ANUL IV No. 1045 NUMERUL (5 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 8118 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bnenrescl: La casa Adminiatraţiunol. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetate: La toate offloiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢ1UNEA No. 3,—Platza Episcopiei,—No. 3 A DOUA EDITIUNE «a*.-' VINERI 12 (24) MAIU 1889 NUMERUL 15 BANI NUMERUL ANLINCIUHILE OIN ROM ANI A SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA AD* MINISTRATIA ZIARULUI La Paris: Agenee Ilavas, Ptace de la Dourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunoiurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS : se giseste jurnalul cu 15 cen». aumerul, la Kioscul din Bulevardul Si. Rer-■nain, No. 84. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. OBSTRUCTIONISMI TARA E MULŢUMITĂ GUNA VERNESCU MOMENTUL INDEPENDENTEI STIMABILUL OBSTRUCTIONISM! Intemeiăndu-se pe o dare de seamă inexactă' a întrunire! de la d. Carp, făcută de reporterul gazetei Naţionalul, acelaşi ziar declară de mal nainte că grupul d-luî Carp va face Ln Camerb obstrucţionism. Acuzaţi-unea aceasta e prea nedreaptă pentru a nu fi relevată. Dar înainte de toate să ne înţelegem asupra cuvântului obstrucţionism. • • Obstrucţionismul se deosibeşte de oposiţimţ^yiol^ntă prin faptul că aceasta ■ 510 1. 2620 1. 3130 T Iluminaţiile oraşului Seara tot oraşul e iluminat, şi poliţia de astă-datâ ţine o ordine perfectă. Se disting prin bogăţia luminăţiilor, ministerul de finanee, casa d-lui general Mânu, ministerul de interne şi prefectura poliţiei Capitalei. Grădina Cişmegiu e iluminată a giorno. Prânzul la Palat La palat s’a dat un mare prânz care a Început la orele 8. Au fost invitaţi toţi generali car se găsesc în Capitală, preşedinţii tribunalelor, miniştrii, primarul Capitalei, I. P. S. Mitropolitul primat şi Mitropolitul Moldovei. M. S. Regele a pronunţat o alocuţiune caldă, prin care arată faptele mari ale generaţiilor trecute care au luptat pentru întemeierea patriei, şi exprimă convingerea câ şi generaţia www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 12 MAIU 0 tenera, va urma pe aceaşl cale pentru fericirea patriei neatârnats. P. S. Mitropolitul Primat răspunde M. S. Regelui prin câte va cuvinte. Prânzul se sfirşeşte pe la orele 9 şi jumătate. Manifestaţia si retragerea cu tortze Pe la orele 9 1/2 manifestanţii In număr de 1000—1500 cu torţe şi cu musica în capul lor percurg calea Victoriei şi sosesc în curtea palatului unde aclamă pe M. L. Regele şi Regina. D. Consilier comunal Brâtescu pronunţă aci un discurs. Ar fi fost preferabil dacă d. primar al Capitalei ar fi însărcinat pe un alt consilier se pronunţe discursul, câci prea des vorbeşte d. Bră-tescu. In balcon se văd MM. LL. Regele şi Regina, iar lângă MM. LL. stau dd. Lascar Catargiu şi Ghiţâ Marzeseu. La orele 10 1/2 manifestanţi se întorc la domieiliurile lor. Puţin după aceasta M. S. Regina seduce la grădina Cişmigiu unde se f(limbă cât-va timp, şi apoi pereurge n trăsură toată calea Victoriei din preunăcu principele moştenitor. La orele 1£ iluminaţiile se sting. Sărbările s’au sfârşit. P. ŞTIRI MĂRUNTE Guvernul francez studiază proiectul d’a se întocmi o tombolă cu o cheltuială de 15 milioane franci, a cărei venit să fie destinat a face posibil învăţătorilor, lucrătorilor şi agricultorilor din provincii săviziteze Expoziţiunea. Obiectele ce au să se pue la tombolă vor fi luate din Expoziţiune. — Guvernul turcesc a plătit consulatului general al Rusiei la Constantino-pole suma de 500,000 lire din despăgubirea cuvenită comercianţilor ruşi, ale căror interese au suferit In cel din urmă răsboiu. — Nu de mult a murit în America un bancher bogat lăsând pentru fle-care din trei fete ale sale câte 4 milioane fr. Una din aceste tinere milionare a intrat zilele acestea lntr'o mănăstire. Faptul e mult comentat In ziarele americane. — Ministrul Engliterel la Teheran, sir Drumond Wolff, a sosit la Viena. — Gomisiunea internaţională a Dunării a plecat la Sulina pentru patru zile ca să inspecteze lucrările şi diferitele servicii dependinţe de acest port. — Un anume Kornfeld, care fugise din Odesa cu 16,000 ruble furate de la un bancher de acolo, a fost arestat la Iaşi. El va fi remis autorităţilor ruse îndată ce vor sosi de la Odesa actele judiciare cerute pentru estradare. ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI DIN CAPITALA Desperat. — ErI pe la orele 6 1/4 un individ necunoscut s’a aruncat, la cantonul No. 2 de pe linia Giurgiu pe liniile drumului de fier pe când trecea trenul care se ducea la Giurgiu. Capul şi un picior ’l aă fost tăiate, iar maşina l-a strivit corpul s’a avisat secţia 3-a şi Parchetul. Desertori. —- S’a prins de către poliţie desertoril Biţâ Marin şi Preotu Marin. DIIV JUDEŢE înecai.—La 24 Aprilie trecut, dorobanţii cu schimbul Grigore Teodor şi Buîgăraşu Alexandru, din comuna Gro-zeştl, judeţul FălciG, s’au suit într’o luntre de la pichetul No. 16 şi au plecat pe rlul Prut ca să aşeze cârlige pentru prins peşte. Din Întâmplare, prâvălin-du-se luntrea, ambii ad căzut In apă, Inecându-se numai Grigore Teodor, iar Buîgăraşu Alexandru s’a pus d’asupra luntrel şi a scăpat. Sinucideri.— In ziua de 2 Maiti curent, Lascarache Popa, din comuna Voi-neşti, judeţul Tutova, care suferea de mal mult timp de boala numită pelagra, şi care se întorsese din cura spitalului Floreştt fără a se fi putut vindeca, s’a spânzurat în tinda casei sale, când femeia şi copil nu erail acasă. Gazul s’a comunicat parchetului. In ziua de 6 Maiti curent, individul Tache Cerchezu Mogârdiciu, tn etate de 22 ani, care se afla depus In arestul judeţului din Bârlad, s’a spânzurat cu în-cingătoarea sa de gratia ferestrelor. Cazul s’a comunicat parchetului. Epileptica. — Toader V. Gojocaru, din comuna Băceşti, judeţul Roman, care suferea de boala epilepsiei, s’a dus, In ziua de 3 Maiu, la locul numit Balta-Neagră spre a prinde peşte, unde, fiind coprius de această boală, s’a Înecat. DIN STUEINATATE Foc mare. — Din Elisabetopole se telegrafiază, că un foc vehement a is-bucnit In comuna Ernei (Szasz-Ernye) prefăcând In cenuşe locuinţele a 80 de familii Împreună cu tot ce aveaţi In jurul casei lor. Nefericitele familii, cari au fost lovite de foc şi cari prin aceasta au rămas In cea mal extremă mizerie, represintă acuma jumătate din locuitorii comunei. Primarul din Elisabeto-pole a şi deschis o colecta pentru ajutorarea acestor nenorociţi. Furt la posta. — In săptămâna trecută primi archilectui din Seghediu Jiraszek Nandor o scrisoare cu 2000 fl. Florenii aceştia însă erau numai pe scrisoare, iar In scrisoare, ce e drept, bani nu erau, dar In locul banilor arhitectul află — drept despăgubire—nişte bucăţi de hârtie. Arhitectul însă nu este mulţumit cu acest fel de despăgubire, dar se mângâe cu speranţa, că i se va fece dreptate după ce se va afla hoţul, care până acuma nu s’a putut descoperi. w, ----«af- “•——-— ■*—■ • i GEOGRAFIA D LM JIIHAILESCU Mal anii trecuţi societatea 'geografică a instituit un premiâ pentru cea mal bună geografie de clasele primare. A-semenea premiu natural că ’s foarte fo'ositoare, ele emulează oare-cum pe autorii de geografie, cu chipul ăsta chiar d&eă opere bune de geografie s’ar fl produs, aceste opere fiind bune relativ, emulaţia poate să dea naştere la o-pere şi mai bune. Cam acesta cred, că a fost şi scopul societăţii geografice, când a instituit a-cest premiu. Ga societatea geografică să fi instituit acest premiâ văzând : «diversitatea manualelor de geografia destinate învăţământului primar,variaţiunea metodelor şi resuitatele puţin îmbucurătoare ce dau şcolarii, care le Întrebuinţează,» după cum se esprimăd. Nicolae Mihsilescu, cel care a obţiuut acest premiu, nu credem. Căci In definitiv manualele de geografie trebue chiar să fie diverse, căci diverşi sunt şi autorii lor, cât despre resuitatele puţin Îmbucurătoare, ce dau şcolarii care le întrebuinţează, asta depinde foarte puţin de carte; resuitatele obţinute depind In mare parte d’un alt factor, de profesor. Un profesor bun poate şi cu o carte rea să facă treabă. Şi apoi cărţi didactice n'atn avut tocmai proaste, metodele întrebuinţate de ele nu sunt tocmai ruginite. Cuvintele care’şl închipuie d. Mihăilescu, că ad călăuzit societatea geografică pentru instituirea premiului şi care cuvinte şi le închipuie d-sa după ce a obţinut dln-sul premiul, le-a pus tn precuvântare, ca să 'şl scoată cartea mai In relief. Ele sunt un fel de reclamă care sperie natural numai pe cel obicinuiţi de a citi numai precuvântarea, sau pe acei institutori,care neavând cunoştinţe pedagogice, cărora deci le e indiferentă or-ce carte, şi care neavând alt criterii! pentru alegerea cărţi, să uita la reclame, la aprobări, certificări date de multe ori de autorităţi, care de şi se cred competente nu sunt. Căci drept vorbind competenţa societăţii Geografice In materie de geografie de clasele primare, rămâne de discutat... Ştiut este că pentru or-ce studiu de clasele primare, Iţi trebue să ai mal multe cunoştinţe pedagogice de cât ştiinţifice. O lecţie de clasele primare o faca mult mal bine un pedagog de cât un specialist în ştiinţă. La clasele primare ni se cere puţine cunoştiinţe ştiinţifice, ni se cere Insă metodă. Societatea geografică la noi e compusă din oameni foarte pricepuţi In ale geografiei, foarte puţin Insă pricepuţi Iu ale metodologiei geografiei şi aceasta se poate vedea din operile produse do dânşii, din conferinţele lor, etc. La noi s’a ocupat lumea puţin de pedagogie, şi cel cari s’au ocupat, s’ad ocupat cu privire la metodologie mal mult de modul cum înveţi pe copii să ci-tească şi să scrie şi foarte puţin de metodologia fie cărei ştiinţe, şi cel cari s’au ocupat şi de aceasta, s’au ocupat numai de teorie, dispreţuind d’a face aplicaţii practice, ceea ce nule-a adus destul folos, iar cel cari prin forţa împrejurărilor făceau aplicaţiile practice de mult ori nu posedaţi teoria şi ’şl făceaţi lecţiile în mod rutinar. Rar găsim câte unul, care să fi unit teoria cu practica şi apoi să ’şl dea părerea. Pentru a lămuri cestia metoadel în geografie şi pentru a face ceva practic şi folositor, voiţi face aceasta cercetând geografia aceea cere a fost premiată, pentru a putea pe lângă lămurirea ces-tiei metoadel In geografie, să se vază şi modestia d Lui Mihăilescu. Deci să începem. Metodul pe care d. Mihăilescu ’l întrebuinţează este cel inductiv ; Insă din modul cum ’l întrebuinţează se vede că d-sa n’a cunoscut scopul lui. Şi tn adevăr, care e scopul metodului inductiv? Da ce se întrebuinţează el In geografie ? Pentru ca se facă ştiinţa să fie pe lângă utilitară şi educativă, ba încă scopul său e mal mult educativ de cât utilitar şi In genere a-cesta e scopul mai tutulor studiilor In clasele primare. La clasele primare noi urmărim mal mult să deşteptăm pe copil, scopul nostru e să ’l trimetem din şcoală în stare de a pricepe orl-ce lucru, de care are nevoe, fie de a urma nişte cursuri mal depărtate In gimna-siu, fie numai d’a pricepe lucrurile din viaţă şi pe lângă studiile cu scop utili- larist imediat, poate partea cea mal utilitarişti e că'I al educat creerul,’l al deşteptat. Cum am îndeplinit acest scop In geografie? Studiind lucrurile treptat plecând de la casa şi comuna noastră şi treptat fără salturi ajungând până la pământ; aşa copilul ’şl face cu chipul acesta idea de diferitele mărimi, cea ce e o cultivare enormă a creeru-lul, o deşteptare d’un mare folos. Gunoscinţele nu pot fi primite de de copii de cât aşa, cum au fost primite de speţa noastră In mersul evoluţiei, natural însă noi le primim mal repede; de oare ce şi noi evoluăm mal repede moştenind un creer mult mal perfect şi de şi evoluţiile din timpi de secol! la noi se fac Intr’un timp foarte mic, totuşi trebue să le primim treptat, In mod naturat, fără salturi. D. Mihăilescu ce face ? Merge treptat In partea l-a şi a II a, la partea a IlI-a Insă o scrânteşte ; sare de la România şi ţările locuite de români, Insă stăpânite de străini tocmai la pământ şi continuă apo! deductiv. Şi ceea-ce e mal rău, e că aci vorbeşte de cunoştinţele cele mal abstracte, de noţiunile de geografie matematică, de isolarea pământului In spaţiu, de mişcările lui; noţiuni foarte greii de priceput, noţiuni, cari se puteau spune, după ce s’a vorbit de tot de pe pământ şi acolo Încă înconjurate de multe explicaţii. De ce aşa ? De ce până aci In partea I-a şi a Il-a d. Mihăilescu merge bine şi Ia a IlI-a o scrânteşte? Fiind că pâuâ aci d-sa găsise drumul bătătorit; fiind-eă până aci aplicase metodul inductiv al d-lul Gorjan de aci însă ne mal apiicându-1 d-lul nu mal l’a aplicat nici d. Mihăilescu. De ce atunci l’a premiat Societatea geografică ? Ce a găsit nod, ce a găsit bun ca metodă, plagierea d-iul Gorjan ? De ce n’a premiat originalul, nu plagierea ? In precuvântarea sa fără să vrea, d. Mihăilescu ’şî mărturiseşte nepriceperea In ceea-ce priveşte metodologia geografiei, spune că s’a servit de metoda d-lul Levasseur întru cât-va, de oare-ce această metodă se urmează In cursul secundar, unde a dat roade, şi aceasta a fâcut’o pentru ca să armoni-seze cunoştinţele de geografie din clasele primare cu cele din cursul secundar. Aci se lămureşte cestia, aci se vede lipsa de cunoştinţe pedagogice : crede că armonisează, atunci când desarmo-nisează. D. Mihăilescu neştiind scopul metodului inductivln geografie, neştiind că scopul lui e de a educa creerul copilului, desvoitându-i puterea de concep-ţiune, ne mal ştiind că In clasele gimnaziale, după ce copilul şi-a făcut ideie In clasele primare de mărimi, se Întrebuinţează tocmai metoda contrarie, metoda deductivă, şi prin această inversi-tate cunoştinţele se întipăresc mult mal bine şi scopul e ajuns pe deplin. D sa neştiind toate acestea crede, că face bine atunci când nu urmează calea inductivă până ia sfîrşit, o ia tocmai la mijloc cu cea deductivă şi ast fel procesul de educare ce se producea In creer, se întrerupe şi o confusie complecta se produce. Mărturisirea d-sale e preţioasă. D-luî neavând un plan fix, necunoscând cuvintele pentru cari urmează o anu- FOIŢA ZIARULUI *EPOCA• (45) HECTOR MALOT DREPTATE! Partea II. XVI (Urmare) — Mal bine îmi place actul public, zise el, când notarul tăcu. — EI binel vom dresa un act public. — Te rog se ’1 dresezi Îndată. — CumI acuma chiar? — AI vr’o altă treabă ? — Nu; dar fiind că nu’I grabă... — Aş vrea să ’l facem de Îndată. — Tot trebue se am timpul de a ruga pe unul din colegii mei de a mă asista, şi de a aduna martorii. — Vom aştepta. In timpul ce notarul trecea în odaia de alături spre a da ordine, Galixt şi Valerian remaseră singuri In cabinetul lui. — Parcft ţl-e răO, zise Valerian. — Mă doare capul grozav. — Aide acasă; te vel culca. — Când testamentul va fl făcut. După ce colegul şi martorii se Întruniră, IIeline|explică pentru ce ’l chemase Auzind de testament şi văzând pe cel ce voia se ’1 facă, el se arătară miraţi şi chiar uimiţi, şi Galixt avu mulţemirea de a vedea că să împlinea dorinţa: se va vorbi de testamentul seu. Aşezat la biuroul seu, dinaintea unei foi de hârtie timbrată, Heline se întoarse spre Galixt: — Vral se repeţi dinaintea d-lor, cea ce mi-ai spus mie? zise el. — Voesc se dau fratelui meu Valerian tot ce ’ml dă voe legea să’l dau prin testament. Actul, foarte scurt de altmintrelea, fu dresat într’un minut de Heline, şi, după ce ’l citiră, Calixt II iscăli, dimpreună cu martorii şi notarii. — Zeii, d-le Ranson, zise colegiul lui Heline respunzend mulţumirilor lui Calixt, n’al rămas în urmă cu facerea testamentului d-tale. — Nici ed n’oi rămânea In urmă când legea ’ml vaîngâdui-o, zise Valerian. XVII Grumul li aştepta pe piaţa catedralei ţinându-ie caii de căpăstru. — Ajutâ-mă se încalec, zise Calixt încet fratelui şed, După ce ajută pe frate-sed, Valerian se pregătea se Incalice şi ei, când Mor-che sosi Întovărăşit de o altă persoauâ. Morehe făcea parte din categoria doctorilor care trâesc cu palâria In mână şi cu vorbe de politeţa pe buze. El se aproprie repede de Valerian spre a ’1 Întreba de sănătatea mamei sale, a d lui Sanie), a lui Însuşi şi & fratelui seu. Atunci o idee i trecu prin minte lui Valerian: — Frate med nu ’l tocmai bine, răspunse el. — Cum, eşti bolnav? întrebă doctorul pe Însuşi Galixt. Dar răspunsul îl dădu Valerian, pe când frate-săd stătea pe cal, rece şi ne-mulţemit. — Nu mi se pare sănătos. — Şi ce are? — II doare capul, n’are poftă de mîn-care, simte obosală. — Toate astea nu sunt nimica, răspunse Calixt supărat. — Ed nu găsesc, zise Valerian. — Poate nu’i nimica în adevăr, zise doctorul, dar poate că e ceva. Ar trebui se te cauţi. — Te duci acasă? Întrebă Valerian. — In curând; dar de ce? — AI putea se observi pe frate-meu. Morehe ridică braţele In sus pe când Galixt se uita supărat la Valerian. — N’aţl întrebat pe d. Săniei? zisa Morehe. — Am voi se te consultăm pe d-ta, răspunse Valerian. Apoi văzând mirarea Iul Marche şi Înţelegând că trebuia se ’şl explice cuvintele, adause: — Ştii cum se sperie mama de uşor; dacă va vorbi Calixt de starea d-lul Săniei, îndată o să’şl Inchipuiască fra- e meu e foarte bolnav, pe când poate e numai o indisposiţie pe care un cuvlnt al d-tale va face-o se treacă. — Şi cum vrei se pxamenez pe fratele d tale, când aveţi fericirea de a avea drept tată un doctor aşa de ilustru ca fostul med profesori — Fâr’îndoială, zise Calixt, frate-med nu s'a gândit ce spune; iatâ-1. La revedere, d Ie. Valerian era să urmeze pe fratele seu când Morehe îl opri: — Dă de veste d-lul Săniei când veţi ajunge acasă ; sănătatea fratelui d-tale nu ’ml pare se fie bună. — Ce are? — Nu ştid; zic că aşa mi se pare. — Uite nişte băeţl care nu vor se fie căutaţi de tatăl lor vitreg, zise persoana care Intovârâşa pe Morehe, după ce să depărtă Valerian. Dar Morehe nu găsi de cuviinţă să răspundă acestei cugetări. Calixt şi Valerian eşiră din oraş la pas. Când ajunseră pe drumul cel mare Calixt făcu semn frate-sed se se apropie mal mult de dânsul. — Ce idee ţ’a venit se vorbeşti de sănătatea mea acestui doctor? zise el. — Nu fii supărat; văd c’am făcut răd, dar gândul med era buu; Îmi pare rău că nu eşti bine. — Poate nu sunt aşa de bolnav, de şi abia mă ţin pe cal. — Asta mi am zis şi ed: atunci ml-a venit tn gând se vorbesc cu d. Morehe, crazând că el poate se ’ţl dea ceva care se te îndrepte îndată, fără ca se mal fie nevoe de căutarea marelui doctor... pe care n’o voesc. Calixt la ceasul prânzului se puse la www.dacoromanica.ro mită metodă, merge după d-nul Gorjan până unde are şi d lui Geografia Într’un mod inductiv iar de acolo, s’o potrivi, nu s’o potrivi, o ia după Levasseur, a-plicând la clasele primare metoda, care se aplică In cursul secundar şi care a-colo se aplică cu drept cuvânt Mai e de observat un lucru. D-nul Mihăilescu insistă foarte mult asupra geografiei fisice şi o şi declară aceasta In prefaţă. Ne dă o mulţime de nume, fără Insă să vorbească la cele mal multe state de geografie economică, de religie, de starea culturală, din cari se poate vedea gradul de civilisaţie al unul popor. Aşa lăsând la o parte partea I-a unde nu vorbeşte de nimic, nu dă nici o cunoştinţă şi asupra căreia vom insista mal pe urmă, şi trecând ia partea Il-a observ, că la unele oraşe ca: Tlrgu Jiu, Caracal, Turnu-Severin, etc. nu vorbeşte de şcoli, pe câtă vreme la altele ca Bucureşti, Ploeştl, Iaşi, Craiova etc. vorbeşte, aşa că un necunoscător al geografiei ţărel noastre, sau vre un străin, ar Înţelege că noi suntem aşa de înapoiaţi cu cultura, în cât şcoli primare chiar d’avea avem In oraşele mari ca Bucureşti, Ploeştl, Craiova, etc. şi că în oraşele de a II-a mân nu avem nici şcoli primare. (Va urma) Dumitru IV. Comsa iNFORMATIUNI Guvernamentalii sunt hotărâţi astă-zl sg nu lase pe d. M. Său-lescu se vorbească când d-sa va cere cuvîntul asupra procesului verbal, spre a arăta neregularitatea faptului ca d-niî N. Blaramberg şi Severeanu fiind numiţi Efori, mal fac parte din Adunare. D. Dimitrie Brătianu a sosit din Piteşti azi dimineaţă. D-sa se află cu desăvărşire în-sănătoşat. Partisanii d-lul Dimitrie Brătianu sunt convocaţi pentru astă seară spre a hotărâ ce atitudini trebue sg aibă grupul tn Parlament. Pentru astă seară sunt convocaţi la o întrunire ce se va ţine la otelul de France, toţi partisanii guvernului. Se va discuta atitudinea guvernamentalelor pe timpul discuţiu-nei bugetului. Avem plăcerea de a afla că d. deputat Th. Silion, este în convalescenţă. D. Ferdinand Dubail, corespondentul ziarului le National, pleacă astă seară la Paris. Cu trenul din Piteşti, a sosit tn capitală d. Ion C. Brătianu. D-sa va lua parte la discuţiunile Parlamentului. -sss- masă ca de obicei; dar nu putu se mâ-nînce; ducea lingura plină la gură şi plină o punea din nou în farfurie, cu toate privirele pe furiş şi repezi ale lui Valerian, care ’l ziceau se înghită în silă. Mama lui nu băgă de seamă de la început, dar la al doilea fel văzu că nu mânîncă nimic. — Nu ’ţi-e foame? zise ea. — Ţi-e râu? Întrebă Săniei exami-nându-l. — Nu ml-e foame. Desgustul 11 sili se se scoale de la masă. Atunci, In lipsa lui, întrebară pe Valerian, care răspunse ca fratele seu era atunci In aceiaşi stare ca In ajun. In curând Calixt se întoarse: era palid, cu toate aceste ’şl reluă locul la masă şi, prin o sforţare a voinţei sale, putu se Înghită ce- ya. — Nu 'I nimic, zi o el nimic. De ce s’arfiascun.; dacă simţa ce-va? Nici mama iul nici Săniei nu vedead acel de ce. Când fura In salon, Valerian, care nu lăsa din ochi pe frate-sed şi vedea gălbenea la lui crescând, voi se scape situaţia Înainte ca ea se devie prea grea. De mal multe ori căscă, prefâcându-se că se fereşte de a fi văzut, dar In fapt In aşa chip ca mama lui se’l vadă. (Va urma) EPOCA — 12 MAIU SSSifc'SRî w ^-'- Intr’un număr al ziarului nostru, am zis că d. C. Diseseu pregăteşte o carte privitoare la ultimele răscoale. După informaţiunile ce avem acum putem, afirma că nu d. C. Diseseu ci d. Alex Beldiman, fostul ministru la Sofia pregăteşte a-ceastă scriere, care după zisele d-sale, este destinată să aibă un mare resunet în ţară. Scrierea d-lul Beldiman va apare peste vre-o cinci zile. Dânsa este însoţită de o cartă geografică a locurilor unde s’au întâmplat răscoalele. -sa - D-l d-r. Demosten, chirurg al armatei, a comunicat Societăţei ştiinţelor medicale din capitală, în şedinţa ei din urmă, observaţiile a trei bolnavi de peritonită purulentă (inflamatia membranei care acoperă intestinele cu formare de puroiu, trataţi de d-sa în mod chirurgical prin laparatomie (deschiderea pântecelui cu cuţitul). Acest fel de tratament este pus în practică, la noi în ţară, pentru ântâia oară de d-l d-r. Demosten. El constitue una din interveni-rile cele mai îndrăsneţe ale chirurgiei moderne, şi este una din chestiunile puse la ordinea zilei în congresul de chirurgie din Paris, care va avea loc anul acesta. Erî doi tineri au ars ziarul Adevărul. Mulţimea care se strânsese împrejurul acestor tineri a început să-I aplaude. Pe timpul când trecea M. S. Regele pentru a merge ca se asiste la defilarea trupelor, un vînzător de ziare de ocasie a înaintat spre Suveranul şi i-a arătat ziarul Adevărul care era încadrat în doliu. Mai mulţi domni din mulţime au luat de gulur şi au dat în lături pe acest îndrăsneţ care a comis acest fapt irrespectuos faţă cu Suveranul. -•*- Ataşatul militar rus a căzut erî de pe calul seu care se poticnise. Din fericire însă, d. Poppen n’a suferit nimic şi a încălecat din nou imediat. -is - Un singur accident s’a întâmplat ari pe timpul defileului. Din causa îmbulzeleî enorme, o femee a leşinat dar i s’aii dat imediat ajutoarele necesare. Dulgherii, brutarii şi zidarii din Berlin se pun în greva. La Munster, trupele rămân la faţa locului, din causa persistentei grevei. Berlin, 22 Maiu. — In timpul zilei de ieri împăratul s’a dus cu regele Hum-bert să viziteze Mosoleul din Charlot-tenburg. La prânzul ce avu loc în galeria tablourilor, principele Bismarck. era aşezat în faţa regelui Hurabert şi lângă d. Crispi cu care a vorbit mult. Trupele merg pe câmpul Tempelhof unde va avea loc o paradă la 8 şi 30. Parada a avut loc pe o vreme splendidă. Mulţimea era enormă. Principele imperial şi fratele său, cu guvernorul lor, aă sosit cel dintâi pe câmpul de manevre de la Tempelhof. Ei eraă încântători în costumele lor de marinari. împăratul şi regele Hum-bert au venit în trăsură. împăratul era îmbrăcat în mare uniformă de general, regele Humbert purta ca ieri uniforma de husar prusac. Gel doi suverani se urcară pe cal la casarma Fru-moasa-Alianţă. împărăteasa în amazoană albă, cu marele cordon al vulturului negru însoţia, precum şi principele de Neapole. Defilarea a fost foarte remarcabilă din puntul de vedere al precisiunil mişcărilor şi al bunel ţinute a trupelor. Împăratul făcu să defileze de două ori trupele guardel, Principele Albert de Prusia comanda primul regiment al dragonilor gardei, iar generalul Wal-dersee, batalioanele drumurilor de fer. La 10 ore şi jumătate, rev;sta sfâr-şindu-se , regele Humbert plecă în trăsură să viziteze fabrica de arme de la Loewe. El a fost foarte aclamat de către mulţime. Din partea sa, împăratul se puse în capul regimentului al Il-lea al gardei, şi se Întoarse la Castel, salutat fără întrerupere prin aclamaţiuniintusiaste. Nici o dată nu s’a manifestat unaseme-nea mlusiasm. Berlin, 22 Maid. — Un accident înspăimântător s'a Întâmplat în timpul serei pe preumblarea Teilor. Un lucrător se preumbla cu copilul său în etate de doi ani pe care ’l ţinea In braţe. Un poliţai călare respinse cu sălbâtscie mulţimea. De aci urmă o îmbulzeală, părintele scăpă din braţe copilul, care căzu sub copita calului. El a fost ridicat sdrobit şi plin de sânge. Berlin, 22 Maiu. — Reichstagul ’şl va închide sesiunea Sâmbătă. Italia Roma, 22 Maiu. — Ştirile venite din Milanezul de Sus sunt cu mult mal bune astă seară. Lucrările s’au reluat în-tr’un mare număr de comune, Reiese din instrucţiunea judi ţiară că anarhiştii aţâţau la desordine. In afară de socialiştii arestaţi deja, poliţia a pus mâna pe alţii şase care aţâţau poporul. Noaptea trecută 1,700 de lucrători al usinelor Tardy-Benech din Savona s’au pus în grevă, de oare ce usina conge-diase 250 dintr'enşii din causa lipsei de lucru. Totuşi ordinea e perfectă. & T EDITiUNE TEATRE-CONCERTE Amintim că mâine 12 Maid se va da, în noul palat al Ateneului, un concert de către d-şoara Lucreţia Ştefânescu. Sâmbătă 13 Maiu, tot în noul palat al Ateneului, va fi o serată musicală şi dramatică organisatâ de d-na Julia Cocorescu cu graţiosul concurs ai d-nelor Catrina Florescu şi LuisaBruzzesi şi a d-lor Grant, A. Florescu, Davila, Delin, R. Florescu, Di-mitrescu, Popescu şi Narice. D E P E S I Rusia Petersburg, 22 Maiu. — Wiedomosti zice că resuitatul principal al întrevederii de la Berlin, va fi aproprierea Franciel de Rusia, câcl Francia va înţelege şi mal bine încă că Rusia singură presintâ adevărate garanţii de pace. Moscova, 23 Maifl. — Şahul Persiel a plecat, mergând la Petersburg. Oraşul a fost iluminat Intr'un mod strălucitor în timpul serei. Germania Berlin, 22 Maid. — Azi conferinţa Sa-moel a tranşat punctele litigioase. Acordul e de acum înainte perfect. Data ultimei şedinţe e încă nehotărltă. Nu va fi vorbă de altminterea în această din urmă şedinţă, de cât de încheierea protocolului şi de schimbul ratificărilor. D. Philipps, a cărui atitudine a înlesnit mult negociările, va fi numit de si gur ambasador. Berlin, 22 Maiu. — împărăteasa Austriei a părăsit Wiesbaden la 2 ore cu un tren special, cu destinaţie la Viena. Berlin, 22 Maid. — Berarii din Franc Iert s’ad pus în grevă. Berlin, 22 Maid.—Temerile ce se ma-nifestadln privinţa reluării grevelor în Westfalia, se adeveresc; patronii ocolind promisiunile lor, lucrătorii ad re-fusat de a descinde în gropi. In Saxa, minerii ad Încetat lucrul, In Silesia, mişcarea ia o mare întindere. Ad fost adunări sgomotoase pe care trupa le Împrăştie fără vărsare de sânge. CORPURILEJ.EGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la i i Maiu 1889 Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1/4 sub preşedinţa d-lul general Florescu. Presenţl 82 d-ni senatori. După îndeplinirea formalităţilor obicl nuite, se acordă congediu d-lor D. Rosetti, Bolintineanu, N. Gane, Jianu, etc. D. Mârzescu adresează absentului Ghe rasi o interpelare privitoare la administraţia avere! răposatului I. Strat şi la unele neregularităţl comise de tutori. D. Urecliia aduce un act spre complec-tarea dosarului indigenatului d-lul Căpă-ţână, indigenat votat. D. Gen. Mânu ministru de rezbel, roagă Senatul să se întrunească în secţiuni unite mâine la ora 1 având a ’l face oare cari comunicări privitoare la creditul de 15 milioane pentru fortificaţii. Cererea se admite. D. Preşedinte declară vacante colegiile din Gorj, Dâmbvioţa şi Dorohoiu, în urma numirei d-lor Frumuşanu, Ciullea şi Gr. llolban ca prefecţi. Se procede apoi la alegerea a doi membrii în comisiunea de peliţiunl în locul d-lor llolban şi Frumuşanu. Sunt aleşi d-nil Negrea şi Cămărăşescu cu 48 şi 54 voturi. Se procede la alegerea unul secretar în locul d-lul Ciuflea. D. Lămotescu este ales cu 53 voturi. D. Gherasl (11) depune mesagiul şi pro iectul de lege prin care se acordă împă mântenirea d-lul Mauriciu Lazar din Cra-iova. Se trimite la comisiunea de indigenate. D. V. A. Urecliia raportor, citeşte proiectul de lege prin care ministerul lucrărilor publice este autorizat a cheltui un milion din fondul de 1/2 la sută al portului Galaţi pentru pavarea şi întreţi nerea stradelor ce duc la cheiuri. Legea sâ ia în consideraţie. Principele Gr. M. Stur/.a arată importanţa şi inofensivilatea legel şi crede că ea va fi votată în unanimitate. Legea se votează. D. colonel 1.ogarii, raportor, dă citire proiectului de lege a pensiunilor militare D. Al. Plorescu combate unele din a serţiunile coprinse în raport, în care i se atribue cuvinte ce n’a spus. D. Preşedinte: Aceasta nu e în chestiune. D. Logarii explică lucrurile. Şedinţa se ridică la orele 5. CAMERA Şedinţa de la 11 MaiiX 1889 Şedinţa se deschide la ora 1 sub preşedinţa d-lul Constantin Grâdişteanu. Răspund la apelul nominal 132 dd. de putaţl. Sumarul şedinţei trecute se aprobă. D. Secretar Ulyse Boldescu dă citire diferitelor petiţiuul şi comunicări care se trimet la comisiunele respective. D. 1. Itariulescu cere cuvântul asupr i demisiunei d-lul Ernest Sturdzadin comisiunea de anchetă asupra alegerel de la Vasluiu. D. Rădulescu zice că nu pricepe pentru | ce comisiunea aceasta îutr'nn timp aşa r i lung n a lucrat nimic, căci nu este demn ca un colegiu să rămâie vaoant atâtea luni de zile. D-sa face o propunere semnată de 7 deputaţi ca în vedere că comisia parlamentară aleasă spre a cerceta alegerea colegiului III de Vasluiil, n’a făcut această anchetă, cere invalidarea d-lul Rosetti Solescu, a-lesul colegiului III de Vasluiil. D. Ernest Sturdza declară că în ziua de 24 Aprilie zi hotărâtă spre a merge la Vasluiil, d-sa n’a putut să meargă la locul de anchetă şi că a venit tn Bucureşti unde n’a găsit pe colegii săi din comisiune şi că numai pentru raţiuni particulare se retrage din comisiune. D. lAilcorescu zice că nu e cât de puţin responsabil de neactivitatea comisiunel, ci blamul propus de d. Rădulescu nu oate cădea de cât asupra d-lul Ernest turdza. D-sa zice căd. Sturdza i-a depeşat dom-niei-sale că ancheta de la Vasluiil e amânată pentru câte-va zile, iar nu că d-sa nu poate veni. D. Sturdza nu poate amâna o comisiune. D. Ion C. Grâdişteanu a mers până la Bârlad, dar acolo luând cunoştinţă de depeşa d-lul Sturdza, s’a înapoiat la Bucureşti. De asemenea d. Economu care a mers până la Vasluiu. D. Nicorescu zice apoi că d-sale, cel puţin, îl e cu neputinţă a merge la Vasluiil, de oare-ce d-sa e în comisia bugetară, de aceia d. Nicorescu îşi da demisia din această comisiune. D. loan C. Gradisteanu zice că nu învinovăţeşte pe nimeni de nelucrarea comisiunel ; ci aceasta s’a întâmplat din cauze neprevăzute şi regretabile. D. Gră-dişteanu spune că d-sa a fost la Bârlad unde a văzut la d. Nicorescu depeşa d-lul Sturdza. Venit în Bucureşti a găsit pe d. Ion G. Leca ocupat cu afaceri de familie, d. Economu nu mal putea merge din causâ de alte afaceri şi d Nicorescu din causa căsătoriei surorel d-sale la Iaşi. D. Grâdişteanu deciarâ că întrucât îl priveşte pe d-sa, d-sa nu e vinovat de loc, cad s’a aflat tot-d’a-una la dispoziţia comisiei. Demisiile d-lor Sturza şi Nicorescu se resping şi propunerea d-lul Rădulescu se trimite la secţiuni. D. IM. Voinov cere ca onor. Cameră să dea un vot pentru ca comisiunea să facă ancheta, căci nu e rezon ca ea să nu se mal facă nici odată de vreme ce aceasta nu s’a făcut până acum. D. Guna Vernescu, ministru de finanţe dă citire unul proiect de lege asupra uni-ficârel datoriei Statului la Casa de depuneri şi un proiect la modificarea câtor-va articole din tariful autonom. D. Al. Laliovari, ministru d$ externe depune la biurofi un proiect de lege pentru un credit de 6 milioane de interes local şi unul de 1/2 milion pentru plata cuvenită Câiel ferate Lemberg-Cernâuţl-Iaşl. D. ministru cere urgenţa pentru acest din urmă credit şi urgenţa se primeşte. D. Gherassi ministru de justiţie depune la biurofi mal multe proiecte de lege. D. M. liogalniceanu zice că la consti tuirea noului cabinet d. Gherassi a nenorocit Camera prin neprezentarea d-sale împreună cu cei l’alţl colegi al săi. D. Gherassi răspunde că a venit dar prea târziii, crezând că se deschide şedinţa la ora 1 şi un cart. Văzând însă că e prea târziii, d-sa s’a dus direct la Senat. D. I>. A. Sturdza se plânge că administraţia judeţului Tutova execută pe locuitori pentru lucrarea şoselelor. D. Luscar Catargiu răspunde că va da ordin a se întrerupe aceste concentrări pentru şosele până se vor termina lucrările câmpului care sunt la ordinea zilei. D. M. Seulcscu are cuvîntul asupra a-pelulul nominal şi zice că se miră cum d-nil N. Blaramberg şi dr. Severeauu figurează încă între deputaţi de oare-ce d-lor sunt funcţionari, efori al spitalelor civile. D. Lascar Catargiu răspunzând d-lul Săulescu, zice că Constituţia nu e votată de azi; d-sa spune că nu leafă iaâ Eforii, ci diurne. D. IV. Blaramberg zice că aştepta a-ceastâ perfidă insinuare şi nu se miră de loc de aceasta de oare-ce d-sa a fost tot-d’a-una duşmanul neîmpăcat al colectiviştilor din trecut şi acelor din viitor, şi mal mult: este membru în comisiunea de informaţii pentru darea în judecată a guvernului Brâtianu. D. Blaramberg zice că ştie la spatele d-lul Săulescu cine se ascunde. D. Blaramberg împarte în două apărarea, sa : chestia personală şi chestia de drept. Oratorul citează exemple de aceia ce i se impută d-sale: Prinţul Ştirbey care e numit Efor la Aşezămintele Brâncoveneştl, dd. D. Ghica şi Paciurea, care erau senatori, dd. doctori Sergid, Măldărescu, Mar-covicl şi alţii, toţi numiţi la Eforie în acelaşi timp pe când erafi şi deputaţi saQ senatori. In chestie de drept d. Blaramberg zice că nu e leafă aceia ce primeşte Eforul, nu e salariu, ci diurna. In general salariu e orl-ce câştig chiar al negustorului care vinde cu cotul. Un Efor nu e un funcţionar, ci un membru onorific. D. Săulescu serveşte de bucium altora şi aceia ce vizează d’al face pe d-sa ca să ’şl depue mandatul de deputat, nu se va întâmpla nici o dată până la expirarea mandatului care ’l trimete în Cameră. Va renunţa ia diurnă, va renunţa la titlul de Efor, dar la mandat, nici o dată, fără voia alegătorilor. Io urma acestora incidentul se deciarâ închis. D. M. liogelniceanu are cuvântul pentru aammu Camerei că e datoria el a se ocupa de legea tocmelilor agricole şi să numească delegaţi în comisiune în locul acelora care s’a fi retras sad sunt pe banca ministerială. D. Lascar Catargiu răspunde că a-ceasta e treaba secţiunilor. D. Preşedinte anunţă că va recomanda secţiunilor. D. M. liogulniccauu atrage atenţiunea asupra soartel Dobrogiel. Enumerâ suferinţele locuitorilor din această provincie şi roagă guvernul să aibă grijă de Dobrogca, căci cea mal mare parte din locuitori emigrează. Discuţiunea se închide. D. I*. I*.Carp interpelează pe d. Preşedinte de consiliu asupra principiului ce are să'l călăuzească în materie de reforme administrative. D. G. Vernescu cere să se puie la ordinea zilei legea pentru fixarea cursului monedelor de aur. D. Gr. Chrisenghy zice că sunt două luni de când a făcut o interpelare asupra numirei la tribunalul de Mehedinţi a membrului Isvoranu, şi a cerut dosarul desti-tumel acestui d. Isvoranu din funcţia de procuror. D. Chrisenghy repetă cererea sa şi roagă pe Ministru să intervie spre a i se pune acest dosar la disposiţie. D. Al. Ionescu-Marcus dă citire proiectului de lege pentru modificarea cursului monedelor de aur. Ne luând nimeni cuvântul în discuţia generală, să votează legea pe articole şi se pune apoi la vot legea în total. Rezultatul votului Votanţi 110 Bile albe pentru 120 Bile negre contra 8 Adunarea a adoptat proiectul de lege. Şedinţa se suspendă pentru cinci minute pentru ca dd. deputaţi să se sfătuiască spre a numi o comisiune de anchetă pentru alegerea colegiului al II-lea de Roman. La redeschidere, la ora 3 şi 3/4, se procede la alegerea comisiuneî de anchetă pentru alegerea colegiului II de Roman. Rezultatul votului pentru comisiunea de Român [este următorul: Softa Gh., Caracostea, Cogalnieeanu C.t Hoz-novanu Colonel, Stefanescu. Se dă citire unuî proiect de lege pentru modificarea câtor va articole din legea monopolului chibriturilor şi cărţilor de joc. D. Gh. Paladi combate modificarea art. 9. D. Gh. Vernescu susţine proectul. Se pune proectul la vot şi se admite. La ora 5 şedinţa urmează. ULTIME INFORMATICI D. Eitrovo a notificat guvernului nostru că M. S. împăratul Rusiei a expediat deja scrisoarea sa prin care respunde la notificarea ce i s’a făcut, în privinţa recunoaşterii de moştenitor presumptiv al Coroanei României, a Principelui Ferdinand de Eo/ien-zollern. Această notificare de mare importanţă e cel mai bun răspuns la spusele ziarelor panslavisle, care declarau că Rusia tiu va admite de moştenitor al Tronului, pe principele Ferdinand de Eohenzollern. X In urma unei înţelegeri stabilite între d. Tache Ionescu şi d. Vernescu, interpelarea d-luî Tache Ionescu relativă la numirile făcute la Curtea de casaţie s’a hotărît a fi pusă la ordinea zilei a Cameril pe ziua de Luni. x Guvernul are intenţiunea de a cere ca discuţiunea bugetului să înceapă chiar mâine. In cazul când se va face această cerere, junimiştii vor propune ca înainte de buget să se voteze re forma sistemului monetar. X Guvernamentalii au de gând să propue mâine în Cameră ca orî-ce nterpelare să nu se desvolte de cât după votarea bugetului. X Prinţul Ferdinand de Hohenzol-lern n’a luat parte azi la şedinţa Senatului. X Azi circula la Cameră ştirea că dd. Mărzescu şi Tzoni vor intra în minister şi că d. Corjescu va fi numit prefect al judeţului Iaşi. Dăm această ştire fără a garanta exactitatea ei. X Deputaţii şi Senatorii colectivişti sunt convocaţi pentru astă seară la clubul liberal-naţional pentru a hotărî ce atitudine va avea acest grup în cursul sesiunei. X D. general Mânu, ministru de resboiu, a convocat pe mâine tn sala Senatului pe toţi domnii senatori pentru a le da mal multe explicaţii asupra fortiflcaţiunilor şi asupra creditului do 15 milioane votat deja de Camera deputaţilor. X Erî seară [câţî-va partizani ai d-lui Pake văzând că soseşte d. Vernescu au vrut să aclame pe şeful gunimiştilor, dar strigătele lor n’au găsit resunet tn public care a rămas foarte rece. Văzând aceasta, d. Gună a ordonat aceluia care dăduse semnalul aclamaţiunelor să se oprească de oare ce T face de rts. X Comisiunea de 7 membri, instituită de d. Gună Vernescu pentru a studia modul cum să se modifice legea actuală a creditelor agricole. a ascultat în ultima el şedinţă pe d. Munteanii, inspector general al acestor cred'te, care a citit un raport foarte important şi foarte amănunţit relativ la cestiunca care preocupă comisiunea. Astă seară comisiunea se Întruneşte din nou şi va asculta pe d. Munteanu care propune mai multe modificări importante în or-ganisarea creditelor agricole. Se crede că d. Aurelian care în principiu admite că modificări tre-buesc făcute în legea de mai sus, va face un contra-proect pe care va supune desbaterilor Comi-8iunei. X Senatul a votat azi un credit de un milion de lei pentru continuarea pavărei oraşului Galaţi. Acestă sumă va fi luată din fondul porturilor. „ . X D. Ferdinand Dubail corespondentul ziarului «Le National» a convorbit zilelo din urmă cu mal mulţi oameni politici. D-sa_ a văzut pe d-nil Lascar Catargiu, Petre Carp şi Hitrovo. D. Dubail a vorbit şi cu d. G. Cantacuzino, directorul ziarului «Voinţa Naţională,* Vom da seama de aceste foarte interesante convorbiri. X Mâine se va judeca de curtea de Apel, procedura fiind îndeplinită, procesul complicilor escrocului Andronic care au făcut apel în contra sentinţei care i-a condamnat. X Un comunicat caraghios Primăria capitalei a publicat următorul comunicat: Fiind-că mai multe ziare din capitală sau alarmat că primăria interzice aînzarea de jurnale prin ganguri, ne credem datori a aduce la cunoştinţa publică, că consiliul comnnal, în şedinţa sa de la 25 Aprilie, a. c. îngrijat de desele caşuri de îmbolnăvire întâmplate VÎnzătorilor de jurnale de prin ganguri, precum şi cumpărătorilor, din causa curentului tare ce se face în ganguri, a luat decisiunea, în interesul de higiena publică, a nu se mal permite vînzarea de ziare prin ganguri.» p. Primar D. Aaiimescu. Vom reveni. X Azi s’a votat în Cameră următorul proiect de lege : Art. 1. Cursul monetelor de aur străine, fixat prin legea din 16 Aprilie 1886, se modifică precum urmează : a) Monete germane Bucata de 20 mărci lei 2L bani 70 » 10 » » 12 » 35 a) Monete turceşti Bucata de 5 lire lei 113 bani 50 > >2 1/2, 56 , 75 » , 1 liră 22 , 70 > >1/2 » 11 , 35 c) Monete ruseşti (bătute de la 1850 încoace). Bucata de 5 ruble lei 20 bani 60 > , 3 » , 12 , 35 Art. 2. Cursul monetelor de aur engleze se menţine ast-fel cum a fost fixat prin legea din 16 Aprilie 1886. ULTIMA ORA Francia Paris, 23 Maiă. — Gaulois, desminte orl-ce ştire privitoaee la căsătoria fiicei ducelui de Ghartres cu principele Ferdinand al Bulgariei. Paris, 23 Mafii.—Un «Te-Deum» s’a celebrat ieri Ia biserica românească cu ocasiunea aniversării încoronării regelui Carol. Ministrul României d. Alexandri presida la ceremonie având alăturea de dânsul pe d-nil Bengescu şi Pâtraşcu. Mulţimea era numeroasă. Ofiţerii români şi membrii coloniei asistau la oficia. După amează a fost recep-ţiune la d. Alexandri şi audiţiune de lăutari care au executat diferite bucăţi. D. Alexandri a rădicat un toast pentru Francia şi presa franceză, pentru gloria mare! naţiune tot-d’a-una ilustra, admirată, de temut, ospitalieră. Eiicjliter’a. Londra, 23 Maiu. — Vaporul italian Cittadibari de 3000 tone venind din America şi mergând la Rouem cu ,o încărcătura de grâu s’a scofundat aproape de insula Aldernsey. ORA 6 1/2 mai votează mal se La Cameră multe credite. Cel din urmă credit relativ la o recompensă de 1300 lei pentru grefierii tribunalului de Brăila rămâne a se vota mâine, votul declarân-du se nul. Şedinţa se ridică la ora 5 şi 40, www.dacoromanica.ro 1 EPOCA — 12 MAIU it*b STABILIMENTUL „JOCKEY” «O, STRADA CI.OPOTARU, 00 Sub-semnatul reînoeste comunicarea] • ca, operatiele stabilimentului seu pentru: f Urimii «Ir ca i spre intri ţinere 'Vf Aff m Desfaceri vânzări în comision, «le cai tril-y j suri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfa- X catoare resultate celor ce s’au servit de ^■wfcas'îîaefe@k interventiunea stabilimentului seu. In ori ce moment se gaseste de vânzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc. In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive. Bucureşti, Martie 1889. LANGOSY waBgmragsroBgasLrc'-:.•, . .■ nr H DCM H AT fle ltt APrilie 1891 Ut AntNUAI moşia Almâjifl din DoijiO. A se adresa la Doamna Elena Con-dorato 48 Strada Scaunele. iimmEsz-!*?i. h < idii’i ‘ii—nwmncr T. RADULESGU TAPI1M SI DECORATOR ■STIi BISEMCA AMZE1, — O — In acest magazin se găsesc: mobile de pfer negru, stejar, nuc masiv sculptate, precum şi or ce fel de mobile de fantasie, după modelurile cele mal noul. — Se efectuază or ce comandă, în timpul cel mal scurt şi cu preturile cele mal moderate. T. RADULESCU. Stabilimentul de băl este deschis în toate zilele de Ia b dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame bâile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa pânâ la prânz. Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. M Să găsesc la M A X FISCHER GALATZI STRADA MARE, 29 fiind asortat în tot-d’a-una cu 20 pânâ la 30 Instrumente. Plata şi în câs-tiurl. închiriere de Pianine în toată tară. Preturi curente ilustrate franco I după cerere. BaBMRBMMBBBanBBBflKBHRK. ne IMPUI Di KT Casele din strada UE. mbnmlKI Scaunele No. 56, opt camere deslăpânl, camere deservilorl, grajd, şopron, bucătărie şi două pivniţe-A se adresa strada Icoana No. 10 Inginer Cepescu. M. 500,000 cel mal mare câş tig în cazul cel mai norocos. Câştiguri Mărci 1 a 30 1 ( ( 1 a 200,000 1 a 100,000 1 a 75,000 1 a 70,000 1 a 65,000 2 a 60,000 1 a 55,000 1 a 50,000 1 a 40,000 1 a 30,000 8 a 15,000 26 a 10,000 56 a 5,000 106 a 3 000 203 a 2,0000 4 a 1,500 608 a 1,000 1018 a 500 30 a 300 60 a 200 60 a 150 47925 a 148, 127, 94 , 67, 40, 20 Mărci. 500,000 MĂRCI La suma imensă de 500,000 Mărci se urcă eventual câştigulcel mal mare din 296-lea Loterie do bani, fiind garantată de Statul Hamburg.-In total această Loterie conţine 100,000 losurl şi 50,200 câştiguri si un premiu. Şansa de câştig e dar foarte însemnată, de oare-ce pe 2 losurl cade câte un câştig. Organizarea esactă a 50.200 câştiguri si premiu se prevede din lista de alăturea. Toate câştigurile se trag la sorţi In 7 secţiuni sau clase. Câştigul principal din clasa înlăia e de Mărci 57,000, în a doua 55,000, în a tre a e 00,000, In a patra 65,000, înacincea 70,000, inaseasa 75,000 si in clasa a seapta eventual Mărcî500,000, respectiv 300,000 Mărci, 200,000 Mărci 100,000 Mărci etc., etc. Kugâm ca comenzele destinate a participa la tragerea clasei l-a se ni se adreseze pânâ la 1 IUNIE anul curent Preţul losurilor este oficialmente hotărât costând pentru clasa l-a: Losuri întregi originale M. 6 — sau Lei 7.50 »> jumătăţi » M. 3 — sau Lei 3.75 » sferturi » M. 1.50 sau Lei 1.90 Bine-voiţi a ne înainta suma cuvenită prin mandat postai internaţional, in moneda, hârtie sau timbre poştale. Dup6 efectuarea tragere!, se espediază fie-cărul participator lista oficială de câştiguri. Sumele câştigate se plătesc numai de cât. In urma cerere! speciale, achităm câştiguri chiar in domiciliul câştigătorului. Plala esacla a câştigurilor se garanteaza de guvern. Fie-care comandator primeşte directamente losul original iind insoţit de planul oficial. In cas când cine-va, după primirea losurilor n’ar fi dispus a le reţine, suntem gata a le primi Înapoi înainte de a se începe tragerea si a restitui suma primită. Doritorilor li se espediază gratuit planurile oficiale de trageri Rugăm ca comftnzile să se adreseze confidenţialei directaminte oâtre sub-semnaţii banqueri, Însărcinaţi cu distribuirea losurilor. ISENTHAL & COMP CASA DE BANCA HAA1ULHG (Germania de Nord) CASA DE SCHIMB 162 I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, iVo. 23 Cnmpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Curs u I Bucureşti 11 Maiu 1889 «uciiwn. VM XOMCI.Vâ'' i 0/0 Renta amortisabila b 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, ele Stat 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale b 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Scris func urbane b 0ţ0 Scris. func. urbane 5 0/0 Urbane Iaşi 6 0/p împrumutul comunal Oblig. Căsoi pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Aotiuni iDacia-România» * Naţionala » Gonstruotiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermă Cump.; Vend. 96 3/4 fâ 3/4 97 1/4, 97 99 1/2 100 104 14 97 1104 H02 94 3/4 62 i t i 98 112 ,245 i 50 950 Î50 230 140 20 214 104 3/4 97 1/4 r 104 3 4 Ii03 97 82 3|4 68 3[4 250 55 955 255 235 145 15 215 ( Fondata in 1853 ) L0C0M0BILE MAŞINI DE TREERAT CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No- 8, în palatul Principele Dimitrie OMka ! Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România) '■ Cumpără si vinde efecte publice si face on-ce schimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de 11 Maiu 1888 Renta amortisabila Kenia amorusabila DE LA 4 PANA LA 20 CAI PUTERE, DE LA RENUMITA FABRICA I S C H L HOTEL ZUM GOLDENEN KREUZ Situat în centrul oraşului şi în faţa castelului regal. Priviliştea cea mai frumoasă Ee munţi. Cabinete de fumat, de citit. Bi-lioteca proprie. Sub personala direcţiune e proprietarului Ilans Sarsteiner. româna perpetua Obligaţiuni de stal, [Conv.rur. oinon WANTAGE-ENGLITERA MMOMETRE, (SERELE DE TRMIM ENGLEZEŞTI, VERTEJERIS! POMPE DE FOC DEPOSITUL SI AGENŢIA GENERALA PENTRU ROMANI A LA MORITZ APPEL BUCUREŞTI, STRADA DOAMNEI 7 LANGA DIRECŢIA POŞTELOR SI TELEGRAFELOR 4 b 5 6 5 % „ Municipale 10 fr. ,. Casei pens. (300 L.) 7 % Scrisuri funciare rurale 6,, 7 % „ ,, urbane „ laşi Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri semesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica bombau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei] Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiano „ Ruble hârlie NB. Cursul este socotit In aur Cump. Vinde 96 1/4 98 99% lui s 88 1/2 345 104 % 96 3/4 •-04 % 103 94 1/2 82 li 950 81 14 33 42 27 19 70 42 25% 312 123 100 267^ 97 lţ4 99 100 1/4 102 89 250 105 27V 105 .0254 83 960 87 16 38 "fi 22 75 48 50% «lt 125 100% 100 270 1237 n F I N P U I RI A T De la Sf Gheorghe UC III U n In I H I a. c. etagiul de sus poarta No. 54 str. Scaune, (unde locueşte d. N. Filipescu) conţinând mal multe camere, pod (grenier) spaţios, apă şi gaz aşe-riform pretutindeni, grajd, şopron etc. A se adresa la d. G. P. Ghica str. Dreapta No. 9 a. FARMACISTUL 0$ 33-T11 TA B O* -A. X, E ^ iAMuuuu ---------------------PJLT, :_1 vjjţ irjfU!*,J. IUI AJUt-* ribTiit'.r ♦ ti'T farmacia CHR. ALESSANDRIU română SINGURUL Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut ol reputaţie netăgăduită In faţa d-lor doctori şi clienţii ce j aă constatat folfise surprinc/ătdre e GUDRONUL ALESSANDRIU care se Întrebuinţezi cu succes contra durere! de piept, I tesel provenită în urma guturaiului, iritaţinnl ale peptului, | astuui, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mân-| care, «tc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o [ litri de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu I mult succes la copil contra bălelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o Unguri de Gudron în apă sa charată satt lapte dulce 2—3 ori pe