ANUL IV No. 1041 A DOUA EDITIUNE ■mii im i i Z2&: ^stam^nmnirmi DUMINECA 7 (19) MAIU 1889 NUMERUL HAM NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bncurexci: La casa Administraţiunei. Iu Tara: Prin mandate poştale. Pentru l an *0 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢ1UNBA No. 3,—Fiatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU NUMERUL 15 RAM NUMERUL ANUNCIUB1LE OIN HONIANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Lal*aris: Agcner Havah, Place de Ul Bourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: seg&sestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. 6er-main, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. 0 REFOm \F.1'B\IU lli! DIRECTOR TEM TEATRU CESTIUNI MILITARE ARESTAREA SI ESTBADAREA LUI ADRONIC ALERGĂRILE DE MÂINE DREPTATE! ■2SK5 0 încă de acum câte-valuni, d. Me-nelas Ghermani pregătise un proiect de lege pentru modificarea parţială a tarifului autonom. Suntem fericiţi de a vedea că guvernul actual şi-a însuşit acest proiect şi că chiar în sesiunea depri-mă-vara a Corpurilor legiuitoare el va propune a se scădea taxele pentru patru articole din tariful autonom. Mai multe ziare, şi în special ziarul Naţiunea cu mal multă asprime de cât cele-l’alte, au criticat această înţeleaptă măsură. Organul d-lui Dim. Brâtianu crede că aceste scăderi de taxe vor fi vătămătoare pentru industria noastră. Noi credem că nu numai această mesură nu va fi păgubitoare pentru industria română, dar că prin acest mijloc se repară încă,întru câtva, greşalile comise de guvernul d-luî Ion Brâtianu, în cestiunea vamală. In adevăr care e situaţia creată de guvernul colectivist ? Pe de o parte s’au încheiat con-venţiuni de comerţ cu termene diferite, ast-fel că cea din urmă expiră în 1892. Iar pe de altă parte, s’au supus mărfurile provenind din ţările ce n’au convenţiuni cu noi, la taxe vamale foarte urcate. Oare aceste taxe constituesc ele, o protecţiune pentru industria noastră ? Câtu-şî de puţin. Ele proteg industriale acelor ţări care au conven ţiuni cu noi, prin faptul că ele sunt scutite de concurenţa ţărilor care n’au convenţiuni. Ast-fel dacă productele din Austria sunt supuse la taxe aproape prohibitive, productele similare din Germania or din Olanda intrînd în ţară sunt taxate cu preţuri foarte scăzute. D’aci resultă un monopol pentru ţerile ce au convenţiuni şi o defa-voare pentru acele care n’au con-venţiuni, iar nu o protecţiune pentru industriaşii români. Dar ceva mai mult. înseşi ţerile care n’au convenţiuni cu noi isbu-tesc a trimite la noi, în ţară, productele lor, fără a plăti taxele stipulate în tariful nostru autonom. Pentru aceasta, ţerile care n’au convenţiuni cu noi, îşi trimet productele în ţerile acelea care au con-venţiunî încheiate cu România, şi de acolo le trimet la noi, aceste mărfuri fiind supuse ast fel numai la taxele pe care le plătesc mărfurile provenind din ţările ce au convenţiuni. Aşa de pildă, Austria îşi trimite mărfurile în Olanda, pentru a fi de acolo trimise în România. Şi se întâmplă că preţul transportului din Austria în Olanda şi din Olanda în România, plus taxele vamale plătite la vama olandeză şi taxele pe care le plătesc acele producte la intrarea lor în România, ca marfă venind din Olanda, nu covîrşesc, toate la un loc, taxele pe care le-ar plăti a-celeaşî producte când ar fi trimise d’a dreptul din Austria în România şi ast-fel supuse taxelor din tariful autonom. Guvernul nostru ar vrea să reducă ast-fel taxele din tariful autonom, în cât industriaşii din ţările care n’au convenţiuni cu noi să plătească tocmai atât cât plătesc azi ca transport şi ca vamă spre a naturaliza productele lor în ţările care beneficiază de un tarif convenţional. Ast-fel vămile noastre ar profita de preţul ce să plăteşte pentru transport pe drumurile de fer străine şi pentru dreptul de vamă în ţările a-celea de unde apoi acele producte trebuesc expediate în România. Ziarul Naţiunea face la aceasta, următoarea ineptă obiecţiune: «Faptul că se Introduce marfa de contrabanda pe calea nationalizâril e o glumă, şi directorul de vămi, care o li declarat ministrului că nu e mijloc de a se evita pe viitor aceste manevre de vamă prin îndoirea mijloacelor de control si de certr/icate de origina a făcut o glumă de prost gust cu şeful său.» Ei bine, nu este permis când eşti atât de ignorent să mai ai pretenţia de a lua lumea în zeflemea. Se vede că redactorul Naţiunei care propune oprirea acelor «manevre de vamă» prin îndoirea mijloa celor de control şi de certificate de origină, nici n’a citit vre-una din convenţiunele încheiate de guvernul d-lui Ion Brâtianu. Altminteri el şi-ar fi dat seamă câ chiar când s’ar sta bili prin certificate de origină câ mărfurile trimise din o ţară care are convenţiune provin din altă ţară care n’are convenţiune cu noi, acele mâr furi nu s’ar putea supune la taxele înscrise în tariful autonom. Ast-fel acele «manevre de vama» de care vorbeşte Naţiunea suni foarte legitime şi autorizate eliiar de unele din convenţiunile noastre. Spre a convinge pe cei de la Naţiunea şi 3pre a le arăta incomensurabila stupiditate de care au dat dovadă colectiviştii în politica lor vamală, le vom cita articolul 2 din convenţia noastră cu Ţările-de-jos. Iată acel articol : Productele solului şi ale industriei din Regatul Ţ6rilor-de-jos şi din coloniile sale, dinorî-ce parte ar veni, şi orl-ce mărfuri, fara deosebire de origina, venind din acest regat şi din coloniile sale şi care vor fi importate în România, nu vor fi supuse... la drepturi şi taxe altele saQ mal ri dicate... sivor fi Iratatesub toate raporturile ca productele solului si ale industriei nati-unei celei mai favorizate. Precum se vede controlul de care vorbeşte Naţiunea şi certificatele de origină nu pot servi absolut la nimic. Ue aceiacredem caguvernul nostru va stărui în ideia sa şi va modifica tariful nostru autonom ast-fel ca vămile noastre să se poată folosi de taxele pe care azi le încasează vămile streine, fără ca prin aceasta să se aducă cel mai mic neajuns industriei române. cât în rangurile liberalilor; şi adaogă că sforţările mitropolitului spre a subordona Serbia influenţei ruseşti n’au contribuit de loc a’i face popular printre radicali. Germania Berlin, 17 Maiu. — Consiliul municipal din Berlin a votat cu o majoritate de un vot, creditul de 150,000 mărci pentru a împodobi străzile prin care va trece regele Umbert al Italiei In timpul şederii sale aci. Munich, 17 Maia. — Regina mamă a Bavariel a murit. Breslau, 17 Maiu. — Greviştii au încercat să distrugă materialul de exploatare. Trupa a înăbuşit această încercare. Un grevist a fost ucis. Greva din Silesia, e generală. Ocuparea militară e considerabilă spre a evita reîntoarcerea şcenelor de desor-dine şi de devastatiuni. Gelsenkirchen, 17 MaiiL—Se semnalează o reluare parţială a lucrului; minerii sunt satisfăcuţi de resultatele obţinute de delegaţiune. In mal multe localităţi ale basinuluî usinele de gaz au încetat a funcţiona. UN DIRECTOR PENTRU TEATRUL NATIONAL Astfel Intre dânsul şi societar se întocmeşte un fel de tovărăşie care încredinţează pe cel d’ântâiu că interesul şeii e legat de acel al directorului, astfel omul care primeşte această funcţiune are cel puţin în perspectivă o răsplată a muncei sale. In asemenea condiţiunî vom scăpa de directorul sărac şi neconştiincios, care se mulţumeşte cu leafa de 400 lei, dar puţin se sinchiseşte de mersul teatrului, şi de directorul bogat care face câte o mică vizită culiselor în serile de representaţie spre a ciupi ce-va curte artistelor şi apoi trec la Club. D. U. R. PARTEA EXTERIOARA D E PESI Franoia Paris, 17 Maiii. — Senatul, contrariu textului lege! recrutare! adoptate de Cameră, a votat paragraful care acordă o dispensă profesiunilor liberale dupe un an de seri/iciti. Ungaria Budapesta, 17 Maiii.—«Pester Lloyd» face să reiasă ca d. Persiani, trimes extra ordinar şi ministru plenipotenţiar al Rusiei la Belgrad, a primit avi-soi din partea guvernului săii de a a-mâna plecarea sa în congediu până ce mitropolitul Mihail va fi reinstalat în funcţiunile sale ierarhice. Foaia oficioasă insistă asupra faptului că ontusiasmu! manifestat In privinţa acestui Înalt prelat nu există da De o lună şi mal bine, de când se tot vorbeşte despre demisiunea d-luî Cara-gi&li din funcţiunea de director general al teatrelor, candidaturele reale sau închipuite pentru acest post curg ca apa dintr’un isvor. Astâ-zl d. Exarcu, mâine d-niî St. Velescu, Strat, Gr. Cantacuzino, ba chiar şi Macedon3ki, sunt desemnaţi de presă spre a lua succesiunea d-luî Ca-ragiali; dar în fapt nimeni nu’I ia succesiunea, căcî unii din candidaţi au destulă minte spre a nu primi sub legea şi în condiţiunile actuale, o însărcinare atât de ingrată; alţiL n’au alte titluri de cât dorinţa lor de a administra teatrele regatului şi IQ special teatrul naţional. E ingrată peste măsură funcţiunea mai mult onorifică de director general al teatrelor; e Ingrată din punctul de vedere material, iugratădin punctul de vedere moral. Directorul general al teatrelor are drept plată a muncei sale — o muncă care dacă e conştiincioasă începe la 9 dimineaţa spre a se termina la unu din noapte — modesta sumă de patru sute lei pe lună 1 Unde e omul serios având mijloace intelectuale spre a’şl câştiga viaţa, care săconsimţă a primi o asemenea muncă de salahor pe un preţ aşa de derizoriii ? Idealiştii, naturale filosofice şi poetice care se supun acestei încercări, părăsesc direcţiunea dupe cât-vatimp, convinşi, cum zice francesul, que le jeu n'envaut pas la chandelle. De aceea ministerul caută adesea şi cu preferinţă pentru funcţiunea de director, un om bogat, un om care să nu crează In leafă şi să se mulţumească cu onoarea de a fi In capul teatrelor. Onoarea de a fi în capul teatrelor 1 Ştiţi ce represintă ? Represinta pentru directorul teatrelor maîlntâiit deosebita cinste de a înghiţi zilnic, înjurăturile criticului teatral care ’l batjocoreşte pentru că joacă operete şi nu joacă comedii, înjurăturile criticului care ’l batjocoreşte pentru că joacă comedii şi nu joacă drame. Apoi vin criticele la adresa directorului pentru că a Inchi-riaL sala unei trupe streine şi ast-fel a sărăcit pe societari, criticele pentru că n’a închiriat sala unei trupe streine şi ast-fel publicul plictisit nu ştie unde să meargă 1 Onoarea de a fi în capul teatrelor 1 Ştiţi ce mal represintă? Represintă pentru directorul teatrelor deosebita cinste de a ’şi petrece ziua şi seara certându-se cu actorii care refuză să joace într’o piesa, care lipsesc de la repetiţii, care cer mereu şi mereii parale Înainte, care se cearta împreună şi pe care trebue să’î împaci parcă al fi un judecător de pace, câcî, fie zis fără supărare, nu există mai afurisită clică de cât cea dramatica. Apoi, numai cestiunea biletelor gra tis care se cer zilnic de persoanele cele mal bogate, cele mal puţin lipsite de mijloace, e de ajuns ca să te facă se ’ţl iei câmpii. Răspundeţi dar în conştiinţă, unde e omul cu avere crtb să consimtă a trăi în iad pentru simpla onoare de a trăi In iad ? O să mi să pun poate întrebarea dacă răul e fără leac ? Negreşit nu ! După părerea mea să poate găsi un director pen-I tru teatrul naţional dar cu o condiţiune j sine ()ua non: acest director trebue să fie interesat nu numai moraliceşte, dar şi materialiceşte la mersul teatrului. Directorul general ca să se osupe de teatru aşa cum se cere, aşa cum se cuvine, trebue să aibă o remiza asupra beneficiarilor eventuale ec ar putea se producă teatrul. CE STIKNI MILITARE De azi Înainte vom publica o dată pe septămână, şi chiar mal des în cazuri importante— sub rubrica Cestiuni Militare— toate amănuntele ce suntem în poziţie de a le culege de la cele mal bune surse, In privinţa tutulor cestiilor care pot interesa atât pe ofiţeri cât şi pe toţi aceia care se interesează de armată. Politica ocupă cu drept cuvânt locul principal în coloanele tutulor ziarelor române. Dar sunt unele chestiuni vitale ca bunioară cele care privesc pe armată, şi care sunt de obiceiQ prea negligiate la noi. Vom căuta se îndreptăm acest neajuns, ţinând cu cea mai mare solicitudine pe cititorii noştri în curentul chestiunelor militare interesante, imediat cum se vor produce. • * * In primele zile ale săptămâneî viitoare, va avea loc, conform legei, concursul de tragere la ţintă Intre cel maî buni trăgători din toate corpurile armatei noastre. Să va profita însă de acest prilej pentru a se face experienţe comparative, atât din punctul de vedere al repeziciu-nel cât şi al justeţei în tir, intre arma de infanterie şi mitrailleuza Maxim. La aceste experienţe vor asista ataşaţii militari străini, precum şi maî mulţi ofiţeri superiori. * * Ministrul de resbel se ocupă cu multă stăruinţă de lucrările relative la modul cel mal practic şi cel mal economic de a clădi şi de a organiza un azil de invalizi. Bine înţeles că acest azil va avea proporţiuni toarte modeste, de oare-ce numârulrâniţilor din ultimul rezbel care sunt cu desăvârşire lipsiţi de mijloace, nu estejmare. Nu putem se felicităm destul pe d-nu General Mânu pentru generoasa iniţiativă care a luat’o d-sa,şi toţi acel care au vâzut ca noi, vechi militari, răniţi apărând ţara, incapabili în urma infirmităţilor căpătate In rezbel de a’şl câştiga viaţa, şi peritorl de foame fără un ajutor de la autorităţi, se vor uni, credem, cu noi, pentru a aplauda la a-cest proect. * Şi,fiind-c» e vorba*de ultimul resbel, să lucrează la realizarea dorinţei exprimata de Senat In privinţa ridicărei unul monument comemorativ al rezbelului şi pentru slava şi amintirea acelor care au căzut pe câmpul de onoare. Ministrul, care are multă tragere de inimă pentru acest proiect, se ocupă cu cea mai mare activitate de studierea diferitelor proiecte prezintate pentru acest monument. D. Ureche propusese sub guvernul colectivist să se ridice o coloană de bronz împodobită cu bas reliefs amintind faptele glorioase săvârşite de ostaşii ţărei, după modelul columnei Traiane sau columnei Vendâme. Pân’acum tnsâ nu s’a hotarlt nimică în aceasta privinţa. Costul acestui monument să va rădica aproximativ la suma de 500,000 lei. Nu s’a hotarlt Încă cu ce mijloace s’ar aco peri această cheltuială. Noi unii credem că cel mai nemerit ar fi o subscripţie naţională. Ori-care ar fi decisiunea ministeru lui, credem că tot Românul are dreptul de a contribui la un monument ridicat în onoarea oastel şi a faptelor sale măreţe, şi luam iniţiativa suscripţieî. Iu numărul nostru de Luni lista de subscripţie să va deschide In coloanele noastre. «r In privinţa remonţilor aflăm că 2000 de cal vor sosi în curând din Rusia, unde aii fost cumpăraţi, In guvernele Ros-tov, Tambov, Kursk şi Voronej, de către ministerul de rezbel pentru călăraşi. S’a mal iscălit un contract pentru cumpărarea a 450 de cal din aceiaşi provenienţă pentru cavaleria de linie şi artilerie. In fine, în decursul acestui an, să vor complecta toate echipamentele armatei, aşa în cât toate corpurile de trupă vor fi înzestrate cu echipamentul complect pe picior de rezbel. In ediţia noastră de astă-seară, dăm toate amănuntele In privinţa avansărilor ce se vor face pe ziua de 10 Maiii. Col. ARESTAREA S! EXTRĂDAREA LUI AND R O NIC O telegrama importanta. — Cercetările d-lui Colonel Algiu.—Andro- nic carciumar la Karlsburg.— Prinderea lui Audronie.— Extrădarea. — Sosirea lui Andronic. O telegrama importanta ErI seara pe la orele 6 3/4 d. prefect al poliţii Capitalei primea următoarea telegramă : «Individul arestat pus subt paza buna la Karlsburg (Austro Ungaria). Interveniţi pe lângă autorităţile austro uagire pentru a permite extrădarea lui.» Individul prins nu era altul de cât faimosul escroc Andronic care înainte de a fi dat judecăţii fugise din ţară şi sta ascuns în Austro-Ungaria. Se şlie că dupe ce a fugit Andronic a fost condamnat la o închisoare de un an şi jumătate şi la o amendă considerabilă. Cercetările domnului colonel Algiu De când actualul prefect al poliţiei Capitalei a venit în capul acestei instituţiunî, una din preoeupa-ţiunile sale de căpetenie a fost prinderea escrocului Andronic, pe care administraţia trecută nu avusese dibăcia se’l ţie destul de aproape, şi din această pricină nu putuse se execute mandatul de arestare ce se lansase în contra acestui escroc în-drăsneţ, în urma sentinţei de condamnare. Andronic însă se ascundea şi se ascundea bine, câci a trebuit se se ia măsuri excepţionale pentru ca poliţia se reuşiască a pune mâna pe densul. D. colonel Algiu spre a ajunge la acest rezultat n’a cruţat nici cercetările cele mal scrupuloase, nici cheltuelile. Gu toate acestea cercetările au ţinut 8 luni şi Andronic tot nu se putea găsi. Andronic cârciumar laKarls-burg Acum câte-va zile agenţii pe care d. colonel Algiu îi expeduise în Austro-Ungaria pentru urmărirea lui Andronic î’l avizară că el se ascunde într’un sat, la o depărtare de o jumătate oră de orăşelul Karlsburg. In acest sat, Andronic ţinea o cârciumă şi îşi schimbase numele. Îndată ce a primit această ştire, d. colonel Algiu a expediat al-altâ-eri dimineaţa în această localitate pe domnu sub locotenent de jandarmi Alexandrescu, întovărăşit de un &-gent al serviciului siguranţei, dân-du-le ordin expres de a pune mâna pe periculosul escroc. Prinderea lui Andronic Trimişii d-lui colonel Algiu îndată ce au ajuns la faţa locului, au mers în satul unde se afla Andronic şi l’au arestat, ajutaţi fiind de jandarmii autorităţilor austro-ungare. Andronic n’a făcut nici o resistenţă. In acest timp sub-locotenentul de jandarmi telegrafia prefectului poliţiei Capitalei, anunţându-i că şi-a Îndeplinit misiunea. Totodată sub-locotenentul Alexandrescu a cerut şi intervenţia guvernului nostru pe lîngă autorităţile austro-ungare, ca să permită extrădarea escrocului care a nenorocit atâta lume în ţară cu faimoasa şi mincinoasa sa apă de aur. Am omis să adăogâm că cea mai mare dificultate ce întâmpina d. Colonel Algiu în cercetările sale, era lipsa fotografiei lui Andronic, pe care poliţia trecută n’avusese nici măcar grija se o facă. A trebuit să se caute în Moldova pentru a se găsi acolo cu mari greutăţi una din fotografiile cavalerului cu apa de aur. , Extrădarea Primind depeşa care ’i anunţa prinderea lui Andronic, d. colonel Algiu a mers imediat la d. ministru de externe pentru a ’l ruga să intervie pe lîngă ambasada austro-ungară din Bucureşti spre a obţine extrădarea escrocului. D-nu Al. Lahovari a cerut imediat www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 7 MAIU d-lul ministru al Austro-Ungariei extrădarea lui Andronic. E. S. Contele Goluchowsky a comunicat imediat guvernului seu, cererea ministrului nostru. Sosirea lui Andronic îndată ce se vor Îndeplini formalităţile obicinuite pentru extr&dare, Andronic va fi adus în Capitală do către trimişii d-lui Algiu. Aceasta nu se va întâmpla de sigur de cât după cel puţin vre o trei zile. Terminând cu povestirea amănunţită a acestei importante arestări, nu putem de cât se felicităm pe d. colonel Algiu care prin stăruinţa, activitatea şi tenacitatea sa, a isbutit se pue mâna pe unul din cei mai periculoşi rei-făcetori, ale cărui escrocherii colosale nici nu se pot înregistra, atât sunt de numeroase. P. OFICIALE D. Eugenie N. Ghica Bndescu s’a numit în funcţiunea de epitrop ăl spitalelor casei sf. Spiridon din Iaşi, în locul d-lul Leo-nida Panopol, demisionat. — Sunt numiţi In funcţiuul pendinte de epitropia spitalelor casei sf. Sriridon din Iaşi, următoarele persoane : D. Pândele Gh. Cuza, actual şef al serviciului priroirel bolnavilor şi secretar colegiului medical, în postul vacant de intendent-econom la spitalul central. D. Mihaih Vasiliu Cristescu, actual Impiegat la biuroul comptabilităţel din cancelaria aceell epitropiI,tn postul de şef al serviciului primirel bolnavilor şi secretar colegiului medical. — D. arhitect Al. N. Bâicoianu s’a numit Se ziua de 1 Maiîl 1889, în postul de ar-itect la eforia spitalelor civile din Bucureşti, rămas vacant prin demisiunea d-lul losef Schifeleera. — D. Ispas Bolintineanu se numeşte în postul de intendent la ospiciul Pantelei-mon, pendinte de eforia spitalelor civile, în locul d-lul Scarlat Toporanu, care se permută în asemenea calitate ia spitalul de copil din Capitală, pe ziua de 1 Maih 1889. ŞTIRI MĂRUNTE Principesa Clementina a sosit la Paris ; ea merge la Londra. — Mitropolitul Mihail a plecat Joi la Belgrad, via Kiev şi Bucureşti. — Se anunţă din Londra că Lordul Mal-mesburg, fost ministru al afacerilor streine a murit. — Şeahul Persiel a trecut fruntaria rusă pe la Tjulfa. El a fost primit cu solemnitate de autorităţile ruse şi o gardă de o-noare de 150 casacl. — Congresul delegaţilor comitetelor i-taliene ale asociaţiunel păcel au avut o întrunire. 90 dele aţi erah presenţl, printre care un ministru şi mal mulţi deputaţi şi senatori. INTEMPLABILE zilei DIN CAPITALA Accident. —Un căruţaş trecând cu căruţa pe cheiul Dâmboviţel, podul Brănco-vsnesc, s'ah speriat caii şi apucând’o la fugă, el a căzut şi roatele ah trecut peste •1. S’a trimis la spitalul brâncovenesc. Cap spart. — S’a transportat la spitalul Colţa, Petre Constantin, al cărui cap a fost spart de Mihalache Barabulea. DIN JUDEŢE înecare. — In ziua de 23 Aprilie trecut, individul Vasile Stoian Călin, servitorul d-lul I. Marghiloman, voind a trece călare apa Buzăului în dreptul comunei Mărăci-nenl, judeţul Buzăft, a fost luat de curent şi s’a înecat, gâsindu-se mort pe prundul apel. Atentat.— In noaptea de 26 Aprilie trecut, Ecaterina Ion Buhuş.din comunaDra-gomireştl, judeţul Neamţu, a atentat la viaţa ginerulul el Gh. Hilohi. A turnat pe corpul lui, pe când dormea, mal multă apă clocotită şi în urmă a dispărut. Suferindul s'a trimis ;n cura spitalului şi s’a în-cunoştiinţat parchetul. Incendiu.— In noaptea de 26—27 Aprilie curent orele li a isbucnit un incendia la fabrica de săpun a d-lul Iuster, din Bârlad, de la extremitatea stradel Dunărea, ce duce larîul Bârlad, arzând acoperementul casei şi parte din materialul de săpunărie aflat în fabrică. Paguba causată de,acest flagel se urcă la 19,000 lei aproximativ. Atât casele cât şi materialul de săpunărie ah fost asigurate la Banca Naţională pentru suma de 19,100 lei. Maltratare.— Pe strada Dogăriel lângă prăvălia d-lul A. Popovicl zice Galaţii, s’a întâmplat o scenă barbară. Cinci fanara-gil a Intrat în casa fanaragiulul Gheorghe N.... şil’ah apucat pe dânsul şi pe femeia lui la bătaie. Nenorocitul Gheorghe a căzut scăldat în sânge la pământ sub loviturile monştrilor. Fusese bătut atât de crunt în cât îşi perduse graiul. Din norocire a intervenit un locotenent cu soldaţii sel de a scăpat pe nenorocitul din ghiarele acelor fiare. Trei din fanaragil ah fost prinşi şi duşi la arestul poliţiei iar cel-l’alţl ah fugit. Maltratatul se află într’o stare deplorabilă. DIN STREIN ATATE Crima oribilâ. — In primele zile ale lunel Ianuarie a. c. vecinii femeii Droello, care locueşte cu barbatu-seh în strada Charenton, se mirară într’o bună dimineaţă de dispariţiunea copilaşului de curând născut pe care acea femee îl purta In braţe. Mama spusese de mal multe ori că nu l’ar da cu nici un preţ la doică. Nu eşise de acasă în ajun şi nimeni nu venise s’o vadă. Totuşi copilul dispăruse. Vecinii îşi făcură un timp de vorbă cu asta, pretinseră că părinţii îl ucisese; însă fiind că lipsah dovezile şi toţi sS temeah de Droellon vorbele încetară. Mal multe luni trecură şi nicl-odată nimeni n’ar mal fi vorbit de sigur de copilaş, dacă un miros urîciosnu se răspândea în casă. O vecină insinuă celor-l’alţl că mirosa «a cimitir» în locuinţa soţilor Droellon. Poliţia prinse atunci de veste şi un comisar veni spre a face o perchisiţie, în urma căreia găsi într’o ladă de sub pat cadavrul în putrefacţiune a noului născut, acoperit cu rufe vechi. Soţii Droellon ah fost arestaţi. EI sunt căsătoriţi numai de 15 luni; bărbatul are 20 de ani şi femeia numai 18. SOCIETATEA GENERALA DE ASIGURARE MIjTLALA „MEA" Direcţiunea acestei Societăţi convoacă Adunarea Generală a Societarilor el pentru ziua de 7/19 Maih corent. Convocarea s’a publicat prin Monitorul Oficial de la 23 Aprilie trecut; ordinea de zi a Adunărel însă nu se vede publicată. Este adevărat că art. 14 al Statutelor So-cietăţel «Unirea,» la care Direcţia acestei Societăţi să referă, nu menţionează nimic despre ordinea de zi, darreese din art. 20 al acelor Statute că tăcerea din art. 14 este o simplă omisiune. Admiţând chiar că a-ceastă omisiane ar fl fost intenţionata, totuşi art. 157 aliniatul 45 al Codului de Comercih dispune următoarele : «Incu-noştiinţarea trebue să conţie ordinea de zi a cestiunilor care urmează a fl supuse de-liberaţiunilor Adunărel. Este nulă orl-ce resoluţine luată asupra unei cestiunl ne-coprinsă în ordinea de zi.» Nu credem că Societatea «Unirea,» ;care n’are nici un fond de garanţie, fiind ba-sată exclusiv pe mutualitateasocietarilor, face bine de a nesocoti un text formal de lege, mal cu seamă când e vorba de înlesnirea controlului din partea societarilor şi a publicului. La Societăţile pe acţiuni,acţionarii să interesează de mersul afacerilor şi aleargă la Tribunal când Administratorii şi Directorii nu ’şl fac datoria sau risipesc banii Socie-tăţeî; pe când la o Societate Mutuală nimic nu e de un interes direct destul de puternic spre a face pe societari să înfrunte dificultăţile ce li s’ar crea de Administraţiune dacă ar voi s’o controleze fără voinţa el. Prin urmare, Administraţiunea unei Societăţi Mutuale care ’şl îndeplineşte datoria cu sfinţenie trebue se facă mal mult chiar decât cere Legea, spre a înlesni verificarea actelor el. Această consideraţiune trebue se fie şi mal imperioasă pentru oamenii conştiincioşi de căt disposiţiunea art. 268 al Codului de Comercih care pedepseşte orl-ce abatere de la disposiţiunile art. 157 cu o amendă până la 100 lei. Cu părere dereh mal constatăm şi o altă infracţiune regretabilă. Art. 178 alin. ultim al Codului de Comercih prescrie că cu 8 zile înainte de adunarea generală să se publice bilanţul Societăţeî. Sodietaţile române pe acţiuni, dupe cum ne am convins prin «Monitorul oficial», ah îndeplinit a-ceastă cerinţă în modul prevăzut de lege, de şi aceste Societăţi dispun de multe milioane de lei în efecte de Stat, în moşii şi imobile, spre a face faţă obligaţiunilor luate. Societatea Unirea însă, care nu poseda absolut nimic şi care joaca la noroc, nesocoteşte această disposiţiune esenţială a Legii. Este şi un alt articol, tot din Codul de Comerciu, carepentru «Unirea» pare anu fi: Art. 104 dispune că în ori ce act, anunciu, etc. emanând de la o Societate, trebue să se arate lămurit felul şi sediul Societăţeî. Există însă la Galaţi şi Brăila acte, publi-caţiunî şi anunţiurl emanând de la «Societatea generală de Asigurare Mutuala «Unirea» în Bucureşti», (câcl aceasta este firma socială, conform art. 4 din Statutele a-cestel Societăţi), în care la enunţarea firmei s’a suprimat cuvântul«mutuala», tocmai cel caracteristic pentru felul el. Nu voim se cercetăm motivul acestei schilodiri a firmei, dar constatăm iarăşi o violare a unul text expres de lege, se-verşită în public. Dacă Societatea «Unirea» face aşa de puţin cas de legile ţârei şi de pedepsele enunţate prin ele, oare nu este permis a se pune în dubiu aplicarea Statutelor? Cine garantează că averea diferitelor grupuri de asigurare este ţinută separată şi că nu se întrebuinţează fondurile unul grup spre a plăti daunele provenite din alt grup ? Această deosebire a diferitelor grupuri de asigurare este baza cea mal temeinică a existenţei unei Societăţi Mutuale, fiindcă, în caz contrarih, mutualitatea membrilor, o legătură foarte slabă în practică, devine cu totul nulă chiar pe terenul juridic. Dorim în fine să elucidăm şi un alt punct obscur în actele acestei Societăţi. Ultima ediţiune a Statutelor el, din anul 1889, arată printre membrii Consiliului de administraţiune mal mulţi domni pe care nu ’I vedem figurând în registrul firmelor la Tribunalul de comercih, aşa spre pildă d-nil dr. Alexiano şi I. Simon. Din contră, găsim înscrişi la Tribunal pe d-nil C. Grâ-dişteanu şi general Cernat fără ca numele d-lor să se afle şi în cea din urmă ediţiune a Statutelor. Care act este autentic ? Statutele sah Registrul firmelor? Cestiunea este importantă fiind-că publicul trebue să ştie cine anume este responsabil pentru administraţiune. Trebue să mal relevăm o altă inexactitate în lista administratorilor dată prin Statute. Se vede acolo numele d-lor G. Ver-nescu şi general Barozzi. Suntem positiv informaţi ca nici unul nici altul din aceşti domni nu face parte din consiliu. Nu numai că o asemenea sarcină ar fi incompatibilă cu posiţiunea înaltă ce ocupă d-lor, dar nici nu întrunesc condiţiunea cerută de Statutele Unirel, ne având vre o asigurare la această Societate, şi nici n’ah luat parte la vre una din şedinţele Consiliului de administraţie după cum resultă din însuşi registrul de deliberaţiunl ale administratorilor. Art. 264 interzice însă sub grele pedepse de a anunţa publicului, cu rea credinţă, ca interesate în Societate, persoane cari nu sunt. Aparţine acum Tribunalului de comercih de a cerceta, a constata abaterile şi a proceda spre a face ca legea să fie respectată. IHFORMATIDJSi Pe ziua do 10 Maiii se vor distribui ma! multe decoraţiuni In armată Asemenea să vor decora membrii biurorilor Senatului şi Came-riî care până acum nu sunt încă decoraţi. Ministerul de finanţe a mai ridicat doue milioane de bilete hi-potecare perforate. Ast-fel pân’acum s’au ridicat 20 de milioane. Au mal rămas încă 6 milioane. Mal multe gazete răspândesc sgomotul că unii ofiţeri au de gând se protesteze în contra mutărilor făcute de curând. Spiritul de disciplină şi respectul datoriei care au însufleţit tot-d’a-una armata noasti'ă, ne încredinţează că acest sgomot e neîntemeiat, şi că nicl-un ofiţer nu va face un aseminea demers, care e d’altmintrelea contra regulamentelor militare. ErI ajutorul subprefecturel Clân-cenl din districtul Vlaşca, a adus în Bucureşti cinci familii de ţigani bănuiţi că au găsit 10,000 lei pe care l-a perdut un arendaş, anume Stravolca. D; Procuror Zamfirescu avisat a mers la secţiunea 56 unde se aflau acele 5 familii, pentru a face ancheta. ErI, d. consilier al Curţii do ca- saţie, Giurgea, s’a aruncat do pe fereastra casei salo din strada Fontânel; din fericire nu ’şl a făcut nicl-un rău. D-sa a recurs la această hotă-rîre fatală, din causa unei boalo do care suferea de mult timp. Se crede că în urma celor întâmplate, d. Giurgea nu va mal ocupa fotoliul »eu de consilier la Curte. —15 Deschiderea cârciumel româneşti la Expoziţie a avut loc erl. Un banchet a fost oferit de către princi-peleGeorge Bibescudirectorulul Expoziţiei, miniştrilor Statelor-Unite şi Serbiei şi comisarilor străini. Imens succes pentru fetele românce, lăutarii, costumele, vinurile şi pentru arhitectură ; toate mesele au fost luate cu asalt ; serbarea plină de veselie a ţinut până la 11 seara. Directorul general a manifestat deplina sa satisfacţie pentru organizaţia părţii române ; el a afirmat că cârciuma românească oferă o notă unică în Expoziţie şi a însărcinat pe principele Bibescu să transmită felicitările sale comitetului. Secţiunea Artelor-Frumoase e terminată ; secţiunile industriei şi agriculturel vor fi gata peste opt zile, şi se vor găsi de sigur demne de România. Consiliul de miniştri a fost convocat pentru orele două după a-miază. S’ati făcut mal multe numiri de casieri centrali. -ea- O crimă oribilă s’a descoperit erl de d. inspector Creţu şi comisarul Coandă de la Secţia 38. Un tată şi o mamă denaturaţi, după ce aii omorât copilul lor a-bia născut, l’au îngropat în curtea casei lor. Omorul s’a săvârşit acum un an. D. procuror Zamfirescu avisat a mers imediat la faţa locului pentru a lua interogatorul omorî-torilor. ‘Fulgerul, din Iaşi, organ au-torisat al d-lor Mârzescu şi Aslan, publică un articol intitulat Lupta între ţară şi tron în care somează pe d. Catargiu d’a se alia cu liberalii, ceia-ce, zice organul autorizat, fs’ar face în ciuda M. S. Regelui. Mâine Duminecă la orele 8 şi jumătate seara d. C. C. Arion va ţine în noul palat al Ateneului, conferinţa sa despre ‘Săraci şi Bogaţi,.. FOIŢA ZIARULUI •EPOCA» (42) HECTOK MALOT DREPTATE! Partea II. XIII (Urmare) — Nu stropiţi? zise ea. Era momentul de a arăta tăria pe care făgăduise că o va avea; el din potrivă slăbi. — N’a! auzit ce a spus Normandul? că pe soarele ăsta plantele vor lînji. — Atunci nu stropiţi azi? zise ea. O ochire a lui Calixt aminti lui Vale-rian că a scapa ast-fel printr'un res-puns pieziş nu Însemna a’şî|ţinea făgăduinţa dată. — Asta vrem şi noi: nici astăzi nici mâine. Şi chemând pe frate-săhîn ajutor: — Nu ’l aşa, Calixt? — Am spus’o ieri d lui Săniei, res-punse |Calixt. — Dar d-1 Săniei n’a ascultat de a voastre cuvinte. — Nici noi de ale sale. Florentin care nu se depărtase părea căstrînge cu maro îngrijire o legătură de mladiţă în jurul unul trandafir. — înţelegi, zise Valerian mişcat de tulburarea mamei sale, că noi ştim mal bine de cât d-1 Săniei ce ne osteneşte şi ce nu. — Vă faceţi de rîs cu osteneala acea; văd că am greşit luând lucru drept o copilărie; hotărît lucru e răutate. El voi să o ia de mână, dar ea ş’o retrase. — Unde vezi răutate, strigă Valentin unde o vezi? Calixt voi să seinterpună şi a nu lăsa convorbirea se alunece |pe povârnişul uude, prin slăbiciunea sa, Valerian o aducea. — Te încredinţez, mamă, zise el, si-lindu-se a nu’I tremura glasul, că nu e In noi nici copilărie nici răutate, şi că trebue se fim prea convinşi că acele e-xerciţii... nu ne sunt priincioase, pentru a’ţl impune durerea ce ’ţl dă împotrivirea noastră. — Asta e revoltă, o revolta nedemnu de doi copil care s’ar îngriji de liniştea mamei lor, mamă ce n’a meritat de loc modul de purtare ce aveţi cu ea, mamă care vă iubeşte, vă slăveşte, de vreme ce voi.., Valerian îl tăe vorba; — Crede că suntem reutăcioşl; nu te îndoi însă că te iubim. — Atunci dar ce vă este? strigă ea. Ce aveţi în contra mea? — In contra ta, a! scumpă mamă... — De nu în contra mea, atunci dar în contra d-lul Săniei 1 Ce v’a făcut el ? Ce tânguiri aveţi în contra lui? AI, lămuriţi-mă. Amândoi plecaseră ochii la pământ; şi nu ’I ridicară nici respunseră. — Vedeţi că nu puteţi rosti nici o jă-luire temeinică de vreme ce tăceţi, de vreme ce daţi ochii în jos. In loc de a-tâta cotituri, pentru ce, din moment ce nu voiaţi se urmaţi sfaturile d-lul Săniei, nu II aţi spus’o pe faţă erl? — Nu ne a dat voe. — Nu voi aţi eşit din salon parcă aţi fi fost două păpuşi? — Ameninţarea colegiului nea închis gura: — V’a ameninţat cu colegiul? cred că aiuriţi. Vi s’ar cădea zău să vă pună In colegih. — De ce nu suntem acolo? cel puţin n’am avea se luptăm ast-fel. — LuptăI ziceţi luptă! Dar ’ml vine a crede că visăm, nu ca trăim aevea. Valerian făcu frate-seh un semn ca se înţeleagă că lui li era de ajuns, şi câ nu mal putea să se razime pe ajutorul lui. Calixt nu era nici el mal puţin mişcat de cât frate-săfi; dar simţea ca la cel întâi cuvlut de dragoste ce ar fi scăpat, s’ar fl aruncat în braţele mamei sale, şi că tot ce clădise cu atâta muncă urma a se dărâma; nu se luptah numai pentru el singuri, c şii pentru mama lor, şi o usemenea cugetare trebuia se’l întărească. Se hotârlse a fl barbat, barbat trebuea se rămână; de a se purta ca un cap de fămilie; şi acea putere trebuea s’o aibă ori cât de tulburată iar 11 inima. Ea aşteptase un moment pentru a le da timpul resgândireî şi a căinţei. Când văzu ca el păstrează tăcerea într’o nemişcare ce, la Calixt, însemna o adâncă hotărire, ea crezu că mal cuminte era a nu merge mal departe: — Astăzi m’aţl mâhnit ca nici o dată în viaţa voastră, şi jla drept vorbind, pentru Întâia oară. Nu vreau se precumpănesc în acest moment impotrivirea voastră. Lasaţi-mă. Mă voi gândi. Ea făcu un pas spre a se departa. — Mamă, strigă Valerian. Calixt se puse între frate-săh şi muma sa: — Valerian voeşte să ’ţl spună că vor cât de mare ar fl a ta durere, nu poate să fie cât a noastră. Ea se întoarse iute şi ’i Învălui cu o privire plină de dragoste blândă. EI nu respunseră nimic şi plecară o-chil la pământ. Până la ora prânzului, nu o mal re-văzură, şi când să puseră la masă, lesne constatară urmă de lacrimi pe faţa el. — Te al îngrijit astăzi, întrebă Săniei vorbind cu dânsa de profesorul de scrimă? — Vom vorbi de asta diseară, res-punse ea. Presimţind vr’o nouă întâmplare Săniei nu mal stărui, starea femeii lui caşiacopiilorsăl vitrigl era destul deîn-ţeleasă, şi convorbirea de o zi mal înainte II fusese destul de supărătoare pentru a dori să ferească de o altă asemine. Numai după ce eşiră din salon copil, ea spuse barbatu-săh ce se petrecusă, peste zi, fără nici o cruţare; nădejdea el, din dimineaţă, intemeiată pe cunoştinţa ce avea de caracterul lor, şi după dejun, împotrivirea lor la ori ce muncă în grădină. — Ast-fel dar e o hotărire, zise Săniei o revoltă. — Ce mă sfătueştl? — De la cine ceri sfat? De la soţ? De la medic? — De la amândoi. Cât de la unul cât de la altul. El cugetă un moment. — Soţul mal bucuros nu s’ar amesteca în astă treabă, zise el, căci e lucru gingaş pentru el să se pună Intre mamă şi copil. —Te rog; oare nu eşti ocrotitorul med şi al lor? — De sigur dacă stărueştlnu am cum se mă dah în lături. — Stâruesc. — EI bine bărbatul va respunde ca şi doctorul: să nu băgăm de seamă nici d-ta, mamă, nici eu, doctor, la această copilărie. Ea suspină, căci inima el era aplecată spre indulgenţă, şi când să hotărî se întrebe pe bărbatul el drept datorie, să temu ca el să ceară măsuri severe. — Ca şi d-ta nu văd In aceste toate de cât o copilărie. — Trebue să recunoaştem însă câ nu e de vîrsta lor şi nu ’mî-o esplic de cât prin amestecul ţeranulul aceluia bătrln; ÎI cunosc pe ţărani, şi încă bine, de vreme ce sunt dintre el; pentru dânşii, lucrul manual e o fatalitate şi o înjosire; nu lucrează cine are venituri, ci trâeşte cu mâinele în buzunar. (Va urma) www.dacoromanica.ro t’-gv, na EPOCA — 7 MAIU —-------------------------------------------- :■»•■»• : DEPESI Q-eruxiania Berlin, 17 Maih. —împăratul doritor de a complecta ancheta oficială asupra grevei, a trimes la faţa locului pe consilierul intim, d. Hinzpeter, fostul s8â preceptor. Berlin, 17 Maift. — La Reichstag, a treia citire a legii asupra asigurărilor uvriera. D. ManteufTel, daputat conservator, declară că va vota legea cu toata că are greşeli numeroase, pentru că o considera ca unul din capitolele testamentului politic al bătrânului împărat Wil-helm I. D. Singer, deputat socialist, nu va vota legea pentru că nu realizează ţinta sa; ea |exclude categorii întragl de cetăţeni. Oratorul aminteşte cuvintele împăratului : «Deschideţi punga : guvernul voeştesă reahseze o reformă socială ieftină.» Cu ocasia evenimentelor din West-falia, acelaşi orator zice că ecoul acestei reforme sociale aresunatsub forma unei Împuşcături de care femei şi copil ah fost victime, şi că purtarea trupelor a fost scandaloasă. Oratorul aminteşte lntr'un mod ironic că guvernul se ocupă In acest moment de mijloacele de preservaţiune In contra accidentelor. Apoi făcând alu-siune la cuvintele împăratului care îndemna pe mineri să evite or-ce raporturi cu socialiştii, zice că ar fi destul ca un Wohlgemuth sau alţi indivizi de a-celaşi soih să ia masca socialistă şi să rescoale ast fel pe grevişti, spre a sili pe Împărat să dea ordin să se Împuşte aceştia din urmă. Sfârşind, d. Singer exprimă speranţa că la viitoarele alegeri vor spori numărul acestor pretinşi inamici al imperiului. SPORT ALERGĂRILE DE MÂINE Premiul calarasilor alergare militară pentru călăraşi (trupă) din toată ţara cu esclusiunea voluntarilor de doi ani. — Ţinuta militară. — (V. Decisia No. 233/88 a Ministerului do resbel). Intrarea gratuită. Distanta 4500 metri. Premiul I.—450 ) » 11.-350 ( » 111.—200 ( » IV.—100 ) oferiţi de M. Resbel. Angajările necunoscute. * * • Premiul Rudi pentru armăsari, epe şi juganl de la 3 ani în sus, născuţi şi crescuţi tn România s’au importaţi In anul naşterel, Înscrişi în Stud-Book. Greutatea 3 a. 52 k.; 4 a. 61 1/2 k.; O a. şi mal sus 62 1/2 k. Calul care în cariera lui şi până tn momentul alergării va fi câştigat un premii! de 1500 lei va lua 2 k. supragreutate; două premiurl de 1500 lei saO unul de 3000, 5 k.; mal multe asemenea premiurl saîi o sumă de 10,000 lei 8 1/2 k. înscrierea 100 lei până la 22 Aprilie. Distanta 2000 metri. Premiul I.—2000 lei Premiul II.—200 Iei. A. şi M. Marghil. Loteria, 4 ani, 64 k. N. Filipescu, Cid Campeador 3 ani, 52 k. » » » Pandur, 3 ani, 54 k. Goodchild, Ocean, 3 ani, 52. * • « Premiul Jockej-Clubulul pentru armăsari şi epe de pur sînge de la 3 ani In sus, din or-ce ţară.—Calul aparţinând u-nul proprietar străin nedomiciliat în ţară va fi de vlnzare pentru 6000 lei. Câştigătorul în 1889 al unul premia de 3000 lei va lua 2 k. supragreutate; de 5000 lei 3 1/2 k. de 3000 iei sad mal multe de 5000 lei, 5 1/2 k.—Caii născuţi şi crescuţi In România sau importaţi în anul naşterel primesc 2 1/2 k. Câştigătorul, dacă este pus de vânzare, se va pune In licitaţiune publică tn quar-tul de oră care urmează alergarea. Briso-sul peste preţul de venzare se va Împărţi Intre calul sosit al doilea şi fondul curselor. Greutate 3 a. 55 k,, 5 a. 69 k., 6 a. şi mal sus 70 1/2 k. înscrierea 200 lei până la 15 Aprilie; cu Indnită intrare până la 4 Mal. Distanta 3000 metri. Premiul I.—4500 Iei. Premiul 11.— 500 lei. Al. Catargiu, ALlein, 4 ani 66 k. « « Didi, 5 ani, 67 1/2 k. A. şi M. Marghil. Sa Grâce, 4 ani, 64 1/2 k. « « Cavalcadour, 4 ani, 68 k. N. Filipescu, Cid. Campeador,3 a 521/2k. M. iMârescu, Volant, 3 ani, 55 k. » • • Premiul Canotier pentru armăsari, epe şi juganl de ,1a 3 a. tn sus, de or-ce proveninţâ şi din or-ce ţară. — învingătorul de vinzare pentru 4000 lei. Greutatea 3 a. 56 1/2 k., 4 a. 68 k., 5 a. 72 k., 6 a. şi mal sus 73 1/2 k. Calul pusdevânzare pentru 3500 lei primeşte 1 1/2 k. descărcare; pentru 3000 lei 3 k., pentru 2500 41/2 k., pentru 2000 lei 6 k., pentru 1500 lei 7 1/2 k., pentru 1000 lei 9 k. Calul care va fi alergat In România în 1889 fără a câştiga jva primi o descărcare suplimentară de 2 k. învingătorul va fi pus în vânzare publică tn quartul de o oră care urmează alergarea; prisosul peste preţul de vânzare se va Împărţi între calul sosit al douilea şi fondul curselor. înscrierea 75 lei până la 27 Aprilie; preţul de vânzare va fi indicat în ziua de 4 Maia. Distanta 3500 metri. Premiul I.—2000 lei. Al. Catargiu, Allein (3000 Lei), 4 a. 65 k. Col.N. Vlădoianu,/*. L. M.(3000),5 a. 69k. M. Mărescu, l{ubi(10Q0),\n\. 601/2k. Herghel ia N ucel, Mirabeau (1000))} a. 481 /2 k A. şi M. Marghil. Loteria (2500), 4 a. 62 k. Maior N. DaJdovicI,Electra {2500), 3 a. 52 k. * ¥ ¥ Premiul Nucet alergere de garduri, pentru cal de or-ce vârstă şi or-ce proveninţâ aparţinând ofiţerilor armatei ro- mâne în activitate de servicii!, întrebuinţaţi la front şi încâlicaţl de ofiţerii români In activitate de serviciu. Ţinuta militară.—Eşarpe distinctive. Greutatea comună 70 k. — Câştigătorul Premiul Fulger în 1889 va lua 7 k. supragreutate; calul sosit al duoilea în acelaşi premii! 2 1/2 k.— Câştigătorul Premiul Co-lentina în 1889, 10 k. înscrierea 25 lei până la 27 Aprilie ; cu intrare până la 4 Maiil. Distanta 2500 metri cu 4 garduri. Premiul II J oferi^ de J°ckey-Club. Căp, Poenaru, Maladetta, 4 a. S-lt V. Ilolban Lt. Arliip, Sfirleaza, 4 a. (Prop.) S-lt. Gâlâşescu My-Love 11, 5 a. (Prop.) S-lt G. Sutzu, Manfred, 4 a. (77 k,) (Prop) S-lt Florescu, Magenta, 4 a. (Lt Lupu) Găp.01ânescu,i)/-f/e Angot, 5 a.(Slt Qlânescu) Premiul Otopeni Steeple-Chasse «Handicap» pentru cal de la 4 a. în sus din or-ce ţară şi or-ce proveninţă. Câştigătorul unei curse de obstacole (garduri sad Steeple-Chase) dupe publicarea greutăţilor va lua 2 1/2 k. supragreutate. înscrierea 50 lei până la 22 Aprilie. — Greutăţile se vor publica la 27 Aprilie. Distanta 3000 metri. Premiul I — 1500 lei Premiul II — 250 lei Gr. Cantacuzino, Cartel II, 4 a. 58 k. Al. Catargiu, Didi, 5 a. 72 k. Al.şiM.Marghiloman Villeroy, 4 a., 69 k. M. Marghiloman, Jane, înv., 63 l/2k. Col. N. Vladoyano, P. L. M., 5 a., 65 k. Lt. Osc. Calm. Montana, 4 a., 62 k. FELURIMI Mimatul Iute al birjelor este o pasiune, ce se desvoltă mal ales tn oraşele mari. Zilele trecute a fost condamnat In Viena la arest de mai multe zile un birjar, car» este atât de pasionat In a mâna iute, încât In timp de 17 ani, de când exarcitează această meseriă, a fost condamnat nu mal puţin de cât de 150 de ori pentru mânatul iute; de 35 de ori din partea judecătoriei, iar In ce-le-l’alte caşuri din partea poliţiei. Nicî-o dată Insă de cânde birjar nu s’a Întâmplat nenorocire din causă că & mânat prea iute. « lnlîucnta vegetalelor asupra organismului.— S’a constatat că ţe-lina influinţeazâ asupra sistemului nervos, şi este o cură pentru reumatism şi neuralgiă. Pătlăgelele roşii înfiuin-ţează asupra ficatului, spănacul are un efect direct la boalele de rinichi. Ceapa usturoiul şi măslinele promovează di-gestiunea, şi formează o cantitate considerabilă de salivă şi de suc gastric. Ceaşa crudă se priveşte încă, ca un remediu pentru insomnie. ŞTIRI COMERCIALE Sâmănăturelede toamnă în judeţul Te-cuciil sunt bune. Răpi ţa s’a stricat din causa gerurilor din iarna trecută. — In comuna Moineştl judeţul Bacăii s’a înfiinţat din noii o fabrică de Tâbăcărie. — Untura de porc curată va fi mult căutată acum în Helveţia din causacă acea din America care se importa in mari cantităţi s’a constatat foarte falşificatâ. — Helveţia a exportat brânzăriî în anul 1887 pentru 40,677,725 fr. iar în 1888 pentru 36,456,503. Dintre ţârile care a importat brânza din Helveţia, suntem şi noi cu o mare parte, cu toate că ne bucurăm de un însemnat număr de vite şi terene mult accesibile pentru creşterea vitelor. — Viile In circumseripţiunea judeţului Putna în general au un aspect frumos promiţând o recoltă din cele mal abon-aente. — Porturile france de la Fiume şi Triest vor fi desfiinţate de la 1 Iulie. A T EDITIUNE I ii CâţI-va deputaţi din oposiţie aii intenţiunea de a ridica tn primele zile ale sesiune! Camerilor un incident privitor la răspunsul ce ar trebui să ’l dea Camerile la Mesajul de deschidere. Aceşti domni deputaţi susţin că de şi este vorba de o sesiune extraordinară, totuşi camerile nu pot procede la or-ce altă lucrare Înainte de a răspunde la Mesajul do deschidoro al Corpurilor legiuitoare. * D. Petre Carp a sosit azi în Capitală venind de la Ţibanestl. X Moştenitorul la Senat lată care va fi ceremonialul pentru primirea principelui moştenitor la Senat. După ce se va citi mesagiul de deschiderea sesiune! extraordinare, la Cameră, toţi domnii senatori vor merge la Senat pentru a aştepta pe principele moştenitor. Principele Ferdinand do Hohon-zollern va sosi la Senat la orele 2 având ca escortă un escadron de jandarmi călări şi la dreapta sa tn trăsură, po un adjutant domnesc. In capul scărel Senatului ’l vor primi generalul Florescu, preşedintele maturului corp, si întregul biurou. Generalii Florescu va ţine un discurs la care va răspunde principele moştenitor. Apoi principele va sta la Senat până la sftrşitul şedinţei. Contrariu ştirel date de unii confraţi nici M. S. Regele nici M. S. Regina nu vor asista la această ceremonie. X Pe ziua de zece Maiu se vor face înaintările următoare în arma infanteriei : La gradul de maior: Torand Al-fom, Pipirescu Papiriu. La gradul de căpitan: Boseanu S-, 'Cotescu A, Roscu G. La gradul de locotenent: Corlătescu Th., Lăzărescu Th., Trenchia I. Iar în arma cavaleriei: La gradul de maior: Budişteanu Nicolae. La gradul de căpitan: Comisopol Mihail, Ghica A. Grigore, Toplicescu Constantin. X îndată ce vor fi votate bugetele, se va face o nouă serie de avansări, de oare-ce se prevede tn noul buget al ministerului de resbel un spor însemnat do efectiv în corpul ofiţerilor. X Colegiul al Rl-lea electoral din judeţul Mehedinţi este convocat pentru ziua de 11 Iunie 1889 ca să aleagă 4; consilieri judeţeni. » D-nu Lascar Catargiu a visitat azi prefectura poliţiei capitalei. D-sa a făcut o foarte amănunţită inspecţie prin toate biurourile şi la arhivă. Comisarilor do clasa I, întruniţi la prefectură d. Lascar Catargiu le-a pus tn vedere să înceteze de acum înainte cu bătăile şi cu ilegalităţile şi să fie blânzi cu lumea. Apoi d. Catargiu a mers de a visitat abatorul. X Azi la d. Dimitrie Brătianu a fost un conciliabul intim la care au asistat printre alţi d-nil M. Cogălniceanu şi Docan. Acest din urma a fost dinadins chemat In Capitală de d. Dimitr;o Brătianu. X D. Naiman-Paraschivescu, fost a-jutor de primar al oraşului Iaşi sub-regimul trecut, va fi dat judecăţii pentru că s’a constatat că a comis mai multe abusurl pe timpul când ocupa acea funcţiune. D. prim procuror a început deja ancheta cuvenită pentru a descoperi pe deplin faptele ce i se impută. X D. Gr. Gr. Cantacuzino a pus ca condiţie de a primi direcţiunea teatrului , modificarea legel actuale şi înlocuirea el printr’o altă lege care acordă directorului teatrelor mal multă libertate şi iniţiativă. Aşa înţelegem şi noi lucrurile. X E vorba să se facă mai multe înaintări printre oficeril de re-servă. D. general Mânu n’a statuat încă asupra acestui punct. X Sub-locotenentul de jandarmi A-lexandrescu care a arestat pe escrocul Andronic a anunţat astă-zl d-lul prefect de poliţie că va sosi cu dânsul In Capitală Luni seara. ULTIMUL ora Germania Berlin, 18 Maia. —Conferinţa Samoel a deliberat en asupra cestiunil de guvernare, asupra alegerii unul rege indigen şi asupra controlului ce se va exercita de câtre puterile interesate. De oare-ce acordul Intre membrii conferinţei pare perfect, ea va sflrşi îndată lucrările sale. Waldenburg, 18 Maiă. — Numărul greviştilor se urcă la 16.000. Patronii le oferă o sporire de salariu de 10 0/0 dacă reiaO imediat lucrul, adăogând că reducerea orelor de lucru le va fi acordată mai târziu. Minerii refuza a ceda întru cât-va din cererile lor. Debitul alcoolului e interzis. Nici o desordine nu s’a semnalat. Dortmund, 18 Maih. —O întrunire de 5000 grevişti ţinută eri, a adoptat un proces-verhal prin care se hotăreşte trimiterea unei deputaţiunî patronilor şi continuarea grevei în cazul când toa- www.dacoromanica.ro te articolele din cererea lor n’ar fi a-doptate. Decisiunea insistâîmal cu seamă asupra articolului -4 care stabileşte numirea unor comisiuni uvriere. Organele Agenţiei plătite de patroni publică asupra reluării lucrului la Aix-la-Chapelle şi la Dortmund ţifre a căror exactitudine e de bănuit. Munich, 18 Maiă. — înmormântarea reginel-mame se va face Luni. Francia Paris, 18 Maifi. — «Estafette» adevereşte ştirea că d. Jules Fery va vorbi cu ocazia discuţiunel bugetului, dar va alege momentul săli. Paris, 18 Maiu.— După «XIX Siăcle», generalul Boulanger ar fi atins de dia-betă. Rusia Moscova, 18 Maiu. — La plecarea mitropolitului Mihail, omulţime compactă se îmbulzea în împrejurimele gării. Principele Dolgurukoff, membrii din aristocraţiă, negustori şi de ţărani înconjurat! vagonul special implorând bine-cuvântările prelatului radios de acest spectacol care caracterisează dupe dânsul legăturile morale ce leagă poporul rus cu cel şerb. Printre persona-giile ce Insoţiau pe prelatul se observa principele Obolinsky, director al cancelariei diplomatice. Englitera Londra, 18 Maih. — Camera comunelor a respins cu 201 voturi contra 160 o moţiunead-lui Labouchâre care tinde la abolirea dreptului hereditar la perie. Londra, 18 Maiu. — Se aaunţă din Viena ziarului «Standard» că e vorbă In cercurile austriaco de o mare călătorie ce principele Ferdinand al Bulgariei ar face-o In Europa. Principele ar visita Bucureşti, apoi ar merge la Expoziţie. Se zice de asemenea că va lua In căsătorie o principesă de Orleans. «Standard» luând în consideraţie duşmănia ce există In privinţa principelui Ferdinand, ’l sfătueşte să renunţe la a-ceastă călătorie. Ung'aria Budapesta, 18 Maiu. — Faptul că Banul Comite Khuen-Hâdervary şi guvernatorul din Fiume, Comite Zichy, călătoresc împreună pe coasta croată are o semnificare politică. Ziarele constată că, In timpul de faţă, populaţiunea croată din Zengg, Buccari şi Portero se va abţine de a face manifestaţiuni anti-maghiare. DE ÎNCHIRIAT de la 2 3 aprilie 1889 Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), doue-spre-zece o-dtii, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa. A se adresa Str. Pitar-Mosu 5. Aceasta casa e si de venzare. Venit anual 8000 iei. Th. D. Costin Calea Calarasilor, No. 1 BUCUREŞTI. INURI ALBE SI ROŞII Specialitate exclusiva indigenă din pla-) iurile cele mal renumite, şi în special | din golu drinci districtul Mehedinţi. Puritatea garautatâ şi constatată prin analisa chimică chiar de către onor. Eforia Spitalelor civile. Preturi foarte moderate Se expediază franco la domiciliu In mari şi mici cantităţi, cu vadra, in butelie şi îu butoae de toate mărimele. 1086 I A se adresa Iad. Th.D. Costin Ca. Călăraşilor, 1 BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare,dupS experienţa de 18 ani. Specialist în boalele lumeşti. DR THOR Strada F.migratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii ae la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru fiecare. 1074 BURSA DE BUCUREŞTI 18 Aprilie 1889 4 0/0 amortisabila . . . 84 3/4 5 0/0 amortisabila . . . 08 5 0/0 funciar rural. . . 07 1/8 7 0/0 funciar rural. . . 104 3/4 7 0/0 funciar urban . 104 3/8 (i 0/0 funciar urban . 10$ 1/4 5 0/0 funciar urban • 9t?/4 6 0/0 urbane Iaşi. . . . 8$ Banei Naţionale . . . 000 Dacii . $54 Construcţii . 133 Naţionala asig . . . .$50 Londra 3 luni. . . . . $5 06 Londra cheque . . . . $5 17 Paris 3 luni .... . 00 1() Paris cheque .... . 00 80 Berlin 3 luni .... . 1$$ 45 Berlin cheque. . . . . 123 05 Agio . 15 0/0 Elena Savopolu soţie, Elena Buhol-tzer, Maria T. Sâulescu, Irina Savopolu, Ecaterina Savopolu fiice, Căpitan Geor-ge Savopolu, Căpitan C. Savopolu, Mir-cea Savopolu, Ştefan Savopolu, Emilian Savopolu, Nicolae Savopolu fii, Lucia G. Savopolu, Victoria C. Savopolu nurori, T. Săulescu ginere, Eugenia Savopolu, Marghioala Asinescu, surori, nepoţii şi nepoatele. Au durerea a anunţa tutulor amicilor şi [cunoştinţelor încetarea din viaţă a iubitului lor soţ, tată, socru, frate şi unchii! ALEXANDRII I*. SAVOPOLU în etate de 66 de atu încetat din viaţă Vineri 5 MaiQ co-rent. ora 3 p. m. Cortegiul funebru va porni de la domiciliul decedatului, strada Culmea Nr. 9 la Cimitirul Şerban-Vodâ (Bellu), de unde se vor depune rămăşiţele defunctului In ziua de 7 Maiu corent. Toţi amicii şi cunoscuţii Jsunt rugaţi a privi aceasta ca invitaţiune. 1 % * V v5 D-nlI Acţionari al Societăţel de Basalt artificial şi de Ceramică de la Cotrocenl, suni informaţi că cuponul de dividende No. 4 penlru exerciţiul 1888, se va plăti cu începere de la 10/22 Maiîi 1889 cu câte leî 22 bani 50 de acţiune, la Casa Socetă-ţel. Strada Doamnei No. 14 bis, în toate zilele de lucru, de la orele 2—4 p. m. Direcţiunea. Atragem atenţiunea lectorilor noştri asupra anunciului stabilimentului Jokey. ANUNCIU Incepându-se o însemnată exploataţie de Var gras pe moşia Olănescl din judeţul R.-Vâlcea se oferă orl-ce quantitale de var, prima qualitate (provenind din peatră de marmură). Se garantează o creştere la fabricarea de mortar de 10 0/0 mai mare de cât a ori cărui var din ţară. Se garantează asemenea expedierea a-cestul material la timpul contractant în ori şi ce quantitate, şi cu preţurile cele mal modei’ate. Doritorii se vor adresa ia d. Inginer C. Lehliu, la gara Craiova, safi la d. Inginer Clauss, în R.-Vâlcea şi Theodor Lupescu în R.-Vâlcea. fl240). DESCHIDEREA NOULUI MAGASIN DE COLONIALE Şl DELICATESE Vînd mult şi sâştigpuţin, avantagiii consumatorilor T. C. CHR1ST0F0R ,,Lli IVlarinax*" Colţul Episcopiei şi Calea Victoriei, vis-a-vis de hotel Orient Zahăr franţuzesc kilo 1—10 Zahăr cubic » 1—20 Cafea martinică cal. I » 4 Cafea Rio » I » 3-60 Luminări Apollo verit. 560 gr. 1-65 » de lux cal I kilo 1—40 Unt-de-lemn francez Nisa » 3 » grecesc » 2 Orez turces » 50 Făină de Pesta cal. I )> 60 Făină de Pesta cal. II » 40 VINURI DE MASA |ALESE Conservate de mine în propriele mele pivniţe Vin negru de Oreviţa vechi de 4 ani litru 1 fr. Vin negru de Nicoreşt! vechi de 4 ani litru 1 fr. Vin mischet de Drăgăşanî vechi de 4 ani litru 1 fr. Ţuică veche de 10 ani a d-lul Isaia Lerescu, litru 1 fr. şi 40 1249 Cu stimă, C. T. Clirlstofor. MARELE CIRC SIDOLI Sâmbătă la 7 JVEaiu 1 888 ora 9 seara Mare Representaţiune în beneficiul sera-cilor din Bucureşti dată de dd. Atlet Antonio, I*a»ait Cutuliano supranumit llerculc, si micul umerican Niuu numit omul scarpe Din propria sa iniţiativă s’a decis d. Pa-nait Cutalianoada o representaţie dând jumâtale din produsul brut al seratei în beneficiul săracilor din Bucureşti. Penlru ca produsul beneficiului sâ fia mal mare, a contribuit şi d. director Si-doli punând circul sâi! la disposiţiunea onor. Primării gratis. Onor. public şi gar-nisonâ; sub-semnatul producându-se prin noile sale exerciţii şi fiind scopul acestei serate filantropic sper la o visită numeroasă. Cu stimă, P. Panait, D. Comlili. Delaliurile seratei, în programa repre-sentaţiunel. Preciurile obicinuite Biletele se găsesc de vânzare în Circul Sidoli şl la hotel Kiri/tzi. Duminecă la 9 ore seara ultima repre-sentaţiune In Circul Sidoli şi beneficiul mult aplaudatului Ninu, american de 8 ani, supranumit omul-şearpe, EPOCA — 7 MAlli nsffisaia ■■ ssau FOST CARACAS BUCUREŞTI - N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 - BUCUREŞTI Restaurat şi mobilat cu eleganţă, din nou, situat !n centrul Capitalei şi al Comerciulul, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Kural şi Urban, Posta cen-trali^ etG. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor Ii acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din nod, ConsumaţiunI fine, şi preţuri moderate, mal multe Jurnale [streine şi locale, Muzica naţională In toate serile, condusă de simpaticul artist Român Tacbe Tomescu. Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment sa înoiedinţat d ini Tasse Georgi.-ulc fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorai), sa clientelă al retncuraja, asigurându-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia exemplară pe care a dat In tot-d’auua probele cele mal frumoase. U05 Rămâind cu toată stima T. G. K.sawgKE«gaag«igr a——— j H. HONICH TAPETESI PERVAZURI Bulevardul Elisabcta-Doamnă (Băile Eforiei) Recomandă Vergelele de alamă pentru scări şi sticle pentru uşi (plaques proprâtâ). PRETURILE FOARTE MODERATE STABILIMENTUL „JOCKEY” «O, STRADA CLOPOTARII, «O Sub-seni natul reînoeste comunicarea ca, operatiele stabilimentului seu pentru: Primiri (le cal spre întreţinere (2 lei pe zi) şi Desfaceri vânzări în comision, (le cal trai suri, hamuri, ctc. au dat cele mai satisfăcătoare resultate celor ce s’au servit de interventiunea stabilimentului seu. In ori ce moment se gaseste de venzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc. In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive. Bucureşti, Martie 1889. LANGOSY CASA DE SCHIMB I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 20 Cnmpera, si vinde efecte publice si fa.ee or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 6' Maiix 1889 1 0/0 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 0/0 Oblig, de et. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Soris func. urbane 6 OiO Scris. func. urbane 5 0/0 Urbane Iaşi 6 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pene. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România. » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaoi Tendinţa fermă Cump.i Vend. 9* 1/2: 96 3/4 96 1/2 97 101 1/2 104 1/2 104 56 104 102 94 1/2 n 88 1/2 245 45 945 270 260 140 20 210 1041/2 97 1/8 10412 103 94 3 4 182 1[2 89 1250 i 50 950 280 270 150 35 213 STABILIMENTE BALNEARE BĂILE ELSTER IN SAXONIA Sesonnl 15 Mal—30 Seplembre Isvoare de sare alcalina. Băl minerale, cu şi fără aburi. A se adresa la direcţiune. ( Fondaţii in 18511 ) L0C0M0BILE MAŞINI DE TREERAT DE LA 4 PANA LA 20 CAI PUTERE, DE LA RENUMITA FABRICA CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ofiika Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancei National< (Dacia-România) Cumpără ei vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Bu o u r e s t i Cursul pe ziua de 6 Maiu 1888 WA NT A GE-ENGLITERA MMIETRE, CUIELE DE TRMISIII ENGLEZEŞTI, VlRTORI SI POMPE DE FOC DEPOSITUL SI AGENŢIA GENERALA PENTRU LA MORITZ APPEL BUCUREŞTI, STRADA DOAMNEI 7 LĂNGA DIRECŢIA POŞTELOR SI TELEGRAFELOR 4 % Renta amortisabila 6 % Kenia amortisabila 5 % „ româna perpeina 6 % Obligaţiuni de stat [Conv.rnr. 5 % „ Municipale 10 ir. ,. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 7 % urbane 5 % laşi Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri serbesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basiiica bombau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [40 leij Aur contra argint sau bilete Fiorini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur Cump. Vinde «*% 96 1/4 MX 101X 88 1/4 14E 104 X 83 3/4 ‘.04 y 104 94 V 84 940 76 14 35 44 47 19 70 44 25% 41* 1*3 100 ji* 46) 85 97 97'1/4 104 89 450 104 3/4 97* 104 3/4 84 lli 950 80 16 40 48 34 44 75 48 50% (3*14 145 100% 100 470 1437 i nr i&irUIDI RT Casele din strada Ut I Fi l* n I li I A I Scaunele No. 56, opt camere de stăpâni, camere de servitori, grajd, şopron, bucătărie şi două pivniţe. A se adresa strada Icoana No. 10 Ingine Cepescu. PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT ÎNCĂLŢĂMINTE DE FRANZ HDLLA SI C. LETZTERGROSCHEN LA MAGAS1ALL PRIMUL FONDAT IA BUCUREŞTI LA ADEVARATA Strada Şelari No. 9 STEA ALBASTRA Strada Şelari No. 9 ■•canei Englezeşti veritabile pentru barbati lei 48, 42, 40. Fantra baeltl 6, 8, 7, 8. Pantofi ''ŞJ ’jUlii CONSTRUCTOR DE MORI BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI 49 MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate hidraulice, Deposit de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricaliune de curele de piele. (Cataloage şi Preţuri corenle la cerere gratis şi franco) 1054 I „NAŢIONALA* SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. 2 DIN BUCUREŞTI CAPITAL de acţiuni R 3 MILIOANE LEI AUR IDE2L1.\ VERSATE Aducem Ia cunoştinţa publică, că am f§ transferat biurourile noastre In palatul « Societăţei din Strada Doamnei No. 12. i î 726 Direcţiunea generala. DE ARENDAT moşia Almăjid din Uoljifi. A se adresa la Doamna Elena Gon-dorato 48 Strada Scaunele. ■anaHOHMMM S fii Ut iV.At >'• ' »•* »• . ' ... GO & O co r\ EH s Ph ■3 o ps 3 O M Ph MARE DEPOC DE MME AGRICOLE >' -'H-v?»••• vs/v- • M. LEVEMKER IucSrest?acia St găsesc la M A X FISCHER GALATZI STRADA MARE, 29 fiind asortat tn Lot-d’u-una cu 20 până la 30 Instrumente. Plata şi în cfts-tiurl.Inch iriere de Pianine în toatâ SI ţară. Preţuri curente ilustrate franco după cerere. Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom M A GASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VI NA A LA VIILE EVIENNA:--^ —ooo— Rsoomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate «f soliditate următoarele noutăţi: Ruf&ne pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, servsto si prosoape de pânza. Olanda veritab. do Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calităţile el lăţimile. Batista de olanda si de lino albe si colo-rato. CiorapideDamesiDomniue Fii d'Eoosse, de bumbac, do lâna ai de mataso. Planele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. Dr. G. Jaîger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si rostaurauluri. Tipografia „Epoca' Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Oatalocfti nostru, ilustrat si va fi trimis ori-oui va faoe cerere. LA ORAŞUL VIENA Calea Victoriei, l'alalul «Dacln-Roni&nin» vls-â-vis de Soc ---- - — Tipărit ou cerneala Ch. Lorilleux-Cle Paria www.dacoromanica.ro Girant responsabil V.P.Gheorghlr