ANDL IV No. 1026 A DOUA ED1TIUNB ------------HŢ JOUI 20 APRILIE (2 MA1U) 1889 NUMERUL ÎS RAM NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-O'A-UNA ÎNAINTE Io Bncureoci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 19 lei. In Streiuctatc : La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 15 BANI NUMERUL' ANUNCIURILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA ADl MINI8TRATIA ZIARULUI La Paria: Aţjcnea llavaa. Place de la Bourse, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia. LA PAHIS: sogâsestejurnalul cu 45 cem. numerul, la Kioscul din Bulevardul Si. lier-inaln, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA No. 3,—Flatza Episcopiei,—No. 8 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA Ţ1UNEA No. 3.—Platza Episcopiei.— No. 3. MOSTEMTORUL TROMiU]! G0VER1L LIBERAL-COXSERVATOR LEALITATE SOSIRE! l'llINCII'liLlil MOSTEMTOR DREPTATE! CU AR REGĂSII PE GHERASS1! Astă zi principele Ferdinand de Hohenzollern, moştenitorul presump-tiv al Tronului, a sosit în capitală, pentru a se stabili definitiv în mijlocul poporului asupra cărui va fi chemat să domnească. Noi de patru ani am exprimat dorinţa d’a vedea pe principele moştenitor stabilindu-se în ţară, şi d’aceia salutăm cu bucurie acest eveniment, despre a cărui însemnătate ne putem da seamă prin ecoul ce el a produs în străinătate, şi care e o garanţie că vom avea pe Tron un Domn cunos-căndu şi ţara şi bine pregătit pentru înalta misiune ce va avea de îndeplinit. Principele Ferdinand şi-a făcut intrarea în capitală sub cele mai fericite auspicii. Toţi oamenii din toate partidele s’au grăbit a t eşi înainte spre a î ura bună venire• Această recepţiune e de bun augur şi nu putem face A. S. R. Principelui Ferdinand mai bună u-rare de cât dorindu i să aibe multe sile ca cea de azi. GUVERNUL LIBERAKONSERVATOR Precum am dovedit’o de-ună-zî, criza care o străbatem azi nu ’şl poate găsi deznodământul de cât în una din cele trei soluţiunl următoare : ori constituirea unul guvern conservator-pur, compus din elementele râmase sub direcţia d-luî Lascar Catargiu şi din junimişti, or a unul guvern de coaliţie, or în fine menţinerea stărel de lucruri actuale, adică a guvernului liberal-conservator. Am văzut erl cât de imposibil, cât de absurd, cât de inutil ar fi un guvern de coaliţie, care n’ar avea alt rezultat de cât a satisface pentru un timp poftele năbădăioase ale unul moşneag care ne inspira mal multă milă de cât ură, care e mal ridicol de cât primejdios, ale d-lul D. Brătianu. Am arătat că partidul conservator ar fi slăbit, şi că ţara n’ar avea nimic de câştigat cu un asemenea guvern. Să examinăm acuma ce s’ar întâmpla în cazul menţinere! stărel actuale de lucruri, In cazul menţinerel la putere a guvernului liberal-conservator. Acest guvern, după noi are două defecte principale, defecte care rezultă din însăşi firea lui. Diutâiu găsim într’lnsul două curente cu totul opuse şi care nu pot de cât să se contrarieze. Aşa să ştie că domnii Al. Lahovari şi gen. Mânu, n’au încetat un singur minut, alături cu d. Pâucescu, să lupte în contra nefericitelor curente care să creaţi în atuul partidului. Po lângă dânşii putem să numărăm pe d. Lascar Catargiu. N’am crezut şi nu credem că linia urmată de d-sa a fost bună, păstrăm convingerea noastră că răspunderea unei mari părţi a situaţiei actuale cade asupra d-lui Lascar Catargiu, dar trecutul bătrânului leader al partidului liberal-conservator e pentru noi garanţia viitorului, şi suntem convinşi că d-sa, după experienţa făcută, nu va putea de cât să aibă în vedere interesele vitale ale partidului conservator. Iată dar patru conservatori convinşi, patru oameni de stat care, cu titluri şi cu forţe diferite, reprezintă elemente tari, sănătoase şi conservatoare.Pelângădânşiîmai putem numera şi pe d. C. Boerescu, care cu dânşii întrupează partea cinstită, curată, onorabilă a ministerului. Rămâne porţiunea atacabilă şi atacată, ulcerul secret al ministerului, elementul care va zădări orl-ce pornire generoasă şi bună, pecinginea care să va întinde asupra activităţei întregi a acestui guvern. Rămâne d. Vernescu. Nu mal vorbesc de bietul d. Gherassi, căci mila mă cuprinde când mă gândesc la bietul bătrân nevinovat, târât în contra voeî lui la o înălţime la care nu aspira şi de care îi era frică, făcându-se ridicol de geaba prin inactivitatea şi neputinţa lui, dar jucând rolul trist şi necuviincios al unul paravan care ascunde tripotagiile şi matrapaz-lîcurilo d-lui Vernescu. Dar revin la acest din urmă, ca să mă o-cup numai de dânsul, căci rareori un şef de grup, a întrupat în-tr’însul, tntr’un mod atât de fidel, toate aspiraţiele, toate pornirile, toate dorinţele, toato poftele, toată cultura şi toată cinstea partidului său. De la primul la cel din urmă, toţi vernesciştil să aseamănă, şi, după proverbul francez, le meilleur ne vaut pas Ies quatre j'ers d'un chien. Să ne ocupăm dar numai şi numai de d. Vernescu. Să vedem ce este, ce însemnează, ce aduce d-sa partidului conservator. Sunt diferite moduri de a ajunge la mărire. Omul care începând de la situaţia cea mai modestă ajunge la culmea cea mai înaltă prin munca şi inteligenţa lui, acel care ajuns la a-ceastă culme se arată demn de a conserva prin tactul şi moderaţiu-nea sa cea ce a dobândit prin activitatea şi talentul său, acel om nu este, nu va 11 nici o dată un parvenit. Toate superiorităţile îl deschid cu plăcere în rîndurile lor, locul care i se cuvine. Dar acel rare, prin [întâmplare, prin forţa insolenţei şi a-tot-puternicel prostii, a vicleniei şi a intrige!, se caţără la o înălţime vertiginoasă, a-cel care, ajuns acolo, orbit de priveliştea ce se desfăşoară dinaintea lui, nu are de cât dispreţ pentru omenirea întreagă, acela e tipul adevăratului parvenit, acela e d. Vernescu. Membru al tutulor partidelor unul după altul, acest om, care are rarul merit de a fi foarte modest şi a se ţine mal la o parte în vremea luptei, şi de a deveni insolent şi încurcător numai după victorie, s’a făcut nesuferit şi anost tuturor partidelor. El şi cu at săi reprezintă elementul incult,elementul invidios de ori-ce superioritate,elementul gheşeftar în orl-ce partid. Cât o slab, e slugarnic, cum se credo taro devine obraznic şi nesuferit. Departe de a aduce un con-ligent, exasperează po oamenii do bună credinţă şi ÎI depărtează de calea ce ar urma-o voioşi, dacă n’ar sta d. Vernescu în mijlocul el. D. Vernescu, într’un cuvânt, susţine pe un guvern cum susţine funia pe spânzurat. D. Vernescu, dar, este o imensă cauză de slăbiciune morală pentru acest guvern. Cinstea d-lor Catargiu, Lahovari, Mânu, Păucescu, Boerescu e acoperită ca de un văl negru, de profunda imoralitate politică a d-lul Vernescu, şi aci a-j ungem la al doilea defect al menţinerel stărel de lucruri actuale. Guvern liberal-consorvator nu se poate fără d-nul Vernescu, şi vedem că d-nul Vernescu e o cauză de moarte pentru ori-ce guvern. Elementul indispensabil pentru formarea guvernului va fi însăşi cauza desfiinţărel sale. Un guvern liberal-conservator, slab prin fire, având în contra lui mulţi liberali şi parte din conservatori, n’are nici o soartă de izbândă, nu are nici o şansă de durată. Vedem dar că din acele trei soluţiunl ale situaţiei, două sunt imposibile, şi că numai so-luţiunea unui guvern pur-conser-vator e posibilă şi roditoare. PARTEA EXTERIOARA DEPESI IFtusia. Petersburg, 30 Aprilie. — Novosti declara câ politica unei riguroase neutralităţi este singura politică adevărat practică pentru guvunul român şi guvernul şerb. Numai această politică va permite României şi Serbiei să ocrotească independenţa lor şi să a-sigure desvoitarea intereselor lor naţionale, pe care aceste ţâri le ar compromite grav, pronunţându-se In favoarea uneia din cele două tabere europene înainte de momentul decisiv ale unei lupte posibile. Italia Roma, 30 Aprilie. — Unanimitatea cu care congresele catolice Întrunite la Viena, la Madrid şi la Porto aă aclamat moţiunea prin care stăruesc asupra trebuinţei de a restabili puterea temporală a Papei, provoacă o vie iri-taţiune In cercurile politice din Roma. Encjlitera. Londra, 30 Aprilie.— Oposiţia în contra adoptării convenţiunil asupra zahărului se accentuază din zi In zi în sânul Parlamentului. Diferite memorii s’aă presintat, ele stabilesc că aceasta con-ventiune este o măsură îndreptată în contra producţiunil zahărului din Austria, Francia, Belgia, Brasilia şi Statele-Unite, în favoarea Germaniei. Austria Viena, 30 Aprilie. — Poila neofleioase fac să se observe că Gazeta oficială nu publica In darea sa de senin i a Congresului, depeşa ce s’a adresat Papii, In privinţa cestiunil restabilire! putere! temporale. Ee atribue această uitare voluntară temerei de a nu supăra pe Italia, de oare-ce Adunarea care a votat coprinsul telegramei era compusă din prelaţi,membri din cea mal Înaltă aristocraţie, şi din deputaţi care fac parte din majoritatea guvernamentală. Viena, 30 Aprilie. — Adunarea generală a acţionarilor drumului de fier Lemberg-Cernâuţi Iaşi a aprobat nego-ciănle cu guvernul român în privinţa luării în exploatare a crâmpeiului românesc al zisei linii de către administraţia românească. Viena, 30 Aprilie. — Congresul catolic a 8doptat azi o resotuţiune prin care se interzice lucrul chiar şi transporturi publice în zilele de serbatorireligioase; precum şi introducerea învăţământului congrtganist In şcoalele secundare. Praga, 30 Aprilie. — Alegerile pentru Landt-gul din Boemia s’aQ fixat între 5 şi 10 Iulie. Lumea se aşteapta la o lupta foarte vie între bfctrârm şl tinerii Cehi. Ziarele acestui din urmă partid se arată plini de încredere In isbâuda lor. Elveţia Berna, 30 Aprilie.— 120 de studenţi ruşi protestează pe lângă consiliul federal în contra anchetei făcute de către poliţie In privinţa opiniunilor lor politice. www.dacoromanica.ro Germania Berlin, 30 Aprilie.—Deschiderea ex-posiţiel mijloacelor de preservare în contra accidentelor a avut loc la ceasul anunţat. împăratul a rostit un discurs în care a amintit solicitudinea bunicului său în privinţa lucrătorilor; el a declarat că împărtăşeşte asemenea idei, câ e convins de trebuinţa de a resolva cestiunea socială şi că contează pe.concursul tutulor claselor societăţii prntru a realisa această o-peră. împăratul şi împărăteasa au visitat în urmă exposiţia. Ei au fost primiţi pretutindeni cu entusiasm. Berlin, 30 Aprilie.—Landtag— O şedinţă comuna a celor două camere a avut loc la 8 ore, pentru închiderea sesiune!, care e anunţată prin me-sagiâ imperial. Uecisiunea va fi comunicată Landta-gulul în şedinţa de după amiază. D. Rickert cere explicaţiuni In privinţa închidere! sesiunii parlamentare, atunci când proiecte de lege importante sunt la ordinea zilei. Preşedintele refusâ de a respunde. D. Rickert reia cuvântul, şi declară că nici o dată nu s’a arătat o atare necuviinţă unei adunări parlamentare. Membrii guvernului stau muţi, iar şedinţa se ridică. Berlin, 30 Aprilie. — «Naţional Zei-tung» zice câ ministerul Catargiu se afla serios ameninţat în existenţa sa prm gruparea actuala a partidelor. «Gazeta Crucii» declară câ nu acceptă desminţirea oficioasă a «Agenţii Române» în privinţa persoanei d-lul Vogoridi. Ea pretinde a nu vedea în această desminţire de cât ua mijloc de a înlesni acestuia dobândirea unei înalte situaţiuni. Ştirea proectulul de căsătorie Intre principesa Henrieta, fica regelui Belgiei cu principele regal al Italiei provoacă protestările uitramontanilor care blamează unirea unei principese catolice cu casa de Savoia, care e şi va rămâne blestemata până la împăciuirea sa cu papalitatea. Cu ocasia visitel regelui Italiei, va fi o revistă a trupelor la Tepelhof la 23 Ma u şi parada la Potsdam, la 24. Regele va locui In palatul imperial. LEALITATE Citim în Naţionalul de erl seară un articol datorit, dacă nu ne înşelăm, penet uâuia dintre cel mal valoroşi şi mai neobosiţi luptători din opoziţie, unuia dintre cel mal buni şi mai dezinteresaţi prieteni sub regimul conservator. Acest articol răspunde infamielor publicate de către salariaţii d-lul Vernescu la a-dresa amicului nostru d. N. Filipescu. Această atenţiune ne-a făcut o adâncă plăcere, dar nu ne-a surprins. Sângele apă nu se face, şi când un conservator adevărat se vede pus Intre infamiile salariaţilor d lui Vernescu şi persoana d-lul Filipescu, diferinţele de opinii se şterg, şi mâna curată se întinde spre mâna curată. Bon sang ne pcut mentir. Iată articolul Naţionalului: Nu ştim care redactor de la România a găsit cu cale în numărul din urmă al menţionatului ziar, să arunce nişte acuzaţii nedrepte asupra d-lul N. Filipescu. Sunttm siguri câ însăşi redacţiunea României nu va aproba acele acuzaţiunl care nu corespund de loc cu realitatea faptelor. Iaiâ despre ce e vorba ; România acuză pe d. N. Filipescu, că in ziua de 5 Septembre 1886, pe când bandele colectiviste devastai! redacţiunile independente, directorul Epocei a fugit din Capitală,după îndemnul d-lul Moruzi, pe atunci prefectul poliţiei Capitalei. Aceasta alirmaţiune este departe de adevăr, căci iată cum stah lucrurile : La acea epocă d. N. Filipescu, ca ofiţer de rezervă, lua parte la marile manevre ale oavaleriei, ţinute între Buzăă şi Ploeştl. Şi cum d. Filipescu era într’o asemenea poziţiuue, comitetul de redacţie al Epocei s’a întrunit şi a hotartt ca numele d-sale sa uu mai figureze îu ziar. 0 asemeuoa procedare era impusă de împrejurări, căci d. Filipescu nu putea să-vîrşi o infracţiune la legile militare. De alt-fel, noi toţi cari împreună cu România am luptat Împotriva detestabilului regim al co ectivităţei, ştim că d. N. Filipescu a mers cu jertfa până la a ’şl pune viaţa în primejdie. D. N Filipescu uu e omul care să dezerteze In Uţa prim jdie . Ne îndeplinim dar o leală datorie restabilind faptele aşa cum sunt în adevăr şi avem încredere că şi Rjmânia va regreta greşala în care a căzut. SOSIREA PRINCIPELUI MOŞTENITOR 8 ore dimineaţa.— La gara.— 9 ore si iO. — Pe peronul garei. — Sosirea Majes-talilor.—Sosirea principelui Moştenitor. La palat.—Defilarea trupei 8 ore dimineaţa De la orele 8 dimineaţa, o mul-ţimime foarte deasă strebătea stradele împodobite cu steaguri, cu flori şi ou coroane. Trupele treptat sosesc şi ocupă un loc în fie-care stradă. Pe calea Victorii sunt înşirate mai multe companii din diferita arme. Vânători, infanterie, pontonieri, artilerişti; iar şcoala militară luase loc în capul trupelor. Eşelonarea trupelor începe de la piaţa teatrului până la gara, oprin-du-so la calea Victoriei. La orele 8 1/2 trăsuri încărcate de lume de toate clasele merg la gară pentru a fi faţă la sosirea principelui moştenitor. La gara La orele 9 încep a sosi autorităţile civile şi militare, mai mulţi generali, un număr mare de dame, miniştrii: Catargiu, Lahovari, Mânu, Vernescu şi Boerescu. Generalii : Arion, Creţeanu, Berendeiu ; Casa regala, primarul Capitalei, consiliul comunal în mare număr; preşedintele şi primul preşedinte al înaltei Curţi de casaţie, procurorul general, şi alte autorităţi, ca de exemplu secretarii-generali ai ministerelor. Corpul diplomatic este în complectul seu şi în mare gală : Dd. Hitrowo, Buiow, Golouchowski, Curtopassi , Condurioti, Coutouly , Hoorick şi Feridun Bey, ministrul Turciei, cu toţi secretarii legaţiu-nilor din Capitală. Afară de aceştia, printre personalităţile marcante, am văzut pe d-nil Ghermani, Marghiloman Alexandru, Nicolae Blaramberg,l. Negruzzi, Paladi, principele Ghica, I. Văcăres-cu, Arion, Nicorescu, şi alţii a cărora nume pentru moment ne scapă. Colectiviştii sunt în mare număr: d-nii Costescu - Gomăneanu, Giani, Ferikidi, Aurelian, Bellu Ştefan, redacţia întreagă a Democraţiei, directorul Voinţei Naţionale, d. Cantacu-zino, în fine toţi colectiviştii neînsemnaţi. Am putea spune că toate partidele politice îşi au dat intâlnirela gară, pentru a întâmpina pe prince-pele moştenitor. 9 ore si 10 In acest moment se anunţă un treu venind din Craiova. D. I. C. Brătianu se dă jos dintr’un vagon, intovărăşit de fiica sa şi de d. Protopopeseu Tache, inseparabilul fostului prim-ministru al colectivi-taţei. Pe peronul garei Călătorii se dau jos, trenul stă imobil la al doilea rând al şinelor de drum de fier. Imediat după aceasta o companie de infanterie cu musica în cap se Înşiră de alungul [peronului. Sosirea Majestatilor La orele 9 şi 20, se anunţă că Maiestăţile Lor sosesc. Trupa presintă armele, iar musica intonează imnul naţional. M. S. Regina care e îmbrăcată In rochie albă e radioasă. De asemenea pare vesel şi Regele. Majestatea Sa ss întreţine cu miniştrii şi în special cu d. Alex. Lahovari şi cu d. preşedinte al consiliului. Sosirea principelui Moştenitor Sunt orele 9 şi 40, trenul Intră în gară. Trupa presintă armele şi musica intonează imnul naţional. Moştenitorul se dă joa din vagon, pârând adânc mişcat. M. S. Regele şi M. S. Regina il Îmbrăţişează cu căldură. Apoi M. Regele presintă moştenitorului pe preşedintele consiliului, EPOCA — 20 APRILIE ■■■■■■«aeanNBBBI pedd. Lahovari,iManu,Vernescu,Boe-rescu, pe toţi generalii presenţi, casa regală,şi fine toate persoanele oficiale care se află pe peronul gâreî. Principele moştenitor strânge mâna tuturor. Am omis se spunem că moştenitorul poartă uniforma de sublocotenent al regimentului al treilea de linie din care face parte. Dupe presintare M. M. Lor împreună cu moştenitorul dau semnalul plecare!. Când Majestâţile Lor pornesc, u-rale puternice se aud din toate părţile. La Palat Sosind la Palat, Majestatea Sa Regina ese în balcon, iar Regele şi moştenitorul rămân în curtea Palatului spre a primi defilarea. împrejurul M.M. Lor se streng miniştrii Mânu şi Lahovari, casa militară, statul-major, toţi generali şi miniştrii streini cu ataşaţii legaţiu-nilor lor. Defilarea trupei începe defilarea trupelor. lntâiu defilează oficeriî de toate gradele fără trupe care se află în capitală, apoi şcoala militară, şcoala de cavalerie, regimentul al treilea de linie, vânători, artileria, roşiori şi călăraşi. Atitudinea trupelor este superbă şi ţinuta lor marţială. Defilarea durează trei sferturi de ceas. Majestâţile Lor salută drapelul fie-cărul regiment. Dupe defileu, mare primire la Palat. Oraşul e în sărbătoare. P. OFICIALE Prin decisiunea d-lulministru definance d. Dimitrie Urlâţeanu se numeşte controlor pe lângă casa de credit agricol din,judeţul Muscel, tn locul d-luî Dimitrie Flo-rian. — Prin decisiunea aceluiaşi d. ministru d. Theodor Petrescu, fost agent de control se numeşte tn aceiaşi calitate la fabrica de spirt Glucereasa din judeţul Muscel, cu salariul de 150 lei pe lună, în locul d-lut MatachePopp, care rămâne în disponibilitate. —Sunt numiţi în serviciul caselor de credit agricol : D. A. Aritonovicl, absolvent al şcoalel comerciale din Bucureşti, ajutor ţiitor de registre la judeţul Romanaţl, tn locul d-)ul Gr. Teodorescu, demisionat. D. Ioan Olârescu, actualul copist cl. II, tn vacantul post de copist cl. I la judeţul Botoşani. D. Mich. Stamatopolu, absolvent a două clase liceale, copist cl. II, în locul d-luî Ioan Olârescu, avansat, la acelaşi judeţ. ŞTIRI MĂRUNTE Greva svisitiilor de tramway din Viena s’a terminat. Visitil grevişti cu toţii aQ intrat tn funcţiune, afară de aceia, care ati fost arestaţi de poliţie în decursul tumul-telor. Societatea de tramway e hotărâtă a face visitiilor unele îmbunătăţiri, cu deosebire reducând timpul de lucru, contribuind la casa bolnavilor etc. In sensul a-cesta a fost categoric provocată şi din partea locotenenţel sub ameninţarea, că alt cum va fi pusă sub secuestru. — Abia a trecut un an şi jumătate de când s’aQ Introdus armele de sistem Mann-licher şi iată că se vorbeşte despre un nou sistem de armă, mult mal simplă şi mai uşor de manevrat, de cât toate puştile de până acum. Inventatorii acestei arme sunt dd. Petry şi Buchmilller din Austria. Se zice că puşca inventată de el este mult mal superioară, tn toate privinţele, tutu-lor puştilor de până acum şi ast-fel e probabil, că tn curfind acest sistem de arme va fi introdus tn armata austriacă. — Din Foth, care se află către Bupa-pesta, se comunică ştirea, că într’un loc ascuns al unei grădini de acolo s’a găsit un altar al zeiţei romane Mithra, care merită atenţiune nu numai ca antichitate, ci şi ca dat istoric cu privire la istoria ve-cliel Panonif. Din inscripţiunea aflătoare pe acest altar reese lămurit, că el a fost ridicat de Septimiu Sever, care după cum spune istoria, tn urma răsboiulul civil i-vit după uciderea împăratului Pertinax prin pretorianil săi (a. 197 d. Ctir.), din Panonia a ajuns pe tronul împărătesc al Romei, domnind 18 ani. EXPOZIŢIA IIVERSALA M PARIS COMITETUL NATIONAL ROMAN AVIS Comitetul Naţional roagă pe toate a-cele persoane doritoare de a contribui prin darea unul sau mai multor objecte la succesul mărel Tombole ce va funcţiona tn grădina Cismegid, tn zilele de 26 vi 24 a. c. să bine-voiască a trimite ofrandele d-lor la cancelaria comitetului str. Mercur Nr. 11 bis. Comitetul exprimă de mai nainte mulţumirile sale generoşilor donatori. INTEMPLARILE ZILEI DIN CAPITALA Vremea s’a îndreptat. Norii ati dispărut de pe cer şi au fost înlocuiţi prin cel mal frumos soare de primă-vara. Puţin vînt răcoros. Amator de delicatese.— Niţă Costache a fost condus la secţia 4 pentru că fiind om delicat şi iubitor de delicatese a furat o tavă cu bomboane de la Tudor Sloian. Rătăcit. — Şetmicloş Gheorghe a fost găsit în podul uneî magazii din str. Silfidelor. întrebat de ce se află acolo, el răspunse că a rătăcit drumul. DIN JUDEŢE Vineri la Giurgiu s’a celebrat zice «Solidaritatea» cu toată religiositatea cerută hramul bisericel Smârda. Corul catedralei a luat parte la serviciu. Am observat lipsa protoereulul judeţului de la această solemnitate. Poporul credincios era tu aşa de mare număr, tn cât mulţi remăseserâ afară. Atragem atenţiunea celor cărora ie este încredinţată îngrijirea bisericel, asupra lumînărilor ce se întrebuinţează şi se vtud chiar în biserică. Fumul şi mirosul nesănătos ce răspândesc nu numai că e nesuferit, dar primejdueşte viaţa oamenilor. In timpul serviciului o tînără, înecată şi ameţită de fum, a căzut pe pardoseală lângă scara amvonului. Trăsnete.— Pe teritoriul comunei Costişa, judeţul Neamţu, în ziua de 10 Aprilie curent, pe la orele 3 p. m-, urmând o ploaie torenţială cu fulgere şi trăsnete, s’a descărcat puterea electrică în casa locuitorului Vasile Gavril Fiiip, arzându’i ca verl-o trei merţe porumb şi alte obiecte, ce le avea în podul casei; din norocire lipseau atunci de la domiciliu. Tot în acea zi, pe la orele 3 1/2, la comuna Rădiu, trăsnetul căzând asupra casei d-nel Maria Matasariu, a intrat prin a-coperământ de unde s’a întrodus într’un iatac, în care a sfărâmat o icoană ce era atârnată d’asupra unul biurou. De şi d-na Matasariu era înăuntru cu o soră a sa, însă nu li s’aQ întâmplat nimic, şi n’a causat nici vre o altă stricăciune. Asemenea, în comuna Dochia, în aceiaşi zi, pe la orele 3, trăsnetul, căzând asupra casei locuitorului Gheorghe Vamanu, a pătruns înăuntru, omorând pe soţia numitului şi contusionând pe o fată a sa. A ars casa cu desăvârşire. înec. — In ziua de 7 Aprilie curent, Ca-trina lui Gheorghe llriţcu, din comuna ; Mălini, judeţul Suceava, mergând în comuna Şasea împreună cu un copil al el, în etate de 10 luni, unde aQ stat la soţul el, care se află servitor, până în ziua de 10, când au plecat înapoi la comuna Mălini; s’aQ suit într’o trăsură împreună cu Constantin a luî Pavel, Neculal Gavril lioncea, toţi din Mălini, şi Vasile Moroşanu din Sacsa, voind a trece riul Moldova, pe când au intratîu apă.aQ dat|îutr’un şuhoiu unde s’a stricat trăsura. Dintre toţi s’au înecat numai femeia Calrina lui Gh. Hriţcu, împreună cu copilul ce ţinea în braţe. Nenorocire.—In ziua de 10 Aprilie curent, două fete ale Iul Dinu llusanda din comuna DoiceştI, judeţul Dâmboviţa, se aflaii singure în casă. Cea mal mare a dat brânci celei mal mici, anume Mariţa, în etate de 8 ani, care a căzut peste foc şi i s’a aprins cămaşa de pe densa producân-du’l mal multe răni; iar a doua zi a încetat din viaţă. Sinucidere. -La 13 Aprilie curent, s’a găsit spânzurat în comuna Gohor, judeţul TecuciQ, bătrânul Radu Bou, care suferea de pelagră şi de viţiul beţiei. Accident. — Elena, soţia Iul Ioan Coţo-fan, din comuna PodolenI,(judeţul Nemţu, care era însărcinată de 6 luni aproape,du-cându-se să sape lutdin o lutărie, s’a spart malul peste ea şi a acoperit’o, ast-fel că s’a găsit tot în acea zi zdrobită şi moartă. DIN STREINATATE Vitriolul.— Acum vr’o două luni un oare-care Paul Morel avu o ceartă cu a-manta lui, Matilda Langlois. EI se despărţiră în bună înţelegere. Ge se petrecu între el pe urmă? Nu se ştie. Dar Matilda se presintă erl dimineaţă cu un aer ameninţător, dinaintea locuinţei lui Morel ca se aibă o explicaţie. Ca măsură de pază luase cu dânsul şi pe noul el amant Teofil Longerine, un şelar. Discuţia fu foarte aprinsă. Gel doi visi-tatorl ameninţară pe Morel, care apucă o sticluţă plină de vitriol şi aruncă conţinutul în faţa adversarilor lui. Aceştia se află foarte greii răniţi. Matilda a fost atinsă la faţă şi la mâini; Langerine la braţe şi la gât. Tustrei aQ fost arestaţi. Să pare că causa certei a fost o eestiune bănească. Câine liidrofob.—La Montrevil-sous-bois un câine turbat a produs o maro panică. Mal mulţi locuitori din acea localitate s’aQ înarmat cu beţe şi cu furci, şi aQ început a-1 urmări, dupe cq ’i văzuse că muşcase şease persoane. Animalul era să le scape, când interveni un sergent de stradă, care dintr’o lovitură de pistol îl ucise. Răniţii afl fost duşi la Pasteur. înviata din morţi.—In comitatul Zala, în comuna Aszod, a murit de curând nevasta sub-primarulul. Visitatorul de morţi din sat a dat atestat despre încetarea din viaţă a numitei femei. Dar chiar în ziua înmormântării, pe când familia răposatei se afla la prânz în altă odaie, moarta a intrat pe uşe, s’a pus la masă şi a început se mănânce. Gazul acesta dovedeşte din nou, câtă cunoştinţă de causă aQ vi-sitatoril de morţi pe la sate. -----—------------ INFORMA TIUNI * Voinţa Naţională» a făcut o mare gălăgie vorbind de mutările care s’au făcut în armată. Dupe informaţiunile ce am cules, putem afirma că din 238 do oficerî mutaţi nu aii schimbat do-miciliurile lor de cât mimai 28, căci restul au fost mutaţi dintr’un regiment în altul fără să schimbe localitatea. -sss- D. Lascar Catargiu, primind er! comisiunea consiliului comunal din Ploeşti, şi ascultând plângerile eî, a satisfăcut toate cerinţele făcute, ast-fel că delegaţii consiliului comunal aii plecat satisfăcuţi. —SBB- Comisiunca bugetară a lucrat şi erl la Senat. Comisiunea s’a ocupat tot cu bugetul ministerului cultelor. O mare discuţie s’a ivit în privinţa învăţământului rural. -W8- Adunarea generală a acţionarilor liniei Lemberg-Cernauţî-Iaşi la Viena a luat act de raportul a-supra exploatării pe 1888 şi de raportul asupra terminării nego-ţierilor cu România, relativ la es-ploatarea părţii române a liniei din partea României. Cuponul de la 1 Mai va fi plătit cu 8 11. şi jumătate şi dividenda întreagă va fi de 13 1/2 florini. D. Rosetti Solescu, ministru Românii la Belgrad, presentând regenţei scrisorile sale de acreditare a zis, că este însărcinat se esprime sentimentele de amiciţie şi de stimă pe cari regele Carol al României le profesează pentru regenţă şi urările ce face pentru prosperitatea Serbiei şi pentru gloria şi fericirea tînerulul rege Alexandru I. Ministrul României a adaos că se va sili a strînge şi mai mult legăturile de amiciţie ce exist între cele două ţeri şi a rugat pe regenţi să’l ajute întru împlinirea acestei misiuni. Respun-zând în numele regenţei d. Ris-tici a zis între altele, că raporturile amicale ce exist intre cele doue state respund de o parte şi de alta sentimentelor şi intereselor celor două naţiuni. Alaltit-erî o doamnă s’a pre-sintat la una din personalităţile noastre politice, cerend se vorbească eu densa. Doamna iu eestiune nu era alta de cât soţia lui Pietrarii, care se află închis pentru a-tentatul ce a vrut se s6ver-şească asupra persoanei d-luî 1. C. Brătianu. Soţia luî Pietrarii a povestit acestei personalităţi că timp de căţî-va ani a primit regulat de la proiectul poliţii ÎOO lei pe fle care l ună ca lin fel dG pensiune (?\) Apoi s’a plâns că de când cu venirea fostului guvern Theodor ltosetti, această pensiune i s’a tăiat. Persoana despre care vorbim surprinsă prin o asemenea mărturisire, a cerut soţiei lui Pietrarii ca această cerere s’o facă în scris şi se dea petiţia ministerului de interne. Ast-fel s’a şi urmat. SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMANA Premiul «Ioan Fetu» (500 l.ei) Premiul «Grig. Tocilescu» (500 L.) Biuroul public» următorul concurs : 1. Se institue două premii de câte 500 iei fie-care pentru cea mai buna prelucrare a unul Dicţionar geografic, tipografic şi statistic pentru ori care judeţ din România, afară dejudetele deja premiate, adică Argeş, Dâmboviţa, Do-rohol, Iaşi, Roman, Romanaţl, Tutova şi Vaslui. 2. Acest Dicţionar va coprinde descrierea judeţului plâşilor, (ocoalelor, plaiurilor), comunelor (oraşelor, târgurilor, satelor, cătunelor), locurilor istorice, rîurilor, pâraelor, gârlelor, lacurilor, insulelor, munţilor, dealurilor, şesurilor şi apelor minerale. 3. Descrierea judeţelor, a plâşilor, plaiurilor se va face pe larg arâtându-se situaţia, hotarele (naturale saă artificiale), întinderea, clima, calitatea solului, munţii şi rîurile, producţia a-gricolă, industrială şi comercială, a căilor de comunicaţie, împărţirea administrativă, judiciara, militară şi bisericească, precum şi centrurile cele mai populate şi mai productive. 4. La descrierea fie-carei comune (oraş, târg, sat sau cătun) se va da : a. Numele actual obicinuit şi oficial (în transcrierea fonetică) precum şi numele ce l’a mal avut in vechime. b. Situaţia naturală, fixându-se pe rlurî şi munţi,precum şi altitudinea lor d’asupra nivelului mării, pe cât va fi posibil. c. Populaţia şi etnografia (atât pe comune, cât şi ps sate şi cătune, dându-se numărul contribuabililor, a familiilor şi a sufletelor). d. Producerea agricolă, industrială şi comercială. Numărul vitelor pe comune, sate şi cătune. e. Arfltarea institutelor de cultură,de bine-facere, a fabricelor precum şi a monumentelor celor mai însemnate. Numărul bisericelor şi a deservenţilor, precum şi a şcoalelor cu statistica elevilor. f. Istoricul comunei, arătându-se e-venimentele cele mal însemnate In istoria ţării cari s’aQ petrecut într’ănsa. 5. Pentru elaborarea Dicţionarului pentru ori-care judeţ, se dă un termen până la 1 Decembre 1889. 6. Manuscriptele se vor trimite la vice-preşedintele Societăţii cu numele autorului sigilat şi cu un motto. 7. Manuscriptele premiate devin proprietatea Societăţii. 8. Manuscriptele nepremiate se vor înapoia după cerere : Societatea însă îşi reservă dreptul să utiliseze părţile ce va crede de cuviinţă din lucrările nepremiate. Vice-preşedinte, gen. G. Mânu. Secretar-general, G. I. Lahovari. ŞTIRI COMERCIALE Peste puţine zile va sosi în capitală o delegaţiune a industriaşilor ruşi care are de scop organisarea unei exposiţil permanente a manufacturilor ruseşti. Exposiţiunea se va face într’un edificiQ spaţios construit anume; pentru acest scop industriaşii din centrul Rusiei aQ dat suma de 200,000 ruble. Raportul ministrului ungar delagricultură de la 22 Aprilie spune, că semănăturile de toamnă aproape în tot Ardealul se des-voltă foarte încet, însă frumoase. Cu deosebire în comitatul Făgăraşului sunt semănăturile mal frumoase. Şoarecii s’au îmulţit şi fac pagube prin comitatele Hunedoarei şi Cojocenel- In comitatul Solnoc-Dobâca semănăturile aQ pălit. Semănăturile de primă-vară încă n’aQ răsărit pe cele mal multe locuri. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (28) HECTOR MALOT DREPTATE! Partea II. III (Urmare) Spre a putea vorbi cu ei în linişte în loc de a însoţi pe copil s6I într’o plimbare după masa, ca de obicei, se urcă în apartamentul eî, sigură că la un moment dat vor veni la dânsa ca să stea de vorbă şi să o dragosteasca până la ceasul culcărei. In adevăr, când începu a se face seară, II auzi venind în fugă, trântind uşele, mobilele care se aflaii în calea lor, luptând care de care să ajungă mai iute lîngâ dânsa spre a se aşeza la locul cel bun, cu capul pe genunchi. Ea şedea pe balcon, şi lingă densa pusese două scăunaşe pentru dânşii pe când vor sosi. — Mamă, pune scaunul meu sub mine, zise Valerian ; dacă ’ml voî lăsa locul, ăsta o să mi-l ia. — Tu mi l’ai furat. Ei se certară un moment ca nişte păsări care se ceartă seara pentru locul ce îl vor avea noaptea; apoi se făcu tăcere, Valerian îşi păstră scaunul, şi Calixt, care apucase mâinele mamei sale, ca să nu poată mângâia părul fratelui săQ, le săruta cu dragoste, cu sărutări sonore care ziceai! : — Şi locul med e bun. Umbra începuse a se laşa pe orizontul de păduri care, în faţa lor, dincolo de câmpii şi de cursul Noneteî, se desfâ-şuraQ cât vedeai cu ochii câte-va momente mai înainte, când în liniştea serei auziră un sgomot de paşi nepotriviţi pe pietrişul aleeî care, de la portiţa de intrare duce la castel, şi mal de îndată profesorul eşi de dupe nişte copaci, mergând cu o gravitate şi o ţapenealâ înseninătoare : cu băgare de seamă punea un picior înainte şi după ce se înţepenea bine pe cel care sta pe pământ. — D. Busc&il a fost se vede pe la taverna Sportului, zise Calixt rlrând; pri-veşte-1, mama, cât e de nostim ! — Nu, n’am să ’l privesc şi nici voi să nu ’l priviţi. — Merge aşa de drept, aşa de drept I — Nu mai pot suferi aceasta ; trebue să se sfîrşeasca; vă dă o pildă scandaloasă. — Nu ştiî, zise Valerian, că Romanii puneai! pe sclavi să bea, pentru ca să se desguste de beţie prin vederea celor beţi. — Dacă vrei, mamă, Ii voî vorbi, zise Calixt, îî voi spune făţiş că eşti supărată pa dânsul; nu maî sunt copil, voi avea în curînd 10 ani, şi fiind că sunt bărbatul familiei, eu trebue să vorbesc. — Trebue o altă autoritate în casa asta, nu numai pentru d. Buscail, dar şi pentru alţii, şi sunt hotărîtâ s’o aduc. Calixt se înturnase spre dânsa şi Valerian, ridicând capul, o privi cu mirare. — De aceea, reluă en, m’am hotărît să mă mărit. Simţi că amândoi primiseră o lovitură. — Să te măriţi I — Tu, mamă I Amândouă strigătele isbucnir» In a-celaşî timp. — Şi iau pe d. Săniei, zise ea cu toata tăria ce putu pune în glasul ei tremurător. Aceste cuvinte mişcară şi maî rău pe copii; de odată, Calixt o lăsă de mână şi sculându-se de pe scaun, se rezemă de balcon ; privindu-1, ea îl văzu galben la faţă, cu buzele tremurătoare, Valerian îşi luă capul între mâni, repetând: — O ! mamă ! mamă 1 Ea se întoarse spre fiul cel maî mare : — Nu pot oare să fac ce voesc, zise ea, chiar când interesul vostru o cere I Reluând argumentele notarului, ea explică cât era de bine pentru dâaşil, în present şi mai cu seamă în viitor, ca Săniei să le fie tată vitreg; posiţia el de văduvă, de mamă cu doui băeţi marî de crescut, era prea împovărătoare pentru dânsa. Mai târziu va fi şi mai greii. Nu trebuea dar să respingă căsătoria a-ceasta ce i se propunea. Tot ca şi Heline arătă de ce situaţie se bucura Săniei, ce putoa să devie mai pe urmă, şi situaţia asta o vor împăţi-o cu dânsul. De aceea se hotărîse, crezând că idea de a ’i supăra r>u trebuea s’o oprească. — O! multă supărare, striga Valerian fără a ridica capul. Acest strigăt, care o mişcă adânc, o făcu să vorbească mai pe larg despre pncinele acestei supărări. De ce ar fi nenorociţi ? Oare ea va înceta de a ’l iubi? se vor despărţi oare ? Mai curând ea ar fi trebuit să se teama de ncest măritiş care o făcea să peardă usufructul veniturilor lor, de care trebuea să se bucure până la 18anl. Dar el aveai! numai foloase... chiar şi In privinţa averei. Ea vorbea cu ochii ţintiţi pe fiul el cel mai mare ; dar aceasta n’o privea, ci păstra ţinuta luî neîndemânatică. După ce isprăvi, aştepta răspunsul său, dar el tăcu, şi rămase rezemat de balcon, ui-tându-se drept înainte, pe când Valerian plângea. — Valerian, mă mâhneşti foarte mult, zise ea. La aceasta răspunse Calixt, nu Va-larian : — Iartă-1 mamă ; Valerian e încă un copil. Ea bagă de seamă că glasul băiatului eî cel mal mare tremura; dar înainte ca să ’î poată răspunde, el apucă de braţ pe Valerian şi zise : — Vino, nu supăra pe mama. De sigur avea dreptate băiatul de a voi să scurteze această convorbire, care ar fi ajuns şi maî supărătoare dacă se prelungea. — Bună seara, mamă. O sărutară; ea însăşi îî sărută cu dragoste, maî drăgăstos de cât attă-dată, dar i se păru că ei n'avură aceiaşi duioşie ca de obicei. IV După ce ajunseră în odaia lor, Valerian, zise trist, privind pe frate-său : — D. Saaiel I — Ce ’mî pasă dacă o li d. Săniei sau altul. — Crezi că el a hotărît’o să se mărite ? — De sigur. — Mama crede că ne va fi de folos, dar el trebue să ’şl închipuiască că noi o să ’l supărăm răii. Eu unul cel puţin 1 — D’apol ei! ! — Atunci ? — Dar averea mamei ? — Trebue să i-o spunem ; mândră cum e nu va lua pe un om care ţinteşte numai la averea sa. — Parcă ne-ar crede 1 Vezi, dragă, mama ’şi închipueşte că n’am crescut şi că suntem tot băeţi micî, care nu avem nici o idee şi nu ştim ce facem. — Adevărat. — Cu tine, poate are dreptate : la vîrsta ta eşti încă copil; la a mea e altceva ; aşi putea fi chiar emancipat. Valerian care nu admitea întru nimic superioritatea fratelui său cel mai mare, nu se revoltă contra acestei pretenţii. — Eram aşa de fericiţi tustrei I strigă el. — Şi acum va fi tot-d’a-una Intre noi. — Crezi că nu e bogat, d. SaDiel ? Trebue să câştige mulţi bani cu aţâţa bolnavi pe care ’i primeşte. — Ce face că e bogat sad nu ? — Vezi că dacă e bogat nu are nevoe să ia pe mama. — E curios lucru, Valerian, cum al rămas copil pentru unele lucruri, pe când pentru altele eşti şiret ca o maimuţă. — Mi se pare că ceia ce spun nu e aşa prost lucru. — Din contră, băete, e mare prostie. — Pentru ce ? — Pentru că, cel ce e bogat doreşte să fie şi mai bogat. Uite-te la tata: crezi că dacă ar fl fost sărac, stătea In Caucaz, unde ’l mergea rău ? s’ar fl întors în Franţa. Dar era bogat, a vrut să ’şl mărească averea unde o făcuse, şi a murit din această causă. Aşa mi-a spus de mai multe ori. Ţ’aducî aminte că In ultimele timpuri ale boalel lui, mă chema adesea în odaia sa... — Aşa e. — Pe mine, ci nu pe tine ; nu pentru că mă iubea mal mult, să nu crezi asta, dar pentru că eram mal mare şi el credea că voi înţelege mai lesne ceea-ce îmi va spune. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 20 APRILIE 3 mmmmasatm *»r. -swiasaRaB1* FELURIMI Ia caro oru a zilei omul e mai tare?—La această întrebare de sigur vor râspunde grăbit cel mal mulţi, că omul e mal tare: «dimineaţa după sculare.» Dr. Buch însă, după încercările făcute cu aparatul dinamometru, a constatat tocmai contrarul, că adecă: omul dimineaţa după sculare e mal slab. Puterea muşchilor să măreşte după dejun şi ajunge după prânz gradul cel mal mare de tăriâ. După aceea scade iarăşi pentru câte-va oare, se ridică însă din noii cătră seară, pentru a scădea iarăşi cu încetul până dimineaţa. Cel mal mari inimici al puterel musculare sunt: lenea şi prea marea opintire. Asudarea în decursul lucrului slăbeşte muşchii foarte mult. Piind-că cel mal mulţi oameni se scoală foarte de dimineaţă şi folosesc oarele pentru lucru, atunci este bine, având de lucrat mal greii, se mănânce mal întâih bine. * Un agent de reclame din Londra a oferit guvernului englez un milion şi jumătate de mărci spre a’I încuviinţa să folosească partea din dos a mărcilor pentru anunţuri. Spre marea Iul neplăcere însă guvernul ÎI refusa cererea. • ¥ ¥ împăratul din China. — Are o armată de servitori, dintre cari 25 trebue să steşi gata a’l răcori cu eventaiul la cererea lui, 10 inşi aO singura afacerejde a’l ţinea umbrela când e udă. De ordinar îl înconjoară 30 de medici. Are 80 dădace (îngrijitoare de copil), 23 bucătari, 50 servitori al palatului, 50 lachei, 75 astrologi, 16 învăţători şi 60 de preoţi. Emigrările In America In anul 1888.—După o statistică oficială dinNew-York, la portul de acolo aii debarcat în decursul anului 1888 cu totul j 419.718 emigranţi din teri străine, dintre aceştia abia 48.896 aii avut ce-va stare materială mal bunicică. După naţionalitate, numărul total al emigranţilor se împarte ast-fel: Germani 86.188; Walesieni 1422; ScotianI 16.900; Elvetianl 7920; Svediel 38.888; Norvegieni 14.504; Olandezi 5264; Danezi 8369; Ruşi 32.329; Poloni 4015; Italieni 44.327; Unguri 13.018; AustriacI 22.317. SPECTACOLE Membrii clubului liberal-naţio-nal-colectivist sunt convocaţi pentru astă-scarîl. E vorba de organizarea unei manifestaţiunl pentru mâine seară, tn onoarea principelui mostonitor. X Ancheta urmează tn afacerea furtului celor 7 mii lei ce casa Zerlendi trimisese la Roman. Judecătorul de instrucţie a Început să creazli acum că suma a fost furată la Roman. Intr’o informaţiuno ce am publicat, am zis că d. deputat Vir-giliu Poenaru va fi probabil numit ca prefect tn vre-un judeţ din Moldova. Aflăm acum, că d. Poenaru e foarte decis să nu primească nici un post. X Azi a venit înaintea Curţii de Casaţie recursul fostului căpitan Stănciulescu. D-sa avea de apărător pe d-nu M. Cornea, care pentru motive personale a cerut Curţeî să amâe procesul pentru 2 sau 3 zile. Curtea admiţând cererea apă-răreî, a amânat judecarea procesului pentru ziua de 21 Aprilie. X Ziarul d-lul Dimitrie Brătianu tntr’o informaţiune reneagă articolele ce s’ati publicat tn acest ziar după serbătorl, ca nefîind controlate de comitetul de redacţie. Această ştire este absolut ne-esactă. sală maro ca să încapă cel puţin martorii care sunt tn număr de 1 260. Tribunalul este compus din d-nu ' Scarlat Ghica, president, şi d-nil | Culoglu şi Voreas, membrii. D-nu prim-procuror Boldur-Y n-nescu, ocupă fotoliul ministeriuiuî public. Sunt faţă mal toţi acuzaţi. D-ni D. Moruzi şi Stănciulescu autori intelectuali lipsesc. Fostului căpitan Stănciulescu ti era cu neputinţă să vie de oare-ce era reţinut la Curtea de Casaţie unde să judeca recursul său. Acusaţi au ca apărători pe d-ni Stoicescu şi Vasile Lascar, adică cei mai slabi din legiunea avocaţilor colectivişti, care aii avut se vede motive puternice de a nu se presenta. Părţile civile care sunt faţă sunt representate prin d-nii Danieleanu, Porfiriadi, Pake Protopopescu şi Antonescu, meteorul de la Casaţie. Aceşti doi din urmă sunt din partea ziarului «România». Se procede la apelul nominal al martorilor cari sunt tn număr de 260. Lipsesc 50 şi din cel mal importanţi, precum d. Vasile Vineş, fost procuror sub regimul trecut şi azi prefect la Ialomiţa. Pentru acest motiv, primul procuror cere de la tribunal amânarea procesului. Tribunalul admite şi a-inâna procesul pentru ziua de 5 Iunie. Sâmbătă la 22 Aprilie In Noul palat al Ateneului se va da o representaţiune musicalăş\ dramatică, în folosul loteriei organisată de societatea «Amicii de bele-arte». Vor da concursul lor mal multe persoane din societate şi mal mulţi artişti al Teatrului Naţional. Bucăţele principale sunt: Quartet din Stabat Mater, Quartet din Rigoletto; Moştenirea de la reposata şi Furtuna casnică. A 2* EDITIUNE In timpul verei Alteţa Sa Regală principele Ferdinand de Ho-henzollern, se va absenta pentru cât-va timp, avend a mai trece un examen la Universitatea din Tiibingen. X Fostul nostru colaborator Cayrol tşi va relua peste vre-o două zile locul său tn redac.ţiunea ziarului Epoca. X Dunărea a inundat tot cheiul 0-raşului Brăila, causând multe stricăciuni şi pagube. Acelaşi lucru s’a întâmplat şi la Galaţi. X D. profesor Petrescu care figurează tn capul ziarului Naţiunea ca delegat al comitetului d-lui D. Brătianu n’a lipsit nicî-un moment din capitală şi prin urmare e imposibil să se crează că n’avea cunoştinţă de conţinutul articolelor prin care grupul d-luî Brătianu făcea bon marchb de principiile liberale, şi aceasta pentru trei portofoliurî. X Piocesul devastatorilor de la 5 Septembrie 1886 Azi a venit înaintea secţiune! a treia a tribunalului Ilfov, procesul acelora care în ziua de 5 Septembrie, aii devastat redacţiile ziarelor România, VIndependance Roumaine şi Epoca. Precum era de prevăzut, o mulţime de lume a venit să asiste la acest însemnat proces ; sala fiind mică, lumea n’a putut să pătrunză toată, ast-fel că o mare înghesuială s’a produs la începutul procesului. Ar face foarte bine d. ministru al justiţii, d. Gherassi—pentru da semne de viaţă—să ordoane că a-tunci când va fi sorocit din nou acest proces, să fie judecat tntr’o Martorii cari aii lipsit sunt condamnaţi la câte 100 lei a-mendă. ULTIMA. ORA Francia Paris, 1 Maiu.—Figaro narează o conversaţie ce unul din redactorii seî a a-vut-o cu un personagiu considerabil din România, care i-a confirmat ferma dis-posiţiune a Românilor de a nu voi să fie nici Germani nici Ruşi, ci să remână Români şi [nimic alt-ceva de cât Ro-mâni. Intrevorbitorul declară că voinţa ţării e de a urma o politică de neutralitate serioasă şi sinceră-, el a afirmat că România nu s’a gândit nici o dată să a-dereze la tripla alianţă, dar că cabinetele precedente au făcut răii că aii mers prea departe. El speră că noul cabinet va şti să păstreze limitele cerute. Atitudinea regelui fu tot d’a-una corectă, şi va şti s’o aibă tot-d’a-una corectă şi e-xemplară. i» Acelaşi personagiu politic a adăogat că mulţi Români vor veni să visiteze Exposiţia. Paris, 1 Maiă.—Ss asigură ca marile instituţiuni de credit şi toţi bancherii vor suspenda operaţiunile lor la 6 Mal. Bursa şi Casele de Bancă vor remâne decllnchise în ziua deschidereî Expo-sitiei. Bulgaria Sofia, 1 Maiu. — De câte-va zile auto-rităţilu de la graniţa bulgară semna- lează ivirea unor oameni armaţi în apropierea graniţei sărbeşti, spre Ti-mok. Nu se cunoaşte încă caracterul şi intenţiunile acestor in divizî. Sofia, 1 Maiă. — Se crede că negocia rile pentru tratatul de comerţ Serbo-bulgar vor fl reluate în curând. Rusia Petersburg, 1 Mal.—«Oficialul» promulgă legea care spune, ca bunurile lăsate moştenire de către străini vor fl supuse de acum înainte aceloraşi taxe ca ale supuşilor ruşi, taxe cari variază de la 1—80 0/q. Germ. tiuia. Berlin, 1 MaitL—Sesiunea Landsta-gului s’a închis eri seară. Aceasta măsură a produs o decepţiune printre cercurile politice. Berlin, 1 Maiă.—«Naţional Zeitung» zice că situaţiunea cabinetului Catargiu nu poate ţine mult timp. D. Catargiu cu toate că se sprijineşte numai pe partidul boerilor, se va agăţa de putere. Nu trebue deci să se mire cine-va dacă pentru a ajunge la acest scop, el ar căta să se apropie de d. Brătianu (Dumitru) sau chiar de d. Carp. Opiniunea generală la Berlin e că d. I. Brătianu va urma cabinetului actual. Austria. Viena, 1 Maiu.—Se anunţă că împărăteasa se va întoarce la Viena la 16 Maiu. Viena, 1 Maiu.— Să semnalează că vr’o mie de lucrători mineri s'ad pus în grevă la Mahrisch-Ostrau. Greva care isbucnise la Kruman a încetat. Viena, 1 Maiu.—Se observă un articol al lui Grajdanine tn privinţa celor din urmă numiri de adjutanţi în privinţa comandamentelor de la Kiev şi Vilna. In acest articol se zice că măsurile luate şi numirile de ofiţeri mal tineri în numeroase divisiuni ale graniţei sunt co-rolariul sporirilor considerabile de trupe, ce au devenit trebuincioase prin înarmările Germaniei şi Austriei. Ele probează de asemenea că Rusia ar putea prea bine să nu păstreze tot- d’a-una, în cas de răsboiu tactica sa tradiţională defensiva. Numirea de generali tineri de valoare corespunde de altminterea trebuinţelor timpului presinte în care puştile cu repetiţie germane se pot slobozi singure. DE ÎNCHIRIAT Doue apartamente compuse de câte patru odal, odăi de servitori st bucătărie, instalaţia de gaz si apa situate în strada Silfidelor No. 6 bis. Doritorii se vor adresa strada Silfidelor No. 6. nr IMPUIDIHT Casele din Strada Ut UlUlIInlAl Scaune 38 având 4 camere spaţioase, dependinţe, pimniţă boltite, grajd şi şopron şi casele din strada Polonă 24 având 3 camere, bucătărie, pim-niţă. , A se adresa la Ştefănescu care locueşte chiar în casa No. 38. LA CÂINELE NEGRU . Magasinul de Drogue, Coloniale si Delicatese ION TETZU Succesorul lui CEIISABEK-OVESSA Sămânţă de Trifoi adeverat de Lu-i cerna specia cea mal productivă şi cea j mal resitentă, asemenea semânţă de ! Iarba pentru nutreţul vitelor si înfrumuseţarea gradinelor Reuşita şi producţiunea garantată A P E MINERALE din toate sursele indigene şi streine Comande efectuez în toată România Atragem atenţiunea lectorilor noştri asupra anunciului stabilimentului Jokey. Se vindeca cu desăvârşire in 12 zile. Preţul 20 lei in Capitala si 25 lei in provincie. Medicamentele si instrucţiunile se trimet prin posta. A se adresa: Nicoiue Veroni strada Traian 14. Th. D. Costin Calea Calarasilor, No. 1® Al bucureşti^ALBE SI ROŞII Specialitate exclusiva indigenă din pla-| iurile cele mal renumite, şi în special | din golu drinci districtul Mehedinţi. Puritatea garautatâ şi constatată prin analisa chimică chiar de către onor. Efo-| ria Spitalelor civile. Preturi foarte moderate Se expediază franco la domiciliu In mari şi mici cantităţi, cu vadra, In butelie şi Iu butoae de toat8 mârimele. 1086 IA se adresa la d. Th.D. Costin Ca. Călăraşilor, 11 BURSA DE BUCUREŞTI 4 0/0 amortisabila . . . 83 50 5 0/0 amortisabila . . . 90 5 0/0 funciar rural. . . 97 7 0/0 funciar rural. . . 104 1/a 7 0/0 funciar urban . . 104 1/2 0 0/0 funciar urban . .102 1/2 5 0/0 funciar urban . . 94 5/8 0 0/0 urbane Iaşi. . . . 82 1/2 Banei Naţionale . . . .953 Dacii .270 Construcţii .140 Naţionala asig . . . .251 Londra 3 luni. . . . . 25 20 Londra cheque . . . . 25 12 Paris 3 luni .... . 99 40 Paris cheque .... .100 Berlin 3 luni .... . 123 95 Berlin cheque. . . . . 123 40 Agio . 030 0/0 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (5; CI AM REGĂSIT PE GHERASI! ROMAN POLITIC OG E0GRAF1C0UM0RIST1C DE M A x: IV Planul de campanie (Urmare) Prefectura poliţiei amabilă ca tot-d’a-una se grăbi se pue la disposiţia călătorilor următoarea notiţă : Semnalmentele lui Gherassi. Nasul: Mai mare de cât al lui Ver-nescu. Gură : Nepotrivită. Ochii: Nu se văd din pricina 0-chelarilor. Semne particulare: Fuge când îl chemi. Gu aceste semnalmente era precum înţelegeţi, imposibil ca cercetările se nu ajungă la un resultat satisfăcător. Nucşoreanu luă cu condeiul de plumb mai multe copii după această notiţă spre a le împărţi poliţiilor din oraşele pe unde vor trece. Dar uluit ca tot d’a-una, în loc să scrie:«Gură nepotrivită» scrise «Gună nepotrivit.» Eroarea se repară îndată. Cuvin-teleerau scrisecu condeiul de plumb, deci se puteau şterge foarte lesne. Kelnerul aduse o bucată de gun elastic şi intr’o clipă se îndreptă greşeala. La 7 ore şi 10 minute seara, Nucşoreanu şi cu Max porneau cu trenul de Vărciorova. Tot Bucureştiul era în picioare. Consiliul de Miniştrii în per, adusese buchete de Hori curagioşilor călători şi când maşina flueră, când trenul se puse în mişcare, mii de glasuri strigară: «Drum gun! Drum gun ! Dumnezeu se vă aibă în sfinta şi guna. sa pază I» V Pe apa si pe uscat îndată ce porni trenul, Max întristat şi neliniştit zise lui Nucşoreanu : — Ascultă mă nene, lasă gluma la o parte; crez că nu’ţi ai pus în gând să cutreerăm în adevăr lumea ’ntreagâ ca se regăsim pe Gherassi. Unde mergem? Eu aş li de părere se ne îndreptăm spre exposiţia de la Paris, şi se ne oprim la Veneţia o zi. — La Veneţia! Pentru ce? întrebă Nucşoreanu? — Ga se visităm la... gunele, de oare ce scopul nostru este se regăsim pe un partisan al lui Gună. — De loc! Mergem la Stambul. — La Stambul! Ge, nu cum-va î’ţi închipueşti că Gherassi s’a turcit? — Mai ştii. — Toate bune; dar spune’mi cel puţin cum avem se facem noi ca să’l regăsim în omenirea asta atât de mare, cutreerând oraşe ce ne sunt cu desăvârşire necunoscute” Avem se umblăm din casă în casă, din sat în sat? — Aide de! Mare guguman eşti, exclamă Nucşoreanu, scandalisat de această întrebare. Noi stăm şi petrecem pe când poliţiile respective au se dea pe brânci căutând pe Gherassi în locul nostru. — Ce, crezi oare că Statele streine au se se intereseze aşa de mult la soarta unui ministru or cât ar fi el de Gherassi, încât se ne pue politiile lor la dispoţie. — Vrând ne vrând, au se urmeze după placul meu. Nucşoreanu explică apoi ce fel de plan concepuse. In fie care Stat, era hotărît să meargă la ministerul de Interne şi să’i denunţe că un mare conspirator străin cu numele Ghe- rassi stă ascuns acolo. Poliţiile vor avea cea mal mare grije să caute să’l găsească, pe când el şi cu Max vor face chief nineco cu banii baba-chei. La Petersburg avea de gând să denunţe pe Gherassi ca nihilist, la Paris ca boulangist, la Berlin ca so-cialist-anarchist, la Viena ca grevist de la tramvay, şi aşa mai nainte, găsind buba în fie care ţară. Chiar la Bucureşti avusese grija înainte de a pleca să’l denunţe la poliţie ca grevist de la fabrica de pielărie Mândrea. Max se mal linişti şi schimbă vorbe, întrebând pe Nucşoreanu ce împrejurări î’l silise se părăsească toate partidele şi să întocmească noul partid voiajor al cărui şef se declarase. — Să vezi iubitule, răspunse Nucşoreanu, eu sunt o fire ciudată; moralul meu se aseamănă cu fisicul celor ce nu pot trăi şi vara şi iarna In aceiaşi localitate. Sunt oameni care petrec iarna într’un oraş, primăvara în altul... — Cum a făcut Gherassi; când a venit primăvara, a tulit’o. — Da, însă eu vorbesc despre acei care pleacă fără să fi fost numiţi miniştrii, răspunse Nucşoreanu. Ziceam dar că sunt alţii care ’şi schimbă reşedinţa primăvara, vara, toamna, în puţine cuvinte îndată ce con- stată că nu le mai prieşte clima. Aşa fac şi eu, când simţ ca nu’mi mai prieşte clima unui partid, ţop, voiajez la altul, cu bagaje cu tot. — Ei, dar nu’ţi întorc toţi spetele la urma urmelor? — De loc; la urma urmelor, se face agunida miere, cum zice proverbul gunimist. Cu vorbă, cu una, cu alta, trenul ajunse la graniţă şi un impiegat austro-ungar ceru paşapoartele călătorilor. Aici trebue să înregistrăm un mic incident: Atât Nucşoreanu cât şi Max plecaseră din ţară cu paşapoarte având termenul expirat, luate din Bucureşti încă de la 1887 şi subsemnate de fostul secretar general al ministerului de Interne, Athanasie Mosgună. Era foarte anevoe de trecut graniţa în asemenea condiţiunî, dar Nucşoreanu se apucă de ceartă cu impiegatul austro-ungar şi’I vorbi nemţeşte pe nerăsuflate în ast fel de chip, încât nenorocitul funcţionar ne înţelegând nimic, se hotărî să’i lase să treacă pe amendoi ca să scape de vorbă. [Va urma.) www.dacoromanica.ro ■.snaffi EPOCA - 20 APRILIE BEssroigHMBai GRABITI-VA 1 —CINE VREA SE CÂŞTIGE 600,000SAU 300.000FR. la tea mai eflina si cea mai avanlagioasa din toate loteriile din lume MfVKEI LOTERII OTTOMANE la care fle-eare numer trebue s6 câştige cel puţin 400 franci Loteria permanentă: 6 trageri pe an, la tie-care 2 luni, 3,300 loturi câştigând suma enormă de 4,00,000 fr. TRAGEREA la 1 Iunie st. n. 1889 TABLOUL CÂŞTIGURILOR! ţ i lot de . . joo,ooo fr. 300,000 fr. 1 lot de. . . 2ţ,ooo fr. 23,000 fr. i lot de. . . 10,000 fr. 10.4400 fr. i lot de. . . 10,000 fr. 10.0440 fr. i lot de. . . a,000 fr. 2.44044 fr. i lot de. . . 2,000 fr. 20.4444 fr. i lot de. . . 2,000 fr. 2,4400 fr. I lot de. . . 2,000 fr. 2,1400 fr. i loi de. . . 2,000 fr. 2,(4440 fr. I lot de. . . 2,000 fr. 2,*400 fr. ta loturi de. 1,250 fr. 15,000 fr. a8 loturi de 1,000 fr. 2H.OOO fr. 500 loturi de . 400 fr. . 200,000 fr. 550 loturi pentru suma de. . 600,000 Rambursarea loturilor este garantată de GUVERNUL IMPERIAL OTTOMAN şi se faceludata după tragere preţul biletelor: 4 Bilet . . . l>ci. 5 7 Bilete . . . Frei. 3 I 25 Bilete . . . Frci. 1 1X 4 00 Bilete . . . Frci. 405 COMBINAŢIA CEAMAI AVANTAGIOASA : 4 bilet pentru O trageri numai 20 franci Liata oficială a tragerel se va trimite numa de cât franco fiecărui cumpărător dupe fie-care tragere. Ori ce câştigător va fi Înştiinţat prin telegramă chiar In zioa tragerel. Tragerea va avea Ioc la Constantinopole, la Palatul Imperial al monedelor. îndată dupe primirea banilor, biletele se voradresa imediat cumpărătorilor. B.Iete de bancă şi ori re timbre rărâ escepţiune, sunt primite In plata fără orice dificultate, cu curs In aur. Pentru a p-imi biletul sau biletele, trebue s6 se eespedieze banii prin mandat postai, cbdque, bilete de bancă, sau mărci poştale (In caşul acesta cu 10 0/0agio;, într'o scrisoare recomandată la Directorul — Comptoir commeroial — 557, GRANDE RUE DE TlKe, 557 CONSTANTINOPOLE NB. «romptoir Comroercial» mal primeşte in schimb biletele Marei Loterh Otomane toate titluri şi efecte publice (acţiuni, obli-gaţ unl, bonuri etc.) cu preţul de 5 0/0 mai ridicat ca cursa dc la Bursa. CASA DE SCHIMB 612 I. NI. F E R NI 0 Strada Lipscani, No. "i'A Oumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 19 Aprilie 1889 i 0/0 Renta amortisabila Cump. Vend. 96 16 1/2 5 0/0 Renta perpetua 96 P61 2 6 0/0 Oblig, de Stat 8 0/0 Oblig, de st. drum de fer 101 1/2 102 7 0/0 Scris. func. rurale 104 1041/2 S 0/0 Scria. func. rurale 96 3/4 97 1/8 7 0/0 Scris. func. urbane 104 104 12 6 Q/0 Scris func. urbane 5 OrO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 102 103 94 3/8 94 75 82 82 1 2 5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 88 1/4 88 3/4 Î45 250 împrumutul cu premie âctiuni bancei nation. 50 60 940 950 âctiuui «Dacia-România» 270 280 » Naţionala S60 270 » Constructiuni 140 150 A.rgiDt contra aur 28 40 Fiorini austriaci 212 212 Tendinţa fermă CASA DE SCHIMB *06 WIOSCU NACHM1AS No. 8, in palatul Principele Dimitrie . Sir. Lipscani^ In fada noei ctadir Bancet Naţionali (Dacia-Homânia) Bu o u r e s t i Cursul pe ziua de 19 Aprilie 188H. Vinde % Renta amortlsabila ' Renta amorlisamla ,, româna perpetua Obligaţiuni desial [Convrur. 4 6 5 6 6 % „ Municipale 10 ir. ,. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale £ % »» *» v 7 % „ ,, urbane 6 % " ” last Actiunt Banca Naţionala 3 % Losuri serbestl cu prim» Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie I lai lan a „ crucea roşie Austriaca cu prime ,, crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica bombau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei] Aur comra argint sau bilele Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ llaliane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit tn aur Cump. 83 V 96 3/4 96 H 101 % *8 1/4 Î40 104 * 96 3/4 • 04 101% 94 % 82 935 76 14 36 44 28 19 60 20 *10 124 1 99 *68 83 3/4 96 1/4 96 1/2 102 68 3/4 245 104 3/4 97)1 104 1/2 102)4 94 3/4 82 f/2 945 80 16 40 48 31 22 65 40 35% *12 126 100% 100 272 Ej mm d CONSTRUCTOR DE MORI | BiUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49 | MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate hidraulice, Deposlt de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de curele de piele. (Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco) 1054 CĂTRE DD, ARENDAŞI SI PROPRIETARI DE MOŞII CEREŢI CASEI \m PITTS BUCUREŞTI NUOILE CATALOAGE ILUSTRATE PENTRU MASINE AGRICOLE DE ARENDAT moşia AlmâjiQ din Doijiu. A se adresa la Doamna Elena Con-dorato 48 Strada Scaunele. sPARIS 11 MESAGERIILE ROMANA 14, Rue d’-Antin 14, (lângâ O p©r*a) sub direcţiunea d-lui Buzeiano expediloru brevetat al CoRTEi REGALE Sl MINISTERULUI DE RESBEL AL ROMÂNIEI Se Însărcinează cu or-ce Transport de mărfuri între l'rancia si Hoinaiiia din urcţuri fixe si reduse începând de la fr. i2 pâua la fr. 35 suta de kilograme depinde de cantitatea şi teiul mărfurilor saCt obiectelor de expediat. Oiiciu special pentru AMBALAGIU de mărfuri, mobile şi obiecte de arta. Paneşie in consignaţiune spre vânzare tot felul de produse alimentare, vite, vînaturl, oue, pâserl, brlDzeturl, vinuri, legume uscate etc. Avansraza asupra valorel mărfurilor până la concurenţa de 75 O/O. Corespondenţa în limba Româna, Franceza şi Germana. Reprezentanţa în Bucureşti No. 9, STRADA DECEBAL No .9. *1>- u. - Sjj LăJv -(-) "V caza i’ o in r* a. t, © lnnar*© si sept a m Anale CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME „PATENT-NOTHMANN“ i: o H -p 0 0 u Ca S) •H ctf C0 PENTRU FAM1LLII, MESERIAŞI SI FABRICANT! ţj Aceste Maşine au fost, graţie numeroaselor lor avanlagii, premiate la toate esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase îmbunătăţiri asupra altor maşine de tot felul acesta, între care voiu cita: braţul lor înalt, care produce o mânuire uşoară şi comodă, suveica fara înfirare, aşezarea de sine a acului în adevărata sa posiţiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără nici un sgomot pentru care a şi fost numită cu drept cuvânt „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant şi simetric. Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile maşine! sunt lucrate în oţel cel maî fin ceea ce contribue la soliditatea şi durabilitatea el. Deposit de maşine de cusut zise ode Lipsea» pentru cismarî; maşineie uTitania» şi «Ringschiffchen» pentru croitori; aWehler et Wilson# pentru fabricanţi de lingerie. Sinoun.1 nvreienu.nl( BULEVARDUL ELISABETHA MAX LICHTENDORF CASAGRAND HOTEL BOULEVARD 1 bucureşti ( ---( UNDE SE AFLa ŞI DEPOSITUL GENERAL )-------- Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco 05 0 M» ,< WSSfe STABILIMENTE BALNEARE BĂILE ELSTER IN SAXONIA Sesonnl 15 Mai—30 teeptembre Isvoare de sare alcalina. Băl minerale, cu şi fără aburi. A se adresa la direcţiune. ISCHL HOTEL ZUM GOLDENEN KREUZ Situat în centrul oraşului şi în faţa castelului regal. Privilişlea cea mal frumoasă pe munţi Cabinete de fumat, de citit. Biblioteca proprie. Sub personala direcţiune a proprietarului llaus Sarsteiner. --usait*WA. : - javjUL-Jxa^zJMOt MARE DEPOU DE MAŞINE AGRICOLE BAIEE f4 “ " ‘‘ Strada Politiei, !\o. 4 Stabilimentul de bftl este deschis în toate zilele de la o diminea|a până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori suni deschise In toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimlneaja până la prânz. Băile calde suni în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Uirertiimea. STABILIMENTUL , ,J0CKEY CC, MIIA DA CLOPOTAHU, CC Sub-semnatul reînoeste comunicarea! ca, operatiele stabilimentului seu pentru: Primiri do cal spre întreţinere (2 leipezi) ?t] Desfaceri vânzări în comision, de cal tril suri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfăcătoare resultate celor ce s’au servit de interventiunea stabilimentului seu. In ori ce moment se gaseste de venzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc. In cazuri de convenienţa, sub-senfnatul face cumpărări definitive. Bucureşti, Martie 1889. LANGOSY . —"1HII lllllillllMllMMI HIIUIIIIII'I III— I UIMI ■UIU WKIMIHi .II mml Tipogrufl* „Epocii' liparli cu oerucal® Ui LorUleux-Ule P&rli www.dacoromanica.ro Uirunt reapounabil V. F. (iheorghlr