ANUL IV No 1032
A DOUA EDITIUNB
JOUI 27 APRILIE (9 MA1U) 1889
NUMERUL l'i BANI NUMERUL ABONAMENTELE
NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Bncnre«ici: La casa Administraţiuneî. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinrtate : La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A
REDACŢ1UNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 8
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
1
III.IMH mCTIM
COBTAZZI NEVINOVAT D. VERNESCU
LEGEA VE1AIU MOŞIILOR STATULUI
PROCESUL
DOMNILOR
CORTAZZI PETROVANU IATESCU DREPTATE!
CEH AM REGĂSIT PE GHERASSI!
LEGENDA REACTIVII
Când liberalii se ved nomoliţl în păcate, descreditaţî ca rublele şterse, ne mai având dreptul se deschiză gura, el încalecă mâr-ţoaga lor din zilele de paradă şi strigă conservatorilor, drept res-bunare stearpă : «Au venit reacţionarii la putere ! Reacţiunea domneşte în ţară!»
E prea vechie şi prea nevătămătoare pentru noi o asemenea alarmă ca să reîncepem discuţiu-nea asupra reacţionarismului liberalilor şi liberalismului conservatorilor, dar nu strică—fie chear în treacăt—să arătăm ce greutate pun chear liberalii pe afirmaţiu-nile lor şi cât de puţin cântăreşte pentru denşiî cuvântul «re-acţiune» ce să silesc să întrebuinţeze ca o epitetă menită a ne înstreina simpatiile tuturor.
Anecdota e de erî, căci nu numără de cât un an şi câte-va zile :
Când a venit la cârma Statului fracţiunea partidului conservator cunoscută sub denumirea de junimişti, de la apusul până la răsăritul partidului liberal, a isbuc-nit îndată ţipătul îngrozitor : «Cetăţeni, deşteptaţi-vă, libertăţile publice sunt ameninţate ; a venit reacţiunea la putere !» Şi ţipătul a ţinut ne întrerupt un an întreg, accentuându-se din ce în ce mal mult. Schimbarea unul sub-pre-fect, arestarea unul beţiv, osândirea unul borfaş, tot dovezi şi ear dovezi pentru liberali că reacţiunea domneşte în toată puterea el.
Fracţiunea junimistă "părăseşte însă guvernul, şi de o dată, aceleaşi ziare liberale care ne încredinţase încă de la Martie că reacţiunea e la putere, care ne jurase că au vezut’o ele cu ochii lor pătrunzători şi a-tot-văzăt.orl, uită cea ce scrisese uu an înainte, uită că după spusele lor reacţiunea (?) e la putere do la constituirea cabinetului Rosetti-Carp, şi îndată ce d. Lascar Catargiu formează noul Minister, ne cântă imnul o-bicînuit; «Cetăţeni, libertăţile publice sunt ameninţate; reacţiunea a venit la putere !»
Dacă ar fi numai atât, n’ar fi destul; caraghiozlâcul merge mal departe.
Printr’un fenomen curios ce nu se poate pune de cât în sarcina goliciune! unul creer liberal, tot gazetole care în Martie priveau guvernul Rosetti-Carp ca quinto-senţa reacţiuneî, găsesc cuvinte dulci, cuvinte' milgulitoaro pentru fostul guvern; constată că el avea tendinţe liberale, că ropro-sinta inteligenţa, că avea ceva i-
del mal cioplite, că nu era în fine tocmai reacţionar.
Spectacolul cel mal nostim în această privinţă ni’l dă însă fără îndoeală veteranul d-nu D. Bră-tianu; d-sa face în sens invers cea ce aii făcut coreligionarii sel politici din tabăra Ion Brătianu.
Pe când tabăra Ion strigă în present: „Junimiştii nu erau tocmai reacţiunea ; adevărata reac-ţiune a venit acum cu Lascăr Ca-targiu“, tabăra Dumitru strigă la rândul el : «Lascăr Catargiu nu e reacţiunea, adevărata reacţiune era junimistă.»
Şi d. Dimitrie Brătianu a ajuns mlădios, linguşitor, face mătănii guvernului actual, îl găseşte legitim, parlamentar, ÎI dă târcoale cum ar face o pisică în jurul stră-chinel cu lapte.
In or ce caz, pe noi ne înveseleşte din fundul inimel acest tal-meş-balmeş al opiniunel liberale asupra reacţionarismului conservatorilor, şi nu putem de cât se mulţumim căpitanilor din ambele tabere care rând pe rând vin de ’şl închină steagul lor liberal înaintea partidului conservator.
PARTEA EXTERIOARA
D E PE SI
Francia
Paris, 7 Maiu. — «Temps» zice că d. Alexandri a fost însărcinat de către d. Lshovari să facă să parvie d-lul Car-not felicitările regelui Garol şi ale guvernului român care au aflat cu' cea mai mare plăcere neisbânda atentatului îndreptat In contra lui.
Greronania
Berlin, 1 Maiă. — Se semnalează o nouă ciocnire Intre grevişti şi soldaţi la Gessen-Kirchen.Un grevist a fost u-cis ; mai mulţi sunt răniţi.
Două batalioane s’ah trimes pentru a restabili ordinea.
Circulă ştirea ca alte greve au is-bucnit in ţinut.
Berlin, 8 Maia. — «Monitorul Imperiului» publică procesul-verbal al ex-plicaţiuuilor date de comisarul Wohl-gemuth. Aceste explicaţiuni nu conving pe nimeni.
Colonia, 7 Maiu.—«Gazeta Coloniei» combate desfăşurarea exagerata a politicei Coloniale, cu ocasia uneltirilor unor şefi de expediţie.
Berlin, 7 Maid.—(Reichstag). Sala şedinţelor e aproape goală pentru diseu-ţiunea in a doua citire a legii asupra asigurărilor uvriere.
Naţionalii-liberali par decişi a vota legea.
Circulă ştirea în culoare cft d-nu de Bismarck va vorbi mâine pentru a câştiga voturile conservatorilor.
Berlin, 7 Maid.—«Curierul Rhinului» In privinţa regenţei Luxemburgului, a-nunţa ca regele Olandei a adresat puterilor un memorid prin care întreabă care ar fi atitudinea lor, dacă statele generale ale Olandei ar modifica legea de succesiune pentru marele ducat al Luxemburgului lntr’un sens care ar permite acceptarea Coroanei de către femei, şi acesta pentru a evita separa-ţiunea ce or două State.
Acelaş ziar adaogâ că cabinetele din Paris şi Petersburg ad aprobat aceasta propunere, dar câ cele-l’alte cabinete au protestat Intr'un mod energic.
Berlin, 7 Maid.—«Gazeta Crucit» zice câ oposiţia antidinasticâ fâcuta României prin calea presei are ca principali instigatori pe nişte jurnalişti străini pe care d. Catargiu îi protege In loc să-I expulseze.
Italia.
Roma, 7 Maid. — D. PetrovicI, ministru al Serbiei acreditat ia Viena şi la Roma, a sosit aci pentru a presinta regelui scrisorile sale de creanţă.
Predecesorul său d. Paulovici a fost primit azi de către regina ; el va pleca la Belgrad In cursul săptamânel.
Borna, 7 Maiu. — Desvoltarea interpelărilor asupra politicei africane s'a Început azi la Camera, şi va continua mâine. Se crede In general că Camera va aproba cu o foarte mare majoritate moţiunea care autorisează pe guvern să ia măsurile consiliate de evenimentele ce pot să se ivească în Africa.
Elveţia
Berna, 7 Maid. — Consiliul federal a decis expulsarea a vr’o 12 indivizi compromişi In afacerea bombelor de lş Zurich.
Ziarele elveţiane constată corecţiunea şi legitimitatea modului de a lucra al autorităţilor elveţiene faţă de Wohlge-mutli, comisarul germandin Mulhouse, dupe ce ad avut proba, găsită în scrisorile sale, că recruta în Elveţia agenţi provocatori cărora le scria să lucreze fără scrupul pentru a provoca agitaţiuni în Alsacia-Lorena şi în ducatul de Baden.
Rusia.
Pelersburg, 7 Maid.—Corniţele Tolstoi ‘a murii azi.
Petersburg, 7 Maid. — «Novoie Vremea» (Noul Timp) speră că .mitropolitul Mihail va şti să convingă pe Şerbi că dacă Rusia instruită priotr’o amară experienţă, n’ar reînoi enormele sacrificii ce le a făcut de 12 ani pentru popoarele balcanice, ea nu va remâne cu toate astea indiferentă la soarta lor, ci se va sili să favoriseze la dânşii întărirea ordine! şi a bunului traiu public ca conforme proprieior interese ale Rusiei.
.A.u.sti’o-Urxcjar’ia
Agram, 7 Maiu. — Corpul geandar-milor s’a sporit în Bosnia’. Atacurile şi ocărtrile la adresa funcţionarilor şi a soldaţilor vor fi de acum înainte deferite consiliilor de râbo.d.
Viena, 7 Maid. — Corpul arhiducelui Renier Salvator, decedat In etate de 9 ani, va fi depus mâine în cripta familiei imperiale.
Viena, 7 Maiu.—Ministrul de comerţ, Marchizul de Baquehem a exprimat azi la Cameră, speranţa ca târgui internaţional de grâne se va ţine la Viena.
In privinţa unui tren direct care va pleca de la Berlin la Constantinopol, prin Bucureşti, ministrul a fcis câ făcuse demersurile trebuincioase pentru ca acest tren să treacă şi prin Viena.
O altă depeşe primită de compania de navigaţiune pe Dunâre anunţa câ o plecare va avea loc o data pesâptaminâ, de la Viena, la Constantinopol, prin Rusciuc-Varna, în urma unei învoieli ce s’a făcut între Bulgaria şi Lloydul austriac.
Budapesta, 7 Maiu. — Camera a a-doptat bugetul în prima citire.
Italia
Roma, 7 Maid.—La Terni ad isbuc-nit desordine provocate de către republicani şi socialişti. Cavaleria chiâ-mată să împrăştie pe menifestanţi, a trebuit să şargeze. Mai mulţi gean-darmi şi un căpitan au fost răniţi.
Milan, 7 Maid. — O mare manifestaţie simpatica Franciel s’a făcut erî seară la Milan. Societăţi numeroase ad defilat în faţa consulatului Franciel; Asistenţa a strigat: «Trăiască Francia.»
CORTAZZI NEVINOVAT
Ziarele colectiviste sunt pline de protestări In contra condamnărei d-lul Enric Cortazzi de către tribunalul Iaşi. Nu credem inutil de a reaminti faptele pentru care a fost osândit acest stâlp al colectivităţel. La finele lui Aprilie 1887 cu ocazia alegerilor pentru consi liui judeţean din Dorohoi, dd. Calcân-traur, Corbu, Semaca şi Haquâ fură arestaţi într'un mod arbitrar de către procurorul din Dorohoi, vestitul Pe-trovanu, sub pretextul că s’ar fi găsit în trăsura lor praf de puşcă de către vameşul de la Mamorniţa. Ancheta făcută la 15 Maiu 1888 de către d-nu C. Stroicî, pe atunci prefect de Dorohoi, şi actualmente deputat, a dovedit oâ praful fusese pus In trăsura d-lor Calcântraur, Corbu şi Semaca din ordinul d lor Cortazzi, Petrovanu şi maior Lăţescu, care ast-fel înjghebaseră o cursă pentru a scăpa de nişte adversari politici de care să temeau. Tot atunci, d-nu Enric Cortazzi zise următoarele vorbe caracteristice ale regimului, d-lul Calcântraur:
«Dacâ pierd alegerile, să ştii că-ţi atrântesc un glonţ in frunte».
Or-cine îşi aduce încă aminte de a testările ce s’au făcut atunci, de d-nu C&limaki care n'a scăpat cu viaţa de cât graţie bărbăţiei şi energiei d-lul Stroicî. Publicul va putea deci să ’şl dea seamă dacâ condamnaţia d-lui Cortazzi şi a complicilor săi, maiorul Lăţescu şi fostul procuror Petrovanu n’ail fost mal mult indulgente de.cât aspre.
D-NU G. VERNESCU
si
LEGE A VIMARII MOŞIILOR STATULUI
La ministeriul domeniilor se lucrează cu multă activitate la punerea în aplicare a legii vînzării mo-şielor Statului.
Administraţia domeniilor întâmpină serioase dificultăţi în lucrarea sa, în cea ce priveşte aplicarea articolului din lege care stipulează câ toţi sătenii care au mai puţin de 5 hectare să-şi poată complecta prin cumpărătoare de păment cu preţ fix cele 5 hectare.
Aceste difieutâţi ereau de prevăzut şi au fost demonstrate pe larg în comitetul delegaţilor Camerii , d lui Vernescu, care stăruia pentru introducerea acestui articol şi care, în confecţionarea legii vînzării bunurilor, s’a manifestat numai prin introducerea în lege a acestui articol stupid.
In adevăr, legea care vroia să dea 5 hectare la sătenii lipsiţi de păment, trebuia să îndestuleze trebuinţele a vre-o 80,000 familii de săteni ne-proprietari.
Prin amendamentul care admitea că cei ce au mai puţin de 5 hectare să şi complecteze cele 5 hectare, să chiema la beneficiul legii toţi sătenii avend mai puţin de 5 hectare, adică vre o trei sute or patru sute de mii de familii.
Să introducea dar, în grabă, în ultimul moment, prin un simplu amendament o disposiţiune mai însemnată de cât legea întreagă, disposiţiune, care presupuindu se câ e bună, ar fi trebuit să facă obiectul unei legi aparte.
In adevăr, pe lângă că o aşa însemnată disposiţiune, presintatâ prin cale de amendament în comitetul delegaţilor, schimbă, fără a putea fi matur discutată, tot spiritul legii în cestiune, apoi ea ridică o mulţime de obiecţiunî ce au şi fost făcute d-luî Vernescu, care probabil că nici nu le-a priceput.
S’a obiectat mai întâiu, că nu să cunoaşte în destul numărul probabil foarte mare al acelor ce au mai puţin de 5 hectare, în cât domeniile Statului ar putea fi insuficiente fată cu cererile numeroase de pământ ce s’ar face.
Al doilea, s’a zis ca amendamentul propus de d. Vernescu ar trebui să facă obiectul unei legi noui, or ca legea bunurilor să fie cu totul transformată, pentru a să introduce stipulaţiuni avend de scop d’a îm-pedica parcelarea excesivă a proprietăţii, prin faptul câ toţi sătenii avend mai puţin de 5 hectare, ar deveni proprietari a cel puţin două parcele de păment.
In fine s’au arătat dificultăţile e-norme de aplicare pe care le va crea introducerea articolului în cestiune.
Aşa de pildă legea cea nouă a bunurilor Statului obligă pe cei ce cumpără loturi de păment ca să se strămute pe pământurile cumpărate.
Această disposiţie din lege probabil nu se va putea aplica celor ce îşi vor complecta loturi de 5 hectare, câci este ridicol ca acela ce posedă 4 hectare, de pildă, şi care are o in-stalaţiune alături de proprietatea sa, să fie silit, cumpărând un hectar, care va împlini cele 5 hectare, să se strămute pe acest petic de păment.
Toate aceste obiecţiunî şi altele încă, n’au putut face pe d. Vernescu să renunfe la idea sa, şi aceasta numai fiind că d. Vernescu vroia să se laude că a introdus şi d sa o disposiţiune nouă în lege, or cât de absurdă ar fi acea disposiţiune.
Ast fel, pentru a nu risca să cază toată legea, s’a admis amendamentul iscălit de d.’ Ioniţă Stănescu şi alţi câţi va vernescişti şi susţinut în comitetul delegaţilor de d. Vernescu.
Dd. Al. Lahovari, Carp, Th. Ro-setti şi alţii au arătat Încă de atunci dificultăţile pe care le va crea introducerea acelui articol, dificultăţi care s’au ivit îndată ce a fost vorbă de a să pune în aplicare legea bunurilor Statului.
Şi când te gândeşti că pentru meritul de a fi introdus în lege o disposiţiune cu totul stupidă, d. Vernescu, profitând de absenţa d-lui Păucescu, a dobândit onoarea de a avea numele său pus in josul legii pentru înstrăinarea bunurilor Statului /
NUMERUL 15 BANI NUMERUL anunciurile
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris : A^riirc Havan, Place de la Bourse, t AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunoiurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS : se gâseate jurnalul cult» cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-maln, No. S4.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
A DMINiS TRA ŢIUN EA
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
PROCESUL
D-LOR
CORTAZZIPETROVANUL4TESCI1
începutul procesului. — Pledoaria domnului Itotez.— Pledoaria domnului Sipsomo.— Acuzaţi unea
O telegramă din Iaşi ne a anunţat condamnarea d-lor Cortazzi, Petrovanu şi Lăţescu de către tribunalul din Iaşi.
Iată o dare de seamă complectă a incidentelor acestui însemnat proces al cărui desnodâment a îngrozit pe colectivişti şi a făcut ca Voinţa Naţională, într’un articol violent, să a-tace pe judecători care au condamnat pe inculpaţi de mal sus, uitând câ primul procuror care a susţinut acuzarea a exercitat aceiaşi funcţiune şi sub regimul trecut, şi câ majoritatea dintre judecători e încă numită de sub regimul trecut.
începutul procesului
Judecarea procesului a început Vineri şi a durat până Sâmbătă seara.
Tribunalul era compus din d-nu Sofian, preşedinte, din d. Flaişlein, membru, şi d. Zaharescu, supleant.
D. prim-procuror Theodoru a ocu->at fotoliul ministeriului public.
Inculpaţii, aveau ca apărători pe dd. Sipsomo şi Anastase Botez.
Acest din urmă care a fost unul din cei mai aprigi adversari al co-ectivităţei, a primit să apere pe d. Cortazzi pentru consideraţiuni cu ,otul personale.
Inculpaţii dd. Enric Cortazzi, fost jrefect colectivist, Petrovanu, fost irocuror, şi maiorul Lăţescu, sunt daţi in judecată pentru câ în anul 1887, au arestat ilegal şi fără vre un iretext, ca scuză,pe dd. Simaca, actual procuror, Nicu Calcântraur, d. Corbu, mare proprietar din Dorohoi, şi Haque, farmacist, şi aceasta cu o-casiunea alegerei consiliului judeţean >entru ca nu cum va partisanii o-)osiţii să răuşească în alegere.
După citirea actelor se dă cuven-,ul d lui Anastase Botez care ridică următoarea excepţiune:
Pledoaria d-lui Botez
D-sa susţine că atunci când un 'uncţionar |e dat judecăţei pentru fapte relative la funcţiunea sa, el după articolul 473 al codului penal nu e justiciabil de cât de curtea de Apel.
Inculpatul Petrovanu, fost procuror, e dat în judecată pentru că în contra legei a arestat mai mulţi cetăţeni onorabili din Dorohoiu. D. Botez declară că bună sau rea a fost conduita d-lui Petrovanu cu a-ceastâ ocasie, aceasta o va judeca curtea de Apel.
In privinţa d-lui Cortazzi, nu se poate constata câ a arestat sau ca a deţinut pe cine-va, zice avocatul său.
D lui Cortazzi i se reproşează că în unire ou cei-l’alţi a înscenat un delict de contrabandă, ca apoi să poată aresta ; însă e constatat zice d-sa că arăstarea n’a urmat după acel delict de contrabandă înscenat, ci numai după ce d Calcântraur & dat un foc de revolver.
Sunt convins, spune d. Botez, că acel foc a fost întâmplător, însă întru cât priveşte arestarea d-lor Simaca, Corbu, etc., din depunerile lor, ale martorilor şi din alte probe scrise resultâ indubitabil câ procurorul i-a arestat pretextând ’ih a-tentat în contra unui Marin/.
Ast fel dar or cât ar fi dş* nedemnă înscenarea delictului, n(u e mai puţin adevărat ca ea a rfemas o tristă operă fără efect, şi ares’ţarea rămâne un fapt provocat de ac&l pretins a-tentat, adaogâ apăratoruţ d-lor Cortazzi, Petrovanu şi Lăţescu^
Pledoaria d-lui Sipsomo
D-sa susţine excepţiunea incom-petinţei, pe motive juridice.
Aeusatiunea
D. prim procuror Theodoru combate excepţiunea, spunând câ este o diferenţa între faptele pe care le săvârşite un funcţionar In exerciţiul funcţiunei sale, şi un act ilegal pe care l’a comis acelaş funcţionar în deplină cunoştinţă de ilegalitatea faptei sale.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 27 APRILIE
D. Petrovanu ştia n& nu fusese atentat, spune d. prim procuror.
D. Petrovanu luese parte la inşce-narea delictului de contrabandă.
Prin urmare toţi aveau convingerea că nici un delict n’a existat, nici delict de contrabandă nici atentat.
Tribunalul respinge exeepţiunea ridicată de dd. Botez şi Sipsomo.
*
• •
După aceasta inculpaţii se retrag, şi tribunalul condamnă pe dd. Cor-tazzi, Petrovanu şi maiorul Lăţeam la câte 4 luni închisoare şi la 10,000 lei amendă.
P.
ÎNTÂMPLĂRILE zilei
DIN CAPITALA
Tentativa de furt.—Nişte indivizi necunoscuţi s’au introdus în curtea unei case din str. Grădina cu cal, ab spart geamul de la antretul casei şi cel de la o ca-mrră, îndoind fiarele de la fereastră ca să poată intra înăuntru. Auzind însă că stăpânul casei a prins de veste au luat-o la fugă.
Turbat. — Mahotş fiind beat a bătut cu un baston pe Lorenl şi l’a şi muşcat de mână. Pacientul să întreba dacă nu tre-bue să meargă la dr. Babeş.
DIN JUDEŢE
Sinucidere. — In ziua de 9 Aprilie curent d. Adalbert Moldovanu, conductor la serviciul technic al judeţului Tutova, din causa unei boale de care suferea de mal mult timp. şi din a cărei causâ tşl perduse în cele din urmă minţile, s’a sinucis prin Înjur ghiare cu un cuţit. Caşul s’a comunicat parchetului.
Batae de moarte — In seara de 16 Aprilie curent, Dinu N. Păun, din comuna Drincea, judeţul Mehedinţi, a bâtnt grav pe consăteanul s60 anume Pârvu Mardale, care dupe 3 zile a încetat din viata.
Alienat. — Gheorghe Gavril Roşu, din comuna Humuleştl, judeţul Neamţu, care suferea de mult timp de alienare mintală s’a sinucis prin strangulare în noaptea de 19 Aprilie curent.
Pruncucidere. — Primarul comunei Bâra, judeţul Roman, în urma informa-ţiunilor ce a luat, a găsit un copil de curând născut, îngropat la grădina lui Petre Benchi Muscalu din acea comună ; o parte din capul copilului era mâncat de câini.
Din cercetările urmate, s’a constatat că acel copil a fost născut de Fata Maria, fiica acelui locuitor, care l’a ucis şi îngropat. Gasul s’a anchetat de procuror.
DIN STREIN ATATE
Pungaşii si Exposilia.—Pungaşii năvălesc mereb în Paris pentru a ’şl exercita meseria cu ocazia Exposiţieî, o ocazie minunată, ce e drept. In câte-va zile agenţii poliţieneşti ab arestat 32, de toate naţionalităţile.
Printre aceştia se află şi un mexican cu femeia lui care abia sosiţi au şi fost prinşi pe când umbiabîn buzunarul unul negustor bogat.
Locatar dibaciu. — D. Foulard, proprietar, din strada Argenteuil reclamase mal mu t timp în zadar de la locatarul sâfi, d. K .. plata chirii
Erl dimineaţă d. K... să presintâ la proprietar cu un fi şic în mână. zicând câ l-a adus 200 de franci şi cerând chitanţă.
D. Foulard l-o dădu şi luă fişicul. Cel-l’alt cum s6 văzu cu chitanţa în mână o apucă la fugă
Fuga aceasta puse pe gânduri ped. Foulard, care deschise Îndată fişicul: el conţinea 22 piese de câte 50 de bani.
Proprietarul alergă după d. K.,o discuţie se Începu între ameudouî, şi la urma urmelor s6 duseră la comisar,care va tace o anchetă.
ŞTIRI MĂRUNTE
Un congres volapukist se va tine la Pa* ris de la 5 la 15 August viitor, şi unul internaţional penitenciar în anul viitor la Petersburg.
—	Pe vasul «Dauluce» din postul de la Anvers s’a încărcat un tun de o mărime neobiş ruitâ. El a fost fabricat în uzinele de la Essen ale Iul Krupp şi e destinat fortului Spezzia, din Italia.
Acest tuu are 14 metri lungime ; la cu-loasă are 1 metru 93 ca dinametru, gura are un diametru de 50 centimetri. Cântăreşte 118,750 kilograme. încărcarea pe vas s’a făcut toarta cu greb, şi cheltuiele de transport sunt considerabile.
—Congresul catolic şi-aţinut ultima şedinţa. Episcopii au semnat o adresă ce va fi trimisă Papei. Episcopul din Valladolid a recomand it propaganda pentru metiţi-rea credint'l şi pentru îmbunătăţirea moravurilor. El aînvitat pe catolici să se u-neasca sub direcţia csclusiva a episcopi-lor, ca s6 poata resista doctrinelor revoluţionare. Următorul congres catolic, se va întruni la 1890 în Saragossa.
—	In tot timpul sărbătorilor inaugurării expositiel d. Carnot a fost obiectul ova-tiunilor entusiaste ale populatiunil. Numărul invitaţilor în interiorul dome! centrale a palatului industriei era de 1500. Se calcula la 600 000 numărul persoanelor în interior şi în jurul exposiţieî. Numai Austria şi Rusii n’ab fost reprezintate la ceremonia de deschidere. Seara, Parisul părea câ înoată într’un ocean de lumină. Exposiţia era toata iluminată cu electricitate şi iurnul Eiflel strălucea de o întinsă lumină roşie. Pe strade, mulţime imensă şi emoţionată; veselia strălucea pe toate fetele şi totul era în sărbătoare.
OFICIALE
Sunt numiţi:
D. Nanu (Constantin G.), actual consul general 'a Oonstantinopol (neinstalat), în postul de secretar clasa I pe lângă lega-ţiunea din Bruxelles, în locul d-lu\ Mârâ-cineanu (Const.), care se va chema la altă funcţiune, şi
D. Sturdza (Mihail A ), fost prefect, în postul de consul general la Constanlino-poi, în locul d-lul Nanu.
—	D. Gi-igorie M. Holban, este numit în funcţiunea de prefect al judeţului boro-hoib, în locul d Iui G. SLroicI, demisionat.
—	D. doctor Gheorghe Aleximu s’a numit în funcţiunea vacantă de membru în consi-iiil sanitar superior.
—	S’ab aprobat regulamentele votate de consiliul comunal al capitalei în şedinţa sa de la 4 Ianuarie 1889, pentru serviciul veterinar al oraşului şi pen ru ocuparea prin concurs a posturilor de medici veterinari.
ŞTIRI COMERCIALE
—	D. Ilagianof împreună cu d. Evloghie Gheorghier, Marmaroch Blank < t com. şi alţi bancheri din Bucureşti, după iniţiativa unul specialist din Ploeşti s’au constituit în societate şi ab cumpărat toată productiunea de petroliu de la principalele vaduri din judeţul Dîmboviţa.
Contractul este în heiat pe trei ani şi intră în vigoare la 1 Septemnre 1889. Ac-j tualmente societatea se ocupă cu aşeza-l rea tuburilor de tucib.
După expirarea ceior trei anî exploatatorii vor fi liberi să'şl vândă petroliu! lor orl-cul vor v >i, cu condiţiune ca transportul să se facă în curs de 4 ani pe tuburile Souietâtel cu preţul de 50 bani suta de chilograme.
După expirarea şi acelor 4 ani, toate reservoarele şi instalaţiunile de tuburi re-mân proprietatea ex doalatoriior. Societatea compteazâ pe un mareexport de pe-trolib în Bulgaria.
—	La lîrgul de râmătorî de la Swerin sântămânâ calmă Rîmitoril intraţi până la 7/19 Aprilie, 2315; ucişi 5; vânduţi în interiorul tărel 16; sold râmaşi în sălaşe 2294 capete.
Cu toată liDsa de afaceri, preturile s’ab menţinut între 80 şi 85 bani kilogramul. Sănătatea vitelor este escelmte.
INFORJJATIUNI
Se zice că colectiviştii de la Banca Naţională printr'un proces verbal pe care ’l au încheiat erl seară, au declarat adunarea generală a acţionarilor închisă.
Aceasta nu e de cât un motiv pentru a scăpa de discuţiunea care se începuse, privitor la reformele pentru Bancă.
-sss-
Se zice că liberalii disidenţi in întrunirea pe care au ţinut’o a-l’alta-eri seară la d. Dimitrie Bră-tianu au hotărât că la deschiderea Corpurilor legiuitoare se combată guvernul d-lui Lascăr Catargiu.
Naţiunea are cuvântul.
Azi principele moştenitor al tronului a inspectat regimentul el treilea de linie.
Dd. H. Cortazzi, Petrovanu şi maiorul Lăţescu,condamnaţi la < âte 4 luni închisoare şi la 10,000 lei amendă, au făcut apel în contra sentinţei care-i a condamnat. -«!«-
D. Pake Protopopescu, primarul capitalei, a numit pe un domn Leo-nida Petrescu în postul de ofiţer al guarzilor comunali.
Acest. Petrescu fusese acum câte va zile dat afară din poliţie pentru furt şi biitae!
De vre o 10 zile ministerul do finance are la disposiţia sa o sumă de alte trei milioane pe care a în-casat’o din sifbscripţiunea împrumutului. de 32 milioane.
Cu aceşti bani trebue să se ridice* bilete de bancă perforate.
Dar d. Vernescu nu voeşte a-cum cu nici un preţ ‘să admită ri-di arca biletelor. El esitează, nevoind a lua nici o hotărâre asupra acestei sume care e încasată pentru un anume motiv, acel al ridicării biletelor perforate ale Băn-cei Naţionale.
D. Take Ionescu, director politic al ziarului la *Libertd Rou-maine» va anunţa aslă-zi în ziarul seu că îu urma unei anchete făcute de d-sa personal, în afacerea scrisoare? d-lui Damă, publicată de un ziar din Capitală, s’a con-vins de nevinovăţia acestuia. Prin urmare, d. Damă reintră de drept ca redactor la *Libertă».
Pcsle vre-o două sau trei zile se va numi un guvernator la Banca Naţională.
Consiliul de administraţie al Băncei Naţionale printr’o adresă trimisă d-lui Pake Protopopescu, delegatul guvernului pe lângă a-dunarea generală a acţionarilor
Băncei, l’a rugat să bine-voiască a veni ia şed nţ a de eri seară.
D. Pakei Protopopescu însă a răspuns că nu poate veni, fiind foarte ocupat.
Ast-fel că eri nu s a ţinut şedinţă la Banca Naţională, din causa lipsei d-lui delegat al guvernului.
Colectivişti, începând prin d. I. C. Brătiauu şi sfârşind- cu d-nu Anton Carp, sunt exasperaţi In contra d-lui Pake Protopopescu, pe care ’l acuză că dinadins nu voeşte a mai lua parte la şedinţele adu-năreî generale şi contribue cu refuzul său la imposibilitatea de a se ţine şedinţă pentru a se hotărî într’un mod sau tntr'altul asupra reformelor propuse.
D. Mitică Cesianu, noul director al poştelor şi al telegrafelor a luat eri în posesiune postul seu.
D-sa a primit imediat personalul superior al acestei adminis-traţiunî.
Am vorbit mai sus despre reintrarea d-lui F. Damă la redac-ţiunea ziarului Liberte şi despre cercetările făcute chiar pe d. D. Ionescu în scop de a constata a-devărul în chestiunea scrisoreî ce s’a publicat.
D. D. Ionescu a constatat că scrisoarea în chestiune a fost oferită pe bani spre publicare re-dacţiuneî ziarului Epoca —(care a refusat’o) — de către un oare-care Al. Kiriacescu. Acest Kiriacescu fusese până la 12 Februarie al anului corent un fel de colaborator al d-luî Damă, la reducţia ziarului Liberte roumaine. Apoi scrisoarea a mai fost oferită redacţiu-neî Adeveruluî care de asemenea a refusat’o, precum şi altor redac-ţiunî, cu acelaş resultat. La urma urmelor, a fost cumpărată de o persoană ce nu aparţine nici unei redacţiunî, şi tipărită în Naţionalul.
A reeşit dar din această cercetare în mod netăgăduit că scrisoarea n’a fost nici o dată trimisă la destinaţie, că dânsa a fost un proiect ne pus în esecutare.
Peste câte-va zile va apare, în editura d-lui Socec, un volum:
I Teatru, cuprinzând cele patru piese ale d-lui Caragiale, Noaptea furtunoasă, Scrisoarea pierdută, Conu \ Leonida faţă cu reacţiuneaş] D'ale ; Carnavalului.
In fruntea volumului stă, ca prefaţă, un articol al d-lui Maio-rescu, scris asupra comediilor cunoscutului autor dramatic.
FELURIMI
Un vis.—Regele Frideric Wilhelm II pur ta răsboib contra Frantiei la 1792 şi oştirea sa nu prea sta bine. Intr’o noapte regele visa, ca In camera sa ar fl venit trei şoareci: unul slab, altul gras şi al treilea orb. Regele povesti acest vis generalilor săi, exprimându-şl dorinţa, ca cineva să ’i tălmăcească visul; un ge-Deral ’i răspunse câ în regimentul săb are un soldat care se îndeletniceşte cu talmftcirea visurilor. Regele trimise dupâ soldat şi ’l povesti visul. Soldatul speriat se rugă să fie scutit de tălmăcirea visului, câci se teme să nu supere pe regele, dar acesta stărui şi soid&tul tâlmaci visul ast-fel : Şoarecele slab este oştirea prusiană, ce moare de foame ; şoarecele gras însemnează furnizorii armatei, cari se îmbogăţesc şi se îngraşe din banii regelui; şoarecele orb este însuşi regele care nu vede nici una nici alta. Cine cunoaşte istoria acelei campanii ştie câ acest losif prusian a tălmăcit foarte bine.
Din secretele ziarului Times.—
Cu ocaziunea desbaterii procesului dintre Times şi d. Parnell s’ab dat pe faţă mai multe din tainele acestui mare ziar eng!ez.
Ast-fel se ştie că azi ziarul fundat a-cum sunt 101 ani de Iohu Walter I. este proprietatea ma! mult de cât a o sută persome, şi Ioan Wa ter IV., care figurează ca proprietar, în realitate nu are de cât a 32-a parte din Întreaga posesie.
Directorul ziarului dâ searrfă la flecare jumătate de an despre situaţia lui Times El are o leafă de 1000 de punzi steriingi pe an, dacă zisrul are un venit de cel puţin 5000 punzi. Dac» venitul ar fi mal puţin, atunc i se detrage şi lui de la fiecare sută 20 de punzi.
Anul trecut venitul a fost însă de 280 mi punzi, şi ast fel şi leafa directorului a fost mare de tot.
Ziarul Times deja înainte de aceasta apărea în 100 mii ex^molare.
Primul redactor, actualmente Mr. Buckh, are 5000 punzi leafă pe an.
Ua articol de fond se plăteşte 10—12 punzi.
In casa ziarului trebue să fie tot-d’a-una o reserva de 55 000 punzi.
*
* *
Itepegiunea palinorilor. — M.
Gautier ain Smtier (VaIJâe de Joux) spune ca un patinor din acel oraş a făcut în mai mude rlnduri drumul de la Pout până la S mtier pe lacul bine îngheţat ce desparte aceste oraşe, şi a caruia lungime e de 9 ki ometri, numai în 15 minute. Câte od«ti, fiind ajutat şi de vânt, el a putui percurge aceasta distanţă numai în 10 minute.
Ziarul intitulat: Carnet de l'officier de marine spune că Nordeuskiold a făcut lri 21 ore, 22 minute şi câte-va secunde, un drum de 227 kiiometre, ser-vindu se de skidoro sub patine pentru zăpadă. Cu alte cuvinte a mers cu o repegiune de 2m- 95 pe secunda sau 10 kiiom-tre 620™- pe ceas. Acelaş jurnal spune câ repegiunea maximală a unui patinor este de 12 metri pe secundă sad de 43 kilometri 200m. pe orâ.
O tragi-comedie. — Foile vieneze se ocupa de iragi comedia unul proprietar de case din capitala Austriei. Bătrânul proprietar face curte unei cântăreţe de cafenea, numită Erva. Gurile rele vorbesc şi mai mult chiar, ele spun câ bătrânul nu numai face curte pur şi simplu, ci că ar cheltui bani mulţi cu frumoasa şi tlnăra cochetă.
Un bine-voitor al familiei proprietarului înştiinţa despre aceasta pe fiul acestuia. Fiul arăta scrisoarea tatălui săb şi acesta nu avu încotro ; trebui să mărturisească, ca este adevărat ceea
FOIŢA ZIARULUI *EPOCA•
(34)
HFCTOIl MALOT
DREPTATE!
Partea II.
IX
{Urmare)
—	Vorbeşti ca un copil.
—	Şi copil aşi şi vrea să fid, şi să nu sjm de cât a cutreera stradele ca şi cel de pve la sate; aceia nu ştid de griji; iar ed mă plic isesc cu tonte treburile astea, si ’mi e frică; aşi dori să pot dormi liniştit, fartâ visuri cari mă înâbuşesc... Se vede că tu n’aî nici odată aşa visuri ? i
Mama hor nu trebuea se întârzie de cât opt zi/e. şi adesea se întrebad ei în convorbiţi e lor de nu se va prelungi acea .WUftrziere; îu a şaptea zi f.b primit el o tVl-gramă de ia dânsa prin care li se vestea întoarc'-rea’i pe a dona zi, la ora prânzului, şi se cerea să se trimită înaintea ei, la Greii, o trăsură, la ora şase./rând marea creşte
—	Dacă viei, proouse Valerian, ai să ne seim în lando şi să mergem s’o aşteptăm no !nşi-ne. Crezi tu câ o să ’i facă pacere ?
—	Ideea e minunată ; şi am să ’i spun
CUI i-a venit.
Dar mai în aceiaşi clipă se lepâdă de spusele sale.
—	Vezi, zise, recitind depeşa, ca ea ou cere să o întâmpinăm,
—	Near vedea pe neaşteptate; asta e mai frumos.
—	Eşti tu încredinţat că o aşa surprindere ’i va fi plscuta ?
—	Cui, mamei?
—	Ba lin ! Gând mama era numai a noastră, faceara ce voiam, fâceam din ea tot ce nu trecea prin minte : tot-d’a una era bucuio isa, de vreme ce noi ne 8ratam bucuroşi; dir astăzi, înainte de a face un pas, trebue se fim siguri câ nu ’l nemulţumim, pe dânsul; ştii care e gândul iui; îţi închipueştî ?
Aruncă aceste din urma cuvinte cu glas tare şi o mânie dispreţuitoare, ca şi cum ar fi fost cu neputinţa ca nişte băieţi cum se cade să cugete ceea-ce se petrecea în mintea şi In capul unui om ca tatăl lor vitreg.
—	Ba nu, de sigur, răspunse Galixt cu acelaşi glas. De aceea to-imai’sunt de părere ca nu trebue să mergem la Greii; dacă ea near fi vrut, ar fi spus’o : neam despărţit de ea pe treptele scâreî, v om primi’o la scara.
Aşa se şi făcu: La şase şi jumătate er«b pe treptele scareî, şi aşteptau deschizând urechile in patru. Timpul trecu, noaptea sosi, liniştea domnea In eâm pie şi pe drum ; ascultat! fc.ra a vorbi.
La opt ore, Valerian propuse fratelui său să pue şeaua pe caii şi să plece.
Dar Galixt nu primi.
—	Atunci dir, mă voi duce singur, zise Valerian. Calixt ’i opri cu uu cu-vlnt :
—	Crezi tu că ar fl bine de noî să arătăm ca nu ne înţelegem întră toate ?
Veniră să 'i întrebe de vor să se pun» la mas»; dar el voinu să mai aştepte.
lnsflrşit de abia la nouă ore, sună clopotul portarului, şi când landoul care venea în goană se opri la scara, el rămaseră sus pe trepte, drepţi, nemişcaţi, unul lingă altul, fan a se arunca la o-blonul trâsurel, cum f&ceaâ, când din
Întâmplare se întorcea numai mama lor acasa.
Ea merse către ei, nu ei către densa.
Acum intrase în gang. După primele sărutări, ea zise să le dea două tocuri de piele ce rămăsese în lando.
—	lata ce amintiri vă t duc,le zise ea.
Iute ei desfacurâ catăramile tocurilor
şi le deschiseră.
—	O puşcâ 1
Acesta fu strigătul ce dădură împreună, vesel, recunoscător.
—	Aţi spus ca vreţi să stârpiţi iepurii.
—	Cum o să petrecem ! striga Va^ lerian.
E'-ai! nişte arme frumoase, care ar fl încântat chiar pe adevăraţii vânători.
—	D. Săniei le a ales pentru voi, zise, voind să dea bărbatului ei o parte In darul ei.
Ei se uitau atunci la puşti cu băgare de seama.
Dar la aceste cuvinte amândoi de od itâ le puseră în cutiele lor.
Aceasta nu scăpa din vedere doamnei Ranson şi nici nu era chip să se înşele; aşa dar antipatia lor era mare, de vreme ce stingea aşa de repede bucuria care ’i stăpânea un moment mai înainte I
Trecură în sofragerie, unde se pusese masa eu patru tacâmuri.
—	Cum ! ne aţ aşteptat? zise ea pri-vindu-i mişcata.
—	Am crezut că e bine aşa, zise Calixt.
—	Şi mama voastră şi eâ vă multu-m m pentru această bunâ-voinţa, zise Smiel.
El le explică că întârziaseră din cauza unui accident întâmplat corăbiei, care ’l reţinuse trei ceasuri pe mare, nemişcaţi.
—	AI fost bolnavă ? ziseră ei către mama lor cu îngrijire.
—	Nu; d-lui Săniei i-a fost cam răii.
Aceasta ’î făcu să zîmbească, în ioc de a arăta vr’o compătimire.
Fiind câ prânziră mai târziii se şi culcară mai târziu de cât de obiciQ; cu toate aceste a doua zi dimineaţa se deşteptară la ceasul obişnuit, şi chiar mai Înainte.
—	Te scoli? zise Valerian văzând că frate-săb se coboară din pat,
—	Da.
—	Mă scol şi eb 1
Totuşi, cu tot zorul lor nu se grăbiră a se îmbrăca; din potrivă ’şi cautara parcă anume de lucru.
Valerian se apuca să scoată broasca de la un dulap pentru câ scârţia, ca s’o uogă.
Din partea luî, Galixt se puse să deşerte sertarele unei şifoniere.
—	Ce cauţi? întrebă Valerian.
—	Ceva.
Dar nu voi să zică mai mult şi celui-l’alt ’i fu cu neputinţa de a şti ce căuta fratele săb cu atâta foc.
Amândoi pâreab foarte ocupaţi; dar, daca ’i privea cineva de aproipe, putea să vadâ ca caut mai mult să câştige timp.
—	N’aî mai isprăvit? întrebă Valerian după câta-va vreme.
—	Taci.
—	Mai bine taci tu; nu’î chip să mai auz' nimic de mult sgomot ce faci.
—	Cum I eu fac sgomot ? asta e prea mu t I
Tăcură amândoi de o iată, parc» mai presus de nevoia lor d- a discuta care din doi era lu dreptul săb, era un gând tainic.
In sfîrşit ceasul la rare se coborab de obiceib soh : îl lăsară să treacâ fără a striga, ca alte daţi :
—	Te ai întârziat.
—	Ba tu.
Apoi după cât-va timp destul de îndelungat, Valerian se întoarse la frate-
săb pe care nu’l găsi mai gata de cât era
el însuşi :
—	Nu eşti încă îmbrăcat ?
—	Dar tu ?
Ei se uitară unul la altul, şi în acelaşi timp o lacrima le strălucea în ochi.
—	Spre ai da timp să vie te făceai că cauţi prin şifonierâ, zise Valerian. *
—	Precum tu scotea' broasca.
—	Şi ca s’o auzi venind Îmi spuneai să nu fnc sgomot.
—	întâia oarâ n’a venit să ne pieptene.
Statură fată în faţă, mâhniţi.
—	N’o fl putut să vie, zise Galixt.
—	lnsflrşit nu mai trebue să stâm să ascultam daca o veni sau ba.
Va erian se Imoirse în odaia sa, pe câod Galixt rămânea într’a lui.
După un moment de gândire, zise frate său :
—	Pune-ţî costumul de călărie.
—	Unde vrei să mergi ?
—	La Senlis, am o idee.
In câte-va momente se îmbrăcară.
—	Care ’ţi e ideia ? întrebă Valerian.
—	Pe drum ’ţi vo spune-o; dacă'ţi va p'Acea, vei face ca mine, daca nu vel face cum vei voi.
Gând se întoarse ră de la Senlis, li se spuse ca mama lor întreb se de dânşii mai de muile ori, şi ca ’i rugase să vie în apartamentul e! unde ’i rştepta.
—	Unde e d. Săniei ? întrebă Calixt.
—	A plecat la Paris.
Ei urcară încet scara, şi când ajunseră la uşa odaei mamei lor, se opriră In acelaşi timp.
/ Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 27 APRILIE
3
■■■■■■HBSMBBKHS .rs.^xjsMi'-vrjrmt'a r.xKsaaaaszmi
ce se scria şi vorbea.' Făgăduise ’nsă fiului să£i, că de aci încolo va fl mal puţin galant tn ceea ce priveşte darurile date frumoasei cântăreţe. Peste puţin primi apoi o scrisoare însuşi bătrânul In care acelaş bine-voitor al fa miliel tl scria, că frumoasa lui cântăreaţă se iubeşte şi cu altul, şi ’I spuse chiar ora In care, de va cerceta o, se va convinge despre infidelitatea el. Bătrânului nu-I trebui mai mult. Se şi duse acolo şi găsi uşa încuiată. Bătu. Cântăreaţa desohise numai Intr’un târziu şi când bătrânul Începu să facă gură, că ce caută la ea tlnărul pe care ’l găsi aci, eatl dete afară. Bătrânului a-ceastâ împrejurare Ii făcu atât de m»re şi penibila impresie, tn cât alerga drept la un armurier, cumpără un revolver şi eşind afară din oraş. trase asupra sa. Glonţul nu Pa nemerit Insă bine, şi astfel e probabil, că dânsul va scăpa de moarte şi că se se va lăsa apoi şi da dragoste, care ia bătrâneţe, de, nu mal merge.
SPECTACOLE
Aseară trupa Judic a debutat cu deplin succes la Eforie. Astâ-zT Mercur! 26 Aprilie a doua re-presemapune cu piesa «M-lle Nilouche», comedie in j acte de Meilhac şi Milland.
In curând se va representa ia Teatrul Naţional In beneficiul d-lul Anestin piesa Fănică Fumu-reanu (urmare la Manevrele de toamnă) comedie tn 4 acte de d, A. S.
Duminecă la jo Aprilie se va representa tn beneficiul d-lor I. Petrescu şi V. Alexandrescu piesele : O noapte in carnaval, comedie în 3 acte localizată de a. V. Alexandrescu, şi Nunu, comedie într’un act de Mailhac şi Halevy, tradusă de d. V. Alexandrescu.
La 6 MaiQ se va da în Noul palat al Ateneului un concert de către d-şoara Lucreţia Stefă-nescu cu bine-vojtorul concurs al mat multor artişti distinşi. Pe lângă bucăţile de musică care să vor cânta, s5 va juca şi comedia Să ne pupăm Foleville de Labiche.
*
* *
O representatiune extraordinară sS va da la 28 Aprilie la Teatrul Naţional pentru sporirea fondului deuinat ridicare! unu! monument artistului decedat Louis Wiest. Să vor juca Rcposatul dumnealui şi Moştenirea de la reposata.
*
* *
La Teatrul Dacia se va da la 4 Maifi în beneficiul d-neî Jianu Curierul din Lyon, dramă în 5 acte şi 18 tablouri, tradusă de Pascaly.
A 2‘ EDITIUNE
Membri comisiunei de ancheta, care trebuia să cerceteze alegerea colegiului al IlI-lea de Vasluiu, făcută în persoana d-lui Rosetti Solescu, tşî dedeseră întâlnire pe ziua de 24 Aprilie la Vasluiu.
Toţi membri comisiunei au fost la ziua hotărâtă la faţa, locului a-fară de d. Ernest Sturdza, care după cât ni se zice nu numai nu s’a dus la Vasluiu, dar păstrase în acelaşi timp la d-sa şi dosarul alegerii, ast-fel că comisiunea nu a putut se ’şî facă ancheta.
Noi protestăm tn contra acestui sistem do a ţine timp îndelungat, deputaţii la uşa Camerii.
Este o datorie pentru cei care cer a face parte dintr’o comisie de anchetă, să ’şî facă cercetările în termenul cel mai scurt.
*
Numirea d-lul Ernest Sturdza în funcţiunea de prefect ai judeţului Bacău este definitiv hotărâtă.
Decretul numind pe d. Sturdza nu va apare Insă de cât după închiderea sesiune! Corpurilor legiuitoare.
ft
Răspunsul d-lul colonel Jacob Lahovari, la discursul principelui N. Bibescu, tn contra fortificaţiilor, va apare tn limba română, în Revista armatei.
Aflăm că şi d. general Fălcoia-nu, pregăteşte o însemnată lucrare asupra fortificaţiilor, în scop de a răspunde la argumentele celor ce au combătut întărirea ţării prin fortificatiunl.
X
Aflăm că să fac mari stăruinţe pe lângă I. P. S S. Mitropolitul Primat pentru u ’l hotărd să nu părăseoscă înalta demnitate pe care o ocupă.
X
Următoarele numiri s’au făcut pe ziua de azi tn admiuistraţiu-nea Eforiei spitalelor civile.
Au fost numiţi avocaţi al Eforiei d. Radu Creţulescu şi d. A-ristid Pascal , iar d. Brezeanu, grefier la curtea de Casaţie, şef al contenciosului de la Eforie.
. X
Şedinţele sfîntuluî Sinod încep la 1 Maiu; suntem foarte curioşi se ştim cam ce fel de măsuri îşi propune sfîntul Sinod se ia tn contra P. S. Episcopului de Buzău, verât până în gât tn necinstitele gheşefturî de la spitalul Cârlasiî.
, X
Erî s au făcut la Btrlad alegerea a doi consilieri judeţeni în consiliul general din acest district.
Au fost aleşi un Dumitru-bră-tienist şi un conservator.
X
Comisiunea de anchetă pentru Vasluiu pleacă Marţi în acest o-raş.
X
D. Lascar Catargiu pregăteşte un raport amănunţit asupra stă-reî judeţelor în general.
Acest raport va fi presintat M. Sale Regelui.
X
Data convocarei Corpurilor legiuitoare, s’a iixat pentru 8 Mai.
Pana atunci Comisiunea bugetara va termina, credem, lucrările el.
X
D. Lascar Catargiu a mers azi la comisiunea bugetară pentru a pune în deliberare noul buget al Eforiei spitalelor civile.
X
Azi comisiunea bugetară a început şedinţa sa la orele 2. Lucrările sale merg însă foarte încet; pentru fie-care capitol or cât de neînsemnat, se discută ceasuri întregi, ast-fel în cât aşa cum
merge comisiunea, nu credem că va sfârşi cu bugc.ul Cultelor nici până Luni.
Comisiunea discutând partea I u getului privitor la uuiversitau a din Iaşi, a desfiinţat catedra de igienă de la facultatea de meil -cină pentru a o ataşa la medicină legală.
La capitolul privitor la scoalele normale superioare, a desliintat postul a doi servitori şi a redus un credit destinat pentru îmbrăcămintea elevilor acestor şcoli.
X
D. Alex. Marghiloman, fost ministru, dd. Skina, prim preşedinte al Curţii de casaţie şi Filitis procuror general al acestei Curţi, au fost primiţi eri tn audienţă de moştenitorul Tronului.
X
Socialiştii din Vasluiu, profilând de numirea unei anchete în acest judeţ au răspândit ştirea printre ţărani, cum că M. S. Regele, atlâud ingarinţele care s’au făcut la Vasluiu cu ocasiunea alegerel colegiului al III, a ordonat să se tri-meaţă o anchetă la faţa locului pentru a pedepsi pe acei care au comis pretinsele scandaluri.
X
Rugăm pe noul ministru al do-meilielor să binevoiască a înapoia destinaţiuneî sale aleaua din dreapta a şoselei Kisselev, aceea care pleacă de la capul calei Victoriei şi se mărgineşte cu drumul vilei Filipescu. Această aleă a fost destinată de fostul ministru pentru călăreţi, după câte ştim ; acum o vedem oprită călăreţilor.
X
Comitetul curselor a luat o hotărâre din cele mai fericite : în premiul Nucet care va fi alergat de Duminică ^într’o săptămână o-fiţerii de reservă sunt admişi a în-călica tu aceleaşi'condiţiunl ca o-fîţerii tn activitate de serviciu.
ULTIMA ORA
Francia
Paris, 8 Maiu. — Oare-care ziare de seara anunţaţi ci P--rrin care a tras a-supra d lui Carnot alesese pe d. La-guerre ca apârâtor.
«La Presse» desminte această infor-maţiune.
Paris, 8 Maiă.—Comisiunea înaltei Curte! a ascultat eri pe dd. Granet, Lo kroy şi Clemenceau ale căror depo-sitiuoi nu par a avea o mare înst-m >â-tatj. Mai multe persoane aii font arestate eri tn timpul înmormântării fiului d lui Ro^hefort, tn urma unei bfttai cu po iţia. E e au fost puse In libertate tn timpul serei.
IPortaicjalia.
Lisabona, 8 MaiQ. — Vaporul englez «John Williamson» s’a scufundat in urma unei ciocniri cu vaporul francez «M .rtinica».
Naufragiaţii aă fost luaţi pe bordul «Martinicel».
Englitera
Londra, 8 M^'u. — Si anunţă din Viena ziarului «Times» câ tn faţa ve-mrel la putere a d Iul Catargiu In Ro- . mânia şi a d-lui Risticl In Serbia, guvernul austriac gâsiudu-se lipsit de mijloace de acţiune asupra politicei : statelor balcanice, e obligat să ia p»e-cauţiunile sale pentru un râsboiă. Totuşi trebue să se aibe o ire-ture Încredere tn partidul păcii di i Rusia şi In 1 disposiţiunile împăciuitoare ale d-lui Giers.
Austro-U ngaria
Viena, 8 Maiu.—Conflictul care ec-sista Intre E veţia şi G-rmania, In pri- j vinta exouisarii comisarului germun Woh gemuth nu s’a terminat lncâ.
Dupe o depeşe adresată din Berlin ziarului «Fremdenbiatt», Germania ar avea dreptate de a fi nemulţumită da procedările E veţiei, şi daca aceasta din urma nu-i va da satisfacţie, Germania va răspunde la cea ce cons dera ca o injurie uzând de o mare asprime In măsurile relative la paşapoitur.le călătorilor ce merg în Elveţia.
Viena, 8 M «iQ.—Li alegerea pentru consiliile de arondismente, antisemiţii au fost realeşl.
Praga, 8 Maiu —In diferite societăţi de gimnastica s’au produs incidente provocate de antisemit!.
Millessau, 8 MaHi — Mat mulţi negustor. din Boemii printre care elementul creştin figor a/,a In m .re parte , au semuat o adresă cere id ca târgul internaţional de grâne să se ţină alternativ la Viena, ia Praga şi la Pesta.
Viena, 8 Maiu.—Dupe «Viener Tag-blxtt» cusătoria principelui F«rdm«nd al R >mâniei cu una din surorile împăratului Wilhelm e considerată la Benin

Th. D. Costih
Calea Calarasilor, No. 1]
ALBE SI ROŞII
Vinuri
BUCUREŞTI.
Specialitate exclusiva indigenă, din plaiurile cele mal renumite , şi In special din golu drinci districtul Mehedinţi. Puritatea garautatâ şi constatată prin analisa chimică chiar de către onor. Eforia Spitalelor civile.
IVclurl foarte moderate Se expediază franco la domiciliu tn mari şi mici cantităţi, cu vadra, In butelie şi Iu Dutoae de toate mărimele.	108b
A se adresa Iad. Th.D. Costin Ca. Călăraşilor, l
Ce-va interesant!
Anunţul de câştig «S»muel Hekscher senior» de la «Hamburg», care se afla tn numărul de asta zi al G z»tel este foarte interesul!.. Această casă ’şî a câştigat o reputaţie aşa de bunâ prin pl*ta promptă şi discreta a sumelor câştigate aci şt în împrejurimi în cât rugăm pe toţi cititorii de a da atenţie inserţiei el de astăzi.
CI II i i tt De închiriat două case tn V I IV H I U ceulni mobilate pentru W I II PS I W aceasta, safl cu anu ne m bilate A se adresa aici Strada Doamnei No. 6, şi la Sinaia la Primărie.
AVOCATUL
N. AL. PARADAT
s’a mutat,str. Model,No. 8 lângă Episcopie.
BURSA DE BUCURESTF
£.6 Aprilie 1889
4 0/0 amonisabila . .	. 83 1/2
5 0/0 amortisabila . .	. 96 1/4
5 0/0 funciar rural. .	. 96 1/8
7 0/0 funciar rural. .	. 104 5/8
7 0/0 funciar urban .	. 101 1/2
6 0/0 funciar urban .	.102
5 0/0 funciar urban	. 94 5/8
0 0/0 urbane Iaşi. .	. 82 1/4
Banei Naţionale . .	.950
Dacii		.276
Construcţii		. 133
Naţionala asig . . .	.257
Londra 3 tuni. . . .	. 25 06
Londra cheque . . .	. 25 20
Paris 3 luni . . . .	. 99 20
Paris cheque ....	. 99 80
Berlin 3 luni ....	. 123 45
Berlin cheque. . . .	. 123 10
Agio		35 0/0
BURSELE DIN STREINATATE
BURSA DE VIENA
LA CÂINELE NEGRU
Magasinul de Drogue, Coloniale si Delicatese
ION TETZU
Succesorul lui GERSABKK-OVESSA
Sămeuţa de Trifoi adeverat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resitentâ, asemenea semânţă de
Iarba pentru nutreţul vitelor si infrumusetarea gradinelor
Reuşita şi producţiunea garantată ^F*E MINERALE
din toate sursele ind gene şi streine Comande efectuez în toată România
DE ÎNCHIRIAT
de la 23 aprilie 1889
Casn din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), doue-spre-zece o-dâi, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa.
A se adresa Str. Pitar-Mosu 5. Aceasta casa e si de venzare. Venit anual 8000 Iei.
7 Mai 1889 Dfscliider
Napoleon .... Imperial . . . . Liia turceasca . . Arginl contra hârti. Kub har. numerar Actiu. Creit.-Anslalt Renta hâr. austriaca » aur austriac . » aur unguresc . » argint austriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la ved. ■> p. Amslerd. v. » p. Belgia la v. Bancnote italiene .
e a
9 41
9 70
10 72 100 I25 75 299 87
85	95 tOu 20 102 90
86	30 118 7»
47 90
98 25
47
7 Mai 1889 închiderea
Napoleon .
Imperial . . . . Lira turceasca . . Arginl contra hârti. Rub. hâr. npmerar Actiu. Cred.-Anstalt Renta hâr. austriaca » aurauslriac . » aur unguresc . argint austriac p. Londra la v. p. Paris la ved. • p. Amslerd. v. » p. Belgia la v. Bancnote italiene ■
Sch.
9 41
9 70 10 73 100
12G 25 r99 50 85 85 100 30 102 50 81 20 118 60 47
98 30 47 90
BjH a OE PsRlS
7 Mai 1889
BURSA Oc LONQHA
7 Mai 1889
Renlafrancesa 4«%I106 10 Renlafrancesa3% 87 70 R. româna per. 5% 99 Italiana . . . . 97 57 Imprum. grec. 1879 500 Imprum. grec. 1881 481 Banca otomana .	.	546
Daloria Egvpl. 6% 4<'C Sch. p Londra la v. 25 24 » p. Viena la ved. 210 02 » p. Amslerd. la v. 207 75 » p. Berlin la ved. 122 75 » p. Italia la ved. p. 1/8 « p. Belgia la v. p.t/16
Consolid. engleze . 991/16
UBrcnuau.
BURSA OE FRANKFORT S/M
7 Mai 1889
VALORI
I Cursu I zilei
Ren. rom. amor. 5% | 97 85
Aci. Bancei Românii Schimb p. Paris. . » p. erlin . . » p. Amsterdam.
8
25 52 20 60 12 03
B'JRSS B- B RUN
7 Mai 1889
Deschiderea
Rubla hârtie nume. 218 20 Disconto Gesellscha.,247 75
7 Mai 1889 închiderea
Napoleon .
Renta rom. amor. » rom. C. K. R. i>% » »	» * b%
Impru. Oppenlteim » tnunici. Bucur. Disconto Gesellscha. Schimb p. Londra. » p, Paris. .	.
» p. Amsterdam. » p. Viena. .	.
« p. Belgia . . « p.italia. . .
16 24 97 80 107 80
103
104	60 97 40
2 8 10 247 90 80 89 168 90 172320 80 70 80 40
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(10
CUI \M REGĂSIT
PE
GHERASI!
ROMAN POLITICOGEOGRAFICOU MORI STIC
DE
IVI A X
X
Un fenomem inexplicabil
Pe când Gherassi î’şi vedea de necazurile sale, depărtându-se de Ierusalim cu o iuţeală permisă numai unu! drum de fier, Nucşoreanu şi cu Max sforăiau mereu.
In sfirşit la 8 dimineaţă şeful voiajorilor se trezi din somn, se uită la ceasornic, constată că e foarte târziu şi se apropie de patul lui Max ca să’l deştepte.
Când H văzu negru la faţă, Nucşoreanu î’şi zise:
—	Ce caută arapu în patul Iul Max?
Apoî sguduindu’l de mână î’i ţipă: «Ei I Abghuna! Scoală, e târziu !»
Max, d şteptându se şi constatând că are în faţa sa pe arapu i’i zise şi el:
—	Bună zioa Abghuna. Unde e Nucşoreanu ?
—> Ce trăncăneşti cu Abghuna,
răspunse Max? Nu vezi că tu eşti Abghuna şi eu sunt Nucşoreanu. Unde e Max ?
—	Eu sunt Max.
—	Ei aşi? Mix e alb arapule, nu e npgru ca funinguna.
Era cât pe aci se se apuce la bă-tse amenduoî; din fericire tot cer-tându-se, şi unul voind se convingă pe cel alt că el e Abghuna, ajunseră în faţa unei oglinzi.
Când constatară într’adever că în timpul nopţei au fost schimbaţi în arapi, începură se tremure şi se se pipăe unul pe cel alt.
—	Suntem bolnavi, suntem per-duţi, sbieră Max. Un doctor, se vie un doctor; avem friguri galbene.
—	Ce friguri galbene, friguri negre mă, urmă Nucşoreanu zăpăcit.
Până când se sosească doctorul, eî se svîrcolira pe jos, luându-şi adio de la viaţa, cântând opera lui Guno, Romeo şi Gunieta, şi plângând soarta lor care ’i facta se moară departe de ţ&râ.
—	De ar veni doctorul mai curând, zicea Max la fie care minut.
In sfîrşit doctorul Clistir-paşa sosi, le pipăi pulsul, î’i puse se scoată limba de un cot, şi le spuse foarte serios: «Acestea sunt simptomele unei perigunite».
—	Ce boală e asta? întrebă Nucşoreanu neliniştit.
—	E o boală de care suferă mai toţi arapi în ţara asta.
—	Dar noi nu suntem arapi, doctore, obiectă Max. Noi suntem albi, uite-te la figuna noastră.
—	Apoi tocmai figura d-v î’mi indică destul de bine că sunteţi arapi.
—	Noi arapi I 1 Eşti un dobitoc Clistir-paşa urlă Nucşoreanu, luând pe doctorul de mână şi dându’l afară în brânci fără altă plată pentru consultaţie.
Gând remăserâ singuri, Max se uită la Nucşoreanu, care la rîndul seu se uită la Max şi începură se plângă amar.
—	Poate, zise Max cu glasul tremurând, poate câ noi nu suntem noi, şi că suntem în adevăr arapi.
—	Dar dacă noi aceştia nu suntem noi, unde suntem r.oi cei adevăraţi ? întrebă Nucşoreanu.
—	Mister, răspunse Max, mister. Noi cei adevăraţi suntem perduţh
—	Perdcţi tot ca şi Gherassi, dispăruţi tot ca dânsul, îngână Nucşoreanu. Atunci aide repede să ne punem în urmărirea noastră, până ne vom regăsi. Şi fără altă multă vorbă, începură se se îmbrace şi se se spele.
De o dâtă apa cu care se spălaţi se înegri, şi Max cu Nucşoreanu se recunoscură earâşi, să luară în braţe şi se sărutară parcă nu s’ar fi văzut de zece ani.
Fenomenul ar fi rămas inexplicabil încă mult timp pentru dânşii, dacă nu ’şi ar fi adus aminte cele petrecute la frumoasa f-rmecâtoare, şi dacă în camera de ahturi n’ar fi găsit pe masă următoarea cartă de visită :
IIAGI GHERASSI ABGHUNA
p. p. c.
—	P. P. C. adică «pentru păcăleală» zise Nucşoreanu furios.
—	Nu, frate, răspunse Max; p. p. c. adică pour prendre conge.
—Să potriveşte şi una şi alta, amice. Ei, dacă e aşa, păcăleală pentru păcăleală, am să ’i arăt şi eu care va fi răsgunarea mea; strânge ţi repede bagnjele şi aide se plecăm.
Cuvântul plecare nu prea sună melodios la urechile lui M«x, dar cu Nucşoreanu nu merge se stai la discuţie când hotâreşte ce va. El e, şeful voiajorilor, şi când dă semnalul plecârei, trebue să ’i asculţi.
—	Plecăm, dar înoontro apucăm? întrebă Max. Atâta lucru ai putea să’mi spui şi mie.
—	Ai uitat se vede, că s’a deschis exposiţia guniversală de la Paris, răspunse Max.
—	Ei ? Ce are a face exposiţia şi cu Gherassi?
—	Cip ai, minte ce ’ţ' trebue, fuse răspunsul şefului voiajorilor. Apoi unde crezi că poţi găsi mai lesne pe un partisan al lui Gunâ Vernescu de cât la o exposiţia guniversală ?
Argumentarea e prea logică spre a se mai putea zice un singur cuvânt.
Călătorii noştrii îşi strînserâ dar toate bagajele şi făcură drumul înapoi spre Stambul ca nişte hagii care s’ar fi dus să visiteze sfântul mormânt.
—	Nene Nucşorene, îi zise pe drum Max întristat, bagi de seama că până acum tot Gherassi ne păcăleşte pe noi? La Stambul ne-a otrăvit, la Ierusalim ne a înegrit; ni se duce dracului reputaţia de oameni deştepţi dacă va merge treaba tot aşa. Gel puţin la Paris, aş fi de părere...
—	Pâstreazâ-ţl părerile biete, răspunse Nucşoreanu, nu le cheltui de geaba cu miue. Ne vom socoti la Paris şi atunci vei vedea cine e Nucşoreanu cu reputaţia lui străgună.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 26 APRILIE
CASA DE SCHIMB
612
I. IVI. F E R IVI 0
Strada Lipscani, \o. 23
umpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Buouresti 26 Aprilie 1889
t 0/0 Renta amortisabila
6	0/0 Renta perpetua S 0/0 Oblig, de Stat
0/0 Oblig, de st. drum de fer
7	0/0 Scris. (unc. rurale
5	0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane
6	n/0 Scris func. urbane 5 OiO Scris. func. urbane
5	0/0 Urbane iaşi
6	0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pena. (lei 10 dob.) împrumutul ou premie A.ctiuni bancei nation. \ctiuni «Dacia-România»
» Naţionala a Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermă
Cumo-lVend. 96 1/4 963/4 96 1/4 P6 3 4 101 1/2 102
103	1/2 97
104
102 94 1 2 82
88 1/4 Î42 55 940 270 260 140 25 212
11041/4 ,97 1/2 1104 1 4 H021/2 95
821/2 88 3/4 246 50 950 2*0 270 150 35 214
Chocolat Menier
LA PLUS GRUNDE FABRIQUE DU MONDE
DIPL0MES D’HONNEUR A T0VTES LES EXP0SIT10NS
VENTIDl! chocolat menier: 50,000KILOSPiUUOER
SE TROUVE PARTOUT
CASA DE SCHIMB
805
MOSCU NACHMIAS
No- 8, In palatul Principele VimitrieOMka Sir. Lipscani, in /acianoei cladir Bancei Naţionali (Pacia-Bomănia) ,
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Bucur eşti Cursul pe ziua de 26 Aprilie 1888
Cump. Vinde
8* 3/4
96	1/2
97 102
«8 3/4 260
104 3/4
«k 104 3/4 104* 94 3/4
82 //2 950 80 16 40 46 31 22 70 40
to«
6214 125
«o* 100 27#
urbane
iait
4	% Renta amortisabila
5	% Renta amonisanila
6	%	,, rom.ina perpetua
6 % Obligaţiuni destat [Conv.rur.
6	%	„	Municipale
10 rr.	Casei pens. [300 L.)
7	% Scrisuri funciare rurale
5	"
7
6 5
Acţiuni' Banca Naţionala’
3 % Losuri Serbesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica bombau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	Italiana
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit In aur
83 H
95	1/4 96* 101* 88 1/4
245 '.04 *
96	3/4 •04X
101*
94*
82
940
75
14
35
43
27
19 60
20
,îi*
îoo
■»x
267
;Cas. princip. 500,000
mărci
’«2 5,0 O O
i franci In aur
ANUNCIU
DE
NOROC
Invitaţie de participare
CÂŞTIGURILE SUNT GARA NTAT| DE STAT
MM DEPOU DE 1MINE AGHICOi E
LA NOROCUL DE CÂŞTIGURI
de la marele trageri de prime garantată de Statul Hamburg 9 Milioane 537,000 mărci imperiale
trebue numai decât câştigat neaparat In aceste trageri avantagioasc conţinând dupe prospect numai încă 100,oOO loturi, ies câştigurile următoare, adica:
prima 1 câştig 1 câştig 1 câştig 1 câştig
1	câştig
2	câştiguri 1 câştig
1 câştig i câştig 1 câştig 8 câştiguri
de 800,000 mărci de 200,000 mărci de 100,000 mărci de 75,000 mărci
70.000	mărci
65.000	mărci 60,0u0 mărci 55.0U0 mărci
50.000	mărci
40.000	mărci
30.000	mărci
15.000	mărci
26 câştig, de 10,000 mărci 56 câştig, de 5,000 mărci 106 câştig, de 3,000 mărci 203 câştig, de 2,000 mărci 4 câştig, de 1,500 mărci 608 câştig, de 1,000 mărci 1018 câştig, de 500 mârci 150 câştig. 300, 200, 150 m. 30970 câştig, de 146 mărci 7986 câştig, de 124,100,94m. 9054 câştig, de 67, 40 20 m. total 50,200 de câştiguri

Ph
L’YitYIUTLIiEI palatul dacia
!, LljlLlMmMn BUCUREŞTI
GG
w
K
o
£
£
o
GG
B
ni
cari vor câştiga de sigur în «7 părţi» în spaţiul de câte-va luni.
Câştigul principal de l a clasă este de M. 50,000 acela de a 2-a clasa M. 55,000 in a 3-a M. 60,000, 4-a M. 65,000, 5-a M. 70,000 6-a M. 75,000, in a 7-a M. 200,600 si cu prima de M. 3«0,000, e ventual M. 5i_0,00o.
Pentru prima tragere a câştigurilor fixata in mod oficial costa
lotul original întreg	numaî	lei 7.50 b.	în	aur.
jumState lot original	numai	lei 3.75 b.	în	aur.
sfertul lot original	numai	lei 1.88 b.	în	aur.
si expediez loturi original «garantate de stat» nu promisiuni oprite cu ''prospectul» prevăzute cu «armele statului» chiar în tarile «cele mai depărtate», dacă se trimite «francat suma.» Fie-care participator primeşte «imediat» după tragere lista «oficială», fără «a face cerere.
Trimet de asemenea din nainte «grrtis prospectul» prevăzut cu armele statului conţinând misele si divisiunile câştigurilor in cele 7 clrse următoare.
Plata si trimiterea sumelor câştigate se face prin mine direct si prompt si sub aiscretiu cea mai absoluta.
KT Ori ce comanda se poate face prin mandat postai. — Rugăm să se adreseze toate ordinile imediat până la
18 Aprilie 1880 stil nou
din cauza epocei apropiate a tragerei cu toată fncredere câtră
Samuel Heckscher senr.,
Bancher si comptoar de schimb la HAMBURG (Germania). jSBa«a^a;awBiszgd;

PREMIAT CU DIPLOMA DE ONOARE LA EXPOSITIUNEA UNIVERSALA LA BRUXELLES IN ANUL 1888
PENTRU BARBATI
INVENTIUNE EXTRAORDINARA. Aparatul electro metalic al Doctorului Borsodi pentru vindecarea slăbiciunii bărbăteşti. Apara tul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, pentru a readuce barb tului slăbit puterea perduta si ’l face în zioa cea d’înteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori ce fel. Preciurile: I 11. 55; II II 49; III fl 30
AULICII PENTRU APARATE ELECTR0 METAL1CB, PATENT DR.R0RS0D1
VIEN, 11 NESTR0YGASSE No 6
Broşuri detaliate se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant apt pentru România
GRABITI-VA! —CINE VREA SE CÂŞTIGE
600,000SAU300,000FR.
la cea mai eftina si cea mai avantagioasa din toate loteriile din lume
MUREI LOTERII OTTOMANE
la care fie-eare numer trebue să câştige cel puţin 400 franci
Loteria permanentă: 6 trageri pe an, la fie-care 2 luni, 3,300 loturi câştigând suma enormă de 4,00,000 fr.
TRAGEREA la 1 Iunie st. n. 1889
TABLOUL CÂŞTIGURILOR: i Iot de .	.	.	300,000 fr.	.	3440,000 fr.
I lot de. .	.	.	25,000 fr.	.	25,000	fr.
1 lot	de.	.	.	.	10,000	fr.	.	-10,000	fr.
1 lot	de.	.	.	.	10,000	fr.	.	10,000	fr.
1 Iot	de.	.	.	.	2,000	fr.	.	2,000	fr.
I lot	de.	.	.	.	2,000	fr.	.	20,00	fr.
1	lot	de.	.	.	.	2,000	fr.	.	2,000	fr.
1	lot	de.	.	.. .	2,000	fr.	.	2,000	fr.
1	loi	de.	.	.	.	2,000	fr.	.	2,000	fr.
i	lot	de.	.	.	.	2,000	fr.	.	2,000	fr.
12 loturi de. .	1,250 fr. .	15,0440 fr.
28 loturi de	.	.	1,000 fr.	.	26,000	fr.
500 loturi de	.	.	400 fr.	.	200,000 fr.
550 loturi pentru suma de. . .	600,000
Rambursarea loturilor este garantată de
GUVERNUL IMPERIAL OTTOMAIM
şi se face indata după tragere
PREŢUL BILETELOR:
4 Bilet	.	.	.	F'rei.	5
7 Bilete	.	.	.	l'rci.	34
25 Bilete	.	.	.	Frci.	118
1440 Bilete	.	.	.	Frci.	465
COMBINAŢIA CEAMAI AVANTAGIOASA :
1 bilet pentru 6 trageri numai 26 franci
Lista oficială a tragere! se va trimite numa de cât franco fiecărui cumpărător dupe fie-care tragere.
Ori ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar tn zioa tragerei.
Tragerea va avea loc la Constantinopole, la Palatul Imperial al monedelor.
îndată după primirea banilor, biletele se voradresa imediat cumpărătorilor.
Bilete de bancă şi ori ce timbre fără escepţiune, sunt primite în plata fără orice dificultate, cu curs în aur.
Pentru a primi biletul sau biletele, trebue să se eespedieze banii prin mandat posta!, cbăgue, bilete de bancă, sau mărci poştale (în caşul acesta cu 10 0/0agio), Intr'o scrisoare recomandată la Directorul
— Comptoir commercial —
557, GRA.NDE RUE DE TilKl, 557 CONSTANTINOPOLE
NB. «Comptoir Commercial» mal primeşte in schimb biletele Murei Loterii Otomane toate titluri şi efecte publice (acţiuni, obligaţiuni, bonuri etc.) cu preţul de 5 0/0 mal ridicat ca cursa dc la Bursa.
URMĂTOARELE PREPARATE COMPUSE DE
FARMACISTUL
DIMITRIE G. GHERMANI
-BUZEU-
Se găseşte în Bucureşti la d. Marin Ionescu frizer, hotel Union strada Academiei, precum şi la principalele magasinurl din România.
fir IMPUIDIRT Casele din strada Ut I n U n I n I A I Scaunele No. 56, opt camere de stăpâni, camere de servitori, grajd, şopron, bucătărie şi două pivniţe. A se adresa strada Icoana No. 10 Inginer Cepescu.
H. HONICH
BĂILE DE LA BADEN
LANGA VIENA
DESCHISE FARA ÎNTRERUPERE IN TIMPUL IERNEI
REDESCHIDEREA SESONULUI DE VARA LA I MAI
Apa dantrifrice
are proprietatea de a întări gingiile, face se dispară roşaţa gingiilor şi sân-gerarea lor. întreţine curăţenia şi face se dispară piatra şi mirosul gurel; asemenea se recomandă ca gargară pentru durere de gât, anghinâ şi inflamaţiu-nile gurel. — Sticla costă un led.
Ponintin de Chiniua
impedicâ căderea părului şi ’l face se crească. — Borcanul 3 lei.
Pomada VIrginea
Borcanul 1 lefi
CtismeUc VIrginea
Borcanul 1 lefi
Culdcream Virginia
curăţă pistruele şi coşii, înmoae şi înfrumuseţează tenul. — Borcanul 1 lefi.
Eau tle Cologne Virginia
triplu destilat 2 lei flaconul
Prafuri albe sl rose de clinti
are proprietatea de a întări gingiile şi face se strălucească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2,50.
Apa de Chinina
curăţă şi împedică căderea părului. — Flaconul i.50.
Pudra Virginia
nu conţine nici o substanţa vatamatoare pentru facia si dantura, adica sararde de plnmb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este răcoritoare. Albeşte si infrnmusetcza facia. Preţul 3 l.
Pasta pentru dinţi
are proprietatea a albi si a reda luciul smatului dinţilor. Cutia 2 lei.
Pudra anlisudorica
această pudră are proprietate d’ micşora năduşeală picioarelor şi a nimici urîtul miros produs de asudealâ. Cutia 1 lefi 50 bani.
k
TAPETES1 PERVAZURI
Bulevardul Elisabeta-Doamna (Băile Eforiei)
Recomandă Vergelele de alamă pentru scări şi sticle pentru uşi (plaques proprdtâ).
PRETURILE FOARTE MODERATE
ISCHL
HOTEL ZUM GOLDENEN KREUZ
Situat în centrul oraşului şi în fata castelului regal. Priviliştea coa mai frumoasă pe munţi Cabinete de fumat, de citit. Biblioteca proprie. Sub personala direcţiune a proprietarului Ilans Sarsteiner.
Băile acestea, faimoase din vechimea cea mal depărtată, si cunoscute chiar Romanilor, saline-alcaline, isvoare de pucioasa (calcare-sulfuroase), 13 isvoare de ape caldă de la 27 până la 35 grade Celsius, sunt minunate prin particularita/ea că pot, de pe urma diferitelor lor grade de temperatură, 86 fie întrebuinţate, In starea lor naturală, fără a se încălzi nici răci artificial, In toate împrejurările şi pentru toate naturele de bolnavi.
Puterea lor vindecătoare se exercită asupra Reumatismului, Scrofulelor, Catarului, Nevralgiilor (dureri de nerve), Afecţiunilor articulaţiilor şi Contracturilor, Periostile-lor şi Osteitelor, Slâbiciunel provenind din răniri şi boale grave, Boalelor de pele şi specifică Otrâvile metalice şi mal cu seamă Mercuriale.
AU FOST VIZITATE IN ANUI 1888 DE 15,123 PERSOANE
S'AU DAT IN ANUL 1888 220,000 DE BAI
Stabilimentul organizat de pe toate cerinţele moderne de cursă pot da băl de putină şi băl separate (cu ora), băl termale, de aburi, duşe, de putină, cu fer, cu planie, cu ape minerale şi apa rece; stabiliment de instalat, de inhalaţiunl, de b6ut zer şi cursă de struguri.
Băile, ia o singură staţiune de cale ferată depărtată de Viena, sunt situate în posi-ţiunea cea mal încântătoare, înzest atâ cu păduri de pomi diferiţi si păduri de brazi, plimbări si locur de escursiunl cu trăsuri si cale ferată pân6 In vlrful munţilor, oferă visitatorilor toate comoditâţile si toate petrecerile; de trei ori pe zi muzică orchestrei stabilimentului în măreţul, umbrosul Parc,-în toate zilele asemenea representaţiunl teatrale (vara în Arena), Serbări, Concerte, Baluri, Curse de eai. Maî ales se recomanda Noul si măreţul Stabiliment de Bai. Străinii găsesc la Baden, Oţele, case cu odal mobilate, Cafenele si Restaurante, minunate si confortabile Vile si case mobilate, cea mal mare parte aşezate în grădini. ComunicaţiunI prin posta, telegraf si cale ferata cu lumea întreaga.
Comisiuuca dc administratiunc a băilor da la cerere, toate Icmuririic trebuincioase.
auxm bmmm
CONSTRUCTOR DC MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MOIU. FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMi\4RIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie, llasini de aburi, Turbine. Itoale hidraulice, lleptisli de
unelte si obiecte de exploatare pentru l’abriQi de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Enhricatiune dc curele de piele.
[Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
1064

CARACAS
BUCUREŞTI -- N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 -- BUCUREŞTI
Restaurat şi mobilat cu eleganţă din nou, situat In centrul Capitalei şi al Comerciuluî, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din noii, q ConsumaţiunI fine, şi preţuri moderate, mal multe Jurnalo streine şi locale, Muzica na-ţioualâ tn toate serile, condusă de simpaticul artist Român Tacite Tomeaeu,
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s a Inc edinţat d ini Ta*«e 4«eorgfade fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onoraţi sa clientelă al retncuraja, asigurandu-le promtitudinea Serviciului şt curăţenia Exemplară tot-a’------------------- ■' ------- ”—
ta-
ii- I
caro a dat In tol-d'auua probele cele mal frumoase. tt05
pe
Rămâind cu toată stima T. f>.
EATRE DD. ARENDAŞI SI PROPRIETARI DE MOŞII
CEREŢI
caseiIOBNPITTS BUCUREŞTI
NUOILE
CATALOAGE ILUSTRATE
PENTRU
MASINE AGRICOLE

Tipografia „Epooa1
Tipărit ea cerneai» Ch l.orllleum«C;ie Paria
O ir axat responsabil V. P. Gheorghlr
www.dacoromanica.ro