ANUL IV No. 1034 ANTET A EDITIUNK SÂMBĂTA 29 APRILIE (11 MAIU) 1889 NUMERUL BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bncnresci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni IO lei. In Streinetate: La toate otticiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru t an 50 lei, 6 luni 25 1>A MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢ1UNEA No. 3,—Platza Episcopiei,—No. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU NUMERUL 15 ISAM NUMERUL ANIJNCIUIULE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Atjcncc Havan, PlncedelaBourse, t AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA pakis : se găseste jurnalul cu l!» cent. numerul, la Kiosuul din Bulevardul St. Ger-mai», No. S4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI A DM IN ISTR A ŢI UNEA No. 3.—Piatra Episcopiei.—No. 3. STAREA ACTUALA HAOSUL PRINCIPELE FERDINAND DREPTATE! 01 AII REGĂSIT PE GHERASSI! (mim imposibila Unele ziare, având un caracter oficios, vorbesc iarăşi de eventualitatea unei înţelegeri între d-nu Lascar Catargiu şi d. Dim. Bră-tianu. Negreşit noi ştim ce importanţă sS dăm acestor svonurî, care nu au alt scop de cât de a îmblânzi pe d. Dim. Brătianu în vederea sesiune! de primă-vară, şi de a profita de incomensurabila naivitate a şefului liberalilor-disidenţl. Totuşi voim a demonstra, pentru cei ce ar putea crede în seriosi-tatea acestor ştiri, cât de fantastică este ipotesa unui guvern de coaliţie. Mai întâiu, nici nu e admisibil ca d. Lascar Catargiu se negocieze măcar în vederea unei asemenea alianţe, căci* negociând intrarea liberalilor în minister, şeful cabinetului negociază în acelaşi timp excluderea din minister a d-lor General Mânu, Al. Lahovari şi Gr. PSucescu. In adevăr d. Lascar Catargiu nu ignorează declaraţiunile categorice ale acestor colegi ai săi, privitor la o eventuală alianţă cu li-beralii-disidenţi. lntr’o întrunire a tutulor deputaţilor şi senatorilor liberalî-consei'vatorî ţinută la Otel de France, d. General Mânu a făcut această declaraţie : „Da, vei răsturna , d-le Catargiu, guvernul d-lui Theodor Rosetti şi vei fi însărcinat să formezi un nou cabinet; eu îţi declar că formând un minister conservator, nu voi combate guvernul d-tale, dai' dacă cum-va vel voi sS faci un minister eu elemente eterogene, îmi rcserv dreptul de a face o ruptură eclatantă şi de a explica, în Cameră, înaintea ţeril, motivele acestei rupturi". Aşa fiind lucrurile, nu să poate admite un minut, afară numai dacă s’ar pune la îndoială sinceritatea d-luî Lascar Catargiu faţă cu colegii săi, ca preşedintele consiliului să negogieze intrarea în minister a câtor-va liberali-disi-denţi. Apoi origina 'chiar a ministerului actual exclude posibilitatea formării unui guvern de coaliţie. Nu trebuo să uităm în adevăr, că ministerul actual s’a format după ce o primă încercare d’a să forma un guvern do coaliţie nu isbutise, şi existenţa ministerului actual dovedeşte că însuşi d. Lascar Catargiu a recunoscut că numai cu un minister omogen poate încerca să dobândească încrederea şi a Regelui şi a parlamentului, încredere pe care nu ştim dacă ar dobândi-o când ar reveni la idea unui minister de coaliţie, care deja o dată a avortat. Pentru aceste consideraţiuni, şi ţinând seamă şi de împrejurări şi de disposiţiunile celor două grupuri despre a căror unire se vorbeşte, putem afirma cu siguranţă că coaliţia nu se va face, şi nu ne-am mira ca peste puţine zile o ruptură definitivă să se producă între guvernul d-luî Catargiu şi grupul d-luî Dim. Brătianu. PARTEA EXTERIOARA DEPESI Francia Paris, 9 Maiu. — D. Garnot a primit în timpul dimineţeî pe ducele d’Au-male care a venit să T felicite pentru neisbânda atentatului îndreptat In contra lui. Un mare prânz s’a dat astă-seară la Elysâe. Erau 180 de invitaţi printre care şi lord-primarul din Londra. Paris, 9 Maiu. — Toţi diplomaţii şi toate cercurile străine din Paris sunt unanime a constata isbânda exposiţiel. S’au luat măsuri pentru a activa instalările. Se crede că toate se vor termina peste vr’o opt zile. Un început de incendiu a avut loc azi In pavilionul Republicei Sau Salvador; păgubile sunt neînsemuate. Germania Berlin,QNLaXTi. — In cercurile oficioase benineze, se crede că d. Catargi va fi obligat să întărească cabinetul prin noui elemente. Berlin, 9 Maiu. — Ştirea ce a circulat In privinţa logodire!’ sorel împăratului cu principele Ferdinand al României nu e întemeiată. Berlin, 9 Maiu. — Zidarii din Berlin s’au pus în grevă în timpul zilei. Sunt deja 1500 grevişti. Erfurt, 9 Maiu.— Guvernul a disolvat comitetul electoral socialist.in causa situaţiunei create de greve, legea în contra socialismului va fi aplicată cu asprime. Toate Întrunirile sunt interzise. Mâine se vor alege delegaţii grevişti cari vor presinta împăratului plângerile tovarăşilor lor. Essen, 9 Maiu.—Casa Krupp şi-a asigurat aprovizionări de cărbuni pentru două luni în Silesia şi în Englitera. Numărul greviştilor e de 7000. Popu-laţiunea le e favorabilă. Colonia, 9 Maiu. — Un om a fost a-restat la gară; el era purtător de pachete de cartuşe cu destinaţia Gessen-kirchen. Uzinele de gaz şi drumurile de fier ah lipsă de cărbuni. Serviciul trenurilor s'a restrâns. Berlin, 9 Maiu. — Secretarul de lega-ţiune Stenouch Inlocueşte pe secretarul conferinţei pentru afacerile Samoei. Berlin, 9 Maih.—Reichstagul ne fiind în număr, şedinţa a fost fără interes. D. de Bismarck veni pe la trei ore la palat, în contra ori-cărei aşteptări; dar nu pătrunse în sala şedinţelor; el se duse în camera consiliului, pentru a presida consiliul de miniştri. Toţi miniştrii erau de faţă. S’a deliberat asupra situaţiunii create de grevele din Westafalia ; d. Hyssen, director general al minelor şi alţi funcţionari înalţi avi fost ascultaţi. Essen, 9 Maih. — Intr’o întrunire a greviştilor s’a decis menţinerea stătu quo-lui. Lucrul a încetat în alte stabili mente. Numărul greviştilor e actualmente de 00,000. Ung’aria. Budapesta, 9 Maih. — (Camera). La discuţiunea articolului «fonduri secrete», d. Pazmandy, din oposiţie a blamat cu vioiciune atitudinea pe care d. Tisza o arătase In privinţa participării supuşilor unguri la Exposiţia din Paris. Oratorul regretă că vede pro-duoându-se consecinţele acestei atitudine; Francezii se vor abţine de a cumpăra grânele noastre. Represintan- ţii grânarilor francezi aii primit ordinul să nu cumpere grâ.ae ungureşti de cât în caşul când aceste grâne ar fi cu un franc mal ieftene de cât grânele ruseşti. Industria ungurească e foarte răii represintată la Exposiţia din Paris; ea nu formează, mulţumită puţinului spaţih de care dispune, de cât un anex al secţiunii austriace, căci aceasta din urmă are 200 metri patrate, pe când secţiunea ungurească nu ocupă de cât 40 metri. D. Tisza a răspuns cs de oare-ce n'a fost o participare oficială, guvernul n’a crezut că trebue să se intereseze şi să ia răspunderea participării private a exposanţilor unguri. Rusia Petersburg, 9 Maiii.—Familia imperială, demnitarii curţii şi ambasadorii au asistat en la rugăciunile zise pentru odihna comitelui Tolstoi, al cărui corp va fi transportat mâine ia catedrala Cazau. Elveţia Berna, 9 Maiu.—Ziarele elveţiane &-probă expulsarea indivizilor compromişi în afacerea bombelor de la Zurich. Ast-fel se probează, spun ele, că Elveţia e decisă să-şi îndeplinească datoriile internaţionale. Italia. Roma, 9 Maiu.—Conform cerere! ministrului de resbel şi a d-luî Crispi, Camera a refuzat astă seară, la apelul nominal cu 278 voturi contra 33, de a lua In consideraţiune moţiunea d lui Mussi şi a altor membri din extrema stângă, în favoarea unei anchete parlamentare asupra administraţiei ministerului de resbel. Relgia Bruxela, 9 Maiu.—Căsătoriaprincipe-lui regal al Italie;|cuprii>eipesa Clemen-tina a fost combinată de către M-nio-rul Galimberti de acord cu alţi parti-sani ai împăciuirii Par",’! cu Italia. Clericalii au făcut să cadă proiectul. Elveţia Berna, 9 Maih. — Polemica continuă între ziarele noastre şi foile germane în privinţa incidentului Wohlgemuth. Ziarele elveţiene desmint formal aserţiunile iui Wohlgemuth. Până acum nici o notă germană n’a venit la Berna. Grecia Atena, 9 Maiu. — Familia regală s'a întors In timpul dimineţeî. Principele regal a plecat la Hamburg spre a se Întâlni cu logodnica sa. Marele-duce Paul al Rusiei va pleca mâine. La ministerul de finance situaţia e cunoscută de toţi, precum e cunoscută şi la ministerul de justiţie. Fie-care din miniştrii acestor departamente simte aşa de bine că pre-senţa lui acolo e uu provizorat, (unul pentru că nu e în stare se conducă finanţele, cel-alt pentru că nu voeşte cu nici un preţ se aibă răspunderea justiţiei) — în cât nici hârtiile corente nu sunt resolvate. Provizorat la ministere, provizorat la prefecturi, provizorat în lucrări de tot soiul, iată starea actuală, şi acest adevăr e recunoscut chiar de ziarele cele mai devotate guvernului — cum e spre pildă L’Indepen-dance Roumaine — care discută în mod favorabil unirea cu liberalii representanţi prin d. D. Brătianu. Neapărat că nu în mintea unui ziar ce ar considera guvernul actual ca un guvern stabil, ar putea intra ideia unei apropieri sau unei uniri fie într’un sens, fie în altul. Pentru ca d. Lascar Catargiu să stea la tocmeală cu d. Dimitrie Brătianu asupra numărului portofoliuriior de împărţit, e învederat că nici d sa nu consideră actuala alcătuire guvernamentală ca stabilă şi nesupusă unei foarte apropiate preschimbări. De aceea, în interesul general ar fi bine ca d. preşedinte al Consiliului să hotărască mai repede în ce anume corabie are să se urce şi apoi să ridice d’asupra bandiera cu feţele ei multicolore. HAOSUL STAREA ACTUALA Am arătat eri în câte-va rânduri ciudata stare de lucruri în care se găsesc mare parte din prefecturile ţărei, gerate în unele părţi prin directori de prefectură şi în altele prin prefecţi menţinuţi chiar în contra voinţei lor. Această stare nu e să vede în a jun de a înceta, de oare-ce nu mai departe de cât eri seară ziarul cel mai oficios publica următoarea in formaţie: «Unii confraţi dau ca sigure o mulţime de numiri în administraţie. li rugăm să nu se gră bească de oare-ce cea mai mare parte din aceste ştiri sunt de o cam dată premature». Cu alte cuvinte, are să mai treacă mult timp până când unii din de putaţii actuali vor şti dacă sunt tot deputaţi, sau dacă sunt prefeoţi. Despre bugete ce să mai vorbim? Comisiunea bugetară de şi compusă în majoritate de amici devotaţi guvernului actual,nu se prea grăbeşte cu cercetările sale şi o sumă de ser-viciuri sunt din această pricină în acelaşi provizorat ca şi prefecturile. O ştire şi mai serioasă ne soseşte apoi astă-zî: lucrările fortificaţiilor aii fost toate întrerupte, din causă că legea creditului de 15 milioane votată de Cameră n’a fost votată încă de Senat, şi ast-fel s’a perdut un timp foarte preţios, începutul primâverei, pe care cu drept cuvânt se bizuesc toţi antreprenorii. Să vorbeşte mult, de câte va zile, de o Împreunare între elementul vechih-conservator şi elementul Dumitru-Bră-tienist, cu scopul de a da un guvern tare acestei ţări. Noi unii nu vom tăgădui că o alianţă cu grupul papucist ar da guvernului actual un contingent e-norm în Corpurile legiuitoare şi în ţară, şi că ideile mari şi generoase pe care le reprezintă Papuca ar da atunci grupului vechih-conservator unavent necunoscut de dânsul din vremile cele mai înapoiate până în ziua de azi. Coroana—nu vom spune calpacul, ca să nu supărăm pe d. Vernescu—va fi pusă pe edificiu, şi partidul ideal, menit a respecta de-o-potrivă formele şi spiritul regimului parlamentar şi cerinţele ştiinţei moderne va fi constituit. El va avea pe lângă aceste meritul de a păstra şi de a întrupa tradiţiile, nu ale unul partid, ci ale tuturor partidelor. Un fel de arhivă politică.... A moi, Hajdâh I Nu e vorbă că pentru inimele simple şi nevinovate, există, afară de chestia de principii, o oare care distanţă între vechii conservatorl şi învechiţii liberali. Organul acestor din urmă a accentuat unele diverginţi destul de funda mentale care există între viitorii consorţi asupra unor chestii care vor veni dinaintea Corpurilor legiuitoare înainte de transformarea deputaţilor în prefecţi,—pardon, de închiderea Camerei Unii naivi ar putea crede că aceste di verginţivor Împiedica întru cât-va u-nirea, de oare-ce un om de bună credinţă are obiceiul—bizar adese ori—de a 'şi menţine părerile, şi de a căuta să le facă să triumfe. Dar organul d-lul Brătianu a luat precauţiunea de a ne linişti în această privinţă. El ne-a declarat dăună-zî, că nu e nevoie ca două grupuri să se înţeleagă asupra princi-pielor şi asupra aplicaţiei lor pentru ca să guverneze împreună. E destul ca să fie la guvern. Restul importă puţin. Ei aşa zic şi eh. Omilia papuciter pro do minatione. Moştenitorul in Bucureşti. — Serbările de la Sigmaringen. — Casatoria Principelui Moştenitor. — Moştenitorul Ia Senat Moştenitorul în Bucureşti Ziarele de toate nuanţele publicând zilnic informaţiunî privitoare la A. S. R. Principele Ferdinand, credem interesant pentru cititorii noştri de a arăta cum şi a distribuit ocupa-ţiunile Principele Moştenitor de când s’a aşezat în capitală. De eri Principele Ferdinand şi-a început regulatserviciul la casarmă. In toate dimineţile colonelul Paladi, comandantul regimentului al 111 de linie, se duce la Palat şi ia în trăsură pe A. S. R. spre a merge la casarmă. M. S. Regele a rugat cu insistenţă ie d. col. Paladi se fie foarte aspru cu Principele Moştenitor. Ast-fel de la 7 penă la 11 ore Principele Ferdinand stă la casarmă. După prânz A. S. R. acordă audienţe, lucrează cu M. S. Regele şi adese ori ese la plimbare. Seara A. S.R.îşi face corespondenta şi citeşte ziarele, atât cele române cât şi cele străine. Serbările de la Sigmaringen Pe ia 15 Iunie, Principele moştenitor va pleca la Sigmaringen spre a fi faţă la căsătoria fratelui seu mai mare, Principele Wilhelm de Hohen-zollern eu o princesă de Bourboa. Cu această oaasie se vor da serbări mari la care va lua parte şi împăratul Germaniei. M. S. Regina se va duce la Sigmaringen împreună cu principele Ferdinand. Pentru moment nu este încă hotărât dacă şi Regele se va absenta din ţară. La întoarcerea sa de la Sigmaringen Principele Ferdinand şă va stabili la Sinaia unde va petrece toată vara. Casatoria Principelui Moştenitor Mai multe ziare din capitală au dat săptămâna aceasta ştirea că Principele Moştenitor să va căsători, şi între altele s’a vorbit de căsătoria sa cu sora împăratului Germaniei. După cât ştim M. M. L. L. doresc ca Principele Ferdinand să se însoare, îosă princesă pe care o va lua nu e încă cunoscută şi M. M. L. L. doresc ca nepotul lor să aleagă singur pe soţia sa. Tutem chiar povesti o mică anecdotă în această privinţă: Când Principele Ferdinand a sosit în capitală, M. S. Regina, care singură îi pregătise apartamentul, a pus într’un sâr-tar o colecţie de fotografii a mai multor princese aparţinând la familii domnitoare din Europa, ca A. S. R. se aleagă printre aceste princese. Moştenitorul la Senat. Îndată ce sesiunea Corpurilor legiuitoare va fi deşchisâ, principele Ferdinand îşi va lua locul la Senat. In acest scop îi să pregăteşte un loo alături de banca prelaţilor. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 28 APRILIE ECOURILE ZILEI M. S. Regele a primit din partea M. S. Reginei Regatul ui-Unit al Ma-rei Britaniei şi Irlandei, Împărăteasă a Indiilor, scrisorile prin care notifică M. M L. L. Regelui şi Reginei încetarea din viaţă a A. S. R. Ducesei de Cambridge, născută prin-cesă de Hesse-Cassel, văduvă a A. S. R. Ducelui de Cambridge. Exc. Sa Sir Lascelles, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Marei Britaniei, a avut o noarea d’a remite M. S. Regelui scrisorile de notificare. —x— D. Georgescu, profesor, a publicat un interesant studiu limbistic, fi-siologic şi psihologic despre Origina limbel şi legătura între cugetare şi vorbire. — Sub-intendentul Anghelescu Dimitrie de la divisia IV infanterie, s’a mutat pe ziua de 21 Aprilie 1889, tn interesul serviciului, la divisia activă Dobrogea ca şef al serviciului intendenţei. —D. Milone Lugomirescu, publicist, este numit în funcţiunea de director al prefec-tureljudeţului Ilfov, înlocui d-lul Miliail U. Cereşeanu, demisionat. ŞTIRI MĂRUNTE După ştirile de până acum şahul Per-siel în călătoria ce o face prin Europa va sosi în Viena pe la finele lunel Iul Septembrie, şi atunci va face visită monarchulul austriac şi ’şl va lua locuinţa sad la curtea Imperială sad în castelul de la Schon-brunn. Pe Şah ’l însoţeşte şeful cabinetului sân militar, care e tot de o dată şi ministrul artelor şi industriei. — 0 criză a isbucnit în sînul administraţiei societăţii de navigaţie cu vapoare pe Dunăre. Doi membri al direcţiei şi-ar fi dat demisiile şi se aşteaptă o violentă o-poziţie în contra d-lul Gassian, prezidentul societăţii, în adunarea generală ce se va ţinea la 25 Maid. Această criză e pricinuită de raporturile societăţii cu Ungaria, de lipsă de activitate a administraţiei în răsboiul tarifelor cu România, şi de concurenţa societăţii Gagarin. Ministrul Baross a declinat or-ce a-ranjament cu administraţia actuală şi favorizează proiectul lut Laenderbank relativ la fondarea unei societăţi ungare de navigaţie cu vapoare pe Dunăre. Ar fi şi vorba de mutarea sediului societăţii la Buda-Pesta. «Neue Preie Presse» zice că corniţele Kalnoky nu s’ar desintereza de caşul când societatea de navigaţiune cu vapoare ar fi silită să înceteze de a funcţiona pe Dunărea dejos, căci atunci drapelul austriac ar fi înlocuit în Serbia, în România şi în Bulgaria cu drapelul rus. — Din Bonna se telegrafiază ziarului «Petit Journal» cum că în urma informa-ţiunilor culese, fiul marelui ziarist francez Henri Rochefort, s’a sinucis din causa a-morulul. Dupe cât se ştie, dama cea. pentru care s’a sinucis vicontele Rochefort, ar fi o mondenă cunoscută, care trăeşte cu un avocat în Paris, din a cărui pungă e întreţinută. Tânărul Rochefort o chemase pentru câte-va zile în Algeria, dar îl răspunse că amantul el nu-I permite a veni. Bătrânul Rochefort, tatăl sărmanului viconte, care cunoştea aventurile fiului săd, a cerut de la acesta înaintea plecărel sale la Bruxelles, se-I promită că se va duce în Algeria. Tatăl sâd credea că’l va împiedeca a veni în contact cu întreţinuta avocatului, şi nu-şl închipuia că va urma o aşa nenorocire pentru el. OFICIALE D. D. S. Cezianu, actual prefect al judeţului RomanaţI, este numit în funcţiunea de director general al telegrafelor şi poştelor, în locul d-lul M. Th. Şuţu, demisionat.' — D. A. Martinian este numit în funcţiunea de comisar clasa II pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, în locul d-lul T. Bădulescu, depărtat. — G. Ispăşescu este numit în funcţiunea de suu-comisar clasa I pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, în locul d-lul I. Mun-teanu, demisionat. W—WWrftmgfPliTOIPWBBi întâmplările zilei DIN JUDEŢE Salvare. — Erl Marţi 25 Aprilie orele 2 m., un lucrător român care descarcă mărfuri din vaporul «Castor» cu pavilionul german, dându se jos de pe schele şi perzând echilibrul a căzut în Dunăre. Moartea era sigură, câcl nu ştia să înoate, spre norocirea Iul însă şi a familiei Iul celei numeroase, aflându-se prin apropiere d. L. Lionardi, impiegat al serviciului piloţilor, nu a perdut timpul şi s’a râpeztt în mijlocul valurilor, de unde apucându-1 de gât şi cu multă osteneală l’a scos la mal, l’a scăpat în entusiasmul lume! care era faţă. Nebuna. — Femeea Domnica Iul Vasile Dămian, din comuna BogdâneştI, judeţul Suceava, care de mal mult timp suferea de aberaţiune mintală, în ziua de 18 Aprilie curent, s’a sinucis prin strangulare în o şură de lângă casă. Înec. - Femeea Andreiana Hagi Pârvu, în etate de 70 anl.de fel din oraşul Ploeştl, care se află venită la o soră a sa, Maria Chiriţă Borţea din Tărgovişte, ducându-se, în ziua de 21 Aprilie curent, la iazdl apel Ialomiţa să se spele, a căzut în apă .şi s’a înecat. DIN STREIN ATATE Zapacla (neaua) neagra —La Aitkin, în Minesota (Statele-Unite) s’a observat un curios fenomen meteorologic. In acea localitate, a căzut, într’o zi, după amiază, o zăpadă neagră, care a pro dus un întuneric atât de mare în cât a trebuit să se aprindă lumânările. Era o zăpadă fină şi întinsă, care părea a fi for mată din pâment şi de noroiu şi presinta o înfăţişare metalică. In unele locuri, stratul de zăpadă care acoperea pământul avea o grosime de un deget englezesc. Fenomenul s’a produs pe când în câmpie, sufla un vânt uord-ost foarte uşor, pe când în atmosfera, care era învelită în-tr’un fel de furtună, vântul părea d’o vio lentă estremă. S’ad găsit icl-colo bucăţi do ghiaţă amestecată cu nisip. Un om căzut din cer. — Se scrie din Indiana (America de nord) următoarele Un accident teribil s'a întâmplat aicea Profesorul german Streik, un aeronot pa sionat ce trăiau în Bonneville anunţase de mal multă vreme o ascensiune cu ba Ionul. In fine veni ziua fixată pentru ascensiune. Balonul era deja umplut cu gaz aerian şi se legăna d’asupra reservoriu Iul usinel de gaz din Bonneville. Aeronau tul veni, se urcă în nacelă şi ascensiunea se începu. Dar când balonul se înălţase la o înâlţime de vre-o două sute de metri gazul luă foc, şi balonul făcu explosie. D. Streik căzu pe pămînt unde rămase ca o masă informă. Nevasta Iul care l’a văzut căzând a îne-bunit. Ea voia să se sinucidă cu ori ce preţ. Sinuciderea unul profesor. — Unul dintre cel mal talentaţi profesori al gim-nasiulul superior evangelic din Budapesta, Dr. Ludovic Ormay, s’a sinucis. A luat în-tr’un hotel o odaie, s’a înscris în lista străinilor cu numele de Andreid Barsonyi, advocat în Arad, şi după o jumătate de oră de la sosire s’a împuşcat. Ormay a fost om avut; causa sinuciderii Iul este cu totul necunoscută. Fenomen. — Din Ocna Sibiului se scrie câtră «Herm. Ztg»: Aşa numitul părîu sărat, care se vedea lângă şoseaua Sibiului spre sud de Ocna, a dispărut în pământ lângă atelierul de lemnăria de la magazinul erarial şi rătăceşte acum pe sub el ca apa Iordanului. Până acum nu s’a ivit ni-cairl la suprafaţă. Aproape de monumentul honvezilor lângă groapa cea mare se aude de sus în groapa cea micâesploatatâ deja în anul 1731, dar părăsită în anul 1813, murmur de apă ce pătrunde în ea; până acum nu s’a putut constata, dacă e apa părîuluî. FELURIMI Justllia în Rusia. — Despre justiţia ce se face în Rusia, popoarele din Europa ’şi-au făcut deja idee. Deţinuţii din aresturile din Petersburg şi cel proscrişi a-’şî petrece viata în ocnele din Siberia ne-ar putea povesti multe lucruri triste despre modul cum se împarte dreptatea în Rusia. Ziarul oficios german «Koelnische Zeitung» aduce în unul din numeril săt nişte relatiunl despre dreptatea ce o face guvernatorul oraşului Riga, gen. Sinovieff, şi care cas revarsă o tristă lumină asupra justiţiei Rusiei. Este în Riga un ziar germano-fob, care este susţinut şi inspirat de Sino-vififf. Redactorul acestui ziar este un Prusian renegat anume Pipirs, care prin agitaţiunile sale a scandalisat pe locuitorii germani din Riga, ast-fel că în-tr’o zi aceştia se revolta, şi prin nişte foi volante tipărite desmarcară pe nedemnul redactor, denunţând tot-o dată şi pe cel-ce se află după perdea. Guvernatorul neputend descoperi pe cei care au împrăştiat aceste foT, a citat la densul pe câţi va cetăţeni, despre care ştia că aii primit asemenea denunţări. Pe baronul Loudon, judecătorul ecie-siastic al Rigel, ’l a dat afară din slujbă, pentru că a recunoscut că a primit şi ol o foaie volantă. Cită înaintea sa şi pe băiatul primarului Rigei anume Bungoer. II întreba, dacă ştie ori bă-nueşte pe cel care a tipărit foile. El nu numi pe nimeni. Fu dar exilat pe doi ani la Novogrod. Negustorul Dors, pentru că trase câte-va palme redactorului Pipirs, a fost exilat pe trei ani. Witsewsky, redacto rul unei alte gazete din Riga, a fost de asemenea exilat, pentru că Pipirs îl învinovăţise, că a luat parte la un banchet dat în onoarea lui Dors. Şi toate aceste pedepse au fost croite fără vre-o judecată formală ori încheierea vre-unui proces verbal. Afară de aceasta, numitul guverna tor a dat ordin se fie sever supravegheaţi toţi acei Germani, care «politiceşte ar fi periculoşi». Earâ poliţia na g.umeşte. Nu-’I trebue mult, pentru a găsi vre o vină, de ait-fel e destul ca cine-va să fie bănuit pentru a-’l expulsa din ţară. * * ¥ Judecător iute. — Judele B. din Cranichfeld în ducatul Sachsen Gotha-Altenburg era foarte iute la treabă. La o «visitaţiune» îl întrebă superinten-dentul : «Hei, d-le jude, ce fac supuşii d-tale, sunt mulţumiţi cu d-ta ?» «O da», răspunse judele, «căci procese nu cunosc. Daca se naşte ceartă, chem partidele în odaia mea şi fac împăciuire. Ear dacă vr’un încăpăţânat nu vrea să cedeze, atunci Ii trag două palme ţepene,, îl arunc pe uşe afara şi cu aceasta lucrul s’a isprăvit.» Gând i se făcu cunoscut ducelui aceasta, rîse din inimă şi ’i dete judelui un adaus de 50 taleri la leafă. D. Al. Lahovari a reluat acest proiect de lege şi 11 va presinta Corpurilor legiuitoare chiar tn sesiunea de primăvara. -**- D. Gr. Păucescu lucrează la elaborarea unul regulament pentru punerea tn aplicare a legii vânzării bunurilor Statului. D. Th. Ghika a fost numit ataşat la legaţiunea noastră din Paris, în locul d-lui G. Creţeanu, care este numit secretar la legaţiunea noastră din Constantinopol. - SKs - Clubul regal s’a mutat Mereuri în noul său local din casa Otetele-şeanu. D. Pdaramberg a făcut Mercur! următoarele schimbări în personalul administraţiei spitalelor civile. A destituit pe sub-economul spitalului Golţea, pe economul şi sub-economul spitalului de copii, şi a permutat pe economul de la Pan-telimon din causă că e rudă cu medicul primar al acestei insti-tuţiunî. a apro-consiliul Mâine se va( judeca de consiliul de răsboili din capitală procesul maiorului Făuuţă caro fusese amânat pentru că nu s’au presintat mai mulţi martori importanţi. Iu scara de 3 Maiu se va da în sa^i restaurantului Raşca un banchet tn onoarea zilei revoluţi unei de la 3 Maiu 1848 din Transilvania. înscrierile se fac la d. preşedinte al societăţei „Carpaţi“ care dă acest banchet. Ministerul do interne bat erî taxele cerute de comunal din Ploeşti. Prin această aprobare conflictul între consiliul comunal din Ploeşti şi ministerul de interne a luat sfârâit. T “L’Ind6pendance roumaines a răspândit ştirea că d. P. Sevescu, procurorul înaltei Curţi de corupturi, ar avea de gând să’şi dea demisia. Putem afirma cu certitudine că gândul acesta e pur şi simplu numai în gândul celor, —■ sau mal bine zis celui— ce’a împrăştiat informaţia, spre a’î înlesni realisarea. D. Sevescu e un vechiu funcţionar care ocupă de vreo 18 ani fotoliul de procuror la înalta Curte de compturî cu destulă demnitate şi pricepere, pentru ca o ioforma-ţie ţendenţioasă să nu’l hotărească câtuşi de puţin a ’şi presinta demisia. Din contra. Comoara. — Dărâmându-se o casă din Magdeburg (Prusia), lucratorii au găsit o adevărată comoară, compusa din obiecte de giuvaergeriă foarte artistice, lucrate ln stilul evului de mijloc, precum şi monete de aur şi de argint anterioare anului 1620. Se crede ca acest tesaur a fost ascuns din timpul răsboiulni de trei-zecl ani. INFORMA TIHNI D. P. Carp pregătise un proiect de lege privitor la situaţia şi la înaintarea ataşaţilor noştri de le-gaţiune. Comisiunea de arhitecţi instituită de d. ministru al cultelor pentru a examina planurile scoa-lelor care se vor face în acest an ’şî-a depus erî raportul. -S9- Consiliul judeţian de Ilfov va fi convocat la 1 Iunie în sesiunea extraordinară. s’a Convocarea sfîntulul Sinod fixat de ministrul cultelor pentru ziua de Luni 1 Maiii. DEPESI Austro-Ungaria Viena, 9 Maiu. — Nona Presa Liberă speră că moartea comitelui Tolstol va modifica întru cât-va politica Rusiei, pentru că Ţarul tot mal rămâne înconjurat de colaboratori ca d. Pobiedo-noszev cari vor susţine sistemul autocratic în nâuntru şi vor continua a lua o atitudine ameninţătoare faţa de Statele de la Vest. Viena, 9 Maiii.—Gâte-va ziare relevă ca o coincidenţă remarcabilă că manevrele Germane vor avea loc în Silesia în acelaşi timp ca manevrele ruseşti în Polonia, unde vor fi concentrate 100 batalioane de infanterie şi o masă e-normă de cavalerie şi artilerie. Budapesta, 9 Maid.—Ziarele vorbesc de agitaţia uneltită de presa rusească, care se plânge de, asuprirea de care suferă Slovacii din Ungaria şi se aplică a produce în Rusia un curent de simpatie în privinţa rasei apăsate. Aceste ziare stabilesc o relaţiune intre aţâţările ce se seamănă în timpul de faţă printre Slavii de la Nord şi acelea prin mijlocul cărora ce lucrează printre Slavii de la Sud. Dar să nu se uite la Moscova că Slovacii, afară de câţi va agitatori de profesie, nu doresc a fi liberaţi şi că ’n sfârşit la vestul graniţei ruseşti nu sunt «oameni bolnavi» ci sănătoasa şi puternica Ungaria. Germania Berlin, 9 Maiu.— Ziarele oficioase zic că guvernul va face, tn privinţa afacerii Wohgemuth represalii ln contra mai multor cantoane elveţiene. Essen, 9 Maiu. — Patronii ab decis să nu cedeze cererilor greviştilor, înainte de reluarea lucrului. Această deci-siune a produs un efect deplorabil. Numărul greviştilor s’a urcat îndată la 39,000. Lipsa de cărbuni loveşte numeroase industrii. Trupele tabără In jurul stabilimentelor părăsite de grevişti. Francia Paris, 9 Maiu. — Dacă, după cum e probabil, comisiunea înaltei Curţi dă hotârîrea de punere In acusare peste vr’o 15 zile, înalta Curte de justiţie se va întruni la Versailles Intre 10 şi 15 Iunie. Paris, 9 Maid. — D. Laguerre a retuşat să fie apărătorul lui Perrin care a tras asupra d lui Garnot. Paris, 9 Maid. — Numărul intrărilor ia exposiţie 1u timpul zilei de Marţi a fost de 71,000. Encjlitera Londra, 9 Maid. — Standard crede a şti că rusofilii din Bulgaria se separă de d. Zankoff pentru a se apropia de principele Ferainand. Suedia Stockholm, 7 Maid.— (Gale indirectă) Nemulţumirea creşte din zi în zi de când FOIŢA ZIARULUI *EPOCA» (36) HECTOH MALOT DREPTATE! Partea II. X (Urmare) — Am să scrid să mi le trimită ; îmi veţi da cred câte-va zile. ln seara aceia chiar scrisese lui Philis să plece îndată la Sahurs şi să afle acolo cum o şti adresa lui Antoine Prentout, care lucra atunci la grădioărie pe lingă Paris. Viaţa, libertatea lui atârnad de la această înştiinţare. Două zile după aceea primi răspunsul. Antoine Prentout lucra la Villiers-sur-Mame, şi a doua zi dimineaţa, folosin-du-se de libertatea sa de Duminecă, Florentin se duse la Villiers. Tocmeala era grea de făcut, căci trebuia să facă pe adevăratul Antoine Prentout să ’î dea hârtii care să stabilească identitatea celui falş. Pentru aceasta Florentin se bizuia pe prietenia care fusese între amândoi fraţii, şi pe rugămintea ce va face în numele acelei prietenii în fo'osul ultimului tovarăşi al mortului, al acelui care aducea un adio din partea lui, după ce împărţise toate pericolele sale. Florentin ajunse la 3 la Villiers şi plecă abia la şapte ; îi trebuia aceste patru ceasuri pentru a căpăta hârtiele de care avea nevoe, Antoine Prentout vota din toată inima să ajute pe tovarăşul fratelui săd, dar ’l era teamă să nu se compromită şi la fie-care moment, la toate cerinţele, răspundea mered: — înţelegi, când s’a întâmplat o nenorocire în familie ! La şase ceasuri şi jumătate, Antoine Prentout se hotărî a ’i da o hârtie neînsemnată ; la şase şi trei sferturi, o a doua puţin mai de seamă, şi cele-l’alte din cinci în cinci minute, şi tot după uu nod asalt. Şi încă nu dădu de cât pe acele de care nu se putea sluji el Însuşi. După ce le căpăta, Florentin se feri de a arăta de Îndată acele acte ; din potrivă aşteptă să i le ceară din nou: — Nu le am aici, zise el, aştept; ştiţi, la noi nu se prea grăbesc. Totuşi seara le aduse ca şi cum le-ar fi primit atunci. • XI Florentin ’şl dăduse bine seamă de spaima ce deşteptase in Săniei când pri-virele lor se întâlniră. Uimirea ’l făcuse mai Întâi să rămâe încremenit, nebun. Florentin murise, Philis 1 purta doliul, de unde atunci venea el în pielea acelui ajutor de grădinar 7 Fără îndoială era jucăria unei halucinaţii pricinuită de o asemănare ciudată; şi poate chiar această asemănare nu era aşa de mare pe cât i se părea închipuire! lui. Şi pe când ’l întreba, căutase a şi’l aminti; Insa nu avea cum să ’l ţie minte bine, câcl ’l văzuse numai de două ori : Întâia oară la Philis acasă, Într’o zi când venise să ’f spue adio fiind că pleca din Paris, şi atunci tlnărul pe care ’l văzuse nu ’l atrase băgarea de seamă ; a doua oară pe banca acuzaţilor la curtea cu juraţi, şi starea în care se afla el însuşi, nu ’l lăsa să cate la alt-ceva de cât la ceea-ce ’l privea pe dânsul. Şi îDtr'un ioc şi în altul văzuse uu tl- năr nalt cu părul mare, cu barbă, sfios, încurcat, nenorocit, şi acuma avea în faţă un băiat sdravăn, cu faţa arsă de soare, cu părul tăiat scurt, hotărît, cu privirea aspră şi un aer de ţăran prost şi semeţ în acelaşi timp. Totuşi Intre aceste două fiinţe atât de nepotrivite era oare-care asemănare care ’l îngheţase sângele. Fiind-câ într’o asemenea afacere nu trebuia să se lase in voia Întâmplare!, ceruse grădinarului desluşiri ln privinţa ajutorului său şi tot odată se informase şi la minister despre Florentin. Răspunsurile ce primi fură ast-fel precum trebuia să le aştepte : Antoine Prentout era un ţăran din prejurimele RouenuluLşi Florentin Gormier murise la Noua-Calendonie, cum -’f spusese Philis. Totuşi sguduirea fusese atât de mare, ln cât nu ’şl reveni tn fire îndată după ce află că ajutorul de grădinar nu putea fi altul de cât un ţăran normand. Chipul lui Florentin nu ’i eşa din minte, şi atunci simţi că ceea-ce spusese Philis despre liniştea conştiinţei sale nu era adevărat. El credpa aşa, dar apariţiunea chipului lui Florentin ’i dovedise să se înşeală, şi T întoarse cu iO ani în urmă, dându-1 pradă lui GafTiâ, d-nei Dam-mauville şi chiar lui Florentin. Era să cada din nod dupe 10 ani In temerile nespuse care ’l tulburai! şi T munceab atunci când se temea de a se trăda printr’o mărturisire făcută fără ştirea lui faţă cu Philis ; şi după ce trăise cu frica surorei, va trăi acum cu frica fratelui ? Petrecu câte- va zile groaznice, umilit în sine că se vede atât de slab, atât de puţin stăpân pe sine, ca şi cum ar fi un păcătos bolnav de nervi. Apoi puţin câte puţin, după ce ’şl spuse de mai multe ori că acel ţăran nu putea fi Florentin, după ce se con- vinse în mai multe împrejurări că Prentout nu semăna aşa de bine cum i se păruse mai întâi cu fratele lui Philis, căci nu avea nici glasul, nici mersul, nici sfiala aceluia, — după toate acestea zicem, el se mai linişti puţin câte puţin. Pe urmă chiar dacă Prentout era Florentin, ceea-ce nu se putea cu nici un chip, oare nu trecuse 10 ani de la moartea lui Caffiâ şi a d-nei Dammau-ville, şi nu ’şl plătise el de atunci zi cu zi datoria ce contractase prin omorî-rea lor ? Liniştea lui, de care vorbise lui Philis, ar fi oare tulburată prin o vedenie? Singurul efect al ei putea şi trebuia chiar să fie, de al arăta că morţii aceia nu erau înmormântaţi aşa de bine precum credea el, că nu se rescumpărase încă de tot; dar asta nu trebuia să ’l îngrijească nici să ’l tulbure. Nu se însurase spre a face economii asupra zestrei femeie! Iul, şi uu avea de gând să se bucure de frumoasa ei avere cu egoism. El o menea să folosească ambiţiunel lui, şi aceasta ambiţiune avea o ţintă mai nalta, mal frumoasă de cât interesul personal; voia să fie puternic, glorios, mai puternic şi mal glorios de cât toţi cei care erad geloşi de dânsul, Insă pentru folosul omenire! căuta săajungâ la glorie şt la putere. Gu ce greutate putea să apese GafTiâ, d-na Dammauville şi chiar Florentin, asupra avântului ce era să ia sbo-rul săd ? Până atunci fusese ţinut pe loc de nevoile mizeriei care ’i luad cea mai mare parte din timp, în cât de şi dormea puţin şi nu prelungea prlnzul nici odată, nu ’i ajungeau ceasurile ca să se ocupe cât trebuia de articolele, de studiele, de cărţile, de lucrările sale personale, adică de ceea-ce avea să ’l stabilească reputaţia şi influenţa ; serviciul spitalului, vizitele In oraş, şcoala cu cursurile şi examenele, consultaţiele acasă, cele din afară cu confraţii săi, Academia, societăţile de învăţaţi, cursele, corespondenţa ’î lua cea mai mare parte a zilei. Dar acum că nu mai avea să se îngrijească de nevoile vieţei materiale, trebuia să părăsească tot ce ţinea de meşteşug, şi să nu păstreze de cât ceea-ce ti putea mări importanţa şi influenţa : spitalul, şcoala, Academia ; nici vizite, nici consultaţii la zile anumite, afara de cele la care va fi chemat de confraţi de ai săi la Paris, în provincie, ln străinătate. Ar fi voit să se stabilească la Paris Îndată după căsătorie ; dar femeia lui T ceruse să nu părăsească încă castelul unde copii ei stăteau mal bine de cât Intr'o casă la Paris, ori cât de bună ar fi acea casă, şi el se învoise. După ce el însuşi o sfătuise să ţie la ţară pe Calixt şi Vâlerian, nu era acum să ’l aducă la Paris. Apoi era şi în interesul lui de a mai sta încă o bucată de timp la Ve-netta. Printre cuvintele pe care i le pusese înainte Heline spre a’l hotărî să se însoare, acele privitoa e la rolul politic ce ar putea să joace prin partea tocului T îndemnaseră puternic a face pasu acela. De ce n’ar fi consilier general, deputat, senator, ministru ? Ambiţiunea lui a-vea poftă de toate. Dar mal lesnicios putea să lucreze pentru aceasta la Venetta de cât la Paris ; stând acolo făcea cunoştinţe, lega prietenie cu oamenii care ’i putead ajuta în planul săd. De şi nu se amestecase până atunci In politică ştia că nici o candidatură nu isbuteşte fără pregătiri dinainte, Tară oare care trudă, şi el se lăsase pe lleline ca să ’l călăuzească. (Va urma) www.dacoromamca.ro EPOCA — 29 APRILIE 3 MII— HI 11111111.1 II l|i II III llllll Ml guvernul a depus pe biroul Reichstagului un proiect de lege în contrn socialismului, care nu e de cât reproducerea proiectului german. Opiniunea publică e desgustată de aceasta imitaţie a tot ce se face În Germania. Deja legea asupra rechisiţiilor a căzut. Actualminte legea asupra socialiştilor ţinteşte atât oposiţia libera-lă-constituţionala cât şi socialismul. Guvernul e Împiedicat de presa care blamează schimbările făcute In vechiul regim liberal al Suediei. Oposiţia numeşte Intr’un mod ironic acest proeict: «o lege-botniţă» şi aminteşte resulta-tele vrednice de milă obţinute In Germania. Prima Cameră a Început discuţiunea proiectului. Ministrul justiţiei interpelat într’un mod violent, zice că legea e trebuincioasă pentru a combate ideile subversive. Deputaţii întrebând dacă dinadins s’a ales data centenarului revoluţiei de la 1789 pentru această discuţiune, ministrul justiţiei replică că tocmai această lege e indispensabilă pentru a evita ca Suedia să celebreze la rândul eî o a-semenea revoluţie. Cuvintele miniştrilor provoacă un sgomot Înspăimântător. Deputatul Hedlund, liberal, organi-satorul serbărilor centenarului la Stoc-kholm, respunde ministrului. El zice că revoluţia a creat libertatea şi egalitatea civila, şi că aceste cuceriri glorioase sunt patrimoniul tutulor popoarelor. Legea proiectata tinde să ne dea înapoi. Nu va fi un leac, ci din potrivă consfinţirea, prin persecuţie, a unul partid ce nu exista încă. Ministrul repliclnd câsocialismul este o epidemie universală, leaderul partidului liberal declara în apluasele adunării : Da , domnilor, există într’adevăr o epidemie a cărei contagiune se lăţeşte In Europa întreaga, şi ale cărei simp-tome le simţim deja ; e infiltraţia progresivă a germanismului,această boală care n’atinge clasele lucratoare ci clasele cârmuitoare, noi voim s’o combatem, iar Ricksdagul ne va ajuta la a-ceasta Începând prin a respinge proiectul care ni s’a presintat.» ErI, centenarul revoluţiei a fost celebrat la Stockholm şi la Christiania în universităţile celor două regate. PROCESUL FOSTULUI COL. POLIZl Şedinţa de la 27 Aprilie Şedinţa se deschide la orele 1 1/2. Consiliul de revisie este compus precum urmează: D.general Victor Creţeanu preşedinte. Dd. coloneii, Teii, Argintoianu şi maiorul Boteanu membrii. Fotoliul comisarului regal e ocupat de d. locot.-colonel Bădulescu. Dd. Petre Grâdişteanu, decanul baroului bucureştean, figurează ca apărător al d-lui colonel Polizu. D. grefiier dă citire ordinului consti-tuireî consiliului de revisie pentru a judeca recursul fostului colonel Polizu şi al căpitanului Tulea. Consiliul depune jurământul cuvenit. Apoi să dă citire unei dări de seamă a delictelor ce au atras condamnarea fostului colonel Polizu şi căpitan Tulea. Se mal dă citire sentinţei consiliului de resboifi din Craiova, şi recursului în contra acestei sentinţe. D. Petre Grâdişteanu are cuvântul. D v. domnilor judecători, zice d-sa, n’aveţl astă-zl să judecaţi nici pe colonelul Polizu nici pe căpitanul Tulea. A-veţî săjudecaţl hotărârea consiliului de resboiu din Craiova, de acea nu voi pierde un timp care ve e preţios, pentru a desvolta faptele, ci mă voiu mărgini In discuţiunea juridică a sentinţei. Consiliul de resbel din Craiovn a nesocotit legea declinându’şl competinţa. Pe ce s’a bazat consiliul)? Pe un decret care a retras calitatea de militar d-lor Polizu şi Tulea,sub cuvânt că pe cât timp decretul nu e revocat gradul nu esistâ şi consiliul nu ’I poate judeca fiind-că sunt civili. Dar aceasta este o enormitate In drept, este o călcare a lege! din partea consiliului, e necunoştinţa unui principiu juridic elementar. Or-ce hotărîre a Curţii de Casaţi sad mai bine or-ce casare de sentinţă, din partea eî, antrenează şi anularea efectelor acestei sentinţe. Ce trebuia dar să facă consiliul de resbel ? Era dator să recunoască imposibilitatea pentru acusaţi Polizu şi Tulea de a suferi consecinţele sentinţei care i-a condamnat, odată ce dânsa a fost anulată. A urmat ast-fel consiliul de răsboifl ? Nu. El a zis că nupoate să judece pe dd. Polizu şi Tulea fiind că el nu mal sunt militari. Vedeţi dar ce enormitate a comis consiliul de răsboiu. Voiţi să ştiţi acum ce resultat poate să aibe această sentinţă ? Un ofiţer dupe comiterea unor traficuri 'şl dă demisia din armată pentru a nu fi judecat de tribunalele militare, ci de tribunale civile care sunt mal dulci, mai puţin severe de cât aceie militare. E oare bine, e logic aceasta ? D. colonel Polizu trebue să fie judecat de un consiliu de răsboid, de oare ce vă repet încă odată Curtea de Casaţie a anulat sentinţa care l’a condamnat şi prin urmare a anulat şi consecinţele acestei sentinţe. Pentru a susţine această teză, d nu Grădişteanu citeşte o hotărâre a înaltei Curţi de Casaţie din Franţa Intr’un caz analog ca acel al d-luî Polizu. Mai aduce ca probă hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie din Bucureşti In afacerea Stănciulescu. La orele 21/2 d. Grădişteanu sfârşeşte pledoaria sa. Dupe răspunsul comisarului regal care combate cele susţinute de d. Grădişteanu, consiliul intră la ora 3 1/2 In camera de deliberare. * * * Dupe o deliberare de o ora si jumătate, consiliul de revisie in majoritate de 4 voturi contra 1 respinge recursul d-Ior Polizu si Tulea* P. SPECTACOLE Astâ seară se represintâ la Teatrul Eforiei de trupa de la Variltcs, piesa Lili comedie în 5 acte de Hennequin şi Milland. Rolurile prinoipale vor fi ţinete de d-na Judic şi d-niî Baron, Dupuis, Lassouche, Cooper. Mâine se va representa la Teatrul Naţional In beneficiul d-lul Anestin piesa Fănică Fumu-reanu (urmare la Manevrele de toamnă) comedie în 4 acte de d. A. S. ★ * * Duminecă la ;o Aprilie se va representa în be neficiul d-lor 1. Petrescu şi V. Alexandrescu pie sele î O noapte In carnaval, comedie în 3 acte localizată de d. V. Alexandrescu, şi Nunu, comedie într’un act de Mailhac şi Halevy, tradusă de d V. Alexandrescu. « * * La 6 MaiQ se va da în Noul palat al Ateneului un concert de către d-şoara Lucreţia Stefă-nescu cu bine-voitorul concurs al mal multor artişti distinşi. Pe lângă bucăţile de musică care să vor cânta, sS va juca şi comedia Să ne pupăm Foleville de Labiche. * * * O representaţiune extraordinară să va da la ţ Maia la Teatrul Naţional pentru sporirea fondului destinat ridicăreî unul monument artistului decedat Louis Wiest. Să vor juca Reposatul dumnealui şi Moştenirea de la reposata. ★ La Teatrul Dacia se va* da la 4 Maiu în beneficiul d-neî Jianu Curierul din Lyon, dramă în 5 acte şi 18 tablouri, tradusă de Pascaly. ULTIME INFORMAŢII! cu reaua impresiutie ce a prin toate cercurile poliu-jară, ştirea Faţă produs ce şi financiare, din că ministerul de finance are de gând să veuzîi cele 8,000 de a :-t i uni ale Băncel Naţionale, d. Ver-nescu, speriat, a renunţat la idee aceasta şi sc gândeşte acum zilnic a modul de a echilibra bugetul. * Gomisiunea de anchetă instituită îentru a descoperi abusurile care s'au făcut în admmistraţiunea Eforiei spitalelor Civile, a început să ucreze. Ea se întruneşte acum regulat :n localul Eforiei de la orele 10-12. * Fostul colonel Polizu, printr’o respectuoasă cerere adresată M. S. Regelui, roagă ca să i să revoace decretul prin « are e scos din cadrele militare, ca prin modul acesta să poate 11 judecat de vre un tribunal militar. * Raportul d-lui procuror general pentru graţiarea condamnatului Miulescu a fost trimis la ministerul de justiţie. D. Gherassi a înaintat acest raport M. S. Regelui. * După rocomandaţiunea d-lui deputat Nicolaidi a fost numit director al prefecturei Putna, d. Chivu, actualul sub-prefect la Râmnicu-Sărat. Prin decretul de numire se cordă d-luî Chivu autori sarea gera grefectura de Putna până numirea titularului. E mai mult ca sigur astă-zl d. Nicolaidi va fi numit prefect al judeţului Putna, aceasta însă după sesiunea Corpuri lor legiuitoare, conform usului stabilit de a se întrebuinţa mal tntâiii voturile prefecţilor în parlament şi de a se trimite la post după Închiderea sesiune! ! * E foarte probabilă numirea d-lul senator Ghmtescu în funcţiunea de prefect al judeţului Romanatl. # D. Nicolae C. Braţu va fi numit director al prefecturei judeţului Ialomiţa. * Comisiunea bugetară a sfârşit erî cu discuţiunea bugetului ministerului lucrărilor publice. Azi se va ocupa cu veniturile. După ce va sfârşi şi cu aceste, comisiunea va face o revisuire generală a tutulor bugetelor. * Consiliul de revisie respingând erî recursul fostului colouel Po- lizu şi fostului căpitan Tulea, s’a pus în conflict cu curtea de casaţie. O intervenţiune a d-lul ministru de justiţie e iminentă. Se afirmă chiar că d. Gună Vernescu, care de fapt conduce şi ministerul de justiţie, a comunicat d-luî Gherassi că trebae să facă un raport către curtea de casaţie, trimiţând din noU afacerea înaintea el. X D. Ministru do răsboî a adresat M. S. Regelui un raport, cerând graciarea mal multor osîn-ditl militari. ANUNCIU fncepându-se o însemnată exploatare de Var gras pe moşia Olfinespl din judeţul ll.-Vâlcea se oferă orî-ce quantitate de var, prima qualitate (provenind din pealră de marmură). Se garantează o creştere la fabricarea de mortar de 10 0/0 mal mare de cât a ori cărui var din ţară. Se garantează asemenea expedierea a-cestul material la timpul contractant în ori şi ce quantitate, şi cu preţurile cele mal moderate. Doritorii se vor adresa la d. Inginer G. Lehliu, la gara Craiova, saă la d. Inginer Clauss, în R.-Vâlcea şi Theodor Lupescu în R.-Vâlcea. (1240) D. colonel Merişescu, prefectul judeţului Tulcea, se află tn Capitală. * Trenurile de plăcere organizate pentru curse vor pleca !a orele următoare : Plecare de'la g. Fii. orele 1 p. m. c * * de Nord, * 1 36p.m. Sosire la Hipodrom, 1 50p.m. Plecare dela Hipodrom, 5 10 p.m. Sosire la gara de Nord, 5 24 p.m. ‘ ‘ * Filaret, 5 55 p.m. Preţurile sunt foarte reduse. a- de la că - incaEa BIBLIOGRAFIE A eşit de ‘sub presă un frumos volum conţinând cântecele lirice ale Iul Anacreon, traduse de d. Mihaiu Gregonady de Bo-naclii, cu note explicative şi un studiu a-supra vieţel, scrierilor poetului şi aşa ziselor cântece anacreontice. In faţa fie-că-rul cântec să aflâ textul grecesc. Cartea se găseşte la librăriile Socec, Deghejnann şi Heimann, precum şi la principalele librării din provincie. —A eşit de sub tipar: Despre origina limbei si legătură dintre cugetare si vorbire, de d. D. Georgescu, profesor. Preţui lei 2, ediţia de lux 3 lei. Depositui la librăria centrală I. Rănişteanu. BURSA DE BUCURESTP 27 Aprilie 1889 DE ÎNCHIRIAT de la 23 APi’Hie 1889 Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), doue-spre-zece o-dâi, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa. A se adresa Str. Piiar-Mosu 5. Aceasta casa e sl de v«inzare. Venit anual 8000 iei. 4 0/0 amorlisabila . 5 0/0 amortisabila . o 0/0 funciar rural. 7 0/0 funciar rural. 7 0/0 funciar urban 6 0/0 funciar urban 5 0/0 funciar urban 6 0/0 urbane Iaşi. Banei Naţionale . Dacii .... Construcţii. . . Naţionala asig . Londra 3 luni. . Londra cheque . Paris 3 luni . . Paris cheque . . Berlin 3 luni . . Berlin cheque. . Agio............. . 84 3/4 . 96 1/4 . 96 1/8 . 104 5/8 . 104 1/2 . 102 . 94 5/8 . 82 1/4 .950 .276 . 133 .257 .257 99 20 k 99 80 . 123 44 . 123 10 . 35 0/0 1/2 20 FOII A ZIARULUI «EPOCA» (11) CI AM REGĂSIT PE GHERASI! ROMAN POLI T IC 0-GE OG RAFICO-U MORI STIC DE IVI A XL XI La Paris In sferşit, ajunse trenul la Paris. Călătorii noştrii nu râmaseră de loc uimiţi vezend moderna Baby-lonă, căci şi unul şi altul cunoşteaâ acest oraş încă din timpul când îşi făcuseră mendrele acolo. Max propuse imediat lui Nucşo-reanu se ia o casă care se fie u-medă dacă voeşte se regăsească pe Gherassi. — Nu înţeleg pentru ce ? obiectă Nucşoreanu. — Pentru că Gherassi trebue se fie neapărat într’o casă cu igheras-sie, respunse Max, care nu se putea curarisi de boala jocurilor de cuvinte. — Dacă e vorba aşa, zise Nucşoreanu ne voind se rămâe mai pe jos, eu propun se’l căutăm acolo unde sunt femei nostime, căci Gherassi trebue se se găsească între înghe-raş f. Ziua cea d’ânteiu fu sacrificată mai ale3 plăcerilor şi plimbărilor. Dimineaţa călătorii noştrii mer-serâ la biserica română, unde ei auziră cu destulă mirare, pronunţen-du-se în rugăciuni, numele actualului primar al Capitalei. In mai multe rânduri, preotul zise : «Pake tuturor, şi acum şi în vecii vecilor amin /» Acest incident convinse peste măsură atât pe Nucşoreanu cât şi pe Max că un om ca Pake despre care se vorbeşte chear în sfânta scriptură, trebue se aibă neapărat multă popularitate. De la biserică, călătorii plecară la plimbare pe bulevard şi pe la diferite cafenele, ear seara asistară la representaţia unei tragedii a marelui Corneille, ce se da în onoarea partidului gunimist. Numele tragediei de şi foarte cunoscut li se păru ciudat în Francia ; se juca Hodo-guna ! După spectacol, mâncară la birt un puiu de gunină şi apoi merseră să se odihnească. A doua zi, Nucşoreanu şi Max, hotărâţi se regăsească pe Gherassi cu or ce preţ dar mai ales se’şi răsbune de pâeâlelele de la Stambul şi Ierusalim, se sculară foarte de dimineaţă. Ei făcură o visită prefectului poliţiei, denunţându’i pe Gherassi ca boulangist, ambasadei germane de-nunţâudu’i pe Gherassi ca soldat desertor din erster gherassir regiment, şi apoi alergară la vestitul Paulus, acel ce a făcut renumele lui Boulanger prin cântecul «En reve-narrt de la revue». — Domnule Paulus, îl zise Nucşoreanu, aş dorisă’mi faci zece, douăzeci, o sută de cântece asupra lui Gherassi, Ministrul justiţiei care a dosit din România. Vreau cea ce francezii numesc une scie, adică tot timpul cât va ţine exposiţia, se nu se poată face un pas fără a se auzi în tot Parisul numele lui Gherassi. — înţeleg, respunse Paulus; d ta voeşti un pendant ăla fameuse scie: uOh6 Lambert 1 Oii est Lambertl Qu'est-ce qui a vu Lambert ? — Cam aşa un lucru. Paulus ca se’i dovedească şi mal bir.e cât de perfect l’a înţeles, luă un condeiu, o coală de hârtie, şi fără se stea mult pe gânduri, î’i compuse la moment ca primă încercare, următorul cântec : C'est Gherassi, c’est Gherassi, C’est Gherassi qu’il nous faut Oh!phloh\ — Eî, pe urmă ce mai vine? întrebă Max. — Pe urmă nu vine nimic, răspunse Paulus surprins de o asemenea întrebare. Călătorii noştrii părăsiră domiciliul lui Paulus foarte desilusionaţi în privinţa talentului seu poetic, şi se tot întrebau ei cam ce le a mai rămas de făcut ca să regăsească pe Gherassi. — Eu am să’l fac să vie singur la mine, zise de o dată Nucşoreanu. — Şi cam ce fel? întrebă Max. — Guriositatea a perdut pe Adam şi Eva răspunse şeful voiajorilor, cu-riositatea are să pearză şi pe Gherassi. Şi fără mai multe explicaţii el se îndreptă spre palatul exposiţiei gu-niversale, urmat de tovarăşul său de drum. Când ajunse la secţiunea română, se adresa birtaşului Iordache şi’i spuse: — Domnule, vrei să faci stare în 24 de ore ? — Care e omul să nu vrea să facă stare? răspunse Iordache cu multă înţelepciune. — Ei, dacă e aşa, eu ’ţi am găsit mijlocul să te îmbogăţeşti. Ai oodae liberă ? — Am. — Aşează-mă în acea odae şi a-nunţă imediat Românilor care sunt în Paris că Gherassi loeueşte la d-ta şi că or cine ’l poate vedea plătind 5 lei intrare în zilele săptâmânei şi 2 lei 50 b. Dumineca. — Ce spui mofturi, răspunse Iordache râzând. Cum vrei d ta să păcălesc eu lumea; apoi e lucru ştiut că Gherassi nu există, că Gherassi e un fel de earba fiarelor care nu se poate găsi cu nici un preţ. — Iţi jur că există, insistă Nucşo-şeanu. Eu sunt Gherassi 1 — Cu ce ’mi o dovedeşti, întrebă birtaşul pus pe gânduri. — Cea mai bună dovadă că eu sunt Gherassi, răspunse Nucşoreanu, e faptul că nu mă găsesc în Bucureşti pe banca ministeralâ. Argumentul era foarte convingător. Iordache se hotărî dar se pue i-mediat o cameră ladisposiţia şefului voiajorilor şi la uşa intrărei secţiune! române se lipiră imediat nişte afişe imense ast-fel concepute: EXP0SIT1A GUNIVERSALA SECŢIUNEA ROMANA A sosit acum cu ultimul transport faimosul şi adevăratul Gherassi, care se găseşte numai în magasinul meu. Pazili-ve de contrafaceri ! Ear în timpul acesta toate muzi-cele de la Kxposiţie intonară noul cântec al lui Paulus, pe când lumea cânta iu cor : C’est Gherassi, c’est Gherassi C’est Gherassi qu’il nous faut Ohl oh I oh! (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA — 29 APRILIE >»wMi ■sa CĂTRE DD. ARENDAŞI SI PROPRIETARI DE MOŞII CEREŢI CASEI 1011N PiTTS BUCUREŞTI rsruoiLE CATALOAGE ILUSTRATE PENTRU MASINE AGRICOLE CAFEA SCROGATA REGALA pentru prepararea cafelei obicinuite este ce! mal perfect şi higienic aliment constatat de Laboratoriul chimic din Bucureşti. CAFEAUA REGALA dă cafelei obicinuite un gust delicios, un miros plăcut şi aduce o economie foarte însemnată de cafea. FABRICA DE CAFEA REGALA WEINREEB & FEHR ---IAŞI----- Depofl în Bucureşti la d-nil Frid-man et Finkel, Hotel Transilvania, str. Gabroveni. De venzare en detail la toate magazinele de coloniale. PARIS Se găsesc la M A X FISCHER GALATZI STRADA MARE, 29 fiind asortat în tot-d’a-una cu 20 până la 30 Instrumente. Plata şi în câs-tiurl. închiriere de Pianine în toată tară. Preturi curente ilustrate franco după cerere. rifls&KszszaBS&satHsnsB MESAGERIILE ROMANE 14, Rtxe cVAiatin 14, (l&xicjâ. Opera)] sub direcţiunea d-lui lluzeiano expeditoru brevetat al CURTEI REGALE SI MINISTERULUI DE RESBEL AL ROMÂNIEI Se însărcinează cu or-ce Transport de mărfuri între Francîa si România din preturi fixe si reduse începând de la fr. 12 până la fr. 35 suta de kilograme depinde de cantitatea şi felul mărfurilor saO obiectelor de expediat. Oficiu special pentru ASIBALAG1L de mărfuri, mobile şi obiecte de artă. Pimeşte în consignaţiune spre venzare tot felul de produse alimentare, vite, vînaturi, ouă, păserl, brînzeturl, vinuri, legume uscate etc. Avanseaza asupra valorel mărfurilor până la concurenta de 75 0/0. Corespondenta în limba Româna, Franceza şi Germana. Reprezentanţa în Bucureşti No. 9, STRADA DECEBAL No .9. CASA DE SCHIMB 612 I. M. F E R M O Strada Lipscani, No. 23 Cnmpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi O u x* s u 1 Bucureşti 28 Aprilie 1889 8239GI S 0/0 Renta amortis&bila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale t 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 Q/0 Scris func. urbane 5 0[0 Scris. func. urbane 5 0/0 Urbane Iaşi b 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pena. (leilOdob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România» » Naţionala » Construotiuni Argint contra aur fiorini austriaci Tendinţa fermă Cump. 94 1/4 96 1/4 101 1/2 104 96 104 102 Vend. 96 5/8 96 5 8 102 1041/2 97 1/4 1041,2 103 94 1/2 95 82 1823/4 88 3,4 88 3/4 245 45 940 270 260 140 25 212 ;250 55 960 280 270 1150 35 ,213 Ghocolat Menier LA PLUS GRINDE FABR1QUE DU MONDE DIPL0MES D’HONNEUR A T0VTES LES VESVTEDD chocolat menier: 50,100KILOSPilUODR SE TROUVE PARTOUT CASA DB SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No. 8, in palatul Principele Dimitrie OMka Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Nationalt (Dacia-România) Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi _ Bucureşti Cursul pe ziua de 28 Aprilie 1888 4 % Renta amortîsabila 5 % Keiua amorlisabUa 5 % ,, româna perpetua 6 % Obligaţiuni de stat [Conv.rur. 5 % „ Municipale 10 fr. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 5 " 7 % „ ,, urbane 6 6 ....................... 5 % ,. „ „ lasl Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri Serbesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime ,, crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica Dombau „ Otomane cu prime Im. cu prime Buc. [20 lei] Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ ltaliane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit In aur Cump. Vinde Ucas. princip. 500,000 mărci [025,000 1 franci In aur ffiMnuiianta ANUNCIU DE CÂŞTIGURILE SUNTGARANTAT DE STAT NOROC Invitaţie de participare LA NOROCUL DE CÂŞTIGURI de la marele trageri de prime garantată de Statul Hamburg 9 Milioane 537,000 mărci imperiale trebue numai decât câştigat neaparat In aceste trageri avantagioase conţinând dupe prospect numai încă 100,000 loturi, ies câştigurile următoare, adică: 20 câştig, de 10,000 mărci 56 câştig, de 5,000 mărci 106 câştig, de 3,000 mărci 203 câştig, de 2,000 mărci 4 câştig, de 1,500 mărci 608 câştig, de 1,000 mărci 1018 câştig, de 500 mărci 150 câştig. 300, 200, 150 m. 30970 câştig, de 146 mărci 7986 câştig, de 124,100,94m. 9054 câştig, de 67 , 40 20 m. total 50,200 de câştiguri MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA ALAVILLEDEVIENNA vis-â-vis de Llb. Soceef Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom Recomandam onorabilei noastre clientele pentru iefttnalst*. «.I xoliditate urma toarele noutăţi: prima i câştig 1 câştig 1 câştig i câştig 1 câştig 2 câştiguri 1 câştig 1 câştig 1 câştig 1 câştig 8 câştiguri de 800,000 mărci de 200,000 mărci de 100,000 mărci de 75,000 murei de 70,000 mărci de 65,000 mărci de 60,000 mărci de 55,000 mărci de 50,000 mărci de 40,000 mărci de 30,000 mărci de 15,000 mărci Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rnmburg. Mad&polam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domnide Fii d’Ecosse, da bumbac, de lâna si de mutase. Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. Dr. G. Jaeger. Gulere si manşete de olanda nitimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. aMlMwmwi—m 84% 85 96 1/4 97 9Ş % 101% 88 1/4 97| / 2 102 89 245 250 104J1 104 3/4 93 3/4 9754 10454 104 3/4 102 10»% 9451 95 89 82 7/2 940 950 76 80 14 10 35 40 44 48 27 32 19 22 1o 75 4* 48 25% 10% 212 j.214 123 125 100 100% 99% 100 267 270 GRABITI-VAI—CINE VREA SE CÂŞTIGE 600,OOOSAU300,OOOFR. la cea mai eftina si cea mai avantagioasa din toate loteriile din lume II Ui Dl LOTERII OTTOMANE la care fie-eare numer trebue să câştige cel puţin 400 franci Loteria permanentă: 6 trageri pe an, la fie-care 2 luni, 3,300 loturi câştigând suma enormă de 4,00,000 fr. TRAGEREA la 1 1 vin ie st. n. 1889 TABLOUL CÂŞTIGURILOR-. Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Catalogu nostru, ilustrat si va fi trimis ori-oni va face cerere. LA ORAŞUL VIENA Calea Victoriei, Palatul «Dacia-România» vis-â-vis de Socec cari vor câştiga de sigur în «7 părţi» în spaţiul de câte-va luni. Câştigul principal de l-a clasă este de M. 50,000 acela de a 2-a clasa M. 55,000 in a 3-a M. 60,000, 4-a M. 65,000, 5-a M. 70,000 6-a M. 75,000, in a 7-a M. 200,1)00 si cu prima de M. 3u0,000, e-ventual M. 500,000. Pentru prima tragere a câştigurilor fixata in mod oficial costa lotul original întreg numai lei 7.50 b. în aur. jumătate lot original numai lei 3.75 b. In aur. sfertul lot original numai lei 1.88 b. In aur. si expediez loturi original '‘garantate de stat» nu promisiuni oprite cu «prospectul» prevăzute cu «armele statului» chiar în ţările «cele mai depărtate», dacă se trimite «francat suma.» Fie-care participator primeşte «imediat» după tragere lista «oficială», fără «a face cerere. Trimet de asemenea din nainte «grrtis prospectul» prevăzut cu armele statului conţinând misele si divisiunile câştigurilor in cele 7 clrse următoare. Plata si trimiterea sumelor câştigate se face prin mine direct si prompt si sub aiscretia cea mai absoluta. Ori ce comanda se poate face prin mandat postai. — Rugăm să se adreseze toate ordinile imediat până la 8 Maiu 1889 stil nou din cauza epocei apropiate a tragerei cu toată încredere câtrâ Samuel Heckscher senr., Bancher si comptoar de schimb la HAMBURG (Germania). I lot de . . . 300,000 fr. 300,000 fr. i lot de. . . 25,000 fr. . 23,000 fr. i lot de. . . . 10,000 fr. 10,000 fr. I lot de. . . . 10,000 fr. 10,000 fr. i lot de. . . . 2,000 fr. 2.000 fr. I lot de. . . . 2,000 fr. 20.00 fr. i lot de. . . 2,000 fr. 2,000 fr. i lot de. . . . 2,000 fr. 2,000 fr. i loi de. . . . 2,000 fr. 2,000 fr. i lot de. . . . 2,000 fr. 2,000 fr. 12 loturi de. 1,250 fr. 13,000 fr. 28 loturt de . . 1,000 fr. 28,000 fr. ţoo loturi de , . 400 fr. . 200,000 fr. 550 loturi pentru suma de. . 600,000 DE ARENDAT MOŞIA RACOVITZA Districtul liomanaţi, 20 minute depărtare de Gara Balşiu, cu şosea. întinderea la 2,500 pogoane din care i,500 de muncă; restul de islaz. Se vor defrişa locuri noi; asemenea se vor clădi magasii noi. Mijloace foarte Iniesnicioase pentru muncă. MOŞIA BALEASA Districtul liomanaţi trei quarturi de oră depărtare de gara lialşiU cu şosea. întinderea peste 700 pogoane muncitoare. Ecaretele toate noi. Mijloace foarte Iniesnicioase pentru muncă. Ambele aceste moşii sunt de arendat In parte sau împreună. Doritorii se vor adresa la proprietarul Ii. St. Cesianu, în Bucureşti 31 Str. Batistea. Rambursarea loturilor este garantată de GUVERNUL IMPERIAL OTTOMAN şi se face indata după tragere PREŢUL BILETELOR: 1 Bilet . . .. Frei. 5 , 7 Bilete . . . Frei. 34 85 Bilete . . . Frei. 148 lOO Bilete . . . Frei. 4B5 COMBINAŢIA CEAMAI AVANTAGIOASA : 1 bilet pentru (i trageri numai 26 franci Lista oficială a tragerei se va trimite numa de cât franco fiecărui cumpărător dupe fie-care tragere. Ori ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar în zioa tragerei. Tragerea va avea Ioc la Constantinopole, la Palatul Imperial al monedelor. îndată după primirea banilor, biletele se voradresa imediat cumpărătorilor. Bilete de bancă şi ori ce timbre fără escepţiune, sunt primite în plata fără orice dificultate, cu curs In aur. Pentru a primi biletul sau biletele, trebue sS se ecspedieze banii prin mandat postai, cheque, bilete de bancă, sau mărci poştale (în caşul acesta cu 10 0/0agio), într’o scrisoare recomandată la Directorul — Gomptoir comin e r* o i al — 557, GRANDE RUE DE TbiKlS, 557 CONS TANTINOPOLE NB. «Comptoir Commerci&l» mai primeşte in schimb biletele HI ar ei Loterii Otomane toate titluri şi efecte publice (acţiuni ~1'’1 gaţiunl, bonuri etc.) cu preţul de 5 0/0 mai ridicat ca cu la bursa. obli-cursa dc -(-) "Venzare in rate lunare si septa xn a n ale (-)- CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN UUME „PATENT-NOTHMANN“ Perfecţionat PENTRU FAMiLLII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI Aceste Maşine afi fost, graţie numeroaselor lor avantagii, premiate la toate t'sposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase îmbunătăţiri asupra altor maşine de tot felul acesta, între care voiă cita: braţul lor înalt, care produce o mânuire uşoară şi comodă, suveica fara în fi rare, aşezarea de sine a acului în adevărata sa posiţiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără nici un sgomot pentru care a şi fost numită cu drept cuvânt „La Silenceuse.“ Produce un lucru curai, elegant şi simetric. Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile maşinbl sunt lucrate în oţel cel mai fin ceea ce contribue la soliditatea şi durabilitatea el. Deposit de maşine de cusut zise ude Lipsea» pentru cismarl; maşinale uTitania» şi u Ring schiffchen» pentru croitori; aWehleret Wilsoti» pentru fabricanţi de lingerie. Singurul representant ( BULEVARDUL ELISABETHA ) MAX LICHTENDORF CASAGRAND HOTEL BOULEVARD bucureşti ( --( UNDE SE AFLa ŞI DEPOS1TUL GENERAL )- ) Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco -(-) IVI a şinele vechi s© pri xxx eso i xi schi xix fc> (- Ci P P CQ S> s» P t*- H» 0 Tipografia „Epoca" Tipărit ou cerneala Ch Lojrilleiu-Cle Paris www.dacoromanica.ro O ir am t responsabil V. P. Gheorghlr