ANUL IV No. 1033
i
A DOUA EDITTUNB
VINERI 28 APRILIE (10 MA1U) 1889
NUMERUL 15 BA\I NUMERUL ABONAMENTELE
NCEP LA I SI ISA FIE-CAHEI LUNI SI 9E PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
Iu Bncuresci: La casa Administraţiunel. Iu Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni IO lei. In Mtreinetnte: La toate offlciele postule din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL 15 BANI NUMERUL!
ANUNCIURILE
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paria: Ajscnce Havas, Place de la Bourse.s AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
CA PARIS: segăsestejurnalul cu 15 ceni. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-uiain, Ao. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNEA
No. 8,—Platza Episcopiei,—No. 8
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢI UNEA No. 8.—1‘iatza Episcopiei.—No. 8.
sa
VERNESCU
..MOmUTATKSMISllFICHIB"
INTERIMATELE
C0MITELE DIMITRIE T0LST0I
DREPTATE!
VERNESCU
Mach I maruclled this ungainly fowl lo hcar 3iscourse so plainly, Though its ansiver littli mcaning, tittlc rclevancy bare ;.
[Eigar Allan Poe.—T/ie Raven].
Orî-ce om ajuns la o notorietate oare-care are în genere o notă caracteristică, prin care să deosi-beşte, atât de semenii lui, cât şi de vulgum pecus al muritorilor de rând. In această notă caracteristică să resumă calitatea de căpetenie, acea care a servit de pârghie pentru a ajunge la scopul dorit, acea care explică succesul şi îl legitimează. Această notă caracteristică, la d. Vernescu, e banalitatea.
Banal ca om de ştiinţă (?) banal ca om de stat, banal ca orator, banal în gândire, banal în formă, ecce homo. O banalitate feroce, răzămată pe o vanitate insaţiabilă, şi pe o fatuitate nemărginită; iată armele cu care a luptat şi cu care a învins d. Vernescu, şi care nu trebuesc despreţuite.
Nu voi tăgădui aci d-luî Vernescu calităţile care le are. Mai întâiu, ştie să vorbească. Nu e tocmai orator, dar e un retor de frunte, un fel de Lachaud politic; însă elocuenţa lui seamănă cu casa lui; multe sculpturi şi multă poleială, dar când te apropii vezi că sculpturile nu sunt de cât nişte moulages de ipsos şi că poleiala e obţinută prin procedeurî galva-noplastice.
De altmintrelea are o logică a-parentă foarte strânsă, şi ştie să dea o aparenţă de renduială, i-deilor neorlnduite, vage, inconsistente şi desşirate care întocmesc baza intelectuală pe care să reazemă argumentaţiile sale. Căci unii caută să convingă, alţii se probeze. Vernescu argumentează.
Când a răuşit să întemeieze pe câte-va sofisme şi pe câte-va ar-guţii avocăţeşti o teză care poate să ’l fie utilă, şi ale cărei conse-cinţi le uită cum a sfârşit să vorbească, el e ferice. Pledoaria a fost bună, avocatul are şansă de a ’şi câştiga procesul, iar baza pe care s’a rezemat nu lasă nici o amin-tire^în creerul fecund al oratorului. Are atâtea opinii, atâtea păreri, în cât n’aro nevoe să ’şi bată capul. Are tot-d’a-una o teorie la îndemână, în folosul cauzei ce o susţine. Şi dacă teoriile să bat tn în cap, cu atât mai rău pentru dânsele. Ce’i pasă d-lui Vernescu ! Are altele.
Aşa şi cu erudiţiunea. Unele persoane răîi-voitoare susţin că lumina baroului român are o bibliotecă splendidă, comandată la Paris, cu un preţ fixat de mal nainte pe metrul de cârţî, dar că toată citirea lui se mărgineşte la codicele române. Cu toate aceste, d. Vernescu e gata să susţie lupta cu ori-cine şi pe terenul erudiţiu-nei. Cu o condiţie tnsă. Treime să-I citezi cel puţin doi autori.
Dacă îî citezi unul siugur, e nenorocit şi nu ştie ce să mai spue. Dacă îî citezi însă doi sau mai mulţi, ÎI pune imediat în opoziţie unul cu altul, şi dovedeşte că n’aii înţeles nimică în chestie, sau îi scoate martori că are dreptate. Adânca erudiţiune a d-lui Vernescu s’a mal arătat în mod pipăit în mica scenă următoare : D. Alexandru Lahovary, când să discuta tn Cameră răspunsul la mesagiul Tronului zicea că vr’o 200 de mari proprietari deţin cea mai mare parte a suprafeţei teritoriului englez.... Un deputat, care nu auzise bine întrebă: 4Câţi proprietari ?»—“Ei, două sute de mii», răspunse repede d. Vernescu, »ştie toată lumea». Camera pufni.
Ei bine, cu totrîsul adversarilor, cu toată ironia aliaţilor momentani, domnu Vernescu — şi-a făcut, cum zic Francezii, son petit bonhomme de chemin.Şi lucrul este firesc. Toţi acei cărora le lipsesc, fie inteligenţa, lie cultura, fie caracterul, dar care sunt gata la toate pentru a parveni, şi-au găsit locul de luptă şi adăpostul firesc de odihnă în dosul d-luî Vernescu. Nu e dificil de a ’şî face o notorietate tn acest grup, şi eşti sigur că riscî puţin şi câştigi mult, ca la loteriele nemţeşti. Partizanul d-luî Vernescu nu e ţinut la nici un sacrificiu în vremea luptei, din contra singurul lucru care i se cere e să ştie să profite de victorie, pentru a căpătui cât mai multe creaturi care vor forma resada ver-nesciştilor viitorului. Şi d. Vernescu, care toată viala lui n’a iuat locul în care se găsea de cât drept treaptă pentru a se urca mai sus, d. Vernescu, care a luat de deviză quo nou ascendam, şi care a mers până a visa domnia, îşi dă seamă, în proiectele lui de veveriţă politică de puterea ce’i-o dă faptul netăgăduit că e şeful firesc al po-liticianilor şi al sătoşilor de chiverniseală. El crede că are viitor şi cu drept cuvânt după noi. Unii oameni politici fac apel la pasiu-nele nobile; alţii fac apel la pasiunile ignobile ; d. Vernescu adună în jurul său apetitele meschine, al căror nume e legiune, şi ne temem să nu fim siliţi să-î spunem ca în scriptură : 4Gună, Gună, ţi-ai ales partea cea de frunte şi ea nu ţi se va răpi.»
PARTEA EXTERIOARA
D E PESI
Francia
Paris, 8 Maiu. — Cu ocasia nuoilor articole ale «Gazetei Germaniei de Nord» ziarele elveţiene constată că guvernul german caută să părăsească cestiunea părăsind fondul pentru [formă, dar Elveţia nu va cădea lu cursă.
Paris, 8 Maia. — Tribunalul corec-ţional s’a declarat necompetinte In cea mai mare parte a urmăririlor intentate diferitelor ziare de către procurorul general al Republicel, d. Quesnay de Beaurepaîre.
D. Quesnay de Beaurepaire a făcut apel.
Comisiunea de anchetă a înaltei Curţi a decis să grăbească lucrările sale spre a termina instrucţiunea peste vr’o 15 zile.
Paris, 8 Maiu. — D. Grivas, fost ministru de reaboiu tn Grecia, a murit la Marsilia.
Germania
Berlin, 8 Maiâ. — Reichstagul a discutat azi proiectul de lege privitor la asigurările uvriere.
Corn tele de Mirbach s'a pronunţat în contra proiectului pe C8re l’a combătui în numele intereselor agricole.
Ministrul, d. de Boeticher, a răspuns că e imposibil să se dea satisfacţie tuturor intereselor.
L). Richter, din partea sa a zugrăvit
cu culorile cele mal negre consecinţele J ce vor resulta din adoptarea unul pro- I iect care e menit să nu mulţumească pe nimeni.
Camera nefiind în număr, şedinţa se ridică.
Essen, 8 Maiu. — Mişcarea grevistă luând o mare întindere, usina Krupp din lipsă de cărbuni a trebuit să întrerupă în parte lucrul. Alte stabilimente au trebuit să facă tot ast-fel.
O ciocnire serioasă a avut loc între trupe şi grevişti. Au fost trei morţi şi cinci răniţi.
Greviştii sunt în număr de 1700. Si-tuaţiunea e gravă.
Rusia
Petersburg, 8 Maiu. — Cu toate preocupările ce resultă din posibilitatea uuui conflict între regele Milan şi regina Natalia dacă aceste două personagii s’ar Întâlni la Belgrad, cercurile ruseşti par destul de satisfăcute de întorsătura afacerilor tn Serbia, şi departe de ale nelinişti, circonspecţiunea regenţei şi a ministerului este aprobată de opiniunea publică rusească ca o serioasă garanţie de siguranţă care n’ar putea de loc să alienze independinţa Serbiei.
Petersburg, 8 Maitt. — Ziarele ruseşti laudă talentul şi energia Comitelui Tolstoi.
Italia
Roma, 8 Maifl. — «Diritto», zice cft suprimarea legaţiunei sârbeşti a fost rău primită de către guvernul italian.
D. Petronievici va sta alternativ la Viena şi la Roma.
Roma, 8 Maiu. — Regele, principele regal şi d. Crispi cu o suită compusă din 17 persoane, afară de servitori, vor pleca la Berlin la 19 Maiu dupe amiază.
Roma, 8 Maia. — (Camera). — După desvoltarea celor- l’alte interpelări ce aU fost anunţate în privinţa politicei africane a guvernului, d. Crispi a răspuns că Italia nu vo^şte cuceriri, dar condi-ţiunile Abisiniei s'aa schimbat într’un mod radical. Mangas e răa văzut de po-pulaţiune ; Mmelik Înaintează pentru a pune mâna pe puterea suprema; el are pentru Italia cea mai cordială amiciţie. Trebue să se lase guvernului, continuă preşedintele consiliului, facultatea de a judeca ce trebue să se facă. Gât pentru desacordul care, după oare care ziare, divide pe miniştri, în privinţa cestiunei africane, nu există. Nu e nici desacord nici criză ministerială.
D. Crispi termină zicend că guvernul se va inspira tot-d’a una de ideia de a ocroti interesele şi demnitatea Italiei. (Aplause). ,
interpelatorii n’aa presintat nici o moţiune. D. Crispi le-a mulţumit pentru această procedare care probează că înţeleg că oare cari cestiuni trebue să fie discutate cât se poate de puţin.
Bulgaria
Sofia, 8 Maia.— «Gazeta Crucel» pretinde că Inurmadescoperirei unui complot politic la Sofia,mai multe persoane aa fost arestate. Aceasta ştire e lipsită de or-ce temeia. N'aa fost nici arestări nici complot.
Serubia.
Belgrad, 8 Maia.—Preşedintele consiliului, d. GruicI, şi d. Djaia, director politic la ministeriul afacerilor străine aa felicitat eri în numele guvernului Şerb, pe d. Patrimonio, cu ocasia 100-a aniversare a Republicel franceze.
CESTIUNEA ZILEI
Atentului în contra Preşedintelui itepiiblicci Franceze
In ziua în care d. Carnot, preşedintele Republicel franceze, eşea de la palatul Elysăe spre a merge la Versailles unde să sărbătorea a 100-a aniversare a proclamă-rel celei d’întâiu republice franceze,un om anume Perrin scoase repede un revolver din buzunarul s60 şi trase un foc.
Abia se auzi detunătura, şi un oficer de poliţie d. Bacol puse îndată mâna pe Per-rm, ti smulse arma şi cu mare greutate isbuti să ’1 scoată din mâinele publicului exasperat care voea să ’l ucidă.
Pe când oflcerul de poliţie conducea la comisariat pe autorul acestui atentat, nu seauzeaO de cât strigătele: «Jos prusacul! Spânzuraţi’l 1 JosBoulanger! Trăiască Carnot 1»
La comisariat, cea d’lntâiO grijea agentului poliţienesc fu să observe arma cu care se servise Perrin. Era un revolver încărcat cu alte cinci cartuşe, dintre care două conţineau numai iarbă de puşcă şi nu aveaO gloanţe, iar cele-l’alte trei conţineau gloanţe şi nu aveau iarbă de puşcă, cea ce dovedi îndată că Perrin n’avu-sese—precum singur a şi mărturisil’o — nicidecum intenţiunea să omoare pe d. Carnot.
Iată declaraţia lui Perrin : «Mă numesc Ioan Nicolae Perrin; sunt născut la Ou-dren (Moselle) la 25 Septembrie 1852. EQ am outat pentru naţionalitatea franceză încă de la 1872, şi sunt la Paris de trei zile. Am fost pedepsit pe nedrept pe când eram la Martinica, cu 60 zile închisoare mililă-reascâ de şi eO sunt civil; am reclamat în zadar şi de acea am tras ou iarbă de puşcă asupra preşedintelui Republicel ca se ’i atrag atenţiunea.»
Perrin a început apoi să plângă, istorisind că are o nevastă şi trei copii, şi a cerut să i se vie în ajutor căci e nenorocit.
Din cercetările făcute în urmă, s’a constatat că Perrin nu are o minte tocmai sănătoasă. El a fost închis deja în trei rânduri în diferite case pentru alienaţi, atât în Francia cât şi în străinătate.
INTERI M A.TELE
Nota caracteristică a situaţiunel actuale este provizoratul, interimatul.
Despre ministerul lucrărilor publice care de la întocmirea noului guvern stă fără titular şi al cărui portofoliu se plimbă ca un fel de mesie făgăduită când pe la nasul unui om politic când pe la nasul altuia, nu mai vorbim nimic.
E vorba aci de interimatele din sinul chiar al administraţiunelor.
O sumă de prefecţi şi-ah dat demisiile şi ei ah declarat categoric că de la 1-ih Maia î’şi părăsesc posturile dacă nu sunt înlocuiţi; cu toate acestea preşedintele Consiliului nu sS grăbeşte de loc sS scoată la lumină numeroasa falangă de funcţionari publici ce ţinea gata în reservă pe timpurile când făcea oposiţie.
Pe ici pe colo, s'aa primit câte-va de-misiuni, mai mult fără voe de cât cu
voe şi s’aa numit în loc de prefecţi.
directori de prefectură meniţi a gera afacerile până la numirea titularilor.
Aceste numiri sunt însă întârziate cam peste măsură,de oarece dacă sunt apreţuite serviciurile ce d Ernest Stur-za spre exemplu, poate să aducă înad-ministraţie, apoi sunt mai mult apre-uite cele ce d-sa poate de o cam dată să aducă în parlament.
N’ar fi oare bine să se hotărască In sferşit d. Lascar Catargiu a pune capăt provizoratului şi interimatului? N’a venit oare vremea să scoată la lumină falanga de funcţionari ce avea In reservă pe timpurile când făcea oposiţie, şi cu care dorea să Inlocuească prefecţii guvernului trecut ?
Prea ţine de mult sistemul provizoratului unit cu acel al interimatului şi d. Catargiu nu poate se-l apere astă-zi nici măcar cu obicinuita scuză că şedinţele Camerei îl împiedică să se ocupe de aceste chestiuni.
Parlamentul e în vacanţă şi constatăm că prefecturele sunt şi ele tot în vacanţe 1
„IMORALITATE JL MISTIFICARE4*
Ziarul l’Indâpendance roumainc publică, privitor la o eventuală alianţă între guvernul d-lui Lasear Catargiu şi grupul d-lui Dim. Brătianu, următoarele rânduri :
«Intru cât ne priveşte, precum a-dese ori am spus’o în aceste coloane, nu exista in principiu deosebire esenţiala intre partidul conservator si partidul liberal, si o apropiere vremelnica or definitiva intre ele,departe de a fi monstruoasa ne pare din potriva foarte naturala».
Noi protestăm în contra unei asemenea afirmaţiuni şi vom reveni pe larg asupra declaraţiunei ziarului l’Indâpendance roumaine.
Pentru azi reproducem aci, eea-ce însăşi V Independance roumaine, zicea acum câte-va luni,adică cât-va timp înainte de alegeri.
Iată ce scria l'Indâpendance la 16/28 Septembre 1888 sub titlul Situaţia :
«Ruptura (dintre conservatori şi liberali) decurge înainte de toate din forţa lucrurilor. Coaliţiunea, combi-naţiune esenţiulmente accidentală, nu putea se supravieţuiască causei care îi a dat naştere. Raţiunea ei de a fi crea presenţa la putere a colectiviştilor, aceştia o dată învinşi, coaliţia, care erea o asociaţiune de luptă, iar nu un partid de guvernământ, inceta d’a fi legitima.
ccAlianţa a fost făcută pentru a răsturna un guvern odios, iar nu pentru a guverna după căderea acestuia. Pentru a conduce destinele unui popor trebue, în capul Stalului, omoge-neitate de principii, unitate de vederi şi de acţiune. Coaliţia să compunea din grupuri şi din oameni politici a căror principii sunt diametral o -puse.
«A guverna cu aceste elemente contradictorii nu este cu putinta.
«Să înţelege ca fie-care din noi să fi sacrificat preferinţele sale personale când a fost vorba d’a se combate colectivitatea, care erea vrăjmaşul comun. Dara urma aceasta coaliţie, in scop d’a imparti puterea ar fi IMORAL, ar fi a MISTIFICA opinia publica »
Primele sale funcţiuni. — Tolstoi ministru al cultelor si preşedinte al academiei.—Portretul seu.—Tolstoi ministru de interne.
Holul seu politic.
Telegraful ne-a adus erî ştirea mor-ţei Comitelui Tolstoi, ministru de interne al imperiului rus.
Născut la 1823, corniţele Tolstoi dupe ce ’şi-a terminat studiile a intrat ca funcţionar la ministerul de interne, şi apoi a trecut la ministerul marinei.
La 1866, i s’a încredinţat pentru prima dată portofoliul ministeriulul instrucţiune! publice, pe care l’a ţinut până la 1880, lucrând în spiritul partide! vechi ruseşti. El a făcut o reformă în instrucţiunea publică superioară pe baza clasicismului, dar a sferşit prin a fi descărcat de funcţiunele sale din causa numeroaselor regulamente ce Introdusese in administraţia sa, regulamente care nemulţumise lumea în mare parte.
La 1880, Tolstoi devine preşedintele Academiei de ştiinţe din Petersburg şi ocupă această funcţiune până la 1883 când e numit ministru de interne.
Corniţele Paul Vasili care a publicat o serie de scrisori asupra socie-tăţei politice, din diferitele state europene, face următorul portret al comitelui Tolstoi :
«Tolstoi este rivalul, duşmanul lui Ignatiew ; şi toate actele sale politice au fost un fel da blam al actelor precedesorului seu. Corniţele e un bărbat care nu pereepe îndată consecinţele putincioase ale unui fapt, şi care mai ales e foarte indiferent în cea ce priveşte interpretarea ce se dă intenţiunelor sale.
El merge drept înainte, fără a se uita nici la dreapta nic. la stânga. Hotârîrea sa odată luată, ştie unde are se meargă şi nu să depărtează de drumul ce şi-a tras. E o natură energică , dreaptă , cinstită , însă tot de o dată strimtă, plină de prejudecăţi, învăţată cu deprinderile vechi, cu prigonirile, într’un cuvint e o adevărată fire de funcţionar care crede că toate lucrurile trebuesc să meargă după tipic.
In Rusia el represintâ principiul ordinei, autoritâţei, hotărâre!, care dispăruse de mult. Foarte calm, pururea liniştit, ne perzendu-şi nici o dată singele rece, ştie se se apuce de lucru şi se sfârşească cea ce a început. Nici nu să supune nici nu cedează. Despotismul seu nu are margini, şi e adesea absurd ; străşnicia sa e îngrozitoare.
Nu e nici vanitos nici ambiţios, şi toate faptele sale nu sunt întemeiate de cât pe datoria ce trebue se îndeplinească.
Gând i se încredinţă ministerul de interne, nu se auzi în întreaga Rusie de cât un ţipăt de indignare şi răsvrâtire, căci pe când fusese ministru al instrucţiunel publice, toate institutele tremurase sub mâna lui de fier.
Nu e om care să fi fost mai odios în ţara sa de cât corniţele Tolstoi, nu e nume care să fi împrăştiat mal mult groaza şi frica în tot poporul ca numele seu.
Încet, încet, el isbuti însă, se facă să dispară in mare parte, temerile ce cuprinsese toate spiritele şi să dobândească încrederea ţerei. Îşi dete toate silinţele spre a se vorbi despre densul cât mai puţin posibil, şi se puse să ’şi realiste programul care avea de scop ridicarea nobleţei aşa de mult oprimată sub domnia trecută. El voi ca spre a nimici nihilismul tronul să se poată rezema cu încredere pe aristocraţie.
Din nefericire proectul seu rămase numai un proeot tipărit, iar prigonirile în contra nobleţei urmară ca şi înainte.
Cu toate acestea a adu3 însemnate serviciuri ţerei sale, împăcând spiritele şi semene ud încrederea.
Corniţele Tolstoi e un bărbat de o valoare relativa ; un împăciuitor, iar nu un om de Stat».
Paul Vasili, vorbind la 1886 despre soarta Rusiei în cazul când corniţele Tolstoi ar părăsi puterea sau ar muri, adaogă : «R"trage-rea sau moartea sa, ar pune iar i ţara sub inflenţa germană. Nu e în
www.dacoromanica.ro
s
EPOCA — 27 APRILIE
Rusia nici un bărbat politic, care se-1 poată înlocui acum, nu e nici unu in stare se aibe o politică curat rusă , ne subordonată intereselor străine.
ECOURILE ZILEI
Succesul trupei de la Varttt6$ care & debutat Marţi la teatrul Bulevardului a mers crescând de la prima la a doua representaţie şi afluenţa publicului de asemenea. Fără a mai vorbi de celebrităţile care sunt tn fruntea acestei trupe, de d-na Judic, dd. Baron, Lassouche, Copper, Du-puis, de d şoara Crouzet, care au a-tins fie care perfecţiunea In genul lor, toţi cei-l’alţi artişti sunt irepro şabili; încât ensemblul nu lasă nimic de dorit. Se poate zice că nu s’a vezut în Bucureşti o trupă mai desevîrşit alcătuită în întregul ei.
—x —
In librăriile Socec, Heimann şi Deghemann din Bucureşti şi la toate librăriile principale din provincie se află de vânzare cântecele lirice ale lui Anacreon, traduse din greceşte de d nu M. Gregoriady de Bonachi. Traducţiunea e însoţită de un studiu asupra vieţei şi operei poetului grec.
—x—
D. Constantin Gr. Gheorghiu de la Universitatea din laşi a susţinut cu succes teza sa pentru licenţa în drept. Subiectul tezei a fost: Condi-fiunea copiilor naturali în dreptul roman şi român.
—x—
D. Anastasie Simu, deputat al colegiului I şi proprietar din Brăila, a făcut donaţiune tribunalului local o casă de fer în valoare de 2,000 lei
f»entru conservarea actelor de va-oare; ministerul prin Monitorul oficial exprimă d lui Simu mulţumirile sale pentru aceasta donaţiune.
—x—
Dumineca 30Aprilie seva celebra la biserica Doamna Bâlaşa, căsătoria religioasa a d şoarei Coralia Dum-brăveanu cu d. N. Pilidi.
Toate urările de fericire tinerei perechi.
ŞTIRI MĂRUNTE
Gftlătoria Ţarului e tot nesigură. Impâ-ratul nu va putea să plece din Petersburg Înainte de sftrşitul lui Iunie.
—	La 16 Iunie să va celebra căsătoria marelui duce Paul cu princesa Alexandra a Greciei. Familia regală a greciei va părăsi Atena pe la mijlocul Iul Mai, şi va sta câte-va zile la curtea de la Berlin
—	Foaia oficioasă germană «Politische Nochrichten» atacă tntr'un mod violent pe pictorii germani care ad trimes operile l*r la Exposiţia din Paris.
—	La Syra s’a ridicat o statue lui Miau-lis. Serbările de inaugurare a0 fost strălucite. Regele a rostit un discurs marinei ears a fost foarte aplaudat.
—	Respunzând, tn Cameră, la interpelarea d-lul Kronnwetter relativă la arestarea studentului Dwernicki, operată In Lemberg de către autorităţile ruseşti, ministrul justiţiei austriac a zis că guvernul nu e Încă oficial informat asupra acestei afaceri. Totuşi, chiar tnainte de prezentarea interpelării, ministrul de externe ordonase deja o instrucţiune. De acesta din urmă va depinde chestiunea de a se şti dacă guvernul va putea face demersuri In favoarea Iul Dwernicki.
—Împărăteasa Germaniei a plecat de la Kiel spre Eckernfoerde. Principesa Enric a Insolit pe Împărăteasă până ia gară, un-
de se aflau multe doamne din Kiel, care ad oferit suveranei multe buchete frumoase de flori.—Dupe ce a inspectat lucrările noului canal ce trebue să lege cele două mări, Împăratul s’a întors la Kiel.
Escadra i-a făcut salutul imperial.
ÎNTÂMPLĂRILE zilei
DIN CAPITALA
Mama denaturata. — Să se lepede copil abia născuţi s’a mal văzut, şi chiar foarte des, dar un copil de 9 ani mal rar. Caşul s’a întâmplat zilele aceste. O femee sosind din provincie din spre Piteşti a tras la o cârciumă cu băiatul el; apoi dispăru şi copilul o aşteptă zadarnic două zile. Un sergent de stradă l’a găsit apoi rătăcind pe uliţe. El spune că tatăl săd e om cu stare. Politia cercetează.
Accident.— S a condus la spitalul Brîn-covenesc Ferdinand Lambrea care a căzut de pe hala de pescărie.
DIN JUDEŢE
Mister. — Sâmbătă la 22 a corentel către seară, nişte meseriaşi din Giurgiu, pre-umblându-se pe lângă linia ferată, în apropiere de cantonul No. 1, zăriră sub o po-dişcă un individ ce sta cu fata în sus.
împinşi de curiositate se apropiară de dânsul şi privindu’l, care nu le fu spaima şi surprinderea când constatară că acest nenorocit nu era de cât un cadavru.
Autoritatea fiind incunoştiintată, d. procuror Cons^antinescu, a mers de îndată In fata locului, însoţit şi de d. doctor al judeţului, şi după ce a constatat faptul, a ordonat ca corpul să fie transportat la spital.
Cine era acest nenorocit, şi care era cau-sa morţel? Până acuma nu se ştie mal nimic cu siguranţă.
Cu toate acestea, dintr’un paşaport găsit în una din hainele sale, s’ar crede că dînsul e un lucrător ungar, iar dintr’un revoler, ce s’a găsit descărcat la dreapta lângă dânsul, se deduce că aci n’ar fi vorba de cât de o sinucidere.
Mori.— Toader Sularu, din comuna Go-dineştl, judeţul Tecuci, căzând într’o rî-pă, a încetat din viată îndată.
— Fript. — In timpul când funcţiona moara cu abur a d-lul arendaş din comuna Olteniţa rurală, scăpând capacul de la cazanul cu apă al vaporului morel, e-mancipatul Ion lonită, care se găsea în groapa cuptorului vaporului, trăgând cenuşa afară, a fost fript pe corp de apa ce curgea de la vapor, din care cauză a încetat din viată.
DIN STREIN ATATE
Împuşcat la exerciţiu. — In săptămâna treculâ a fost împuşcat, cu ocasiunea exercitielor garnisoanei din SibiQ, un soldat, anume Iosif Moldovan din bat. 28 vânători. G onţuli-a pătruns în cap şi l’a ucis imediat. Sărmanul om era tată de familie.
Vindecare. — Starea lui Georges B. despre care am spus că a voit să se sinucidă pentru o artistă d şoara S., s’a îmbunătăţit. Loviturile de pumnar ce şl-a dat în regiunea inimei au pătruns adânc cum să ştie, dar n’au atins nici un organ esenţial. De acea doctorii sper că de nu se vor întâmpla complicatiunl neprăvăzute, d.
B.	va fi scapat de or-ce primejdie peste câte-va zile.
Accident teribil. — D-na Brule, cu domicilia în strada Veille-du-Temple 90, eşind Sâmbătă dimineaţă de acasă lăsă în odaie pe baeţelul el de patru ani. Copilul trecu în antret şi să apropie de fereastră. Atunci, nu să ştie cum, nenorocitul copil perdu echilibru şi fu aruncat de la al cincilea cat pe trotuar.
D-ua Brulâ, care să întorcea tocmai a-tuncl din târg, să afla deja la al doilea cat când auzi nişte strigăte de groază în stradă. Ea să coborî înoată şi or-cine ’şl înehipueşte durerea el când se vezu fată cu corpul sdrobit al copilului el.
Transportat pe loc într’o farmacie, copilaşul, care mal respira încă, muri peste puţin.
Tatăl micei victime d. Brulă se află la Laval unde a trebuit se ’1 înştiinţeze telegrafic de nenorocirea cumplită ce l’a lovit.
Sinucideri. — In dimineaţa zilei de 7
Maib s. n. s’ad întâmplat doue sinucideri în cuarlalul Saint-Ambroise.
Pe bulevardul Filles-du-Culvaire,unelev în farmacie, Joseph Bongy, de 26 anl.atn-ghiţit o sticlă de opium şi a murit dupe câte-va momente, cu toată îngrijirea ce T a dat internul de la Ambulanţele urbane, chemat îndată prin telefon.
In stradaSaint-Maur, 69, un ceasornicar, nu se ştie pentru ce cuvînt, a absorbit o sticlă de acid nitric. Doctorul Cornilleau chemat lîngă dînsul voi se’l dea ajutor, însă el s’a opus cerând se’l lase se moară tn pace. Peste puţin a expirat.
OFICIALE
Sunt numiţi :
D. M. Segârcianu, fost jude de ocol, întrunind condiţiunile art. 47 din legea judecătoriilor comunale şi de ocoale, jude al ocolului Horincea, judeţul Covorluia, în locul vacant.
—	D. G.I. Rovinariu, fost ajutor dejude de ocol, întrunind condiţiunile art. i şi 7 din legea de admisibilitate, substitut la tribunalul BuzăO, în locul vacant.
—	D. Gr. Mihâescu, actual ajutor de grefă clasa II la curtea de apel din Bucureşti, întrunind condiţiunile art. 1 şi 5 din legea de admisibilitate, ajutor de grefă clasu I, la aceeaşi curte, în locul vacant.
—	D. C. N. Râduleanu, actual ajutor de grefă la tribunalul Ilfov, întrunind con-diţiunile citatelor articole, ajutor de grefă clasa II la curtea de apei din Bucureşti, în locul d-lul Gr. Mihâescu. înaintat.
—	D. G. Basarabescu, fost ajutor de grefă, întrunind condiţiunile citatelor articole, ajutor de grefă la tribunalul Ilfov, în locul d-lul C. N. Râduleanu, înaintat.
—	D. G C. Orleanu, fost portărel, întrunind condiţiunile art. 88 din legea deor-ganisare judecătorească, portărel la tribunalul Buzău, tn locul d-lul Al. Petrescu, demisionat.
INFORMA TÎDNI
Comisiunea bugetară a terminat în sfârşit erl seară cu bugetul mi-nisteriului cultelor şi instrucţiu-neî publice.
Comisiunea a suprimat un fond de 5,000 lei care so plătea P. S. Mitropolitului Primat din fondul milelor.
A maî suprimat apoi si un post de inspector eclesiastic.
Azi comisiunea bugetară va începe cu discuţiunea bugetului mi-nisteriului lucrărilor publice.
Preşedintele consiliului de miniştri a cerut prefecţilor din ţară şi comitetelor permanente se i se trimeaţă o dare de seamă complectă şi fidelă a stărei judeţelor, în toate privinţele şi în toate ra-ramurile.
Atunci când 1 se vor trimite toate a este amănunte, d. Lascar Catargiu va redacta un raport ce 11 va înmâna M. S. Regelui.
Dintr’o sorginte oficioasă aflăm că secretariatul general al ministerului de interne va fi ocupat de d. deputat Virgiliu Poenaru, care a cedat insistenţelor d-lui Lascar Catargiu.
Azi la orele 9 şi jumătate s’a ţinut un consiliu de miniştrii care a durat două ore.
Colegiul al doilea electoral pentru consiliul judeţean de Neamţu este convocat pe ziua de 2RMai, pentru a alege doui consilieri în locurile vacante.
Prinţul Ferdinand de Hohen-zollern a mers de dimineaţă la orele 7 la cazarma unde e instalat regimentul al treilea de linie. Moştenitorul tronului a luat parte activă la exerciţiile pe care le-a făcut o companie din regimentul al treilea de linie.
Moştenitorul a stat la cazarmă trei ore.
Se crede că o companie a regimentului de maî sus care n’are un căpitan în capul ei, va fi co-mandantă de prinţul Ferdinand.
Deputatul socialist Nădejde umblă cu o petiţie pe care invită pe toţi uvrierii să o iscălească.
In această petiţie se cere de la Stat să li să acorde moşia Cotro-ceni pentru a o împărţi între ei.
Până acum au iscălit 27 u-vrieri.
Eri seară poliţia a întors de la barieră vre o două sute de lucrători de naţionalitate bulgară, cari fugiseră de la un fort unde lucrau şi unde eraţi angagiaţî, ca să meargă la un alt fort, antreprenorul căruia ’i ademenise dân-du-le ca avans 16,000 lei.
Aceşti lucrători au fost conduşi la fortul unde lucrau.
SPECTACOLE
Astă-seară Joi 27 Aprilie a treia representaţie a trupei franceze la Eforie. S6 va juca «La fem-me â papa» comedie în 4 acte de Hennequin şi Milland. Rolurile principale vor fi ţinute de d-na Judic şi d-nil Dupuis, Baron, Cooper,
•
• *
In curând se va representa la Teatrul Naţional în beneficiul d-lul Anestin piesa Funiei Fumu-reanu (urmare la Manevrele de toamnă) comedie în 4 acte de d. A. S.
Duminecă la jo Aprilie se va representa în beneficiul d-lor I. Petrescu şi V. Alexandrescu piesele : O noapte tn carnaval, comedie în 3 acte localizată de a. V. Alexandrescu, şi Nunu, comedie într’un act de Mailhac şi Halevy, tradusă de d. V. Alexandrescu.
«
* •
La 6 Maiă se va da în Noul palat al Ateneului un concert de către d-şoara Lucreţia Stefă-nescu cu bine-voitorul concurs al mal multor artişti distinşi. Pe lângă bucăţile de musicâ care să vor cânta, să va juca şi comedia Să ne
pupăm Foleville de Labiche.
«
* *
O representaţiune extraordinară să va da la 28 Aprilie la Teatrul Naţional pentru sporirea fondului de-ainat ridicărel unul monument artistului decedat Louis Wiest. Să vor juca Reposatul dumnealui şi Moştenirea de la reposata.
*
La Teatrul Dacia se va da la 4 MaiQ în beneficiul d-neî Jianu Curierul din Lyon, dramă In 5 acte şi 18 tablouri, tradusă de Pascaly.
FELURIMI
Un pod uriaş.—In ziua de 30 Aprilie s’a încercat podul cel nod făcut pe Dunăre pe linia ferată Krems. S’au luat trei maşine de mărimea C6a mai mare şi fie-care cântărind 80 tone, ceia ce face In total 240 de tone.
Resultatul a fost din cele mal satisfăcătoare, câcl încercându-se in toate sensurile cu aceste locomobile podul a resistat.
După aceste probe, s’a Încercat dacă podul resistă, când trece un tren In iuţeala lui, peste pod.
S’ad luat două locomotive Împreună cu mai multe vagoane şi ad fost mânate cu o vitesă de 20 de kilometri pe oră. Şi după această probă s’a constatat că podul e construit cât se poate de solid.
In timpul acestei probe, care a durat peste 5 ore, mal mulţi curioşi ad asistat acolo.
O reclama americana. — Cea
maî mare parte din ziarele oraşului New York povestiad acum cât-va timp o drama înspăimântătoare ce s’ar fi petrecut în menageria Grand-Street.
Mal multe animale sălbatice ad fost schimbate din coliviile lor pentru a fi expediate la Philadelphia şi proprietarul menageriel supraveghia In persoană aceasta periculoasă operaţiune.
De-o-datâ un mare urs negru, Rip Van Winkle, scapă din colivie, şi fiindcă mulţi alergau să’l prinză, el se îndesa spre colivia unul tigru din Bengal. Tigrul îşi scoate labele prin grilajele coleviei, apucă ursul de grumazi şi începe a’l sfăşia în bucăţi. La fie-care lovitură din ghiare îi rupea o bucată de carne, sângele Inunda parquetul. Ursul încerca să se apere, dar in zadar.
Cele-l’alte animale, la sgomotul luptei şi la vederea sângelui, se Înfurie, leii sar de la un capăt la cel-l’al al coliviilor lor, era de temut să nu se sfarme grilajele. Singure maimuţele se urcară In vîrful prăjinilor şi păread că se amuseazâ de acest spectacol îngrozitor.
Doi funcţionari al menageriel, care săriră să scape arsul, ad scăpat din nebăgare de seamă zăvorul ce închide uşa de despărţire între colivia unui leopard şi a unui lup, aşa că o nouă luptă se încinse Intre aceste din urmă două a-nimale. In sfirşit ursul a fost omorît de tigru, lupul de leopard şi mai mulţi slujbaşi ad fost grav răniţi.
Cam aceasta era In substanţă istoria povestită cu detalii mal mult sad mai puţin patetice de toate ziarele.
In realitate povestea pretinsei lupte nu era alt ceva de cât o reclamă dibace. Toate amănuntele publicate erau imaginare.
A doua zi presa a făcut cunoscut lumii minunatele isprăvi ale lupului, ursului şi leopardului din menageria din Grand-Street.
ŞTIRI COMERCIALE
Pe insula Reuniunel creşte o plantă cunoscută ca oranj sâlbatic.care produce un fruct, mal Intâid verzui devenind roşu cu cât se coace mal bine. S’a făcut încercări şi s’a preparat din acest fruct o bâutură, care s’a găsit în toate privinţele egală cu cafeaoa şi tot o dată cu mult mal eftinâ. Productul acesta se numeşte «Mus-saenda» şi se poate prepara sau singur saQ amestecat cu cafea pură. Sâ anunţă că planta aceasta a început sâ se cultiveze cu multă siguranţă. Cu toate acestea este mal probabil, că cicoarea va suferi mal mult decât cafeaoa, prin introducerea a-cestul product.
—	Până acuma dupâ ce să făcea recolta florilor de pe cotoarele de hemeid, acele cotoare să ardeau. De curând un industriaş, dupe câte-va experienţe bine reuşite, a extras din cotoarele hemeiuluî o materie textila analoagâ cu a cânepei, care ţă-sutădâo materie bună şi frumoasă de culoare gălbie, care să poate tare lesne albi.
—	Temperatura continuă a fi rece din causa prea multor ploi ce ad căzut şi care ad vătămat prin unele părţi viile şi arborii fructiferi.
Cultura câmpului continuă a se face cu mici întreruperi pe ici pe colo din causa timpului urât.
FOIŢA ZIARULUI *EPOCA*
(35)
HECTOR IIALOT
DREPTATE!
Partea II.
IX
(Urmare)
—	Vrei să intru cel întâi? întrebă Va-lerian încet.
—	De ce tu întâi, dacă ideia ed am «Ut’o ?
—	Credeam...
—	Nu, nici unul mal întâi; amândoi la odată.
Eiintrară, ţinându se de mână. Mama lor care, auzind pasul lor le eşise Înainte, se opri uimită şi dădu un ţipăt.
îşi luaseră pălăria după cap şi ea văzuse că şi l’ad ras.
—	Unde vă e părul 1 strigă ea.
El se cam codiră puţin, şi se uitară unul la altul spre a vedea cine va lua cuvîntul. II luă Calixt, tot d’a-uua aşa de sfios, zicea frate săd...
—	Fiind că nu poţi să ne mal piepteni...
—	Am crezut, urmă Valerian...
—	...Că e de prisos să ’1 mal păstrăm, adause Calixt.
—	D. Săniei voia să ni’l taie, zise Valerian ; acum va fi mulţumit.
X
După ce chibzuise ca tot tribul Ran-«onilor ad lucreze fără ştire pentru dOn-
sul, Florentin n’avea de cât să aştepte mersul întâmplărilor.
Ştia bine că lucrul impus copiilor de Săniei nu putea să ’j omoare, dar era folositor pentru dânsul ca să se întemeieze această legendă în partea locului.
Ransonil se însărcinau cu aceasta; ei vor face lui Săniei reputaţia unul calăd a! copiilor femeiei Iul, şi când Intr’o zi va avea nevoe de o mărturie contra lui o va găsi gata.
Când va veni acea zi ?
Asta n’o putea prevede; dar era sigur că va veni odată, căci avea încredinţarea că Săniei se însurase cu bogata văduvă numai ca s’o moştenească, după ce ea Însuşi va fi moştenit pe fii săi.
In adevăr ce era mal uşor pentru un doctor de cât să facă să moară de o moarte naturală, copii aceia pe care ’i îngrijea, şi pe care mama tor orbită i le da pe mână ?
De sigur lucrul manuat ce le prescri-sese fusese într’adins născocit pentru aceasta : 11 ordonase înainte de căsătorie, ceea-ce era o măsură înţeleaptă, dar pentru ca să ’şî producă efectul pe urmă.
De ar fi avut vr’o îndoială In această privinţă cele ce aflase despre măritişul d nel Ranson i-ar fi nitnicit’o.
Seara, la Goli ier după ce sfîrşise de a striga contra canadei aceleia de doctor, | bătrlnut Sophronyme lua la refec pe canalia de notar, cei doi părtaşi, cum le zicea; şi prin aceasta Florentin se încredinţase că Săniei se însurase numai din interes ; dar un om ca dânsul nu face lucrurile pe jumătate : bâeţil ’1 lipseaţi de jumătatea unei averi la care avea drept, trebuia să ’l-o dea îndărăt.
De sigur planul era bine Întocmit şi putea să se săvlrşească fără primejdie şi fără împedecare.
Dar pentru aceasta, trebuia ca nimeni să nu vadăjocul aceluiacare ’l concepuse
cu atâta dibăcie, ca nimeni să nu ’l supravegheze; şi el va fi acel martor interesat pe care Săniei ’l uitase şi trebuia să ’l uite în socotelile sale.
Acolo unde cel nepăsători nu vedead nimic, el care ştia, va vedea lămurit; ei vor fi faţă cu un om a cărui situaţiune, pe care onorurile, stima publică, respectul ’i ocrotesc; el nu va avea înaintea ochilor săi de cât un asasin pe care faptele din trecut ’l apasă cu toată greutatea lor.
Dar ca să poată fi acel martor trebuia să rămâe ca grădinar la castel, şi aici era o greutate care ’1 neliniştea.
Gând se presintase ca lucrător de pământ, 11 primiseră fără vorbă ; luau pe ori-cine, pe ori ce trecător care voia să lucreze şi părea că are muşchi. Ca să ajungă insă ajutor de grădinar lucrurile nu mal mersese aşa de uşor, şi numai prin muncă stăruitoare isbutise să Îşi capete locul şi să şi-l păstreze. Dar până atunci avuse a face numai cu grădinarul care '1 luase pentru calităţile lui de bun muncitor; ce se va întâmpla tn ziua când se va afla faţă in faţă cu Săniei.
Oare nu ’l va recunoaşte ?
Pentru a înlătura această primejdie se făcuse că e normand când intrase la castel : fratele tovarăşului aăQ de evadare care se numea Antoine Prentout lucra prin Imprejurimele Parisului; el se va da de acel Antoine Prentout.
Se hotărtse la aceasta flind-că ’şî a-mintea mal multe cuvinte din dialectul normand şi ştia accentul lucuitorilor Normandiel, dar oare era de ajuns? Câte-va cuvinte nu constituesc un dialect, şi el se întreba ce ar face dacă s’ar afla faţă cu un adevărat normand? Din fericire d-na Ranson era meridională, Săniei din Auvernia; nici unul nici altul nu l’ar putea bănui.
Gând Săniei se întoarse din Englitera, Florentin ’şl zise că dintr’un moment
într’altul putea fi recunoscut de dânsul, şi de aceia se păzi.
Cum ’l vedea că vine In grădină, nu fugea, dar căuta sâ pară absorbit de lucrul său, sad Întorcea capul cât mal natural era cu putinţa, aşa ca să nu i se vadă faţa, şi mai cu seamă ca ochii lui Săniei să nu întâlnească pe a: lui.
Gâte-va zile ’l merse bine ; dar într’o dimineaţă pe când d-na Săniei se pl imba prin grădină cu bărbatul el, înainte de plecarea acestuia la Paris, se opriră dinaintea unor plante cărora el le punea proptele, cu capul plecat, cu toată Îngrijirea.
—	Cum se chiamă plantele astea ? întrebă d-na Ranson.
Trebuia să răspundă şi să ridice capul, ceea-ce făcu fără ca glasul să ’i tremure şi fără să se încurce, de şi emo-ţiunea lui era mare.
Cu toate că vorbea femei uitându-se la dânsa, simţi că bărbatul, care mai întâi nu ’l băgase !n seama, 11 privea aţintit; era momentul hotârltor; întoarse ochii spre dânsul, apoi ’l plecă spre a ’şl urma lucrul.
Dar S miel ’l opri cu o mişcare din mână.
—	Cum te numeşti ? întrebă el.
Aici trebuia să se folosească de accentul său normand; cu toate acestea era bine să nu ’i exagereze ; ceea-ce şi făcu.
—	Prentout Antoine, d-le.
—	De unde eşti ? zise Săniei, pe care accentul săd ’l mişcase de sigur.
—	De la Sahurs.
—	Unde e locul ăsta ?
—	Pe lingă Rouen.
Pe când ’l întreba Săniei, se uita la el cu o privire pătrunzătoare, şi el trebuia să ’şl păstreze aerul liniştit şi nerod ce îşi dăduse.
Noroc că însuşi Săniei era tulburat în cât nu vedea destul de limpede şi nu ju-
deca cu destulă putere : după rătăcirea ochilor lui al fi zis că vede un spectru.
Ii era dar teamă mizerabilului, şi cu toate că situaţia era grozavă pentru dânsul, de vreme ce putea să fie trimis din nod la galerii, Florentin simţi o bucurie adânca. Să fi venit numai pentru atâta ia castel şi încă nu venise în zadar, de oare-ce arunca pe Săniei cu nouă ani In urma, in mijlocul groazei şi neli-niştei sale de omorltor.
Întrebarea ce ’i făcu în urmă arătă şi mal bine că ’şi pierduse cumpătul.
—	Gât timp e de când al avut vărsatul ?
Fără îndoială voia să îndreptăţească interogatoriul săd şi să pară că ’1 face numai din interes medical.
—	Patru ani, zise Florentin.
—	Şi al fost îngrijit ?
—	La noî.
—	De cât timp eşti aici ?
El răspunse lămurit, că maî Întâi ’l luaseră ca muncitor de pământ şi apoi ca ajutor de grădinar,
Ge era să urmeze din această întâlnire ?
Aceasta se întrebă Florentin toată
ziua.
Il recunoscuse Săniei aşatn cât să fie el însuşi încredinţat de aceasla, ori fusese numai mirat de o asemănare care lăsa
loc tndoelel ?
Nu avu mult timp de aşteptat; seara, grădinarul ’l spuse că d-na Săniei voia să ştie de unde şi cine este şi că ’l cerea să ’şl arate hârtiele.
Florentin prevăzuse această cerere.
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
EPOCA — 28 APRILIE
3
KC.
Ffraganfrr^'TrX^ai ja^acaaarnrm
In porturi, grâurile de calitate superi’ oară lipsesc. Comparativ însă cu calităţile esistente, presurile se menţin bine. Grâu G1 li bre s'a dat cu 13 franci hectolitru; 58 librefr. 10; 57 1/2 libre fr.9.70; 55 libre fr. 8.65.
Secara de 53 3/4 libre a cotat fr. 6.15 ; 52 1/2 libre fr. 5.77 1/2.
Porumbu roşu 60 1/2 libre fr. 7.80. 581/2 libre fr. 6.90.
Or*. 49 1/2 libre fr. 5.75, 46 1/4 libre fr. 5.20
Ovăz fr. 8-20 suta de chilograme.
D E P E S I
Ungaria
Budapesta, 8 Maiu. — (Camera). In discuţiunea pe articole a bugetului, d. Iranyi, deputat din oposiţie, propune la capitolul preşidenţiel consiliului să se reducă 8000 fl. din apuntamentele pri-mulul-ministru. Această suma e menită sS acopere cheltuelile de represin-taţie, dar d. Tisza nu primeşte pe nimeni. In calitatea de preşedinte al consiliului, d. Tisza se bucură de un salariu de 32000 florini, pe când primul-mi-nistru austriac n’are de cât 20000.
Corniţele Apponyi, şef al partidei opo-siţiel moderate, se asociază la propunerea d-lul Iranyi şi respinge budgetul presidenţiei consiliului.
D. Tisza nu ’şi înfăţişează cesliunea ca afacerea sa personală; ci numai ca o afacere care priveşte pe preşedintele consiliului, or care ar fi el. De altmintrelea, d. Tisza nu insistaşi lasă Camerei deplina libertate de a vota cum ’I va plăcea.
Capitolul a fost adoptat fără modi-flcaţie.
Turoia
Constantinopol, 8 Maiu. — Sultanul a interzis funcţionarilor otomani de a frecuenta vr’o ambasadă fără a fi autori saţî.
Constantinopol, 7 Maiu. — Incidentul de la Hodeida continuă a fi obiectul unor întrevorbiri acre dulci Între Roma şi Coustantinopol; dar aplanarea Iul e considerată ca sigură, prin mijlocul exprimare! câtor-va regrete de către d. Crispi cari vor linişti dreapta susceptibilitate a Porţii.
Cercurile diplomatice socotesc că d. Crispi va esita cu atât mal puţin a lucra ast-fel, cu cât el atinse ţinta sa, care consta tn a crea prin acest act de violenţă un argument pentru a susţine politica sa africană In discuţiunea apropiată a interpelărilor de la cameră.
Constantinopol, 7 Maid. — Poarta a autorisat pe Essad Paşa să vie la Constantinopol în congediQ, pentru a nu asista la inaugurarea expoziţiei, dar ca corectiv şi probabil spre a nu compromite succesul expoziţiei, Poarta a oprit depeşile carlanunţau atentatul In contra d-lul Carnot.
Austria
Viena, 8 Maid.—O întrunire de ingineri la care asistau represintanţil guvernelor austriac şi bavarez, a recunoscut că Dunărea e navigabilă până la Ulm. Ea a recomandat în consecinţă ca să se facă studiile necesare pentru a pregăti crearea unul canal care ar uni Dunărea cu Rhinul, ea a recomandat de asemenea să se înlesnească întrebuinţarea Dunărei, pentru a ajuta desvoltarea comerţului în statele balcanice.
Praga, 8 Maid. — Vizitii de tram-waiurl au început să se pue In grevă, autorităţile au luat măsuri pentru a evita or-ce desordine.
Agram, 8 Maid.—Ziarul «Obzor» al partidului naţional independent, vorbind de ştirile care circulă în privinţa unor diverginţe de vederi Intre regenţii şi miniştrii Serbiei, publică un articol In care recomandă foarte mult u-nirea partidelor. El zice că victoria pe care patrioţii şerbi au repurtat-o, şi care le-a permis să se scape de influenţa străină In urma plecării regelui Milan, nu e Încă definitivă, străinul n'aşteaptă de cât o ocasiune pentru a recuceri terenul perdut. Dacă serbii voesc să răspunză marii lor misiuni printre slavii din Sud, el trebue să rămână uniţi, pentru a putea resista primejdiilor din afară de care sunt Încă ameninţaţi.
SPORT
ALERGĂRILE DE PRIMA-VARA
Anul acesta Societatea de încurajare pentru îmbunătăţirea rasei cailor din ţară ne oferă opt-spre-zece premii pentru alergările de primă-vară, Împărţite Intrel Duminici consecutive, 30 Aprilie, 7 Maid şi 14 Maid.
Astă-zl dăm publicului programul zilei d’întâiu :
Ziua I
Duminică 30 Aprilie
Premiul [Bancnsa pentru armă sari, epe şi juganl de la 3 ani In sus, de or-ce proveninţft şi din or-ce tară — Învingătorul de vânzare pentru 3000 lei.
Greutate 3 a. 58 k., 4 a. 64 k., 5 a. şi mal sus 65 k.
Calul pus da vânzare pentru 2000 lei va primi 21/2 k. descărcare; pentru 1000 lei, 5 k.
învingătorul va fl pus în vânzare în quartul de oră care urmează alergarea; prisosul peste preţul de vânzare va aparţine pe jumătate calului sosit al doilea, pe jumătate fondului de curse.
înscrierea 75 lei până la 22 Aprilie.
Distanţa 1600 metri.
Premiul I.—2000 lei.
Premiul Societate! de încurajare, Derby Român, pentru armăsari şi epe de 3 şi 4 ani numai născuţi şi crescuţi In România sad importaţi în anul naşterel, înscrişi în [Stud Book. Greutatea 3 a. 55 k., 4 a. 06 k. înscrierea 150 lei până la 15 Aprilie; cu îndoită intrare până la 27 Aprilie. Distanţa 2200 metri.
Premiul I. — 4000 lei Premiul II. — 500 lei
Premiul Queen-Mary, pentru armăsari şi epe de pur sânge de ia 3 ani în sus, din toate ţările.
Greutatea 3 a. 55 k., 4 a. 66 k. 5 a. 60 k., 6Ja. şimal sus 70 1/2 k.
înscrierea 100 lei până la 15 Aprilie ; cu înduoită intrare până Ia27 Aprilie. Distanţa 2500 metri.
Premiul 1.-2000 lei. Premiul 11. — 250 lei.
Premiul Damelor, Gentlemen-ri-ders şi ofiţeri, pentru armăsari, epe şi juganl, de or-ce vârstă şi or-ce provenienţă, servind obicinuit de cal de preumblare sad de serviciu militar.
Caii de pur sânge nu sunt admişi de cât dacă sunt puşi de vînzare pentru 1000 lei; dacă sunt puşi pentru o sumă superioară el iad câte 6 kilograme su-pragreutate de fle-care 500 lei mal mult, până la concurenţă de 2500 lei.
Greutate comuna 70 k. Caii de pur sânge 5 k. supragreutate.
Câştigătorul unei alergări publice ia 3 1/2 k. supragreutate ; a două sad mal multe 5 k. Gentlemenii cari n’ad câştigat o alergare publică primesc 3 k. descărcare.
înscrierea 50 lei până la 22 Aprilie.
Distanţa 1200 metri.
Premiul I. — Un object de aria si jumătate intrările. Premiul II.— Jumătate intrările.
Premiul Fulger, alergare de garduri, pentru cai de ori-ce versta şi orl-ce proveninţâ aparţinând ofiţerilor armatei române în activitata de serviciu, întrebuinţaţi ia front şi încălecaţi de ofiţeri inferiorWn activitate de serviciu. (V. De-cisia ministerului de rezbel No. 233 din 1 Odombre 1888).
Ţinuta militară ; eşarpe distinctive.
Greutate comuna 73 k.—Caii de pur sânge vor lua2 1/2 k. supragreutate.
înscrierea 25 lei până la 27 Aprilie.
Distanţa 2500 metri, cu 4 garduri.
Premiul I—1200)
Premiul II.— 500 [oferiţi de M. S.R. PremiulIII_____ 300)
Premiul Colentina,Sfeep/e Chase, pentru armăsari, epe şi juganl de la4 ani în sus, de or-ce proveninţă şi din or-ce ţară.
învingătorul de vânzare pentru 4000 lei.
Greutate 4 a. 66 k., 5 a. 70 k., 6 a. şi mai sus 71 1/2 k.
Calul pus de vânzare pentru 3000 lei primeşte 2 k. descărcare; pentru 2000 lei, 4 k., pentru 1000 lei 6 k.
Calul care va fi alergat în România, în Steeple-Chase, fără a câştiga, va primi o descărcare specială de 3 k.
Câştigătorul va fi pus în vînzare în quartul de oră ce urmează alergarea ; prisosul peste preţul de vânzare va a-parţine pe jumătate calului sosit al doilea, pe jumătate fondului curselor.
înscrierea 50 lei până la 22 Aprilie.
Distanţa 3000 metri.
Premiul I —2000 lei.
Iată şi câte-va din angajările făcute până în momentul de faţă.
Premiul Baneasa :
1.	Rubi, jugan In vârstă, murg.
2.	Loteria, eapă murgă, de 4 ani, a d-lor A. şi M. Marghiloman.
Premiul Socielatei de Incura-giare. (Derby Român.)
1.	Ocean, armăsar murg, de 3 ani, al d-lnr Pleva şi Malla.
2.	Cid Campeador, armăsar roib, de 3 ani, al d-lui N. Filipescu.
Premiul Queen-Slary :
1. Vollant, armăsar murg, de 3 ani, al d-lul Mârescu.
2	La Gondola, eapă murgă, de 5 ani, a Herghelii Pâşcanî.
3.	Pandur, armăsar roib, de 3 ani, al d-lui N. Filipescu.
4.	Sa Grâce, eapă murgă, de 4 ani, a d-lor A. şi M. Marghiloman.
4.	Cavaleadour, armăsar murg, de 4 ani, al d lor A. şi M. Marghiloman.
Premiul Damelor :
1.	Rubi, al d Iul Mârescu.
2.	Carillon, jugan murg, d8 4 ani, al d-lul maior N. Baldovicl.
The. Whip.
PROCESUL FOSTULUI COL. POLIZU
Şedinţa se deschide la orele 1 1/2.
Consiliul de revisie este compus precum urmează:
D.general Victor Creţeanu preşedinte.
Dd. coloneii, Teii, Argintoianu şi maiorul Roteanu membrii.
Fotoliul comisarului regal e ocupat de d. locot.-colonel Bădulescu.
Dd. Petre Gradişteanu, decanul baroului bucureştean, figurează ca apărător al d-lui colonel Polizu.
D. greflier dă citire ordinului constituire! consiliului de revisie pentru a judeca recursul fostului colonel Polizu şi al căpitanului Tulea.
Consiliul depune jurământul cuvenit.
Apoi să dă citire unei dări de seama a delictelor ce ah atras condamnarea fostului colonel Polizu şi căpitan Tulea.
Se mal dă citire sentinţei consiliului de resboiu din Craiova, şi recursului in contra acestei sentinţe.
D. Petre Grădişteanu are cuvântul.
D-v. domnilor judecători, zice d-sa, n’aveţl astâ-zl să judecaţi nici pe co’o- I nelul Polizu nici pe căpitanul Tulea. A- | veţi săjudecaţi hotărârea consiliului de resboiQ din Craiova, de acea nu voi pierde un timp care vă e preţios, pentru a desvolta faptele, ci mă void mărgini în discuţiunea juridică a sentinţei. Consiliul de resbel din Craiova a nesocotit legea declinându’şl competinţa.
Pe ce s’a bazat consiliul ?
Pe un decret care a retras calitatea de militar d-lor Polizu şi Tulea,sub cuvânt că pe cât timp decretul nu e revocat gradul nu esistâ şi consiliul nu ’I poate judeca flind-c» sunt civili.
Dar aceasta este o enormitate în drept, este o călcare a lege! din partea consiliului, e necunoştinţa unul principiu juridic elementar.
Or-ce hotărîre a Curţii de Casaţi sad mai bine or-ce casare de sentinţă, din partea ei, antrenează şi anularea efectelor acestei sentinţe.
Ce trebuia dar să facă consiliul de resbel ? Era dator să recunoască imposibilitatea pentru acusaţi Polizu şi Tulea de a suferi consecinţele sentinţei care i-a condamnat, odată ce dânsa a fost anulată. A urmat ast-fel consiliul de răsboiu ? Nu. El a zis că nu poate să judece pe dd. Polizu şi Tulea fiind că el nu mal sunt militari.
Vedeţi dar ce enormitate a comis consiliul de răsboiu.
Voiţi să ştiţi acum ce resultat poate să aibe această sentinţă ?
Un ofiţer dupe comiterea unor traficuri ’şi dă demisia din armată pentru a nu fi judecat de tribunalele militare, ci de tribunale civile care sunt mal dulci, mal puţin severe de cât aceie militare.
E oare bine, e logic aceasta ?
D. colonel Polizu trebue să fie judecat de un consiliu de răsboiu, de oare ce vă repet încă odată Curtea de Casaţie a anulat sentinţa care l’a condamnat şi prin urmare a anulat şi consecinţele acestei sentinţe.
Pentru a susţine această teză, d-nu Grădişteanu citeşte o hotărâre a înaltei Curţi de Casaţie dia Franţa într’un caz analog ca acel al d-lul Polizu.
Mal aduce ca probă hotărârea înaltei Curţi de Casaţie din Bucureşti In afacerea Stănciulescu.
La orele 21/2 d. Grădişteanu sfârşeşte pledoaria sa.
Dupe răspunsul comisarului regal care combate cele susţinute de d. Grădişteanu, consiliul intră la ora 3 1/2 In camera de deliberare.
*
* ¥
Dupe o deliberare de o ora si jumătate, consiliul de revisie in majoritate de 4 voturi contra 1 respinge recursul d-lor Polizu si Tulea.
P.
li
D. P. Carp pregătise un proiect de lege privitor la situaţia şi la înaintarea atăşaţilor noştri de le-gaţiune.
D. Al. Lahovari a reluat acest proiect de lege şi îl va presinta Corpurilor legiuitoare chiar în sesiunea de primăvară.
X
D. Gr. Peucescu lucrează la elaborarea unul regulament pentru punerea tn aplicare a legii vânzării bunurilor Statului.
K
D. Th. Ghika a fost numit ataşat la legaţiunea noastră din Paris, tn ocul d-lul G. Creţeanu, care este numit secretar la legaţiunea noastră din Constantinopol.
X
Clubul regal s’a mutat erl în noul său local din casa Otetele-şeanu.
K
D. Blaramberg a făcut erl ur mătoarele schimbări în personalul administraţiei spitalelor civile.
A destituit pe sub-economul spi talului Colţea, pe economul şi sub-economul spitalului de copil, şi a permutat pe economul de la Pan-telimon din causă că e rudă cu medicul primar al acestei insti-tutiunl.
*
Ministerul de interne a aprobat azi taxele cerute de consiliul comunal din Ploeştl.
Prin această aprobare conflictul între consiliul comunal din Ploeştl şi ministerul de interne a luat sfârşit.
*
“L’Ind6pendance roumaine» răspândit ştirea că d. P. Sevescu procurorul înaltei Curţi de corupturi, ar avea do gând să’şl dea demisia.
Putem afirma ou certitudine că gândul acesta e pur şi simplu nu
mal tn gândul celor, — sau mal bine zis celui — ce a împrăştiat informaţia, spre a’i înlesni realisarea.
D. Sevescu e un vechiu funcţionar care ocupă de/vreo 18 ani fotoliul de procuror la înalta Curte do compturî cu destulă demnitate şi pricepere, pentru ca o ioforma- ' ie ţendenţioasă să nu l lrotărească ) câtuşi de puţin a ’şl presinta de- j misia.
Din contra.
X
Comisiunea de arhitecţi instituită de d. ministru al cultelor ientru a examina planurile scoa-elor care se vor face în acest an sl-a depus azi raportul.
X
Consiliul judeţian de Ilfov va 1 convocat la 1 Iunie tn sesiunea extraordinară.
X
Convocarea sfîntulul Sinod s’a ixat de ministrul cultelor pentru ziua de Luni 1 Maiii.
X
Sâmbătă se va judeca de consiliul de răsboiu din capitală procesul maiorului Fănuţă care fusese amânat pentru că nu s’au presintat mal mulţi martori importanţi.
X
In seara de 3 Maiti se va da n sala restaurantului Raşca un banchet în onoarea zilei revolu-ţiuneî de la 3 Maiu 1848 din Transilvania.
înscrierile se fac la d. preşedinte al societăţeî „Carpaţi“ care dă acest banchet.
ULTIMA. ORA
Austro-Ungaria
Viena, 9 Maiu. — Noua Presa Liberă speră că moartea comitelui Tolstol va modifica întru cât-va politica Rusiei, pentru că Ţarul tot mal rămâne înconjurat de colaboratori ca d. Pobiedo-noszev cari vor susţine sistemul autocratic în năuntru şi vor continua a lua o atitudine ameninţătoare faţa de Statele de la Vest.
Viena, 9 Maiu.—Câte-va ziare relevă ca o coincidenţă remarcabilă că manevrele Germane vor avea loc In Silesia In acelaşi timp ca manevrele ruseşti în Polonia, unde vor fi concentrate 100 batalioane de infanterie şi o masă e-normă de cavalerie şi artilerie.
Budapesta, 9 Maiu.—Ziarele vorbesc de agitaţia uneltită de presa rusească, care se plânge de asuprirea de care suferă Slovacii dinUngaria şi se aplică a produce în Rusia un curent de simpatie în privinţa rasei apăsate. Aceste ziare stabilesc o relaţiune între aţâţările ce se seamănă în timpul de faţă printre Slavii de la Nord şi acelea prin mijlocul cărora ce lucrează printre Slavii de la Sud. Dar să nu se uite la Moscova că Slovacii, afară de câţi va agitatori de profesie, nu doresc a fi liberaţi şi că ’n sfârşit la vestul graniţei ruseşti nu sunt «oameni bolnavi» ci sănătoasa şi puternica Ungaria.
Germania
Berlin, 9 Maiă.—Ziarele oficioase zic că guvernul va face, în privinţa afacerii Wohgemuth represalii în contra mal multor canioane elveţiene.
Essen, 9 Maiă. — Patronii aă decis sâ nu cedeze cererilor greviştilor, înainte de reluarea lucrului. Această deci-siune a produs un efect deplorabil. Numărul greviştilor s’a urcat îndată la
39,000.	Lipsa de cărbuni loveşte numeroase industrii. Trupele tabără în jurul stabilimentelor părăsite de grevişti.
Franoia
Paris, 9 Maiu. — Dacă, după cum e probabil, comisiunea înaltei Curţi dă hotărîrea de punere în acusare peste vr’o 15 zile, înalta Curte de justiţie se va întruni la Versailles Intre 10 şi 15 Iunie.
Paris, 9 Maiă. — D. Laguerre a re-fusat să fie apărătorul lui Perrin care a tras asupra d-lul Carnot.
Paris, 9 Maiă. — Numărul intrărilor ţa exposiţie îu timpul zilei de Marţi a fost de 71,000.
Englitera
Londra, 9 Maiă. — Standard crede a şti că rusofilii din Bulgaria se separă de d. Zankoff pentru a se apropia de principele Ferdinand.
Suedia
Stockholm, 7 Maiă.— (Cale indirectă) Nemulţumirea creşte din zi în zi de când guvernul a depus pe biroul Reichstagului un proiect de lege în contrn socialismului, care nu e de cât reproducerea proiectului german.
Opiniunea publică e desgustată de această imitaţie a tot ce se face în Germania. Deja legea asupra rechisiţiilor a căzut. Aclualminte legea asupra socialiştilor ţinteşte atât oposiţia tibera-lă-constituţionala cât şi socialismul. Guvernul e împiedicat de presa care blamează schimbările făcute în vechiul regim liberal al Suediei. Oposiţia numeşte într'un mod ironic acest proeict: «o lege-botniţă» şi aminteşte resulta-
tele vrednice de milă obţinute în Germania.
Prima Cameră a început discuţiunea proiectului.
Ministrul justiţiei interpelat într’un mod violent, zice că legea e trebuincioasă pentru a combate ideile subversive.
Deputaţii întrebând dacă dinadins s’a ales data centenarului revoluţiei de la 1789 pentru această discuţiune, ministrul justiţiei replică că tocmai această lege e indispensabilă pentru a evita ca Suedia să celebreze la rândul el o a-semenea revoluţie.
Cuvintele miniştrilor provoacă un sgomot înspăimântător.
Deputatul Hedlund, liberal, organi-satorul serbărilor centenarului la Stockholm, respunde ministrului. El zice că revoluţia a creat libertatea şi egalitatea civilă, şi că aceste cuceriri giori-oase sunt patrimoniul tutulor popoarelor. Legea proiectată tinde sâ ne dea înapoi. Nu va fi un leac, ci din potrivă consfinţirea, prin persecuţie, a unul partid ce nu există luci.
Ministrul replicînd că socialismul este o epidemie universală, leaderul partidului liberal declară în apluasele adunării : Da , domnilor, există într’adevăr o epidemie a cărei contagiune se lăţeşte In Europa întreagă, şi ale cărei simp-tome le simţim deja ; e infi traţia progresivă a germanismului,această boală care n’atinge clasele lucrătoare ci clasele cârmuitoare, noi voim s'o combatem, iar Ricksdagul ne va ajuta la a-ceasta începând prin a respinge proiectul care ni s’a presintat.»
Erl, centenarul revoluţiei a fost celebrat la Stockholm şi la Christiania în universităţile celor două regate.
Domnul Gheorghe Balş, d-nulşid-na Mihail Balş, d-nul Paul Balş, d-nul şi d-na Vasile Vlădoiano, Baronul şi Baroneasa Godin, d-nul Constantin Balş, d-şoara Ecatherina Balş, d-na Ecathe-rina Vacaresco, ah durerea a vă face cunoscut perderea ce au făcut în persoana d-nel
RUXANDRA BALS
născută Cantacuzin-Paşcano
Iubita lor mumă, soacră şi soră, decedată la 24 Aprilie 1889 în etate de 63 de ani.
înmormântarea se va face la Iveşti, proprietatea familiei.
Rugaţi-vă pentru ea.
DIRECŢIUNEA GENERALA
REGIEI MONOPOLURILOR STATULUI
PUBLICAŢIE
Pentru darea în întreprindere a distribuire! şi vânzărel fabricatelor de tutun, timbre, chibrituri şi cărţi de joc In plăşile judeţelor Dorohoid, Bacăd, Roman, Neamţu, Buzăd, Ialomiţa, Vlaşca şi Dâmboviţa, pe un period de trei ani, începâod de la 1 Iulie 1889 şi sfârşind la 30 Iunie 1892. se va ţine licitaţiune publică în ziua de 15 Iunie l 889.
Licitaţiunee se va ţine prin oferte sigilate, care se vor primi în menţionata zi, până la orele 11 a. m. atât la direcţiunea generală în Bucureşti, Calea Victoriei 109, cât şi la depositele Regiei din judeţele respective.
Condiţiunile licitaţiunel sunt înserate în «Monitorul oficial» No. 10 din 14 A-prilie 1889, iar condiţiunile generale ale Intreprinderel, sunt publicate în «Monitorul oficial» cu No. 258 din 23 Februarie anul curent şi pot fi procurate amatorilor atât de la Direcţiunea generală, cât şi de la depositele Regiei din oraşele de reşedinţă ale fie-cărul judeţ.
Direcţiunea generala.
No. 6047 1889 Aprilie 14.
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BAUBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare.după experienţa de 18 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu IMo. ii, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d 'aşteptare pentru fiecare.
107 k
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 27 APRILIE
«ATM! IUI. AitK\DASI SI PROPRIETARI BE MOŞII
CEREŢI
GA sexIOIIN IMTTS BUCUREŞTI
NUOILE
CATALOAGE ILUSTRATE
PENTRU
M A SINE AGRICOLE
STABILIMENTUL „J0CKEY’
«O, STRADA CLOPOTARU, «O
Sub-semnatul reînoeste comunicarea ca, operatiele stabilimentului seu pentru: Primiri de cat spre întreţinere (2 lei pe zi) şi Desfaceri vânzări în comision, (le cat tră-suri, hamurt, ctc. au dat cele mai satisfaci ff\ catoare resultate celor ce s’au servit del interventiunea stabilimentului seu.
In ori ce moment se gaseste de vânzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc.
In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive.
Bucureşti, Martie 1889.	LANGOSY
io & m
CONSTRUCTOR DE MORI
81UR0U TEH NIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MORI, FABliiGl DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate hydraulice, Depuşii de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
1064
M
COMPANIA GENERALA A CONDUCTELOR DE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 47—BIUROUL IN BUCUREŞTI, STR- BREZOIANU—No. 47.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE PA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
LUCRĂRI IN FER CU CIOCANU, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTORI HYDRAULICI, GÂZI, ROBINETE, SFREDELE DE FÂNTÂNI.
--GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, X TJ 13 TJ JR I cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
977
Se găsesc la
M A X FISCHER GALATZI STRADA MARE, 29
fiind asortat în tot-d'a-una cu 20 până la 30 Instrumente. Plata şi în câs-tiurl. închiriere de Pianine în toata iară. Presuri curente ilustrate franco după cerere.
HM DEPOU DE MffîE AGRICOLE
CASA DE SCHIMB
612
F E R M 0
Strada Lipscani, Xo. 23
tempera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Oixrs-ul Bucureşti 27 Aprilie 1889
fc 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
0/0 Oblig, de st. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
5	0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scrie. func. urbane
6	o/0 Scris func. urbane 5 Ojo Scris. func. urbane 5 0/0 Urbano l&3i
5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob. împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Rominia»
» Naţionala • Constructiunl Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermi
Cump.' Vend. 96 1/4 96 3/4 96 1/4 96 3 4 101 1/2 i02
103 1/2 97 IC 4
t02
94 1 2 62
88 1,4 242 65 940 270 160 140 25 212
104 1/4
97 1/2 11041.4
1021/2
95
82:2 88 3 4 246
i 60
950
2»G
270
150
35
214
STABILIMENTE BALNEARE
BĂILE ELSTER
IN SAXONIA
Sesonnl 15 Mai—30 Septembre
Isvoare de sare alcalina. Bâî minerale, cu şi fârâ aburi. A se adresa la direcţiune.
CASA DE SCHIMB
805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România)
Cumperi si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Bucureşti
Cursul pe ziua de 27 Aprilie 1888

Cump. Vinde
4	% Renta amortisabila l Rema amortisaDila i „ româna pernelaa l Obligaţiuni destat [Conv.ror.
1	„	Municipale
fr.	Casei pens. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
5	%	,,
7 %	„	„ urbane
6	%	"	",	" laşi
Acţiuni Banca Naţionala
3 % Rosuri Şerpeşti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Rosuri crucea roşie italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Rosuri Basilica bombau „ Otomane cu prime Im. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit In aur
83 K	84 3/
95 1/4	96 1
96*	97
101X	102
88 1/4	88 3.
24c	250
104 V	104 3/
96 3/4	î7 5i
iotX	104 3
	102'/,
94ţf	94 3/
82	62 li
040	950
75	80
14	10
J5	40
43	■»G
27	31
19	22
60	70
20	40
	tox
212	0214
123	12b
100	100*
69H	100
Î67	270
ne I N P U I DI h T De la sf Gheorghe U L IIIL li I MI A I a. c. etagiul de sus poarta No. 54 str. Scaune, (unde locueşte d. N. Filipescu) conţinând mal multe camere, pod (grenier) spaţios, apă şi gaz ae-riform pretutindeni, grajd, şopron etc.
A se adresa la d. G. P. Ghica str. Dreapta No. 9 a.
RE LOTERI
BANI


1500,000 MĂRCI
ca cel mai mare câştig oferă în ca-1 zul cel mai fericit loteria de bani, cea mai nouă garantată de statul Hamburg
însfi special:
1	prom da mii	300000
1	câştig da mii	200000
1	cas tip da mii	100000
1	câştig dc mii	75000
1	câştig de mii	70000
1	câştig da mii	05000
2	câştig de mii	00000
1	câştig de mii	55000
1	câştig de mii	50000
1	câştig de mii	40000
1	câştig de mii	30000
8	câştig de mii	15000
26	câştig de mii	10000
56	câştig de mii	5000
106	câştig de mii	3000
203	câştig de mii	2000
4	câştig do mii	1500
608	câştig de mii	1000
1018	câştig de mii	500
30970	caslig de mii	148
Ş GARANTATA LEGAL DE ÎNALTUL GUVERN DIN HAMBURG*
Loteria de bani cea mai nouă. aprobata de inaitul guvern din Hamburg şi garantata cu toată averea Statului conţine luO.OOi lozuri din cari 50,206 câştigă sigur. Capitalul total ce se va trage este de
9,537,055 NIARCI
Un avantaj îusemnat al acestei loterii de bani este In aranjamontui favorabil, că toate 50,200 do câştiguri, însemnate în tabela de alături, ajung a li resolvate deja în puţine luni şi anume în şapte classe succesive.
Câştigul principal al primei clase este de 50.0o0 Mr., se urcâ în clasa a doua la 55,000 a treia 6o,00.>, a patra 65,009, a cinoea 70,000, a şeasa 75.000 şi a şoapta eventual la 500,000 dar special la 300,000, 200,000 Mărci, etc.
Acei cari ar bine-voi a face comanda sunt rugaţi ca se alăture la comandă sumele cuvenite în bilete de bancâlde toate ţările, saii în timbre poştale române. Se pot trimetebani şi prin mandat poştal.
La tragei'ea câştigurilor de întâia clasa costa:
1 los întreg origi. 1.7.50In moţ. d’aur 1/2 ios origiuai	» 3.75»	»	»
1/4 los original	»1.90»	»	»
Fie-care primeşte in mână lozurele originale prevăzute cu armele Statului si tot sdata planul oficial de tragere, care dă toate informa-ţiunile. Îndată după tragere (le-care participa-tor primeşte lista oliciala de câştiguri prevâzută cu armele statului. Achitarea câştigurilor se face regulat cu garanţia Stalului. De cum-va vre-unui primitor nu i-ar conveni planul de tragere, suntem gata a prirni îndărăt lozurile neagieate înainte de tragere si a restitui suma primi Ui. După dorinţă se trimite gratis planul olicial do trageri; spre a 11 văzul. Spre a se putea efectua cu îngrijire, toate comandele rugăm se ni se adreseze cât mat curând dar în tot cazul înainte de
'
17190«'V'300}200,150, 127,100,04,07,40,20 m;trcl
15 Maiu a. c. st. n.
3 Maiu a. c. st. v.
IN CARE ZI VA AVEA LOG TRAGEREA
VALENTIN & C
0IÎ1P.
| pblAUOS D’AmîEvRs :
0	ET D’INDUSTRIES -
JSCiES-MECAKIQBES.pIlsl, 50«il«.s<V>î'V'
• TOVB8 (li: tous syjt'Cmrs , .
JDESSINS et FouroiUri! pr Dâcon -ape , C |Outili^iUimi(in»..3 0iPL5»,:sa “îNHfUâ it ]:■ s JUTABIF ALBUM. 200unui lui k ;•§?,?»'<
| FRANCO CONTRE 65 CENTIMCS &
j TIERSOT. 15. ruadosOrnvutlers. PARIS '.fi?..
CABA DE BANCA
—HAMBURG—
Cu perul colosal Loreley dc IS3 c. m. Eu l'am obţinut în urma lntrebuinţărel de Î4 luni a pomadcl inventate de mine, ce este singurul mijloc in contra câde-rel pârului şi serveşte pentru activitatea creştere! lui, la întărirea rădăcinei; ea activează la bărbaţi creşterea plină şi viguroasă a barbel şi deja după o scurta întrebuinţare dă atât pâruluidin cap cât şi din barba o lucire şi plinătate naturala şi preserva pârul deîucă-runţire prepită până la adînci bătrentţe.
Preţul unui borcan»* 5 franci
CSILLAG & COMP-, BUDAPESTA
Depoul general pentru România se găseşte numai la d. LEHAT, inginer, Bucureşti. a. se adreda la Agenţia .Ravas 36, Calea Victoriei.
M.	500,000	
cel mai mare caş		
tig Jn cazul cel		
mai norocos.		
Câştiguri		Mărci
1	a	300,000
1	a	200,000
1	a	100,000
1	a	75,000
1	a	70,000
1	a	65,000
2	&	60,000
1	a	55,000
1	a	50,000
1	a	40,000
1	a	30,000
8	a	15,000
26	a	10,000
56	a	5,000
106	a	3,000
203	a	2,0000
4	a	1,500
608	a	1,000
1018	a	500
30	&	300
60	a	200
60	a	150
47925 a		148,
127,	94.	67, 40,
20 Mărci.		
500,000 MĂRCI
La suma imensă de 500,000 Mărci se urcă eventual câştigul cel mal mare din 296 lea Loterie de bani, fiind garantată de Statul Hamburg.—In total această Loterie conţine 100,000 losuri şi 50,200 câştiguri si un premiu. Şansa de câştig e dar foarte însemnată, de oare-ce pe 2 losuri cade câte un câştig. Organizarea e9act& a 50,200 câştiguri si premiu se prevede din Lista de alăturea. Toate câştigurile se trag la sorţi In 7 secţiuni sau clase. Câştigul principal din clasa întâia e de Mărci 5',000, în a doua 65,000, în a treia e 60,000, în a patra 65,000, în acincea 70,000, in aseasa 75,000 si in clasa a şoapta eventual Mărci 500,000, respectiv 300,000 Mărci, 200,000 Mărci 100,000 Mărci etc., etc.
Rugăm ca comenzele destinate a participa via tragerea clasei l-a sâ ni se adreseze până la
15 MAIU anul curent
Preţul losurilor este olicialmente hotărât costând pentru clasa fa :
Losuri întregi origiuale M. 6 — sau Lei 7.50 »	jumătăţi	»	M. 3— sau Lei 3.75
»	sferturi	»	M. 1.50 sau Lei 1.90
Bine-voiţî a ne inainta suma cuvenită prin mandat postai internaţional, in moneda, hârtie sau timbre poştale.
Dupâ efectuarea tragere!, se espediază fie-căruî participator lista oficială de câştiguri. Sumele câştigate se plătesc numai de cât. In urina cererel speciale, achităm câştiguri chiar in domiciliul câştigătorului.
Diata esaeta a câştigurilor se garantea/a de guvern.
Fie-care comandator primeşte directamente losul original fiind insoţit de planul oficial.
In cas când cine-va, dupâ primirea losurilor n’ar (1 dispus a le reţine, suntem gata a le prirni Înapoi înainte de a se începe tragerea si a restitui suma primită. Doritorilor li se espediază gratuit planurile oficiale de trageri
Rugăm ca comânzile sâ se adreseze confidenţial si directaminte către sub-semnaţii bsnqueri, însărcinaţi cu distribuirea losurilor.
1SENTH AL & COMP
CASA DE BANCA ItAMBLllG (Germania de Nord)


Bj	l i-
T. I1ADULESCU
TANTZER SI DECORATOR
STR. BISERICA AMZEI, 4.
—o—
In acest magazin se găsesc: mobile de pâr negi u, stejar, nuc masiv sculptate, precum şi or ce fel de mobile de fantasie, dupâ modeiurile cele mal noul. — Seel’ectuază or ce comandă, în timpul cel mal scurt şi cu preţurile cele mal moderate.
T. UAUULESCU.
,, NAŢIONALA “
SOCIETATE GENERAU DE ASIGUR.
. DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DLrLIN VKHSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurouriie noastre în palatul Societate! din Strada Doamnei No. 12.
726
Dircctiuuea generala.
Tipografi* „Epoca*
lipirii cu cernnfti» Ch (,ori!lc«x>CI« Pari*
Girant reapoaiabil V. P. Gheorghlr
www.dacoromanica.ro