11 va citi in şedinţa de azi, dacă Împrejurările o vor cere.
Madrid, 24 Maiu. — In urma celor două şedinţe sgomotoase ce ad avut loc laCortezî, un decret regal suspendă şedinţele sine die.
Germania
Berlin, 24 Maid. — Camera a terminat discuţiunea proiectului de lege a-supra asigurărilor uvriere. Legeaa fost In sfârşit adoptată cu 185 voturi contra 166. D. Hammerstein, care în timpul întregeî discuţiunî se distinse prin o-posiţia sa la proiect, a votat pentru. Legea va intra în vigoare în 1892. Sesiunea camerei e închisa.
Berlin, 24 Maiu. — E de notat că, de când cu declaraţiunea recentă a d-lui de Prankenstein, atacurile organelor catolice în privinţa cestiunei romane devin mal violente.
Munich, 24 Maid. — Principele regent va pleca Marţi la Berlin, unde va sta vr’o 15 zile.
Berlin, 24 Maiu. — Numărul greviştilor, care era eri de 6000 în basinul Saar, azi e de 1300.
La Dortmund, negocierile încercate de d. Hammascher ad căzut.
In Silesia, mişcarea câştigă teren. O deputaţiune de lucrători va veni să ceară o audienţă împăratului.
In Saxa, afară de reclamaţiunile lor comune cu greviştii din cele Talte părţi, lucrătorii ad să se plângă şi de alt-ceva. El spun că li se impun lucrări prea o-bositoare, şi că instalarea mijloacelor menite să preîntâmpine accidentile lipseşte cu totul. P'ângerea ior e cu desăvârşire întemeiată, căci accidentele ating în Saxa o ţifrâ fantastica.
Trupele sosesc din toate părţile.
La Berlin, grevele sporesc la berari, dulgheri şi zidari,
Berlin, 24 Maiu. — împăratul şi regele Ucnbert, cu toată căldura arzătoare ad asistat la simulacrul unul mic res-bel care fusese organisat laTempelhof.
In timpul zilei, studenţii adunaţi In cortegiu, ad venit să salute pe suverani.
Astă seară concert la curte, şi prânz oferit de presa berlineză şi de corespondenţii străini, colegilor lor italieni. Mâine, retragere cu torţe.
Tot mâine, d. Crispi va prânzi cu câţi-va deputaţi care l’ad invitat. Partidul centrului protestează cu vioiciune în contra acestei adunări, şi Germania se face ecoul acestor protestări.
VER1SCML IN BOTOSiNI
I. G. M iele seu.
PARTEA EXTERIOARA
DEPESI
Englitera
Londra, 24 Maid.—Omaresensaţiune domneşte In cercurile politice din Londra. Ea e pricinuită de două scrisori ce s’au citit In cursul procesului intentat de d. Greenwood, fost redactor al ziarului «Saint-James-Gazette» proprietarului ziarului.
Aceste scrisori arată că şeful de cabinet al d-lui de Bismarck a cătat să amboşeze ziarul «Saint-James-Gazette» în favoarea politicei germane.
Aceste scrisori coprind multe amănunte curioase.
Austria
Praga, 24 Maid. — Grevele iad m8rl proporţium la Kladno unde 40,000 lu crători au părăsit lucrul.
Gendarmeria a fost chemată la faţa locului, dar nu se semnalează nici o desordine.
Lucrătorii cer o reducere a orelor de lucru şi un minimum de salarid de 1 florin 60 creiţari pe zi.
Autorităţile caută să Împace pe patronii cu lucratorii.
Brunn, 24 Maid. — Un foc a prăpădit satul Schilldberg, 40 case s’au ara.
Spania
Madrid, 24 Maid.— Şedinţa de eri a cortezilor a fost tnca şi mai sgomotoasâ de câl cea de alaltâeri. Nici un orator n’a putut vorbi. In sfârşit preşedintele, d. Martos, a trebuit să ridice şedinţa.
D. Sagasta s’a întors de la Aranjuez. Regina ’i conservă toată locrederea sa.
Primim din Botoşani următoarea scrisoare relativă la incidentul Danu-Ena-covicl:
Mă grăbesc a vă arăta cum s’au petrecut In Botoşani ziua de 10 Maid, scumpă la tot adevăratul Român. Pe la orele cinci seara, d. Iorgu Eoavovicî, fratele primarului deputat şi cumnatul poliţaiului din Botoşani după o ceartă ce o avuse cu d. Dobjanski la telegraf,
& venit la magazinul Iby, şi a bătut birjarul cu oare venise, voind a-I plăti 3 ore de primblare numai cu 1 led. Apoi a fluerat un sergent şi fiind că sergentul n’a venit mai curând l’a luat la bâtae. Sergentul văzând ag omeraţia publicului a chemat pe alţi doi sergenţi. D. I. Enacovici i a bătut şi pe aceştia la Iby, o mulţime din toate clasele socie-taţel fiind fată Atunci d. Danuapostro-fând pe d. Enacovici, îl întrebă de ce maltratează pe aceşti oameni. Iar d. Enacovici ’I aplică cu un baltag o lovitură Incapaşa de cumplită tncâtd.Danu a căzut pe trotuar fără simţire. D. Ghe-leme şi alţi amici l’ad luat imediat şi l’ad transportat la farmacia Hajnalunde d-nii doctori i-au dat primele îngrijiri.
Pe când se petreceau aceste din urmă, d. Cerchez poliţaiul a trecut pe lângă magazinul Iby. întrebând despre cauzele tumultului, i s’a răspuns că fratele primarului şi cumnatul d-sale a spart capul lui Danu. Poliţaiul a răspuns că nu face nimica, că e junimist şi nu e vernescist.
Vă rog să arătaţi în stimabilul d-v. ziar ce se petrece în Botoşani. De când o familie Întreagă este In capul comunei şi al poliţiei am ajuns ca pe vremea roşilor.
Primiţi etc.
D-nu Pake este vice president al Camerei. Vice-presidenţia d-sale este resultatul unei greşeli nesocotite a parlamentului care intr'un ceas de nervositate, într’un moment de iritaţie, ’l a făcut cinstea să’şt aducă a-minte că trfieşte, precum o femee geloasă aruncă o privire duioasă unul om slut ca sâ facă în necaz bărbatului.
D-nu Pake Protopopescu este dar vice-president al Camerei şi tot spiritul d-sale bogat în combinaţii pehlivâneştl — un fel de pehlivânie de ceapcăn de mahala — se căsneşte, se munceşte spre a găsi zilnic, pe fie-care ceas, pe fie care minut, mijlocul sâ sfeterisească câte un articol al regulamentului, să schimonosească textul unut alt articol când î'l citeşte, să dea iuruşi la urnă, şi e aşa de pripit în mişcări, dar aşa de pripit, în cât i s’ar putea lesne întâmpla să scape două, trei bile în aceiaşi urnă cănd votează, şi să împartă prietenilor set cu desăvârşire intimi tot câte două bile albe pentru aceaşl urnă.
Când se urcă Pake la biurott, când se aşează pe jeţul presidenţial să ştiţi că e semn că are sâ fie încurcătură la vot, precum a-tunci cănd norii se grămădesc şi cerul se întuneca, sunt semne de furtună.
In aceste două zile din urmă, ne a fost dat sâ studiam pe d-nu Pake mal bine de cât or-când. Alaltâ-er( d sa în urma unul vot, începe prin a declara că votul e nul, Camera fiind descomplectată, şi apoi voeşte sâ fixeze ordinea zilei pe a doua zi. I se obiectează că nu poate fixa ordinea zilei fără a consulta Camera care fiind incomplectâ nu se poate consulta. Atunci Pake scoate regulamentul, faimosul şi scumpul sâu regulament, şi’l citeşte..., aşa cum î’l place, adică sărind loale cuvintele relative la drepturile Camerei.
Prins cu ocaoa mică şi cu înşelăciunea mare, Pache închide regulamentul, lasă toate baltă, şi se coboară de la biuroă rî-zînd cu nevinovăţie, ca un copilaş care a călcat regulamentul în pantaloni.
Er; în sfârşit, d. Pache a avut la ordinea zilei, altă ediţie de pehlivânie. A aşteptat pânâ a trecut ora 6 la ceasornic (care ceasornic fie zis între parentezânu suna de loc) s’a certat, a ţipat.zicând, de şi era 6 şi Ş minute :
— Nu ridic şedinţa, până ce nu va bale 6 ceasuri. Şi apoi o data a tulit’o de la biuroQ anunţând pe astă-zi la ordinea zilei bugetele... tot fara sâ consulte Camera.
Toate bune, dar repezindu-se aşa des pe scările biuroulut ,mult mă tem că va veni zioa în care chiar faimosul ceasornic,care nu sună, va suna ceasul în care Protopopescu Pache va fi dat peste cap de la vice-preşe-denţie.
Tibisir.
0 INCORECTITUDINE
PAKE VICE-PRESIDENT
E curios grupul gunimiştilor, curios de la cap (adică mai lesne s’ar putea zice de la burta, când e vorba de d-nu Vernescu ca şef) de la burtă pânâ la picioare.
D-nu Pake Protopopescu care posedă în casa d-sale portretul d-lut Gună zugrăvit pe tavanul salonului î’l posedă mal ales şi mal zugrăvit în fundul inimel. Se aseamănă a-mândoî ca doi fraţi născuţi din aceiaşi spurcată împreunare politică.
Ieri s’a comis de către preşedinţa Camerei o incorectitudine, ca se nu zicem mai mult. Ordinea zilei pe azi s’a fixat numai de către preşedinte— in specie Pache —fără a mai consulta pe Cameră, precum prescrie regulamentul. Doi deputaţi auce-rut cuvîntul spre a protesta în contra «acestui mod barbar şi chiar turcesc» dea interpreta regulamentul. N’avem nevoe se adâogăm că cuvîntul le-a fo3t refuzat cu glorie şi ca Pachele a pus discuţia budgetelor la ordinea zilei de azi.
Aceasta e şi o incorectitudine, şi o prostie, din mai multe puncte de vedere. Mai întâi, proiectul de bud get s’a distribuit deputaţilor de un timp prea scurt pentru case fi avut cine-va vreme se T cerceteze cu de-amenuntul, mai ales fiind dat modul în care d. G. Dem. Theodorescu a înţeles datoria sa de raportor ales de comisia budgetară. Apoi simplul raţionament arată că sunt unele legi care trebuese discutate mai nainte de buget, de oare-ce budgetul, chiar cum e prezintat de d. Vernescu, nu poate fi echilibrat fără votarea aces tor legi. Aşa sunt bumoarâ legea asupra unificărei impozitului funciar şi legea asupra timbrului frahturi-lor, propuse chiar de către guver nul actual, şi menite a servi de prop tele echilibrului instabil al budge tului vernescian.
Guvernul deci comite o greşalâ, admiţând o asemine procedare, şi o greşală care îf face mai mult reu lui decât nouă, fiind că accentuează încă mai mult, dacă e posibil, caracterul de nehotărîre şi de nechib-zuinţâ a tutulor măsurilor sale.
CONVORBIRI IMPORTANTE
Convorbirea eu d. Lascar Ca-targiu. — Convorbirea cu d. Carp.—Convorbirea cu d. Ilifrovo. -Convorbirea eu d.
Cantacuzi-no Kifoveami
Corespondentul ziarului francez Le National a avut zilele aceste mal multe convorbiri importante cu dd.
L. Gatargiu, P. Carp, Hitrovo, G. Cantaeuzino.
D. Dubail dorea se vază şi pe d. Ion G. Brătianu, dar această întrevedere n’a putut avea loc.
Vom reproduce aci foarte prescurtat, părţile cele mai interesante ale interwievurilor corespondentului francez.
Convorbirea cu d. L. Catargiu
D-nul Dubail întrebând pe preşedintele Consiliului de miniştri dacă crede că va putea merge cu Camera actuală, d-nul Gatargiu a răspuns că va căuta se meargă, şi dacă Camera ar arăta sentimente prea rebele o va disolva şi va face alegeri la toamnă.
D. Gatargiu a asigurat pe d. Dubail că alegerile vor fi in favorul partidului de la putere şi că cele l’alte fracţiuni mici şi cu puţină importanţă nu vor putea avea cel mai mic succes.
De acea dar, a zis d. Catargiu, voiu ruga Camera se nu fie atât de ostila, căci nimic nu mă va opri pentru a o disolva şi disolvarea o posed.
Cu noua Cameră ministerul meu va fi pe deplin fortificat.
Corespondentul frances a interogat apoi pe d. Catargiu asupra politicei exterioare a cabinetului seu şi in special asupra relaţiilor României cu Austria şi Rusia.
Preşedintele consiliului a răspuns ca nici o modificare nu s’a făcut în politica noastră exterioară. Vom căuta a nu supăra pe nimeni şi a fi a-miei şi austriei şi Rusiei.
Ar fi de o mare imprudenţă pentru un Stat micea al nostru se aibă înclinări spre unul sau spre cel-Talt dintre vecini noştrii, a adăogat d. Catargiu.
In fine corespondentul frances înainte de a se retrage, pune d-lui Catargiu următoarea întrebare:
«Ce credeţi de d. Carp ?»
«Dar d-sa nu contează, c'est un «petit monsieur sans importance», a răspuns rizend d. Catargiu.
Convorbirea cu d. Carp.
Cât credeţi că va dura actualul cabinet ? întrebă pe d-1 Carp d-l Dubail.
«Sau 8 zile, sau şase luni», răspunse d. Carp.
Apoi d. Carp a expus corespondentului francez peripeţiile venirei şi câdereî cabinetului junimist de la putere, precum şi neputinţa absolută a d lui L. Catargiu de a conduce carul Statului pentru un timp mat lung, după părerea d-sale.
Convorbirea cu d. Hitrovo.
cu
Ministrul Rusiei a fost de o mare moderaţiune şi de o prudenţă exemplară asupra afacerilor interioare ale României.
D sa mai întâi a zis că crede în durata cabinetului actual cu toate că el întâmpină mari obstacole. După d-sa toate se vor aranja în curând, aşa în cât d. Catargiu va putea rămâne la putere poate mai mult de 4 ani.
Fortificaţiile, d. Hotrovo nu le găse-şteîn folosul ţerei. Ele, a zis d-sa sunt inutile. Nimeni nu va ataca România ; şi după d-sa ar fi făcut mult mai bine se cheltuiască milioanele ei pentru alt scop.
Dar încă odata repet, a zis d. Hitrovo, că aceste păreri sunt personale şi nu vi le spun de cât fiind că aţi insistat să ştiţi opiniunea mea asupra fortificaţii] nilor.
Convorbirea cu d. G. Canta-cuzino-Rifoveaun.
Directorul Voinţei Naţionale. a lăudat partidul colectivist, spunând ci e singurul care are vitalitate, disciplină, si representa idei si princi-piuri, iar nu persoane.
D. Cantaeuzino a zis că deslegarea situaţiunei depinde de atitudinea liberalilor disidenţi ai d-lui Dimitrie Brătianu.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 14 MAIU
*
Apoî d. Cantacuzino a profetisat revenirea foarte în curând a colectiviştilor la patere.
P*
GEOGRAFIA D'LţjjN. NIII.MLESCli
(Urmare şi fine)
Apoi de gpografla economică a României se vorbeşte foarte puţin, iar la ţările din jurul României locuite de români, tnsâ stăpânite de străini, nici nu pomeneşte de ea. D’asemenea la nici o ţară din partea a Ill-a nu pomeneşte nimic nici de starea economică, nici de cea culturală. Dă la început nişte noţiuni despre producţiunile naturale de pe tot pământul cari aşa cum sunt tratate, sunt insuficiente, şi nişte definiţiuni ale diferitelor feluri do industrii, a comerţului, câilor de comunicaţiune, cari nu ’şî aveah nici un rost In geografie, dacă nu spunea apoi câtuşi de puţin, despre industriile, comerţul, etc. al anumitelor ţări.
Ce ne importă pe noi mal mult In geografie? Populaţia, starea economică şi culturală şi de aceea se tratează o ţară cu atât mai mult, importanţa ei devine cu atât mai mare, cu cât e mai populată şi cu cât starea el economică şi culturala e mal bună. Deci şi la clasele primare trebuind s’alegem partea cea mai importantă, trebue să vorbim de starea economică şi culturala, de ci vi -lisaţie. Acestea Insă neputându-se expune fără geografie flsicâ avem nevoe şi de ea.
Geografia flsică e pentru geografia politică şi economică, tocmai precum e o maşina visâ-vis de produsul ei, de mecanismul ei. Precum la un animal ne importă funcţiunile organelor, Insă n’am putea vorbi de aceste funcţiuni fără a vorbi de organe, precum la o maşină ne importă funcţiunea el, ca să producă un efect oare care,Insă n’am putea face asta fără a descrie chiar maşina, de asemenea şi din punctul de vedere geografic pe noi ne importă mal mult averea, cum trăesc compămăntenil noştril, starea economică şi culturală a lor.
Să laşi tocmai partea economica şi să spui numai pe cea fisică, este tocmai ca cum al descrie un animal ana-tomic^şte şi n’ai vorbi nimic de funcţiunile organelor, este tocmai cum ai descrie o maşină fără să vorbeşti de slujba el.
Să luăm acum să studiem sccastă geografie parte cu parte. Partea I e scrisa In forma catrheticâ, e o adunare de Întrebări şi răspunsuri. Să vedem daca e bine aşa. A auzit şi d. Mihăi-lescu se vede, că e foarte pedagogic ca la copii mici să faci lecţiile In mod ca-tehetic, să se întrebe copil, ei să răspundă şi aşa prin întrebări şi răspunsuri să ’i conduci la scop. Aşa e, Insă asta nu se potriveşte şi la carte: scopul cărţii e altul, nu e acelaşi ca al profe sorulul. Scopul cărţii e c» atunci când profesorul a învăţat deja pe elev un lucru oare-care In modul descris mai sus, elevul după ce are ideie de acel lucru, după ce ’l ştie Intru cât-va să citească pe carte,să se silească şi el a Înţelege o descriere din carte şi In primele timpuri chiar profesorul după explicarea lui să '1 pună să citească, să’l ajute de a pricepe cartea şi cu timpul desvoltându-se să ajungă nu numai să priceapă ce citeşte, dar mai departe la studii, mai superioare să ajungă să memoriseze chiar In parte ce citeşte. Aci se pune baza adevăratului citit, d’aci să învaţă copii să priceapă ce citesc, să nu tocească, cum foarte bine s’a zis şi cum se observă chiar până la Universitate. Cartea II mai slujeşte şi pentru a’şi aduce aminte acasă explicările profesorului; numai cu chipul a-cesta se întipăreşte o lecţie bine In minte şi nu se uită.
In partea 1 d autor nu ne dă nici o cunoştinţa geografică ; afară de câte-va deflnţiuni lasă pe profesor să complec-teze locurile goale cu cunoştinţe geografice. Geografia fără cunoştinţe geografica, cine a mai văzut ? Ce să fie asta ?
Nu e nici geografie, nici metodologie a geografiei, este ceva care are numai meiitul de a fi original.
Cel mai potrivit titlu ar fi : ne mai vlzut, ne mai auzit, noii de tot.
La pagina 7 d Mihailescu să întreabă cum se chiamâodaea,ln care ne aflam? Ori cine s’ar aştepta să se răspundă : clasa ali a, adică clasa In care se află şcolarii, care studiază sceastă geografie, totuşi d. autor povăţueşte pe şcolar să răspundă simplu clasă. Mai la vale !n loc de a spune că clasa e o odaie a casei, care poartă numele de şcoală spune, că e o casă. In fine In o notă din această pagină se arată cu totul filosof povăţuind pe institutori să răspundă ei, dacă n'or răspunde copii. Pare că a-tâta lucru nu ’I tăia şi pe el capul.
La pagina 8 vorbeşte In clasa II a de metru, de şi să ştie că aceste măsuri se fac In a III a, fără a da vre-o explicaţie prealabila.
La pagina 10 vorbeşte de cestiuni de geometrie, de aflarea unei suprafeţe, de asemenea fără a da vre-o explicare prealabilă.
La pagina 11 spune că mărginele sunt sidurile saiialt ceva care di spart şcoala de alte case, definiţie necomptectâ căci nu spune că o desparte şi de uliţ».
La pagina 16 lotrebând : cum. se obiama comuna In care locuim noi şi cum ne numim noi locuitorii el, ră* punde: «Comuna noastră să numeşte... «şi noi locuitorii ei ne numim Români.»
Dacă acum In locul gol am pune nu mele unei comune, spre exemplu al Bucureştilor, am zice: comuna ncstr* se numeşte Bucureşti şi noi locuitorii el ne numim Români. D'aci s'ar înţelege, că noi ne numim Români, flind-câ locuim In Bucureşti, iar nu BucureştenI pentru aceasta.
A I putea zice : ţeara noastră se numeşte România si noi locuitorii el Români. La pag. 20 spune, că mal mulţi munţi formează un şir de munţi, nu explică Insă cum sunt aşezaţi munţii ca să formeze şirul.
Partea a II, care tratează despre România, trebuea să se facă pentru a se continua calea inductivă, vorbind mal Intâiti dejudeţele vecine judeţului nostru şi apoi de cele mai depărtate, treptat până se vorbea de toate judeţele ţării şi atunci venea locul consideraţiu-nilor generale asupra ţării. Piind-că a-ceasta nu se potrivea pentru toate judeţele din toata teara, d-lul ar fi putut, de exemplu, să fi făcut In partea lotâia judeţul Ilfov şi «pol In partea a Il-a pe cele-l’alte, avănd ca punct de plecare acest judeţ şi rămânea profesorului din alt judeţ, care avea pentru partea întâia o geografie a judeţului Iul, să fi făcut în clasa II judeţul lui; iar In a III să se fi servit de geografia d sale, dispuind ordinea In care trebue să se inveţe judeţele cum trebue.
Şi aceasta puteai atunci s’o pul In prefaţă, ca să te explici. N’al făcut aşa, ci al făcut deductiv aci. Observ înainte : La pag. 7 spune, că ţară se numeşte o întindere de pământ, al cărei locuitori vorbesc aceiaşi limbă, au aceleaşi obiceiuri, aceiaşi religie şi se supun aceloraşi legi, definitieinexacta. După astă definiţie Austro Ungaria n’ar fi o ţară; fiind ca locuitorii ei nu vorbesc aceiaşi limbă, unii vorbesc o limba germană, alţii limba ungară, alţii limba româna, alţii limba slavonă, limbi, cu totul deosebite ; n’au aceiaşi religiune: fiind că Ungurii sunt cel mal mulţi calvini, Germanii Catolicii, Românii cea mal mare parte ortodoxi. Cu greu am putea zice că au şi aceleaşi obiceiuri, câcl mai uşor s’ar potrivi obiceiurile Românilor ardeleni din tara austro-gară cu ale locuitori or din altă ţară, «România» de cât cu ale locuitori'or din ţara lor, ca ale Nemţilor, de la Viena. Locuitorii unei ţări n’au alt ce-va comun de cât că sunt datori a se supune aceloraşi legi.
La pag. II un model de stil: spune, ca lanţul cel mai Înalt de munţi, care desparte România de Austro Ungaria se numeşte Carpaţl, superlativ, relativ, cel mai înalt, ca cum ar fi o mulţime de lanţuri, care despart România de Anstro Ungaria şi acesta este cel mai înalt, când se ştie că e unul singur. La pag 13, spune că vama Bratocea e lângă Prrdeluş, când se şt e ca ea este spre nord de VâleDit de Munte, In sus de comuna Mânecii Ungureni.
La pag. 56 spune, că România Împreuna cu ţerile locuite de Români din jurul seh ah format Înainte Dacia, ştiut este Insă ca Dacia nu era aşa de întinsă. Ata o teorie veche istorică, care a căzut. Şi apoi putea descrie ţerile din jurul României locuite de Români şi supuse străinilor şi fără să mai pomenească de Dacia, mai cu seamâ când nu ştia.
Era treaba istoriei să lămurească ces-tia Dacie si a Dacilor.
In privinţa părţii a III, cred, că am vorbit destul încă d-i la început. Mai ob serv, că Germania fiind azi un Stat unitar nu mai era nevoe de a se ocupa de fostele ţâri. In loc de a încărca mintea copiilor cu aceste ţări se putea ocupa cu ce va mai important; la Africa lipseşte imperiul Congo; când descrie rasele descrie la pag. 22 trei, iar de desenat, desenează la pag. 21 cinci case; la relieful pământului Europei pag. 32 vorbeşte de şesul Lombardiei; iar de platoul Castiliei, care are şi el o importanţă relativ mare nu pomeneşte nimic că e munte, aşa că mai uşor ar crede un copil, că e vorba numai de vr’o pădure; la Brunn In locsăsrăte adevărata importanţă a lui, fabricele de postav, spune Dumai că I însemnat princomer-ţul ce-l face cu linuri; la pag. 49 vorbind de principatul Bulgariei şi de regatul Serbiei, nu spune unde sunt aşezate, d’asemenea tot la principatul Bulgarie) nu se vorbeşte nimic de Filipo-poli, de şi e un oraş destul de însemnat. In genere observ că pe când la unele State spune, unde’s aşezate, la altele nu spune şi pare că alternează Statele, Cărora le spune, situaţia, cu cele cărora nu le spune ; ceia ce Lee să iasă mal în evidenţă eroarea. La pag. 66 vorbind de religiunile din Asia enumera : Bra-manismal,Confucismul,Budismul,S n-toismul, Şamanismul, fără să le explice.
Astea neexplicate nu sunt nici o cunoştinţă nouă, ci numai Încărcarea minţii cu ce-va inutil.
Numărul greşelelor, lipsa de metoda cum trebue a Început să se simţă. Mulţi din institutori care la ’nceput In grabă n’ah cetit cartea cu atenţiune, n’«u a-plicat’o ca să-l vadă defectele, s’au înşelat oare-cum de forma reclamatoare a cărţii, de recomandaţiunea societaţel geografice, de acea a ministerului şi ah Introdus’o In clasa lor, acum încep a o înlătura din scoală, şi chiar d. Mihailescu, a cam văzut aceasta ; de oare ce partea întâia nici n’a mal tipărit’o, a lăsat ediţia din 1886 şi atâta tot. Reclama se duce şi fond mfbnd de loc a fost destul ca să se ducă reclam'), ca să se vază adevărata valoare a cărţii şi ca să fie Înlăturată.
Dumitru â'.Comsa
ŞTIRI MĂRUNTE
Juriul însărcinat cu examinarea pieselor de po“sie presentate la concursul tnusical din Paris ’şî-a dat verd etu săh Sâmbătă trecută; el a decis, ca «e nu se dae nimănui nici un premiu, dară a acordat d Iul Grar dmongiu, autonil poeme' «Noctes du Troubadour», o d plo-mă. E de remarcat un lucru, că de câtva timp concursurile dah nişte resultate cu totul mediocre.
— Velocipediştil parisianl îşi propun de a face o primire extraordinară celor
doi confraţi al lor australieni, cari vor sosi în curând la Paris, după ce vor traversa Europa jumătate. In acest moment, aceşti Întreprinzi bicicliştl, d-nil Burslon şi Stokes, sunt la Roma, şi vor fi după câte va zile la Paris. Se zice că ei fac 150 de chilometri pe zi.
ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI
DIX JUDEŢE
Un accident mortal. — In ziua de 3 Maih, locuitorul G. Capăţtnâ plecând din comuna Homoriciu cu căruţa sa, având patru cal la dtnsa, caii s’au speriat şi luând fuga mare fără se ’i mai poata ţine, ah dat peste călătorul Stan Chicoreanu din comuna Mânecih-Un-gurem care mergea pe şoseaua Valeni-Bratocea, care a rămas mort pe loc; iar cad abia ah fost opriţi prin sârirea mai multor oameni înaintea lor.
Ploaie torenţiala. — La 1 Maiu Marţi 1889 a fost o p oae potop, la St imba moşia d lui M. Sgrumaia din districtul Covurluiu. Salcia bisecularâ care era la şipote, ploaea e lust’o cu pământ cu tot pe sus, iar la Huleşti a căzut peatra aşa de teribil de răgeau v tele de teroare, că se cutremura pământul; ogoirele locuitorilor de la Strlmba, sunt spalate cu totul; oamenii sunt siliţi se le are de al doilea.
DIX STUEIXATATE
Devotta teruneasca. — In comuna Eusenh«im dm Torontal a fost o ievoita. Locuitorii rescumparaserâ de la tesaur nişte pământ, care era încă arendat. Condiţiuuea era, se respecte ţăranii această stare până la espirarea areDzif, iar arenda se o încaseze cemu-na. Deşi arendaşul George Mucsaiov un om fcarte neiubit In comuna, îşi platea regulat arenda, ţăranii se vorbiră se Intre cu puterea In posesiunea câmpului respectiv. Se duseră noaptea pe câmp, care era deja sămănat de Mucsaiov, 11 arară încă o data şi ’l sămănară cu sămânţa de primăvara Mucsaiov cu ajutorul autorităţilor fu pus tară In posesiunea locului, Pe când comisium-a cu 8 jandarmi era încă pe câmp, ţăranii se duseră înarmaţi cu bâte şi cu arme de foc, Împuşcat ă asupra genndarmilor şi ’î insultară. L-t ordinul idducătoru-lul lor, geandarmii deteră câte-va focuri In aer. Aceasta aţiţă mal tare pe ţărani care răniră prin Împuşcături pe doi gendarmi. Acum aceştia împuşcarâ In mulţime şi patru ţărani căzură morţi, ear şeapte furâ răniţi. S’a adus apo din Becicherecul mare armată. Dintre ţăranii răniţi ah murit trei.
ŞTIRI COMERCIALE
Operaţiunile comerciale ce ah urmat septamâna trecuta In piaţa Bârlad, ah fost contractate cu următoarele preţuri:
Grâu lib. 59 1/2, lei 9-10 50 hectol. Orz lib. 40, luj 3 60 —80 4 20 Ovăs iibr. 32-34 lei 3 hectol. 3 20 Popuşoi Iibr. 58 - 59, le» 5 60	»
» ciucaDtini, le 6 50 70 » Secară iod’sr. iibr. 40—42, lei 4 70 5 50 ht-ct.
Carne de vac* 70 bani kilo, cuşer80 » mascur 80 bani ki ogr.
» mielu 40. 50 - 60 b. k.
Pâine caii. I iu 25 bani kilogr.
»	»	11-a 20 bani	»
»	»	lila 15 »	»
In cursul acestei septămănî s’a fabricat 54 456 kilogr. pâine şi s’au tăiat 39 vite mar], deosebit 1515 miel.
INFORMATIUNI
Eri seară 45 deputaţi al grupului constituţional s’au adunat la d. I. Marghiloman acasa.
Întrunirea a ţinut de la orele 9 pâne la 12 ore.
La ordinea zilei au fo3t legile financiare, şi s’a luat hotărârea nestrămutata din partea întregului grup se nu intre în discuţiunea bugetului pâne când nu se vor fi votat cele trei mari reforme financiare propuse de guvernul trecut între care intră şi reforma bâncei naţionale.
Consiliul de miniştrii care s’a întrunit eri seară de la 9 pâne la 12 ore, a resolvat mal multe cestiuni curante şi mai multe referate fără mare importanţă.
Apo’consiliul de miniştri s’a ocupat puţin şi de discuţiunea bugetu-lui în Cameră.
D. procuror general Burada întovărăşit de d. procuror de secţie Paraşi hivescu au visitat eri penitenciarul Văcareşt*, aceasta dupe cererea expresă a d-luî piim-ministru.
D Procuror general îşi va face raportul azi pentru a’l înmâna primului ministru.
M. S. Regele a primit di a partea Regenţei Serbiei o scrisoare de felicitare drept răspuns la notificarea ce i s’a făcut do către Augustul nostru Suveran că Principele Fcrdinand, nepot al M. S. Regelui, a fost de-s-mnat, conform art. 83 al Consti-tuţiunei, ca moştenitor presumpliv al Coroanei, şi a primit titlul d>- Alteţă Regală, Principe al României.
D. Marinovitch, însărcinatul de afaoeri al Serbiei, a avut onoarea a
remite M. S. Regelui această scrisoare.
D. deputat Softa care a fost numărat de către reporterul ziarului Naţionalul printre acei cari au lipsit la Întrunirea guvernamentală, dar care sunt amici guvernului, spunea eri că dacă ast fel sunt făcute toate calculele partisanilor d-luî Gatargiu, atunci preşedintele consiliului se va pomeni cu un resultat la care nu se aşteaptă.
Ştirea dată de confraţii noştri de la l’Independanc6 Roumaine cum că nu vor fi prorogate Cameri'e, şi că imediat ce va trece termenul de 15 zile al cnnvocărei ele vor fi închise este a-devSraiă.
Cabinetul d-lui Lascar Catargiu a holărîl se nu mai prelungiască sesiunea Camerilor chiar dacă bugetele nu vor fi volute.
Monitorul oficial de azi publică decretul prin care d. Pencovici e însărcinat se gereze secretariatul general al ministerului de Interne rămas vacant prin demisiunea d lui Lupu Costai, he.
Şedinţa secretă de eri a Senatului a lost cu desăvârşire interesantă.
D. G. Mârzescu a susţinut că patru ani de a rândul cât a făcut opo-siţie d-luî 1. C. Brâtianu n’a putut pricepe la ce vor folosi fortificaţiile şi de acea tuna şi fulgera în contra creditelor propuse în această privinţă.
Azi însă a zis d. Mârzescu, faţă cu explicaţiile amănunţite care ni s’au dat, faţă cu teoriile eminamente convingătoare care s’au emis aci de către generalii specialişti în afaceri de forlificaţiuni nu pot de cât să mă închin şi să declar că azi votez creditul ce se cere.
D. Petre Grâdişteanu răspunzând d lui Mârzescu se miră cum tocmai azi el se declară pentru fortifi ca(ii şi cum tocmai azi nu strigă în contra creditului ce se propune. S’a schimbat boerul şi se schimbă lesne boeriî a zis d. Grâdişteanu. Apoi a susţinut că banii care sechel-tuesc pentru fortificaţiuni ar putea împlea alte goluri mult mai necesare.
După discursul d lui Grâdişteanu Senatul a trecut în secţiuni pentru a alege delegaţi.
Astă seară va avea loc în noul palat al Ateneului marea serată musi-calâ şi dramatică organis ită de d na Iulia Gocorescu, cu graţiosul concurs al mai multor diletanţi din societate şi artişti cunoscuţi. Serata promite de a fi din cele mai plăcute şi sala cu totul plină.
D E PE SI
Italia
Roma, 24 Maih.—«Riforma şi «Italie» ziare oficioase, desmint toate svonu-rile relative la încheierea la Berlin a unul tratat de alianţă italo german şi a unei convenţiunî militare.
Roma, 24 Maih. — Papa a ţinut un consistoriu. El a creat 7 cardinali dupe cum anunţase, şi a slăvit pe mal mulţi episcopi, toţi italieni.
Papa a deschis adunarea printr’o a-locuţiune In latiaeşte, In care protestă In contra Inălţărel unul monument lui Giordano Bruno, şi se felicită de atitudinea recente or congrese calo ice.
Francia
Paris, 24 Maih. — Camera deputaţilor.— D. Millerand, radical, întreabă pe ministrul justiţiei cum stă afacerea gramădirei arame .
Ministrul ju-tiţiel răspunde făcând expunerea situatiunel a?t fel cum re-suita din ancheta condusă actualmente de instrucţia judiciară în privinţa comptuarului de scont şi a societâţel metalelor. Ei zice că justiţia va urma cursul eî, fara compiesenţă pentru nimeni.
Paris, 24 Maih. — Erî s’ah înregistrat 85,000 intrări la exposiţie.
CUTIA CU SCRISORI
Domnului redactor al ziarului
„\utiuoea“.
Domnule Redactor,
Amicii mei ’ml fac cunoscut că deja a 2-a oară ziarul d-voastre mi-a făcut ouoarea să se ocupe de mine; şi, dacă anonimul iuformalor se bucură de atâl de mare încredere din partea d-voastre, în cât redac-ţiunea şi-a asomat toată respunderea di-famaţiuuilor inepte şi infame coprinse în acea înlormaţiune, d voastre îmi permit a vă de următoarele ilustraţiunl; rugân-du-vă, daca nu pentru convingerea d-v. de adevăr, cel pu(in pentru edificarea şi respectul cititorilor d voastre să le pu-bligaţî.
Mi se impută că fratele meh, băiat de 14 ani, lift al unei văduve de preot, fără mijloace de Intre(inere, care s’a deslipit de afecţiunea mamei sale şi s’a adăpostit sub protectiunea fratelui săh pentru a ’şl putea continua studiele tn liceul de,aci din Bu-
cureşti, este întreţinut In Seminar. D-le Redactor, vă declar că fratele meh trâeşte cu cheltuiala mea, iar din fondul Seminarului nu cheltueşte nici o bucată de pâine. Dacă această declaraţie a mea nu vă aj unge, vă rog să luaţi informaţii pe verl-ce cale vetî găsi de cuviinţă.
Cele-l’alte capete de acuzatiune, nici nu merită a fi relevate, căci e deja cunoscut câ tn tara noastră românească tot cel ce îşi face datoria cu scrupulositate, tot cel ce e sever cu sine şi cu alţii, mal dinainte e dat pradă infamilor şi netrebnicilor pe cari ’i atinge severitatea celui ce vrea să le impue legea. Modul administrărel mele poate să’l spună mal bine ca informatorul d-voastre, onor. corp profesoral al şcoalel.
Calific&tiunea limbagiulul meu fată cu elevii este o apreciase cu totul subiectivă, şi, după termenii delicat! de care se serveşte informatorul, poate să fie el judecat.
Ceea-ce a provocat însă eliminarea din Seminar a unul elev, o dovedeşte încheerea consiliului profesoral, vina lui e dovedita prin faptul că ministrul după vremi, a aprobat eliminarea sa. De ce trampă şi de ce calitate era numitul eliminat, o dovedesc registrele.
Aceasta aveam de răspuns, domnule redactor, şi vă mulţumesc prin anticipaţie de dreptatea ce ’mi veţi face pub!icându-l.
D. Uoroianu.
NB. Răspunsul acesta a fost trimis încă odată Marti la 9 Maih.
A T EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 13 Alaiu 1889
La ora 2 1/2 şedinţa se deschidesub preşedinta d-lui vice-preşedinte Mârzescu.
Presentl 86 senatori.
Se fac formalilăt le obicinuite.
Şed.nta se suspendă până ia venirea d-lui Mânu, ocupat în comitetul delegaţilor cu proiectul de fortificaţii.
Şedinţa se redeschide la orele 3 şi jumătate, sub preşedinta d-lul general Florescu.
Pe ban a ministeriala d. Păucescu.
D. Codrescu cere a se pune la ordinea zilei legea contra cumulului.
Se decide a se lua în desbatere această lege imediat dupe legea pensiunilor militare.
D. P. Gradisteanu reînoeşte interpelarea ce a mai adresat d-lul ministru de interne, privitor la administraţia din Mehedinţi.
La ordinea zilei, din cauza lipsei ministrului de resbel, peti ţi uni şi indigenate.
Se respinge cererea comunei T. Neamtu de a i se ceda izvoarele minerale de la O-glinzl, dupe propunerea d-iul ministru al domeniilor.
CAMERA
Şedinţa de la 13 Mată 1889
Şedinţa se deschide la orele 11/4 sub preşedinta d-iul Pache Protopopescu vicepreşedinte.
Respuud la apelul nominal 136 deputat!.
Să îndeplinesc formalităţile obicinuite.
D. Lascar Catargiu, Preşedinte al consiliului, citeşte mai multe mesage.
D. U. Boerescu de asemenea.
D. Xicolae Filipcscu depune pe biu-roul Camerei o propunere pentru acordarea unei pensii viajere de 700 lei pe lună soţiei repauzatul ii poet George Creteanu. Aceasta propunere e semnată şi de d. preşedinte al Camerei, Constantin Gradiş-teauu.
D. Dobrescu-Arges întreabă pe guvern ce idei are asupra stârel miserabile a comunelor rurale.
„ D. Lauriun depune la biuroh o propunere pentru acordarea unei pensii repau-zatului Carol guătescu, intendent al Oameni Iu timp de 24 de ani.
D. G. 1‘ttBu se miră cum de la ordinea zilei sunt bugetele. In şedinţa trecută nu s a dat citire ordinei zile de azi. D-sa cere ca Adunarea să treacă In secţii.
D. i*resedi.ite al Consiliului zice că toate aceste discuţii pierd timpul Camerei. U. Catargiu roaga Cimera să decidă ca Luul să ia tu discuţie bugetele.
D. G. l'aiadi reuşeşte se aibă cuvântul In mij ooul tumultului provocat de d. P. Protopopesou care umblă vecinie lateral, vorba d-lui Nucşoreanu. D. Paladi e întrerupt de «Rac&ciune» zis Popovici pe care oratorul îl execută şi’i arata în cuvinte e-nergice dispreţul cu care e privit de Camera întreaga. D-sa nu va respunde Iul Răcăciunedo oare-ce nu voieşte să se compromită puindu-se pe aceiaşi treaptă cu dânsul. Racăciune strigă ca un epileptic şi e pus la regulă de d. Georgescu de la Bazăh care era gata să ’l umfle şi de d. Fi-lipescu ale cărui cuvinte pun pe Popovici cu botul pe labe.
D. G. Vernescu caută cu un articol din regulament să scuze pe Pache.
D. 1‘. I*. Carp convine şi d-sa că ordinea zilei n’a fost fixată în şedinţa trecută. Procedeurile d-lul Pache sunt cam majori-zatoare.
D. Carp are de făcut o declaraţie In numele grupului Con-tilutiona! şi anume : Acest grup nu înţelege votarea bugetului tnaiute ca legile financiare să fie votate. Uu buget cu deficit nu va fi votat de grupul Constituţional. El va vota numai un buget equilibrat, dar nu un equilibru fantastic. «Daca In inte de bugete nu veţi regula sto ui, reforma monetara şi aceia a Băncii Nalionâle, noi nu vom vota buge-tel< », zice d. Carp. D-sa cere să se puie la ordinea zilei, tnaiute de bugete, legile financiare şi reforma monetară.
D. Al. Laliovui-i, ministru de Externe, zice că pentru a se vedea dacă bugetul e equilibrat, trebue să se decidă o zi pentru discuţia bugetelor. Despre deficitul diu buget nici actualul guvern nici cel imediat precedent, nici Camera actuală nu e vinovata, el a fost prezentat cu deficit de an) lntngi. Remediul ce’l a propus d. Carp, dea pune noi impozite, nu crede d. L» ho vâri, că va (1 bine văzut de Cameră. E cu neputinţă ca din aceste discuţii şi desDinârl între partide o tară să sufere şi să rămâie fără bugete. Dacă Camera n are încredere In acest guvern s’o spuie şi ao-
www.dacoromamca.ro
EPOCA — 14 MAIU
tualul guvern va face loc altuia care va cerca s6 mulţumească tara.
D. G. I'anu zice că guvernul trecut era un guvern de fapt şi acest actual se pune sub egida Iul. Trebuia să d»tl guvernului trecut sprijin până ce se votări bugetele şi tn urmă sft daţi asaltul general; pe când d-voaslrâ atl umblat cu şoşele şi cu moinele, cu porturi france şi alte comedii de asemenea natură. In această privinţă tot ca una fata mea, vorba d-lul Nicolae Io-nescu. Guvernul actual nu are drept să vorbească de sterilitatea desbaterilor parlamentare. Bugetele sunt o lege financiară care presupune o sumă de legi financiare. Bugetul Statului bazat pe neant nu e admisibil. Cum cerem votarea bugetelor când nu avem legile financiare votate. Prin urmare, Luni, să tncepem legea pentru unificarea impozitelor, pentru unificarea datoriilor de la Casa de consemnatiunl, modificarea tarifului autonom şi altele şi atunci să procedăm la discuţia generală a bugetelor. Bugetele fără aceste legi nu sunt posibile de votat.
La venituri se cunoaşte meritul unul gu-iar nu la cheltuell.
D. Lascar Catargiu zice că guvernul, după Constituţie are bugetele. Ceia-ce a vrut s6 facă guvernul a fost s§ nu se voteze bugetele In bloc ca sub colectivişti. De aceia am chemat pe d-nii deputat! să se sacrifice pentru 15 zile. Terminând d. L. Catargiu cere un vot prin care să se vază dacă Adunarea dă sad nu bugetele.
D. M. Kogalniceauu într un lung discurs, după ce a voiajat pe la banca ministerială, combate pe tot' ce afl atacat guvernul, şi In definitiv, cere ca Sâmbătă aceasta se fie a pens ocărilor, a celor ce ad petitil depuse şi pentru indigenate. Se cere Închiderea discuţiei.
D. Paladi vorbind contra închiderei discuţiei abundă în sensul d-lul Panu, cerând lntâiu votarea legilor financiare şl apoi a bugetelor.
Discuţia se închide.
D. Panu asupra punerii votului face o
Propunere a se lua în discuţie luni, legile nanciare.
Se pune la vot propunerea d-lul Panu cu bile şi cu apel nominal.
Rezultatul votului
Votanţi 152
Bile albe pentru	67
Bile negre contra	85
Adunarea a respins propunerea d-lul G. Panu.
După propunerea d-lul Al. Lahovari. Camera iea în discuţie creditul de 700,000 lei pentru a s» plăti nişte dispăgubiri Companiei de linie ferate Lemberg-Cerno-vitz-Iasi.
Se reia apoi discuţie modificarea taxelor comunale de la Focşani.
D. G. Panu c^re respingerea acestui proect de lege pentru ca comuna Focşani se vie cu un a tul mai cum se cade.
D. G. Apostoleauu zice că aceste taxe ad fost publicate în comuna Focşani, şi că nici un milostiv de punga contribuabililor nu s’a găsit să protesteze, precum nici un cetăţean pe care să’l li costat această sporire. In privinţa cărţilor de joc, comuna nu mal putea pune o altă taxă da oare-ce e deja monopol.
D. I. IVuesoreanu vorbeşte contra închiderei discuţiei şi conchide pentru respingerea acestor taxe din care unele sunt caraghioase cum sunt: că un cal duce mal multă povară de cât o căruţă şi caii particulari cu trăsurile particulare sunt scutit» de taxe cu toate că consuma pa vagele comunei, şi sunt impuse căruţele sărace care plătesc 25 de bani din capitalul lor.
D. IV. Voinov apără din nod aceste taxe zicând că nimeni din Focşani nu se plânge contra lor.
Discuţia se închide.
Articolul 1. se admite.—Art. 2 de asemenea.
Legea tn total se votează cu 90bile albe contra 8 bile negre, din 98 votautl.
La ora 4 1/2 şedinţa urmează.
Plaivaz.
SPORT
ALERGĂRILE DE MÂINE
Ziua III Duminica 14 Maiu Premiul Marş, Handicap, pentru cal aparţinând ofiţerilor români în reservâ
sad tn activitate, fara nici o alta conditiune de înscri re tn controale sad de servicid la front,—încalicatl de ofiţeri în reservâ sad în activitate.
Greutăţile se vor publica la 1 Maid ; câştigătorul unei alergări după publicarea greutăţilor ia 3 1/2 k. supragreutate. înscrierea 50 lei până la 27 Aprilie.
Opt cal înscrişi şi patru alergând, or premiul se va reduce pe jumătate.
Distanta 1500 metri.
Premiul 1. — lOOO lei si 50 0/0 din intrări.
Premiul II.—70 0/0 din intrări.
(Premiul se oferă de un membru al comitetului Curselor.)
Lt.-col. Vlădoianu Ckarbonnier, în v. 76 k. MaiorN. Baldovic Electru, 3 a. 67 k. Locotenent Arhip Sfărteaza, 4 a. 64 k. Câpit. S ătineanu Cometa, |4 a. 63 k. Căpitan P>>enaru Maludella, 4 a. 651/2 k. Sub-lt. A. Florescu, Magenta, 4 a. 63 k.
D. N. Mârescu, Ilubi, înv. 66 k.
Sub-lct. Olânescu, S'.ar, 5 a. 64 k.
*
Premiul Paşcani * pentru armăsari, epe şi juganl de la 3 ani în sus, născuţi şi crescuţi în România, sad importaţi tn anul naşlerel, înscrişi în Siud-Book.
Greutatea 3 a. 54 k., 4 a. 64 k., 5 a. 661/2 h., 6 a. 67 k.
Calul care în 1889, va fi câştigat o sumă de 2000 lei va lua 2 kil. supra-greutate şi pentru fie-care sumă de 1000 lei în sus, câte 11/2 kil. suplimentari.
Calul pus t i vânzare pentru 3000 lei primeşte 5 kil. descărcare-, pentru 1500 lei 7 1/2 k.
înscrierea 75 lei până la 27 Aprilie, declaraţia preţului de vânzare până la 11 Maid. Distanta 2500 metri.
Premiul I.—2000 Iei Premiul II.— 250 lei Al. şi M. Marghil. L teria, ţt500 4 a. 63 k.
N. Filipescu Pandur,3 a. 54 k.
»	LaG'>ndola[3000) 4a 57 f /2k.
L.-col.Vladoianu P.L.M 3000)5 a. 631/zk
N. Fleva	Ocean (3000) 3 a. 49 k.
*
* *
Premiul Teilor pentru armăsari şi epe de pur sânge de la 3 ani în sus, din or-ce ţară.
Greutate 3 ani 551/2 k. 4 ani, 66 k.,5 am 69 1/2 k., 6 ani şi mal sus 71 k.
C iii aparţinând proprietarilor streini nedomiciliati în România vor lua 3 kil. supra greutate.—Câştigătorul în 1889 al Premiului Jockey-Ctubului va lua5 kn. supra greutate ; al Premiului Q leen Mary sad al :>ocietatei de Incuragiare 2 1/2 kil.
Caii care vor fi alergat In 1889 în România fără a câştiga iad 2 1/2 k. descărcare; care alergând u’ad câştigat nici odată în România, 4 k. Supragreutâţile şi descărcările se vor socoti până la momentul alergârel.
înscrierea 7S lei până la 27 Aprilie. Distanta 3000 metri.
Premiul I.—2500 Iei Premiul II.— 200 lei
Al. Catargi Allein, 4 a. 66 k.
L.	-col.VladoianuP. L.M. 5 a. 69 1/2 k.
M.	Mârescu Volanl 3 a 60 1/2 k.
N.	Filipescu Cid Campeador 3a. 511/2 k. Al.şiM.Marghil.Cavalcadour 4 a. 68 1/2 k.
»	Sa Grâce 4 a. 62 k.
*
♦ *
Premiul Tribunelor pentru armăsari, epe şi juganl de la 3 ani în sus, din or-ce ţară şi or-ce provenintâ.
Învingătorul de râ «zare pentru 4000 lei. Greutate 3 a. 59 k.,4.a. 66 k. şi mal sus 5 a. 67 k.
Calul pus de vânzare pentru 3000 lei primesc 2 k., pentru 2000 lei 4 k., pentru 1000 lei 6 1/2 k.
Calul care n’a câştigat o alergare în 1889 ia 2 1/2 k. suplimentare descărcare.
Inviugălorul va fi pus în licitatiune publică în quartul de oră care urmează alergarea; prisosul peste preţul de aclama-ţiune va aparţine pre jumătate fondului curselor, pre jumătate calului sosit al douilea.
înscrierea 75 lei până la 11 Maid. Distanta 1600 metri.
Premiul I — 2000 lei
Gr. Cantacuzino Phalanga(1000)5a.56l/2k Căp. Poenaru Mandica (4000)4a. 62 k.
Lt. Osc. Calm M'iritanal/iOOO 4a.60k.
S.-Lt. Drossu Arfee;’S'«Ve(10OO)îuv.601/2 Al. Ca'argiu Didi )4000) 5 a. 63 k.
Al. şiM. Marghil. Dalipan (3000) în v.62 k.
«	«	«	Loteria (2000) 4 a. 601/2 k.
N. Filipescu	La Gondola (2000) 4 a. 58 k.
Premiul Regal, Steeple Chase pentru armăsari,e pe şi jugan', de la 4 am în sus, din or-ce tară sau or-ce provenintâ, aparţinând proprietarilor români sad străini domiciliaţi în România.
Greutate 4 ani 63 ani 70 1/2 k., 6 an! şi mal sus 72 k.
Gentlemenii şi oficeril români vor primi
5	k , descărcare.
Inscrieree 150 lei până la 22 Aprilie; cu înduoilâ intrare până la 11 Maid.
Distanta 3600 metri.
Premiul I lOOO lei/ oferit! de M. S. Premiul II 400 lei) Regele.
Al. Catargi	Didi 5 a. 69 k.
Al. şi M. Marghiloman Villeroy 4 a. 66 k.
M.	Marghiloman lane *) 5 a. 69 k.
•
• •
Premiul de consoîatie pentru armăsari şi epe de la 3 ani tn sus, de or-ce provenintâ şi din or-ce teară cari ad alergat tn România în 1889 fără a câştiga, până în momentul alergare!.
Greutate 3 a. 55 k., 4 a 66 k., 5 a. 69 k.,
6	a. şi mal sus 70 k.
Calul, care ca al douilea, va fi primit 500 lei, ia 1 î/2 kil. supragreutate. înscrierea 25 lei până la 4 Maid.
Distanta 2000 metri.
Premiul I. — lOOO Iei Premiul II. — 500 lei
Gr. Cantacuzino Phalanga 5 a. 67 1/2 k.
N.	Filipescu Pandour 3 a. 55 k.
«	Cid Campeador 3 a. 55 k.
«	La Gondola 4a.64 1/2k.
Al.şiM. Marghilom. Villeroy 4 a. (nu aleargă).
«	Sa Grâce 4 a. 641/2 k.
M. Mare°cu	Rubi în v. 70 k.
Ilergh. Nucet. Manchester 3 a. 55 k. Lt. Osc. Calm. Maritana 4 a .64 1/2 k.
Azi a fost Ia Camera un vot de mare însemnătate. Itesultatul, numai in favoarea guvernului nu se poate pune.
Au fost doue propuneri.
lina a d-lul Lascar Catargiu care a cerut ca Adunarea deputaţilor se inceapa l.uni discutiu-nea asupra bugetului.
Alta a d-lui t.heorglie Panu care a propus ca mai iutei se se inceapu cu discutiunc proectelor financiare ale fostului guvern.
La vot, aceasta din urma propunere a obţinui 67 de voturi pentru si 85 contra.
Au lipsit din grupul constituţional si acel al liberalilor disidenii mai mulţi domni deputat!, între care sunt d-ni l'ake lonescu, li. 8eulescu, Gr. Chrisenglil, I. Ita-dulescu, Luca Goilav, Hariton Goilav, Itcrevoescu, Eugene lo-nescu, si alţii al căror nume ne scapa.
X
D-nu Lascar Catargiu a oferit azi d-lui deputat Pariano prefectura judeţului Vlaşca.
D. Pariano n’a respuns încă daca primeşte sau nu acea prefectură.
X
D. minstru de rtsbel a luat o foarte buna decisiune.
S’a dispus ca bacalaureaţi se poată intra de-a dreptul ca elevi în şcoala miiitară.
X
Termenul acordat Comisiunei parlamentare de informaţiuni pentru cercetarea actelor guvernului Ion Brătianu expiră Marţi. Ni se spune că pene acum Comisiunea tot nu ’şi a terminat lucrările şi va mai cere o prelungire de câte va zile.
X
*). Jane, înscrisă după 22 Aprilie, a plătit în-douită Intrare.
Lupta de azi, sub titlul Dezertori scrie următoarele reoduri :
«De mult timp dd. Mdrzescu, Ţoni, Aslanşi Tocilescu, celjntăiu senator, cei ialţi deputaţi toţi aparţinbidgrupului d lui Dim. Brătianu, dădeau semnele cele mai vizibile ale unei voiajeri în spre d. Lascar Catargiu.»
«Astă zi acest voiaj este un (apt îndeplinit. Aceşti onorabili s'au de clarat sprijinitorii regimului conser va tor şi votează la Senat şi la Cameră cu partizanii cei mai înfocaţi al d Iul Lascar Catargiu.»
«Dezcrţiunea este complectă, iar trădarea faţă cu grupul D. Brătianu este revoltător de scandaloasă.»
x
Liberalii disidenţi erau se ţie eri seară o întrunire spre a hotărî in-tr’un mod definitiv atitudinea parlamentară a grupului.
întrunirea însă nu s’a putut ţine mai mult din causâ că mai mulţi partisani ai d-lui Dimitrie Brăteanu n’a putut veni, iar alţii n’au vrut se vie şi aceşîia Se ştie că sunt d-nii Mârzescu, Tocilescu, Ţoni, care as-tâ-zi sunt calificaţi de desertori de ziarele Naţiunea şi Lupta.
Cu toate acestea d. Dimitrie Brătianu a convocat pentru astă seară pe partisanii grupului seu la o altă întrunire în care se va lua o decisiune definitivă.
X
Mare ceartă între partisanii care au remas fideli şefului lor d. Dimitrie Brătianu şi între acei care pentru o promisiune oare care a d lui Lascar Catargiu au părăsit drapelul lor şi au trecut în altă tabăra. Se afirmă ca în cas când cei d’al doilea vor lipsi astâ-searâ de la intruşi la ipotesă când el ar câta să satisfacă nirea liberalilor, grupul disidenţi or i va exclude şi va merge înainte.
Ast fel s’a exprimat az1 d. Dimitrie Brătianu vorbind cu unul din fidelii sei.
X
Azi s’a propus în Cameră de către d. deputat N. Filipjscu un proiect de lege pentru acordarea unei pensiuni de 700 lei văduvei regretatului nostru poet G. Creţeariu.
Urgenţa acestei propuneri, iscălită de mai muiţ deputaţi printre care şi preşedintele Camerei, a fost admisă.
X
Naţiunea de eri seară vorbind de şedinţa Senatului publică notiţa următoare :
«Dintre d nil senatori prezenţi s'au revelat, ca apărători ai fortificaţiilor tocmai aceia cari trebuiau se le combată ; totuşi curentul în Senat pare mai mult în contra acordărei creditului».
D. Mârzescu care s’a simţit atins de aceste cuvinte ale Naţiunei a venit azi la Cameră şi apropiindu-se de d. Dimitrie Brătianu a zis : D le Bră-tiene eu nu primesc avertismente.
u
Azi la Cameră mare scandal provocat de individul Popovici Râcă-ciune. Acest onorabil a întrerupt pe d. Paladi care vorbea în cestiunea ordinei zilei, prin mai multe cuvinte obrasnioe.
D. drputat de Buzeu Georgescu ne mai putend răbda aceste obrâsnicii ale individului care prin impertinenţa sa a bravat întreaga Cameră,
s’a repezit şi Pa luat de guler zicen-du-i : Până când canalie o sa ne împediii să lucram ?
In acelaşi timp cuvintele de ; afară hoţule isbucneau din toate colţurile Gamelei.
Scandalul s’a calmat, Popovici fu-gând de acest tunet de huidueli.
X
Comisiunea de anchetă pentru cercetarea alegerei colegiului al treilea din Vaslui, pleacă astâ-searâ in a-ceastâ localitate.
Comisiunea sa va întoarce Luni în Capitală şi ’şi va presinta raportul ei.
X
După câte va zile d. Ion Ghica, ministru nostru plenipotenţiar pe lingă guvernul M. S. Reginei Enghterei va ti pus in disponibilitate.
De asemenea va fi pus în disponibilitate d-l Alexandri, ministrul nostru pe lingă Republica Franceză.
X
0 agenţia telegrafică se va fonda în Atena.
Această agenţie care va fi organi-nisată dupe modelul agenţiei româ-nedinBucureşti, va fi sucursalaaces-teia.
X
Comisiunea Dunăreană îşi va depune dupe 7 zile raportul ei.
X
SPORT
3Pr*on.ost,icu.r*ile noastre
Premiul Marş
Premiul Paşcani Premiul Teilor
Charbonnier-E-lectra P. L M.
Sa Grâce - Volant
Premiul Tribunelor Dalipan Adver-
saire
Premiul Regal Villeroy Premiul de Consolaţie Cid Campeador
Maritana
Jalnica soţie Elisabetha, fii Mihail, Constantin şi Alexandru fiica Elisa Radovici, fraţii Ştefan şi Dimitrie, sora Elena San Marin, îmoreună cu nepoţii, nepoate şi ginere Constantin Radovici au durerea d’a anunţa încetarea din viaţă a iubitului lor soţ, tată, frate şi socru.
MIIML \. H. PAMELLI
şi roagă pe toţi amicii şi cunoscuţii se bine voiască a asista la ceremonia fumbră care va avea loc Luni 15/27 Muu ora 2 p. m. la domiciliul defunctului str. Lucaci 17, de unde cortegiul va porni la cimitirul Şer-ban-Voda.
DE ÎNCHIRIAT
de la 2 3 aprilie 1 889
Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), doue-spre-zece o-dai, gaz, parqiiei, sobe de porcelan, apa.
A se adresa Str. Pitar-llosu 5. Aceasta casa e si de venzare. Venii anual 8000 iei.
Atragem atenţiunea lectorilor noştri asupra anunciuiui stabilimentului Jokey.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(47)
HECTOK MALOT
DREPJATE!
Partea II.
XVII
(Urmare)
—	Acum e momentul, zise Valerian.
Frate-seil nu’îopuse nici o resistenţă
privirea lui era rătăcită, trăsurile ară-taQ lipsa de cunoştint».
Atunci Valerian se duse la mama lui şi ’î spuse că Calixt se deşteptase, că ’î venise râd, şi că acum stătea în pat ca fără cunoştinţă.
—	De vreme ce d. Săniei a plecat, zise el, ai trebui se chemi pe d. Morche.
Credea că cuvintele lui vor avea e-fect; Insă se tnşălă.
După ce văzu pe fiul cel mal mare şi ’1 întrebă, nu trimise după d. Morche, cum spera Valerian, ci trimese un om cu o telegramă pentru Săniei, cu ordinul de a aştepta răspunsul.
Un ceas după aceea II primi:
«Trimete trăsura la trenul de 10 şi 50 minute.»
—	D. Săniei va veni, zise ea.
Calixt se deşteptă puţin din amorţirea lui şi preschimbă cu frate-seO o
privire de desperare.
XVIII
După sosirea lui Săniei, cele întâi veşti ce le avu Valerian de la Calixt îi fură aduse de mama lui, grozave pentru dânsul.
—	Pot se văd pe Calixt? strigă el când mama lui intră în bibliotecă, unde lucra cu Buscail.
—	Nu drăguţă.
—	Ce are?
—	Friguri, nişte friguri tari de un caracter nehotărit care pot fi contagioase; de acea d. Săniei a ordonat ca se nu comunicaţi.
—	Se nu ’l mai vădi Al mama, te rog !....
In acel moment Săniei întră în bibliotecă, trist şi serios.
—	Nu vrei se mă laşi se văd pe fraternei, zise Valerian, mergând spre dânsul.
Săniei nu ’I răspunse:
—	Adu braţul, zise el cu răceală.
li pipăi pulsul.
—	Arată limba.
Valeria se supuse din instinct.
—	Scoate haina şi geletca, zise Săniei.
După ce Valerian se desbrăcă, Săniei îl oscultă ; apoi suspină de mulţumire.
—	N’ai nimici
—	N’am avut nimic nici mal nainte.
—	Eri te al plîns că ţi-e răd.
Valerian uitase boala din ajun şi
scena pe care o jucase atât de bine.
—	Eri eram obosit.
—	Azi eşti numai tulburat.
—	Din causa boalei fratelui med; mama mi-a spus că nu mă laşi se mă duc la dânsul.
—	Nu se poate.
—	Dacă frate-med e bolnav, trebue se stad lângă dânsul; n’ai să ne despăr-ţeşti d ta.
Ele strigă mar mult de cât zise aceste cuvinte, cu o pornire nespusă.
Săniei, fără a ’i respunde, se întoarse spre Buscail:
—	Chiar de acum, d-ta şi cu elevul d tale se vă stabiliţi In seră.
De asupra serei era un apartament complect, compus dintr’o bucătărie, so-fr8gerie, odăi, care fusese locuit mai nainte de îngrijitorul castelului,şi unde Calixt stătuse cât durase scarlatina iui Valerian. La riadul seu acesta trebuia se fie 'nternat acolo po tot timpul boa-lei frate-std.
. — Ia cu d-ta cărţile care vă trebuesc, adause Săniei; căci câtva ţinea boala lui Calixt nu veţi întră în castel.
Vi se vor aduce rufele de care al ne-voe. Veţi avea sluji care ve vor sluji numai pe d-v. şi care vor pregăti bucate anume pentru d-v. şi pentru dânşiî.
La masă veţi bpa vin cu ap» de Saint-Galmier, şi vă veţi spala cu apă calda. In sfârşit Înţelegi că cea ce voesc e o isolare desăvârşita, nici o comunicaţie între castel şi d v.;voî da instrucţiuni anumite pentru aceasta.
Dacă s’ar fl putut te trimeteam se faci o călătorie cu elevul d tale; dar, fiind-câ nu trebue ca mama se aibă, pe
lângă grija pricinuita de boala fiului ei cel mai mare, şi aceea ce l-ar da lipsa celui mai mic, iad toate măsurile, chiar cele care ar putea se pară prea afară din Cale, spre a înlătura contagiunea.
—	Dar ce are frate-meu? zise Valerian.
—	Când voi fi sigur îţi voi spune.
—	Dacă nu eşti sigur de ce mă despărţi de dânsul?
Mama lui voi se Intervie, dar el să revoltă:
—	Nu ţinea partea d lui Sanie), strigă el; nu Ji destul de tare şi aşa? Nu ne părăsi, nu ne dispărţi. Vreau se îngrijesc pe frate-med; de m’oi îmbolnăvi şi ed, nu ’i nimica; om fi bolnavi împreună.
—	Dar e curată nebuniei zise d na Ranson desperată; oare frate-tăd ni s’a impotrivit aşa când a fost bolnav?
—	Ştiaţi că am scarlatina; pe când frate med nu să ştie ce are.
—	Daca fratele d tale are friguri tifoide nu se cere tot atât de mult se fie isolat? răspunse Săniei cu tărie, dar fără pornire.
Admit ca se doreşti a cunoaşte boala fratelui d-tale, şi ed tot aşa, mai cu seamă că sunt răspunzător de sănătatea lui; dar trebue se pricepi că boitele nu să presint tot-d'auna sub o form» simplă, care se răspundă unul nume din dicţionar; sunt unele nehotărlte, complicate, care se arată numai Încetul cu încetul, spre chinul doctorului.
Or-care ar fi boala fratelui d-tale, mi se pare că cere isolarea, şi nu voi calea datoria mea, care aci e indoitâ: de tată
şi de cap de familie. Ori pleci cu d. Buşeai), cum aş dori-o eu, ori te stabileşti In apartamentul de care fam vorbit cum vrea mânu d-lale. Alege.
Valerian privi lung la mama luî, şi privirea aceasta era atât de jalnică, In cât ea se simţi mişcată până In fundul inimel.
Apoi ridică capul, şi zise ca hotărîre:
— Voi locui in orangerie, cel puţin aşa voi şti.
Instalarea lui Valerian şi a profesorului seu In orangerie destăinui însemnătatea boale lui Calixt tuturor slujilor şi ast-fel Florentin află despre dânsa.
Prosimţirele şi prevederile sale nu ’l înşelaseră; întăiul act al damei ce aştepta de atâtea zile începuse.
Bietul copil era şefie ucis de Săniei, cum fusese ucişi Caffie şi d-na Damna »uvi le. Dreptatea, în care crezuse cu tărie, îşi urma mersul misterior, după nişte rrgule nestrămutate.
De şi, de la sosirea lui la Venetta, vietuise cu gândul şi fusese susţinut de speranţa ca la un moment dat moartea acestor copii II va da In mtnă pe Săniei, simţi o «moţiune adâncă îndată ce văzu moartea, nu numai atârnată asupra lor, dar gata chiar a’i lovi.
Tiebuia oare se lase să se îndrpli-neascâ aci astă crimă pe care el numai o ştia că este o crimă? Nu era dator din potrivă a se pune Intre el şi asasin?
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — U MAIli

Atelier pentru modalatiune de Încălzit central cal ori fer si ven tila tiune
FRANZ CARLY
BUCUREŞTI
STRADA SATURN, 23
(isvou)
Esecutare de construcţiune In fer, lucrări de lâcâtuşerie fină şi de bina, scări splendide de fier forgat, paratonere, etc. etc.
Masine de bucătărie în diferite mărimi şi Îmbrăcate cu plăci de porcelan Perărie pentru uşi şi ferestre, mănere de alama, bronz, nichelate şi argintate sad aurite până la calitatea cea mal fină.
MARE DEPOSIT DE DIFERITE MOSTRE
CAFEA SIROGATA REGALA
pentru prepararea cafelei obicinuite este cel mal perfect şi higienic aliment constatat de Laboratoriul chimic din Bucureşti.
CAFEAUA REGALA
dă cafelei obicinuite un gust delicios, un miros plăcut şi aduce o economie foarte însemnată de cafea.
FABRICA DE CAFEA REGALA WEINREEB & FEHR
---IA SI---
DepoQ în Bucureşti la d-nil Frid-man et Finkel, Hotel Transilvania, str. Gabroveni. De vânzare en detail la toate magazinele de coloniale.
MMiDEPOî DE IOTE AGRICOLE
1259
■ araswm
GQ
w
P5
O
£
O
H
OQ
>—I
w
CASA DK SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, în palatul Principele Dimiîrie Ghika Sir. Lipscani, in fada nost dadir Bancei National> (Dacia-Homdnia)
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ct schimb da monezi
Bucureşti
Cursul pe ziua de 13 Maiu 1888
Renta amortisabila Renta amortisabila ,	,, româna perpetua
i Obligaţiuni de stat [Conv.rar. „	Municipale
•v ...	Casei pens. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
6 %......................
7 %	„	„ urbano
c 8	„	„	„ w
6 %	,,	,, laşi
Acţiuni Banca Naţionala 3 % I.osuri aorbestl ca prime Dosuri cu prime Emis. 1888 I.osuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime ,, crucea roşie Ungara cu prime Losurl Basilica bombau „ Otomane cu prime, lm. cu prime Buc. [20 iei]
Aur contra argint san bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	ltaliane
„	Ruble Pârtie
Cursul este socotit tn aur
Cump	ViudP
98 3/4	î 97 1]4
91 V,	98 *
99 X	110 1/4
lulS	102
*8 1/2	o9
Iii	250
104 %	105
97	37 X
lOlk	1C5
102 P	102V4
94 3/4	95 1/4
82 V/	83
970	980
82	87
13 80	15
J3	38
12	-*7
27	*9
t9	22
70	75
42	45
	59%
212*	215
123'	125
100	100}4
99	100
287	270
ne I M PU I DI fiT De la sf Gheorghe Ut UILnlnl A I a. c. etagiul de sus poarta No. 54 str. Scaune, (unde locueşte d. N. Fiiipescu) conţinând mal multe camere, pod (grenier) spaţios, apă şi gazae-riform pretutindeni, grajd, şopron etc.
A se adresa la d. G. P. Ghica str. Dreapta No. 9 a.
CASA DE SCHIMB
162
Fondata in I

L0C0M0BILE
N! DE TREERST
& Uf îiea 8 Bl Ba Sau I I iPfc 1
DE LA 4 PANA LA 20 CAI PUTERE, DE LA RENUMITA FABRICA
I. NI. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 23
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Our*sul Bucureşti
13 Maiu 1889
WANTAGE-ENGLITERA
THE, CUIELE DE TRMISItNI ENGLEZEŞTI, VftTUdlS! POMPE DE FOC
DEPOSITULSI AGENŢIA GENERALA PENTRU ROMANIA LA
MORITZ APPEL
BUCUREŞTI, STRADA DOAMNEI 7 LANGA DIRECŢIA POSTELORSI TELEGRAFELOR
	Cumn.	Vend.
5 0/0 Renta amortisabila	96	3/4 97	1/4	96 3/4
5 0/0 Renta perpetua		97
6 0/0 Oblig, de Stat 0/0 Oblig, de 9t. drum de fer	99 1/2	100
7 0/0 Scris. func. rurale	104 1/4	104 3/4
5 0/0 Scris. func. rurale	57	97 1/4
T 0/0 Scris. func. urbane	104	104 3 4
d g/0 Scris func. urbane 5 OţO Scris. func. urbane	102	103
	94 3/4 95	
8 0/0 Urbane laşi	82 1 2 82 3u	
5 0/o împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	88 1(2 88 3|4	
	24b	250
împrumutul ou premie Acţiuni bancei nation.	50	55
	950	955
Acţiuni -Dacia-România.	250	255
a Naţionala	230	235
a Constructiuni	140	145
Argint contra aur	20	15
Fiorini austriaci Tendinţa fermă	214	215
1237
ISCHL
HOTEL ZUM GOLDENEN KREUZ
Situat în centrul oraşului şi In fata castelului regal. Priviliştea cea mal frumoasă pe munţi Cabinete de fumat, de citit. Biblioteca proprie. Sub personala direcţiune a proprietarului llans Sarsteiner.
MAGASIN DE LINGERIE LA GRASUL VIE NA
A LÂ VILLE DE VIENNA
vis-ă-vis de Lib. SoceeS
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru teftinatste el Bciidit&te amatoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne ai Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzazesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
ClorapideDamesiDomnide Fii d’Ecosse, de bumbao, de lâna si de matase.
Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. Dr, G. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restaurantul-!.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Catalocru nostru ilustrat si va fi trimis ori-oui va face cerere.
LA ORAŞUL VIENA
Calea Victoriei, Palatul «Dacia-România» vis-u-vis de Socec
nr IMPUI Dl ST Casele din strada Ut IN li ni mâl Scaunele No. 50, opt camere de stăpâni, camere de servitori, grajd, şopron, bucătărie şi douâ pivniţe-Â se adresa strada Icoana No. 10 Inginer Cepescu.
de la Aprilie 1891 moşia AlmâjiQ din DoijiO. A se adresa la Doamna Elena Con-dorato 48 Strada Scaunele.
DE ARENDAT
lt\tfttllWE VMATEUifc
4	ET D’INDUSTRIES
jSCIES-MECAKIBUTS. plis il» 50 Miltles
5	TOUIIS de tous systimeS f DESS1NS et Fonrnitor.'S ţ’ Deciiwage S Oatils J* tones ^arus.3 aiPL omfs o'HCNNrui Sie TARIF ALBUM. 200 oigesetpss iUOpr,
2 FRANCO CONTRE 65 CENTIMES j TXERSOT, 16, ruoMCmlIliers. PARIS
nil \rr|U71 njji casele din Calea Griviţa No. Illi ILllMllIll 70, compuse din şapte camere, trei bucătării, mal multe magazii, grădină în fundul curţi etc.
Doritorii se vor adresa la d. avocat Atliana
)sssBsnrr.«mmKitaBm& sa
COMPANIA GENERALA A CONDUCTELOR DE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 47—BIUROUL IN BUCUREŞTI, STR- BREZOIANU—No. 47.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE PA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
LUCRĂRI IN FER CU CIOCANI, ATELIERE DE CONSTRICŢIE
MOTORI HYDRA.ULICI, GÂZI, ROBINETE, SFREDELE DE FÂNTÂNI,
---GURI DE FOC----
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, X TJ B XJ R I cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
977
Sâ găsesc la
M A X FI CHE R GALATZI STRADA MARE, 29
fiind asortat tn tot-d’a-una cu 20 până la 30 Instrumente. Plata şi în câs-tiurl.închiriere de Pianine în toată tară. Preturi curente ilustrate franco dupS cerere.
PARIS
MESAGERIILE ROMANE
14, Rue d’Antin 14, (lâucjâ. Opera)
sub direcţiunea d-lui ltu/.ciatio expediloru brevetat al CURTEI REGALE SI MINISTERULUI DE RESBEL «L ROMÂNIEI
Se însărcinează cu or-ce Transport de mărfuri între Francia si România din preturi fixe si reduse începând de la fr. 12 până la fr. 35 suta de kilograme depinde de cantitatea şi felul mărfurilor saQ obiectelor de expediat.
Oficiu special pentru AMBALAGIU de mărfuri, mobile şi obiecte de artă.
Pimeşle în consignatiune spre vânzare tot felul de produse alimentare, vite, vînaturî, oue, paseri, brînzeturl, vinuri, legume uscate etc.
Avanseaza asupra valorel mărfurilor până la concurenţa de 75 O/O.
Corespondenta în limba Româna, Franceza şi Germana.
Reprezentanţa în Bucureşti
RECOMANDAM
LEGATO RIA DE CÂRTI
Mo PIM 3L
STRADA BISERICA IENEI NO. 10. CASA BISERICEI DINTR’0 ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce meran de Le-gatorie, Papetane, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
X
^ BALE
Strada Politiei, .\o. 4—6
Stabilimentul de băl este deschis tn toate zilele de la b dimineaţa până la 7 seara.
Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Yinerile de la 6 dimineaţa până la prânz.
Băile calde sunt in toate zilele ia dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea.
DE ARENDAT
No. 9, STRADA DECEBAL No .9.
987
De la 23 Aprilie curent moşia Tissâu din plasa Săraţii, districtul Bezefi, şi un parchet de pădure, parte de cherestea şi lemne de foc în apropiere de gara Buzeft 3 ore, şi de gara Mizil 2 şi i/2. Doritorii se vor adresa la d-ua Ana Melic, Strada Spătarului No. 10.	(1182)
STABILIMENTUL ,,J0CKEY”
«O, STRADA CLOPOTARII, OO
Sub-semnatul reînoeste comunicarea? ca, operatiele stabilimentului seu pentru:! Primiri de cal spre întreţinere (2 lei pe zi) Desfaceri venzărî în comision, de eaî tră-| suri,hamuri, etc. au dat cele mai satisfa-l catoare resultate celor ce s’au servit de| interventiunea stabilimentului seu.
In ori ce moment se gaseste de venzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc.
In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive.
Bucureşti, Martie 1889.	LANGOSY
OmBUB .....,	J .	....	.... . . .....V. ■ Ml
W} iVrifiniîT nn grajd, şoprn, !i Hllnllml şi odae de serv-lorl in strada Colţel No. (>0. A se a-dresa în curte.
Strada Politiei, 4
BASIN DE VARA
Deschis în toate zilele de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara. Intre 10 şi 12 ore a. m. basinul va fi reser-vat pentru dame.
In timpul rece basinul va fi încălzit.
Preţul unei băi 80 hani. Un abonament de 10 băl lei 6.

Se garantează de In parte.
Expeduirea se face prin calea ferată Comenzile se vor adresa la
!! MIRACOL!!
Din lapte dulce smântână se poate face în numai 5 minute, cel mai delicios şi nutritiv unt.
Aceasta nouă maşină, lucrata în mptal masiv şi solid de construcţiune elegantă, coi ta loco Bârlad
Capacitatea: 5lilr. IO iitr.ZOlitr. BO litr. 50111.
Preţul lei:	10,50 20 lei 40 lei 00 lei 114 lei
Inclusive termometru şi embalagiu. liditatea şi buna funcţionare pentru fie-care maşină
Tipocrrafl.» G. G. Savoiu
Tipărit cu cerneai» Ch (..orllieux-Cie Pari»
Li. PIORKOVSKY în Bârlad
Unicul deposit pentru toată ţara
O ir unt responsabil V.P.Gbeorghlr
www.dacoromanica.ro