ANUL IV No. 1035
M-gsaa
A DOUA EDITA UNE
DUMINECĂ 30 APRILIE (12 MAIU) 1889
N'JMERUL [§ DAM NUMERUL ABONAMENTELE
NCEP LA I 31 16 A PIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O1 A-UNA ÎNAINTE
In Bncnrcscl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. Iu Streinetate: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢ1UNEA
No. 3,-Piatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
NUMERUL <s m\ NUMERUL
AXUNCIURILE
OIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agcucr llavas. Place de la Uourse, S Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: se gâseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. tter-main, Nn. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—IMatza Episcopiei.—No. 3.
BUGETUL 0 MĂRTURISIRE DESEVERSITÂ
GOSPODĂRIE?
REFORMA. LEGEI COMUNALE
DREPTATE!
01 Al REGĂSIT PE GHERASS1!
BUGETUL.
In şedinţa pe care a ţinut’o erl comisia bugetară, d. Vernescu, ministru de finanţe a arătat mijloacele cu care. are intenţiunea să e-chilibreze bugetul.
Pentru azî, fără a intra în critica bugetului, vom arăta situaţia expusă de d. Ministru de finanţe.
Mai intâiu s’aii făcut de către comisia bugetară următoarele reduceri în cheltuelile diferitelor ministere :
Preşedenţia eons. de miniştri 3,200 Ministerul de interne	7,400
Ministerul domeniilor	51,735
Ministerul de externe	9,100
Ministerul de resbel	194,805
Ministerul lucrărilor publice	68,650
Ministerul cultelor şi instr. pub.	218,999
553,889
Cum pe de altă parte s'a sporit cu 5312 fr. bugetele ministerelor de finanţe şi de justiţie, rămâne ca reduceri de cheltuelî de la diferitele ministere 548,577.
Să mai propune a se face următoarele economii :
Prin unificarea împrumuturilor către casa de depuneri şi consem-natiuni se pot reduce procentele cu 1,024,000.
Reduceri făcute asupra fondului prevăzut pentru plata agiu-lui, 526,000 fr
Reduceri asupra cheltuelelor prevăzute pentru comisionul şi cur-tajul pentru plata datoriei publice, 350,000.
Adunându-se toate aceste sume avem un total de economii de
2,448,577 fr.
Pe de altă parte s’au făcut următoarele sporuri de venituri :
1,000,000
250.000
300.000
250.000
270.000
230.000
800.000 250,010
3,350,000
Avem dar un toi al de sporuri la venituri de 3,350,000 fr.
Adunându-se toate sporurile de venituri în sumă de 3,350,000 fr. cu toate reducerile de cheltuelî în sumă de 2,448,577 fr. avem un total de 5,798,577.
Deficitul fiind de 6,873,000 fr. rămâne încă un deficit de aproape un milion.
Presupuindu-se că previsiunile d-lui ministru de finanţe să vor realiza, deficitul de un milion tre-buo încă sporit cu 060,000 franci, prin împrejurarea că unificarea imposituluî fonciar nu a fost admisă de comisiunea bugetară, iar d-nu Vernescu în socoteala ce pre-sintase comisiunel scăzuse deficitul cu 660,000 fr. ca şi când Camera ar fi votat unificarea impo-sitului funciar.
Această procedare a d-lui ministru de finanţe o stranie de tot. D-sa pentru a micşora deficitul Înscrie tn buget venituri de la un imposit, care nu numai n’a fost
1.	De la vămi
2.	De la timbru
3.	Din văpzare de păduri
4.	De la pământurile Dobrogiel
5.	De la Banca Naţională
6.	Creditele agricole
7.	Rămăşiţe de împlinit
8.	Din datoria porumbului
umflată suma de sub rubrica ră-
votat de Cameră, dar care a şi fost respins de comitetul delegaţilor.
Şi cea-ce este şi mai straniu e ca d. Lascar Catargiu să fi lăsat pe colegul său de la finanţe să înscrie acea sumă când chiar d-sa şi partisanii d-sale au combătut în secţiuni, proiectul de unificare al impositului funciar.
Trebue să mai adăogăm că la prima vedere să poate constata că unele venituri au fost umflate.
Aşa sporul de venit do 270,000 fr. de la Banca Naţională nu să va realiza când va fi făcută reforma Băncii.
Asemenea este
800,000	înscrisă măşiţelor.
Tot astfel este exagerat şi sporul de venituri de la vămi, pe cave d. ministru de finanţe vrea săT justifice luând de normă încasările anului trecut, care a fost un an excepţional de prosper.
Vom avea dar un deficit de mai multe milioane.
Cu ce va acoperi acest deficit d. Vernescu ?
Pe de o parte menţinând nişte evaluaţiunî exagerate la venituri, şi pe de altă parte făcând nişte reducţiunî care vor desorganiza serviciile.
Aşa d. ministru de finanţe a propus eri o reducţiune de 500,000 de la capitolul şoselelor, când suma care era înscrisă în budgetul presintat de guvernul d-lui Th. Rosetti, din care făcea parte şi d. Vernescu, era minimul necesar pentru întreţinerea căilor noastre de comunicaţie.
tru încheierea unui tratat de comerţ serbo-bulgsr au fost reluate.
Belgrad, 10 Maia.—Circulă ştirea că întoarcerea ex regelui Milan şi a reginei Natalia a fost amânată.
Tânărul rege ar avea în curend, în străinătate, o întrevedere cu tatăl săfi şi cu mama sa.	,
CESTIUNEA ZILEI
Principele moştenitor Boin îiniei
al
lor, se deosibeşte, acest act al membrului familiei de Hohenzollern carele domneşte la gurile Dunărei, reaminteşte destui de bine modul de a urma al lui Prederic-Wil-helm I al Prusiei «Marele-Rege în afacerile interne» carele aducea un zel atât de necurmat în îndeplinirea datoriei, şi carele, pentru a defini sarcina or-cărul Principe a cărui misiuneestede a stabili şi de a consolida bazeleculturel Statului,îl povăţuia, ca regulă primordială, de a fi un Rege al soldaţilor şi un Rege al ţăranilor.
.-pjs/rnrm ■r’M. iWiuinrTTlwWB
GOSPODĂRIE ?
PARTEA EXTERIOARA
DEPE SI
FVaixoia
Paris, 10 Maiu.—Cercurile Senatului asigură că comisiunea înaltei Curţi de Justiţie a constatat fapte compromiţătoare pentru generalul Boulanger şi socotesc ca sigur că punerea în acusa-ţie va fi votată de unanimitate.
<3-er*m.ania
Colonia, 10 Maiu.—Soldaţii au împrăştiat adunările la Bohun. Văzend că soldaţii săi sunt huiduiţi de mulţime, un tînăr locotenent a comandant focul. Sunt mulţi morţi şi răniţi.
La Dorlmund minerii refuzând a se împrăştia, trupele afi tras asupra lor, aii fost şeapte morţi şi numeroşi răniţi, printre care femei şi copii.
Greviştii au decis să nu reia lucrul înainte de a li se acorda satisfacţie complectă.
La Essen, a fost o nouă ciocnire Intre trupe şi grevişti; să semnalează patru morţi, printre care şi o femee.
Colonia, 10 Maiu.—Ministrul de in terne a sosit la 5 ore la Bochun.
Pretutindeni autorităţile reclamă întăriri.
Un mare număr de stabilimente afi încetat lucrul din causa lipsei de cărbuni.
Berlin, 10 Maiu.—Reichstagul «'a întrunit azi, dar a trebuit să se alerge în toate părţile pentru a strânge numărul de deputaţi cerut.
Circulă ştirea în culoare că d-nu de Boetticher va primi în curând titlul de conte.
Berlin, 10 Maiu.—Viitoarea şedinţa a conferinţei Sxmoei va oferi un mare interes, din causa resoluţiunilor însemnate ce se vor lua. Va fi vorba să se reguleze modul de alegere a regelui de către indigeni, şi mijloacele ce vor permite Germaniei de a obţine pedep sirea lui Mataafa.
Delegaţii americani aâ exprimat speranţa ca In resoluţiunile ce se vor iua, drepturile iie-câruia vor fi menagiate
Serbia
Belgrad, 10 Maifi.—După întoarcerea sa la Belgrad. Mitropolitul Mihail va fi invitat de guvern să ia parts la deliberările comisiunil însărcinate să elaboreze proiectele de lege menite să înlocuiască legile eclesiaslice din 1883. Aceste proiecte de lege vor fi presin-tate în viitoarea sesiune a Scupcinel. Belgrad, 10 Maia.—Negocierile pen-
Ziarul Norddeulsche Allgemeine Zeitung în numeral de Vineri, 3 Maiu 1889, publică următoarele : Primirea atât de cordială, a cărui obiect dupe informaţiunile unanime, a fost acum de curând, succesorul ia tronul României, Principele Ferdinand de Hohenzollern , trebue, fâră nici o îndoială, considerată ca un eveniment politic de foarte mare importanţă. Aclamaţiunile simpatice cu care o mulţime de popor a salutat pe tânărul Hohenzollern probează cât de mult era întemeiată speranţa că chemarea principelui ca moştenitor al tronului va stabili în România o înlemiere învederată a sentimentelor monarhice şi a ataşamentului către dinastie. 0 dinastie consolidată, aceasta este, acum, prima şi cea mal importantă condiţiune care poate garanta României asigurarea existenţei sale, a individualităţel sale ca Stat, şi o desvoltare prosperă. 0 repede privire a-supra istoriei poporului român va fi suficientă pentru ca acest adevăr să înlăture or-ce îndoială şi or-ce eontestaţiune.
Istoria interioară a ţârei moldo-valachă nu presintă, în or-ce memorie omenească, de cât tabloul certelor, luptelor sterile pentru posedarea puterel domneşti: de acolo deci agitaţiuni necurmat renăs-cânde, neîncetate revoiuţiunl—toate aces tea, obstacole grele de învins pentru pro greş şi cultură, care aQ drept base fundamentale ordinea şi soliditatea. Personalităţi străli&iLe, Domni de talent, împo ciobiţi de diferite daruri, ah apărut de la secolul al XlH-lea, pe scena română : Nici unul nu a fost în stars de a funda un regim paclnic, durabil, de succesiune la tron.
La epoca dominaţiune! otomane, atunci când Voivozi, Hospodari, Fanarioţi, nu miţl de alţii, domnfaU în Moldova şi în Valahia, fie o bătălie, fie o intrigă eratt destul de suficiente pentru a-î răsturna, 1 lie-care la rândul săfl. Afară de aceasta, când Polonezi, când Unguri, Tătari safi Ruşi, Greci safl Turci, încingeaţi între dânşii lupte crâncene şi sîngerende pentru a se sui pe Tron, carele făcea obiectul a vecinice discordii.
Când, dupe pacea de la Andrianopole, acum 60 de ani aproape, împăratul Rusiei deveni suzeranul Moldovei şi Valachieî, se deschise o periodâ foarte frământată, în care familii de Domni pământeni se siliră degeaba de a scăpa de jugul rusesc şi de a înfiinţa unirea celor două principate dunărene. Această unire se îndeplini în fine la 1859 prin alegerea luî Alexandru Cuza ca Hospodar, mal întâia în Moldova, apoi în Valachia. Este pretutindeni cunoscut că regele actual se urcă, ca Domn, pe tronul României în anul 1866, şi că la 26 Martie 1881, România a fost proclamată de Regat.
Unirea contractată cu Regina Elisabetha fiind din nefericire sterilă, s’a simţit necesitatea ca cu consimţământul Camerilor să se reguleze succesiunea la Tron. Fratele Regelui, Principele Leopold, apoi fiul acestui din urmă , Principele hereditar Wilhelm, ne primind succesiunea la Tronul României,s’a ales Principele Ferdinand, căruia poporul român ’l ură. acum de curând, o bană venire atât de călduroasă. Principele este născut la 24 August 1865 ; peste câte-va luni va împlini deci 24 ani. Omagiile date la Bucureşti cu atât entu-siasm Nepotului Regelui Garol, se adresează mal puţin locotenentului din garda prusianâ, încă ma! necunoscut pe malurile Dâmboviţel, cât Principelui căruia va reveni mal târzia Coroana română.
Speranţele politice care se fandează pe viitor şi pe lealitatea către dinastia Regelui Garol, se manifestară acum cu elo-cinţă cu ocasiunea primirel tot o dată atât de simpatică şi de solemnă ce s’a făcut Moştenitorului Tronului. întemeierea sentimentului monarhic şi dinastic în România, căruia i se dete, zilele trecute, o aşa de strălucită probă, esie datorită, fâră în doială, edueaţiunei politice pe care nişte oameni de stat perspioacl oaa putut’o cîş-tiga în experienţa acestui ultim sfert de secol.
Principalul meritînsă revinemal înainte de toate Regelui Garol însuşi, care, prin răbdarea şi priceputa dibăcie a sa, a ajuns în un spaţiO de timp relativ scurt, aînăl-ţa tara a cărei destine i-aa fost încredinţate, Ia nivelul unul Stat ce se va considera de «cum înainte ca având o importanţă mijlocie în familia individualităţilor politice cu cultură orientală. O politică concretă (practică ? Realpolitik), înţeleaptă şi răbdătoare, a fondat pe Dunărea de jos o ordine de lucruri ale căreia fructe se văd mai cu deosebire în creaţiunea a-celel armate care, în ultimul resbel din Turcia, a putut, cu atâta onoare, să aducă ajutor armatei ruse la P evna. Astă-zi. în momentul chiar alsosirel Principelui Moş-te litor, «Monitorul», publică o scrisoare a Regelui către Ministrul-Preşedinte, prin care Regele Garol semnalează importanţa punere! în execuţiune a legel cu privire la vinderea moşiilor Statului la ţărani, şi declară că această vindere va avea efec tele cele mal utile pentru prosperitatea populaţiunel agricole, căreia Regele are plăcerea a ’l recunoaşte, cu cea mal mare satisfacţiune, o adâncă iubire de muncă. Lăsând de o parte forma-I, care prin forţa lucrurilor a timpurilor şi a oiroumstanţe
Prefecturile de Putna, Bacău, Fâl-ciu, Vlaşca şi Romanaţi sunt fără titulari. Directorii de prefectură sunt însărcinaţi se gareze afacerile pre-fecturelor până la numirea titularilor. Unii prefecţi au mai remas în funcţie în alte judeie,dar cu condiţia de a fi înlocuiţi sau cel puţin se li se primească demisiile pe ziua de 1 Mai. E probabil că şi aceşti prefecţi vor fi înlocuiţi momentan de directori de prefectură, aşa în cât vom avea interimatul şi provizoratul în permanenţa în aproape a treia parte din ţara. Ne întrebam dacă nu ne găsim în faţa unei teorii noi în materie de administraţie.
Nu ştim până la ce punct o &se-mine măsură poate adăoga cava prestigiului d lut Lascar Catargiu. Ea nu este de cât uu expedient, şi un expedient puţin norocos , de oare-ce guvernul pare a dovedi prin aceasta că e lipsit de personal, cea ce este un semn de slăbiciune.
Ştim foarte bine că oamenii de încredere ai d-lui Lascar Catargiu sunt în Cameră şi că, dacă îi tri-mete în capul judeţelor, majoritatea de care dispune va scădea într’un mod simţitor, aşa în cât preşedintele consiliului se găseşte in dilema următoare : or se va întări în judeţe slâbindu se în Cameră, or va păstra forţele sale actuale în Cameră, slâbindu-se în judeţe. Expedientul de care vorbeam mai sus e un mijloc dibaciu pentru a eşi din această încurcătură. Din punctul de vedere al intereselor sale politice, d. Lascar Catargiu are dreptate. Dar fie-ne permis de a reaminti că lucrul de căpetenie pe care d-sa a făgăduit tot de-a una ţerei a fost o buna gospodărie, şi că d sa are mai ales reputaţie de bun administrator. Ţara aşteaptă realizarea promisiunilor făcute şi în loc de aceasta, vede că d-nu Catargiu caută, tocmai în dauna administraţiei, se consolideze o situaţie pe care datoria sa era se n’o ceară şi se n’o primească, când ştia că e şubredă.
0 MARTIKISIREMSAVMITA
Spre răspuns la articolul nostru de acum două zile, prin care arătam contrazicerile ziarului 1’Ind&pendance rou-maine şi diverginţele sale de păreri a-supra apropiere! d-.ui Lascar Catargiu de d-nu Dimitrie Brâtianu, confratele nostru scrie următoarele:
Epoca ne aminteşte că înainte de alegeri faceam şi noi parte dintre acei care cereaQ ruptura dintre d-nii Catargiu şi D. Bmianu. Confratele nostru şi’a dat chiar osteneala de a descoperi în colecţia Independenţei române un articol în care expuneam motivele ce după părerea noastră vorbeaQ în favoarea unei rupturi. «Epoca» are dreptate şi se obo seşte zadarnic căutând să grămădească dovezi spre a sprijini spusele sale. Da, am fost alături de dînsa spre a cere disoluţia oposi ţiei-unite. Am comis aceasta gresala, si ne am căit.
Mărturisirile noastre suni desăvârşite, si ne predam cu inâincle legate »
Mărturisirea ziarului /'Independance este desăvârşită şi noi am putea să nu adăogăm nimic.
Trebue să mărturisim însă că gre şala e cam boacănă.
Să te înşeli asupra unui om, să fii nedrept or pasionat în focul unei dis-cuţiuni, şi te contrazici în privinţa meritelor unui om politic, să mai pri cepe.
Dar să sâvîrşeştî cu uşurinţă acte attt de importante, cum este ruperea coali-ţiuneî, şi o alianţă cu un grup politic cum a fost pactul de la 12 Noembre, şi apoi să zici: «m’am înşelat» ni sS pare cam lata.
Şi cel puţin credem că am merita din partea unor confraţii mai multă indulgenţă noi, care nu ne-am înşelat, noi care când am stăruit a sS face pactul electoral din Octombre şi alianţa de la 12Noembre,am făcut un act bine cugetat, pe care nu’l renegam nici azi.
REFORMA LEGEI COMUNALE
Referatul d lui ministru de Interne către consiliul de miniştri
Am anunţat în numerul nostru de eri că se lucrează la ministerul do interne la un proiect modificator al legel comunale.
Publicăm mai la vale referatul ministrului de interne către consiliul de miniştrii, precum şi proiectul de lege care îl însoţeşte.
REfERAT
Domnilor miniştrii,
De la punerea în aplicare a legei comunale în anul 1864, experienţa a făcut natural să se vazămaî multe lipsuri ce coprindea acea lege, indicând totodată chiar şi reformele ce în interesul unei mai bune şi folositoare admi-nistraţiuni comunale, erau necesare a se aduce unora din disposiţiunile privitoare la organisirea comunelor.
Intre principalele din acosta reforme se pot ele sigur prenumăra şi acelea relative la determinarea condiţiunelor esenţiale de existenţă ale unei comune precum şi la modul de desemnare a capului administraţiunel comunale, a magistratului căruia sâ’i fie încredinţată conducerea şi îngrijirea de căpetenie a varielorşi multiplelor interese ale comunei.
Asupra primului punct este netăgăduit că o loialitate, cu or-ce număr de locuitori, or cât de mic, nu poate suporta sarcinile numeroase şi grele ce sunt impuse unei comune, nu poate avea şi duce o existenţă proprie ca comună separată. Ridicarea dar sau menţinerea ca comuna a unei asemenea localităţi nu poate de cât a crea dificultăţi mersului administraţiune'i generale a Statului şi, departe cel puţin de a fi de vre un fo'os pentru puţinii săi locuitori, II va ţine tot mal mult într’o stare revoltătoare de suferinţă şi de înapoiare, lipsiţi chiar de cele mai indispensabile mijloace publice de desvoltare şi de bun trai material şi moral. Acest necontestabil adevăr s’a recunoscut şi de legiuitorul din 1887, care s’a ocupat cel din urmă până as-tă-zi cu organisaţia comunelor şi a votat legea comunală în vigoare, ceea ce l’aşi determinat a prevedea formal prin art. 5 al acestei legiuiri câ nici o comună nu poate avea un număr mal mic de 200 contribuabili, că 3atele sau cătunele care nu ar întruni acest număr se vor alipi cu altele, ţinându-se seamă de poîiţiuaea lor topografică şi că, In fine, nu se va putea deroga la această condiţiune, adică de a se lăsa comuna avend mai puţin de 200 contribuabili, de cât numai printr’o lege specială, dupe ce se va lua avisul consiliului judeţean şi în urma unei cercetări locale făcută de comitetul permanent sad unul din membrii săi, din care ar resulta că comuna ce s’ar voi sS se constitue cu numărul legal de contribuabili, ar întâmpina dificultăţi prea mari în administraţiunea sa din causa întindere! teritoriale safi posi-ţiunei topografice. Dar aci s’a mărginit legiuitorul din 1887 şi n’a prevăzut expres mal departe de către cine şi In ce mod sau condiţiunî speciale, sS se facă, definitiv şi cu caracter executiv, constituirea comunelor cu numărul cerut da contribuabili, est fel că, fiind îndoială asupra tutulor acestor puncte şi mai cu seamă In privinţa autoritâţei In drept a îndeplini asemenea însărcinare, disposiţiunea salutară prevăzută la menţionatul art. 5, a rămas fără nici o aplicaţiune şi avem încă şi astft-zl a vedea comune care, din causa numărului de tot restrâns al populaţiunel lor, nu pot intra pe o cale de progres şi desvoltare, găsindu-se în imposioi-litate a face faţă obligaţiunelor ce le incumbă. Se impune dar imperios de a complini această lacună ce presintă actuala lege comunală.
In ce priveşte modul de compunere a autorităţeî comunale, o îndelungată experienţă făcuta încă da la anul 1864, a dovedit în de ajuns că sistemul elec-tivităţei şi pentru capul comunei, conducătorul şi administratorul principal al intereselor publice locale, n’a dat resultate dorite.
Cu acest sistem, în loc de a se vedea In capul administraţiunelor comunale tot ceea ce comuna are mat CRpabil, mal onest şi mai bun gospodar dintre locuitorii săi, persoane cu adevărat a-nimata de dorinţa binelui comun, din contra, aceste importante posturi au ajuns a fi ocupate, în cele mal multe casurf, de aceia care n’ad îu vedere de cât interesul lor personal, care, atraşi de câştiguri ilicite, afi putut, prin con-rupţiuno safi alte mijloace nedemne ce asemenea oameni ştifi şi nu se sfiesc a întrebuinţa, să smulgă voturile alegătorilor, adesea puţin conscienţî da importanţa actului ce săvârşesc în a-ceastă calitate. Este dar de neapărată trebuinţă a se modifica acest sistem, a se sustrage determinarea magistratului, căruia se poate zice cu drept cuvânt că este încredinţată soarta comunei, joeululintrigilor şi pasiunilor locale
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 30 APRILIE
prima Duminică, 30 Aprilie, se va da la clasa III şi IV composiţia înscris, iar clasele I şi II vor fi o-xaminate la oral, începând cu fetele.
Concursurile sunt publice şi pre-senţa onor. public o considerăm ca încuragiare.
D. preşedinte spune ca să se Introducă martorii.
Se face apelul martorului Nicolae Blaramberg.
Dupe o mică discuţie Intre comisarul regal care spune că dacă d. Blaramberg s’ar constitui parte civilă n’ar putea să presteze jurământ nici să ia cuvântul, şi d. N. Blaramberg care declară că vrea să depue juramtnt, d. Blaramberg depune jurămînt.
or mijloacelor necorecte întrebuinţate de unii competitori puţin scrupuloşl, şi a se lăsa alegerea acestui important funcţionar In sarcina autorităţilor constituite superioare, care ad In mare parte răspunderea de bună stare a comunelor.
Pentru a se putea dar Introduce în legea pentru organisarea comunelor aceste disposiţiunl care, puse In apli-caţiune, sunt menite, cred, a aduce reale şi însemnate Îmbunătăţiri In ad-ministraţiunea noastră comunală, am onoarea a vă ruga, d-lor miniştrii, să bine-voiţi a mă autorisa să presint Corpurilor legiuitoare alăturatul proiect de lege ce supun deliberărei d-voastre.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. — La articolul 5 din legea comunala se adaogă un ultim aliniat In cuprinderea următoare: «Fixarea cir-conscripţiunelor comunale şi a reşedinţelor comunelor In conformitatea dis-posiţiunelor acestui articol se va face prin decret regal, luându-se avisul consiliului judeţian şi după ce se va obţine încuviinţarea consiliului miniştrilor.
Art. 8, 54, 55, 59 şi 01 din aceaşi lege se modifică precum urmează:
Art. 8. Alipirile şi deslipirile precum şi schimbarea de reşedinţă a comunei, în afara de caşul prevăzut la art. 5, nu se vor putea face de cât prin lege şi nu se vor pune în lucrare de. cât o dată cu începerea periodului pentru aşezarea contribuţiunilor Statului.
Art. 54. Primarul, în comunele urbane reşedinţe de judeţ, precum şi ajutorii în toate comunele se alegde consiliul comunal dintre membrii sei, prin scrutin secret şi cu majoritate absolută a voturilor exprimate.
Daca la întâia votare nu s’a obţinut majoritatea absolută, se procede, în a-ceaşi zi, la a doua votare, şi alegerea seva face atunci cu majoritate relativă.
In cas de poritate, se declară ales cel mal In vârsta dintre cel cu mal multe voturi egale.
In comunele rurale sl cele urbane neresedinte de judeţ, primarul se va numi de Ministerul de Interne dintre alegetorii comunei.
Art. 55. Primarul şi ajutorii comunelor urbane, reşedinţe de judeţ, se confirmă prin decret regal, iar ajutorii de primari din cele-l’alte comune se confirmă de Prefectul judeţului.
Până la confirmare ei gerează provi-soriti afacerile comunei.
Art.59. Primarul şi ajutorii celor-l’al-te comune pot fi suspendaţi de prefectul judeţului.
Revocarea primarilor seva putea face de Ministerul de Interne, iar a ajutorilor de către Prefect, care va lua şi avisul comitetului permanent. In cas de neunire între Prefect şi comitet, Ministerul de Interne decide:
Art. 61. Primarii şi ajutorii aleşi care vor fi revocaţi, nu pot fi realeşî în timp de un an, sub pedeapsa de nulitate a alegerel lor, afară de caşul când ar fi loc la alegerea generală a consiliilor comunale.
El conservă Insa calitatea lor de consilieri.
OFICIALE
D. V. Varlam, directorul pref'ectureî judeţului Romanaţi, este autorizat sâ gereze provizoriu afacerile acelei prefecturi până la numirea unul titular, In locul d-lul D. S. Gezianu, trecut în altă funcţiune.
—	D. general Pencovicl Eustaţifl este însărcinat provizoriii cu funcţiunile de delegat al României în eomisiunea europeană a Dunărei şi In eomisiunea internaţională a Prutului, In locul d-lul Teriaki Al. care, neputăndu-se presenta la post din causă de boală, se pune In disponibilitate.
—	D. Petre Mişcuricl este numit controlor al judeţului Vâlcea, în locul d-lul Gr. Ge-nuneanu, demisionat.
—S'aQ făcut următoarele mutări de oficerl superiori din arma geniului, în interes de serviciu, pe ziua de 20 Aprilie 1889 :
Maiorul Pavlo Alexandru, din administraţia centrala a resbelulul, se mută la regimentul I geniil.
Maiorul Hârjed Constantin, din regimentul I geniQ, se mută în administraţia centrală a rezbelului.
INFORMA TIUNI
D. Alex. Catargiu a început de vre o două zile să inspecteze judeţul Ilfov. D-sa merge din comună în comună pentru a constata de visu nevoile lor, schimbările si ameliorările care sunt absolut necesare.
In tot timpul absenţei sale, prefectura judeţului va fi dirigeată de simpaticul director d. Milone Lugomirescu care a luat pe ziua de erf posesiune de postul şeii.
D. Gheorghe Paladi, deputat liberal disident, întrebat erî de cine-va asupra valoarei unei uniri a liberalilor disidenţi cu d. Lascar Catargiu a zis că:
«Unirea acestor douS elemente, înseamnă o politică de căpătueli şi de rSsbunări, şi ea nu poate se aducă succesul a nici unei idei, a nici unui principiu.»
j0. Paladi este, precum se ştie, unul din stâlpii grupului d-lui D. Bră-tianu.
-sw-
D. Varlam, directorul prefectu-rel din Romanaţi, este însărcinat printr’un decret regal să gereze afacerele acestui district.
S’au făcut patru.
Avocatul Leonida Steria telegra-fiază din Tulcea, că pe timpul când se judeca procesul ce intentase d-luî Piersiceanu, d. Paul Stătescu, fostul paşă al judeţului Tulcea, a vrut să tragă în d-sa un glonţ de revolver şi că cu greutate l’aii împiedicat se tragă.
Sbirul Paul Stătescu care pe timpul domniei sale a îngrozit pe locuitorii din Tulcea prin mişeliele sale, a fost prins şi apoi dat jude-căţei pentru atentatul mişelesc pe care Ta săvârşit asupra persoanei d-lui Leonida Sterie.
Suntem siguri că parchetul din Tulcea îşi va face datoria cu toată severitatea cuvenită, astfel ca se nu mai poată scăpa d. Stătescu de pedeapsa ce o reclamă nenumăratele sale infamii.
Azi la ministerul de interne s’a ţinut un consiliu de miniştri.
Consiliul s’a ocupat cu afacerile curente.
-«# -
D. ministru de interne a cerut demisiunea d-luî doctor Sergiu, şeful serviciul sanitar pe lângă acest minister, şi care nu voia cu nicl-un preţ a îşi da demisia.
Nu s’a hotărât încă cineva fi înlocuitorul d-luî Sergiu.
EZ&ft
Agenţia Havas ne comunică un extract telegrafic dintr’un articol al ziarului Pester Lloyd.
Reproducem acele apreciaţiunl pe care ziarul Pester Lloyd le dă ca autentice, cu toate că ele sunt cât să poate de fantasiste :
«Pester Lloyd» publică asupra origi-nel şi peripeţiilor venirel la putere a cabinetului Catargiu oare care infor-maţiuni, care venind dintr’o sorginte cu totul particulară, trebue să fie considerate după foaia oficioasă, ca cu desăvârşire autentice. După aceste infor-maţiunl, numai In politica externă trebue să se caute motivele care ad determinat venirea la putere a cabinetului Catargiu. Cu toate aserţiunile oficioase, nu motive de politică interne au exercitat influenţa lor asupra acestei schimbări.
Atitudinea hotărâta a d-lul Carp în privinţa iconarilor ruşi produsese o prea rea umoare la Petersburg. Recla-maţiunile Rusiei In aceasta privinţă rămăsese fără nici un resuitat. In această stare de lucruri, când d. Carp demisiona, nu putea să i se dea o probă particulară de încrederea ce se avealn-tr’Insul, acordându’i mandatul dedisol-varea Camerilor.
D. Catargiu fuchiemat la putere, iar d. Hitrovo renunţă a face reclamaţiunî ulterioare.
D. Hitrovo a manifestat ura sa personală către d. Carp, ne înapoindu’l vi-sita la plecarea sa la Petersburg. Dar or-care ar fi consideraţiile cerute faţă de Rusia care au determinat compunerea actuală a cabinetului, totuşi nu va fi schimbare radicală în politica din afară într’un sens rus.
-asB-
Agenţia llomână spune că ministrul, de răsboiu al Franţei a ho-torât, printr’o măsură escepţională, ca Românii care urmează cursurile şcoalei politechnice din Paris să fie primiţi, la ieşirea lor din a-ceastă şcoală, în şcoala de aplicaţie din Fontainebleau. Prin a-ceastă măsură se retrag disposi-ţiunile luate vara trecută şi privitoare la neadmiterea studenţilor streini în şcoalele speciale. Această escepţiune făcută pentru Români a produs o foarte bună impresiu-ne, oâcî ea este o dovadă de sincera şi tradiţionala simpatie ce Franţa are pentru România.
-SHS—
Duminecă, 30 Aprilie, orele 10 dimineaţa, fiind ziua hotărâtă pentru punerea pietrei fundamentale a clădireî scoaleî centrale de fete din Bucureşti, sunt rugaţi cetăţenii a asista la acea solemnitate care va fi presidată de d. ministru al instrucţiune! publice.
Societatea ştiinţifică-literară <{Tinerimea Română» are onoarea de a aduce la cunoştinţa doamnelor institutoare, d-lor institutori, precum şi tutulor care se interesează de ea, că concursurile sale anuale între elevele şi elevii învăţământului primar, încep la 30 Aprilie a. c., ora 8 a. m., în localul şcoalei primare din str. Clemenţei şi că se vor continua în zilele de 7 şi 14 Maiu, la aceiaşi oră. In
r.+r*~	---	- - •- *>n*ar_r±:vx*i
TFeditiune-
PROCESUL EHUIORULII FAITA
La ora 1/2 a început înaintea consiliului de resbel procesul ex-maiorulul Fânută care s’a distins In zilele de 14 şi 15 Martie prin excesele pe care le-au comis el şi trupa care era sub directa sa comandă.
*
Consiliul de resbefeste compus astfel : d. general Victor Creţeanu, preşedinte.
D-ni coloneii Budişteanu, Vasilescu, Veropol şi maiorul Stoica, ca martori.
D. Comisar regal maior Gherghef o-
cupă fotoliul ministeriulul public.
*
Eroul de la 14 Martie este asistat de trei foşti miniştri colectivişti de dd. M. Ferikidi, C. Nacu, organisatorul infamiilor de la 14 şi 15 Martie şi d. D. Giani precum şi de dd. C. Stoicescu şi Vasile Lascar.
*
Să procede la chemarea martorilor.
Răspund la apelul martorilor dd. Nicolae Blaramberg, sub-locotenentul Botez, locotenentul Socec, D. Moruzi şi vre-o trei sergenţi din divizionul de jandarmi.
Lipseşte d. C. C. Arion, deputat.
Martori apărărel răspund toţi aproape
afară de d. general Cernat.
*
D. Preşedinte, pune d-lul Fânuţă o-bicinuitele întrebări despre etate, profesiune, etc.
D. comisar regal cere a se citi depo-siţia d-lul C. C. Arion.
D. ex maior Fânuţă cere a da mal multe explicaţii asupra deposiţiel d-lul general Cernat.
D. grefier da citire actului de dare în
judecată a ex-maiorului Fanuţă.
★
La ora 2 1/4 să începe interogatoriul acusatulul.
Interogatoriul (l-tui Fanuta
Preşedintele. D-le Fănuţă, sunteţi a-cusat că aţi comis o arestare ilegală a-supra d-lui N. Blaramberg, deputat.
Răspundeţi cum s’a petrecut faptul.
Acusatul. Povesteşte cum a primit ordinele d lui Moruzi, ps atunci prefect al poliţiei capitalei, ca săîmpied ce lumea care voia se faca revoluţie pe strada, precum şi pentru a apăra pe acel pe care banchetau la Teatru Naţional.
Spune că d. Blaramberg l’a interpelat pe stradă atunci când comanda trupa Înaintea Teatrului Naţional şi că ne mal putând scăpa de d-sa, a dat ordinul d-luî sub locotenent Botez să a-resteze pe d. Blaramberg, deputat.
Aceasta nu e de că o stratagemă.
Acusatul istoriseşte că a fost lovit şi, că pe la orele 6 3eara a pus In libertate pe d. Blaramberg.
Comisarul regal. Aţi dresat vre un act pentru arestaread-lul Blaramberg?
Acusatul. Nu. Nu puteam. N’aveam hârtie la îndemână.
Preşedintele. Aţi surprins pe d. Blaramberg în flagrant delict ?
Acusatid. Nu ştie ce va să zică flagrant delict.
Se sfârşeşte cu deposiţia lui Fânuţă.
Depositla d-lui IV. Blaramberg
Deputatul Brăilei începe a face un istoric exact al infamiilor de la 14 Martie povestind cu o precisiune admirabila toate barbariile lui Fânuţă care l’a arestat cu aceste cuvinte :
Arestaţi pe deputatul Blaramberg.
Dupe aceea martorul arată cum s’ati făcut atacurile trupei Iul Fănuţă în contra poporului inofensiv şi a remarcat că atunci când fugea poporul compus din bărbaţi, copil şi femei, şarjele jandarmilor lui Fanuţă erad mal violente de cât or-când.
D. Fănuţă ştia ca eram deputat, că eram inviolabil şi cu toate acestea m'a arestat şi m’a ţinut o oră arestat.
Un amănunt pe care îl povesteşte martorul este următorul:	,
Este ca atunci când d. Blaramberg fusese arestat de d. maior Fănuţă, dd. G. Arion şi Tătăranu şi alţii, ad cerut să fie şi el arestaţi.
Depoziţia d-lui Blaramberg face o a-dâncă impresie asupra numerosului public care umple sala.
D. Ferikidi fost ministru, întreabă pe d Blaramberg ce însemnează cuvântul inviolabil şi dacă faţă cu refuzul de a se supune ordinelor poliţiei judiciare deputatul nu poate fi arestat.
D. Blaramberg. D. Ferekidi vrea să ’ml dea lecţii de drept, nu primesc, întrebarea care mi se face în privinţa înţelesului ce dau cuvântului inviolabil nu o primesc.
Dacă ar trebui să primesc lecţii de drept apoi nu te aşi lua ca profesor d-le Ferikidi. (Aplause).
D. D. Giani fost ministru vrea să ştie ce s’a făcut la 13 Martie.
D. Blaramberg. Văd că în loc să fiu interogat ca martor, onor. apărare mă consideră ca acusat.
D. Giani mă întreabă ce s’a făcut la 13 Martie.
Mi se face procesul mec. Văd că aci e mal mult procesul cabinetului lui I. Bratianu căci văd figurând printre a-părâtorl trei foşti miniştrii. (Aplause).
Se termină cu deposiţia d-lul Blaramberg.
Alte depositli
Să ascultă d. C. Paraschivescu procuror.
D sa a văzut pe d. Blaramberg fără pălărie şi plin de praf. N’a dat ordin ca să fie arestat d. Blaramberg.
Povesteşte apoi învălmăşala de la Orfeu.
D. Sub locotenent Botez depune că lumea era aroganta, că a lovit pe mulţi jandarmi.
Istoriseşte apoi cum a fost arestat d. N. Blaramberg.
D. Preşedinte îl întreabă când a spu-esact acum sau la instrucţie.
D. D. Moruzi fost prefect al polţiei. capitalei, povesteşte faptele de lai 14 Martie bine-înţeles aşa cum le ştie d-sa
Mărturiseşte că a dat ordin ca trupa să dea cu patnl puscilor.
D. Gr. Peucescu descrie şarjele, atacurile trupei maiorului Fânuţă, cum s’au spart capetile cetăţenilor, cum ad fost străpunşi de baionetele soldaţilor şi alte amănunte pe care le cunoaşte toată lumea.
D. Locotenent Socec depune că a văzut pe d. Blaramberg gesticulând dar nu ameninţând pe d. maior Fănuţă sad Injurândul.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(37)
HECTOR 1IALOT
DREPTATE!
Partea II.
XI
(Urmare)
Acesta era deprins cu asemenea operaţii, se pricepea la alegeri, In cât oricine ’l asculta putea să isbutească.
— De sigur, zise el prietenului săd, consiliul general nu e pentru tine şi aşi vrea să te văd de odată la Senat sau la Cameră ; dar, de, trebue să începi prin început, şi cred că un debut modest care nu va speria pe nimeni şi nu va deştepta gelozia, e lucrul cel mal ne-merit. Iţi vor fi recunoscători ca tn poziţia ta te mulţumeşti cu aşa puţin. Vel fi dar consilier general.
Insă pentru aceasta nu trebue să ’ţl încrucişezi braţele şi să aştepţi ca alegătorii să vie să te caute.
Fiind că eşti nod venit In partea locului, unden’al relaţiunl, trebue să intri în legătură cu toţi acei care afi o influentă oare-care,precum să te faci popular printre cel mici : într’un cuvânt cată să câştigi alegătorii din frunte şi de la oadâ, cei de la mijloc vor veni mal târzid.
Pentru asta iată ce te sfâtuesc să
faci :
Alegătorilor fruntaşi să le dai în fiecare dumineca câte o masă mare, la pare ’I vel pofti pe rlnd: voi afla cuvinte
destul de cuviincioase pentru a îndreptăţi aceste invitaţii, precum ’ţl voi afla numele acelor pe care se cuvine să ’l inviţi.
Alegătorilor de la coada le vel da de mâncat în toate zilele, şi pentru aceasta nu va fi nevoe de invitaţii pe nume ; să se ştie numai că în toate zilele la un ceas anume portarul tăd are ordinul de a da o pâine şi 10 bani ori-cărui s’ar presenta; vel cheltui poate vr’o 10 sad 20 de franci în lunele de iarnă, când nu e de lucru, dar vel vedea ce vel câştiga.
De altmintrelea, înaiDte de căsătoria ta, femeia ta dădea mal mult de cât atâta, şi generositatea ce te sfâtuesc să arăţi, o va face să mai reducă din pomenile sale, de oare-ce adesea ele ar ajunge In mâna aceleiaşi persoane. Cheltuiala va fi dar aproape aceiaşi, dar efectul va fi cu totul altul, vel vedea.
Acest program ’l impunea să şeazâla Venetta şi pe de altă parte Săniei trebuia să se ducă In fle-care zi la Paris pentru afacerile sale, în cât călătorea necontenit între castelul săd şi capitală.
De mult luase obiceiul de a citi şi a seri în trăsură, precum şi în vagon, fără a fi distras de nimic, surd la toate sgo-motele ce auzea, orb pentru tot ce vedea. Dacă era liber seara, se întorcea la Venetta; daca nu,dormea la Paris, şi precum el nu se plângea de neîncetatele lui călătorii, femeia sa din partea ei nu se jeluia de desele lui lipsuri; lipsurile ca şi călâtoriele erau nişte necesitaţi ale vieţel ce adoptaseră, şi amândoi, atât mama cât şi candidatul erau prea interesaţi In urmarea lor, pentru a cârti tare In contra lor.
De altmintrelea viaţa aceasta avea şi mult farmec pentru dânsul.
Crescut la ţară ’l plâcead câmpurile nu pentru orizont, pentru efectele de lumină, armonia linielor, poesia peisa-jurilor, nici pentru nimic din ceea-ce mişcă pe acel a căror educaţie arlisticâ
le a format gustul şi le-a desvoltat simţurile, căci pentru aceste toate era cu totul nesimţitor; li plăceau ca unui ţăran când arborii lor erau vîngoşi, erbu-rile lor grase, recoltele lor pline de făgăduinţe ; II plâcead pentru mirosul hrănitor al pământului şi al grânelor coapte, parfumul fâneţelor uscate şi pentru tot ce aminteşte lucrul omului în lupta cu natură, adică tinereţea sa.
Mai mult de 20 de ani nu eşise din Paris : de aceea acum când se cobora din trăsură, faţa i se lumina, nările i se dilatau, ochii i se aprindead, se simţea bine şi zicea : «Ce bine miroase 1»
Şi când se plimba prin grădină sau prin parc, II vedeai tot-d’a-una cu un pal sad o frunza Intre dinţi pe care le mototolea cu fălcile sale puternice.
Această existenţă nouă lingă o femeie inteligentă şi blîndă,Intr’o casă liniştită, cu toate plăcerile ce poate da averea, atât de deosebită de aceea pe care o dusese în anii săi de luptă Intr’o isolare dureroasă, l’ar fi mulţumit pe deplin, căci era un Început fericit de la care putea să aştepte totul, dacă fii săi vitregi ar fi avut pentru dânsul simţimintele ce le cerea de la dânşii; dar din partea aceea, întâlnise din contră o antipatie care, orl-cât era de ascunsa sub vălul poiiteţel, se v^dea destul da bine, şi el nu ş’o putea explica. Să le pară rău că mama lor s’a măritat, era. firesc: dar nu erad destul de mari şi de cuminţi ca să nu stăruiască zadarnic într’o gelozie copilărească ?
XII
După lungi discuţiunl asupra celor ce avead de făcut, Galixt şi Valerian luaseră hotârîrea de a nu face nimic.
—	Îmi pare atât de groaznic de a admite ceea-ce a spus vărul Sophronyme, că nu pot s’o cred.
—	Nici efl; şi cu toate acestea nu tre-
bue să ne credem mal isteţi de cât toată lumea ; iar ceea-ce ne-ad spus şi vărul Sophronyme şi normandul ne dovedeşte că toţi cred ceea-ce noi nu voim să credem. Cine are dreptate ?
—	Nu am încredere In vărul Sophronyme.
—	Nici eu.
—	E furios din pricina căsătoriei mamei.
—	Dar normandul n’are cuvinte de a fi furios fiind că s’a măritat mama.
—	El a spus ce a auzit cine ştie de unde.
—	Tocmai de aceia trebue să băgăm de seamă, căci el zice ceea-ce a auzit de la toată lumea.
—	Toată lumea, e o mulţime de ţărani.
—	Crezi că ţăranii nu se pricep la afacerile de moştenire şi la lucrările de interes... şi nu ştid mal mult de cât noi care nu ştim nimic ?
—	Sunt poate prea pricepuţi; căci În sfîrşit nimeni până acum n’a ucis băieţi de vârsta noastră prin munca...
—	Prin munca ’l oboseşti; oboseala le da o boa'ă ; boala ’l expune fireşte la moarte, şi asta poate cu atât mal uşor să se întâmple cu cât eşti doctor şi ’l îngrijeşti.
—	Ei bine, n'avem de cât să nu ne obosim; suntem liberi de a lucra numai cât voim.
—	Nu prea. Ce va zice mama dacă va vedea că grămada noastră de lemne nu se măreşte ?
—	II voi răspunde că nu voim să ne îmbolnăvim ; ast-fel ÎI vom da o înştiinţare.
—	Dacă o stărui ?
—	Vom vedea.
Valerian avuse dreptate să spue că mama lor ’l va dojeni ; ea ’I priveghea ca şi mal nainte şi nu putea să nu bage de seamă la noul lor chip de a lucra,
atât de deosebit de cel de altă-dată. Ce ave8d oare? Erau bolnavi ?
Aceasta fu întrebarea ce le făcu cu îngrijire, într’o zi pe cânu ’t priveau cum săpad ia gradina lor.
Calixt luă cuvântul după ce aruncă o privire fratelui săd:
—	De ce crezi că suntem bolnavi ? zise el, răspunzând întrebărel printr’o altă întrebare.
—	Pentru că lucraţi ca şi cum aţi fi osteniţi.
—	E tocmai pentru a nu ne obosi.
—	Acuma vă e teamă să nu vă obosiţi ? zise ea minunată.
In acel moment se apropiase pe încetul Florentin, care la cel-l’alt capăt al grădinăriel umbla de colo până colo; îngenuchia la marginea unul strat de morcovi care da în alea unde convorbea mama cu copii, şi începu să plivească în modul cel mal firesc, parcă ar fi fost treaba Iul, şi nu s’ar fi îngrijit de cât de tăcuta sa lucrare care ’i da putinţa de a asculta şi auzi tot ce se spunea In jurul lui.
—	De ce să nu ne fie teamă d’a ne o-bosi? zise Valerian.
—	Pentru că lucraţi spre a vă obosi.
—	Şi din oboseală a căpătat Valerian scarlatma de care era să moară, zise Galixt cu seriositate.
Înainte de căsătorie, ea ar 11 vorbit pe faţă cu dânşii; dar astăzi afla adesea In el o Împotrivire atât de puternică asupra multor lucruri, că nu mal cuteza a înainta, crezuse că bârbată-săd are să ’l dea mal multă putere prin sprijinul săd, şi din contră era silită să recunoască că o ficea şi mal slabi de cât ori când.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 30 APRILIE
3
-A. «Ai

Se dă citire apoi depositiel d-lul C. C. Arion.
* *
La orele 4 şedinţa se suspendâpen tru 10 minute.
SPORT ALERGEEA DE MÂINE
Premiul Baneasa pentru armăsari, epe şi juganl de la 3 ani tn sus, de or-ce provemnţă şi din or-ce ţară.
învingătorul de vânzare pentru 3000 lei.
Greutate : 3 a. 58 k.; 4 a. 64 k.; 5 a şi mal sus, 65 k.
Calul pus de vânzare pentru 2000 lei va primi 2 1/2 k. descărcare, pentru 1000 lei, 5 k.
Distanta 1600 metri Premiul I.—2000 lei
*<						—> (fi		*-•
CC	a	a	a	C3	c		a	a
>	CD	cd	cd	cd	cd		<d	cd
	to	tn		CO		3	CO	CO
-•
P
X
w
		^5		AC	AC		AC
	CM						
							
8	5	0	tn	0 eD	O O	00 tn	00 m
CL
cd
a
.a
<d
CL
xd
CL
cd
d
cd
ho
d
a	a
cd	ed
P
P
«
H
s
5
p
o
PS
<L
0	o
1	8
CO
cd
a
« 2 p, cd
CC "cd cd SC Q O*
8 8
O o
CO CM
W
8 8 O O CM -h
O
*0
d
o
O
cd
43
d
cd
8 8 O O CO CO
2
co	n_>
8
'“J	o
Cd
s	s
d
cd
a
2
to
cd
s
o
d
’n
d
o
jd
d
cd
O
fr-
O
o
*d
2
S> «
fr*
cd
O
d
O
cn
©
CL
c*.
d
o
CO
©
&
s
o
d
P5
o
to
u
©
K
o
o
p
bo
t-
©
W
Se poate ca Allein s$ nu alerge, în scopul de a se menaja pentru Premiul Queen-Mary.
Premiul Societatei de lucuragiare
(Derby Român) pentru armâsarl şi epe de 3 şi 4 ani numai, nâscu^l şi crescuţi în România sau importaţi în anul naştere!, înscrişi în Stud-Book.
Geutate : 3 a. 55 k.; 4 a. 66 k.
Distanta 2200 metri Premiul I. —4000 lei Premiul II.—500 lei
UJ	zs				
h-					
	CM			CM	
3		AC	21!		AC
ac (9	O	tn tn	tn tn	O	£
<					
Cfi	«d	cd	cd	cd	cd
		CO	CO		CO
					
B H x	<d CL	a	â f-4	>cd CL	â fr-.
1 ,J1		cd	ed		cd
ii s					
ti P		u O			
		-o			
j 3		<d		cd	
8 K 8 1-1		CL		0	
	cd	a	fr-.	a	
y w g	TI © 0	O T3	a -a a	0 0 cd	a cd © O
		0	CL.	P)	0
j	a				
	cd				
	a		s	**	
P	0				
H «					
0 <	AA				
	to			a	
1 « â P5 0 p R 0	u cd S s	O O tn © CL	*	*	2 2 0 T3
Ph			a	a	O O
	<	z			0
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
(12
ROMAN POLITIC OG EOGRAFIC OU MORISTIC
DE
M A x:
XII
Gherassi asasin fara voe
De cinei zile Nucşoreanu se arăta publicului român care vizita exposi-ţia de la Paris, de cinci zile birtaşul Iordache încasa mereu patace de cinci lei peste patace şi Gherassi tot nu venea se se predea şefului voiajorilor.
Curiositatea nu avea cea mai mică influenţă asupra lui.
Precum odinioară renumita «fe-mee cu barbă» da voe tuturor se se apropie şi se o pipăe ca se se încredinţeze că barba ce poartă nu e de loc artificială, tot ast fel Nucşoreanu da voe publicului să’l sucească, să’l învârtească şi se se încredinţeze că el este Gherassi în carne şi în oase. Încercările sale rămaseră însă zadarnice, căci Gherassi cel adevărat tot nu venea se vază cine e îndrăs-neţul care a avut curajul se se expus în locul seu cu 5 lei preţul de intrare în cursul săptămânei şi 2 lei 50 bani Duminicile.
A opta zi, apelpisit. simţind că toate visurile sale degherasse, şi că
fdanul ce concepuse nu’i isbutea, uă pe Max la o parte şi ’i zise :
— Aide se plecăm, am combinat altceva.
— Ce lucru ? întrebă Max.
— Ai răbdare şi vei vedea.
Ocean nu va alerga. Pandur şi La Gondola se zice că sunt bolnavi, şi că prin urmare nu se vor prezintă pe teren.
l’rcmiul ţluecn-llary, prntru armăsari şi epe de pur sânge de la 3 ani tn sus, din toate ţările.
Greutate : 3 a. 55 k.; 4 a. 66 k.; 5 a. 69 k,; 6 a. şi mal sus, 70 1/2 k.
Distanta 2500 metri
Premial I.—2000 lei Premiul II.—250 lei
Premiul Damelor, Gentlemen-rl-ders si ofiţeri, pentru armăsari, epe şi juganl. de ori ce vârstă şi orl-ce prove-ninţă, servind obicinuit de cal de preumblare sat! de serviciu militar.
Caii de pur sânge nu sunt admişi de cât dacă sunt puşi de vânzare pentru 2000 lei, dacă sunt puşi pentru o sumă superioară, el iaO câte 6 kil. supra-greutate de flecare 500 lei mal mult, până la concurenţa de 2,500 lei.
Greutate comună 70 kil. Caii de pur sânge 5 kil. supra-greutate.
Câştigătorul unelalergârlpublice ia 31/2 kil. supra-greutate; a două saQ mal multe 5 kil.—Gentlemenii care n’ati câştigat o alergare publică primesc 3 kil. descărcare.
Intrarea 50 lei.
Distanta 1200 m.
Premiul I. Un obiect de arta si jumate diu intrări (150 lei)
Premiul II. Jumătate din intrări (150 lei)

-2
&
<!
H
I—<
P
O
P5
P
cd -o	0	3
fr-4 0 0	O 2 "cd	cd a
0		©
£		0 CL
ed E	îzi &-•	a cd
	0	'a.
■0	cd	*d
W	s	O
>>
AC
CO
'©
P2
a
o
u
ed
-Q
tn
©
u
xd
E
23
u
<
Premiul Fulger, alergare de garduri, pentru cal de orl-ce vârstă şi orl-ce pro-veninţâ, aparţinând ofiţerilor armatei române tn activitate de servicii!, tntrebuin-
Apoi călătorii noştrii intrară în-tr’o prăvălie unde se vindeau arme şi Nucşoreanu cumpără un revolver.
—	Nu cum va voeşti să te sinucizi ? zise Max speriat.
—	Nici gând n’am. Mai rabdă cîte va ore şi vei vedea ce fel de plan am conceput acum.
La2 ore şi jumătate, tovarăşii noştrii de drum, se plimbau pe din na-intea palatului Elysee, adăstând eşirea lui Sădi Carnot, preşedintele republicei franceze, care se pregătea să meargă la plimbare.
îndată ce Sădi Carnot eşi din Curtea palatului seu, Nucşoreanu scoase revolverul din buzunar şi se auzi degunătura unei arme.
Nucşoreanu trăsese asupra preşedintelui republicei franceze.
Un agent poliţienesc îl înhaţă la moment şi’l conduse la comisariatul de poliţie, pe când Max temându-se de un nou 5 Septembre bucureştean, o tulea acasă, sărind peste ungard... călare.
In faţa agentului poliţienesc, Nucşoreanu făcu următoarea destăinuire : «Domnule comisar, mă numesc Gherassi ; sunt născut la lanina în anul 1795. Puimele mele studii le am făcut la hanul cu tei din Bucureşti, în prăvălia unchiului meu, de unde apoi am fost transferat în magistratură. Arma cu care am tras era încărcată numai cu earbă de puşcă fără glonţ, căci nu aveam de loc intenţiunea se ucid pe d. Carnot.Voeam doar se atrag atenţiunea şefului republicei franceze asupra mea. Sunt persecutat într’un mod îngrozitor de guvernul român şi în special de d. Ministru Gunâ Vernescu
ţaţl la front şi încălecaţi de feri inferiori în activitate de servicii!.
Greutatea comună, 73 kil.—Caii de pur sânge vor lua 2 1/2 k. supr»-greutate.
Distanta 2,500 m. cu patru garduri. Premiu 1,1200 Iei)
«	II, 500 leiJOferiţl de M.S. Regele
«	111,500 Iei)
•ai	>a3	<d	<0
CL	CL	CL	Cu
ai	ai	ed	cd
©
« n o
My-Love si Sfârleaza ai! fost contestate şa ne-îndeplinind condiţiunile alergărel de oare-ce nu sunt întrebuinţate la front, ci tn consecinţă, probabil nu vor fl admise a alerga.
Premiul Colenlina, Stepele-Cliase, pentru armăsari, epe şi juganl de la 4 ani în sus, de orl-ce proveninţă şi din orl-ce ţară.
învingătorul de vânzare pentru 4000 lei.
Greutate: 4-a. 66 k., 6-a.şi mal sus71/21c.
Calul pustn vânzare pentru 3000 Iei primeşte 2 k descărcare; pentru 2000 lei 4 k. pentru 1000 lei, 6 k.
Calul care va fi alergat tn România, în Steeple-Chase, fără a câştiga, va primi o descărcare soecialâ de 3 k.
Distantr 3000 m.
Premiul I, 2000 Iei.
«	II, Jumătate din esceden-
tul vânzării câştigătorului.
A se vedea la Informaţiunile din ediţia II pronosticurile noastre.
care voeşte cu or ce preţ se me bage pe banca ministerială. Am protestat în mai multe rendurî, dar protestările mele au rămas zadarnice ; de acea m’am hotărât se trag asupra d-lui Carnot spre a’l face se se intereseze la soarta mea şi se me scape de prigunitorii mei.»
Poliţia franceză începu prin a face oare care cercetări care dovediră in scurt timp că în adevăr există în România un ministru cu numele Gherassi—cel puţin pe hârtie — că acel Gherassi a dosit din Bucureşti îndată ce s’a publicat decretul prin care i se înoredinţa portofoliul justiţiei şi că el era prigunit de Vernescu.
împrejurările deteră minciunei lui Nucşoreanu un aşa desăvîrşzt caracter de veracitate, încât la moment toate ziarele parisiane publicară ştirea că un oare care Gherassi trăsese un foc asupra presidentului republicei franceze, iar Agenţia 11 avas, telegrafie imediat tuturor Statelor din întreagă omenire următoarea noutate:
Paris 32 Api'ilie
aAslă-ţl pe la orele 2 şi 1/2, pe când preşedintele republicei mergea la plimbare, ministrul justiţiei al regatului român, anume Gherassi, a tras asupra Iul un foc de revolver. Se fee tn cercurile diplomatice bine informate, că acest Gherassi nu ar fi de cât un instrument al principelui de Bismarck!»
Nucşoreanu ca se compromită şi mai rău pe Gherassi, avusese grija să’şi umple bozunarele cu scrisori în limba germană şi corespondenţe menite a’l face se fie luat drept un agent provocător plătit din fondurile secrete ale marelui cancelar.
*Correspondance de l’F.st» publică următoarea corespondenţă din Petersburg asupra căreia ne rezervăm de-a reveni :
Proclamaţia Prinţului FeriJiaand de Ho -henzollern, ca moştenitor al tronului României, a produs tn aparenţă, destul de puţină impresiune aci, dar cercurelecom-petinle şi chiar opinia publică sunt foarte preocupate din aceasta cauză.
Pe nedrept însă, s’ar conchide din limba-giul violent al unor fol ruseşti că lumea oficiala in imperiul Tzarilor e contrarie în principiu drepturilor de succesiune ce s’au acordat acuma printzului Ferdinand.
Lucrul nu e aşa, precum dovedesc unele semne care nu pot înşâla. S6 ţine cont de faptul că Regele Garol, neavând moştenitor, s’a vâzut nevoit de a-şl alege un succesor printre principii cel mal de aproape înrudiţi cu dânsul; şi nu este de formulat nici o obiecţiune specială In contra principelui Ferdinand, pentru cuvîntul câ este foarte puţin cunoscut, ca să nu zicem că, nu e cunoscut de loc. S’a recunoscut de mult, în definitiv, câ România a suferit foarte mult de întârziarea ce s’a adus de-ciziunel ce s’a luat acuma. Ea dorea de mult ca această chestie sâ fie rezolvată într’un mod definitiv. Intr’adever se interne-iaserâ pe această solutiune unele speranţe care au fost înşelate până la un oare-care punct. Cu toate aceste s’ar primi aci idea de a vedea pe principele de Eohenzollei n proclamat moştenitor al tronului României, dncâ s’ar crede câ ci are dreptul de a culege această moştenire si de a figura ea printz al României din punctul de vedere rusesc.
Dar cercurile cele mal bine informate din Petersburg refuză într’un mod absolut de a recunoaşte aceasta, de oare-ce (şi aşea explică atitudinea lor) condiţiunea esenţială pentru a fi recunoscut prinţ moştenitor al României e de a aparţine religiei ortodoxe. Se afirmă aci câ această condiţie e înscrisă formal în Constituţia Română, si se considera ca ilegale si inconsti-tutlonale sforţările făcute Î11 unele cercuri din Bucureşti pentru a dovedi câ art. 28 din Constituţie cere ca numai cobori-toril direcţi al Regelui Carol să îmbrăţişeze religia ortodoxă. Se zice câ această inter-pretaţie e contrarie însuşi spiritului Constituţiei. Aci, se ţin hotărttor la ideia câ nu numai capii şi cob.orîtoril Regelui Caro), dar şi succesorul sâu, ori-care ar fi, trebue absolut să aparţie religiei ortodoxe, sad să o adopte, dacă e de aitâ lege. De aci vine iniţiativa (?) produsă aci de proclamarea prinţului Ferdinand ca moştenitor al Coroanei României, pe când profesează încă altă religie de cât majoritatea poporului român.
Aci lumea e foarte sensibilă relativ la asemenea chestiuni si proclam alia prinţului l-'erdinaml e considerata ca un fel de insulta vis-â-vis de Rusia.
In adevăr, în chestia orientului, politica şi religia ab puncturî de contact atât de numeroase în cât faptul de a se şti cărei religiunl aparţine principele moştenitor poate şi trebue să fie considerat ca una din cele mal grave cestiunl politice. Se a-firma in cercurile bine informate, ca la Petersburg cabinetul nu voeste se lase ces-tiunea in amorţire, si ca va cauta cu or ce preţ mijlocul de a regula eestiunea succesiune! tronului român, In conformitate cu ideele si dorinţele Rusiei, adică aşa cum dânsa interpretă con-stituţiunea română.
In or ce cas, guvernul pare că nu a primit încă notificarea proclamâreî principelui Ferdinand ; şi se crede tn genere în cercurile politice câ dânsa se va folosi de prilegiul ce’I va da această notificare spre a face observaţii în sensul ce am demonstrat. Aici se caută a se evita chiar a-parenţele unul amestec în afacerile interioare ale României; dar se zice ca cestiu-nea i'eligiunei careia apartina viitorul Rege al României atinge destul de aproape politica generala a Europei spre a interesa toate puttrile care au subsemnat tractate Internationale, tractate la a căror respectare Rusia este în special interesată.
Pe baza acestor tractate, Rusia are dreptul se ridice glasul în eestiunea actuala si se vegheze la executarea dorinţelor sale in conformitate cu constitutiunea româna.
Azi la ora 1, d. Lascar Catargiu a convocat la ministerul \de interne pe funcţionarii acestui minister, şi după ce le-a făcut mustrări, le a spus că va face o anchetă pentru a stabili cine a comunicat «Epocii» referatul relativ la modificarea legii comunale.
lot odată s'au dat ordine d’a se desminţi prin unele ziare, acel referat, arălăndu se că e un simplu proiect.
Noi afirmăm că s’a dat ordin de însuşi ministrul ca proiectul de lege şi referatul sS se facă aşa cum a apărut şi că el a fost aprobat apoi de ministrul de interne.
Desminfindu-se această ştire, noi declarăm că primim o anchetă care să stabilească ceea-ce afirmăm.
*
Dupe ce proectul pentru reforma liancei Naţionale va fi votai de Cameră— şi aceasta se va face imediat dupe deschiderea Camerilor — modificările introduse în legea actuală vor fi din nuou presintate acţionarilor Băncel Naţionale.
n
Azi, <3. Lascar Catargiu a propus în sînul comisiunel budgetare ca lefurile Eforilor spitalelor civile sg lie urcato de la 500 fr. la 1000 fr. pe lună.
Această propunere a fost rgs-pinsu de comisia budgetară.
n
D. G- Duca, directorul general al drumurilor de fer, va pleca Luni la Berlin, însărcinat fiind de guvernul nostru cu o însemnată misiune.
*
D. Lascar Catargiu pregăteşte un însemnat şi foarte util proiectele lege.
D. Catargiu vrea sS desfiinţeze obligaţiunea pentru călăraşii cu schimbul de a şi cumpăra singuri caii, obligaţiune care apasă foarte greu asupra populaţiunel noastre rurale.
Caii călăraşilor vor fi cumpăraţi prin adaosul unei zecimi comunale şi judeţene.
n
Comisia budgetară a hotărât d’a nu lucra nici mâine, nici Luni, şi de a tine viitoarea el şedinţă iVarţî.
*
D-nu P. P. Carp s’a reîntors astă-zl de dimineaţă în Capitală, unde x'a stabilit definitiv până la terminarea viitoarelor lucrări parlamentare.
*
SPORT
Pronosticurile noastre
Premiul Ituncasa (’):	Dalipan-
Electra.
Derbyftomân: Cid Campeador.
Premiul Queen-Mary: Sa Grâce-Volant.
Premiul Damelor: Adversaire-
Rubi.
Premiul Fulger(**): Maladetta.
Premiul Colenlina: Jane.
*
ORA 6
In urma unei deliberări de 1/2 ora Consiliul, de resbel cu 4 voturi contra 1 a achitat pe maiorul Fanuta.
(*). In cazul când Albin şi La Gondola nu ar alerga.
(**). In cazul când My-Love şi Sfârleaza nu ar alerga.
Pe la orele 9 seara, adevăratul Gherassi se răcorea pe creştetul turnului E'ffel unde bea bere şi citea ziarul Figaro, când dete peste telegrama «Agenţiei Ilavas» care ’1 denunţa ca autor al unei tentative de asasinat.
— Eu asasin, zise sărmanul bă-tren, înecat de lacrămi, şi ziarele franceze mă denunţă pe mine ca autor al unei crime aşa de infame! Oh nu / nu ! Mă voi duce eu înaintea justiţiei acestei ţări şi voi dovedi că să înşeală, că n’am văzut un singur moment pe Sădi Carnot şi că n’am tras asupra lui. Dar cine, cine a putut să mă denunţe pe mine? Oh / de sigur acestea nu pot fi de cât uneltirile politicei ruseşt’, răsgunarea lui Hitrowo pentru câ n’am voit să stau în Bucureşti şi să iscălesc revocarea decretului de expulsare al iconarilor şi jugunănarilor I
Desnădăjduit, cu inima făcută ghiem, Ghiemrassi se coborî dupe turnul EitTel şi se duse drept la comisarul de poliţie.
Un sergent î'l întrebă cine este şi ce caută ?
Gherassi scoase dintr’un portofoliu carta sa de visită
GHERASSI
MINISTRE DE EA J U 8TICE
şi rugă pe agentul poliţienesc să o înmâneze d lui comisar.
— Gherassi, autorul atentatului, e
deja arestat, zise comisarul.Cine’ţi a dat această cartă?
—	Un domn care ’mi a spus că el este Gherassi ministru justiţiei.
—	Trebue să aibă un acces de ne-gunie, răspunse comisarul. Lasâ’l să intre, dar adu camizola de forţă şi trimite la moment după un doctor.
Gherassi intră. Era aşa de grozav turburat faţă cu crima ce i se punea în sarcină, încât ochii ’i soânteau şi tremura de la cap penă la picioare.
îndată ce zări pe comisarul, strigă din pragul uşei:
—	Domnule, comisar e o infamie!
—	Ge lucru e infamie, domnule?
—	E o infamie să ine acuzaţi că am tras asupra presidentului republicei.
—	Dar cine te acuză pe d-ta ?
—	Toate ziarele şi chiar «Agenţia Havas».
—	Nu te acuză pe d-ta, î’l acuză pe Gherassi.
—	Eu sunt Gherassi.
—	Linişteşte-te. Gherassi e arestat.
—	Să me ertaţ*, nu e arestat. Eu sunt liber, dar dacă voiţ' să mă închideţi, sunt la disposiţia d-v. Vă rog chiar să mă arestaţi, pentru ca lumina să sa poată face.
—	E nebun sâracu, î’şi zise comisarul dând din cap, şi ştiind că nu e bine să contrazici pe nebuni, el sună.
Un sergent intră aducând o ca-mizolâ de forţă şi Gherassi uluit, in-vîrtit ca o minge, asvîrlit într’o birje, aşezat între doi agenţi, nu mai auzi de cât următoarele trei cuvinte:
—	Cocher! A Charenton.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 30 APRILIE
HHBRS !KIQSî!îS5r.Srs
CASA DE SCHIMR
612
I. IUI. FER !fl 0
Strada Lipscani, \o. 2ii
compara si vinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi
Qur su 1 Bucureşti
29 Aprilie 1889
6 0/0 Renta amortisabila
6	0/0 Renta perpetua
5	0/0 Oblig, de Stat
0/0 Oblig, de st. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale î, 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane
6	n/0 Scris func urbane S 0j0 Scris. func. urbane 5 0/0 Urbane iaşi
î> 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pene. (lei 10 dob.) împrumutul ou premie Acţiuni bancei nation. acţiuni «Dacia-Rom&nia»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermă
Cump.iVend. 94 1/4' {6 3/4 96 1/4| 96 3,4 101 1/2 102
104
96 194 102 5/8 94
82 14
88 1,2 244 45 940 270 *60 140 20 212
104 1/2
97 1/8 'l04 1/2
1021i*
9» 7/8 82 3 4 89 ,248 to 955 2«0 270 150 35 213
Fondata in I 85ît )
L0C0M0BILE
Si
«E-V fiiSS'-îSSK'JB®’
DE TREERâT
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie (ikika Sir. Lipscani, In facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Bomănxa!
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Bucureşti
Cursul pe ziua de[29 Aprilie 1888
DE ARENDAT
De la 23 Aprilie cu-
________________ rent moşia Tissăh
din plasa Săraţii, districtul Bezeu, şi un parchet de pădure, parte de cherestea şi lemne de foc în apropiere de gara Buzeu 3 ore, şi de gara Mizii 2 şi 1/2. Doritorii se vor adresa la d-na Ana Melic, Strada Spătarului No. 10.	(1182)
DE LA 4 PANA LA 20 CAI PUTERE, DE LA RENUMITA FABRICA
liom I IRotasm
WANTAG-E NGLITERA
MllMETRE, CCRELE DE TRMÎM ENGLEZEŞTI, VERTEJEUI8! POMPE DE FOC
DEPOSITULSI AGENŢIA GENERALA PENTRU ROMÂNIA LA
MORITZ APPEL
BUCUREŞTI, STRADA DOAMNEI 7 LANGA DIRECŢIA POŞTELOR SI TELEGRAFELOR
1237
vi.ncn.rii2; tatmamusute -m w	ta
Renta amortisabila Renta amorusantla ... romina perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rnr.
•,	Municipale
_	Casei peus. (300 L.J
7 % Scrisuri funciare rurale
ii ii urbane
5 %	,.	,»	,, Ust
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri Serbestl cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Ui.turi crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime bosurl Basilica bombau „ Otomane cu prime im. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotitln aur
Cump. Vinde
84* 96 1/4
96* 101* 88 1/4 Î4E
104*
93 3/4 104* 102 94*
82
940
76
14
35
44
27
19
70
42
25*
212
123
100
99*
207
85
97
97'1/2 102 89 2&0
104 3/4 97* 104 3/4
S“
82 7/2
950
80
16
40
48
32
22
75
48
co*
6214
125
100*
100
270
nc I W PU I DI RT De la sf Gheorghe Dl. 111LIIIIII A I a. c. etagiul de sus poarta No. 54 str. Scaune, (unde locueşte d. N. Pilipescu) conţinând mal multe camere, pod (grenier) spaţios, apă şi gaz ae-riform pretutindeni, grajd, şopron etc.
A se adresa la d. G. P. Ghica str. Dreapta No. 9 a.
GRABITI-VA1— CINE VREA SE CÂŞTIGE
600,OOOSAU30(3,OOOFR.
la cea mai eftina si cea mai avantagioasa din toate loteriile din lume
MAREI LOTERII OTTOMNE
la care fie-eare numer trebue să câştige cel puţin A00 franci
Loteria permanentă: 6 trageri pe an, la fie-care 2 Iun?, 3,300 loturi câştigând suma enormă de 4,00,000 fr.
TRAGEREA la 1 Iunie st. n. 1889
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
i lot de . . .	;00,000 fr.	.100,000 fr.
i lot de. . . .	21,000 fr. .	2.7.004» fr.
i lot de. . . .	10,000 fr.	40,000 fr.
i lot de. . . .	10,000 fr.	40,000 fr.
l lot de. , . .	2,000 fr.	2,000 fr.
i lot de. . . .	2,000 fr.	20,00 fr.
I lot de. . . .	2.000 fr.	2,000 fr.
i lot de. . . .	2,000 fr.	2,000 fr.
I loi de. . . .	2,000 fr.	2.000 fr.
i lot de. . . .	2,000 fr.	2,0410 fr.
12 loturi de.	1,250 fr.	4 5,000 fr.
28 loturi de . .	1,000 fr.	28.000 fr.
ţoo loturi de . .	400 fr.	. 200.000 fr.
550 loturi pentru suma de.		600,000
Rambursarea loturilor este garantată de G II V E IC IM LI L IMPERIAL O T T O M A A
şi se face indata după tragere
preţul biletelor:
4 Bilet	.	.	.	Frci.	7
7 Bilete	.	.	.	Frci.	34
25 Bilete	.	.	.	Frci.	4 48
4 00 Bilete	.	.	.	Frci.	405
COMBINAŢIA CEAMAI AVANTAGIOASA :
4 bilet pentru O trageri numai 20 franci
Lista oficială atragere! se va trimite numa de cât franco fiecărui cumpărător dupe fie-care tragere.
Ori ce câştigător va fl înştiinţat prin telegramă chiar în zioa tragere!.
Tragerea va avea Ioc la Constantinopole, la Palatul Imperial al monedelor.
îndată după primirea banilor, biletele se voradresa imediat cumpărătorilor.
Bilete de bancă şi or! ce timbre fără escepţiune, sunt primite în plată fără orice dificultate, cu curs In aur.
Pentru a pruni biletul sau biletele, trebue să se eespedieze banii prin mandat postai, cbăque, bilete de bancă, sau mărci poştale (tn caşul acesta cu 10 0/0 agio), într’o scrisoare recomandată la Directorul
— Comptoir commercial —
557, GRANDE RUE DE TlKk, 557 CONSTANTINOPOLE
NB. «Comptoir Commercial» mai primeşte in schimb biletele Murei Loterii Otomane toate titluri şi efecte publice (acţiuni, obligaţiuni, bonuri etc.) cu preţul de 5 0/0 mai ridicat ca cursa dc la nursa.
MM—aaBBMBM 5
va. &&> m» SHSS ®s
Stabilimentul de băl este deschis în toate it zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara.	rţ,
jjfl	Pentru dame băile de vapori sunt des- 55
â. chise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 jgţ w dimineaţa până la prânz.
jft Băile calde sunt în toate zilele la dis- ® ^Lposiţia onoratului public. Direcţiunea. ®
„ NAŢIONALA “
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. Ş
DIN BUCUREŞTI	jj§
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR i

i Cas. princip.
;J 500,000
B mărci «25,00 O
f; franci In aur
ANUNCIU
DE
NOROC
Invitaţie de participare
DEPLIN VERSATE
9
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurouriie noastre în palatul Societâţei din Strada Doamnei No. 12.

I BĂILE DE LA BADEN

LANGA ViENA
DESCHISE FĂRĂ ÎNTRERUPERE IN TIMPUL 1ERNEI
REDESCHIDERE SESONULUI DE VÂRA LA I MAI
Băile acestea, faimoase din vechimea cea mai depărtată, si cunoscute chiar Romanilor, saline-alcaline, isvoare de pucioasa (calcare-sulfuroase), 13 isvoare de ape caldă de la 27 până la 35 grade Celsius, sunt minunate prin particularitatea că pot, de pe urma diferitelor lor grade de temperatură, să fie întrebuinţate, în starea lor naturală, fără a se Încălzi nici răci artificial, In toate împrejurările şi pentru toate naturele de bolnavi.
Puterea lor vindecătoare se exercită asupra Reumatismului, Scrofulelor, Catarului, Nevralgiilor (dureri de nerve), Afecţiunilor articulaţiilor şi Contracturilor, Periostile: lor şi Osteitelor, Slăbiciune! provenind din răniri şi boale grave, Boalelor de pele şi specifică Otrăvile metalice şi mai cu seamă Mercuriale.
AU FOST VIZITATE IN ANUL 488S DE 15,123 PERSOANE
S’AU DAT IN ANUL 1888 220,000 DE BAI
Stabilimentul organizat de pe toate cerinţele moderne de cursă pot da băi de putină şi băi separate (cu ora), băi termale, de atiuri, duse, de putină, cu fer, cu plame, cu ape minerale şi apă rece; stabiliment de instalat, de inhalatiuni, de băut zer şi cursă de struguri.
Băile,la carc puci ajunge in 40 minate eu calea ferata de la Vienasunt[8ituate în posi-ţiunea cea mai încântătoare, înzest'atâ cu păduri de pomi diferiţi si păduri de brazi, plimbări si locuri de escursiuni cu trăsuri si cale ferată până în vlrful munţilor, oferă visitatorilor toate comoditâţile si toate petrecerile; de trei ori pe zi muzică orchestrei stabilimentului In măreţul, umbrosul Parc, în toate zilele asemenea representaţiuni teatrale (vara în Arenă), Serbări, Concerte. Baluri, Curse de eai. Mai ales se recomandă Noul si măreţul Stabiliment de Bai. Străinii găsesc la Baden, Oţele, case cu odăi mobilate, Cafenele si Restaurante, minunate si confortabile Vile si case mobilate, cea mai mare parte aşezate în grădini. Gomunicatiunî prin posta, telegraf si cale ferata c# lumea întreaga.
(.'omisiunea de admiiiistratlune a băilor da la cerere, toate Icrauririlc trebuincioase.
SSHEEKMESgîSKSEySlS
LA NOROCUL DE CÂŞTIGURI
de la marele trageri de prime garantată de Statul Hamburg 9 Milioane 537,000 mărci imperiale
trebue numai decât câştigat neaparat In aceste trageri avantagioasc conţinând dupe prospect numai încă 100,000 loturi, ies câştigurile următoare, adică:
prima 1 câştig 1 câştig 1 câştig 1 câştig
1	câştig
2	câştiguri 1 câştig
1 câştig 1 câştig 1 câştig 8 câştiguri
de 800,000 mărci de 200,000 mărci de 100,000 mărci de 75,000 mărci
70.000	mărci
65.000	mărci
60.000	mărci
55.000	mărci
50.000	mărci
40.000	mărci
30.000	mărci
15.000	mărci
de
de
de
de
de
de
de
de
26 câştig, de 10,000 mărci 56 câştig, de 5,000 mărci 106 câştig, de 3,000 mărci 203 câştig, de 2,000 mărci 4 câştig, de 1,500 mărci 608 câştig, de 1,000 mărci 1018 câştig, de 500 mărci 150 cuştig. 300, 200, 150 m. 30970 câştig, de 146 mărci 7986 câştig, de 124, 100,94m. 9054 câştig, de 67 , 40 20 m. total 50,200 de câştiguri
cari vor câştiga de sigur în «7 părţi» în spaţiul de câte-va luni.
Câştigul principal de l a clasă este de M. 50,000 acela de a 2-a clasa M. 55,000 in a 3-a M. 60,000, 4-a M. 65,000, 5-a M. 70,000 6-a M. 75,000, in a 7-a M. 200,000 si cu prima de M. 3u0,000, e-ventual M. 500,000.
Pentru prima tragere a câştigurilor fixata in mod oficial costa
lotul original întreg	numai leî 7.50 b.	în	aur.
jumătate lot original	numai lei 3.75 b.	în	aur.
sfertul lot original	numai lei 1.88 b.	în	aur.
si expediez loturi original «garantate de stat» nu promisiuni oprite cu «prospectul» prevăzute cu «armele statului» chiar în ţările «cele mai depărtate», dacă se trimite «francat suma.» Fie-care participator primeşte «imediat» după tragere lista «oficială», fără «a face cerere.
Trimet de asemenea din nainte «grrtis prospectul» prevăzut cu armele statului conţinând misele si divisiunile câştigurilor in cele 7 clrse următoare.
Plata si trimiterea sumelor câştigate se face prin mine direct si prompt si sub aiscretia cea mai absoluta.
#*or Ori ce comanda se poate face prin mandat postai. —
Rugăm să se adreseze toate ordinile imediat până la
8 Maiu 1889 stil vecii iu
din cauza epocei apropiate a tragerei cu toată fncredero câtră
Samuel Heckscher senr.,
Bancher si comploar de schimb ia HAMBURG (Germania).

BIROUL
STRADA SMARDAN H. 8
ST AADEGKER
DEPOUL
STR. STIRBEI VODA N. 6
BUCURESCI
PLUGURI UNIVERSALE SACK
în trei mărimi CU PRETURI REDUSE
L0C0M0BILE SI BATOZE DE TREERAT
Sistemul cu 2 fusuri curbate si acel cu mişcare exentrica, ambele pre-vezute cu noul aparat de scuturat cu furci.
’Mi permit a atrage atenţiunea onor. agricultori asupra noilor Loco-mobile si Batoze de treerat din fabrica
RUSTON PROCTOR & C°- LINCOLN
care sunt din nou perfecţionate si prevezuie cu noi uiodiiicari practice
Aceste maşini vor fi expuse Iu vedere de la 1 Februarie viitor la
Depositul meu din Strada Bibescu-Voda 6, si la Sucursala mea înBraila, Strada Bulevardul Cuza, 114.
Domnii amatori' de maşini Ruston Proctor sunt, r*ncputi a-mi transmite oomandele d-nealor mai din vreme spre a le putea efectua la timp,
PLUGURI DUBLE SI TRIPLE
SAMANATORI IN LAT SI IN RENDURI
GRAPti DIAGONALE SI FLEXIBILE
BOTOZE DE PORUMB CLAYTON
SECERATOARE AMERICANA „DAISY“
SECERATOARE
CU LEGAT SNOPI CU SFOARA Mc C0RM1CK
DIN NOU PERFECŢIONAT
■aBBnaBKBnBHHni B8
Tipografii» „Epoca1
W. STA A. DECKER
Bucureşti. — Str. Smurdan,
î
■

Tipărit ou cerneai» Ch. Lortllena-CI© Part»
Oirant roaponsabil V. F, Gheorghlr
www.dacoromanica.ro