ANUL IV No. 1046 A DOUA EDITIUNE SAMBATA 13 (25) MAIU 1889 NUMERUL BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLATESO TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bacnrenci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA RED ACŢIUNEA IVo. 3t—Platza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU NUMERUL (5 BANI NUMERUL ANUNCIURILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA AD* MINI8TRATIA ZIARULUI La Pari*: Agence Havan, Place de la Bourse, * AnunoiurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 let linia. LA PAHIS: se gâsestejurnalul culB cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-■nnin, No. S4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. DE Li CAMERA » --------------- ?0 HOŢIE COLECTIVISTA 1 IMIOECTELE DE LEGI CE SI A INSUSIT ACTUALUL GUVERN INT RUNIREA GUVERNAMENTALILOR ■ .-V_____________ DREPTATE! PARTEA EXTERIOARA DEPE SI Germania DE LAC Corpurile legiuitoare şi-au ţinut eri prima lor şedinţă. Camera însă nu va aborda probabil discuţiunea interpelaţiunelor şi cestiunelor importante ce sunt la ordinea zilei, înainte de Luni, zi când sunt fixate: interpelarea d-lui Tache Ionescu, adresată d-lui Vernescu, şi interpelarea d-lul Carp privitoare la organizarea administrativă. I In lipsa unor cestiuni mai consistente, Camera s’a ocupat erî cu afa-^ceri mărunte, care au dat loc la * câte-va incidente regretabile. Aşa am vezut cum prin fel de fel de matrapazlâcuri se ţine la uşea Gamerii, un deputat, d. Rosetti So-lescu, sub pretext d’a se face o anchetă asupra alegerii sale, anchetă care zilnic se amână sub fel de fel de pretexte. D. Ernest Sturdza, preşedintele comisiunei de anchetă, a vrut se explice pentru ce în timp de o lună şi jumătate, nu a putut merge la faţa locului. Insă un alt membru al aceleiaşi comisiuni, d. Nicorescu, a răspuns d-lui Sturdza, dovedind Camerii că toate spusele d-lui Sturdza sunt eronate, şi a citit chiar o depeşe a cărui conţinut era în contradicţie cu afir-maţiunile preşedintelui comisiunei de anchetă. O asemenea procedare ne pare incalificabilă şi nu putem de cât se protestăm in contra sistemului acesta de a se amâna validarea unui deputat, pentru a’l împedica de a vota, lăsând ast-fel un colegiu electoral fără representant în Parlament. Şedinţa de eri a Camerii s'a sfîrşit prin un alt incident şi mai regretabil. D. Pache Protopopescu, care la preşedenţia Camerii îşi face ocupa-ţiunea sa favorită din falşificarea voturilor deputaţilor şi din călcarea regulamentului, a vrut se hotărască ordinea zilei, pentru şedinţa de azi a Căjnerii, fără a admite ca Camera se discute această ordine de zi. Numai când ii s’a pus sub ochi textul regulamentului care zice lă murit că ordinea de zi se stabileşte de preşedinte în înţelegere cu Ca mera, d. Pache Protopopescu dân-du şi seamă că a fost prins în flagrant delict de călcare a unui text precis din regulament, a trebuit se acorde cuventul deputaţilor care vroiau se discute ordinea zilei, inse a amenat această discuţie pe azi fiind că Camera nu mai era în număr. Această procedare a d-lui Pache Protopopescu a dat loc la un incident violent şi la vii reclamaţiuni, şi este regretabil că asemenea mesnhine cestiuni, care ar putea lesne fi evitatele înăsprească pasiunile înainte d’a se aborda Gestiunile cele însemnate pe care Camera va avea se le re8olve. Berlin, 23 Maiu. •— Reluarea grevei In Westfalia ce v’am semnalat eri, ia un caracter serios Intre minerii şi trupa, mulţumită relei credinţe a patronilor care nu mal voesc se auză de Împăcare şi care nu mai acceptă compromisul propus de delegaţi. Adunarea minerilor de la Bochum reclamă integralmin-te execuţiunea procesuiul-verbal primitiv făcut la Berlin. Respunderea întreagă a sitnaţiunil cade pe patroni. O mare emoţiune domneşte In ţinut; totuşi ordinea n’a fost turburată. Lorena ia parte la mişcare. La Saar-bruck se samnalează 800 de grevişti. In Silezia situaţiunea nu s’a schimbat. Berlin, 23 Maiti. — «Deutscher Tag-blatt» s’a exclus din cabinetul de citire al Reichstagului şi reporterul seu par-lamentars'aexpulsatdin tribuna presei, pentru că a criticat pe preşedintele că n’a chemat la ordine pe întrerupătorii lui de Bismarck In şedinţa de Sâmbătă. Berlin, 23 Maiu.— La prânzul de gală ce s'a dat eri, împăratul Wilhelm a ridicat un toast în limba germană In o-noarea regelui Humbert. El a mulţumit regelui pentru visita sa şi a zis ca trupele germane sunt fericite ca au fost examinate de un militar ca regele Humbert. împăratul a adăogat ca păstrează amintirea măreţei reviste de la Roma. «Beau, a zis el, în sănătatea regelui şi a reginei Italiei, a vitejelor lor trupe precum şi peDtru amiciţia neschimbă-cioasă a casei Savoia a cărei deviza «Sempreavanti Savoia»,aduse unitatea Italiei. Trăiască regele Humbert 1» Regele respunse in italieneşte, mulţumind împăratului pentru simţimin-tele ce le-a exprimat. «Călătoria mea la Berlin, a adaogat el, e o datorie de recunoştinţă. Sunt sigur că când pronunţ aceste cuvinte din înălţimea acestui castel, sufletul Italiei e cu mine. Germania şi Italia, de când unitatea lor e un fapt săvârşit, aâ dat gagiii de pacea Europei. Soldaţii mei pe cari II lăudaţi împreună cu armata germană ale cărei strălucite divisiunl le am admirat, vor şti să’şi îndeplinească datoria. Beau în sănătatea celor două armate, a împăratului, a împărătesei şi pentru prosperitatea Imperiului». Berlin, 23 Maiu. — Grevele reîncep în toate punctele. La Dortmund, trupele care se pregă teau să intre în garnisoanele lor, au primit ordinul să remână. La Saarbuch, greviştii sunt în număr de 6000, şi nu e nici o speranţă de înţelegere între dânşii şi patroni. La Koenigshutte In Silesia, s’a întâmplat un trist eveniment. Nişte ofiţeri care aveau bilete de locuinţa se presintară la un negustror onorabil. Ivindu-se o discuţiune în privinţa a-dtpostirel cailor, ofiţerii insultară mo-jiceşte pe nevasta negustorului. Emo-ţiuoea ce’l pricinui această scena, pro vocă la această nenorocită o conges-tiune cerebrală,şi muri în timpul nopţet Escitarea greviştilor & fost mare, 40 dintr’ânşiî an fost arestaţi. Berlin, 23 Maiti. — Azi paradă la Potsdam. Timpul e foarte frumos. In toate gările care se afla pe drumul de la Berlin la Potsdam, populaţiunile a-dunate aclamă pe suverani. Oraşul e năvălit de streini si de locuitorii din localităţile vecine. Pe, cheiul garei, o companie de onoare, ofiţerii şi soldaţii sunt în costumele epocei Iul Frederic-cel-mare. Revista se face la Lusgarten. împărăteasa şi fii săi mal mari asistă ia a-ceastă revisU din balconul castelului După revistă, dejun la castelul din Polsdam. E probabil că Regele Umbert vapre lungi şederea sa aci până Duminecă. Astă seară, prânz la corniţele de Lau-ney, la ambasada Italiei. Principele Enric s’a întors la Kiel Mal mulţi deputaţi au invitat pe d. Crispi la un banchet ce voesc să’l dea în onoarea Iul. Ministrul italian a promis c& va merge daca timpul de care va dispune ÎI va permite. Primarul din Berlin, d. de Forken-beck, a fost invitat la concertul curţel. Pentru întâia oară se face o asemenea onoare municipalitate! care până acum n’a fost nici odatâ primită de curtea regală. Berlin, 23 Mafii. — Puţini deputaţi presenţi la şedinţa Reichstagului.* Sa votează câte-va articole din legea asupra asigurărilor uvriere. Austria Viena, 23 Mafii. — In privinţa întrevederii între regele Humbert şi împăratul Wiikelm, Neue Freie Presse, zice că spera că incidentele provocate de congresele catolice se vor şterge. Ziarul adaogă că Austria ia parte la serbătorile ce se fac actualmente la Berlin, pentru c» ele Însemnează întărirea triplei alianţe. Wiener Tagblatt crede că d. Crispi a venit la Berlin să ceară de la d. Bismarck mijlocul de & eşi din falşa situa-ţiune în care s’a băgat. E posibil, zice foaia liberală, ca d. de Bismarck se respunză ca regele Umbert In ziua sosire! sale: «Nou capisco». II’i' r »«Lt ...t , 0 HOŢIE COLECTIVISTA Sistem FţadLu IVIiliui Cu prilejul cerere! unul credit de 4,000 lei pentru Ministerul de râsbol, d. Al. La-hovari, Ministrul de externe, a destăinuit eri Camerei un foarte nostim gheşeft patriotic al fostului Ministru al Lucrărilor publice,Radu Mihal. La 1887, Ministerul lucrărilor publice a avut nefericita ideie pentru ţară, dar fericita ideie pentru d. Radu Mihal să cumpere douâ bacuri cu vapor pentru transportarea eventuala a trenurilor între Feteşti şi Cernavoda. Trebuie observat în treacăt că a-ceste bacuri nu se puteaQ tiansportape Dunăre pânâce nu sosea linia ferată la Dunărea cea mare. Ca sâ treacă prin urmare la Dunărea cea mare, trebuesc 18 kilometri peste Borcea şi peste toate bsltacurile ce sunt între Dunărea cea mare şi între Cer-novoda. Pentru această imensă lucrare, tre-bueasâ se facă tot de o dată şi podul peste Dunăre. Dacă sâ făcea podul, nu era trebuinţă de bacuri, şi dacă nu se făcea podul bacurile nu puteaO să ajungă la Borcea. Cu toate acestea, cu toate ca un copil eşit din şcoala ar fi priceput îndată aceste lucruri, totuşi s’a cheltuit aproape 800,000 lei pentru bacuri şi pilotine 1 Pentru 2 pilotine ce merg în portul Constanţa s'a cheltuit 372,000 lei, iar pentru bacurile care trebuea sâ transporte trenurile ce nu puteaQ sâ meargă până la Dunăre, s’a cheltuit 394,000 lei. SS nu credeţi însâ ci, după această frumoasă şi înţeleaptă cheltuială totul s’a isprăvit. Nul Aceste bacuri ne servind la nimic, se întrebuinţează acum spre a face transporturi de trupe. Ele costă mult, nu raportează a-proape nimic, şi de câţi va ani diferitele administraţii, diferitele ministere, le trec una la alia, ca sâ scape de cheltueala ce cere întreţinerea lor. AU fost date ministerului de resbel care a cheltuit cu ele 25,000 lei şi le-a trecut înapoi ministerului lucrărilor publice, cerăndu’l restituirea sumei în cestiune. Acum ministerul lucrărilor publice le trece la rândul sâu Direcţiunel Căilor ferate care reclamă şi dânsa o sumă de bani spre întreţinere* şi Corpurile legiuitoare vor fi în curând rugate sâ acorde un noii credit de 35,000 lei pentru acest sfîrşit. In resumat faimoasele bacuri, cu desăvârşire inutile, nu raporta de cât... deficiturl. Să nu uităm însă cestiunea cea mai impor-portantâ, cestiunea care pune moţ acestui gheşeft: Bacurile când aă sosii, au fosl respinse de trei comisiuni, dar Radu MihaiQ a găsit că tot sunt bune... mal ales pentru dîn-sul, şi le a primit 1 1’lîOEGTELE DE LEGI CE ’SI A INSUSIT ACTUALUL GUVERN Ministerul «lc resbel 1) . Proiectul de lege relativ la deschiderea unul credit extraordinar de lei 128.090, bani 40, pentru regularea princompturi a chel- I tuelilor de agiQ. 2) . Idem a unul credit suplimentar de lei 800,000 asupra cap. XV art. 63 al budgetului ministerului de resbel pe exerciţiul 1888/89 pentru plata transporturilor pe căile ferate şi diferite misii şi transporturi. 3) . Idem, a unul credit extraordinar de lei 220,000 necesar ia lucrările portului de iarnă de la Galaţi. 4) . Idem, relativ la modificarea codului de justiţie miliiară. 5) . Idem, relativ la acordarea unei pensiune d-lul Emanoil Scripski. 6) . Idem pentru acordarea unei pensiuni d-nel Maria Silny. 7) . Idem, d-uei Constanţa Niculescu. 8) . Idem, d-nel Maria Popovicl. 9) . Idem, d-nel Viola Constantinescu. 10) . Idem, d-nel Ana Romanescu. Ministerul afacerilor «străine 1) . Proiectul delpge relativ la aprobarea couvenţiunei cu Francia, pentru prolec-ţiuaea mărcilor de fabrică. 2) . Idem, la pensiunea «1-Iul I. Bălăceanu. 3) . Proiect de lege relativ la pensiunea d-nel Mavrogheni. 4) . Idem, la modificarea unor articole din legea organică a Ministerului afaceri- { lor străine. Ministerul linancelor 1) . Proiectul de lege prin care ministerul este autorizat a înscrie în budgetul datoriei publice anuitatea necesară pentru stingerea împrumutului contractat în 1875 de la Casa de depuneri pentru restaurarea teatrului naţional din capitală. 2) . Idem, prin care guvernul este autorizat a incasa la stat în cursul exerciţiului 1889-90, sumele provenite din vînzările de bunuri efectuate până la 31 Martie 1889. 3) . Idem, pentru înfiinţarea a 6 adjuncţi în serviciul comptabdităţel şi al casieriei centrale al casei de economie. 4) . Idem, pentru modificarea unor dispo-ziţiuni din legile de organizare ale serviciilor financiare. 5) . Idem, pentru modificarea unor dispo-ziţiunl din legea asupra monopolului chibriturilor şi cărţilor de joc. 6) . Idem, pentru deschiderea unul credit extraordinar de lei 381,850, bani 30 la budgetul datoriei publice pe exerciţiul 1888-89. 7) . Idem, relativ la modificarea unor dis-posiţiunl din legea de la 27 Martie 1885 asupra impozitului fonciar. 8) . Proiect de lege pentru modificarea art. 373 din tarifa generală a drepturilor de vamă. 9) . Idem, relativ la modificarea legel din 9 Aprilie 1888, în sensul că împrumutul ce urma a se contracta la casa de depuneri pentru răscumpărarea fabricel de pulbere de la Lăculeţl, să se acopere prin emisiune de rentă amortibilă 5 0/0. 10) . Idem, pentru modificarea cursului unora din monedele de aur străine. 11) . Idem relativ la deschiderea unul credit extraordinar de lei 4,304.403 bani 74 pentru achitarea tutulor creanţelor române neplătite din exerciţiile închise inclusiv 1887/88. 12) . Idem, prin care Ministerul de Fi-nance este autorizat să renunţe la beneficiul adjud caţiunei din ordonanţa Tribunalului FalciCi Nr. 267/87. 13) . Idem, pentru reducerea taxei prevăzută în tarifa generală a drepturilor de vamă la art. 146. 14) . Idem (votat de Senat) relativ la desfiinţarea taxei pusă asupra permisiunilor străine. 15) . Idem, relativ la transformarea sto-kulul Băncet Naţionale a României în monedă de aur, până la concurenţa sumei de lei 30,000.000. 16) . Idem, pentru modificarea lege! din 14 Aprilie 1867, relativ la înfiinţarea unul noii sistem monetar şi pentru fabricarea monetelor naţionale. 17) . Proiect de lege pentru modificarea unora din disposiţiunile legel din 11 A-priiie 1880, pentru înfiinţarea unei bănci descompt şi de circulaţiune. 18) . idem, relativ la regularea definitivă a bugetului exerciţiului 1879. Ministerul lucrărilor publice 1) . Autorizarea de a se întrebuinţa la construcfiunea bazinelor din B’âila şi Galaţi economiile ce vor rezulta din creditul de 17,156.852 lei acordat pentru docurl. 2) . Suspendarea taxelor de cheiagid şi balanţă din portul Galaţi. 3) . Creditul extraordinar de lei 4,034.403 pentru plata a diferite creanţe, Intre care şi datoria către căile ferate. (Menţinut şi de către Ministru de Finance). 4) . Creditul extraordinar de lei 4.490 plata către Ministerul de resbel pentru întreţinerea bacurilor. Ministerul J ustitiel 1) . Proiect de lege pentru un credit suplimentar de lei 766 bani 85, costul a o cantitate lemnece s’aQmal cumpărat pentru încălzirea localului Ministerului, curţilor şi judecătoriilor de ocoale. 2) . Idem, peutru un credit extraordinar de lei 1300 spre a se recompensa funcţionarii grefei tribunalului Brăila, însărcinaţi cu regularea arhivei în urma arderel localului acelui tribunal. Ministerul aa,rieiilturei, industriei, comerciuiui si domeniilor 1) . Proiectul de lege prin care Ministerul se autoriză se sporească şi se reducă personalul administraţiunel centrale, etc. 2) . Idem pentru modificarea art. 19 şi a tarifului din codul silvic, votat de Aduna rea Deputaţilor la 8 Decembre 1887 şi mo dificat de Senat In şedinţa de la 15 Aprilie 1889. I 3). Idem, relativ la prelungirea până la 1 Aprilie 1889 a exploatărel în regie a pădurilor Statului din Dobrogea, etc. 4) . Idem, pentru modificarea unor arti cole din legea pentru regulamentarea pro-prietăleî imobiliare din Dobrogea. 5) . Idem peutru bugetul Direcţiunel serviciului filoxeric pe anul 1889/90 depus în Cameră la 8 Decembre 1888. 6) . Idem, pentru legitimarea măsurilor luate de onor. Consiliu de miniştri prin jurnalul No. 3 din 11 Aprilie 1888, recti ficat prin cel cu No. 3 din 6 Iulie, relativ la legea pentru combaterea filoxerei. 7) . Idem, relativ la legitimarea creditu Iul de lei 48339, 50/100 pentru sporul de personal făcut în anul 1888—89 ia serviciul filoxeric. 8) Idem, pentru cumpărarea casei d-nel Maria Blaramberg situată în Bucureşti strada Academiei No. 11. 9) . Idem, pentru a se ceda comunei Ga-laf1 un loc de un hectar din moşia Bădă-lanul pentru clădirea abaloriulul. 10) . Idem, pentru schimbul cu primăria Bucureşll a locului, «fosta cazarmă a pom pierilor», cu locul de lângă şcoala veterinară. 111. Idem, pentru cedarea gratuită judeţului Iaşi a unul hectar teren din moşia Mînzăteştil FâifâeşU pentru construcţiu-nea unul spital rural. 12) Idem, pentru schimbarea unul loc al SLatulul, cu locuitorii din cătunul Salinele mari, judeţul Vtloea. I ÎNTRUNIREA guvernamentalilor Începutul întruni roi. — Discursul d-lul Al. LuhovHri.— Discursul <1 lui L. Catnrţiu.— Cuvântarea d-lui Apos-toleanu. — Cuven-larca d lorG.D. Teodorescu si G. Vernescu începutul intrunirei La orele 9 şi un sfert se deschide şedinţa. D. general Florescu, preşedintele Senatului, presideazâ. Sunt prezenţi 74 deputaţi şi vre-o 45 senatori. Dintre miniştri sunt faţă dd. Las-car Gatargiu, Al. Lshovari, General Mânu, Peucescu, şi Boerescu. Invizibil ui Gherassi lipseşte. D.Gunâ Vernescu a venit mai târziu pe la sfârşitul intrunirei. Reporterul Naţionalului ia note pentru gazeta partidului. D. general Florescu ocupând fotoliul presidenţial spune că deputaţii şi senatorii guvernamentali sunt convocaţi pentru astâ-seară spre a ho-târâ atitudinea parlamentară a partidului liberal-conservator. D. general sf&tueşte pe cel presenţi se se grăbească cu votarea bugetului, câci ţara aşteaptă că se se sfârşească o dată această stare de lucruri provisorie. D. general Florescu acordă apoi cuventul d-lui Al. Lahovari, ministru de externe şi ad-interim la lucrările publice. Discursul d-lui Al. Lahovari D sa aminteşte modul destrab&lat cu care au fost administrate finanţele ţerei de către colectivişti. N’au avut nici-o pudoare aceşti oameni, zice d sa, şi dacă astă zi suntem într’o stare cam grea, nu facem de cât se expiam păcatele şi ticăloşiile colectiviştilor. Nu noi am creat situaţiunea de astă-zi. Nu noi am făcut ca se fie a-tât de grea şi atât de spinoasă calea pe care păşim. De acea ni se impune astâ-zî se fim cât se poate de serioşi, cât se poate de cuminţi. Se votăm bugetele aşa cum ni se presintâ ele. Se fim toţi la un loc, gata se întâmpinăm toate obstacolele. Se nu ne arătăm slabi şi se dăm exemplul seriozităţei. Numai ast fel vom putea pune o stavila situaţiunei anormale de astă-zi. Prin urmare ve rog, spune d. Lahovari, se fim exacţi şi faţă la toate şedinţele Camerei, caprin indiferenţa noastră se nu pricinuim obstacole mersului regulat al Statului. După d. Lahovari pronunţă câte-va cuvinte d. Dimitriu, deputatul judeţului Vlaşca. Discursul d-lui Lascar Ca-targiu. Preşedintele consiliului de miniştri spune că în timpul guvernului de la 1871-1876 avea de sistem d’a consulta în tot-d’a-una pe deputaţi şi d’a se supune majoritâţei. Aşa voiu urma şi azi : guvernul e gata a retrage or ce proiect care n’ar fi agreat de majoritate. Aşa voiu face, continuă d. Lascar Catargiu, cu bugetul care a fost a-dânc studiat de comisia bugetară. Cu toate acestea admit modificările pe care va voi se le mai introducă Camera. Preşedintele consiliului cere însă ca se se cerceteze cu băgare de seamă bugetul, se fie deputaţii presenţi mereu la şedinţele Camerei şi se nu se lase a fi distraşi prin alte lucrări. D. Catargiu terminând cere că se se hotărască o zi pe septemână când se S3 desvolte interpelările. Cuvântarea d-lui Aposto-leanu D sa arată imposibilitatea de a se face ce va serios cu actuala oposiţie care, dupe d-sa, voeşte se paralis-ze toate lucrările serioase ale Parlamentului. Modul prin care actuala oposiţie voeşte se oprească lucrările Camerei sunt interpelările, zice d. Apos-toleanu. Prin urmare, zice d. Apostoleanu, e neapărată trebuinţa se fixăm o zi www.dacoromanica.ro â EPOCA — 13 MAIU pentru interpelări, sau mai bine se hotârlm că ele se vie dupe votarea bugetelor. Cuvântările d-lor G. D. Theo-dorescu si G. Vernescu D. Theodorescu, raportor general al bugetului, laudă lucrările comi-siunei bugetare şi arată apoi toate silinţele ce ’şi a dat ministrul de fi-nance spre a echilibra bugetul. D. Gună Vernescu spune următoarele : «Aţi vezut domnilor ce am păţit astă-zi In şedinţa Camerei? Nu mi s’a votat un credit de o mie de lei. Căutaţi se nu mi se mai întâmple acelaş lucru. Prin urmare ve rog se fim toţi la postul nostru». Dupe aceste cuvinte, se hotăreşte ca în locul vacant de cestor al Camerei se se aleagă d. deputat al Sucevei Mâcărescu. La orele 11 fără 10 minute, şedinţa se ridică. P. ECOURILE ZILEI Duminecă 14 Maiu la orele 8 1/2 seara, d. Gr. Tocilescu va ţine conferinţa sa despre Torni (Constanţa) In epoca greco-romană. —x— In editura nouei librării române de la Focşani a apărut o romanţă intitulată Elenei, cuvinte de Constantin I. Lupu, muzica de V. Lucio. INTEMPLARILE zilei DIN CAPITALA Atentat. — S’a condus la secţia 14 Costache Radu care a voit să Impuşce cu revolverul pe femeia Lina Iosif. Accident nenorocit. —La spitalul Colţea s’a transportat erl o femeie, Dumitra Vasilescu, care a fost călcată de o căruţă, aşa că i s’a rupt mâna stânga. DIN JUDEŢE Ploi torenţiale.—In ziua de 5 Maid curent, pe la orele 1—2 p. m. pe teritoriul comunei Odaia-Bursucani, plasa Târgu-Simila, judeţul Tutova, câzend o ploaie torenţială, a distrus tn mare parte recoltele, rupând drumurile şi tot ce ad întâmpinat apele în puternicul lor curent. Tot In acea zi pe la orele 3 p. m. căzând cu o furie ce rare ori se întâmplă o ploaie torenţială pe teritoriul comunei Bălăbăneşti din plasa Corodu, a rupt mal multe drumuri, a distrus podul din gura Balâbăneştilor şi toate podeţele, trecând apa peste ele şi inundând ca 15 fălci sunanâturâ de pâine albă, 16 falei popuşol şi păring şi 30 fălci fâneţ, afară de acestea, mal mulţi arbori au fost scoşi din rădăcini, iar un bob al văduvei Marghioala T. Balaban din acea comună a fost Înecat. Kevarsare. — Dunărea a debordat cu furie ca şi anul trecut. Insula Letea este acoperita cu apă. Locuitorii din insulă sunt amerinţaţl şi cu osebire vitele lor. DIN STREINATATE Inebunlt de bucurie. — Din Pola se scrie, că acolo un tînăr sub-locote-nent de marină, corniţele Frideric Mes-sey, a înebunit de bucurie. Iată cum i-a venit nebunia : El servea pe vasul «Don Juan d’Austria». Nu de mult a fost însă distins d’a fl numit în serviciul ducelui Ioan. Aceasta Ta făcut atât de fericit, în cât d’aci încolo nu s’a mal gândit de cât la fericirea lui, făcea cele mal înalte planuri şi visuri, în cât In cele din urmă îl apucase o adevărată grandomanie, îşi închipuia, că va ajunge mare de tot. Grandomania crescând, l’a înebunit cu desâvîrşire, în cât a trebuit să fie dus la Viena, la casa de sănătate. Buclucaş. — Vestitul Musa-Bey, şeful Kurzilor, care tiraniză multă vreme provincia, a fost prins şi condamnat. In ziua condamnărei, reuşi să scape din închisoare şi plecă la tribul Iul, punân-du-se în fruntea a 200 oameni. In urmă înconjură casa unul oare-care Ohan, care ’l denunţase autorităţilor turceşti, şi '1 trată într’un chip îngrozitor. Nemulţumit de aceasta, dădu foc satului şi foră pe o fată a cărui tutor era Ohan. Gâţl-va tineri voirâ să scape fata, dar fură masacraţi de oamenii lui Musa-Bey. Autorităţile turceşti alarmate organizară o adevărată expediţie pentru prinderea lui Musa-Bey. Colonia armeana din Constantinopol revoltată de răpirea fetei, a făcut o demonstraţie sgomotoasâ înaintea sublimei Porţi, cerând să se facă dreptate. ŞTIRI MĂRUNTE S’a lăţit ştirea zilele acestea, că generalul Boulanger ar fl greu bolnav. Ziarele boulangiste declară însă de scornită această ştire şi spun, că generalul e deplin sănătos, dovadă e, că el câte 3 şi 4 ore pe zi se preumblă călare. — Un architect al ministerului de culte a plecat în comuna Oancea din-preună cu d. inginer al judeţului spre a constata lucrările construcţiunel şcoalel din acea comună. Şcoala se construeşte cu fondul filantropului român din Basarabia, Stroescu. ŞTIRI COMERCIALE In comuna Oasele şi Băleni din jud. Covurlul boala febra aftoasă e pe o scară întinsă. In jud. Covurlul numai în comuna Slobozia-Conachi n’a fost între vite a-ceasta boală. Zilele acestea s’a declarat şi în circumscripţia acestei comuni. In plasa Prut-Horincea s’a îmbună-tăţitstarea boaleî febrei aftoasă. In plasa Şiret ea tot continuă încă. Comunica-ţiunea cu vitele în multe comune e ln-pedicată din pricina acestei boale. — Prâşitul porumbului în judeţul Covurlul după cum se arată timpul şi după mersul cel bun al recoltei va începe negreşit în unele din comune, săptămâna viitoare. IN FORMAŢIUNI întrunirea lit>eralilor-cLi-sidenti Deputaţii liberali-disidenţi au fost convocaţi eri seară la d. Dimitrie Brătianu acasă pentru a discuta atitudinea grupului. Au fost faţă la această întrunire vre-o 25 de deputaţi şi senatori. Printre personalităţile politice destul de însemnate erau faţă domnii G. Mârzescu şi Mih. Kogâlniceanu. Şedinţa s’a deschis la orele 9 fără 10 minute. D. Gheorghe Paladi combate cu multă energie ideia unirei cu partidul d-lui Lascar Catargiu. Nu ne va folosi nici noue, nici ideilor şi principiilor liberale, această unire, zice d. G. Paladi. Acela care va folosi va fi d. Lascar Catargiu care va trece sesiunea aceasta fără ca se paţă ceva. Dupe sesiune, cine ştie ce ne reservează şeful conservatorilor bătrâni ? D. Paladi sfârşeşte combătând din nou ideia unirei ca fatală pentru grupul liberalilor-disidenţi. D. G. Mârzescu îşi varsă mai întâiu focul în contra junimiştilor Apoi susţine teoria unirei,spunând că dacă d. Lascar Catargiu ar garanta că va respecta principiile liberale şi nu vr face nimic reacţionar, atunci unirea e în folosul grupului disidenţilor. Mal mulţi alţi liberali disidenţi au cuvântul şi mai toţi spun d-lui Dim. Brătianu că această unire nu e în folosul partidului liberalilor-disidenţi. D. Kogâlniceanu consiliază mode-raţiune şi prudenţă. Şedinţa se ridică la orele 111/4 hotârându-se ca astă seară se S9 de-ciză definitiv atitudinea parlamentară a grupului disidenţilor. — !OB— D. Senator Buşilă a fost însărci nat de d. ministru de interne se îm-parţă suma ce s’a dat incendiaţilor de la Iveşti. D. Blaramberg a plecat eri seara la Brăila. M. S. Regele a primit din partea M. S. Regelui Danemarcei o scrisoare de felicitare drept răspuns la notificarea ce ’I s’a făcut de către Augustul nostru Suveran că Principele Ferdinand, neput al M. S. Regelui, a fost desemnat, conform art. 83 al Constituţiuneî, ca Moştenitor presumptiv al Coroanei, şi a primit titlul de Alteţă Regală, Principe al Românie7. -®s- Ni se asigură că ziarul România ar conţine nişte atacuri la adresa noastră. Nu ne-a fost cu putinţă se controlăm acest svon, mai înteiu fiind-câ un exemplar al României e un lucru prea rar, ca se putem spera că vom avea norocul de a pune mâna pe o aşa preţioasă curiositate, şi apoi fiind-câ nu ne vine la socoteală se alergăm la parchet se aflăm numele slugilor d-lui Vernescu. —s«— Monitorul oficial publică azi regulamentul dorobanţilor. Portretul politic al d-lui Gună Vernescu : Ziarul francez Le Temps dând seamă despre situaţia politică a României, şi vorbind despre părerea ziarelor germane, zice între altele : «D. Lascar Catargiu are spre a’l susţine pe d.Vernescu, în contra căruia se îndrepteaza dese ori acusaţia că compromite guvernele din care face parte, prin unele procedări incorecte. D. Vernescu pare că a ţi început opera sa distrugătoare pe care a în-deplinlt'o în Cabinete de toate nuanţele — azi liberale, mâine conservatoare — şi acum la urmă, în ministerul Carp.» -esR- ^/Aflăm cu plăcere că d. George Saint-Georges î’şl va pune candidatura la colegiul înteiu de Senatori din Dorohoiu, loc rămas vacant prin numirea d lui Gr. Holban in postul de prefect al acestui judeţ. FOIŢA ZIARULUI *EPOCA» (46) HECTOIl MALOT DREPTATE! Partea II. XVII (Urmare) — Ce al? zise ea. —Sunt obosit, foarte obosit, şi se vede că tot de obosală a pierdut şi Ca-lixt pofta de mâncare: daca ’tnl dai voe mâ duc să mâ culc. — Dar al ce-va atunci, zise ea cu îngrijire. — Nu ml-e îndemână, dar de loc. — Dragă, vrei se vezi ce are? zise ea lui Săniei. Săniei îl pipăi pulsul, i se uită în ochî şi nu află nimic neobişnuit în starea lui. — N’are nimic, zise el. — Aşa cred şi eti; numai dacă dai voe, mamă, voi lua şi pe Calixt; până când voi adormi, el ml-a citi. — Aici te recunosc I — Poate nu I plăcut se ţi se citească când eşti în pat? Basmele sunt şi ele nostime, dar Calixt nu prea ştie multe. Ea nu putea se 88 Împotrivească; căci ea însăşi spunea poveşti copiilor săi când erad în pat; şi în seara cea, ne cutezând se părăsească pe barbată-sed, întâia oară nu ’şl îndeplinea rolul. EI eşirfi. — Ce ai? întrebă Calixt pe frate-sed când ajunseră în vestibul. — Cum 1 şi tu ai crezut că nu mă simt bine? Iacă ce vrea se zică se fii actor bun 1 Ca se te poţi culca m’am făcut bolnav. Atunci sfârşise de scoborlt scara. — Razemă-te pe mine, dar puţin, aşa ca se pară că mă susţiu, atât sunt de obosit. Când să văzu la dânsa în odaie Calixt care luptase până atunci din răsputeri, nu se mai reţinu: fiorii coprinseră şi începu a tremura cleţânind din dinţi. Valerian îl spuse se şadă, îl desbrăcă încetişor ca pe un copil, cu vorbe blîn-de ; apoi îl culcă, 11 învăli bine. Insă Calixt nu se încălzi nici putu să adoarmă; înghemuit sub plapoma lui, tremura mered. — Trebue se bel ce-va cald, zise Valerian. — Nu suna. — Nu ’ţi fie teama; voi aprinde lampa cu spirt şi voi Încălzi apă. — De-oî bea apă caldă, vărs. — Crezi că sunt prost se ’ţl dad nu-mul apă caldă cu zahăr} Frunzele de de portocal sunt bune când ţl-e greaţă. — Nu al frunze de portocal? — Mâ duc în grădină se caut; fii pe pace, n’o se mă vadă şi n’o se mă audă nimeni. După ce aprinse lampa cu spirt şi puse de asupra o tigăiţă de argint plină cu apă, eşi iute din casă In vîrful picioarelor. Peste puţin se întoarsă: — Nimeni nu m’a văzut: am adus frunzele: n’al teamă, nu m’am înşelat. Băutura se făcu repede şi el o gustă: — Mi-a fript limba, zise el dând ceaşca frate-sed, dar aşa trebue s’o bel ca se’ţl facă bine. Calixt sorbi tot conţinutul ceştel, d8 şi se frigea şi el. — Acum înveleşte-te de grabă. — Ce bine ştii să cauţi. — Vel vedea-o dacă vel fi Inadevăr bolnav. — Mi se pare că şi sunt. — Nu trebue să te gândeşti la asta; dormi mal cu rând şi nu mai vorbi. Calixt încetă de a tremura; căldura i reveni, şi adormi, însă somnul săd nu fu liniştit. Dacă Valerian ar fl putut face pe placul lui, ar fi rămas lângă frate-său; însă g\ndi că m ima lor va veni se vadă cum îi este lui Calixt, şi nu trebuia se găsească pe cel care trecuse de bolnav pâzând pe cei sănătos. Se puse dar în pat cu gândul de a nu dormi, ast-fel ca s'o poală opri când va veni şi să nu o lase se între în odaia lui Calixt, ca se nu’l deştepte nici se '1 vadă. De obiceid adormea îndată cum punea capul pe pernă ; dar n’avu nevoe de sforţare spre a sta deştept; îngrijirea ’I da friguri. Ce erau se facă dacă Calixt era în adevăr bolnav, cum părea se fie? D E PESI Austro-Ungaria Viena, 23 Maid. — Azi a avut loc i-naugurarea monumentului ridicat în memoria poetului austriac Grillparzer în presenţa ministrului instrucţiune! publice şi a notabilităţilor artistice şi literare ale oraşului. Viena, 23 Maid. — Trenul care aducea Wiesbaden pe Impărrteasa, pe arhiducesa Valeria şi pe arhiducele Franţ-Salvator a deraiat aproape de Franc-fort pe Main. Numai cele trei vagoane din urmă ad ieşit din şine. Afară de un lacheu, nimeni n'a fost rănit. Viena, 23 Maid. — Die Presse, jurnal oficios, comentează situaţia politică din România. Ea critică cabinetul Catargi şi prevede căderea sa apropiată, şi crede a şti că In cas de disolvarea Ca-merilor, alegerile se vor face de către un cabinet Carp sad de către un cabinet Brătianu. Praga, 23 Maid. — La ameazâ, vizitii tramvaiuriler s’au pus în grevă, circulaţiunea trăsurilor e întreruptă. Nu se semnalează nici o desordine. Compania a oferit o sporire de sala-rid, dar din cele mal minime, iar vizitii ad refusat’o. Agram, 23 Maiu. — Se anunţă apropiata formare a unul comitet însărcinat să organiseze o mare serbare care ar avea loc la 26 Iunie, ziua aniversărel bătăliei de la Kossovo. Mal multe notabilităţi croate vor merge zilele acestea la Kruşevatz şi la Zică pentru a duce sârbilor expresiunea simpatiilor frăţeşti ale croaţilor. Budapesta, 23 Maid.—Aflăm din sorginte oficioasă că ţinta călătoriei la Constantinopol a d-lui Burian, agent diplomatic al Austro Ungariei la Sofia, constă tn a da cancelarului monarhiei pe lângă Sultanul, baronul Calice, in-formaţ uni asupra situaţiunil din Bulgaria şi a diferitelor curente politice ce se manifestează acolo. Rusia Petersburg, 23 Maid.—«Novoie Vre-mia» blamează cu asprime ultimul discurs al d-luî Bismarck cu ocasia alusiu-nilor sale la un rezboiu apropiat şi la veleităţile turburătoare pe care cancelarul le atribue Franciel. Francia se pregăteşte a respinge, iar nu a provoca o agresiune. Situaţiunen politică actuală e aşa de favorabilă Franciel şi Rusiei, în cât aceste două puteri nu simt nici o trebuinţă de a întreprinde un răsboî. Singura putere capabilă se dorească un conflict e acea care ar voi se dicteze legile saleîntregeî Europe, fără a se teme de a întâmpina resistenţă la Paris şi la Petersburg. Petersburg, 23 Maiu. — Şahul a făcut Intrarea sa la Petersburg alăturea de împăratul Intr’o caleşă măreaţă urmată de echipagiile Curţii, marilor duci şi ale funcţionarilor. Drumul de la gară până la palatul Ermitagiulul, prinpers-pectiva Newsky, a fost superb. Perspectiva era pavoasatâ şi împodobită cu drapele care la razele soarelui făceau un efect strălucitor. O mulţime imensă a-clama pe suveranii. Azi prânz de gală la palatul de iarnă. Mâine şi poimâne, spectacole de gală în onoarea Şahului, care va pleca Dumineca. En.gliter'a Londra, 23 Maid. — Se anunţă din Petersburg ziarului «Daily News» că Rusia va crea un vast port militar şi comercial la Windau în Curlanda, a cărui radă n’a fost nici o dată închisă de ghieţurî. Cartierul general al flotei va fi mutat la Windau. Acelaşi ziar anunţă că Ţarul trăeşte foarte retras în palatul sed de la Gacina din causa comploturilor nihiliste. Principele Muntenegrulul şi fiul sed ad fost primiţi la Gacina de către Ţarul şi Ţarina. întrevederea a fost foarte cordială. Spania Madrid, 23 Maid. —Camera a respins ieri cu 227 voturi contra 64 o moţiune a oposiţiel care cere să se impună o suprataxă a drepturilor de vamă asupra grâului şi fâinel ce vin din străinătate. Madrid, 23 Maid. — Consiliul miniştrilor a ţinut ieri seară o întrunire importantă dar n'a transpirat nimic din cea ce s’a petrecut. Circulă ştirea că d. Martos, preşedintele Cortezilor, refusă să-şî dea demisia anunţată. Francia Paris, 24 Maiu.— Principesa Clemen-tina va pleca din Paris In timpul dimi-neţel pentru a merge la Londra cu ducele şi ducesa de Montpensier. Paris, 24 Maid. — După o depeşă ce a primit o Figero din Roma preliminările unui nod tratat italo-german, la care Austria nu ia parte, ar fi fost semnate ieri la Berlin. Se vorbeşte de asemenea de logodirea principelui de Neapole cu principesa Margareta, sora împăratului Wil-helm. TEATRE-CONCERTE Celebrul artist M. Millo va da o reprezentaţie extra-ordinară mâine Sâmbătă 13 Maid la Teatrul Dacia. Se va juca : Urdu Belea, comedie cu cântece în 3 acte de d. M. Millo, tn care d-sa va ţinea rolul lui Pipirig. * • Amintim că astâ-zî 12 Maid se va da, în noul palat al Ateneului, un concert de către d-şoara Lucreţia Ştefânescu. • • * Sâmbătă 13 Maid, tot în noul palat al Ateneului, va fi o serată musicală şi dramatică organisată de d-na Julia Cocorescu cu graţiosul concurs al d-neJor Catrina Florescu şi LuisaBruzzesi şi a d-lor Grant, A. Florescu, Davila, Delin, R. Florescu, Di-mitrescu, Popescu şi Narice. A T EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la ÎBMaiii 1889 Şedinţa se deschide la orele 11/4 sub preşedinţia d-lul Pake Protopopescu vice-pre-şedinle. Răspund la apelul nominal 144 d-nl deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile obicinuite. D. Vice-presedinte invită Camera să treacă în secţiuni spre a studia mal multe proecte de legi. D. Guna Vernescu depune la biurod mal multe proecte de legi. D. C. C. Dobrescu anunţă o interpelare ministrului instrucţiei publice şi cultelor. D. Petre Cernatescu desvoltă o interpelare a sa prin care zice că s’a suprimat lefurile pentru şcoalele rurale, plătite de comună. D. Lascar Catargiu răspunde îndată zicând că a dat ordin să se restabilească acele lefuri. D. C. C. Dobrescu zice că respunsul d-lul prim-mmislru n’a mulţumit pe d. Cernătescu şi nici că poate mulţumi pe cine-va. D-sa cere ca guvernul se sprijine ceia ce a făcut comisia bugetară,adică unificarea lefurilor profesorilor, să se facă câte 90 de lei pe lună. D. Lascar Catargiu zice că regulat e pentru a se intra în lege, ca să se facă un proect de lege în două linii,şi d-sa e gata se aplice acea lege. D. Gk. Apostoleanu zice că comisia Cum ar Impedeca pe tatăl lor vitreg de al căuta? Toate chestiunile pe care Ie desbătuse între dânşii în cele din urmă timpuri i veneau din nod în minte, mal ameninţătoare, mal neîmpăcate, şi era singur ca se le resolve. Veni ceasul când mama lor se ducea în odaea ei; el trase;cu urechea, şi peste puţin auzi că punea mâna pe clanţa uşei. Hotărlse că ’I va vorbi şi n’o va lăsa se Intre la Calixt; când deschise uşa, el se făcu că se deşteaptă: — Tu eşti mama? zise el încet. — Cum te simţi? — Foarte bine. Eram obosit: somnul m’a lecuit. Nu deştepta pe Calixt, căci doarme dus. Ea stătu la gând puţin; dar nu era îngrijită de Calixt; de vreme ce dormea mai biue era se nu ’l deştepte. Eşi, ear Valerian, scoborându-se din pat, întră cu picioarele goale în odaia fratelui sed, care dormea înainte, respirând tare; atunci se culcă şi adormi. Insă când se făcu ziuă fu deşteptat da gemete năbuşite, şi alergând lângă frate-sed 11 găsi svlrcolindu-se pe patul sed In desordiDe. — Am sâ’ţi dad o ceaşcă de apă cu frunze de portocal, ca eri; ţ’a făcut mult bine. Dar asta dată nu mal produse acelaş efect; ea mări şi mal mult căldura ce-o avea Calixt. Valerian speriat nu ştia ce se facă. Insfârşit frate-sed se linişti şi Încetă de a se plînge. — Acuma trebue, zise Valerian, ca mama se te creadă destul de bine pentru ca d. Săniei se poată pleca fără a te vedea: el n’o se se întoarcă disearâ, şi vom avea ast-fel timp de ajuns ; am se pun* lucrul la cale, fii sigur. Dacă după plecarea sa te vel simţi mal râd, mama va tri mete după d.Morche, care va veni negreşit; şi dacă te va căuta d. Morche odată cu d. Săniei, înţelegi ce o se fie. Am planul med, n’al grijă 1 In neputinţă de a discuta acest plan, Calixt se mulţumi de a zice: — Nu fă prostii. — Fii pe pace. Se Îmbrăcă şi, în momentul când Săniei trebuia se iasă din apartamentul sed, îl pîndica se ’l întâlnească în treacăt. — Te-al şi sculat? zise Săniei. Mă duceam la voi se te văd. Te afli bine? — Foarte bine; mulţemesc. — Dar fratele d-tale? — Doarme încă. Valerian se întoarse vesel In odaia frateluîs ed. — Am scapat! A plecat. Dar bucuria lui ţinu puţin : Calixt voi se se scoale, însă să simţi prea slab, şi fu nevoit se ’l puie iar în pat tremurlud. / Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 13 MAIU 3 bugetari a intrat tn lege unificând lefurile cum zicea d. G. C. Dobrescu. D-sa crede câ Adunarea va vota aceastâ lucrare a comisiei bugetare. Discuţia se închide. D. G. Vcmckcu cere ca raportorii diferitelor proecte de lege care sunt strîns Jegate cu bugetele se depuerapoartele lor. D. D. K. Koselti interpelează pe d. ministru de Interne în privinţa votului dat de Gonsil. comunal al Capitalei care interzice vânzarea ziarelor prin ganguri din cauză de higienâ. D. 1. Mlclescu interpelează pe d. ministru de Interne asupra telegramei publicată în «Lupta» prin care se denunţă câ un cetăţean mare a fost bătut ziua na-miaza mare de d. Ienacovicl telegrafist. D. Nucsoranu dupe multă osteneală d’a fi ascultat de Cameră zice că se uneşte cu d. Miclescu,că judeţele nu trebue se fie date pe mâinele cutarel sau cutărel familii din localităţi.Eminentul oratoramin-teşte d-lul Pake Protopopescu că în timpul opoziţiel-unite, d-sa era tot d’a-una Lateral. D-sa vine la concluzie, în mijlocul hohotelor Adunârel, zice că vrea se conchidă pentru a nu fi acuzat că nu ştie de unde a început şi unde a sfîrşit. Conclusia d-sale este ca se nu se silească guvernul se numească într’o noapte prefecţi. D. I. Mieleseu, anunţă încă o interpelare d-lul ministru de finanţe prin care întreabă pentru ce a dat afară pe directorul Creditului Agricol din Botoşani. D. G. Vernescu, răspunde că acel director n’a avut garanţia depusă şi cerută de lege. Incidentul e închis. D. Itadu Stanian pentru a nu ştia câ-tea oara are deosebita onoare (?) a depune la biuroG două protesturl aTeleormaneni-lor şi Romanentlor în contra dărel în judecată a iul Ion Brătianu. (Mare ilaritate, murmure). D. HI» Cogalniceanu zice că nu trebue ca sabia lui Damocles să stea suspendată atâta vreme asupra capului lui Ion Brâ-tianu şi cere ca comisiunea de informaţii să dea raportul mal curând pentru ca să se vadă adevărul D. Al. Enacovici, zice câ Comisia nu doarme dar câ lucrările sunt foarte grele şi cere ca Adunarea să’i dea timpul trebuincios. D. M, Cogâlniceanu, impută d-luîEna-covicl cumulul de funcţii şi de însărcinări ce a luat, d-sa nu trebuia să priimească să fie membru în comisiunea de informaţii. D. Titu Maiorescu, adresează o interpelare d-iul ministru de interne asupra inconvenientului parlamentar d’a se lăsa atâtea prefecturi vacante în timpul de faţă. D. Lascar Catargiu, va răspunde peste 3 zile. D. lonNadejde,adresează 3 interpelări. D. Al. Marghiloman, roagă pe d. preşedinte a spune dacă se va mal deschide şedinţa azi safi nu. D. Pake-Protopopescu, răspunde că Adunarea va trece acum în secţiuni, iar la 4 ore şedinţa se va redeschide. La orele 2 1/2 Adunarea trece în secţii. Şedinţa se redeschide la orele 4. Se procede la votarea sumei de 1300 lei pentru recompensa acordată grefierilor trib. de Brăila, vot care erl rămăsese nul. Rezultatul votului Votanţi 100 Bile albe pentru 94 Bile negre contra 6 Să ia în consideraţie proiectul de lege prin care se acordă ministerului de Interne un credit de 5000 lei pentru cheltuel! de înmormântare areposatulul Nicu Catargiu. Creditul se votează cu 90 bile albe, contra 4 bile negre din 94 votanţi. D. Lauriau dă citire unul proiect de lege pentru acordarea unul credit de 48 de mii lei pentru serviciul filoxeric. Să ia creditul în consideraţie, r D. G. Paladi cere explicaţii asupra a-cestul serviciQ filoxeric care a devenit o adevărată filoxeră pentru buget. D. Gr. Paucescu, ministru al domeniilor explică d-lui Paladi şi Camerei că această sumă de 48,000 lei nu e un credit noQ ce se cere Camerei, ci un credit pentru cheltuell făcute deja de înainte. După o mică discuţie între d-nil M. Co-Cogălniceanu şi Gr. Păucescu, se cere închiderea discuţiei. D. Radu Stanian are cuvîntnl contra închiderel şi face, cu ocazia unei întreruperi a lui Recaciune zis Popovici, o profesie de credinţă colectivistă, zicând câ şi pe dric va fi cu d. Ion Brătianu. Discuţiunea se închide. Creditul se votează cu 75 bile albe, contra 18 bile negre din 93 votanţi. La ora 5 şedinţa urmează. Plaivaz. SENATUL Şedinţa de la 12 Maiu 1889 Senatul n’a ţinut azi şedinţă publică. De la ora 1 până la 4 1/2 p. m. s’a ţinut o şedinţă secratâ în care d. general Mânu a dat maturului corp lămuririle relative la creditul pentru fortificaţii. Mal mulţi d-nl senatori afi luat apoi cuvântul. D. Mârzescu a susţinut creditul de 15 milioane pe motivul câ toţi generalii cel mal culţi s'afi pronunţat pentru. Prinţul Sturza şi d. Petre Gradi-steanu afi combătut creditul. La orele 4 1/2 şedinţa secretă s’a ridicat şi senatorii afi trecut în secţii. Secţiunile Camerii au discutat şi aprobat azi proiectul convenţiunei cu Franţa, pentru mărcile de fa brică. X Aflăm că graţie stăruinţei domnului Colonel Itoznovanu, comisiunea de anchetă însărcinată cu cercetarea alegerii colegiului al li lea de lloman, va pleca chiar mâine la faţa locului spre a’şi face ancheta X Azi în mai multe secţiuni ale Camerii s’a cerut ca înainta d’a se pro cede la ori ce lucrare, să se ia în cercetare moţiunea de blam în contra d-lui Vernescu, moţiune presin tată încă din nainte de închiderea corpurilor legiuitoare. Această moţiune a dat loc în mai multe secţiuni la vii discuţiuni. La secţiunea Vl-a unii deputaţi propunând schimbarea ordinei zilei şi luarea în desbatere a moţiunei de blam în contra d-lui Vernescu, propunerea s’a primit cu 14 voturi contra 9. De şi d. preşedinte al consiliului a lut parte la vot, s’a ales delegat d. Pallade care este pentru moţiunea de blam, în contra d lui Orâ-veanu. D. Dim. Brătianu a votat pentru d. Pallade. In secţiunile IV şi V refuzându-se d'a se pune la ordinea zilei moţiunea de blam, membrii opoziţiunei s’au retras. In secţiunea IlI-a s’a respins cu paritate de voturi luarea în discu-ţiune a moţiunei de blam. Astă seară, membrii clubului constituţional se întrunesc la d. Marghiloman. X Azi la Senat, în secţiuni-unite, d. General Mânu, adresându se la câţiva membrii liberali-conservatori le-a spus: «Sper că nu veţi face ca alţi membrii liberali-conservatori la Cameră, unde fortificaţiile n’au fost votate de cât cu sprijinul amicilor mei personali junimiştii.» X Consiliul de miniştri este convocat pentru astă seară la orele 9 şi 1/2. X D. N. Th. Popovici, avocat şi profesor, a fost numit secretar general al ministerului de finance în locul d-lui Gr. Mânu demisionat. D Popovici a depus azi cuvenitul jurământ. X Desvoltareainterpelărei d-lui Petre Carp privitoare la reforma comunală a d lui Lascar Catargiu s’a fixat pentru ziua de Marţi. X Colectiviştii au hotărît erl seara se facă obstrucţionism în Cameră şi se voteze tot d’a-una în contra guvernului d-lui Catargiu. X D. Gheorghe Cantacuzino a avut azi dimineaţă o intrevedere cu d. Lascar Catargiu. D-sa a stat la d. Catargiu o oră şi jumătate. X Procesul complicilor lui Andronic s’a amânat pentru ziua de 16 Iunie. Procesul s’a amânat din causă că au lipsit mai mulţi martori. X Intrarea d lor Mârzescu şi Ţoni în ministerul d-lui Lascar Catargiu ia din zi in zi mai multă consistenţă. In acest caz o scisiune în grupul domnului Dimitrie Brătianu este inevitabilă. Nici odată d-niî Paladi, Nieorescu, Enescu, Grigorescu, Oroveanu, Co~ zadini, C. C. Dobrescu, Negoescu şi alţii, nu vor admite se conlucreze cu dd. Mârzescu şi Ţoni şi se susţie guvernul d-lui Lascar Catargiu. Sa crede câ nici chiar d. Dimitrie Brătianu nu ar admite modul de a vedea a d-lor Mârzescu şi Toni. X Comisiuneade informaţiuni pentru darea în judecată a guvernului d-luî I. C. Brătianu ’şi va resuma peste câte-va zile descoperirile şi ’şi va depune raportul cel mult pe la sfîr-şitul sesiunei. X i Azi la Senat s’a ţinut o şedinţă secretă. D. general Mânu a citit sec-ţiuniilor unite ale Senatului raportul comitetului de apărare a ţereî privitor la fortificaţiile. Citirea acestui raport a durat pene la orele 3 1/2. Dupe această citire mai mulţi senatori vor cere d-lui general Mânu explicaţii asupra diferitelor puncte x Azi d. deputat D. R. Rosetti a a-nunţat d-lui ministru de Interne o interpelare privitoare la mesura arbitrară luată d. primarul Capitalei de a opri vânzarea ziarelor prin ganguri. Prin aceasta mesură, a zis d. Rosetti, se calcă drepturi acordate pre sei de constituţia ţereî. D. prim-ministru a promis câ va răspunde peste trei zile. X D. Pencovici, directorul Monitorului oficial, însărcinat ca se gereze a-facenle secretarului general al ministerului de Interne, a început a se ocupa azi cu noile sale sarcine. X Aflăm că poliţia n’a oprit pe vânzătorii de ziare de a le mai vinde sub ganguri de cât in urma unei adrese formale de la primărie, căreia nu se putea împotrivi. x Comisiunea de 7 membri pentru modificarea legeî creditelor agricole nu s’a putut întruni eri de oarece mai mulţi membri ale acestei co-misiunî lipseau. X Comisiunea de anchetă asupra a-legerei colegiului al III din Vasluiu pleacă mâine în această localitate pentru a putea face ancheta Duminecă. In cas când comisiunea n’ar pleca mâine, d. deputat Nieorescu,membru în aceasta comisiune e3te dec s a îşi da din nou demisiunea. X D. Gheleme, unul din cei maijno-tabili cetăţeni din Botoşani, a trimis ziarelor din capitală următoarea telegramă : «Astă-zl în strada mare a fost atacat şi lovit cu baltagul In cap, nepotul meu Ion Danu, mare proprietar, de către telegrafistul Gh. Evacovicî. Poliţia cu toate că era presentă, sta impasibilă fiind asasinul cumnatul poliţaiului şi fratele primarului deputat. Victima este In pericol. Oraşul întreg înmărmurit de asemenea .teroare.» C. Gheleme. Ministrul de interne interpelat azi în aceastâ privinţă de amicul nostru i. Mieleseu a răspuns că a ordonat o anchetă asupra acestui regretabil incident, causat de un funcţionar din departamentul seu. ULTIMA. ORA TJncjar*ia Budapesta, 24 Maiu.—«Pester Lloyd» publică un articol inspirat de ministru afacerilor străine asupra ultimelor serbări de Ia la Burgas, cu ocazia inaugurării lucrărilor liniei ferate care va lega Sofia cu Marea Neagră. Autorul articolului face să reiasă ca o trăsură caracteristică lipsa or-cărui toast în onoarea Ţarului liberator, pe când s’au ridicat în onoarea reginei Victoria şi a Sultanului. Acest fapt, zice autorul oficios al ar-colului, poate fi considerat ca un răspuns la tentativele de împăciuire întreprinse de către Rusia, care ceruse ca principale condiţiuni depărtarea principelui Ferdinand şi o atitudine ostilă faţă de Turcia. Germania Beriin, 24 Maiu.— La sfârşitul şedinţei, preşedintele a comunicat Reichstagului din partea principelui de Bis-marck resoluţiunea prin care Camera italiană exprimă Germaniei via sa satisfacţie cu ocazia recepţiunii regelui Humbert. Preşedintele a propus în urmă să se răspunzâ printr’o manifestaţie ana-loagă. Şeful centrului, d. Frankenstein, a declarat câ catolicii vor vota moţiunea, dar cu aceastâ restricţiune expresă că atitudinea partidului în privinţa ces-tiunii romane nu va fi de loc modificată. Preşedintele a încercat în zadar în-nainte de şedinţă de a împiedica decla-raţiunea centrului, d. Bismarck însuşi a încercat demersuri în aceastâ privinţă. Toate au fost nefolositoare. Centrul a stăruit declarând câ situaţiunea actuală a politicei cere o asemenea restricţiune. D. Windhorst trebuia să facă aceastâ declaraţiune, dar de oare-ce d. Frankenstein operase In cursul presentei sesiuni, o evoluţiune în sensul politicei guvernamentale, s'a manifestat pentru a arăta că întregul partid al centrului e unit şi merge de acord în a-ceastâ cestiune. Berlin, 24 Maifi. — După ce s’a terminat parada, suveranii au petrecut câte-va ceasuri la castelul din Potsdam. D. Grispi s’a întreţinut mult cu corniţele Ilerbert de Bismarck. Regele Humbert a depus o coroană pe mormîntul împăratului Frederic. întoarcerea la Berlin s’a făcut cu vaporul pe lacul Havel. Berlin, 24 Maifi. — Ieri seară la 8 ore, prânz la ambasada Italiei. Regele Um-bert şi principele de Neapole erau în uniformă italiană. Nici-un discurs nu s’a rostit. Berlin, 24 Maiu. — La Dortmund, d. Hammasther se sileşte să facă împăciuirea. Situaţiunea nu s’a schimbat. La Saarbruck, două escadroane şi două batalioane de infanterie au sosit, Stabilimentele metalurgice nu lucrează din causa lipsei de cărbuni. Trupe sunt şi în rrstul basinului unde domneşte o mare escitaţiune. Ministrul, d. de Herrfurth,e aşteptat. Englitera Londra, 24 Maiu.-Se anunţă lui Daily Chronicle câ slăvirea episcopilor polonezi din Rusia care treimea să se facă în consistoriul ţinut azi, s’a amânat din causa nouilor dificultăţi ce s’au produs Intre Rusia şi Vaticanul. Acesta voeşte ca comunicaţiuni directe să se stabilească între episcopii şi Papa, pe când Rusia cere ca s§ se facă prin mijlocirea ministrului cultelor din Petersburg. ANUNCIU Incepându-se o însemnată exploataţie de Var gras pe moşia Olănescl din judeţul 11.-Vâlcea se oferă ori ce quantitate de var, prima qualilate (provenind din peatrâ de marmură). Se garantează o creştere la fabricarea de mortar de 10 0/0 mal mare de cât a ori cărui var din ţară. Se garantează asemenea expedierea a-cestui material la timpul contractant în ori şi ce quantitate, şi cu preţurile cele mal moderate. Doritorii se vor adresa la d. Inginer C Lehliu, la gara Craiova, safi la d. Inginer Clauss, tn R.-Vâlcen şi Theodor Lunescu în R.-Vâlcea. f!240). INCUNOSTIINTARE Prin hotărârea tribunalului judeţului Bacău No. 2566 din 27 Aprilie janul curent, sub-semnatul fliind numit cus-tode-gerant al hotelurilor din Slănic închiriate de Epitopia generală a casei sf. Spiridon d-lor Ivanciu Ştefănescu şiG. G. Sevastian, am onoare aînştiinţa pe toate persoanele interesate a închi- J ria came/e de locuit safi apartamente \ la Slănic, să bine-voiască a se adresa la sub-semnatul domiciliat la Slănic în însăşi localitatea băilor. Plata camerilor safi apartamentelor se va face anticipando pe tot timpul în-chirierei lor. Tot odată am onoare a avisa pe toţi d-nil care afi reţinut camere safi apartamente în anul trecutcâtşiln anul curent pentru sezonul anului curent 1889 de la (ostul antreprenor Ştefănescu, sfi bine-voiascâ a’şi regula situaţia lor cel mai terzifi până la 25 Maifi curent, plătind întreg preţul camerilor oprite pe seama d-lor prin arvune date d-lui Ştefănescu şi primind chitanţe în regulă de la mine care sunt singur In drept a face închirierile pentru sezonul 1889, ştiind că la din contra arvunele vor fi perdute şi camerile se vor închiria altor persoane. Custode-gerant al Băilor de la Slănic. Gh. Madarjan. Administraţia asezaniintului Biseri-cei sf. llie si şcoala f.azaro Oteteiesanu din Craiova PUBLIC ATIUNE Pentru darea în antreprisă a recon-struirel din nofi a Bisericei sf. Ilie din Craiova, Administraţia a decis a se ţine licitaţie în cancelaria institutului în ziua de 25 Maifi a. c. orele 2 dupe amiazl. Amatorii spre a fi admişi la concurenţă vor depune o garanţie provisorie de lei 4000, In numerar safi efecte publice. Pentru plan, devis şi caetul de ser-cinl domnii amatori pot lua informaţiuni la cancelaria institutului în or-ce zi de lucru de la orele 9 până la 12 şi de la 2 până la 5 din zi. Administrator, Barbu lonescu. 1255 Secretar, D. Cutiana. DOCTORUL GEORGE C. NANU Dc Ia facultatea din Paris Medic şi şef de clinică la spitalul Colţea anunţă clienţilor sSi câ ’şi-a schimbat domiciliul în strada Polonă 25. Consultaţiuni de la5—6 p. m. 1256 Atragem atenţiunea lectorilor noştri asupra îiînmciiiltii stabilimentului tlokey. ANUNCIU Aducem la cunoştinţa onorabilului public care doreşte a vizita băile de la Slănic, că avem o vilă în interiorul Băilor construită încă din anul trecut compusă din mai multe camere complect mobilate situată pe o poziţie din cele mai frumoase. Doritorii care vroesc a avea camere cu luna safi cu sezonul se pot adresa pentru informaţii la sub scrişii proprietari In T.-Ocna. 1258 Petre Munteanu ct fii. B0ALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARBATEASCA Vindecă după cele mai noi metode radical fără durere şiîmpedicare, după experienţa de 18 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru fiecare. 107 DE ÎNCHIRIAT de la 23 aprilie 1889 Casa din Slr. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), doue-spre-zece o-dâi, gaz, parquct, sobe de porcelan, apa. A se adresa Str. Pitar-lUosu 5. Aceasta casa e si de venzare. Venit anual 8000 iei. D. R. ROSETTI AVOCAT S’a mutat Slada Primaverei, 12 II M DPETAPIf PPn,ru 15 persoane, U 11 DnuHUil elegant şi în cea mal bună stare se alia de vânzare Strada Polonă 100 la căpitanul Blaramberg pe pre ţul de 1000 lei. Avis regimentelor din noQ înfiinţate care ar avea lipsă de un asemenea Breack ofiţeresc. m UIMIT un grajd, şoprn, şi odae de serv-torl in strada Col ţel No. 60. A se a dresa in curte. DESCHIDEREA NOULUI MAGASIN DE COLONIALE SI DELICATESE Vînd mult şi sâşlig puţin, avantagifi consumatorilor T. C. CHRISTOFOR „La 3N£a.r*in.a.i*“ Colţul Episcopiei şi Calea Victoriei, vis-a-vis de hotel Orient Zahăr franţuzesc kilo 1—10 Zahăr cubic » 1—20 Cafea marLinică cal. 1 » 4 Cafea Rio » I » 3—60 Luminări Apollo verit. 560 gr. 1—65 » de lux cal 1 kilo 1—40 Unt-de-lemn francez Nisa » 3 » grecesc » 2 Orez lurces » 50 Făină de Pesta cal. I » 60 Făină de Pesta cal. II » 40 VINURI DE MASA 'ALESE Conservate de mine în propriele mele pivniţe Vin negru de Oreviţa vechi de 4 ani litru 1 fr. Vin negru de Nicoreştl vechi de 4 ani litru 1 fr. Vinmischetde Drăgâşant vechi de 4 ani litru 1 fr. Ţuică veche de 10 ani a d-lul Isaia Lerescu, litru 1 fr. şi 40 1249 Cu stimă, C. T. Cliristofor. LA MAGAS1NUL DE DROGUE, COLON.SI DELICATESE ION TETU Succesorul lui GERSABEK-OVESSA LA „CÂINELE NEGRU” STR. LIPSCANI Au sosit si sosesc din 15 in 15 zile APE MINERALE NATURALE (lin toate sursele indigene si streine Comandele efectuez în ţoală România. Asemenea toată producţiunea uu-tului proaspăt din PâşcanI proprietatea d-lul Colonel Blaramberg se afla de vânzare numai în sus-numi-tul magasin. AVOCATUL N. AL. PAPADAT s’a mutat, str. Model,No. 8 lângă Episcopie. UN COMPTABIL iimba română, germană şi francesâ şi având şi cunoştinţe agricole, doreşte a ocupa un post de comptabil-îngrijitor de moşie safi ver-ce altă ocupaţie. A se adresa la administraţia acestui ziar. Âvis Atragem atenţiunea onor. cititori a-supra acestui anuncifi a renumitei firme Valentin et Co. de Hambtirg, în privinţa loteriei de bani din Hamburg, care fără îndoială trebue să se ocupa interesul publicului, şi o-feră oeasia la fie care, cu .puţină cehl-tuiala se încearâ norocul.' BURSA DE BUCUREŞTI 12 Maifi 1889 4 010 amortisabila . 5 0/0 amortisabila . 0/0 funciar rural. 7 0/0 funciar rural. 7 0/0 funciar urban 6 0/0 funciar urban o 0/0 funciar urban 6 0/0 urbane Iaşi Banei Naţionale . Dacii .... Construcţii. . . Naţionala asig . Londra 3 luni. . Londra cheque . Paris 3 luni . . Paris cheque . . Berlin 3 luni . . Berlin cheque. . Agio............. . 85 1/4 . 97 1/4 . 97 3/8 . 104 7/8 . 104 3/4 . 102 1/2 . 94 7/8 . 82 3/4 .978 .254 .130 .237 . 25 3f4 . 25 20 . 99 40 . 99 971/2 . 122 65 . 123 20 1/2 BURSELE DIN STREINATATE BURSA DE VIENA 23 Mai 1889 Dcschidet Napoleon .... Imperial . . . . Ura turceasca . . Argint contra hârli. Kub.hâr. numerar Actiu. Cred.-Anstalt Kenla hâr. austriaca » aur austriac . » aur unguresc . » argint austriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la ved. » p. Amsterd. v. » p. Belgia la v. Bancnote italiene . e a 9^38 9 68 10 65 100 126 307 25 85 80 90 ;o 102 10 86 10 117 90 46 90 98 30 48 90 23 Mai 1889 închiderea Napoleon . Imperial . . . . Ura turceasca . . Argint contra harţi. Rub. Itâr. numerar Actiu. Cred.-Anstalt Keuta lulr.austriaca >> auraustriac . » aur unguresc . » argint austriac Sch. p.Londra la v. » p. Paris la ved. » p. Amsterd. v. » p. Belgia la v. Bancnote italiene . 9 38 9 65 10 6L 100 125 75 307 37 85 80 99 50 102 10 86 IO 117 80 46 '0 97 80 > H 46 70 BURSA DE Paris 23 Mai 1889 BURSA Ot LONDRA 23 Mai 1889 Ronta francesâ 4'/% Kenla francesa 3% K. româna por. 5% Italiana . . . . Iinprum. grec. 1879 linprum. grec. 1881 Banca otomana. . Datoria Kgypl. 8% Sch. p. Londra la v. • p. Vienala ved. » p. Amsterd. lav. » p. Berlin la ved. » p. Italia la ved. » p. Belgia ia v. Act. Baiicoi Romanii Schimb p. Paris. . ■h p. i.erlln . , p. Amsterdam. 8 25 48 20 : 9 12 03 105 50 Consolid. engleze . |99l/16 Hi 47 * ■’* haVw’oi lliuntinil S 99 98 05 498 475 653 467 25 20 211 23 207 50 122 60 |>. 1/8 p.1/16 BURSA DE FRANKFORT S/M 23 Mai 1889 VALORI Cursa zilei Ren. rom. amor. 5%| 98 20 BJRSA D" B'RLIN 23 Mai 1889 nesrlddrrea Hulita hârtie nume. 2t7 15 DlsconloGeselIscha. 237 23 Mâi 1889 * închiderea Napoleon . Renta rom. amor. » rom. C. F.R. 6% » » * » 6% Impru. Oppcnlieim » mumei. Bucur. Disconlo Uesellscha. Schimb p. Londra. » p, Paris. . . » p. Amsterdam. » p. Viena. . « p. Belgia . . « p. Italia . . J! 30 80 n B 80 :J8 H5 95 «5 «0 45 www.dacoromanica.ro EPOCA — 13 MMU mESEM PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT ÎNCĂLŢĂMINTE DE FRANZ HULLA SI C. LETZTERGROSCHEN LA MAGASLMUL PRIMUL FONDAT IA BUCUREŞTI nr *DrWf\JlTde Ia Aprilie 1891 Ut AntNUA I moşia Almâjifl din Doljifi. A se adresa la Doamna Elena Con-dorato 48 Strada Scaunele. 14 ÂUVAKATA Strada Şelari No. 9 STEA ALBASTRA Strada Şelari No. 9 ec>s&Vn' Bocanci Englezeşti veritabile pentru barbati lei «3, 12, IO. Pentru baeiti S, O, 7, H. B 8 1 îfe fte. Ghete Şaten, Gemn, Re-zatzuri de lei 11, 12, 13 Pantoii de barbati de diferite faxoane de lei 11, 12. ROG A SE NOTA BINE STRADA ŞELARI r 9 LA Gliete Bezeturi de glace ai vaes forma chinezeasca de lei 4 0, 11. 4S, 13. Pentru bacii lei O. 7,8. Ghete dc vaes dc Ver-niatla.fasoane englezeşti si chiuezcsti de lei 10, 11, 12. 1027 ADEVARAT STEAOA ALBASTRA Cu stima, I). MESCHELSOHN Se găsesc la M A X FI CHE R GALATZI STRADA MARE, 29 fiind asortat tn tot-d'a-una cu 20 până la 30 Instrumente. Plata şi tn câs-tiurt.închiriere de Pianine tn toatâ ţară. Preturi curente ilustrate franco i după cerere. * msmssmms^BEiiwmBBBSăasstv■ np I M p U I D I P. T Casele din strada Ut iriLnml A I Scaunele No. 50, opt camere destâpâni, camere de servitori, grajd, şopron, bucătărie şi două pivniţe-A se adresa strada Icoana No. 10 Inginer Cepescu. NOUILE LOSURI CRUCEA ALBI HOLANDEZA AU A\UAL 3 TRAGERI CÂŞTIG ATOARE BOGAT ASORTATE CU CÂŞTIGURI PRINCIPALE Dintre care in numerar Aur FRANCI 400.000, 200,000, 100,000! Toate oâ.sti 99 S no i/4 luiS 102 *8 1/2 c9 »45 250 !U4 % 105 97 97 H ’-C« >1 1C6 m b 102 V, 94 3/4 95 1/4 1 8-2 H 63 970 980 82 87 13 50 15 33 38 44 47 27 *9 19 22 70 75 ' 42 45 *5% cH I 212 215 133 125 l0o 100% j 99 îoo ,67 270 PARIS CEA MAI MARE FABRICA DIN LUME Diplome de onore la toate Expositiuiiile Vcnzarca Zilnică întrece 50,0110 Kilograme Se gâssesce Ia principalele Magasine de Confiserie si băcănie I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 23 iumpera sirinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Curau 1 Buouresti 11 Maiu 1889 Cump.i Vend. 5 0/0 Renta amorti9abila S6 3/4 96 3/4 5 0/0 Renta perpetua 91 1/4 97 i 0/0 Oblig, de Stat 0/0 Oblig. deşt. drum de fer 99 1/2 100 7 0/0 Scris. func. rurale 104 1,4 104 3/4 5 0/0 Scris. func. rurale 91 1/4 1 0/0 Scris. func. urbane 104 104 3 4 6 g/0 Scris func. urbane 5 0[0 Scris. func. urbane 102 103 94 3/4 95 5 0/0 Urbane Iaşi 82 1 2 82 3u 5 O/o împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (iei 10 dob.) 88 112 88 3i4 245 250 Împrumutul cu premie Acţiuni bancei n&tion. 50 55 950 955 Acţiuni «Dacia-România» 250 255 » Naţionala 230 235 » Constructiuni 140 145 Argint contra aur 20 15 Fiorini austriaci Tendinţa fermă 214 215 500,000 MĂRCI cajcel marmore câştig oferă În cazul cel mai fericit loteria de bani, cea mal nouă garantată de statul Hamburg insă special: 1 prem da mii 300000 1 câştig de mii 200000 1 castip d« mii 100000 1 câştig dc mii 75000 1 câştig de mii 70000 1 câştig da mii 05000 2 câştig de mii 00000 1 câştig de mii 55000 1 câştig de mii 50000 1 câştig de mii 40000 1 câştig de mii 30000 8 câştig de mit 15000 26 câştig de mii 10000 56 câştig de mii 5000 106 câştig de mii 3000 203 câştig de mii 2000 4 câştig de mii 1500 608 câştig de mii 1000 1018 câştig de mii 500 30970 câştig de mii 148 MIRE LOTERIE DE BANI 1G An AN TATA LEGAL DE ÎNALTUL GUVERN DIN IIAMBURG \ Loteria de bani cea mal nouă. aprobată de inaptul guvern din Hamburg şi garantată cu toată averea Statului conţine 11)0,00: lozuri din cari 50,201) câştigă sigur. Capitalul total ce se va trage este ae 9,531,055 MARCi Un avantaj îusemnat al acestei loterii de bani este în aranjamentul favorabil, că toate 50,200 de câştiguri, însemnate în tabela de I alături, ajnng a li resolvate deja în puţine luni şi anume în şapte classe succesive. Câştigul principat al primei clase este de 50.0. 0 Mr., se urcă în clasa a doua la 55,000 a treia 6u,00a patra 65,000, a cincea 70,000, a şeasa 75.000 şi a ş* apta eventual la 50c,000 dar special la 300,i ob. 200,100 Mărci, etc. Acel cari ar bine voi a face comanda sunt rug.ţi rase alăture la comandă sumele cuvenite în bilete de bancâlde toate ţările, sau în timore poştale române. Se pot trimetebani şi prin mandat poştal. La tragerea câştigurilor de întâia clasa costa: 1 los Întreg origi. I. 7.50m moa. d’aur 1/2 los origiual » 3.75» » » 1/4 los original » 1.90 » » » Fie-care primeşte in mână lozurele originale prevăzute cu armele Statului si tot sdata planul oficial de tragere, care dă toate informa-ţiunile. lndatâdupâ tragere fie-care part.cipa-tor primeşte lista oficiala de câştiguri prevăzută cu armele statului. Achitarea câştigurilor se face regulat cu garanţia Stalului. De cum-va vre unul primitor nu l-ar conveui planul de tragere, suntem gata a primi îndărăt lozurile neagreate înainte Ue tragere si a restitui suma primilă. După dorinţă se trimite gratis planul oficial de tragere spre a fi văzut. Spre a se putea efectua cu îngrijire toate comandele rugam se ni se adreseze cât mal curănd dar în lot cazul înainte de 30 Maiu a. c. st. n. s 17180cast|giide300,200,150, 12?,100,94,07,40,20 18 Maiu a. c. st. y. N CARE ZI VA AVEA LOC TRAGEREA VALENTIN & C UT 0 Strada Politiei, 4 BASI n de vara Deschis în toate zilele de la 6 ore dimineaţa până la8 ore seara. Intre 10 şi 12 ore a. m. basinul va fi reser-vat penlru dame. In timpul rece basinul va fi încălzit. Preţul unei băl 80 btnl. Un abonament de 10 băl lei 6. as>; miMim ' ivv w 3_i -A. IULIE VA APARE In editura Tipografiei CAROL GOBL ANUARUL BUCURESCILOR pe 1889—90 Coprincjend: Firmele tuturor comercianţilor şi industriaşilor din Capitală, luate de pe Registrele onor. Tribunal de comerciu ,• adresele autorităţilor şi funcţionarilor superiori, Caselor de credit, profesiunilor libere, şcdlelor şi profesorilor, persdnelor distinse, etc.; Mersul i renurilor şi vapdrelor, tarifele telegrafelor, poştelor şi căilor ferate ; stradele Capitalei împărţite pe secţiuni, după alfabet, Calendarul pe 1889, etc. etc. Iii? \ i \74IH casele din Calea Griviţa No. DL ILiVjvIIL 70, compuse din şapte camere. trei bucătării, mal multe magazii, gră dină în fundul curţi ctc. Doritorii se vor adresa la d. avocat Athana siad strada Manea Brutar No. 12. (1153 STABILIMENTE BALNEARE BĂILE ELSTER IN SAXONIA Scsonul 15 Mai—30 Septembre Isvoare de sare alcalina. Băl minerale, cu şi fără aburi. A se adresa ia direcţiune. SE PRIMESC LA Tipografia OIFvOXj O- 0131_, Str. /D6ro.nei3 l-l. Cu preţurile următdre: 1 pagină 20 lei; '/2 pagină 12 lei; l/4 pagină 7 lei; o simplă adresă 2 lei. Domnii comercianţi şi industriaşi, cari vor voi să aibă anunciul d-!or în Anuarul Bucurescilor, sunt rugaţi a’l trămite cât mal ne-întârdiat, spre a putea apare la timp. Asemenea domnii comercianţi şi industriaşi precum şi profesiunile libere, cari 'şî-au schimbat domiciliul, sunt rugaţi a ne trămite adresa d-lor esactă, spre a o putea corige. Chitanţelp liberate la plata anunciurilor vor purta numai semnătura Carol G8hl. DE VENZftRE trei cai de călărie de i atru şi şase ani, talia 15 şi 16.—Calea Victoriei 168 (1661). T. 1TADULESCU TAF1TZER SI DECORATOR STR. BISERICA AMZEl, 4. —o — In acest magazin se găsesc; mobile de per neg u, stejar, nuc masiv seuIpLate, precum şi orcefel de mobile de fantasie, după modelurile cele mal noul. — Se efectuaza or ce comaudâ, tn timpul cel mal scurt şi cu preţurile cele mal moderate. T. KAOULESCU. „NAŢIONALA** SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL de acţiuni 3 MILIOANE LEI AUR DEPLIN VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am ile noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. ÎS, 1 î s H. HONICH transferat biurourile noastre In palatul si din Stra | 726 Direcţiunea generala «>vv SUS*»®*' TAPETE SI PERVAZURI Bulevardul F.lisabeta-Doamna (Băile Eforiei) Recomandă Vergelele de alamă pentru scări şi sticle pentru uşi (plaques proprdtâ). PRETURILE FOARTE MODERATE te O X IT ECO IVI AIV DA. IVI LEGATORIA DE CÂRTI R. 9 I IUL STRADA BISERICA IENEI Mo. 10, CASA BISERICEI DIHTR'O ZI BUCUREŞTI in acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetane, Galanterie si Cartnnage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si lintatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X m x STABILIMENTUL , ,J0CKEY" OG, STRADA CLOPOTARU, 06 Sub-semnatul reînoeste comunicarea ca, operatiele stabilimentului seu pentru: Prim i rl de cal spre în treţi nere (2 Ici pe zi) şi Desfaceri vânzări în comision, de cai trăsuri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfăcătoare resultate celor ce s’au servit de _____—interventiunea stabilimentului seu. In ori ce moment se gaseste de venzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc. In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive. Bucureşti, Martie 1889. LANG0SY . CONSTRUCTOR DE HORI BIUROUTECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI 49 MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI RE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roale hidraulice, Depuşii de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre «le Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricaliune de curele de piele. (Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco) 1064 Tipografii G. G. Savoiu l lpnrll ca cerneala tb. LorUleuix-Cle Pari» Oirant responsabil V.P.Gheorglilr www.dacoromanica.ro