ANUL IV No. 1025 A DOUA UDTTIUNB b*hse^«wl;^ ii«tfcxzmu^ MERCURI 19 APRILIE (1 MAIU) 1889 NUMERUL 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O’A-UNA ÎNAINTE In BucnreNci: La casa AdministraţiunBl, In Tara: Prin mandata poştale. Pentru t an 40 lai, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL BAM NUMERUL ANUXCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: A geace Ha vas, Placede la Bourse, & Anunciurî pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PAHIS: segisesto.jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, INio. d l. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—IVo. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢWNEA \o. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. GIVE1IN DE COALIŢIE? SCRISOARE! PRITOCI GllLlllE CAM SCUMP? MOŞTENITORUL TRONULUI DREPTATE/ V____________ HI AIR REGĂSIT PE GHERASSI! GUVERN DE COALIŢIE ? 9 Dintre toate svonurile care se răspândesc zilnic tn privinţa modificărilor ce s’ar face în sânul guvernului, este unul mal ciudat, mal absurd, mal inexplicabil de cât toate. Din când în când ştirea că se Întemeiază un guvern de ! '/coaliţie să pune în circulaţie negre- j "^şit de către acel ale căror dorinţe „iar găsi [realizarea lor tn această -eventualitate. Intrarea la guvern a •id-lul D. Brătianu şi a acelor care îl înconjoară a ajuns un fel de basm cu cocoşul*, roş. Ne vedem siliţi, deci, a discuta o asemine ^eventualitate, pentru cuvîntul care ’făcea pe Tertulian se aibă credinţa ■quia absurclum. Mai întâi, din ce elemente e compus grupul d-luî D. Brătianu ? El are o particularitate. Toţi membrii acestui grup sunt candidaţi la minister. Această dorinţă şi etichetă comună sunt singurile legături ce le au între dânşii membrii grupului, care sunt de altmintrelea atât de independenţi şi atât de indărătnici In susţinerea părerilor lor, în cât nu le este nicî-o dată cu putinţă se ajungă la vre-o soluţiune practică, dacă e vorba de a se lua vre-o hotă-rîre. Această caracteristică ar putea să fie, la o întâmplare, o cauză de slăbiciune pentru acei dintre prietenii politici al d-lul D. Brătianu care ’şi ar vedea visul cu ochii. Intr’adever, ceia-l’alţl, în loc de a se bucura că sunt reprezentaţi în guvern, ar împinge neatârnarea politică până la nemulţumirea de a nu fi el înşişi reprezentanţii grupului şi francheţa până a manifesta a castă nemulţumire printr’un mic vot, dat pe ici pe colo în contra însuşi prietenilor lor. Mai ştii? Dar să lăsăm la o parte aceste prevederi pe care unii pot să le crează reu-voitoare. Să presupunem că membrii grupului D. Brătianu sunt uniţi trup şi suflet, că după vorba poetului, sunt ca doi brazi dintr’o tulpină, ca doi razi dintr’o lumină. Ce semnifică grupul d-lul d. Brătianu, chiar în stare de cristalizaţiune, ce reprezintă? Negreşit partidul liberal ? Dar ce devin colectiviştii şi disidenţii ? Iată două fracţiuni puternice, mal puternice, poate, de cât fracţiunea d-lul D. Brătianu, şi tare nu vor să T urmeze. N’avem nevoe să probăm că din momentul când grupul Bău ar fi la guvern, ol n’ar putea conta pe concursul personalităţilor sau elementelor răzleţe din Cameră, care mal mult sau mal puţin se înrudesc cu liberalii. Deci, grupul D. Brătianu nu reprezintă nici doctrina liberală, nici întregul liberalilor, nici. măcar conci-liaţiunea între diferitele elemente liberale. El nu reprezintă de cât pe sine însuşi, şi precum am arătat’o mal sus, să poate chiar se nu se reprezinte nici pe sine însuşi. Puţin... Care ar fi dar rezultatul asa zisului guvern de coaliţie? Credem că într’un timp foarte scurt, el ar reuşi să grupeze în contra lui toate elementele conservatoare, atât a-cele pentru care, ştiinţificeşte şi politiceşte vorbind, o alianţă cu liberalii ar fi un lucru inutil şi absurd, cât şi mulţi din acel conservatori la care ura liberalilor e înăscută şi firească. Guvernul ar rămânea ast-fel, precum am ară-tat’o erî, între conservatori şi liberali, neavend el însă nici coloare conservatoare, nici coloare liberală. Un asemenea guvern ar fi, nu cum zicea odinioară un om politic francez le desorde organise, ci chiar dezorganizarea complectă, anarhia de idei şi de principiurl, haosul. PARTEA EXTERIOARA D E PESI FVancia. Paris, 29 Aprilie.—D. Carnot a primit tn audienţă în timpul dimineţel pe ministrul României, d nu Alexandri, care i-a notificat recunoaşterea principelui Perdinand da Hohenzollern ca principe moştenitor al României. Germania Berlin, 29 Aprilie.— împăratul a sosit la 5 ore seara, întorcendu-se de la Weimar. Berlin, 29 Aprilie.—Prima şedinţă a conferinţei pentru afacerile Samoel s’a ţinut azi, sub preşedenţia comitelui Herbert de Bismarck. Delegaţii străini au venit la locul şedinţelor în Wilhelmstrak, ps jos şi în costum de oraş. Corniţele Herbert de Bismarck, In numele împăratului, le-a urat bună venire. Berlin, 29 Aprilie. — Camera Seniorilor s’a Întrunit In şedinţă la 11 ore dimineaţa. D. de Putlkamer, fost ministru, din nou numit membru al acestui corp, a asistat la desbaterl. Diferite proecte de lege s’au adoptat fără discuţiune. Când veni In discuţiune proectul de lege specială pentru provincia Posen, d. Koscielski exprimă părerea sa de răă că vede că guvernul sileşte pe Polonezi să păstreze o atitudine ostilă către dânsul. Oratorul speră că legea nu va servi a combate polomsmul. Exterminarea elementului polonez In Prusia Orientală, ar fi o mare nenorocire, căci daca acest element ar dispare,slavismul s’ar Întinde aco'o. Dacă din potrivă, guvernul păstrează faţă de polonezi o atitudine bine-voitoire aceştia din urmă vor fi un meterez în contra năvălirii slavismului. Cu toate aprecierile drepte ale domnului Koscielski, legea s’a i doptet. Berlin, 29 Aprilie.— Trenul express între Germania, Elveţia şi Italia, via Francfott Bale-St. Gothard va pleca la i Maiu din Berlin. El va face 82 de ki-lometre pe ceas. Italia Roma, 29 Apr.lie.—«Agenţia Ştefani» afla din Masuah că Vinerea trecută guvernatorul din Hodjedja a făcut o visilâ oficială agentului Italiei. Guvernul italian trimisese la Hodjedja trei corăbii de răsboid, cu misiunea de a obţine aceasta visita cu forţă, dacă ea n’ar fi făcută în 48 de ceasuri. Această visită era datorită cu titlu de reparaţiune pentru o ofensă făcută de către autorităţile locale agentului Italiei, în 1880. Pare că guvernatorul din Hodjedja dăduse Porţii să înţeleagă că visita în cestiune fusese deja făcută de dânsul, iar Poarta înştiinţase despre aceasta cabinetul din Roma. Roma, 29 Aprilie. — O manifestaţie impunătoare în contra politicei coloniale s’a făcut erî la Turin. Asociaţiu-nile uvriere, precedate de drapele şi cântând Marsilieza, au străbătut stra-dile in ordine perfectă, şi ad mers să remită prefectului o protestare tn contra or-cărul proiect de acţiune în Abisinia. Meetingul având un caracter radical, marşul regal nu s’a cântat. O manifestaţie analoagă s’a făcut la Milan, cu strigâtela de : «Jos politica colonială.» Elveţia Berna, 29 Aprilie. — Comisarul de poliţie din Mulhouse fiind arestat la Rheinfeld unde Încerca să organiseze un serviciu de spionagiu care trebuia să se lntinză asupra unei părţi din Elveţia, ziarele germane au desminţit faptul Intr’un mod energic ; dar ancheta făcută de autorităţile elveţiene a demonstrat exactitudinea lui. Intr’a-devăr, în faţa scrisorilor ce s’au confiscat, şi cari nu lăfăi nici o îndoială asupra caracterului misiunii sale, comisarul german a făcut mărturisiri complecte. El va fi expulsat mâine. A.ustria. Viena, 29 Aprilie. — D. Flourens zicând Intr’un articol publicat de «Nou-Vfclle Revue,» că libertatea Statelor balcanice e ameninţată de influenţa austriacă, «Fremdenbtatt» răspunde că dacă d. Flourens crede că Rusia voeşte libertatea pentru aceleaşi popoare, a-tuncl ar trebui să se explice pentru ce ea doreşte să se împiedice continuarea fortificaţiilor în România. Viena, 29 Aprilie. — Ziarele oficioase manifestează speranţa de avedeaisbu-tind nouile încercări de împăciuire între Germanii şi Cehii; dar cele-l’alte ziare se arată foarte neîncrezătoare. Viena, 29 Aprilie.— Nuol greve de lucrători au isbucnitîn mal multe puncte din provincie. Viena, 29 Aprilie. — Partidul liberal organisează întruniri pentru a răspunde la agitaţia clericală şi antisemită. Discursuri violente s’au rostit erî în acest sens la St.-PoTen. Viena, 29 Aprilie.—Principele Loba-nofl, ambasador al Rusiei, s’a întors la Viena şi şl-a reocupat postul. Preşedintele comisiuniî dunărene a plecat la Galaţi. D. Werndl, inventatorul puştii cu a-cest nume, a murit. Eiifjlitera Londra, 29 Aprilie. — Lord London-dprry, vice regele Irlandei, a anunţat oficial, că va lua In curând retragerea. Bulgaria Sofia, 29 Aprilie. — Cu ocazia zilei l-iulul regiment de infanterie din Sofia, un serviciă divin s’a celebrat la Catedrală. Asistară principele, miniştrii, înalţii funcţionari civili şi militari. După serviciul religios, un dejun s’a oferit asistenţilor de către regimentul. Turcia Constantinopol, 29 Aprilie.—Protocolul negociăriior între delegaţii turci şi bulgari peniru încheierea unei con-venţiunl telegrafo-poştale va fi semnat azi. Delegatul bulgar va pleca la Sofia tot azi. CAM SCUMP! Ţara plăteşte cam scump deosebita necinste de a avea grupul Vernescu repre-sintat în ministerul actual. La Finance, nu se mal merge înainte cu nici o lucrare. Toate proiectele de reorganizare internă a diferitelor serviciurl, toate reformele cerute prin legi votate, sunt suspendate din causă că d. Vernescu faţă cu finanţele e întocmai ca măgarul Iul Buridun faţă cu sacul de grăunţe şi jghiabul cu apă. Nu ştie cu ce să înceapă. Am spus de erî că mal multe milioane de bilete ipotecare staâ ne scoase din circulaţie în contra prescripţiunelor legel, din simpla causă că d. Vernescu nu îndrăs-neşte să facă un pas în labyrinthul finanţelor, unde s’a rătăcit. La justiţie, spectacolul dacă nu etot aşa de trist, e însă mal caraghios. D. Gherassi nu voeşte să iscălească nici un decret de numire, nu voeşte să ia nici o resoluţie, căci porto"oliul ministerialii stă pe stomac ca o piatră. Ar vrea să plece, să se ducă departe, şi în fie-care zi merge la consiliul de miniştrii şi plânge în braţele preşedintelui consiliului, rugându’l să ’l scape de putere, unde a fost târît cu sila. Or cât ar fi de preţios grupul Vernescu, prin scârbosul rol ce are în jocul majorităţilor, n’ar trebui să plătim aşa scump peste măsură, presenţa d-lor în guvern. N’ar trebui mal ales să sufere administraţiile şi interesele ţărel din pricina unei epidemii ce nădăjduim că va fi trecătoare. Dacă însă isgonirea Gunimiştilor din Minister, e un vis ce nu se poate realisa, &r fi înţelept lucru să se ia cel puţin oare-sare măsuri spre a asigura mersul regulat al lucrărilor din Ministere. Să se numească spre exemplu d. Vernescu şi Gherassi miniştri inamovibili, pe veaţă, şi să li să dea suplinitori ca profesorilor în congedifl. De multe prostii guni-misle vom fi apăraţi prin metoda aceasta. SCRISOAREA. PRINCIPE EREDITAR DE HOHENZOLLERN adresată MAJESTATI SALE REGELUI ROMÂNIEI Sire şi prea iubite Unc/iiu, Majestatea Voastră cunoaşte viul interes ce fie-care din membri familiei Noastre are pentru întărirea Regatului României, ale cărui destine le conduceţi cu glorie şi succes. Majestatea Voastră mai ştie cât simte inima Mea pentru stabilitatea şi securitatea acestei nobile ţâri. Chemat Insă, ca principe ereditar de Hohenzollern, a îndeplini către Casa Noastră datorii da căpetenie, conştiinţa Mea ’mi impune obligaţia sâ nu las nici o îndoială asupra posiţiunei mele faţă cu aşezâmintele constituţionale privitoare ia succesiunea Tronului românesc, la care familia Noastră a aderat tn mod solemn şi deplin prin actul din 12 Noembre 1880. Mă călăuzesc dar de aceste sentimente aducând la cunoştinţa M ijesta-ţel Voastre renunţarea mea la drepturile eventuale ce am asupra Coroanei României, drepturi cari ’ml-ar ti dobândite iu lipsa unul moştenitor direct al Majestâţei Voastre. Făcând această declaraţie exprim dorinţa ca A-Tot-Puternicu'. să dăruiască Majestăţei Voastre şi Regatului pe moştenitorul atât de dorit. Am insă încrederea deplină că dacă Principele Ferdinand, fratele med, ar fi chemat sâ urmeze marea operă începută de Majestatea Voastră, el va pune In îndeplinirea acestei misiuni măreţe o voinţa hotârîtâ, o munca conştiincioasă şi neobosită, şi toată onoarea sa, numele Nostru fiind de aci înainte legat de soarta acestei viteze naţiuni, care ’şl-a pus încrederea el în Majestatea Voastră şi In familia Noastră şi care a dat strălucite dovezi de iubire a ţârei şi de devotament către | Rege. I Sunt fericit ca, cu aceasta ocasiune, să pot reînoi Mjjestfiţel Voastre încredinţarea sentimentelor de iubire, cu care râmân, Sire şi prea iubite Unchiîl, Al Majestăţei Voastre nepot devotat, GUILl.AUMU, Principe ereditar de Hohenzollern Badcn-Buden, 29 Decembre 1386. MOŞTENITORUL TRONULUI Itesedintaprincipelui Ferdinand. Principele Ferdinand la lasl. Programa primirei. I)e Ia Vereiorova la Bucureşti. La Ducuresli. Reşedinţa principelui Ferdinand Mâine soseşte in capitală, principele Ferdinand de Hohenzollern , moştenitorul presumptival Tronului. Credem dar că este interesant a da cititorilor noştri, câte-va amănunte despre venirea in ţară a principelui Ferdinand. Fusese vorba mai întâiu ca Alteţa Sa se locuiască la laşi. Insă M. S. Regele doreşte ca mal întâiu Principele Ferdinand se locuiască în Bucureşti, spre a’şt 0-cupa locul la Senat şi a se deprinde cu afacerile publice. Principele Ferdinand va locui în Palatul din capitală unde va ocupa un apartament vecin cu acela al Regelui, pe care cu mult gust M. S. Regina însăşi l’a împodobit cu obiecte de arte, cu portrete de familie. Principele Ferdinand la Iaşi In timpul cât A. S. va sia în capitală, Principele Ferdinand care e azi sub locotenent va fi înaintat in grad şi peste un an or doi, va a-junge probabil la gradul de general. Gând moştenitorul va avea gradul de general, El se va instala probabil la laşi, unde va lua comanda corpului al IV de armată. Programaprimirei. De laVer-ciorova la Bucureşti lată cum seva face primirea A. S. Regale : Alteţa Sa Regală, Principele Ferdinand al României, moştenitorul presumptiv al Coroanei, venind în ţară, va fi primit, în noaptea de Marţi, 18 ale curentei, la sosirea în gara Vereiorova, de către d. general G. Anghelescu, comandant al corpului 1 de armată, de d. general comandant al divisiei I, de un adjutant regesc, de prefectul judeţului Mehedinţi şi de comandantul garnisoneî. O gardă de onoare cu drapel va da onorurile cuvenite. In timpul nopţei, de la Vereiorova până la Piteşti, numai d-nii prefecţi ai judeţelor respective precum şi comandanţii de garnisone ai reşedinţelor de judeţe se vor afla la trecerea trenului pe peronul gărei. Prefecţii vor însoţi trenul în parcursul judeţelor lor. La Piteşti toate autorităţile civile şi militare şi o gardă de onoare cu drapel şi musică se vor afla pe peronul gărei. La Chitila, Alteţa Sa Regală va fi întâmpinat de d. prefect al judeţului Ilfov şi de comandantul regimentului al 3 iea de linie cu o deputa-ţiune a corpului oficeresc al acestui regiment. La Bucureşti Mercur!, 19 ale curentei, la orele 9 1/2 dimineaţa, trenul sosind în Bucureşti, Alteţa Sa Regală Principele Ferdinand va fi întâmpinat de M«jestaţile Lor la gara de Nord. Aci vor fi faţă I. P. S. S. Mitropolitul Primat al României, d nii miniştrii, d-nii preşedinţi ai Senatului şi Adu-nârei deputaţilor, d-nii prim-pre-şedinte şi preşedinţi ai înaltelor curţi de compturi, d-nii generali şi casa regala, d-nii prim preşedinte şi procuror general al curţei de apel din Bucureşti, d. primar al Capitalei cu consiliul comunal, şi d-nii decani al facultăţilor. Un eseadron de gendarmi călări va escorta trăsura regală. Trupele garnisoneî vor li înşirate de la gara până la Palat. In curtea Palatului vor fi toţi dd. oficeri din garnisonă care nu se vor afla sub arme. La orele 8 1/2 seara va fi o retragere cu facle, executată de toate mu* su ele din garnisonă. La aceeaşi ora sa vor afla la Palat toţi d-nii generali, d-nii şjf de cor-pur, precum şi corpul ofiţeresc al regimentului 3 linie. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 19 APRILIE aivrir^aMwra^CT: • 0 FRAUDA COLOSALI l\ RUSIA O fraudă colosală s’a descoperii la administrata drumurilor de fer din Finlanda. Nişte negustori de lemne se plângeau de mult timp de excedentele enorme In greutăţile expediţiunilor, ast-fel cum erao taxate de companie. Plângerile rămânând fără resultat, interesaţii, convinşi că există neregula-rităţl, organisară o supraveghere activă care făcu să se descopere faptele următoare : Toate cumpenele care servă la cântâritul vagoanelor de lemne eraţi falşe; fie-care cântărire era mărită cu mai multe sute de kilograme. Compania încercă să explice faptul, punăndu’l pe contul întâmplărel, şi a-cusând reaua stare a vechilor sale cântare. De altă parte., se Încercă In timpul nopţel să se distrugă cu ajutorul unor lucrători amăgiţi cu salarii mari, proba fraudei, dar parchetul interveni la timp ; cântarele fură puse sub pecete, şi se ordonă o anchetă. Emoţiunea e considerabilă In lumea comercială. Sumele scoase prin înşelăciune, de aproape 9 ani de când ţine frauda, se urcă la mal multe milioane, compania a oferit principalilor interesaţi să se Înţeleagă Intr’un mod pacînic pentru plata sumelor percese din e-roare, zice ea. Cherestegii au depus o plângere colectivă de escrocherie şi cer daune-interese considerabile. Acestscandal lnspâimântătorse complică prin cestiunea de naţionalitate a Finlandei care se lăudase prea mult cu onestitatea sa, zicând că a putut să scape decorupţiunea administraţiei ruseşti. Presa din Finlanda reclamă lumină complectă şi cere pedepsirea e-semplarâ a vinovaţilor. Organele ruseşti iau notă de acest fapt pentru a reîncepe campania lor In contra stărel politice speciale a Finlandei, ele cer suprimarea autonomiei sale şi transformarea în provincie rusească. Aceste evenimente vor avea consecinţe mari; ele vor pregăti înghiţirea ţârei care, cu toate că este unita per-sonalmente cu Rusia, se bucură de o libertate aproape nemărginită, şi a conservat legile sale, limba sa, moneda ■a, instituţiunile sale constituţionale şi se distinge in calea progresului. ECOURILE ZILEI Cea mai mare resplată care se poate da unui ziarist da chemare este judecata unu! adversar al seu. lata ce scrie Telegraful român privitor la meritosul nostru fost colaborator Milone Lugomirescu : «Unul din confraţii noştri de la «E-poca» d. Milone Lugomirescu, singurul care, fiind colaborator la acest ziar, refuzase până acum se culeagă fructele muncei sale din oposiţie, n’a mai putut resista şi părăseşte ziaristica pentru a ocupa locul de director al prefecturei de Ilfov. Ne pare reu. D. Lugomirescu era un ziarist original şi convins, ceea ce e lucru rar, foarte rar acum, când o mână da tineri scriitori, cu conştiinţa uşurată de or-ce principii, a introdus în presa română nişte moravuri atât de elastice în cât unul şi acelaş ziarist scrie în doue-trei ziare diametral-mente opuse, fără măcar a roşi. Iată pentru ce ne pare reu că d. Lugomirescu a părăsit arena ziaristica; d sa putea se serve de pildă bună tinerilor scriitori. —x— Aflăm că s’a fondat o societate cu scopul de a întreţine spitalul israe-lit Caritas. ————— iiw urnii —— FOIŢA ZIARULUI * EPOCA» (27) HECTOR MALOT DREPTATE I Partea II. II (Urmare) Am spus ideia mea lui Săniei, sfătu-indu-1 să schimbe divorsul de fapt !u-tr’un divors legal, şi acest divors a fost pronunţat...In favoarea lui, bine înţeles. Azi dar, e liber de a asculta de sentimentele sale şi de ţi le arăta. Ceea-ce era mal greu se făcuse, şi notarul observase cu mulţumire ca tot ce privea divorsul fusese primit de d-na Rauson fără nici o greutate ; temerile lui In această privinţă erah dar zadarnice : primea căsătoria după divors. Acuma putea să meargă d’a dreptul, ceea-ce şi făcu : — Situaţia lui o cunoşti; e în fruntea corpului medical. Autoritatea, numele ce are sunt dupe meritul lui. Cu toate aceste trebue să ’ţf spun că n’a fost ast-fel şi cu averea sa : Săniei, care câştigă vr’o 100.000 de franci pe an, nu are avere. Paralele pe care le-ar fi putut strlnge s’aQ strecurat prin mâinele lui In daruri de bine-facere. Ce ’I păstrează viitorul ? De prisos să Comitetul ales se compune din : D. Dr. Cociu ca preşedinte. D-nii Dr. Westfried şi L. Colier ca vice-preşedinţi. D-nii H. Wisner şi Gutmnn ca secretari. D nii care doresc a participa în societate ca membrii se pot înscrie în localul societăţeî, calea Dudeştî, spitalul Caritas. ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI DIN CAPITALA înşelător. — Iancu Ni(ă fiind găsit cu mal multe inele falşe pe care voia să le vlndâ la trecători, zicând că sunt de aur, a fost dus la secţie. Accidente. — Soldatul Niţă Petre trecând în goana mare cu trăsura pe str. Is-voru a călcat pe copilul Mihal In etate de 12 ani, al lui Toma Conşer şi i-a rupt piciorul stâng. Nenorocit. — S'a condus la spitalul Filantropia un individ ce n’a putut sfe ’şl de cline numele. Trecând prin strada Teilor-el căzuse din picioare, fiind grea bolnav. DIN JUDEŢE Incendiu.—Joi 13 spre 14 Aprilie curent, zice Democratul, pe la orele 1 dupâ mezul nopţel făcători! de rele au dat foc casei d-lul Theodosie Mihâilescu,din corn. Tâtăranl, arzând cu desăvârşire atât casa cât şi tot ce avea, de abea au putut scăpa cu viaţă cum se găseau dormind. Nenorocitul a remas cu întreaga familie: 2 fete mari şi 2 bieţi care umblă la şcoala Luca-Moise pe drumuri fără nicl-un adăpost, fără haine, şi fără nicl-un fel de existenţe. Paguba se urcă peste 3,000 lei. Cu toată alarma făcută de numitul şi ţipetele femeel şi a copiilor de a veni cine-va în ajutor, însă n’afl sărit nimeni nici cel puţin ca-raula, ci tocmai după ce arsese a venit primarul şi s’a uitat cum ardeşi s’a dus acasă fără a da cel mal mic ajutor. Autorii sunt aproape dovediţi, însă sunt ocoliţi de autoritatea comunală în loc sâ fie descoperiţi. Accident mortal. —Marţi, 11 Aprilie, zice acelaş ziar, în comuna Pucheni-Moş-nenl o fată în etate de 6 ani a lui Dumitru Şuşuilă, a fost călcată de căruţa cu cal a unul locuitor din comuna vecină Pucheni-Marl, când aceasta trecea pe drum. Fata fiind sdrobită râu, până seara a şi încetat din vieaţă. De al® cplzotiei. — Bâlciul de vite ce se ţinea regulat în fie-oare an la comuna Vidra în ziua de Sf.-Gheorghe, anul acesta nu se va ţine din causa cpizotiel, Febra-aftoasă, ce există prin mat toate comunele judeţului Putna. Moarte grabnica.— Un locuitor de la comuna Cârja, judeţul Tutova, venind erl în Galaţi a murit grabnic la hanul Prutului din strada Traian unde trăsese. El se numeşte Gheorghe Enachi şi se spune că suferea de boală de inimă. Sub-comisarul Gleanti a înştiinţat atât pe medic cât şi parchetul. DIN STREINATATE Urmările cetirii de romane. — Citirea pasionată exclusivă a romanelor a făcut pe un brav soldat, în garnisoană la Ntirnberg, să comită o greşală, care l a adus înaintea consiliului de răsboih din Wiirtzburg. Reischel, acesta e numele soldatului fu cestiune, consacra momentele sale de repaus citirii romanelor de aventuri şi de cavalerism. Imaginaţiuneasa puţin câte puţin ajunsese la un aşa grad de aprindere, în cât singura dorinţă a lui Reischel era sâ trăiască într’un castel în mijlocul singurătăţii şi să alerge după aventuri. Intr’o frumoasă zi din Februarie a. t., soldatul dispăru din Ntirnberg ; în zadar a fost căutat timp de mal multe zile. El se retrăsese în ruinele unul castel situat între Fehrenbach şi Lauf, undo petrecu o viaţă miserabilâ. închipuindu’şl însă că era un senior din evul media. Când frigul deveni prea simţitor, e] reveni la simţimântul realităţii şi se hotărî în sfârşit sâ reintre în regiment. Arestat pentru deserţiune şi cerşitorie, a fostacum de curând condamnat la trei luni şi cincl-spre-zece zile închisoare. Pentru cn n'au sliut ungureşte. — In Solymâr, comitatul Pestei, In tot anul se d» un premia din fundaţiunea contelui Guido Karâcsonyi celei mal oneste şi mal virtuoase fete. La premia aQ drepLul să concureze fetele din irel sate vecine: Solyo-mâr, Vorosvăr şi Szent-Ivân. In anul a-cesta aO concurat vre-o 30 de fete, dintre care juriul a ales pe trei, se înţelege pe cele mal virtuoase şi în toate privinţele modele de femei. Toate trei eraU sărace, ceia ce Ie a I'idrepLâţit şi mal mult lacâş-tigarea premiului. Ministrul de interne însă nici uneia dintre ele nu T a acordat premia, diu causă că nici una nu ştia ungureşte. O ciocnire teribila. — Se anunţă din Canada că o ciocnire teribilă a avut loc Intre două tunuri lângă Hanulton. S’att găsit 25 de cadavre sub sfărămălurile vagoanelor. Răniţii sunt numeroşi. LISTA de membru noi înscrişi şi de sumele subscrise pentru societatea Agricolă din România Sume de înainte 6,600 St. Mihălescu 500 I. Alexandrescu 200 R. Constantinescu 500 I. Tătârescu 200 I. Zâne 200 P. Spuntonide 300 D. Apostolescu 500 I. Mateescu 100 I. Haralambie 100 I. Dinesou 100 P. Dumitrescu 100 Gb. Iovanovicl 100 D. I. Bute 100 Sache Tânâsescu 400 I. Cherciulescn 100 Gr. Nenciulescu 100 G. H. Iliescu 100 H. G. Naum 100 II. Stroe 100 N. Budişteanu 200 Ioan Stânescu 100 Ath. H. Constandinidi 200 llie Niculescu Dorobanţu 2000 Dimitrie G. Sturdza 1000 Const. Ghica Deleanu 500 Lazăr Niculescu 600 Emil La li o vâri 300 E. Mavrocordat 100 Mih. Balş 100 Const. N. Corbu 200 Gh. Niculescu 200 Chr. Gune 320 Efrem Ghermani 200 M. Marinescu 100 N. C. Filitis 500 Ioan Mănescu 100 D. Ssrachitopolo 100 A. D. Catopidi 100 D. Atanasiu 100 K. Ionescu 100 M. G. Danielescu 100 D. Niculescu 200 Gh. Hagi Constandin 100 Xenofon Teoharidi 100 Total ' 17,120 ŞTIRI MĂRUNTE Ducele de Edimburg, fiul reginei Engli-terel, a cărui sănătate inspira oare-care îngrijiri, a scăpat azi de or-ce primejdie. Totuşi slăbiciunea Iul e mare, şi nu poate să ’şl părăsească patul. Ducele e la Gibraltar, pe vasul «Alexandria», care va pleca spre Englitera. — O depeşe din Stockolm anunţă moartea A. S. R. Princesa Eugenia, sora regelui Suedel şi Norvegiei. Era în vârstă de 45 ani. — Marii duc! Mihail Mihailovicî şi George aa plecat de la Cannes spre a se duce la Vevey, în Sviţera. — Ziarul «La Liberte» zice că oare-care comitete ale Ligel patrioţilor urmează în departamente cu agitaţiunile lor şi nu ţin nici o seamă de disoluţiune. Guvernul e hotărît a lua măsuri severe contra acestor comitete, dacă vor mal nesocoti legea. — Se formase un comitet spre a ridica prin suscripţiunl o statue fostului mult iubit poet Alfred de Musset. Francezii se vede că l’&a uitat repede căci, dupe cum spune «Le Gaulois» suma strânsă până acum, în câte-va luni, abia se ridică la sama de 2,000 franci! Şi trebue cel puţin 30,000 pentru statua sa care se va pune pe piaţa Teatrului francez. Comitetul va adresa apeluri la toate jurnalele din Paris, oraşul care a văzut nâscându-se acela care a fost numit «poetul tinereţel». — Se anunţă din Londra că un conflict poate să nască între Franţa şi Englitera din causa pescăriilor de Ja Terre-Neuve. Pescarii englezi de acolo ar fl hotărâţi se înceapă o campanie energică contra menţinere! tratatuluîMe la Utrecht, în virtutea căruia Francezii sunt autorisaţl se exploateze oare-care pescării pe teritorul lor. De aici o concurenţă care ’I păgubeşte mult. Cabinetul din Londra n’a ascultat până acumreclamaţhmilelor.şidevaurma tot ast-fel pescarii de Terre-Neuve sunt hotărâţi să se proclame independenţi şi să scape prin el înşişi de concurenţa franceză. PEitTRU D. DIRECTOR AL POŞTELOR care vor lua parte şi representanţi! Direc-ţiunel căilor ferate române, aceia al lini! Rusciuc-Varna şi aceia al companii de na-vigaţiuneLloyd Austriac, pentru a discuta şi a se înţelege în privinţa ramificărilor de stabilit cu «Orient Express» până la Conslantinopol. Primim următoarea scrisoare : Stimate Domn! Jurnalul dv., îmi vine foarte neregulat şi multe numere lipsă. Causa este câ la gară se dă pe la unu şi altu ; şi apoi rqi se trimite. EQ trimit regulat, In toate zilele, la gară dupe sosirea trenului şi trimite omul med îndărăt, zi-cându’i că nu sunt jurnale. Ca probă ca jurnalul mea se citeşte de particulari, este că, mal adesea, trebue se mi să trimeată, sau ars de ţigară, sau cu socoteli făcute cu pi ai văzu pe el, sau desenat câte o caricatură. Vă rog, să fiţi amabil, să luaţi toate precauţiunile de a se îndrepta răul, de care suferim. Eu vă plătesc, tot d’a-una înainte abo-namentu dv. ast-fel dar, vă rog ca şi dv. In schimb, să’mî trimiteţi jurnalul regulat. cu deosebita stimă G. Mantu. SPECTACOLE Trupa de la Thiâtre des Variitis din Paris va debuta fa 25 Aprilie ia teatrul Băilor Eforiei. Artiştii principali, fie-care o reputaţiune în genul sSu, sunt : d-ua Judic, d-şoara Crouzet; d-nii Baron, Cooper, Dupuis, Lassouche. Pe lingă a-ceştia toţi artiştii teatrului des VaritlUs, cu corurile şi orchestra complecte. Principalele piese ale repertoruluT sunt : Ni-niche, Lili, M-elle Nitouche, Divorţons, Le fiacre 117, Les Cliarbonniers, La femme a papa, etc. Începând de Joi biletele se vor putea găsi la casa teatrului Eforiei de la 10 a. m. pinâ laO p. m. ŞTIRI COMERCIALE Sărbătorile Paştilor ocupând o bună parte din săptămână, afacerile în bursă ah fost aproape cu desăvârşire suspendate. In zilele de 12, 13 şi 14 nu s’a înregistrat de cât o singură operaţiune de efedte în bursă, şi puţine vînzărl de aur ; prin urmare amorţeala a fost cum nu se mal poate de mare în bursă. In tîrgul liber, cursul afacerilor a fost de asemenea foarte restrâns şi cursurile mal mult nominale. —Din documentele statistice publicate de comisiunea Europeană a Dunării, resultă că, în anul 1888, bastimentele eşite prin gurile Dunării împreună cu cele încărcate la Sulina, ah atins cifra de 1,771, având în toate o încărcare de 1.332,007 tone. In 1887, pentru întâia oară de când a-ceastă comisiune esistă, tonagiut bastimentelor eşite pe la gurele Dunării, atinse cifra de un milion. D’aci se vede câ mişcarea a mers progresând, pentru că anul 1888 este în mal mult cu 129,304 tone, faţă cu anul excepţional 1887, care era de 1,203,603 tone. —Conferinţa Directorilor diferitelor căi ferate din Europa, care s’a întrunit la Con-stantinopol şi la care ah luat parte şi delegaţii direcţiune! căilor ferate române, pentru a stabili comunicaţia «trenului fulger» pe liniile Balcanice, s’a închis fără sâ ajungă la vre-o înţelegere. Se anunţă în acelaşi timp câ în curând se va întruni la Rusciuc un congres la INFORMATIUNI Lucrările comisiunei bud-getare Am anunţat în numărul de erî, că comisiunea bugetară s’a ocupat cu discuţinnea bugetului ministerului Cultelor şi instrucţiune! publice. Iată câte-va amănunte în privinţa lucrărilor Comisiunei. * • * S’a hotărât suprimarea posturilor de inspectori generali precum şi a celor două posturi de inspectori peste revisorii şcolari. » » In schimb s’au adăogit şease re- visori şcolari cu leafa obicinuită. * * * Pentru a ţine locul inspecţiuni-lor care trebues neapărat făcute s’a votat un amendament prin care se acordă ministerului de culte o sumă de 10,000 lai, spre a servi pentru inspecţiunile care se vor face de vre un membru al comitetului permanent al instruccţiunei publice sau de un delegat special al ministerului. Acest amendament care nu va da absolut nici un folos practic a fost susţinut de d. ministru, de d. Panu şi d6 sub comisiunea bugetară, şi combătut de dd. Epureanu şi Tzoni. * # * Comisiunea budgetară a menţinut subvenţiile pe care ministerul cultelor le acordă direcţiunilor teatrelor din Bucureşt' şi Iaşi. So ştie că aceeaşi comisiune scăzuse la 40,000 lei, subvenţiunea de 50,000 lei, pe care guvernul o acorda teatrului din capitală. * * * Ga şi la cele alte ministere s’a suprimat două mii de lei din cheltue-lile de representaţie ale ministrului. * * D. deputat al Craiovei Mişu Seu-leseu a cerut ca comisiunea se voteze o sumă de 10,000 lei ca subven-ţiune pentru teatrul din Craiova. Această subvenţiune n’a fost admisă de către comisiune pentru motivul că dânsa a cerut mai întâi să ştie dacă teatrul din Craiova este constituit aşa cum sunt teatrele din Bucureşti şi Iaşi. * » * In fine pe la orele 5 seara comisiunea a început să discute capitolul fondului pentru chirii. -s»- Să vor mai face încă următoarele numiri în funcţiuni ; D. Dristorian, prefect la Buzăd şi d. dr. Frumuşanu prefect la Gorj. Se pregătesc mal multe înaintări în armată pe ziua de 10 Maiu. mal cercetăm, totuşi se poate zice că azi e garantul lui mâine. De o cam-dată, lasâ-mă să presupun că s’a făcut căsătoria de care vorbim... îmi dai voe, nu’I aşa ? Ea dădu din cap în semn de aprobare, dar nu răspunse nimic. — Deci să zicem că Săniei e stabilit în acest castel, şi consideraţia de care se bucură, reputaţia Iul îl fac să iasă la iveala în partea locului. Slavă domnului, alegătorii acestui departament sunt în stare a alege pe un om care merită să fie ales. Ast fel Săniei ajunge deputat sad senator, şi fiind-că el e om de aceia care se impun ori unde, ia un loe însemnat în lumea politică. Aici, d-nă', cer să fi! cu băgare de seamă şi îndurătoare In acelaşi timp, căci numai interesul d-tale şi al copiilor d-tale mă îndeamnă a vorbi... — O cred... — Cu toată înalta posiţiune ce ’ţî-o dă averea d-tale, trebue să recunoşti câ aici, te afli foarte reslăţită. Din partea d-lul Ranson, familia lui nu numără. Din partea d-tale, neamurile ce al lo-cuescla Sud, şi prin urmare nu ’ţl pot fi de nici un folos. Înţelegi, şi n’am nevoe să ţ’o spun, că totul în viaţă se hotărăşte prin relaţiuni. Acum, ce’I drept, nu simţi nevoia lor, şi înţeleg ca dragostei d-ta'e de mamă sâ ’i placă iso-larea geloasă care face ca fii d tale să stea numai cu d-ta. Dar va veni o zi, şi nu e departe acea zi, când fiii d-tale mal mari, vor trebui să ’şl ea în lume locul ce li se cuvine prin averea lor. Cum vor ajunge la aceasta, dacă nu vor avea pe nimeni ca să ’i călăuzească,nicîmficar un camarad, de vreme ce prin faptul educaţiunel lor, n’au camarazi ? Aici influenţa lui Săniei va fi binefăcătoare. El are relaţiunile ce ’ţî lipsesc şi leva pune la dispoziţia fiilor d-tale, atuncea fii săi. Nu vezi ce uşor ’şi vor face intrarea In viaţă, cu o avere ca a lor, cu un tată vitreg ca Săniei, ca Săniei cum va fi el peste cât-va timp ? Şi nu trebue să te gândeşti numai la cariera ce vor îmbrăţişa, căci vrei de sigur să aibă una. — Numai sănătatea lor să nu se opue. — Sub cârmuirea lui Săniei, ea nu se va opune, fii sigură. Spun că nu numai alegerea carierei lor se va face mal uşor, dar şi a femeel pe care o vor lua-o. Aci se sculă după scaun : — Vel bine-vo! cred să te gândeşti la aceste amănunte care cer să cugeţl In linişte. Nu mal adaug de cât un cuvînt, şi acesta curat profesional, acel al notarului. Gândesc că nu cunoşti articolul 386 al codului civil ? — Nu. — Prin moartea d-luî Ranson, te-ai aflat în posesiunea legală a avere! copiilor d-tale, pe care trebue s’o păstrezi până ce vor avea 18 ani împliniţi. — Ştiu aceasta. — Dar ceea-ce poate nu ştii, e că o altă dispoziţie a lege! hotărăşte că a-câstă posesiune lncetăză pentru mamă dacă să mărită a doua oară. — N’o ştiam, ce e drept. — Nu eşti cea întâi, şi de aceea am ţinut să te înştiinţez cum am făcut şi cu Săniei. III Să se mărite din noii I Aceste cuvinte şi le repetă d-na Ranson dupe plecarea notarului, mult mal tulburată, mal înfricoşată de cât în tinereţea sa, când unchiul el, consilierul la curtea din Nirnes, la care fusese crescută, o întrebase daca vrea să ia de bărbat pe un industrial care părea menit să aibă o avere mare. Acuma nu maî era singură, şi pe lîngă viaţa el era vorba şi de aceea a fiilor săi. Adevărat că luând un bărbat, le dădea un protector ; dar ei, copii cum erad încă, vor înţelege aceasta 1 vor admite ei consideraţiunile, care i se păreau el pline de temei, pe care i le pusese înainte notarul ? De ar fi fost singură şi stăpână pe viaţa el n’ar fi lăsat pe Heline sâ plece fără un răspuns afirmativ; căci dacă ea ca mamă putea sta la gând faţă cu cererea lui, ca femeie nu putea de cât să se bucure şi să se simtă măgulită. Nu fusese destul de fericită cu cel dintâi bărbat ca să nu dorească a se mărita o a doua oară. Şi ce căsătorie mal frumoasă de cât aceea putea sâ dorească ? Ce e drept, perdea usufructul avere! copiilor el, dar asta nu trebuia s’o oprească, precum nu oprise pe Săniei. Pe de altă parte însă se temea de supărarea ce vor simţi copii, se temea de a’I jigni In dragostea lor geloasă. Dar iar şi în privinţa lor cât bine putea aduce acea căsătorie. Cumpănind şi una şi alta, găsea că ar fi slaba, mamă rea dacă n'ar urma sfatul lui Heline. Antipatia ce păreaţi câ simt pentru Săniei nu putea sâ fie serioasă, de vreme ce n’avea nici o causă ; de sigur va înceta când îl vor cunosşte. Şi lăsându-se tn plata visurilor sale, îşi închipui ce viaţa fericită vor duce atât ea cât şi copii săi, mulţumită a-cestel căsătorii. De treabă om era notarul I In seara aceia chiar le va vesti căsătoria el, şi le va spune pentru ce o făcea; erad destul de mari ca să înţeleagă, şi pe de altă parte ştia că o iubead în de ajuns spre a nu se supăra pe dânsa. Totuşi, în timpul prlnzulul, ea arătă o preocupare care nu se potrivea da loc cu veselia lor: şi el aveaţi un plan şi voiau să capete consimţimentul săd. In plimbarea lor fuseseră opriţi de un ţăran care, înfuriat de stricaciunele ce i le făceau In lanurile lui, iepurii de casă din parcul d-neî Ranson, le spusese ca va veni Duminecă să reclame pentru aceasta. El hotărîseră atunci să împuşte pe acel iepuri, care într’adevăr se făcuseră nesuferiţi: In fie-care zi venead plîn-geri din partea ţăranilor, ameninţări de procese; apoi vînătoarea e şi ea un bun exerciţiu. — N’o să ’I puteţi nimici pe toţi, zise ea, şi stunci nu veţi face nimic; cât va rămânea un iepure măcar reclamaţiu-nele vor urma. Ne exploatează din toate părţile fiind câ sunt o femeie şi voi nişte copil. In loc de a asculta toate reclamaţiu-nile şi de a plăti cât mi se cerea, ar fl trebuit să răspund numai la cele care sunt Întemeiate şi sâ le discut cu o tărie pe care n’o am. — Nu ve: avea-o mâine acea tărie 7 — Nu fără Indoi8lâ ; dar alţii vor a* avea-o pentru noi. Ei se priviră fără a tnţelege acel alţii care trebuia să oriveascâ pe notar sad vr’un alt om de afacere, şi se întoarseră la ideia lor: — In sflrşit, putem să ne apucăm de ucisul iepurilor, de veme ce până la urmă tot acolo o să ajungem. Ea voi să meargă mai departe, dar nu putu din causa slugilor care serveau la masă. (Va urma) www.dacoromamca.ro Peste vre-o* douS zile se vor face mal ^nulte permutări de ofi-cerî inferiori. E vorba de oficeriî care mutaţi au arătat motivele pentru care le era foarte greii să se schimbe din-tr’o localitato tn alta. D. căpitan Michel Ghica a înlocuit pe maiorul Corlătescu ca adjutant al d-lui ministru de res-bel. —a»— D. Grigore Ghica-Deleni, pentru motive cu totul personale a refuzat sS primească prefectura de Dorohoiu ce i se oferise. Creditul funciar rural a redus dobânda împrumuturilor de la 7 la cinci la sută. De asemenea creditul funciar urban are de gând să reducă dobânda sa de la 7 la 6. A T EDITIUNE ULTIME INFORMAŢII! Ziarul România publică următoarele rânduri privitor la Agenţia română : Cea-ce ne pare insă ciudat e o telegrama pe care a dat'o Agenţia română, către ziarele din Viena, agenţie care a fost creată de d.Carp pentru a procopsi pe redactorii României libere, dându-le o subvenţie de vre-o douS-zecî mii lei pe an spre a nu face de cât să traducă depeşile. Noi ştim că Agenţia română, a cărui utilitate este incontestabilă, nu s'a creat pentru a căpătui pe nimeni, şi că guvernul actual deplin mulţumit de această agenţie, e foarte hotărât a o sprijini. De aceia sS înşală confraţii noştri de la Naţiunea care dau oarecare importanţă notiţei României, pe care o privesc ca un ziar autorizat al partidului liberal-con-servator. Ziarul România care era primitiv organul oficial al partidului liberal-conservator şi care era alimentat cu cotisaţiunile membrilor partidului, fiind şi sub direcţia comitetului liberal-conservator, a fost subtilizat de d. Vernescu. De aceia d. Lascar Catargiu a declarat că refuză d’a mal susţine România, căreia îi dedea şi cotisa-ţiunî şi care tn schimb îl ataca. Trei demersuri pe lângă d. Vernescu, din partea d-lui Catargiu, au rămas zadarnice. Pe de altă parte, aflăm că mai mulţi membrii care contribuesc încă la România, şi chiar membrii din comitetul executiv, vor refuza d’a mai susţine această foae care a devenit organul personal al d-lui Vernescu şi al d-lui Pache Pro-topopescu. * Lupta a rospânditştirea'că nişte articole injurioase publicate' în România la adresa d-lui N. Fili-pescu, ar fi fost scrise de d. Ră-ceanu. D. Răceanu ne-a declarat as-tă-zi categoric—chear fără sâ’I fi cerut cine-va vre o explicaţie — că nu numai d-sa desaprobă a-cele articole, dar că d-sa nici nu are absolut comun cu cei do la România. Înainte ca d. Răceanu să fi făcut această declaraţie, d. Fili-peseu să presintase, însoţit de un amic în biurourile redacţiunel România, şi a cerut numele autorului articolelor în cestiune. D. Roco, redactor-responsabil al ziarului România, a refuzat dea’i face cunoscut numele autorului, declarându-I că pentru a’l cunoaşte, d. Filipescu va trebui să se adreseze parchetului. X D. Th. Văcărescu, ministrul nostru la Viena, a fost primit eri tn audienţă solemnă de Împăratul Austriei căruia d-sa a remis o scrisoare autografă din partea Regelui Carol, care notifică proclamarea Prinţului Ferdinand de Ho-henzollern ca principe ereditar al României. X Principele Ferdinand, moştenitorul tronului, va fi avansat la gradul de locotenent pe ziua de 1 0 Maiu. * Invisibilul ministru al justiţiei, d. Gherassi, în fie-eare consiliu de miniştri îşi dă demisia şi roagă cu lăcrămx în ochi să i se primească. X Astă seară colectiviştii să întrunesc la clubul lor pentru a delega pe avocaţi însărcinaţi cu a-perarea celor inculpaţi în devastările de la 5 Septembro 188G. X Mâine se judecă de secţia a III a tribunalului de Ilfov, procesul devastatorilor de la o Septembrie. Şedinţele se vor ţine în sala Cur-ţeî cu juraţi. E probabil că acest proces se va amâna, nefiind procedura in-peplinită. X Adjutantul regal care va merge la Vârciorova spre întâmpinarea principelui 'moştenitor este d-nu maior Perticari. In consiliul de miniştrii ce s’a ţinut Duminecă se hotărâse ca unu din miniştrii să meargă la Ver- ciorova pentru întâmpinarea prinţului Ferdinand. lntr’un noii consiliu ţinut erî, s’a revenit asupra acestei hotfirtrî. Mâine seară toţi generali, oG-ceri superiori cari se află în capitală, precum şi oficeri regimentului al treilea de linie căruia a-parţine A. S. moştenitorul tronului, vor lua parte la un prânz ce se va da la Palat. Corpul diplomatic a fost invitat să ia parte la primirea prinţului moştenitor la gara de Nord. Vagonul regal va intra în gară la orele 9.35. Trupele vor defila înaintea Palatului. M. S. Regele şi moştenitorul tronului vor primi defileul. X O delegaţiune a consiliului comunal din Ploeşti a venit azi la ministerul de interne pentru a se plânge tn contra unor adăogiri făcute de acest minister în bugetul comunei. Aceşti consilieri comunali ameninţă că ’şi vor da de-misiunile. ULTIMA. ORA XJng-aria. Budapesta, 30 Aprilie.—Principele Ferdinand de iloiienzollen a sosii eri seara incognito. £1 a descins Ia «Urând Hotel». Budapesta, 30 Aprilie.—Principele Ferdinand Insotit de maiorul Scliilgen, a plecat la 1,40 cu trenul e.vpress. Budapesta, 30 Aprilie.—Candidatura comitelui Iuliu Andrassy pentru pre-sidenţia Academiei ştiinţelor a fost respinsă. Francia Paris, 30 Aprilie.—Ştirea că esposi-ţia s’ar închide dupe deşchiderea oficială, e desminţilă într'un mod formal. Stat e 1 e-Unite New-York, 30 Aprilie. — Serbările centenariului lui Washington au început eri. Mulţimea era enormă. Preşedintele d. Harrisson, a fost viu aclamat. Spania Madrid, 30 Aprilie.—0 furtună violenta isbucni în Mediterana. Numeroase corăbii ad fost silite să se refugieze în portul Almeria. Serbia Belgrad, 30 Aprilia. — Popa Milan GiuricI fost deputat al districtului Ujiţe la Scupcină, exilat de când cu afacerile din Zaiciar s’a întors în Serbia. E aproape o lună de când o co-misiune compusă din trei persoane a venit din România la Rume (Sirmi) pentru a căuta pe moştenitorii numitului Timoteu Georgevici care a murit în România lăsând o avere de 4,000,000 fr. Timoteu Georgevici n’a lăsat de cât o fată naturală în etate de 70 de ani, care ar avea de împărţit a-ceastă moştenire cu rudele cele mai apropiate ale decedatului. S'a găsit în registrele stărel civile atunci redigiat în latineşte numele unui oare-care Timoteu Georgevici care poseda, sunt acum 112 ani oare-care întindere de păment şi care plătea imposit. S’a descoperit pe lângă asta că acelaşi Timoteu se supărase pe fraţii săi şi renunţase la comunitatea de bunuri. E cu putinţă ca milionarul român să aibă moştenitori în Serbia, In or-ce cas oare care persoane s'au declarat ca atarl. «Male Novine» e urmărit pentru insulte adresate regelui Milan. Belgrad, 30 Aprilie. — Noul ministru al României, d. Rosetti Rolescu va fi primit mâine de către regenţi în au- 1 dienţă solemnă. Belgrad, 30 Aprilie.— Aflăm din Con-stantinopol că conferinţa întrunită în acest oraş pentru a regula traficul trenurilor internaţionale pe liniile ţărilor j din Orient a decis ca trenul Expres-Orient să circule de acum înainte şi de două ori pe săptămână cu începere de la 1 Maiti între Paris şi Gonstantino-pol via Belgrad. Eixglitera Londra, 30 Aprilie. — Dupe ziarul «Times», se adevereşte că Kartumul e luat şi că Mahdiul a fugit. Londra, 30 Aprilie. 1— «Daily-News» anunţă că regele Milan primind asigurarea că regina Natalia a renunţat de a se întoarce la Belgrad, va continua călătoria sa în Palestina. Gemxj.an.ia Berlin, 28 Aprilie.— Gale indirectă.— Faptul că proiectul de imposit asupra venitului a fost retras pe neaşteptate, provoacă numeroase comentarii. Suntem autorisaţl din sorginte sigură a da amănuntele următoare în această privinţă : D. de Bismarclc s’a opus tot-d’a-una principiului unei preteluirî personale a contribuabililor. El adresă chiar un memoriu împăratului în contra disposiţiunil legeî. Ministrul re-sistă. Cancelarul făcu imposibilul, ca de obiceiu pentru a sfărâma această resistenţă, dar Încercările sale rămaseră fără resultat. Două proiecte fură atunci supuse de-cisiunei împăratului care cu toate că partisan decis al preţeluiril personale, nu voi să provoace o crisă dând aprobarea sa proiectului ministrului de fl-nance tn contra aceluia al d-lui de Bis-marck. Trebui deci să înlăture mărul de discordie; legea fu retrasă iar Land-tagul amânat. Jalnicii: Al. Fotescu soţ, Emilia, Elena fiice, Victor fiu, Maria Mira-ghidi mumă, Costache Fotescu cumnat, Sofia Mora şi Amelia Meilani surori, au durerea d’a anunţa încetarea din viaţă a prea iubitei lor soţie, mumă, fiică, cumnată şi soră ASPASIt FOTESCU decedată la 18 Aprilie crt. şi roagă pe toti prietenii şi cunoscuţii, se bine voiască a asista la ceremonia funebră ce va avea loc mâine Mercurî 19 A-prilie ora 4 p. m. la domiciliul defunctei slr. Ştirbei Vodă No. 19 de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodă (Belu). nr IUPUIDIHT Casele din Strada Ut I li U H I ii I A I Scaune 38 având 4 camere spaţioase, dependinţe, pimniţă boltite, grajd şi şopron şi casele din strada Polonă 24 având 3 camere, bucătărie, pimniţă. A se adresa la Ştefânescu care locueşte chiar în casa No. 38. DE ÎNCHIRIAT Doue apartamente compuse do câte patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz si apa situate în strada Silfidelor \o. G bis. Doritorii se vor adresa strada Silfidelor i\’o. G. Th. D. Costin Calea Calarasilor, "°J Vinuri y ALBE SI R0S1I BUCUREŞTI Specialitate exclusiva indigenă din pla-, iurile cele mai renumite, şi In special [din oolu munci districtul Mehedinţi. Puritatea garautatâ şi constatată prin I analisa chimică chiar de către onor. Efo-| ria Spitalelor civile. Preturi foarte moderate Se expediază franco la domiciliu în mari şi mici cantităţi, cu vadra, In butelie şi îu butoae de toate mârimele. 1086 9 A se adresa Iad. Tli.D, Costin Ca. Călăraşilor, 1 BURSA DE BUCUREŞTI 4 0/0 amortisabila . . 83 50 5 0/0 amortisabila . . 96 5 0/0 funciar rural. . 97 7 0/0 funciar rural. .104 1/2 7 0/0 funciar urban . 104 1/2 0 0/0 funciar urban .102 1/2 5 0/0 funciar urban . 94 5/8 6 0/0 urbane Iaşi. . . 82 1/2 Banei Naţionale . . .953 Dacii .276 Construcţii. . . . .140 Naţionala asig . . .251 Londra 3 luni. . . . 25 26 Londra cheque . . . 25 12 Paris 3 luni . . . . 99 40 Paris cheque . . . . 100 Berlin 3 luni . . . . 123 95 Berlin cheque. . . . 123 40 Agio . 030 0/0 BURSELE DIN STREINATATE BURSA DE VIENA 29 Aprilie 1889 Deschiderea Napoleon . imperial . . . . Lira turceasca . . Argint contra hârti. Rid). hAr. numerar Actiu. Cred.-Anstall Renta hâr. austriaca » aur austriac . » aur unguresc . » argint austriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la ved. » p. Amsterd. v. » p. Belgia la v. Bancnote italiene . 9 48 9 78 10 78 100 127 298 75 85 10 100 90 109 20 85 50 119 70 5ă 79 99 20 47 45 Napoleon . Imperial . . . . Lira turceasca . . Argint contra hărţi. Rub. hâr. numerar Acliu. Cred.-Anstall Renta hâr. austriaca auraustriac . aur unguresc . argint austriac p. Londra la v. p. Paris la ved. p. Amsterd. v. p. Belgia la v. Bancnote italiene ■ 29 Aprilie 188» închid erea Şeii. 9 47 9 77 10 77 100 127 208 87 85 40 101 10 103 10 83 70 119 55 58 42 99 10 47 30 BURSA DE PARIS 29 Aprilie 1889 29 Aprilie 1889 Renta francesa 4*4% Renta francesa 3% R. romana per. 5% italiana . . . . Imprum. grec. 1879 106 17 80 95 6» *0 97 35 507 Consolid. engleze . Act. Bancei Românii Schimb p. Paris. . » p. Berlin . . » p. Amsterdam. 989/16 8 25 55 20 59 12 0» Banca otomana. . Datoria Egvpt. 6% Sfli. p. Lonara la v. » p. Viena la ved. » p. Amsterd. lav. » p. Berlin la ved. 456 556 471 BURSA DE BERI 29 Aprilie 188£ IN 25 25 208 75 207 87 122 93 Deschiderea Rubla hârtie nume. 1217 25 Disconto Gesellscha.|2it 70 » p. Italia la ved. » p. Belgia la v. P- 1/8 p.3/32 29 Aprilie 188! închidere Napoleon .... a 16 BURSA DE FRANKFORT S/M 29 Aprilie 1889 Renta rom. amor. » rom. C.F.R. 6% a » a a 5% lmpru. Oppenheim. • munici. Bucur. Disconto Gesellscha. Schimb p. Londra. » p, Paris. . . » p. Amsterdam. » p. Viena. . . a p. Belgia . . a p. Italia. . . 97 75 107 40 102 70 101 50 97 70 217 70 VALORI Cursa zilei 20 37 80 85 168 90 Ren. rom. amor. 5% 97 65 170 10 80 65 80 35 Ape minerali naturali admise prin Spitaluri. Qn int Io n n pentru affecţninile căilor digestive, OUIHLmtJOUIt grăutăţilor de stomac. PPPPÎPI/QP Pentru Fiere, piatră la Seat, dureri do #/ CulCUuC stomac, ficat şi piatră la băşica udului. PipciPPp pentruconstipaiiuni,nelnfrănareaudatul,piatră, U Coli CC colici la rărunchi, boita udului, Dcpositul Apelor minerale Tn tăte pbarmacialo 70 Forte plăcută la băut singură sen cu beuturt ordinar,. : Uă buteteă po Şt. ., Societă Generale a VALS (Ardiche) in Francia,. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (4> CUM AM REGĂSIT PE GHERASI! BOMAH POLITIC0-GE0GBAFIC0*U MORISTIC UE IVI A. X. IV Planul de campanie Noue ore de dimineaţă. D-nu Muscă, încasatorul ziarului Epoca, face socotelile la o masă şi Însemnează pe o listă specială numele celor ce se cam codesc cănd e vorba se’şi plătească abonamentul chiar pe trecut. Gligore odăiaşul lipeşte la colecţie numerile ziarelor din ajun, pe cănd d. Ipcar, administratorul, constată cu amărăciune că n’a venit nici un anunciu pe zioa de erî. — Nici moşii de vânzare, nici case de închiriat, nicî maşine de cusut, nici loterii cu f'ăgâduell da câştiguri colosale, nicî medicamentele spiţe-rului Alexandriu! Stăm prost, zice Ipcar. In momentul acesta, uşa de la Intrare se deschise, şi Nucşoreanu pătrunse în redacţia. Cel d’întâiu cu-vlnt ce rosti fuse : — Aici e Max ? — E dincolo, răspunse Gligore. Un toc toc la uşe, un pardon şiop- tit în treacăt şi Nucşoreanu intră zicând : — Bună zioa amice Max ! — Salutare şi frăţie, nene Nucşo-rene. Ge’i poruncă? — Nu cum-va ştiţi d-v unde e Gherassi? — Mai lesne aş putea se’ţi răspund unde e Dumnezeu, răspunse Max. — Ei I urmă Nucşoreanu, pentru că nici d-v nu puteţi şti unde se găseşte ministrul Justiţiei, eu mi’am propus să întreprinz o călătorie ca să’l regăsesc. Mergi cu mine ? — Merg bucuros. Spune’mî însă dacă prietenii lui Gherassi nu ştiu absolut nimic despre densul. Ce zic cei ce fac parte din clubul Gunimist al lui Gună Vernescu? — Ai crede că au mâncat toţi mă-tră... gună. Parcă sunt nebuni I de la dânşii nu putem aştepta nici lămuriri nici ajutor. Noi trebue să ne punem pe lucru, înainte de toate însă trebue să ne facem planul de campanie, ca să ştim în cotro să a-pucăm. Să ni se aducă o cartă geografică. — N’ar fi mai bine să mi se aducă guidul Damă? întrebă Max. Acolo î’i găsim adresa la moment şi ştim unde să mergem. — Iu guidul Damă nu vel găsi nimic do cât adresa sa pe Calea Călăraşilor. — Ei, acolo putem merge cu tram-vayul. — Vorbă să fiel A dispărut de la domiciliu îndată ce s’a tipărit în Monitorul oficial decretul său de numire. Aţi anunţat’o chear d-v in Epoca. — Atunci ce e de făcut ? — Iată ideea mea: Vom percurge toată omenirea până când î’l vom găsi; vom merge în Europa, în Asia, în Africa. — In tot Guniversul, zise Max, ca să dovedească că se pricepe şi densul să facă ceva jocuri de cuvinte. Toate bune, dar pentru a pleca, a-vem nevoe de parale şi... — Tocmai aici am un plan subţire. D-ta ai ziarul la disposiţie şi al să’mi vii în ajutor prin publicitate ca să adunăm fondurile necesare. — Care ’ţî este planul ? Nucşoreanu nu răspunse nimic, dar scoase din buzunarul paltonului un teanc de hârtii şi le vâri în nasul luî Max, zicându’i: «Citeşte aceste acte şi apoi trimite-le la tipar.» Max le citi şi chiar în acea zi Epoca publică pe toate paginele următoarele anunciuri: LOTERIE NAŢIONALA — nnturisatu de guvernul ttom&n— 10 LEI NUMERUL t,500,OOO NUMERE De câştigat un tableil represintănd o copie dupe Gherassi. Originalul nu se mal găseşte nici tn Museul ministerului Justiţiei. Umil adunaţi vor servi pentru tntreţinerea unei misiuni care porneşte In căutarea Iul Gherassi. In pagina 3-a înainte de informa-ţiuni, se intercalase un program care începea ast-fel: GRADINA CISMEDGIU MARE SERBARE NAŢIONALA IN SCOP DE BINEFACERE IÎVTUARE 1 LEU Un om a dispărut 1 Acest om e Gherassi ! Caritatea publică va veni în ajutor pentru regăsirea luî, participând la această serbare! Apoi veneau articole de fond prin care se demonstra datoria ce are guvernul se contribuiască cu ceva fonduri pentru ca misiunee Nucşorea-nu-Max să poată pleca în Africa, A-inarica, pretutindeni ca să regăsească pe Gherassi. Mai erau cereri de emisiune de rentă în acelaşi scop, lăsân-du-se la o parte pentru moment lucrările fortificaţiilor spre a se întrebuinţa cele 15 milioane în sus tisul scop filantropic. Iu puţine cuvinte, nu se cruţase nici un mijloc de publicitate, nici un apel spre a se aduna sumele necesare unei expediţiuni aşa de grea şi de îndrăsneaţâ. Resultatul obţinut fu strălucit. Poporul român dovedi încă odată că e mărinimos; Marchisul Pake de Protopope aduse înapoi pataca de 5 lei şi îşi reluă medalia pentru câini, în sfârşit a doua zi dimineaţă Nucşoreanu şi cu Max dispuneau pen- tru misiunea lor de un capital de 300,000 lei. —Gum începem călătoria? întrebă Nucşoreanu. — Mai înteiu,aide să luăm o bere, răspunse Max. Propunerea surise lui Nucşoreanu, care susţinu însă că berea trebue luată la Coloseum Oppler, unde sunt ceva nemţoaice nostime care ar putea da oare-care amănunte asupra călătoriei prin Austro-Ungaria. La Oppler, Nucşoreanu şi Max'în-cepură să discute măsurile cele mal nemerite de luat pentru regăsirea lui Gherassi, ţările care trebuiau mal ales visitate şi mijloacele de transport. In vedere că expediţiunea lor s’ar fi putut îndrepta spre Asia, Max propuse cumpărarea unei cămile. — Mai bine de cât o cămilă să luăm cu noi pe Nădejde, care’i mal ţeapăn, respunse Nucşoreanu. — O fi mai ţeapăn, obiectă Max, dar nu crez să poată să rabde aşa de îndelungat ca ocârnilă, fără mâncare şi mai ales fără băutură. Se hotărî dar de o cam-dată, so nu se întrebuinţeze pentru această expediţie alt mijloc de transport cel puţin până la Viena, de cât drumul de fier. De acolo înainte, văzând şi făcând. Un lucru era indispensabil misiu-nel spre a ajunge la un resultat satisfăcător: semnalmentele lui Gherassi. [Va urma.) www.dacoromanica.ro EPOCA — 19 APRILIE CASA DE SCHIMB 612 I. IVI. F E R M 0 Strada lipscani, No. 211 Cumpera sivinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi Cursul Bucureşti 18 Aprilie 1889 i 0/0 Renta amortia&bila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 6 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scrie. func. urbane 6 n/0 8cris func urbane 6 OjO Soris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 6 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premia Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Rom&nia» » Naţionala > Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermi Cump-iVend. 96 | f6 1/2 V6 I f6 1 2 101 1/2 101 7,8 104 16 3/4 1(4 102 94 1 2 82 88 247 50 940 270 S60 140 25 210 1,2 104 1/2 97 1/8 104 1 2 102 1 2 94 75 82 .,2 88 1/2 250 6o 950 2*0 270 150 35 21112 1SCHL HOTEL ZUM GOLDENEN KREUZ Situat In centrul oraşului şi în fata castelului regal. Priviliştea cea mai frumoasă Se munt' Cabinete de fumat, de citit. Bi-lioUca proprie Sub personala direcţiune a proprietarului Han* Sarsteiner. CURŢII H 7*1 O _A. Tj B ş] farmacia CHR. ALESSANDRIU română SINGURUL Dintre ţ<5te preparatele de gudron care a obţinut o! reputaţie netăgăduită In faţa d-lor doctori ţi clienţii ce | aă constatat foldse surp rine)* tdre e GUDRONUL ALESSANDRIU care »e întrebuinţezi cu succes contra durerel de piept, I taael provenită in urma guturaiului, iritaţiiml ale peptulul. I astau, catar al băşice! udului.—Lipsei de poftă de mân-j eare, atc.—Cu o lingură din acest Gudron pus tntro I litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu | mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa charată safl lapte dulce 2—3 ori pe <)>• 2 lei fl. DE ÎNCHIRIAT Casele din strada. Scaunele No. 56, opt oamere de stapam, camere de servitori, grajd, şopron, buc tărie şi doufe pivniţe. A se adresa strada Icoaua No. 10 Inginer Cepescu. de la Aprilie 1891 moşia Almdjiu din DoijiQ. A se adresa la Doamna Elena Con-dorato 48 Strada Scaunele. DE ARENDAT | „NAŢIONALA * I SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. I ; DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI R 3 MILIOANE LEI AUR | DEPLIN VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am |f transferat biurourile noastre In palatul Societâţei din Strada Doamnei No. 12. â .726 Direcţiunea generala. Empla.sture gudronat dls Pauvi Homme (Alezsandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 led rnloul. Pastile Oomdse-Codeln-Tola (Alessandrin).— Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de t0 de câştiguri, însemnate în tabela de alături, ajnng a li resolvate deja Î11 puţine luni şi anume în şapte classe succesive. Câştigul principal al primei clase este de 50.0 v Mr., se ur â în clasa a doua la 5i,0u0 a treia 6u,00 , a patra 65,000, a cincea 7u,000, a şeasa 75.000 şi a şi apta eventual la 50t,000 dar special la 800,i00, 200,i0o Mărci, etc. Acel cari ar bine voi a face comanda sunt rug ţi rase alăture la oomanuă sumele cuvenite în bilete de bancâide toate ţările, sau Î11 timnre poştale române. Se pot trimete ban. şi prin mandat poştal La tragerea câştigurilor (ic inldia clasa costa: . 1 ios întreg ungi. i. 7.50111 mon. d’aur 1/2 los origiuai » 3.75» » » 1/4 ios original »1.90» » » Fie-care primeşte in mână lozurelo originale prevăzute cu armele St tulul si tot sdata planul oficial de tragere, care dă toatn informa-ţiunile. Îndată după tragere fie-care participator primeşte lista oficiala du câştiguri prevăzuta cu armele statului. Achitarea câştigurilor se face regulat cu garanţia Staidlui. De curn-va vre unul primitor nu î-ur conveui planul de tragere, suntem gata a primi înderat lozurile neag eate înainte de tragere si a restitui suma primită. După dorinţă se trimite gratis planul oiicial de tragere spre a ii vezut. Spre a se putea efectua cu Îngrijire toate comandele rugam se ni se adteseze cât mal curând dar 500. 000 eBCb ’ • v Jw MAIICI a , ... Icra . f )-ca cel mai mare căştig 0 lnca-f pzul cel mai fericit Ion ria de bani,? |cea mai nouă garantată de statul Ş 5 Hamburg 1 Inse special: 1 prem do mii 300000 1 Câslig do mii 200000 I 1 castip de mii 100000 1 câştig dc mii 75000 1 câştig do mii 70000 1 câştig de mii 05000 2 câştig do mii 00000 1 câştig do mii 55000 1 câştig do mii 50000 1 câslig do mii 40000 1 câslig do mii 30000 8 câştig de mii 15000 26 câştig do mii 10000 56 câslig de mii 5000 î_X 0 c; câslig do mii 3000 203 câştig de mii 2000 4 câştig de mii 1500 608 câştig de iiiii 1000 1018 câştig de IUI 1 500 1 30070 cuşti g de Ulii 148 3 17100casl^u'k3()0,200,150, jj 127,100,UT,07 ,40,20 marci rug: în tot cazul înainte do 15 Maiu a. c. st. n. îî Maiu a. c. st. v. IN CARE ZI VA AVEA LOC TRAGEREA VALENTIN & C CASA DE BANCA -HAMBURG OMP. Tipografia „Bpooa* Tipărit cu cerneala Ch LorlUeox-Cle Paris www.dacoromanica.ro Oiraut reapousabil V. P. Gheurghlr