ANUL IV No. 1029 A DOUA EDITIUNE ugteSf?* Ktme DUMINECĂ 23 APRILIE (5 MAIU) 1889 NUMERUL i:; HAM NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Hur.uresci: La casa Administraţiunel. Iu Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate orflciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 13 BANI NUMERUL AN1JNCI URILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA AD-MINISTRATIA ZIARULUI l.a Paria : Afjcnee Ilavas, Place de ld Ilourse, I AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 leî linia. LA PARIS: segiseslejurnalul cu I» reni. numerul, la Kio6cul din Bulevardul St. Ger-■naiu, N«. S4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMISIISTRAŢWNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. 1MPUDEOTA COLECTIVISTA MIŞCARE ADMINISTRATIVA ÎNAINTAREA PRINCIPELUI MOŞTENITOR DREPTATE! CHAMREGVSITPE GHERASSI! Nici acuma n’au pierdut îă-dejdea! Cât de absurdă poato să pară pretenţia lor, colectiviştii nu se lasă ! Cred că au perspectiva de a reveni la putere, şi această credinţă reese din toate actele lor, şi' s’a manifestat cu o rară impu-denţă dăună-zi la întrunirea acţionarilor Bănceî. Ion Brătianu a vorbit, Stătescu a îndrăznit să des-chiză gura, şi înconjuraţi de câţiva dintre mizerabilii pe care justiţia ’i a cruţat până acuma, şi pe care dispreţul nostru i-a acoperit, au mers aşa de departe cu obrăznicia în cât au criticat, au dat poveţe, au ameninţat. Pe cine vor ei să înşele ? Or vor să se înşele pe ei înşişi. Cum ? De abia suntem in Aprilie 1889 şi ei cred că memoria lui Martie 1888 e ştearsă ? De-abia a răsuflat ţara şi ei cred că i-a uitat ? De-abia s’au deschis uşile Văcăreştilor dinaintea militarilor bandiţi, încă n’a încetat justiţia să se ocupe de administratorii escroci, infamiele lor sunt încă în toate minţele, şi ei ridică capul. Şi ei vorbesc. Şi nu ’şî dau seamă că dacă mai îndrăznesc să deschizi! gura, imaginea trecutului să va întipări din nou sub colori mai vil de cât or când, în mintea fie-căruia, şi că amintirea lor, ca un farmec magic, va strânge iarăşi la o l’altă toate elementele divizate asupra tărâmului politic dar unite de legătura comună a cinstei şi a iubirea de ţară ? Nu înţeleg că au căzut nu ca un partid, dar ca o bandă de tâlhari înconjurată în pădure, şi că numai graţie moderaţiunei şi dispreţului nostru, cel mal puţin vinovat dintre dânşii nu zace azi în temniţă ? Să bage bine de seamă colectiviştii, dacă vor se se crează că n’am sfârşit încă cu dânşii. Speranţa lor poate deveni pentru dânşii un dureros adevăr. N’am avut vreme încă să căutăm toate bubele, n’am vrut pân’ acuma să strivim un inamic învins, dar nu trebue ca provocaţiile se meargă prea departe, nu trebue ca să ’şi închipuească colectiviştii că aii dobândit dreptul la impunitate. La trebuinţă, şi dacă ne silesc la a-ceasta, vom întrebuinţa cu dânşii cumpăna şi măsura care le-au întrebuinţat cu noi, şi vom vedea dacă le place. Impudenţa lor devine prea din cale-afară, şi trebue să i se pue capăt. Trebue ca, la ori-ce tentativă de resurecţiune ce vor face, să-i vârâm din nou sub mormanul de nelegiuiri şi de infamii comise de dânşii şi să înţepenim d’asupra mormântului piatra care acopere pe acest nou şi desgustător La-zăr, partidul colectivist. Nu trebue ca să învie dintre morţi, nu trebue ca măcar să se amintească existenţa lor. Din ce în ce mai neînsemnaţi, mai şterşl, mal uitaţi, trebue ca ei, ca şi amintirea nefastei lor guvernări, se dispară, încetul cu încetul din memoria oamenilor ca un vis urât. PARTEA EXTERIOARA D E P E S I Germania Berlin, 2 Maiu. — O oare-care nemulţumire se manifestează în sferele Înalte. Ea e pricinuită de puţina grabă ce se arată la curtea din Pelersburg pentru a fixa data călătoriei la Berlin. Ţinem de la un personagiii rus ce a trecut pe aci., amănuntele următoare : Amânările şi hesitaţiunile resultă din starea nervoasă in care se află împărăteasa care, de când cu accidentul de la Borki, refusă cu desăvâjşire să întreprindă vr’o călătorie pe drum de fer, şi voeşte să meargă la Berlin pe mare. De oare-ce regina Danemarcei vine la fia sa In luna Iunie, visita la Berlin nu va putea să se facă înainte de sfârşitul verel. împărăteasa, înainte de căsătoria sa, era luterana; ea s’a făcut ortodoxă pentru motive politice, şi până acum era foarte nepăsătoaie la ceremoniile cultului grec. De când cu accidentul de la Borki ea îşi petrece zilele înclinată în fata sfintelor icoane. împăratul e de asemenea afectat; el se ocupă puţin de afacerile publice, şi partidul retrograd se foloseşte de a-ceasta pentru a face să se aprobe unele măsuri draconiene In privinţa provinciilor baltice, măsuri care produc chiar In cercurile ruseşti o foarte rea impresie, căci se tem de represalii. ' 'Berlin, 3 Maiu.— «Gazeta Germaniei de Nord» zice că primirea simpatică făcută principelui moştenitor al României, la sosirea sa In Bucureşti, e un eveniment care are o mare însemnătate politică şi care va întări dinastia. Cea ce e absolutamente trebuincios, e să se asigure României stabilitatea şi desvoltarea instituţiunilor sale. Foaia germană aminteşte trecutul turburat al ţării. Ea adaogă că resulta-tele obţinute din punctul de vedere al atitudinel sincere a naţiunii române faţă de regele Csrol şi în cea ce priveşte consolidarea dinastiei, sunt resultate care vor isbi pe cel care urmăresc cu atenţiune de 25 ani încoa politica României. Principalul merit al acestei situa-ţiun! revine regelui/care a isbutit în-tr’ur. timp relativ scurt să transforme ţara şi s’o claseze In numărul şi Ir? rangul statelor civilisate din Occident. Această politică prudentă şi răbdătoare a creat pe marginele Dunărei o organisaţie ale cărei fructe se pot a-precia privind armata care a dat un aşa preţios concurs Rusiei în timpul răsboiului din Orient. Gazeta termină articolul său amintind solicitudinea pe care regele o dovedea eri încă ţăranilor. Această solicitudine, dacă se ţine seamă de epoce, aminteşte cel-l’alt Hohenzollern, Fre-deric Wilhelm I, care voia să fie în a-celaş timp regele soldaţilor săi şi regele ţăranilor săi. Italia Roma, 3MaiiL—Dd. Ferrari şi Pan-tano, membrii al partidului radical, au interpelatastă seară pe d. Grispi la Camera deputaţilor In privinţacongediu-lul acordat generalului Menabrea. D. Grispi a răspuns că guvernul francez nelnvitând corpul diplomatic la serbările de la 5 şi 6 Maiu, generalul Menabrea nu e obligat să asiste. De altmintrelea acest diplomat a cerut spon-taneu acest congedid. Fie-ce ţară a-daogă d. Grispi, are datele sale memorabile ce trebuie să le celebreze; Italia bunioară, are data de 20 Septembrie 1870; şi d. Grispi nu înţelege de ce se simte această mâncărime de a serba datele altuia, când Italia are aşa de glorioase. (Aplause). Interpelatoriî declară că răspunsul ministrului nu ’î satisface, totuşi el nu presintă moţiune. Roma, 3 Maiib — Se telegrafiază din Assab «Agenţiei Ştefani,» cu data de azi, că un raport al exploratorului An-tonellijconflrmă faptele următoare semnalate de altmintrelea de alte telegrame. Negusul Ion atacă pe dervişii la 10 Martie, la Metemmeh, dar fu respins şi rănit. La rtndul lor, dervişii atăcară la 13 Martie; Abisinil fură învinşi şi puşi pe fugă, iar Negusul ucis. Menelik se proclamă atunci Negus. El înaintează nrtnalminte spre Aduah,însoţit de exploratorul Antonelli. Austria Braga, 3 Maiii. — Deputaţii cehi or-ganisează pentru 10 Maiii o adunare constituantă formata din ţărani din toată Boemia, pentru a avisa la mijloa- cele de a lupta In contra uneltirilor feo-dale ale marilor proprietari. Braga, 3 Maiii. — Numeroase societăţi pregâtindu-se să meargă la exosi-ţia dinParis, auceruto reducere a tarifelor drumurior de fer ale companiilor germane, care au refusat. In fine, dupe o lună. aproape după ce guvernul actual a venit la putere, s’au făcut vre-o cinci, şase nominaţiunl de prefecţi. Negreşit, noi nu putem de cât se ne felicităm că guvernul nu a uzat mai mult de faimoasa mătură care părea că va fi emblema guvernului d-lui Lascar Catargiu. De aceia nu pentru a critica moderaţiunea pe care a arătat’o guvernul, menţinând intactă foasta administraţie, scrim aceste rânduri. Vrem numai să arătăm în treacăt că cestiunea epuvaţiunei personalului administrativ, a fost numai un pretext de care s’a servit d. Catargiu, cum d-sa s’a servit în oposiţie şi de cestiunea fort;-ficaţiunelor şi de cestiunea exterioară. Cercetând cele câte-va nomina-ţiunî noi, din care cele mai multe s’au făcut fiind-că funcţionarii numiţi de guvernul d-lui Th. Bosetti au stăruit tu demisiunile lor, constatăm că aceste nominaţiunl nu sunt tocmai strălucite. Afară de d. Alecu Catargiu, care va fi credem noi un excelent prefect, şi un adevărat părinte pentru sătenii din Ilfov, în genere trebue să constatăm că nominaţiunile cele noi sunt foarte slabe. Şi aceasta ne miră cu atât mai mult cu cât d. Lascar Catargiu, făcuse din cestiunea administra-ţiuneî, calul seu. de bătae în o-posiţie. Aşa fiind, ne puteam aştepta ca d-sa să aibă la disposiţie câţi-va administratori de frunte, care să intre imediat în exerciţiul funcţiune! lor. Ei bine, ce vedem azi ? In locul unui ttnăr activ, inteligent, cinstit, ca d. Stroicî, să numeşte prefect la Dorohoi, o căzătură ca d. Gr. Holbau. Un tînăr distins ca d. Cămărăşescu este înlocuit la Gorj, prin d. doctor Frumuşanu, care nu ştim întru ce e mai bun de cât predecesorul său. Poate d. Andrieş, prefectul de Neamţ, este menit a înălţa prestigiul guvernului ? N’avem nimic de zis în contra d-lui colonel Filitis numit la Ialomiţa, nici în contra d-lui Dres-torian, numit prefect la Buzău, precum credem că nu era nimic de zis în contra d-lui Vineş or în contra d-lui Pâcleanu. Ne va fi permis însă se zicem că pentru aşa puţin lucru, Nu era zor numai de cât Fostul guvern sâ’l dăm de gât. Ziarul Naţionalul în numerul seu de Vineri 21 Aprilie, vorbind de u-nirea grupurilor conservatoare, zice că Epoca, în lipsă de vre-o nou§ a-titi dine de luat, s’a grăbit se se facă organul acestui noii grup zis conser-vator-unionist şi s’a grăbit cu atât mai mult că i se înfăţişa, în sfârşit, ca prin minune noua atitudine atât de mult dorită şi care părea la început negâsibilâ redactorilor ei. Pentru a dovedi cât de neexacte sunt afirmaţiunile Naţionalului şi pentru a arăta că atitudinea noastră de azi, nu e o atitudine noue, vom reproduce aci câte va extracte din Epoca, de acum câte-va luni. înainte de formarea ministerului din Noembrie, d. N. Filipescu scria în Epoca : «Cât pentru noi nu vom urma această politică şi nu vom primi să ne facem coadă de topor în mâna unora, pentru a isbi în fraţii noştri. «Vom lupta până la sfârşit, şi din toate puterile noastre, pentru a aduce Impăcăciunea In tabăra conservatoare, şi nu ne vom descuraja până ce nu vom slei toate mijloacele de conciliaţiune posibile. «Nu vom încuraja pe unii In preten-ţiunile lor exagerate şi nu vom aproba pe cel-l’alţl :n recriminările lor iritate şi orbite de pasiune. Şi tot în Epoca, d. lancoveseu scria următorul articol, care întru nimic nu diferă, credem noi, de a-titudinea noastră de az: : Reproducem pe larg acest articol ; «Colectiviştii cunosc puţin sentimentele noastre când îşi închipuiesc că suntem gata a ne asocia cu unii din con -servaton in contra celor-l’alţî, când cred că vorbele şi calificativele intenţionate pot să Influenţeze asupra hotărârilor noastre. Şi noi şi ţara cunoaştem valoarea şi a vorbelor şi a oamenilor, şi de sigur că nu pentru aşa motive u-şoare vom abandona pe unii or alţii din aceia care fac parte din marea familie conservatoare. «Ast-fel, dacă se zice că junimiştii nu sunt conservatori, noi ne aducem Îndată amiate şi de faptul că el au făcut parte din partidul conservator şi de declaraţiile lor din Parlament In deosebitele sesiuni legislative, şi mat cu seamă de recenta declaraţie a d lui Carp în Cameră, cu ocasia evenimentelor da la 14 şi 15 Martie. «Iată ce zicea d. Carp ; «Eu d-lor, nu sunt liberal, dar dacă aş fi «fost vre-o dată,azi aş cere ca s6 se dea i-«deilor mele o altă etichetă, căci cuvântul «de liberal în ţara asta, o spun cu regret, _ «a fost înjosit de d-voastră. , «D-lor sunt conservator, dar sunt conser-«vator de aceia ce nu se tem de nici una «din libertăţile noastre publice şi constitu-«ţionale şi care doresc ca toate să râmâie «în picioare.» «Pe de altă parte ne aducem aminte că tot cam In acelaşi timp, cu câte-va zile maîlnainte, d. Al. Lahovari, zicea la întrunirea de la 8 Martie la Orfed : «Oare reacţionar este d. Lascar Catargiu «care a luat parte la toate faptele istoriei «noastre de 30 de ani încoace etc. «Când vedem dar,că aceia dintre conservatorii pe care unii, cine ştie din ce scop politic, să Încearcă a ’I Înfăţişa ca representând mal mult ideile înaintate se declară conservatori şi fac aceiaşi declaraţie în privinţa libertăţilor publice, ca acel, pe care o ineptă calomnie vrea să ’I facă să treacă ca reacţionari şi care se declară liberali tocmai In numele culturei moderne, noi suntem convinşi că nici o deosebire fundamentală de idei nu este în sinul partidului conservator, şi deci nu înţelegem pentru ce ne am lăsa să fim măguliţi de o deosebire interesată ce s’ar stabili In favorul unora din noi şi care nu ecsistă. «De geaba, dar, Încearcă vrăjmaşii noştriî intriga şi lauda. «Adevărul este aşa cum l’arn arătat mai sus, şi nu nişte intrigi meschine 11 vor putea întuneca, şi mai ales nişte in • trigial căror scop e destul de vădit. Căci dorinţa vrăjmaşilor noştri nu e de a lăuda pe unii or de a înălţa pe alţii din noi. Ce vor eî, e ca lauda lor pentru unii să înjosească pe ceM’alţi, ca e-logiurile lor să îndemne sau pe unii sau pe alţii la pretenţii exagerate. «De si tineii, nu suntem destul de naivi ca se nu ghicim jocul lor.» ÎNAINTAREA PRINCIPELUI MOŞTENITOR Monitorul publică azi următorul decret: CAROL I. Prin graţia lui Dumnezefl şi voinţa naţională, Rege al României. La toţi de faţă şi viitori, sănătate : Având Iu vedere legea de înaintare în armată; Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de res-bel sub No. 7,273. Am decretat şi decretăm : Art. 1. înaintăm la gradul de locotenent în arma infanteriei, pe ziua de 19 Aprilie 1889 : Compleelarea seriei XIV din decretai cu No. 1,210 din 19 Aprilie 1889 Al doilea rând la alegere A. S. R. Principele Ferdinand, moştenitor al Coroanei României, sub-locotenent de la 14 Noembre 1886, din regimentul 3 linie, în acelaşi regiment la vacanţa ce există. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de faţă. Dat în Bucureşti, la 19 Aprilie 1889. CAROL. Ministru de resbel, General G. Mânu. No. 1,217. INSTITUTUL DE BINEFACERE «PROVIDENŢA» Dure de semna asupra gestiunel si administrai iei institutului in anul 1N88 Compturile institutului «Providenţa» nu s’au încheiat la 31 Decembre 1888, precum statutele prevăd, ci abia la 31 Martie 1889, pentru periodul de 15 luni. Această întârziere s’a causat prin faptul, că, institutul în cursul anului 1888 cumpărând moşia Domneşti-Caţichi din judeţul Ilfov, plasa Sabaru, pentru plata preţului de cumpărare în sumă de 360,000, a fost silit pe de o parte să contracteze de la creditul funciar rural un împrumut In sumă de 170,000 lei care s’a efectuat la 31 Decembre 1888 (stil nou), Insă scrisurile funciare, primite de ia credit nu s’au putut vinde de cât In Februarie 1889, — iar pe' de altă parte spre a complecta suma preţului cerută, — negăsindu-se cu cale a se viade acţiunile bănceî naţionale ce avea institutul, & trebuit a se aştepta şi re-sultatul balului ce era să se dea în folosul «Providenţei» In cursul carnavalului 1889. Cumpărarea moşiei Domneştî-Caţi-chi, In întindere de 1220 pogoane — cu diferite acareturi şi arendată cu 22 000 pe an, — afară de imposite a căror plata priveşte pe arendaş, — este faptul cel mal Însemnat de gestiune săvârşit de la Înfiinţarea institutului, — prin care fie-care va putea a se convinge, cum comitetul a căutat a asigura fondul ce institutul avea şi printr’a-ceasta să asigure existenţa institutului. Institutul a trebuit să contracteze un Împrumut de 170,000 din care s’a reţinut de credit suma de 3400 capital social pentru fondul de reservă, ast-fel câta realitate s’aQ primit în scrisuri funciare rurale de 5 0/0 suma del68,000 care s’aii vendut pe cursul de 97 0/0, cu lei 165,034 b. 50. De altmintereaoperaţiile cumpărăreî moşiei, a împrumutului efectuat precum şi modul cum s’au vândut efectele institutului se pot vedea din anec-satele compturî. Notăm, că efectele, ce avusese institutul, s’au vândut cu un câştig considerabil de lei 9280, şi o pagubă a fost numai U vânzarea celor 5 acţiuni ale bănceî naţionale. Istitutul are o datorie lesemnatâ de a plăti în curs de 50 de ani; însă plata ambelor rate pe an de 9,711,04 este asigurată prin arenda moşiei de 22,000 lei pe an, iar suma de aproape. 12,000 leî, ce covârşeşte din arendă, va putea fi întrebuinţată dimpreună şi cu alte venituri extra ordinare care vor fi disponibile, pentru micşorarea datoriei contractate, — în cât datoria la cred tul funciar rural, dupe toate probabilităţile, se va putea stinge până In 12 ani cel mult ; dacă şi In viitor gestiunea şi administraţia institutului vor fi cu prevedere şi conştiincioase. Moşia fiind la distanţă de o oră de Bucureşti şi având o casă solidă şi spaţioasă, se va putea în această casă a se întocmi cu timpul asilul care conform şi statutelor este a se Înfiinţa. In afară de operaţia cumpărăreî moşiei, situaţia pentru întregul an 1888, şi pentru 3 luni din anul 1889 arată deosebire însemnată In comparaţie cu anii anteriori. Ast-fel cheltuelile de] administraţie au fost de lei 4081, cu lei 863 mai mult de cât în anul 1887,— ca binefaceri şi pentru înmormântare s’au dat leî 4165 cu lei 2710 mal mult de cât In anul 1887, — iar cotisaţiile au fost de lei 7607 cu lei 3236 mal mult de cât In anul 1887, graţie mârirei numărului membrilor, care acum e de 321 de vreme ce în anul 1887 era de 153. Trebue să recunoaştem că numărul membrilor e încă cu totul mic, şi că dacă ţinem seamă de mulţi comercianţi şi industriaşi care plătesc patentă, — care numai In oraşul Bucureşti sunt în număr de 10,254, vom recunoaşte că In comparaţie cu acest număr de patentară numărul membrilor ar putea fi mai mare. Să sperăm, ca In viitor, prin silinţele din partea tutulor membrilor, şi prin respândiroa înţelegere! asupra utilitâ-ţel existenţei unui institut de bine-facere ca «Provedinţa», care a şi început a acorda însemnate bine-faceri,— precum şi se poate vedea prin lista persoanelor care primesc ajutoare pe fiecare lună, numărul membrilor va spori pentru ca prin înmulţirea cotisaţiilor să fie şi institutul In stare a realisa scopurile de bine face prevăzute prin statute In modul cel mal Întins. Spre mărirea veniturilor institutului s’a propus ca să se facă apel şi la doamne fie din societate fie ale domnilor comercianţi şi industriaşi, pentru ca să bine-voiascâ a se înscrie membre şi a plăti cotisaţil pe fie-care lună. Unele din doamne cunoscute In societate şi prin zelul lor pentru binele institutului, s’au şi grăbit a respunde apelului ce s’a adresat şi a se obliga la plata regulată de cotisaţil. Bămâneca prin iniţiativa doamnelor, cărora se vor da www.dacoromanica.ro EPOCA — 23 APRILIE liste de subscriere, şi prin resultatele ce se vor obţine, — să se vaza dacă se va putea aduna un număr suficient de membre, care tn urmă lntrunindu-se să şt aleagă şi un comitet cu president precum e şi comitetul de administraţie al institutului, şi care comitet al doamnelor va avea asemenea a se întruni atât spre a chibzui asupra binefacerilor care ar fi să se dea cât şi asupra măsurelor ce ar fi a se lua pentru mărirea veniturilor institutului. In carnavalul anului acestuia d nil comercianţi din Bucureşti au dat un bal în folosul institutului de bine-facere «Provedinţa». — Balul a fost onorat de MM. LL. Regele şi Regina, — iar d-nul Al. Lahova'ri ca ministru al agricultu-reî, comerciuluî şi industriei şi d-na Anastase Nedelcovici au bine-voit a primi preşedinţa pe onoare a balului. Graţie concursului membrilor comitetului de administraţie şi al comitetului de esecutare al balului, graţie contribuţiilor benevole ale principalelor case debancăşiad-lordin lumea financiară,— graţie concursului lor d-lor şi a doamnelor din comitetele centrale care ad dat silinţele întru vînzarea biletelor de Intrare,— graţie diferitelor persoane care au contribuitcuobjecte pentru tombolă, între care înainte de toate trebue să amintim objectele de mare voloare date de MM. LL. Regele şi Regina, — graţie doamnelor şi domnişoarelor, care au bine-voit la cele patru tombole a vinde bilete în seara balului, — graţie tuturor care au participat la bal,ad cumpărat bilete de tombolă şi au luat parte la licitaţiea objectelor de valoare oferite de MM. LL., — graţie munifloenţel Ma-jestăţilor Lor şi a d lui primar al oraşului Bucureşti, — balul a avut unre-sultat splendid astfel că s’a încasat în total suma de 23,094, din care scâzân-du-se cheltuelile In sumă de 6,276 a rămas un venit curat de 16 583 (şi 235 lei rămaşi de încasat,) — care sumă s’a şi întrebuinţat pentru complectarea preţului de cumpărare a moşiei Domneşti urma anchetei şi constat&rel mal sus, nu a fost destituit? Sperăm, că judeţenii din vor fi satisfăcuţi. faptelor de Dâmboviţa B. IV. INTEMPLARILE ZILEI UN FUNCŢIONAR ABUSIV Silvicultorul Luca Fortunatu, şeful ocol Silvic, din Şerbăneşti din jud. Dâmboviţa a comis şi comite cele mai mari abusurl, care deja s’ad denunţat onor. minister al domenielor. Ancheta s’a făcut de d. prefect al jude ţulul, faptele s’ad constatat,din ele resultă că acest funcţionar a comis furturi şi abu suri de încredere, frustrând pe Stat într’un mod ne mal pomenit. 1. El a vândut în mai mulţi ani pe coruptul set! feneţele din pădurea Statului Is-voarele. 2. A învoit în pădure la păşune pe locui torl şi banii şl-a apropriat. 3. A învoit pe mal mulţi emancipaţi la lemne uscate din pădure şi banii resultaţl nu s’ah vărsat la casa Statului. 4. A cosit fenul din pădure în parte şi dijma ce se cuvenia în loc să se vânzâ în folosul Statului, a preferit să o pue în buzunarul şeii. 5. A făcut gheşefturî la licitaţiunile ce s’afl ţinut pentru vînzarea fânului. 6. A adjudecat asupra d-lul Pârvan Di-ţescu nişte fân şi din causă de inamiciţie, de şi adjudecaţiunea era definitivă, totuşi printr’alta chiar a doua zi l’a dat cu pre-ciulpe jumătate. 7. Face pe geambaşul, cumpără cal slabi, îl dă în paza pădurarilor, şi îi vinde făcând un comercitl netolerat de lege. 8. Are gusturi de vânătoare, concentrează pe pădurari câte două şi trei zile pe comptul lor, şi îl sustrage de la paza ce trebue se facă la pădurile Statului. 9. Are obiceiul de a creşte păsuri, astfel că toţi puii de curcă îl confiazâ femeelor pădurarilor şi în loc de a le plăti hrana lor, le face se plătească pe toţi care^ dispar prin boală şi 10. Vinde lemne din pădurea Statului şi în loc să le însemneze cu marca cuvenita, le liberează pe cele bune şi pune marca pe cele fără valoare. Atragem atenţiunea d-lul ministru al domenielor asupra conduitei acestui funcţionar şi ne întrebăm pentru care causă în DIIV CAPITALA Accident. — S’a transportat la spitalul Brâncovenesc Matache Ploeşteanu care pe când aşeza sîrma telegrafică pe str. Municipală a căzut jos şi s’a rănit grav. Fiu denaturat. — Vasile N. a fost condus la secţie fiind că fiind beat a bătut pe mama sa. Copil lepadat. — S’a găsit un alt (copil lepădat de sex masculin în ulicioara bisericel Manea Brutaru. DIN JUDEŢE Arsa.—In ziua de 13 Aprilie curent, fe-meea Vasilica N. Munteanu, din cătuna Şendreni, comuna Sculeui, judeţul laşi, pe când şedea pe prispa casei şi se pieptăna, o soântee din ţigara ce fuma ’l-a căzut pe haine, cari s’au aprins. Cu tot ajutorul ce i s’a dat de locuitori, a fost pârlită în mal multe părţi ale corpului şi i s’ad ars mâinile, pieptul şi spatele. Această femee sa trimis în cura spitalului Sfântu Spi-ridon. Urinările pelagrei.—In noaptea de 14 Aprilie curent, dispărând d’acasă femeea Zoiţa Gavril Drumariu, din comuna Hele-ştienl, judeţul Roman, a doua zi s’a găsit moartă In câmp pe teritoriul acelei comune. Dupecercetările făcute de sub-pre-fectul respectiv împreună cu medicul de plasă, s’a constatat ca moartea numitei a fost din causa boalel pelagra. Accident. — In ziua de 15 Aprilie curent, preotul Marin Topalâ, din comuna Costeştl, judeţul Tutova, a dat foc la nişte gunoae, iar din causa vântului, ce sufla în acea zi, i s au aprins şi ars o şură de pae de secară, un capăt şură de orz, două care păring, două poeţi şi o parte din garduri. Centenar. — In ziua de |2 Aprilie curent, a încetat din viaţă George Jianu din comunaNemoiu, judeţul Vâlcea, în vîrstă de 102 ani, care ’şl perduse vederea de a-proape doui ani. DIN STREIN VTATE Foc mare. — In ziua de 26 Aprilie după ameazi s’a iscat un foc înspăimântător în comuna Siberc de lângă Cohalm (comit. Târnavel mici). Focul a isbucnit în partea comunei locuită de Saşi, unde se aprinsese o şură veche din apropierea bisericel. Vântul împrăştie flăcările de-alun-gul edificielor aflătoare pe lângă cimitir • şi în scurt timp 35 de case împreună cu edificiile lor economice eraQ în tlacărî. De aci focul trecu în partea comunei locuită de Români, unde asemenea căzură jertfă focului 26 de case împreună cu edificiile din jurul lor. Gu totul ah ars 61 de edificii. Cutremur de pământ destul de violent s’a simţit în Agram la 27 Aprilie n. seara. ŞTIRI MĂRUNTE t La 22 Aprilie în teatrul curţel din Viena s’a jucat piesa «Gyges şi inelul săQ» pentru prima oară, în care d-ra Bârsescu a a avut rolul ltodopei, un rol de puterea acelora pe care le joaoă Wolter. Succesul sâa a fost mare. — Să scrie din Alba-Iulia: «Băiatul de 12 ani Leon Altmann, care e recunoscut ca un violinist de talent extraordinar, a dat în 27 Aprilie a. c. în oraşul săQ natal un concert cu succes strălucit. Micul virtuos, care cântă pe violină cu sentiment deosebit, a secerat aplause nesfârşite şi a încântat pe numerosul public. — La Ateneul român din Focşani, d-nu Pop Filoreutin va ţine Duminecă 23 Aprilie o conferinţă despre «Grădinile de copil». IN F 0 R M A TID NI D. Lascar Gatargiu a visitat erî localul poştelor şi telegrafelor. -®r- Erl comisiunea bugetarii a sfârşit cu discuţiunea capitolului asupra Universitate! din Bucureşti. Apoi comisiunea a ascultat o propunere a d-lui Mih. Cogălni-ceatiu, care cerea să se voteze o sumă de 30,000 .lei pentru imprimarea documentelor lui Hurmu-zake. Comisiunea a admis 10,000 lei numai, pentru acest scop. Azi se crede cR se va sfârşi cu discuţiunea bugetului cultelor. S'au dat ordinele cuvenite pentru ca se se pue cât mai curând posibil temeliile institutului botanic care se va ridica lângă Palatul regal de vară. SPECTACOLE Luni 24 Aprilie sg va da la Teatrul Naţional în scop de bine-facere Romeo şi Julieta, tragedie în 5 acte de Shakespeare, tradusă de d. I. Ghika. O representaţiune extraordinară sg va da la 28 Aprilie la Teatrul Naţional pentru sporirea fondului destinat ridicare! unul monument artistului decedat Louis Wiest. Sg vor juca- Reposatul dumnealui şi Moştenirea de la reposata. Duminecă 2) Aprilie se va juca la Teatrul Naţional în beneficiul d-lul C. Nottara piesa Brigăzii, tragedie în $ acte de Scliiller. Simpaticul beneficiem va juca rolul lui Frantz de Moor, o admirabilă creaţiune a sa. La Teatrul Dacia se va da la 4 Maiu în beneficiul d-rel Jianu Curierul din Lyon, dramă în 5 acte şi 18 tablouri, tradusă de Pascaly. * * * Societatea Eintracht va da Duminecă ţ Maiii în sala Bulevardului un concert şi o producţiune dramatică. Programul e variat şi bine ales. D. ministru al cultelor şi instrucţiune! publice a numit o co misiune de arhitecţi ca se examineze planurile şi proectele comandate unui arhitect german anume Schmiden, relativ la palatul mu-scelor, şi să vază dacă acele planuri sunt alcătuite conform con-diţiunilor stipulate în caetul de sarcine al ministerului cultelor. Comisiunea se compune de dd. arhitecţi Orăscu, Alex., Muntau-reanu, Săvulescu, Mincu, I. G. Cantacuzino inginer, şi Dobre Ni-colescu. Comisiunea s’a întrunit erî alaltă-erî. Numirea acestei comisiutii e motivată de faptul că domnu arhitect Schmiden a cerut o sumă îndoită pentru efectuarea planurilor de cât cea înscrisă Î11 buget şi cât trebuia să i se dea, şi afară de aceasta, planurile arhitectului german nu sunt făcute conform con-diţiunilor contractului. Resultă din toate cele sus că d. Mitiţă Sturdza nici o măsură pentru ca risipească banii Statului. Ş‘ de mai luat să nu se n’a D-nu Petre Carp a seară la Ţibaneşti cu plecat familia eri sa. 0BBK7E Numeroşii săi amici politici şi personali l’aii întovărăşit până la gară şi i-au urat bună călătorie. D. Carp se va întoarce Î11 capitală la deschiderea corpurilor legiuitoare. 4Voinţa Naţională» recunoaşte că poliţia guvernului 1. Brătianu, plătea soţiei lui Pietraru 100 lei pe lună, dar zice că aceşti bani îi erau daţi ca ajutor din causă că se găsea în miserie din preună cu trei copii. Unele jurnale rău informate aii dat ştirea că la comuna Ulmeni, din judeţul Teleorman, 4 călăraşi ar fi executat pe locuitori la muncile agricole. Din comunicarea primită de la d. prefect al judeţului, care a fost trimis Î11 persoană la localitate spre a cerceta, resultă că în zisa comună nici n’au fost călăraşi, nici s’a executat veri-o dată locuitorii la muncile agricole. Un comunicat al Ministerului publicat Î11 *Monitor» dă acestei ştiri cea mai formală desminţire. -a«- M. S. Regele a primit din partea M. S. împăratului Germaniei, Rege al Prusiei, o scrisoare de felicitare drept răspuns la notificarea ce i s’a făcut de către M. S. Regele, că Principele Ferdinand, a fost desemnat, conform art. 83 al Constituţiei, ca moştenitor pre-sumptiv al Coroanei, şi a primit titlul de Alteţă Regală Principe al României. Exc. Sa. d. de Biilow, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Germaniei, a avut 0-noare a remite M. S. Regelui a-ceastă scrisoare. -■«si- In urma denunţărilor făcute de ziarul Naţiunea cum că maî multe âbusuri s’au săvârşit de directorul hergheliei Nucet, s’a orânduit o anchetă de către ministerul de resbel. Anchetă s’a făcut de d. Ta-mara, inspector general. Nu s’a constatat absolut nimic din toate cele denunţate de Naţiunea. In urma acestei anchete, d. Poe-I naru a trimis din noii martori redactorului Naţiunei care luase răspunderea informaţiei. DEPE8I (Prin fir telegrafic) Elveţia. Berna, 3 Maiii. — Consiliul federal publică considerantele sentinţei tn virtutea căreia comisarul german Wohl-gemuth a fost expulsat, dupe ce a fost arestat In momentul când dânsul căta să organiseze un sistem de spionagiu. Considerantele constată că Wohlge- muth căta să creeze prin ajutorul unor agenţi provocatori, agitaţie printre lucrătorii de la Bâle, din Alsacia-Lorena şi din ducatul de Baden. El scria mal cu seamă unuia din agenţii săi să lucreze fără scrupule. Austro-Ungaria Budapesta, 3 Maiii. — (Camera).—Cu ocazia discuţiunel bugetului, d. Helfy, din extrema stângă, a supus unei critice severe programa ministrului de finanţe, pe care nu ’l consideră de cât ca un lucru care restrânge şi mal tare aparatul impozitelor. Abordând cestiunea reconstituirel recentului cabinet, d. Helfy zice : «După desbaterile asupra legii militare trebuiau să cază miniştrii honvezilor şi instrucţiunel publice, şi cu dânşii d. Tisza, din potrivă. S'a văzut plecând miniştrii de justiţie, de comerţ şi de interne. Noul cabinet e pentru noi o enigmă pentru care rugăm, In zadar, pe d. Tisza să ni-o explice». In urmă se dă cuvântul d-lul Hollaky, din partidul independenţei, care, prin violentele sale atacuri tn contra preşedintelui consiliului provoacă o discu-ţiune din cele mal animate. El acuză guvernul că practică corupţiunea în toate serviciele publice. D. Tisza, ar trebui, adaogă oratorul, să urmeze exemplul d-lui Brătianu, care, găsin-du-se Intr’o situaţiune analoaga, s’a retras cu toată puterea partidului săă. D. Hollaky citeşte declaraţiunea pe care d. Brătianu o făcuse în luna Februarie 1888 partizanilor săi In privinţa demisiei sale. «Lumea s’a săturat de mine a zis d. Brătianu; e trebuinţă de oameni nuoi cari nu şi-au pierdut încă iluziu-nile» şi s’a retras, având convingerea că va fi tradus în faţa justiţiei. Fie ca d. Tisza se aibă un atare curagiu. Ftixsia Petersburg, 3 Maiu. — Cu toată extrema supraveghere, nihiliştii parvin să întreţină raporturi dese cu coreligionarii lor din Zurich. E chiar sigur că mal multe bombe au fost Introduse In Rusia. Poliţia ia măsuri excepţionale or de câte-ori iese din Palat. Petersburg, 3 Maiu. — După nişte ştiri venite din Copenhaga, Englitera ar ceda insula Helgoland Germaniei. Pe lângă asta, Englitera ar fi promis acesteia din urma ajutorul în-tr’un resboiu continental. In schimb Germania s’ar fi obligat să ajute pe Englitera In potriva or-cărei înaintări ce Rusia ar face o în Asia centrală. Petersburg, 3 Maiu. — Ştirea că compania drumului de fer al statului austro-ungar plănueşte cumpărarea drumurilor de fier orientale cari aparţin baronului de Hirş, a produs o vie impresie In cercurile politice ruseşti. Ele văd în acest fapt cucerirea pacinică a peninsulei balcanice de către Austro Ungaria. Organele cele mal arzătoare din presa rusească îndeamnă pe guvernul din Petersburg să ia măsuri preservative, ca bunioarâ lărgirea gurii Dunărei actual-minte inabordabilă pentru corăbiile de răsboiii ruseşti. Austria Viena, 3 Maiii. — Consiliul municipal In întrunirea sa de azi, a respins propunerea ce i s’a adresat de a orga-nisa în saloanele Primăriei o serbare creştină şi politică, pentru a protesta la contra sărbărilor centenarului revoluţiei franceze. Turcia Constantinopol, 3 Maiii. — Procedarea Italienilor In privinţa guvernatorului din Hodeida a mişcat foarte mult pe Poarta, care aşteaptă raportul guvernatorului, spre a lua o decisiune. Constantinopol, 3 Maiu. — Se afirmă în cercurile germane că, departe de a fi cerut trimiterea unei misiuni turceşti la Zanzibar, Germania o va combate FOIŢA ZIARULUI *EPOCA» (31) HECTOR MALOT DREPTATE! Partea II. VI (Urmare) De câte ori veni Săniei, se repeţi a-ceiaşi ceremonial: intrau, salutat!, ieşau şi atâta tot. Cu toate acestea el le vorbea cu prietenie, întrebându-I asupra studielor lor ; voi să vază şi grădina lor, şi ’I lăudă pentru chipul cum o ţineau ; apoi vizită şura In care tăiaii lemne ; o grămadă mare era aşezată lingă zidul din fund ; doamna Ranson o arătă cu mândrie. Atunci Săniei repetă ceea-ce mal spusese, că nu ştie să fie alt exerciţii! mal folositor : — Dacă aşi fi fost om de speculaţie, zise el In glumă, aşi li înfiinţat pentru oamenii cu bani, o casă de sănătate în care nu i-aşi fi pus la nimic alta de cât la tăiat lemne, şi aşi fi lecuit ca priu minune pe mulţi; ba făceam şi o avere mare. — Numai să fi avut pe cine-va, răspunse Valerian cu ciudă. O privire a lui Galixt ’I tăie vorba. D-na Ranson ceruse ca ceremonia căsătoriei să fie pe cât de simplă se va putea şi Săniei ’I împlinise dorinţa. Trecuse vremea când socotea că trebue să se însoare cu pompă mare şi cu martori care să poată impune respect publicului. Atunci se însura cu o fată săracă al cărei frate fusese trimes la galerii; a-cuma lua o femeie bogată, onorată, care n’avea nevoe de paradă. Nici un invitat afară de cei patru martori, care din partea lui Săniei, vor fi doi din colegii săi de la Academie şi din partea d-nel Ranson, unchiul care o crescuse şi unul din verii el. La întoarcerea de la biserica dejun la castel, apoi plecare la Greii şi de aci în Englitera. De ar fi putut, d na Ranson renunţa la căsătoria aceasta care pentru întâia oara era s’o despartă de fii ei pentru opt zile. Dar cum să nu primească faţă cu stăruinţele lui Săniei ? II fu tot aşa de greu. să anunţe această călătorie fiilor seicum ’I venise de greu să le vorbească de măritiş!; se temea de o nouă împotrivire. Dar n’o întâmpină; i se păru numai că ochii lor lăcrămaseră. Insa, fiind că ea nu cuteza să ’I privească şi el nu vorbeai!, putu să ’şî zică în sine ca primiseră această despărţire fără mare supărare. Liniştita întru cât-va din partea lor nu era nici-decum din partea profesorului. In lipsa el nu ’şl va face el loate gusturile ? Şi cine ştie ce puteau fi acele gusturi. Ea ’l rugase indirect să fie cuminte şi el făgăduise intr’un chip solemn că va fi; dar ce însemna făgăduinţă unul om care nu putea fi stăpân pe sine ? Ea ceruse ca în lipsa el copii să urmeze programul obişnuit şi el făgăduise şi aceasta. La primărie, la biserică, la dejun, Ca-lixt şi Valerian se purtară foarte bine ; nu arătară mâhnire, nici veselie nepotrivită ; statură mai mult serioşi, poate cam prea serioşi, aşa că se părea ceva impus. Aceasta resfirea cu atât mai bine cu cât în purtarea lor cu unchiul mamei lor şi cu vărul lor se arătară foarte deschişi şi prietenoşi. Muma înţelese şi ’şi făgădui de a le dovedi la Întoarcere că n’aveau nevoe de a căuta o altă iubire, şi că a ei a rămas tot atât de mare ca şi In trecut. Se temea şi de momentul despărţire!; dar ei nu se înduioşară sărutând’o ; şi când scoase capul din cupeana sa ’l văzu în picioare pe peron, facendu’I semne cu mâna ; ea le răspunse cu batista, şi ei dispărură din ochii săi ca ea din aî lor. Statura mai mult timp fără a vorbi ; apoi Galixt, întorcându-se spre frate-săti li Întinse mâna : — Te-al purtat bine, bravo. — Aî să ne suim călare; aşi vrea să’I trag un galop. Spuseră să le pue şeaua pe cal, şi urmaţi de gromul care ’l slujea, o apucară la galop prin pădurea de Halatte până către seară. A doua zi dimineaţa, la ceasul obicinuit, se puseră să tae lemne; profesorul lor le spusese c’o să vie să ’l vadă cum lucrează, dar el ’şl începură lucru fără ca să’l mal aştepte. Nu isprăvise încă cea întâi despică-tură, când un om, care părea a fi un grădinar, se opri dinaintea şurel : — Buştenele astea sunt tari, zise el ; trebue să fit voinic ca să te apuci de ele. — Ce spui ? întrebă Valerian. — Spun că trebue să fii voinic ca să tal lemnele astea. — Eşti şi d-ta tăietor de lemne ? — Ha nu sunt grădinar,de la Sahurs, lingă La Bouille. Mal întâi am lucrat la pământ aici, apoi m’am tocmit ca ajutor de grădinar, meseria mea. — Cum te chiamâ ? — Prentout,.. Vreţi să vă ajut şi eti ? Fără a aştepta răspunsul, luă ferăstrăul lui Calixt, care se înţepenise In nodul unul buştean de care nu putea trece. El însă isbuti să tae nodul. Apoi mai tâe un alt buştean, apoi un al treilea, şi tot aşa până la al zecelea. — Ciudat lucru mi se pare gustul d-v. de a taia lemne drept petrecere 1 zise el, făcându-se prost. — N’o facem de gust, răspunse Valerian, ci pentru sănătatea noastră. — Pentru sănătatea d voastră 1 Aida de 1... A fost şi la noi un băiat care venise de la şcoală şi pe care ’l pusese să tae lemne, dragă doamne ca să capete putere, să se facă bine... dar când colo, după ce a dat cu ferăstrău şi a tot tăiat la buştene, într’o bună dimineaţă a murit. Credeţi-mă, dacă puteţi, plimbaţi-vă cu mâinele în buzunar, mal bine o fi. Pe când vorbaa, mânuia ferăstrăul mereti, aşa în cât în câte-va minute tâe ceea-ce el ar fi tăiat într’un ceas. Ar fi trebuit să se opue, dar atât le era de urît lucru acela în cât urmară sfatul ce li se dăduse, şi se duseră la plimbare cu mâinele In buzunar. Galixt mai stătu la gând, lntrebân-du-se dacă fac bine ; dar Valerian nu voi să ’l asculte. — Cât eşti de prost câte odată 1 zise el supărat. Creţi că tăiatul lemnelor e mal de folos de cât ventilatorul sad gra-din&ria ? Ce ’ţl pasă dacă băiatul ăsta va tăia In locul nostru ? — Dar mama ? — Ca să ’l fac plăcere aşi urma a mă supune la această pedeapsă, dar dacă un altul vrea s’o facă In locul nostru, nu văd de ce n’aşl primi... Pare bun băiat ajutorul ăsta de grădinar. — Se arată a fi prost. Dar mă mir câ nu ne-a cerut nimic pentru Îndatorirea ce ne a făcut; asta e frumos dia partea lui. — Ştii ce dovedeşte asta ? — Spune. — Ca le e milă slugilor de noi. — Asta nu ’mi place. — Nici mie, dar aşa e, dragă. De mult o bănuiam eă : am văzut că rldeafi pe ascuns când ne apucam de lucru, câ şopteai! uitându-se la noi. S8 vede câ naţărăul ăsta de normand a auzit ceea-ce spuneai! cei-l’alţl şi fiind câ n’are inimă rea a voit să ne dea ajutor. — îmi plac nătărăii de felul lui. — Ceea-ce nu ’mî place e că suntem de rîs. — Eşti sigur ca rid de noi ? poate ne plâng. — Nici una nici alta nu ’mi vine la socoteală. VII Florentin nu maî era primit la taverna Sportului ca un om nevrednic de a fi luat In seamă ; acum se purtai! cu dânsul cu buna voinţa, căci era un obişnuit al casei. Numai grădinarul locuia în atenan-ţele castelului dimpreună cu vizitiul; ajutoarele acestora locuiaii unde puteai!, la sat, şi Florentin alesese taverna Sportului. Aceasta pentru că i se părea bună pentru cercetările sale : o mansardă In pod lingă cinci sad şase lucrători care dormeai! acolo, un loc la masă In sala comună, erea tocmai ce trebuia pentru planurile sale. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 23 APRILIE ca vătămătoare şi va împiedica chiar cu forţă, amestecul său în afacerile coastei africane. Serbia Belgrad, 2 MaiQ. — Monseniorul Ni-canor, episcop de Gitze, cu consimţe-mântul regenţei a fost desemnat de către colegii sSt pentru a presida în acest an tribunalul consistoriului da apel. Un comitet s’a constituit pentru a organiza demonstraţiile care trebue sS salute întoarcerea la Belgrad, a mitropolitului Mihail. El invită persoanele care ar voi sâ meargă până la Turnu-Severin spre întâmpinarea ilustrului prelat să se înscrie în registrele sale. «Odjek» afla de .a graniţa sârbeasca că arnăuţil reîncep năvălirile lor în teritoriul Regatului. OFICIALE D-niIGostache G Bulău şi ioan Pricopi s’aâ numit membrii în comisiunea interimară a comunei rurale Cotnari din judeţul Iaşi, în locul d-lor Gheorghe Anto-niu şi Tudorache Păuleţi, demisionaţi. — D. Ioan Nicolescu s’a numit membru în comisiunea interimară a comunei rurale Armăşeştl din judeţul Vâlcea, înlocui d-lul G. Cruceru, care nu s’a presen-tat la post. — D. Alecu Popovicî s’a numit membru în comisiunea interimară a comunei rurale Boţeşti din judeţul Roman, înlocui d-lul Mihal Albert, care nu s’a presentat la post. & T EDiTIUNE Nu s’a decis încă nimic, tn consiliul de miniştri, tn privinţa deschideri! sesiune! extraoi'dinare a Corpurilor legiuitoare. S’a hotărât numa! ca îndată ce comisiunea bugetară lş! va sfârşi lucr&rile, Camerile să fie convocate în cel mai scurt timp, cel mult trei or patru zile. Ast-fel nu să poote şti încă precis ziua convocării, căci nu să poate prevedea când îşi va sfîrşi lucrările comisiunea bugetară. Cea ce pare sigur e că comisiunea bugetară nu ’şi va termina lucrările înainte de sfîrşitul săp-tămâneî viitoare. D. Lascar Catargiu caută să activeze lucrările comisiuneî, iar d. Vernescu, care să teme grozav de sesiunea de primă-vară a Came-rilor, caută să tărăgănească cu lucrările, Îndemnând pe amicii săi din comisiunea bugetară ca prin discuţiunî nesftrşite să se ţie comisiunea pe loc. Această atitudine a d-lui Vernescu şi a amicilor săi a ajuns chiar să necăjească pe d. Lascar Catargiu. X La deşchiderea sesiunei de primă-vară a Corpurilor legiuitoare, d. P. Carp va cere ca înainte de toate să se voteze legea Băncii Naţionale. In adevăr amânarea acestei reforme ar fi foarte păgubitoare şi pe de altă parte nimic n'ar justifica o asemenea întârziere, căci proiectul depus pe biuroul Cameriî de Id. Menelas Ghermani a fost discutat şi primit de toate secţiunile. D. Carp va declara că dacă guvernul va propune amânarea a-cesteî reforme, d-sa şi amicii d-eale vor refuza d’a vota bugetele. X Azi la ministeriul de interne a fost un consiliu de miniştri care a ţinut de la 9 până la 12 ore. X Atât d. Lupu Costache, secretarul general al ministerului de interne cât şi d. G. Mânu secretar al ministeriului de finance, persistă în demisiunilo d-!or. X A fost cât-va timp vorba de numirea d-luî Nae Popescu ca prefect al judeţului Argeş, dar un mare număr de cetăţeni din acest judeţ protestând în contra acestei numiri, idea aceasta a fost părăsită. X D. general Victor Creţeanu a inspectat azi divisionul de jandarmi călări, care este sub comanda d-lui maior Baldovicî. D. general Creţeanu a fost mulţumit de resultatul inspccţiunei sale. D-nu Nicu Voinov, deputat din Focşani, a intrat în grupul d-luî Dimitrie Brătianu de vre-o două zile. D-sa a asistat şi la o întrunire a partisanilor d-lui Brătianu. X D. prefect al judeţului Mehedinţi persistând şi astă-zi în de-misiunea sa, se crede că ea va fi primită. X Mâine regimentul al treilea de infanterie sărbătoreşte pe patronul său Sf. Gheorghe. Principele moştenitor care aparţine acestui regiment va asista la serbarea ce se va face cu acest prilej. X Ni se afirmă un fapt destul de grav datorit indolenţei d-luî Ghe-rassi şi a d-luî Gună Vernescu a-tuncî când era ministru al justiţii. Iată despre ce e vorba. Un individ Pavel Mihai a fost condamnat acum o lună de tribunalul corecţional la 7 luni închisoare, pentru că bătuse pe un onorabil comerciant din calea Victoriei, şi condemnarea aceasta rămăsese definitivă. Acest individ mai bătuse pe FOITA ZIARULUI «EPOCA» (8 CI m REGĂSIT PE GHERASI! ROMAN POLITIC0-GEOGRAFICO-U MORISTIC DE M A X VIII La Ierusalim Leşinul lui Max şi Nucşoreanu ţinu tocmai 24 de ore. Când îşi veniră în fire, doctorul era la căpătâiul lor. — Portretul 1 Portretul 1 Aruncaţi portretul se nu’l mai vedem, căci iar leşinăm, zi3e Nucşoreanu. — Fiţi liniştiţi, răspunse doctorul, căci am avut grije se aruncăm i-mediat portretul în foc. Această ştire înveseli aşa de mult pe călătorii noştri, în cât săriră din pat şi se îmbrăcară repede, pregă-tindu se se înceapă cercetări serioase spre a afla de către cine fusese adus pachetul fatal cu fotografia sinistră. — Dacă am mânca ceva mai întâi u? obiectă Max. Mie ’mi chiorăe maţele de foame. — Aide la birt. Intrară într’un restaurant şi ce-rură lista de bucate. Nucşoreanu citi: «Pilaf cu iaurt. Ciulama. Puii cu praz. Carne cu gulii... — Se luăm o porţie de carne cu giinii, propuse Max, căci e o legună foarte sănătoasă. Prânzul odată luat, călătorii noştri! se întoarseră la otel şi luară la cercetare pe portarul hanului care le istorisi eine-î adusese scrisoarea şi sfârşi destăinuindu-le că necunoscutul s’a urcat pe urmă într’o trăsură cu No. 69 şi a spus haraba-giului să-l ducă la vapor. — Nu mai încape îndoială, zise Nucşoreanu, acel necunoscut era Gherassi, Gherassi care a aflat că suntem pe urmele sale, Gherassi care spre a scăpa de noi a căutat se ne otrăvească şi acum a dosit, e departe, departe de tot. Nu era vreme de perdut. Călătorii noştrii îşi plătiră socoteala, şi fără se mai aştepte cel mai mic răspuns de la Kislar-Aga se îndreptară spre port. Acolo ei aflară că un călător cu ochelari şi gura nepotrivită plecase chiar în agun, luând un bilet pentru Smyrna. Nucşoreanu şi Max erau hotărîţi se meargă înainte, se nu scape cu nici un preţ pe Gherassi din mână. La Smyrr.a, la Alexandria, la Jafa, ei aflara asemenea că necunoscutul cu ochelari şi gura nepotrivită trecuse pe acolo cu 24 de ore înainte şi apucase drumul spre Ierusalim. Când puseră piciorul pe pământul sfînt, Max propuse imediat o vizită la ruinele templului lui Solomon şi la sfîntul mormînt. Dar Nucşoreanu avea alte gânduri mai serioase şi 3 ÎSSHrrs X .E’XC- 2t comerciantul tn cestiune pe timpul i colectiviştilor, dupS îndemnul po- ! liţiei, pentru că d. Petrescu — comerciantul despre care e vorba— a îndrăsnit să calce ordinele poliţiei şi se achite po d. I. Oro- ! veanu. Acum ştiţi ce se întâmplă ? înainte ca Pavel Mihai să fie condus la Văcăreşti ca să îşi facă pedeapsa, pedeapsa lui e redusă de la 7 luni la 3. 1 s’a redus precum se vede 4 luni, aceasta fără să calce în puşcărie. Pavel Mihai a intrat tn penitenciarul Văcăreşti de câte-va zile. Acum precum aflăm tntr’un mod positiv, să întrebuinţează toate mijloacele pentru ca directorul penitenciarului să’l pue pe lista acelora din condamnaţi care tre-buesc să fie graţiaţi. Întrebăm pe d. Gherassi—dacă există—şi pe d. Gună Vernescu —care din nenorocire există—ce însemnează această mărinimie nepomenită ? Ne-ar trebui un răspuns lămurit asupra acestei cestiuni. X Se telegrafiază din Londra Agenţiei Havas următoarele : Londra, 4 Maiu. — Corespondentul ziarului «Standard» din Viena anunţă ziarului seu că principele moştenitor al României va însoţi pe Ma-jeslăţile Lor împăratul şi împărăteasa Austriei, în călătoria lor în Germania, în timpul căsătoriei principelui moş-leuitor de Hohenzollern cu principesa Maria Teresa de Bour bon, nepoata împărătesei Austriei. Circulă ştirea că principele Fer-dinand al României se va însura cu o principesă din casa regală a Prusiei. Partea întâia acestei ştiri concordă cu informaţiunea ce am publicat si noi a-fialtă-ieri. X O scenă foarte nostimă s’a petrecut a-l’altă-eri în cabinetul d-lui Gherassi între d-sa şi un preşedinte de tribunal din provincie. Preşedintele deschide uşa cabinetului şi spune. — Vă salut d-le ministru... ' — Nu, nu ; nu’mi spune d-le ministru. Nu funcţionez, nu mă amestec, nursunt ministru, răspunde d. Gherassi. — Am venit, d-le Gherassi, să vă vorbesc de o afacere importantă pentru tribunalul unde mă aflu.... — Nu, nu ’mî spune d-le Gherassi ; te rog nu’mî vorbi de afaceri care întră în domeniul mi-nisteriuluî de justiţie. Să mă lăsaţi în pace. Se vorbim alt ce-va, urmă neferitul ministru fără voe. Faptul şi dialogul sunt autentice. ULTIMA ORA Francia Paris, 4 Maiu.—Contrarii! ştirei răs- j pândite zicând câ corpul diplomatic ar fi refuzat să asiste la prânzul ofici&l ce se va oferi la 15 Maiu de către preşedintele consiliului, d-nu Tirard, «Siâcle» 1 crede a şti câ invitaţiunea a fost pri- t mită de către toţi şefii mis umlor străine printre care şi nunţiul apostolic, afară de trei escepţiuni cunoscute dinainte. Paris, 4 Maiă.—«Journal des Debats» regreta suprimarea divisiunii navale din Levant, zicând că menţinerea ei este indispensabilă pentru a ocroti prestigiul Franciei şi pentru a sprijini eventualmente or-ce acţiune consulară şi diplomatică franceză. îndată ce locul va fi părăsit, el va fi ocupat de Italia. Encjlitera. Londra, 4 Maiu.—Camera Comunelor. Moţiunea Smith care blamează politica guvernului în privinţa comerţului opiumului în China a fost respinsă cu 165 voturi contra 88. A ustro-Ungaria Viena, 4 Maiă.—In privinţa interpelării adresate eri guvernului relativ la punctul de vedere pe care se pune faţă cu guvernul italian In urma protestărilor solemne ale congresului catolic în contra stării actuale de lucruri în Italia, s’ar fi dorit în cercurile oficioase ca incidentul să nu fie relevat. Dacă guvernul nu respunde acestei interpelări, e posibil, fiind dată insem-nâtatea congresului şi înalta situa-ţiune ocupată de mulţi din membrii săi, ra cestiunea să fi adusă In faţa delega-ţiunilor. «Presse» foaia oficioasă, zice că e supărător că congresul a tratat într’un chip atât de violent cestiunea papalitate! ; dar nu împărtăşeşte temerile oare-căror deputaţi, de a vedea raporturile amicale ce Austria le întreţine cu Italia, turburate de această manifestaţie a catolicilor. v'r7ry..-itj-a;r v" C v ANUNCIU Incepându-se o însemnată exploataţie de Var gras pe moşia Olănescl din judeţul R.-Vâlcea se ol'eră orl-ce quantitate de var, prima qualitate (provenind din peatră de marmură). Se garantează o creştere la fabricarea de mortar de 10 0/0 mal mare de cât a ori cărui var din ţară. Se garantează asemenea expedierea a-cestul material la timpul contractant în ori şi ce quantitate, şi cu preţurile cele mal moderate. Doritorii se vor adresa la d. Inginer C. Lehliu, la gara Craiova, sad la d. Inginer Clauss, în R.-Vâlcea şi Theodor Lupescu în R.-Vâlcea. (1240) DE ÎNCHIRIAT de la 23 aprilie 1889 Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), doue-spre-zece o-dâi, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa. A se adresa Str. Pitar-Mosii 5. Aceasta casa e si de venzare. Venit anual 8000 iei. DE ÎNCHIRIAT Doue apartamente compuse de cate patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz si apa situate in strada Silfidelor Xo. O bis. Doritorii se vor adresa strada Silfidelor Xo. O. BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARBATEASCA Vindecă după cele maî noi metode radical fără durere şiîmpedicare.după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d'aşteptare pentru fiecare. 10<7 Se vindeca cu desăvârşire in 12 zile. Preţul 20 lei in Capitala si 25 lei in provincie. Medicamentele si instrucţiunile se trimet prin posta. A se adresa: Nicolae Veroni strada Traian 14. Th. D. Costin Calea Calarasilor, No. 1 BUCURESTy ALBE SI R0SII WBr Specialitate exclusiva indigenă din plaiurile cele maî renumite, şi în special | din golu drinci districtul Mehedinţi. Puritatea garautatâ şi constatată prin analisa chimică chiar de către onor. Efo-| ria Spitalelor civile. Preturi foarte moderate Se expediază franco la domiciliu In mari şi mici cantităţi, cu vadra, în butelie şi îu butoae de toate mărimele. 1086 | A sc adresa la d. Th.D. Costin Ca. Călăraşilor, 1 T. MAIORESCU ADVOCAT Strada Mercur, t \ Ore de consultare: 8—11 dimineaţă LA CÂINELE NEGRU Magasinul de Drogue, Coloniale si Delicatese ION TETZU 5 Succesorul lui GERSADEK-OVESSA Sămânţă de Trifoi adeverat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resitentă, asemenea semânţă de Iarba pentru nutreţul vitelor si infrumusetarea gradinelor Reuşita şi producţiunea garantată APE Â/T i n e r a l e din toate sursele indigene şi streine Comande efectuez în toată România casa nu-i ardea de lucruri sfinte în acel moment. El chibzuea ce măsură ar putea se ia în acest oraş ca se intereseze autoritatea locală la regăsirea lui Gherassi. La Ierusalim nu sunt cadâne sub paza lui Kislar-Aga; nu e nici palatul Sultanului. Tre-buea se găsească alt-ceva. In acest moment gândurile sale fură risipite prin sgomotul ce făcea o muzică militară şi prin cântecele patriotice ale locuitorilor. Lucru ciudat, ei cântau faimosul marş românesc: Gună tobele gună, Soldaţii de s’agună.... — Popular om e şi Gună Vernescu, zise Max, el are marşul lui naţional întocmai ca Boulanger, marş care se cântă în toate ţările. — Da, răspunse Nucşoreanu ; e marşul lui Gunanger al României. — Insă în loc se fugă el din ţara sa, a fugit Gherassi, urmă Max. Vernescu e la Bucureşti şi Gherassi e surgun. — Mai lasă mofturile acum, şi aide să vorbim lucruri serioase. Crezi că Ministrul nostru de Justiţie se află aici ? — Nu, eu îmî închipuesc că el a plecat în altă ţară care trebue să’î fie mai simpatică. — In ce ţară ? întrebă Nucşo-reanu foarte intrigat. — In Pata... gunia. — Ei omule I nu înţelegi să sfârşeşti cu glumele / — Eartâ-mă câ nu mai fac. A-tunci Nucşoreanu începu se explice lui Max ce fel de plan concepuse el, anume pentru Ierusalim. Aici nu a-vea de gând să ceară sprijinul poliţiei, ci să recurgă la un mijloc cu desăvârşire nou, pe care ’l cule-sese din bogata sa imaginaţiune. In oraşul sfânt, trăea de cât va timp o doamnă foarte cunoscută în societatea sârbească sub numele: «Fe-mea cu ochii de şarpe», a cărei putere magnetică era netăgăduită. Toate ziarele istorisesc câ dânsa făcuse pe regele Milan al Serbiei să abdice, ipnotizându’l şi impunân-du’iaşa de puternic voinţa ei, în cît iscălise abdicarea sa, fără cea mai mică împotrivire, şi apoi o urmase pretutindeni. — Cum se numeşte această doamnă ? întrebă Max. — Doamna Gristici. Vom merge la dânsa, îi vom expune scopul călătoriei noastre şi o vom ruga să ne vie în ajutor. Am să’i fac trei propuneri : 1-u. Să ipnotiseze po fostul Rege Milan şi să’: poruncească să aducă pe Gherassi înaintea noastră, 2. Să ipnotiseze la distanţă pe Gherassi şi să’l trimită ta noi. 3. Să te ipnotiseze pe tine sau pe mine şi se ne trimiţă direct la Gherassi acasă. Să'şi aleagă între aceste trei propuneri aceia care’i vine mai lesne de executat. — Foarte mulţumim, zise Max protestând. Eu nu ţiu de loc să fiu îpnotisat. — Trebue să ştii se te sacrifici la caz de nevoe, obiectă Nucşoreanu. Nu ar şedea frumos să ne înecăm tocmai ca ţigună la mal.—Vorbind şi glumind mereu, ei sfârşiră prin a a- j unge la domiciliul femeei cu ochii de şarpe, care era foarte cunoscută în Ierusalim. Călătorii noştrii sunară la poarta de intrare şi un fecior le eşi înainte. Nucşoreanu ştia sârbeşte tot aşa de bine ca nemţeşte şi turceşte. încurcă el ceva vorbe cu «na praz, na buji» şi făcu ce făcu de pătrunse cu Max în sala de aşteptare. Acolo era o foarte mare agunare de persoane care adăstau să le vie rândul spre a da ochii cu renumita fermecătoare. Intre alte persoane, era şi un arap care asuda grozav nenorocitul şi se tot ştergea cu batista pe frunte. Nucşoreanu observă că năduşeala sa în loc să fie albă ca la toţi oamenii, era neagră, şi zise lui Max : — Ciudat lucru ! Năduşeala omului ăsta e neagră. — Apoi să ’nţelege’căe neagră, răspunse Max, de vreme ce e arap 1 Servitorul întrerupse convorbirea lor, anunţându-le câ doamna eristici, femeia cu ochii de şearpe îi a-dastâ în salon. Ei se îndreptară spre acea cameră foarte emoţionaţi şi întrebându-se în fundul inimei ce resultat poate să aibă demersul lor. Gând deteră ochii cu d na Gristici, Nucşoreanu fermecat exclamă, punând mâna pe inimă : Cristi...ci! la belle femme ! (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA — 22 APRILIE BM CASA DE SCHIMB 612 I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 23 Cumpera, si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 22 Aprilie 1889 Canin- i Vend. » 0/0 Renta amortisabila 95 3/4 161/4 6 0/0 Renta perpetua 95 3/4 961 4 6 0/0 Oblig, de Stat 101 1/2 102 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 103 3/4 104 1/2 5 0/0 Scris. func. rurale 97 ,97 1/2 7 0/0 Scris. func. urbane 104 j 104 1 2 6 p/0 Scris func. urbane 102 1021,2 6 OiO Scris. func. urbane 94 3 4 95 Urbane ă 0/0 laşi 82 821/2 5 0/o împrumutul comunal 88 1/4 88 5 8 Oblig. Casai pens. (lei 10 dob.) 245 250 împrumutul ou premie 55 1 60 Acţiuni bancei nation. 940 ; 950 Acţiuni kDacia-România. 270 2«0 » Naţionala 160 '270 • Constructiuni 140 150 Argint contra aur 25 1 40 Fiorini austriaci 212 1/2 213 1/2 Tendinţa fermă -( l-'omlnla in I 85ÎÎ ) L0C0M0BILE şi MAŞINI DE TREERAT DE LA 4 PANA LA 20 CAI PUTERE, DE LA RENUMITA FABRICA BĂILE CARLSBAD STABILIMENTUL PUPP Hotel de primul rang. O posiţiune din cele mal frumoase. 120 camere şi saloane, cabinete de lectură pentru toate naţiunile. Parcuri pentru concerte. WA NT A GE-ENGLITER A imOMETRE, CUIELE DE TRMIS111 ENGLEZEŞTI, VfiRTEJllRl Si POMPE DE FOC DEPOSITUL SI AGENŢIA GENERALA PENTRU ROMANIA LA MORITZ APPEL BUCUREŞTI, STRADA DOAMNEI 7 LANGA DIRECŢIA POŞTELOR SI TELEGRAFELOR g 1437 CASA DE SCHIMB «05 MOSCU NACHMIAS No. 8, tn palatul Principele Dimilrie Ghika Sir.Lipscani, in Lada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-JtomăniaJ Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Bu o u r e s t i Cursul pe ziua de 22 Aprilie 4 888 4 % Renta amortisabila 8 % Renta amortisabila 5 % ,, romAna perpetua 6 % Obligaţiuni dostat [Conv.rar. 6 % „ Municipale 10 fr. ,. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale J zjj .. urbane ţ % .<• u' " lasl Acţiuni Banca Naţionala 3 % I.osuri serbestt cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 I.osuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basiliea bombau „ Otomane cu prime Im. cu prime Buc. [40 lei] Aur conira argint sau bilele Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiano „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur Cump. Vinde 83 % 95 1/4 96* 101*4 88 1/4 145 104 "96 3/4 <04 101X 94 X 84 935 76 14 35 «4 48 19 60 40 15* |10 143 100 99 467 84 96 3/4 96 1/2 102 88 3/4 250 104 1/2 Î7X 104 1/2 104% 94 3/4 82 //2 945 80 16 40 48 32 . 22 70 40 30% 412 145 100% 100 470 ISCHL HOTEL ZUM GOLDENEN KREUZ Situat în centrul oraşului şi în fata castelului regal. Priviliştea cea mal frumoasă pe munţi- Cabinete de fumat, de citit. Biblioteca proprie. Sub personala direcţiune a proprietarului Ilans Sarstciner. _________________________________________feafc5eaasat5SL»,'aA^acagaa,^.'aaK.'M& ,.^assn^sxdietJiBiS^JSS^aa»Jistitlit>ssawtS r. -j. r.«. v » »,» « a » m »I > n » > n I c I F U» ;■ i».x_irj.mi-.ji<..j<_>j.jijj»L-i'_ii<_a.i'’-8Lj..rj_iD m o m EH Hh fi fi fi fi fi fi fi o i—i fi MAREiDEPOt DE MASINE AGRICOLE PALATUL DACIA BUCUREŞTI r-vjgi C0 W K O £ £ O h CQ H l-l 500,000 MĂRCI La suma imensă de 500,000 Mărci se urcă eventual câştigul cel mal mare din 296-lea Loterie de bani, fiind garan‘ntă de Statul llamburg.—In total această Loterie conţine 106,000 losuri şi 50,200 câştiguri si un premiu. Şansa de câştig e dar foarte însemnată, M- 500,000 cel mai mare câş tig la cazul cel mal norocos. Câştiguri Mărci 1 a 300,000 1 a 200,000 100,000 1 a 1 a 75,000 1 a 70,000 1 a 65,000 2 a 60,000 1 a 55,000 1 a 50,000 1 a 40.000 30.000 1 a 8 a 15,000 26 a 10,000 56 a 5,000 106 a 3.000 203 a 2,0000 4 a 1,500 608 a 1,000 101« a 500 30 a 300 60 a 200 60 a 150 47925 a 148, 127, 94 67, 40, 20 Mărci. îţiui! cipal din clasa întâia e de Mărci 5J,000, în a doua 55,000, în a treia e 60,000, în a patra 65,000, în acineea 70,000, in aseasa 75,000 si in clasa a seapta eventual Mărci500,000, respectiv 300,000 Mărci, 200,000 Mărci 100,000 Mărci etc., etc. Rugăm ca comonzele destinate a participa la tragerea clasei i-a se ni se adreseze până la 15 MAIU anul curent Preţul losurilor este oficialmente hotărât costând pentru clasa l-a; Losuri întregi originale M. 6 — sau Lei 7.50 » jumetăţi » M. 3—sau Lei 3.75 » sferturi » M. 1.50 sau Lai 1.90 Bine-voiţl a ne inainta suma cuvenită prin mandat postai internaţional, in moneda, hârtie sau Umbre poştale. Dupâ efectuarea tragere!, se espediază (ie-Cârut participator lista oficială de câştiguri. Sumele câştigate se plătesc numai de cât. In urma cerereî speciale, achităm câştiguri chiar in domiciliul câştigătorului. Plata esacta a câştigurilor se garanteaza de guvern. Fie-care comandator primeşte directamonte losul original fiind insoţit de planul oficial. In cas când cine-va, dupâ primirea losurilor n’ar fi dispus a le reţine, suntem gata a Ie primi Înapoi înainte de a se începe tragerea si a restitui suma primită. Doritorilor II se espediază gratuit planurile oficiale de trageri Rugăm ca comânzile sâ se adreseze confidenţial si direetnminte eâtre sub semnaţii bmqueri, Însărcinaţi cu distribuirea losurilor. ISENTHAL & COMP CASA DE BANCA HAMItUHC» (Germania de IVord) nr IMPLliniRT casele din strada Ut I NLn ml Al Scaunele No. 56, opt camere de stăpâni, camere de servitori, grajd, şopron, bucătărie şi douâ pivniţe. A se adresa strada Icoana No. 10 Inginer Cepescu. nr I N P U I DI ft T De la sf* Gheorghe Ut I NLn I m K I a. c. etagiul de sus poarta No. 54 str. Scaune, (unde locueşte d. N. Filipescu) conţinând mal multe camere, pod (grenier) spaţios, apă şi gaz ae-riform pretutindeni, grajd, şopron etc. A se adresa la d. G. P. Ghica str. Dreapta No. 9 a. CAFEA S11II0GATA REGALA pentru prepararea cafelei obicinuite este cel mal perfect şi higienic aliment constatat de Laboratoriul chimic din Bucureşti. CAFEAUA REGALA dă cafelei obicinuite un gust delicios, un miros plăcut şi aduce o economie foarte însemnată de cafea. FABRICA DE CAFEA REGALA WEINREEB & FEHR ---IAŞI--- Depoil în Bucureşti la d-nil Frid-man et Finkel, Hotel Transilvania, str. Gabroveni. De vânzare en delail la toate magazinele de coloniale. BĂILE DE LA BADEN LÂNGĂ ViENA DESCHISE FĂRĂ ÎNTRERUPERE IN TIMPUL 1ERNEI REDESCHIDEREA SESONULUI DE VÂRA LA I MAI : Băile acestea, faimoase din vechimea cea mal depărtată, si cunoscute chiar Romanilor, saline-alcaline, isooarc de pucioasa ţcalcare-sulfuroase), 13 isvoare de ape caldă de la 27 până la 35 grade Gelsius, sunt minunate prin particularita/ea că pot, de pe urma diferitelor lor grade de temperatură, sâ fie întrebuinţate, In starea lor naturală, fără a se încălzi nici râci artificial, In toate Împrejurările şi pentru toate naturele de bolnavi. Puterea lor vindecătoare se exercită asupra Reumatismului, Scrofulelor, Catarului, Nevralgiilor (dureri de nerve), Afecţiunilor articulaţiilor şi Contracturilor, Periostilo-l, lor şi OHteitelor, Slăbiciunel provenind din răniri şi boala grave, Boalelor de pele şi Sj specifică Otrăvile metalice şi mal cu seamă Morcuriale. A0 FOST VIZITATE IN AN0L 1888 DE 15,123 PERSOANE S'AU DAT IN AN UI, 1888 220,000 DE BAI Stabilimentul organizat de pe toate cerinţele moderne do cursă pot da băl de putină şi băi separate (cu ora), băl termale, do aburi, duse, do putină, cu fer, cu planio, cu ape minerale şi apa rece; stabiliment de instalat, do inhalaţiuni, de bâut zer şi cursă de struguri. Băile, la o singură staţiune de cale ferată depărtată de Viena, sunt siluate In posi-ţiunea cea mai încântătoare, înzest.-ată cu păduri de pomi diferiţi si păduri de braz', plimbări si locuri de escurslunl cu trăsuri si cale ferata pânâ In vlrful munţilor, oferă visitatorilor toate comoditaţile si toate petrecerile; de trei ori pe zi muzică orchestrei stabilimentului iu măreţul, umbrosiii Parc, în toate zilele asemenea reprcsontaţiunl teatrale (vara în Arena;, Serbnrl, < uncertr, Italuri, Ciiroe «le cai. Mai ales se recomandă Noul si marelui Stabiliment «l«- Hai. Strâinil găsesc la Baden, Oţele, case cu o dai mobilate, Cafenele si Restaurante, minunate si confortabile Vile si cuse mobilate, cea mal maro parte aşezate tn grădini. Gomunicaţiunl prin posta, telegraf si cale ferata cu lumea Întreaga. Goiiiisiuueu «le ailiiiinistratiiine a băilor «la la cerere, toate Iemuririlc trebuincioase. Xipo£pmfi«i „Hposa" Tipării nu cernimia Ch I.orllleus-Cle PatrU Oiraut roapousaDU V. I*. Gbeorghlv www.dacoromamca.ro