ANUL|1V No. 10*4
'A DOUA ’BDTTIUNB
(x iateaamamm—
MARŢI 18 (30) APRILIE 1889
NUMERUL IS BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I 81 16 A FI E-CAREI LUNI 31 3E PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Rueurewcl: La casa Aiiministraţiunel. In Tura: Prin mandate poştale.
Pentru l an \0 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 18 lei. In Strelnetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL BANI NUMERUL
AMJNLTUKILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
LaPuris: Agencc Ilavas, Place de la Bourse, I AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-niain, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
RE DAC ŢI UNEA
No. 3,-Piatza Episcopiei.—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatra Episcopiei.—No. 3.
rnuana
SOLUTIUNILE
UN DI RECTOR
PENTRU
TEATRU NATIONAL,
0 RELAŢIE EXACTA
INCIDENTUL! DE LA FRUNTARIE
DREPTATE!
CUM AM REGĂSIT PE GHERASSI!
SOLUTIUNILE
9
Cu cât se apropie mal mult momentul deschiderii sesiunei extraordinare a Corpurilor legiuitoare, cu atât să impune mal urgent ministerului obligaţiunea de a eşi din criza actuală, prin alegerea unei soluţiuni care să facă pe guvern să iasă o dată din pro-visoratul în care el să află şi se întemeieze o stare de lucruri definitivă.
Intr’o asemenea situaţiune, trei soluţiuni să oferă guvernului.
Prima soluţiune, este constituirea unui guvern conservator pur, compus din elementele ce se allă azi sub direcţiunea d-lui Lasoar Catargiu şi din contigentul junimist.
Un asemenea minister, pe lângă că ar dispune de o majoritate însemnată în Corpurile legiuitoare, ar întruni toate condiţiunile posibile de omogeneitate, de capacitate şi de durabilitate.
A doua soluţiune ar fi un guvern liberal-conservator, adică prelungirea stării de lucruri actuală.
In contra unei asemenea soluţiune, noi am face mai multe o-biecţiuni.
Mai întâii! guvernul or n’ar dispune de majoritate în Cameră or ar avea o majoritate insuficientă.
Al doilea, această soluţiune ar da, când faza de cuminţie a d-lui Vernescu va .fi trecut, o influenţă prea mare contigentuluî vernescist, care represintă elementul incult şi gheşeftar din partid.
In fine, această soluţiune ar însemna şi o divisiune adâncă în sinul partidului conservator.
A treia soluţiune ar fi constituirea unui guvern de coaliţie.
In contra acestei din urmă soluţiuni noi obiectăm că ea ar crea iarăşi o stare de lucruri proviso-rie, din care ar trebui să iasă în urmă o soluţiune definitivă liberator conservatoare, şi că aceasta ar însemna părăsirea programului nostru conservator.
Mai putem adăoga că un asemenea guvern ar fi cu desăvârşire slab şi efemer, căci contingentul d-lui Dim. Brătianu s’ar câştiga o dată cu pierderea concursului d-lor Al. Lahovari, geu. Mânu, Gr. Pâucescu, etc. Şi slăbiciunea guvernului ar veni şi de acolo că elementul conservator din minister s’ar vedea combătut de elementul conservator dinafără de minister, acest din urmă păstrându-şi tot prestigiul prin refusul unui a-semenea compromis; iar elementul liboral din cabinet s’ar vedea combătut şi anihilat de partidul liberal caro s’ar forma în afară de minister.
Precum să vede noi înclinăm spre formarea unul minister conservator pur, compus din toate nuanţele conservatoare.
Şi pentru aceleaşi motive pentru care noi sprijinim această so-* luţiune, toţi vrăjmaşi partidului conservator o vor combate-o şi vor susţine, sub diferite pretexte, cele-l’alte soluţiuni.
Aceasta este firesc din partea lor, dar ar fi trist dacă am vedea şi pe unii conservatori cugetând ca denşii.
Ori-cum ar fi însă, şi orî-care soluţiune ar fi să se aleagă, noi pretindem că o soluţiune trebue dată cât mai grabnic crizei actuale.
PARTEA EXTERIOARA
D E PE SI
Austria
Viena, 27 Aprilie.—împăratul, după ce a primit azi dimineaţă pe nepotul său arhiducele Francois Ferdmand, s’a dus singur în Cripta Bisericel Capuţi-nilor pentru a se ruga lângă cosciugul principelui Rudolf.
Viena, 27 Aprilie.—Greva vizitiilor de tramvaiurl s’a sftrşit azi; toţi greviştii şi-ah reluat lucrul.
Majoritatea membrilor din Consiliul de administraţie al societăţii tramva-iurilor şi ah dat demisia.
Masurile de poliţie publicate în câteva mahalale în privinţa ceasului da închidere a porţilor caselor şi cârciume-lor s’au ridicat azi.
Viena, 27 Aprilie.—Congresul catolic se va deschide la 30 Aprilie. El va fine trei zile. Şedinţa de deschidere si şedinţa de închidere vor fi presidate de nunţiul apostolic, Mons. Galimberti. Va fl o manifestaţie impunătoare, cu un caracter ultramontan foarte pronunţat. Aprcape toţi membrii din aristocraţie au aderat la congres ; şi xoţi episcopii şi arhiepiscopii Austriei vor asista sau vor fi represintaţî acolo.
La ordinea zilei, pe lângă diferite alte cestiuni, este înscrisă cestiunea restabilirii putere! temporale a Papei. O re-soluţiune va lî presintatâ Adunării în favoarea aci-stei propuneri. De ac'acere curile politice exprimă teama ca Congresul să nu provoace opioiunea publica în Italia şi să creeze ast-fel dificultăţi guvernului italian.
CESTIUNEA ZILEI
Afacerea bombelor dela Zuricli.
Emigraţia polona si rusa. — Societăţile secrete si ziarele.— Tendinţele de împăciuire a Itusiei cu Polonii
Afacerea recentă cu bombele de la Zurich a atras, pentru moment, iar a-tenfiunea publică asupra urmărilor e-migrafilor ruşi şi poloni stabiliţi în Elveţia. In această privinţă, este interesant a reproduce ceia ce arată un corespondent al ziarului frances La Jţis ■ tice. După acest corespondent au apărut ’ntr’o vreme la Geneva patru jurnale ruseşti : Binele Public (Obschts-cheje Djelo) există de mult, este liberal cu culoare socialistă moderată, dar n’are influenţă, căci mulţi îl bănuesc că ar fi în relaţiune cu guvernul. Libertatea (Szwoboda) se da de organul civilisaţiuniî ruseşti, dar nu este recunoscută ca atare de emigraţie.
Lupta (Borba) nu este luată în serios din causa ciudăţeniei ei; Rusia Liberă, care ese de puţin timp şi este redactată de profesorul Dragomanov este liberală, dar înainte de toate mică ru-siană. Pe lângă aceste patru ziare, se mai adaog* o a cincea foaie anonimă, ce se publică în Rusia Samo Uprav-lerje (Seif government). Corespondentul ziarului La Justice pretinde că nici unul din aceste jurnale nu are influenţa adevărată asupra emigraţilor, care sunt socialist!, care nu vor să fină seamă de tendinţele liberale ale acestor organe şi de compromisurile pe care ele le susţin.
In privinţa organisăreiemigraţiunel, amănuntele trebue luata în afara de ştirile date de prRsă.Vech:ul si groaznicul partid Voia Norodului (Narodnaja Wolja) urmează a exista şi are mulţi aderenţi, mal cu seamă în Rusia. Adevăraţii aderenţei al acestui partid sunt, cu toate acestea, opuşi theorieî Evolu-| (tunel revoluţionare şi se aseamănă pe dânşii cu Blanquistii. In capul Social-Democrafilor sta publicistul şi oratorul Plekkanov. Cei care ’l înconjoară susţin theoriile lu! Marx şi sunt de părere că şi Rusia trebue să capele aceiaşi desvoltare socială ca şi ţările occidentale. Plekkanov este un adversar ’ho-tărtt al terorismului. Pe emigraţii polonii! priveşte corespondentul din punc-
tul de vedere al politicei internaţionale.
Ii împarte în trei grupe: patrioţii, socialiştii naţionali, socialiştii internaţionali. Patrioţii se împart în conservatori şi progresişti, dar se deosibesc In fond puţin unii de alţi! şi se înţeleg chiar foarte bine Intre dânşii şi chiar cu socialiştii naţionali. Contele Plater, care a murit de curând, era capul conservatorilor.
In luna Decembre 1888 s’a ţinut la Zurich un congres al celor trei grupuri, care a luat hotărâri importante, din care cea ma! principală este următoarea : Polonii trebuesc să se îndrepteze către guvernul austriac şi să intre în armata austriacă pentru a se lupta în contra Rusiei. Redactorul Simanoivski a mers atunci atât de departe în cuvântarea sa, în cât a zis că «urmând alt fel, se va comite, nu numai o gre-şaiă, dar chiar o crimă».
Pe de altă parte, Politische Corres-pondenz dă următoarele ştiri din Varşovia : «In cercurile bine informate de aici se cons deră vestea respăndita de foile străine despre numirea contelui Wielopolski ca ministru de interne al Rusiei ca prematură,d ir s’ar putea rea-lisa în curând, căci partidul care de mai mulţi ani lucrează, la curte pentru o împăciuire cu Polonii câştigă terâm. Acest partid are pe lângă împărăteasa, în familia imperială şi printre oficeriî înalţi mai tineri, numeroşi partisani, care expun dorinţele şi poveţile lor chiar împăratului, pe care caută a’l convinge că rusificarea Poloniei ar fi mai lesnicioasă printr’o împăcare, de cât cu sistemul actual.
politici mmm
Campania noastră în favoarea fuziune! tutulor grupurilor conservatoare a dat naştere unei teribili furtuni de protestări. Câtă vreme adversarii noştri s’au ţinut pe tărâmul discuţiei de idei,atn discutat în modul cel mai afabil, ide'fie • ontrariî ideilor noastre, şi obiecţiunele prezentate argumentelor susţinute de noi. Am făcut tot posibilul pentru a des-brăea discuţia de orî-ce caracter personal şi răutăcios, şi pentru a pune chestia pe tărâmul cel mai senin şi cel mai înalt.
Dar degeaba cauţi se scoţi pe unii oameni din mijlocul în care s’au o-bininuit se trăiască. Sunt unii care nu pot admite ca o atitudine politică se fie inspirată de alte simţi-mente de cât de dorinţa de a căpăta ceva, l’envie du guagnaige cum ziceau vechii Normanzi. Un om care face politică dezinteresată este pentru denşii un fenomen ciudat, i-nexplicabil, a cărui existenţă nu se poate admite. Dacă ei ar putea crede că un asemenea fenomen există, Far considera ca un caz curios şi rar de i-diotism politic. Dar le vine mai bine se nu admită măcar existenţa lui. Lucrul e firesc. Născuţi şi crescuţi în idea şi cu principiul că politica se face printr’o mulţime de şirecli-curi, de intrigi şi de mici murdării, ei nu pot înţelege pe acei pentru care corectitudinea morală şi materială e norma şi condiţia sine gua non a existenţei. Procedeul nu e nou. Colectiviştii îl întrebuinţaseră de mult.
Consecinţa acestei convingeri a fost că unii din confraţii noştri,— mă grăbesc a spune că erau dintre cei mai neînsemnaţi şi cei mai puţin recomandabili,—au văzut în atitudinea noastră o apropiere către guvernul actual, în scop de a obţine de la densul favoruri şi slujbe.
O asemine învinuire ar fi atât de infamă dacă n’ar fi stupidă, în cât n’ar trebui măcar se răspundem, şi simţim foarte bine că răspunzând, facem meseria neplăcută a unui om care matură... murdării. Totuşi vom răspunde scurt şi odată pentru tot-d’a una, acestei învinuiri, şi ori cât de des ni s’ar arunca pe urmă, vom păstra tăcerea cea mai perfectă, şi nu vom mai face nimărui onoarea de a’i răspunde Intr’o asemenea chestie. Iată, în două cuvinte, explicaţia noastră :
Convinşi că omul n'are numai datoria d’a critica tot ce vede, dar că trebue să şi lucreze la reformele pe care le a susţinut şi că datoreş-te unui guvern care are simpatiile sale tot sprijinul activitaţei şi al inteligenţei lui, unii din noi aii primit se servească statul, acuma un an. Când ministerul d lui Lascar Catargiu a venit la putere, toţi fără j nici o excepţiune, au fcsi rugaţi se 1
rămâe la locurile lor. Parte dintr’en-şiî însă au stăruit în dorinţa lor de a părăsi serviciurile ce le erau încredinţate, na din ură pentru guvernul actual, ci tocmai pentru a putea lucra cu mai multă libertate, şi fără nici o bănuială din partea ni-mărui, la opera neapărat necesară a fuziunei tutulor nuanţelor conservatoare. Deci, vedem că unii dintre prietenii noştriî, fiind încă în serviciu, şi foarte bine văzuţi, n’au ne-voe de a alerga după posturi. Alţii, care au rezistat la toate ademenirile şi la toate tentativele eminamente măgulitoare care s’au făcut pentru a-i reţine, nu aleargă după slujbe, de oare-ce le au părăsit de bună voe. Unii,în fine ca prietenul nostru N.Fi-lipeseu, n’au cerut nici o dată alt onor de cât acel de a fi la primul rend în luptă şi de a rămâne la o parte în victorie, sau ca d. A. D. Hoiban, au refuzat chiar ministerul, călăuziţi de aceaşi idee.
Iată vânduţii şi venalii de la E-poca. Ne înroşim când ne vedem nevoiţi a răspunde măcar la asemeni infamii, şi promitem cititorilor noştri! că nu vom reîncepe.
UN DIRECTOR
PENTRU
TEATRU NATIONAL
Pare câ actualul Ministru al instrucţiune! publice se gândeşte se înlocueascâ pe d. Caragiali, directorul teatrului naţional, Lucruaresfe (ie foarte uşor, de vreme ced. Caragiali, chiar dacă ar li rugat să ’şl păstreze funcţiunea, e hotărât să se retragă şi să dea teatrul pe mâna unuia din aspiranţii Ia directorat.
Greutatea cea mare nu constă dar tn a înlocui pe d. Caragiali, ci în a’l găsi un înlocuitor.
D. Exarcu nu primeşte directoratul, precum nu ’l vor primi nici alte persoane mal cu vază îu 'urnea politică saul terarâ. Greutăţile sunt prea mari, neajunsurile nenumărate, iar răsplata chiar morală ce culege acel ce să pune în capul direcţiunel teatrului e aşa de minimă —când nu se solvează prin deficit, — încât nu e nevoe să stal mult pe gânduri ca să răspunzi; Nu, când ţi se propuneînalta funcţiune de administrator general al tuturor teatrelor din regatul românesc.
Din această causâ negreşit, singurul competitor pentru sus zisa funcţiune este d. Ştefan Velescu.ale cărui titluri sunt cele următoare:
1)	Profesor de declamaţiune la conservatorul din Bucureşti.
2)	Autor dramatic.
3)	Fost artist dramatic.
Aceste titluri nu i le dah eh ; le am cules într’uu ziarcare’l susţine călduros candidatura.
E dar natural lucru, să ne ocupăm de d. Stef. Velescu sub aceste trei fase şi să vedem dacă diplomele cu care se înfăţişează, ÎI dah drept de cetate la teatru naţional.
Profesor de declamaţie la Conservatorul din Bucureşti ?
Aşa e. De trei ori pe săptămână, de la Începutul până la sfârşitul anului şcolar merge la Conservatorii! (când merge) şi ascultă cum elevii, elevele (care în loc de a fi elevi şi eleve sunt şi el actori de la teatru) spun pe de rost o scenă din cutare tragedie sau comedie. Apoi tn ziua examenului, elevul vine şi recilâ în fata publicului bucata pe care a recitat’o de 150 de ori în fata d-lul Velescu.
Despre estetică, despre literatură dramatică, joc de scenă, etc., nici vorbă nu e la aceste cursuri. Iad greaua sarcină de a săruta picioarele elevului d-lul Velescu care va veni să ’ml mărturisească câ a învăţat ceva de la profesorul săd. Autor dramatic ? Aşa e. b. Velescu are un bagagid literar foarte mare. A scris tn colaboraţie cu alt autor un fel de comedie-dramâ: Prea târziu— care s’a jucat o singură dată şi.a loca-
lizat câte-va piese, uitând să însemneze pe afiş că sunt localizate.
Acum poate vor fi de vină tipografi. Artist drama'ic? Nu s’a mai urcat pe scenă de la 1876 şi dacă acesta e principalul săd titlu, nu văz pentru ce nu’l ar trece înainte alţi artişti mal buni şi care ad un nume mal celebru.
Gel ce susţin candidatura d-lui Ştefan Velescu uită însă să mal adaoge că acum câţi-va ani, d-sa era Ia teatru director de scenă şi câ direcţiunea generală de atunci a fost silită să’i recomande altă carieră. D. Velescu director de scenă nu venea la teatru, nu asista la repetiţii şi trimitea ca înlocuitor pe un oare-carc tip, maestru în arta de a face murături.
D. ştef. Velescu ajungând în 1889 director de teatru ar trimite negreşit ca înlocuitor pe acelaş maestru In arta de a confecţiona murături, şi atunci viitorul teatrului naţional va fi asigurat.
Aş ruga pe d. ministru al instrucţiunel publice să nu creazâ a priori absolut nimic din cea am scris aici; să şl dea insă osteneala să consulte ceva persoane mal cu temoid de cât cel ce susţin candidatura profesorului de la conservatorid, şi sunt convins că va renunţa repede la idea do a da teatrul naţional pe mâna d-lul Ştef. Velescu.
Mal bine să’l închiză îndată şi pentru veci vecilor.
Stal»
0 RELAŢIE EXACTA
A
INCIDENTULUI DE LA FRUNTARIE
Ilaport exagerat.—Descripţia faptelor.—Ce se face acum.
Raport exagerat
Incidentul întâmplat între autorităţile ^noastre şi acele ale guvernului Austro-Ungar, cu ocazia unei călcări de teritoriu, astă-zi este a-proape pe deplin aplanat. Ministerul nostru de externe îndată ce a fost încunoştiinţat despre fapt, a făcut cunoscut ministeriului Austro-Ungar că o comisiune de delimitare va merge la faţa locului pentru a stabili statu-quo-ante.
Cu toată această aplanare a incidentului care din fericire n’a a-vut nici o urmare, publicul stă încă nedomerit asupra faptelor pe care nu le cunoaşte, de oare-ce nici o descripţie amănunţită nu s’a publicat pân’acumîn ziarele capitalei.
Suntem azi în măsură a da cititorilor noştri aceste amănunte precise şi culese la faţa locului, şi pe care le primim de la un corespondent al nostru din Bacău.
Descripţia noastră corespunde în totul cu relaţiunile primite eri la ministeriul de interne, şi trimise de prefectura judeţului Bacău, care a făcut o anchetă la faţa locului.
Precum se va vedea, incidentul a fost fără însemnătate şi larma făcută n’a fost pricinuită de cât de procedarea prefectului din Herman-stadt, care a mărit lucrurile intr’un chip cu totul exagerat şi quasi fantastic.
Descripţia faptelor
Sub prefectul plăşii Taslăul de Sus judeţul Bacău, însărcinând pe primarul comunei Brustoreasa să facă o anchetă la faţa locului pentru a raporta faptele, face următoarea descripţie a incidentului îu cestiune.
Primarul comunei Brustoreasa constată că într’adevăr s’au tăiat brazi de către locuitorii Pandelie Popa, Costache Olteanu, Dinu Bur-l&cu, D. Muscă, Iordache Oncea şi alţi din padurea de la Draniţa, proprietatea d-lui N. Ghica, pădure retrocedată după convenţiunea de delimitare.
Aceşti brazi s’au vendut sătenilor de d. proprietar N. Ghica. O parte din copacii vânduţi în urmă, dupe ce au fost matriculaţi de d. administrator Frederic Eude, s’au scos din pădure de cumpărători, iar cea mai mare parte sunt şi acum in pădure fiind opriţi de autorităţile austriace de dincolo de graniţă.
Stâlpii nu s’au scos de pe fruntarie, fiind şi acum îngropaţi pe la locurile lor, ast fel cum au fost a-şezaţi de comisiunea care a făcut delimitarea fruntariilor, şi dupe in-formaţiunile luate de la însuşi şeful postului Jo la Poteca Sulta din Aus-tro-Ungaria, resultă că pădurarii unguri ce nu fost însărcinaţi cu paza acelei păduri au fost alungaţi de proprietar, dar acum s’au reîntors în serviciul lor.
Iată cum au fost faptele.
Ce se face acum
Ministerul de interne a comunicat ministerului doexterne resultatulanchetei spre i fi transmis guvernului Austro Ungar.
In urma acestei comunicări, incidentul se poate considera cu desăvârşire aplanat.
1».
---- ■ ■-*>
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 18 APRILIE
mammBammsass.
PENTRU DEBITELE DE VINURI
Noi, ministru secretar de Statla departamentul agricultăreî, industriei, comerţului şi domenielor.
Pentru a împiedica pe viitor debitarea berel şi a vinurilor în restaurante şi berării în vase (pahare şi sticle) care nu aii capacitatea cerută de legea şi regulamentul pentru aplicarea sistemului de măsuri şi greutăţi metrice şi, văzâud avisul cojnitetulul special de măsuri şi greutăţi metrice,
Deoidem :
Art. I. Nu se va mal tolera în restaurante şi berării, pahare şi sticle care nu vor avea marcat? pe ele, în relief sau săpat, capacitatea exactă, afară de sticle înfundate.
Art. II. Atât paharele cât şi sticlele vor purta, afară de indicaţiunea capa-cităţel lor, o linie orizontală la al cărui nivel corespunde capacitatea indicată ; această linie va fi aşezată cu 2 centime-tre mai jos de gura paharului şi pentru sticle la începutul gâtului.
In dreptul liniei va fl marcată capacitatea vasului.
Art. III. Or-ce vase de sticlă care se vor găsi, în restaurante şi berăril.fărâ a avea marcată capacitatea în condiţiu-nile arătate la art. II, sad cu o marcă neexactă se vor confisca şi distruge,iar delicuenţii se vor da în judecată conform legel măsurilor metrice.
Art. IV. Se acordă un termen de patru luni de la aparitiunea acestei deci-siunl în Monitorul Oficial ca toleranţă pentru sticle şi paharele Întrebuinţate până acum.
Expirat acest termen, nu se va mal permite întrebuinţarea lor dacă nu vor fl conforme indicaţiunilor de la art. II.
Art. V. Termenul de patru luni prevăzut de articolul precedent este acordat pentru ca deposanţiî de sticlărie şi comercianţii să aibă tim pul|necesar spre a se putea conforma acestei decisiunî.
Nu va fi tolerat însă în acest interval nici o sticlă sau pahar care va avea însemnată pe dânsul capacitatea fără ca în realitate să aibă capacitatea legală.
Sticlele şi paharelejcare se vor în găsi condiţiunile acestea se vor confisca şi distruge, iar acei care vînd In asemenea vase vor fi daţi în judecată.
Art. VI. Această decisiune se va comunica tutulor primărielor, comunelor urbane şi prefecturilor.
Art. VII. Toţi verificatorii de măsuri metrice sunt datori, prin visite inopinate, să se convingă de executarea a-cestor disposiţiunl şi să ia, în acest scop, măsurile dictate mai sus.
Ministru, Al. Lahovari.
Nr. 17,152.	1889, Martie 21.
SCRISOAIIEl LIII SUMEI
In şedinţa de la 8 1. c. a societăţii geografice din Londra s’a citit scrisoarea lui Stanley, despre care vestise firul telegrafic.
In unul din pasagele acestei scrisori, Stanley descrie modul de luptă al sălbaticilor africani. Intre altele aceşti sălbatici, pentru a împedica Intrarea în ţară a Europenilor, făceau găuri în drum, găurile le umpleau apoi cu petre ori cu olane ascuţite, pe care le acoperind apoi cu muşchi de arbori. Se înţelege, că cel din escorta lui Stanley, care eraţi fără cisme, se răniau grav, şi Stanley povesteşte, cum în prima zi a călătoriei. sale 10 din oamenii lui s’ad bolnăvit de picioare.
Nu mal puţin interesant este şi acel pasagiu din scrisoarea lui Stanley, în care descrie valea fluviului Aravini.
Zice, că plantele ce cresc acolo sunt de o mărime colosală, pe malurile fluviului se găsesc grămezi de scoici, de stridii, în aer fluturi şi alte insecte de o mărime neobicînuitâ. Timpul acolo este neplăcut. Dimineaţa mal tot-d’a-
unn este ceaţă şi soarele abia pe la o-rele 11 se poate vedea. Poporaţiunea indigenă sufere mered de foame. A-fricanil de aici sunt, spune Stanley, mincinoşi şi şireţi. Unul dintre el ’l-a înşelat pe bietul Stanley de a avut să ’şî scarpine ceafa. Iată acum: el s’a presentat înaintea iul Stanley şi a spus, că în spre Sud de Vandeja se află un lac numit Numans, şi i a descris în-tr’un mod cât se poate de vid întreaga împrejurime a lacului. Stanley a plecat să ’l vadă. Două zile însă. a umblat zadarnic, căci de lac nici pomenire. El nu exista de cât în fantasia Africanului.
Stanley arată apoi, cum indigenii îşi fac otrava cu care ung săgeţile lor de nişte furnici mari roşii. Ei usucă aceste insecte, le pisează şi făina o amestecă cu oled.
ECOURILE ZILEI
Voinţa Naţională într’o informaţie de alaltă-erî spune că direcţiunea teatrelor ar fl decisă se facă un proces antreprenorului Eforiei care â angajat pe celebra artistă Indic şi că nici un loc nu s’a putut vinde pen’acum.
Ştirea «Voinţei» e cu totul eronată. Nu s’a făcut nici un proces şi locurile pentru representaţiunile Judic sunt aproape toate vândute. —x—
Joi la 20 Aprilie curent d. Io-nescu-Gion va ţine în sala Noului palat al Ateneului o conferinţă des-pro : «Studiul istoriei române In şcoalele noastre».
-    —	——
ŞTIRI MĂRUNTE
Se scrie din St.-Petersburg că Ţarul a dat un ucaz prin care opreşte pe membrii familiei imperiale de a mal contracta pe viitor căsătorii morganatice.
—	Un tren compus din 19 vagoane a fost aruncat de un vânt puternic de pe povârniş, lângă staţiunea Madhangur, pe linia septentrională a drumurilor de fer a Statului Bengal. Trei persoane ad fost ucise şi şase-zecl şi nouă rănite.
—	Descoperirea accidentală a conspira-ţiunel boambelor la Zurich, a pus poliţia rusă pe urmele unul nuod atentat nihilist, care consista, se zice, întru a asasina pe Ţar la sosirea lui în capitală pentru Paşte. Sad operat mal multe arestări; printre arestaţi se află şi mal mulţi ofiţeri.
Se păstrează cel mal mare secret asupra afaoerei, care s’a exagerat de unele ziare. Cel puţin sgomotul că s’a şi produs un atentat la Gatchina e cu totul des-minţit.
INTEMPL&RILE ZILEI
DIN CAPITALA
Vremea urmează a fi rea. De trei zile o ploaie tomnatică ţine aproape fără încetare.
Doi prieteni. — Spre a dovedi încă odată adevărul proverbului franţuzesc care zice că: «Cine mult iubeşte, bine ciomăgeşte». Dumitru şi Pavel s’ad apucat la bâtae pe bulevard. Intervenirea poliţiei a întrerupt prieteneasca păruială.
Accident. — Petre Dumitru voind să intre cu sacaoa în grădina Cişmegiu, a fost apucat de fiarele de la poartă şi dat jos de pe saca. ceea ce ’l-a pricinuit grave contusiunl. L’au transportat la spitalul Colţa.
DIN JUDEŢE
Colonisare.—Cu trenul de Iaşi ad venit astă noapte în portul nostru, zice Galatsii, 150 familii italiene. Ele vor trece azi cu şlepul «Ithaca» în Dobrogea unde li se vor da pământ.
Jefuire. — O bandă de tâlhari, compusă din 10 persoane, îmbrăcate mocâ-neşte, ad atacat, în noaptea de Joi spre Vineri, pe mal mulţi locuitori cari se In-torcead din bâlciul Mizil, judeţul Buzăd, i-aO jefuit de tot ce avead lăsând aproape morţi pe patru dintr’ânşii. Tâlharii se crede că s’ad îndreptat spre judeţul vecin ; de aceia s’a luat serioase măsuri pentru urmărirea şi prinderea lor.
O sosea isprăvită.- Şoseaua care traversează Slobozia este complect terminată, ast-fel că lumea a scăpat definitiv de acele faimoase noroiurl, graţie activităţel desfăşurată de administraţie.
Panere în libertate.—In zilele Paştilor s’a pus în libertate provizorie pe cauţiune 33 locuitori din acei puşi în prevenţiune pentru nesupunere şi atac contra autorităţilor. Actualminte, zice Itomanu, nu se mal găsesc în arest de cât trei din aceşti locuitori trimeşl deja în judecata tribunalului. care şi aceştia ad făcut cererile lor de eliberare provizorie.
DIN STREINATATE
Accident pe câmpul lui Marte. —
Pe câmpul lui Marte de la Paris se allă o linie de drum de fer care atârnă de compania de Vest. In timpul unei manevre un împiegat, numit Moulin, a fost surprins de o locomotivă şi sdrobit.
Dus la spital, nenorocitul, care îşi avea amândouă picioarele slarâmate, a expirat peste puţine.
Trista întâmplare. — D-na M... co-mersantâ din strada Rochetel, era mama unei fetiţe de trei ani, de toată frumuseţea, numită Lucie. Copila să juca deunăzi în curtea casei. De odată băgarea de seamă ÎI fu atrasă de un obiect care strălucea printre marginile pietrei. Era un ac lung de împletit. Lucia îl luă de jos ca să’l ducă mamei sale, dar pe când alerga spre casă, copila alunecă şi căzu dând un ţipăt.
D-na M... sosi în fugă. Ea sări atunci pe fetiţă întinsă fără cunoştinţă pe lespezile curţel. O ridică; dar în acelaşi timp ea însăşi dădu un ţipăt. Fetiţa căzând îşi înfipse în inimă acul ce ţinea în mână.
Nebună de spaimă, d-na M... scoase acul din pieptul copilei şi se duse s’aducă un doctor. Dar din nenorocire era prea târzia ; acul străbătuse inima şi aorta, şi biata Lucia murise.
ÎIFGRMATIUII
Fiind că unii confraţi continuă a crede ca decretele de expulsiune în contra unor supuşi ruşi, au fost sau au se fie revocate, putem încă o dată afirma că toate decretele de expulsiu-ne vor fi menţinute.
-SHS-
Ministerul do interne a dat or-dinoje cele mai exprese directorului ^Monitorului oficial» să sfârşească. o data. cu publicarea şedinţelor Corpurilor legiuitoare.
Aceasta în urma unei adrese primite de la d. preşedinte al Camerei care se plânge de Întârzierea neexplirabilă a publicărel şedinţelor.
-*B -
Din raporturile mai multor prefecturi mărginaşe cu Dunărea se constată că apele au crescut în-tr’un mod foarte ameninţător.
Sunt temeri de mari inunda-ţiunl.
o Consiliul comunal din Ploeştl este în confliet cu administraţiu-nea centrală.
Aceasta din causă că ministerul de interne n’a vrut să admi-ţă sporurile de lefuri pe care i le propusese.
Acum, consiliul care e compus
do liberali, ameninţă că va demisiona.
-s»-
D.;Alexandru Lahovari, ministru ad-interim la lucrările publice a numit pe principele Alexandru Ştirbei, fost ministru de interne, membru în consiliul de administraţie al căilor ferate Române.
O comisiune compusă din mal muljî locuitori însemnaţi din Câm-pu-Lung a venit erl în capitală ca să se presinto preşedintelui consiliului de miniştri.
Comisiunea s’a presintat erl d-iui Lascar Catargiu.
Ea era întovărăşită de d. Ni-colae Blaramberg şi doctorul Sa-che Ştefănescu,^alesul Câmpu-Lun-genilor.
Membrii comisiunel, au comunicat preşedintelui consiliului de miniştri că o primeneală a personalului administrativ din judeţul Muscel e absolut necesară, de oare ce toţi colectiviştii stau încă în slujbă.
Afavă de aceasta, comisiunea a cerut d-lul L. Catargiu ca pentru fie-care numire pe care o va face în judeţul Muscel, să fie şi dânşii consultaţi ca făcând parte din partidul conservator din localitate.
Comisiunea a mal cerut schimbarea prefectului, disolvarea consiliului comunal şi consiliului ju-deţian, caro funcţionează do 3 ani fără a fi disolvat.
D. Lascar Catargiu a promis membrilor comisiunel că va satisface cererea lor, care de altmintrelea a spus d-sa, o găseşte foarte dreaptă.
După aceste cuvinte, comisiunea s’a retras satisfăcută.
D. general Victor Creţeanu va presida consiliul de revisie care va judeca recursul fostului colonel Polizu.
D. Emanoil Vogoridi Konaki a fost primit erl în audienţă de către M. S. Regele.
-®s-
Vacanţele Curţelor şi tribunalelor sfârşindu-se, d. Maiorescu s’a reîntors ieri din streinătate, mal curând de cât era aşteptat, spre a ’şl relua ocupaţiunele sale de avocat.
Sâmbătă seara s’a ţinut un consiliu de miniştrii de la orele 4 până la 7 jumătate.
Erl şi astă-zî s’aii ţinut două consiliurl de miniştri, unu la mi-nisteriul de interne şi altul la Palat.
S’a discutat programul ce urmează a se întocmi pentru fixarea ceremonialului la sosirea A.
S. Principelui moştenitor al României.
Intre altele s’a hotărât ca toate trupele ce se află în capitală să fie înşirate de-alungul Calei Victoriei până la Gara de Nord.
Apoi seara oraşul va fi iluminat şi se va face o retragere cu torţe.
Programul complect al ceremoniei nu va fi fixat de cât mâine dimineaţă.
D. Latargiu a prânzit Sâmbătă seara la d-nu Pake Protopopescu, primarul capitalei.
La acest prânz aii luat parte d. Gună Vernescu şi d. Gherassi.
Se zice că o grevă s’ar fi declarat tn atelierul d-lul Mandrea.
N’am putut Încă controla a-ceastă ştire.
La ediţia noastră a doua vom da amănuntele necesare.
D E P E S I
(Prin fir telegrafic) Franoia
Paris, 28 Aprilie —Comitetul bulan-gist s’a întrunit erl. După ziarul Le Soir, comitetul, după ce a primit comunicarea instrucţiunilor generalului Bou-langcr a decis să nu mal facâ manifes-taţiunl prea sgomotoase, spre a nu crea încurcături generalului pe lângă guvernul englez.
Presse publică o depeşă ce i-a adre-sat’o d. Naquet pentru a ’I confirma că nici o condiţiune nu s’a pus de către guvernul Reginei şederii generalului Boulanger în Englitera.
Se asigură că d. de Freycinet a fost interogat erl de către comisiunea de instrucţiune asupra încercărilor de a-măgire în armată şi asupra licitaţiilor pentru furnituri militare făcute în timpul trecerel generalului Boulanger la ministerul de resbel.
XIXttSiâcIe» crede a şti că comisiunea de instrucţiune ar fl hotărât să ln-chiză ancheta sa pe la 20 Mal.
Paris, 28 Aprilie. — O ciocnire a avut loc aproape de Gibraltar între vaporul francez «La viile du Havre» şi corabia englezească «Barnesmore.»
Primul din aceste 2 vase s’a scufundat, 4 persoane s’au înecat. «Barnesmore» a suferit stricăciuni mari.
O altă ciocnire s’a întâmplat, din cauza ceţil, în La Manche, între un vapor englez şi un alt vapor a cărui naţionalitate e necunoscută. Corabia englezească erău avariată; cât pentru cea-l’altă, nu se ştie ce a devenit.
Paris, 27 Aprilie. — Corespondentul la Viena al ziarului «Dăbats» desminte toate svonurile care circulă asupra boalel mintale a împărătesei. Starea de sănătate a suveranei s’a îmbunătăţit până la acel punct că dupe cura de laWiesbaden ea îşi propune să visitese exposiţia din Paris.
Alg-eria
Alger, 28 Aprilie.—O telegramă din Bone anunţă că fiul d-lul Enric Roche-fort s’a sinucis trăgându-şl un loc de revolver în regiunea inimei. Moartea a fost instantanea.
Germania
Berlin, 27 Aprilie. — Delegaţii americani pentru conferinţa Samoel afl fost primiţi tntr’un mod plăcut de către d. de Bismarck. D. Bates a profl-
FOIŢA ZIARULUI *EPOCA*
(26)
HECTOK MALOT
DREPTÂTE!
Partea II.
I
(Urmare)
Şi timp de vr’o cincî-spre-zece zile nu slăbise, de şi curiositatea ’î era mult aţâţată de cele ce vedea în treacăt; dimineaţa, casa era parcă părăsită ; la amează, din contră, se însufleţea; dinaintea uşel vedea ffcmel legaţi de nişte inele prinse în perete, căruţe englezeşti şi birji ce veneau de la Chantilly; o mulţime de oameni intraii, alţii eşail, şi toţi semănafi între dânşii: picioare mici, pepturl mari, braţe vînjoase ; erai! unii brutanl la trup, pe când capul le era de oameni făcuţi: aceia fumai! mal ales ţigări groase care le făcea gura ca uu O.
Spre a nu cădea în ispita de a se duce să studieze lumea acea de aproape, Bus-cail întreba pe feciorul care ’l slujea, mulţumindu şî ast fel curiositatea şi în acelaşi timp ţiiudu-se de învoiala făcută cu Ileline.
—	Cum I d-nu n'a fost nici odată la Collier ?
—	Cum vezi.
—	Domnu se Inşală dacă crede că sunt numai băuturi proaste; să bea mal
multă şampanie de cea fină de cât în multe case din Paris, şi încă de cele mal bune.
Când tata Collier, care a fost jockey în grajdul Powell, îşi rupse un picior şi nu mai putu călări, se stabili In baraca a-ceia, şi toată lumea credeacăn’o vaaduce mult. Cum să presupui că jockey şi băeţil de la grajd din Chantilly, Cha-mant, Courteuil, Saint-Leonard, vor veni până aci, el cărora nu le place de loc să se plimbe ? Cu toate aceste veniră, şi baraca nu se închise.
Când fiul, care se dusese să înveţe meşteşugul de ferar la Newmarket, pentru că era prea gros şi prea tare ca să devie un jockey, se întoarse aci, ea se mal mări şi ajunse cum o vedeţi. Dimineaţa Collier fiul se ducea cum se făcea ziuă, cu sacul de piele pe spate, la grajdurile de la Chantilly,ca să potcovească. Din una în alta vorbea cu oamenii de la grajd care’l spuneau câte şi mal câte de caii lor, unii mulţumiţi alţii plictisiţi de dânşii. Ast-fel azi poate se vîndă bookmakerilor înştiinţări care ’l sunt plătite bine.
Găsind ca taverna aceia era un loc cu totul interesant de cercetat, Buscail nu se mai opri de a o vizita. Curiositatea Iul fu satisfăcută : pe ziduri, portretele marilor jockei engleji, Pred, Archer, Wood, Pordham, amestecate cu membrii Parlamentului şi mal cu seamă cu gravuri represeutâna scene de boxă. Publicul, în momentul când intră în sala, se compunea din câţi-va jockei care beai!.
Piind-câ nu poţi staîntr'o tavernă fără să bei, el ceru un pahar de vin ; apoi un altul...
De atunci copiii începură a observa Că profesorul lor mirosea când a bere, când a vin, când a o mulţime de spirtoase ce nu le cunoşteau ; apoi într’o zi văzură că are un cucui pe frunte şi o povestiră mamei lor.
Aceasta foarte supărată arătă supărarea el notarului şi T ceru sfatul.
—	Ce sfat să ’ţl dau 7 să goneşti pe Buscail 7 Zici că ţii să ’l al pe dânsul.
—	Mal mult de cât aşi putea spune : nici odată nu ’ml vel găsi un profesor mal bun, şi copii mei s’au deprins cu dânsul.
—	Atunci să arăţi energie, să ’l ţii cu o mână de fler. Dar poţi ? Dacă aî fi tată ar fi alt-ceva. In sflrşit *1 voi vorbi; dar ce înrîurire poate să aibă cuvlntul unul camarad ?
II
In ziua In care, după restimpurile obişnuite, se pronunţă divorsul, Ileline primi, la 10 minute de interval, două depeşe care ’l vesteai! această noutate, una de la avocat, alta de la Săniei, şi îndată se îmbrăcă spre a se duce la Venetta.
Găsi pe d-na Rauson desperată : copiii văzuseră pe profesorul lor întor-cendu-se într’o stare scandaloasă, abia dacă alea pe care mergea era destul de largă pentru dânsa.
—	Am făcut ce am putut, zise Ileline; dar te-am prevenit că mustrările mele prieteneşti nu vor folosi la nimic. Ştii ce răspunde nenorocitul la ameninţările, la sfaturile mele 7 «D-na Ranscn e aşa de bună 1» El se bizue pe bunătatea d-tale şi, da’mt voe s’o spun, pe slăbiciunea d tale. Fiind că eşti bună, cred că pot face cum vor, sunt o mulţime de oameni care te pradă, fără ruşine, ştiind că nu te vei revolta.
—	Sunt femeie, de aceia sunt slabă ; nu pot face ceea-ce ar fi uşor de făcut pentru un bărbat.
Ocazia era prea frumoasa pentru ca notarul să n’o apuce Îndată.
—	Iată cuvlntul, d-nă, adevăratul cu-vtnt, acel care să potriveşte cu situaţia, acela care de când am avut onoarea
a vă cunoaşte, mă preocupă ; acela de unde vid toate greutăţile d-tale, care, ori cât de mari ar fi acum, se vor mai mări pe viitor.
—	Crezi că nu gândesc de pe acum cu groază la acel moment.
—	E mult că te gândeşti; dar mai bine să te pregăteşti pentru dânsul.
—	Cum.
—	Dă-mî voe să ’ţl răspund cu inima deschisă : măritându-te.
Ea nu răspunse, dar In sfîrşit îl privi în faţă, şi Ileline ’I văzu tulburarea, care însă nu ’l miră.
—	Dâ-ml voe, d-nă, să te fac să observi că mi-ai cerut sfaturi şi prin urmare ml-ai dat dreptul de a prevedea împrejurările când ele vor fi trebuincioase, şi deci de a Întâmpina acele Împrejurări ; dacă se vor presenta fără veste şi ne vor surprinde, îmi vel putea bănui că nu te am prevenit, şi răspunderea mea ar fl grea atunci.
—	La copiii mei mă gândesc, zise ea, parcă ş’ar fi răspuns el însuşi; trebue să fac totul pentru dânşii.
—	Da, şi interesul lor cel mai mare e ca să te măriţi acum. O văduvă cu copil e în tot d’a-una Intro posiţiune grea. Nu sunt filosof, şi nu vorbesc numai de plăcerea de a face morală, sunt notar, adică om positiv, şi dacă am vorrbit desluşit, trebue să fi priceput că con-ciusia cuvintelor mele e un nume.
Aci făcu o pausa, apoi urmă :
—	Acel al amicului med Săniei, care m’a însărcinat să fac cererea în numele lui.
Ea stătu un momenţ sfioasa, şi i se păru Iul Helioe ca două sentimente o stăpâneai! la o dată ; mulţumirea şi ne-domirirea.
—	D. Săniei 1 zise lnsflrşlt; crezi că d. flamei...
Apoi Indats strigă :
—	Dar d. Săniei e însurat 1
—	A fost.
—	Ale văduv 7
Din fericire d-na Ranson era protestantă, şi Heline pusese acest punct In ; calculele sale ; dar dacă n’avea de In-i vins oare-care prejudecăţi morale, trebuia să se gândească a cruţa principiele el lumeşti.
Prin urmare de chestiunea divorsulul nu trebuia să vorbească cu uşurinţa şi ca de ceva neînsemnat.
—	Când ţi-am vorbit de Săniei, reluă el, ţi-am spus ca sunt mari suferinţe In viaţa lui; mă gândeam la căsătoria sa.
După câte-va luni de unire nepotrivită cu fiica unui pictor de mare talent, să despărţise de femeia sa care, prin gusturile şi caracterul el, nu putea să facă fericit pe un om ca dânsul, şi trăia tn singurătate, ne având alte plăceri de căt acele pe care le dan munca şi succesele.
De mal mult de opt ani se săvîrşise acea despărţenie, şi soţii deveniseră cu totul străini unul pentru altul, când Săniei te văzu, d-nă.
Aici vorbesc de un lucru delicat pentru care era toata bunătatea d-tale.
Iţi aduci aminte, nu’I aşa, d-nă, cum mi al vorbit de dâe.sul a doua zi după ce l’al consultat: d ta al simţit atunci că te afli în faţa unul om superior şi l’aî preţuit drept ceea ce este.
Asupra lui al produs aceiaşi impresie şi el mi-a spus’o cum mi-al spus d-ta pe a d tale. Atunci ’mi veni In minte că ar fi bine să vă luaţi.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 15 APRILIE
3
«a
tat de ocasie pentru a afirma că nu hrăneşte nict o ostilitate în privinţa Germaniei. El scrise articolul ce i s’a imputat în «Centriry Revue» într’o epocă când era cu neputinţă s<5 se prevăd* numirea sa ca plenipotenţiar la Berlin. El încercă de altmintrelea să împedice publicarea acestui articol, dar era prea târziâ; articolul apăruse.
Prima şedinţă a conferinţei va avea loc Luni dupe amiază, delegaţii englejl sunt aşteptaţi măiDe.
Colonia, 27 Aprilie. — «Gazeta Coloniei» crede a şti că la întoarcerea din călătoria sa In Englitera Împăratul va face o escursiune la insulele Lofoten, darnu’şl propune să meargă până la Capul Nordului.
Berlin, 27 Aprilie. — Principele Fer-dinand al României a plecat la Viena.
Berlin, 27 Aprilie. — «Jurnalul d’E-berfeld» publică un articol violent în contra Francieî, pentru a Împ6dica pe germani să meargă să visiteze ex-posiţia din Paris.
Berlin, 27 Aprilie. — Retragerea proiectului de imposit asupra venitului provoacă din noii ştirea că situaţiunea ministrului de finance este sdruncinată.
Berlin, 27 Aprilie. — Atitudinea generalului Mânu în cestiunea fortificaţiilor a produs un efect excelent în cercurile politice din Berlin. Un personagiii politic ne spunea cu această ocasie: «Ştim că generalul Mânu e patriot înainte de toate, şi că nu va uita nici odată interesele României, şi cât va fi ministru uneltirile Rusiei nu vor isbuti».
Wiesbaden, 28 Aprilie. — împărăteasa Austriei e supusă unul tratament sever. E cu neputinţă ca cine-va să se apropie de vila Langenbeclt, unde re-sidează dânsa. Poliţia a luat, de acord cu anturagiul împărătesei, măsuri pentru a împiedica de a lăsa să transpire cel mal mic svon In afară. Pretinsele preumblări anunţate de oficioşii sunt aşa de misterioase, în cât nimeni n’a văxut încă pe impărâtee.sa. La or ce cerere de explicaţiunl se respunde pretextând necesitatea de a evita augustei bolnave importunităţile curiosităţil publice. Asemenea măsuri stau în potriva ţintei ce se propune, iar imaginaţia populară este ast-fel dispusă să mal exagereze trista realitate.
Encjlitera
Londra, 27 Aprilie.—Se anunţă din Petersburg ziarului «Daily-News», că informaţiuniie date asupra recentului complot în contra Ţarului sunt exagerate.
Londra, 27 Aprilie. — Acelaşi ziar afla din Roma ca transportul Scrivia a plecat la Masuah cu un material de transport considerabil. Corespondentul foaei engleze desminte că se concentrează trupe la Neapole spre a le trimite în Marea Roşie.
Italia
Roma, 27 Aprilie.—«Agenţia Ştefani» anunţă că regele Umberto şi principele regal al Italiei vor pleca la Berlin prin St. Gothard, la 19 Maiii dimineaţa şi vor sosi acolo la 21 Maiii. Ei vor sta trei sad patru zile în capitala Germaniei.
Roma, 27 Aprilie. — «Opinione» de azi menţine aserţiunile emise în articolul său de alaltăerl privitor la Intre-vorbirile între Vatican şi Francia pentru restabilirea putere! temporale a Papei.
Foaia italienească afirmă că aceste întrevorbirl ad avut loc în epoca când d. Goblet era ministru al afacerilor streine, ea crede chiar a şti că «Fo-reign-office» italian posedă documente în sprijinul articolului său.
Austria
Viena, 28 Aprilie.—Ştirea că generalul Menabrea pleacă lâ Paris în timpul
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(3'
CU m REGĂSIT
PE
GHERASI!
BOUR POLITIC OG EOGRAFICOUMORISriC
DS
MAX
II
O propunere ciudata
—	M'aţi întrebat cum şi unde se regăsim pe Gherassi, urmă Nucşu-reanu. Propunerea mea e lesne de pus în practică. Aţi auzit negreşit vorbindu-se despre Livingstone?
—	E gunimist de ai noştrii? întrebă corniţele Jehan de la Haubord. Nu’l am trecut pe listă. In ce mahala stă, ca se’l trec acum, dacă e bun ?
—	Livingstone, domnule Comite, era un ilustru călător care plecase din Anglia spre a explora Africa...
—Nu cum va fusese numit şi el ca Gherassi ministru al Justiţiei eănd a luat această hotărire 7 întrebă
Exposiţiel uimeşte pe «Fremdenblatt» care pretinde că Italianu poate face altfel de cât a se abţine ca şi cele-l’alta State monarhice.
Viena, 28 Aprilie. — Mal multe ziare vieneze, relatând numirea d-lui Ilitrovo ca maetru al curţii Imperiale, spun că acest diplomat primeşte ast-fel o recompensă pentru succesul politic ce a repurtat In România.
Serbia
Belgrad, 27 Aprilie. — «Srpska Neza-visnoct», organ liberal exprimă azi în-tr’un lung articol trebuinţa absoluta ce e de a da o soluţiune cestiunii religioase care e de aşa de mult timp In suspensie şi de a restabili în biserica ortodoxă naţionala ordinea compromisa prin certele de partide. El adaogă că întoarcerea mitropolitului Mihail «Martirul» va putea pune capăt situaţiunil religioase anormală a ţării.
D. Persiani ministru al Rusiei la Belgrad a primit ordinul S-ta Ana clasa l-a. Secretarii aceleaşi legaţiunî dd. Stergnieff şi Sotchive afl primit deco-raţiunl din partea Ţarului.
Belgrad, 28 Aprilie.—Guvernul a încheiat erl cu Banca Naţională un tratat care are de obiect darea a 50.000 losurl sârbeşti ale împrumutului 4 0/0 In contra unei înaintări de fonduri menite să se plătească expropriările de drumuri de fler.
Banca Naţională de acord cu ministerul finanţelor, nu va vinde de cât 35,000 losurl, restul va servi la achitarea oaro-căror angajaminte din ultimul răsboiil.
Rusia
Petersburg, 28 Aprilie. — Căsătoria marelui-duce Paul, fratele împăratului cu principesa Greciei, e fixată Intr’un mod definitiv pentru 10 Iunie.
ri~ii i P —a— I II IUI im* mii ■	——I
T EDITIUNE
Consiliul de miniştri care s’a ţinut ieri, s’a ocupat şi de schimbările ce sunt a se aduce în personalul prefecţilor din ţară. S’a hotărât a nu se face nici o schimbare administrativă, afară de cele despre care vom vorbi mal jos.
Toţi prefecţii care presentaseră demisiunile lor îndată ce d. Las-ear Catargiu a venit în capul afacerilor ţereî, au fost rugaţi telegrafic erî se păstreze într’un mod definitiv posturile lor.
Numai prefecţii care aii persistat în demisiunile lor, se vor înlocui şi se vor numi nouî titulari.
Ast-fel în locul d-luî Stroici, prefectul judeţului Dorohoiu, care persistă în demisiunea sa, se va numi probabil, d. Grigore Ghica De-leanu, în cas de va primi postul ce i s’a oferit. Titularul prefectu-reî Iaşi nu e încă hotărât. Se vorbeşte de numirea d-luî colonel Kru-pensky. Asemenea se vorbeşte de numirea d-lui Victor Stoica la Ialomiţa şi de un alt titular la judeţul Muscel, do oare co d. Filitis va fi schimbat.
Nici o altă numire de prefecţi
afară do celo arătate mai sus nu ! va fi făcută. Aceasta cel puţin poa-te pentru un timp de două luni. ;
.Aii fost rugaţi se păstreze funcţiunile lor d-nii Lupu Costako, colonel Algiu şi Iliotu.
D. Tulbure, directorul prefectu-rei de Bacău, va gera această prefectură până la numirea noului titular şi această numire nu se crede că se va face în curând.
*
Comisiunea, bugetară în discu-ţiunea ce a urmat asupra bugetului ministerului cultelor, a redus mai multe paragrafe de credite mici pe care comisiunea le a considerat ca inutile; a adăogat mai multe credite pentru formarea de noui şeoale rurale, şi a mărit numărul revizorilor şcolari.
u
Presenţa d-luî Gună Vernescu la ministeriul de finance a ajuns un adevărat scandal. Cum era de prevăzut, d-sa se pricepe la finance tot aşa cum se pricepea d. I. C. Brâtianu, când era ministru, la departamentul de resbel.
O probă nu se poate mai evidentă a incapacităţei sale absolute, constă în următorul fapt pe care l’am aflat dintr’o sorginte sigură. t
De când cu plecarea d-luî Gher-mani de la ministerul de finance nu s’a făcut nici o ridicare de bilete hypotecare, cea ce urma să se facă conform legei pentru retragerea celor 32 milioane de bilete hypotecare.
Ast-fel astă-zi ministerul se află în posesiune de vre-o câte-va mi-loane, şi d. Vernescu nu se hotărăşte nici de cum ca să scoată din circulaţie cu ele, biletele hypotecare rămase încă la Banca Naţională.
Această stare este vătămătoare cu totul finanţelor noastre şi ar putea chiar să contribue la ridicarea agi ului, despre care nici nu se vorbea până erî.
Mai sunt şi alte probe de incapacitatea financiară patentă a d-lui Gună Vernescu, pe care pentru moment nu lo publicăm.
*
Comisiunea budgetară s’a întrunit azi la Senat pentru a începe discuţiunea asupra bugetului.
La această întrunire au asistat mai toţi membrii comisiuneî.
Comisiunea a început azi să discute bugetul cultelor. La ora 3 1/2 comisiunea se ocupa cu discuţiunea capitolului ântâiii.
D. ministru al Cultelor, Boe-rescu, susţine bugetul acestui minister aşa cum a fost elaborat de d. Maiorescu.
X
I La ediţia întâiîi a numărului nostru de azi, am vorbit despre o grevă a lucrătorilor ce a isbuc-nit în atolierul Mandrea.
Mergând spre a culege informa-ţiuni la faţa locului, am putut afla că această grevă se reduce la plecarea din atelier a vre o 15 curelari, nemulţumiţi fiind că d. Mandrea nu le făcea pe plac.
Se ştie că la atelierul d-lui Mandrea lucrează vre-o 400 de lucrători.
Atragem atenţiunea lectorilor noştri asupra anunciului stabilimentului «fokey.
LA CÂINELE NEGRU
âlagasinul de Drogue, Coloniale si Delicatese
ION TETZU
5
Succesorul lui GERSAI1EK-OVESSA
Sămânţă de Trifoi adeverat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resitentâ, asemenea semânţă de
Iarba pentru nutreţul vitelor si înfrumuseţarea gradinelor
Reuşita şi produeţiunea garantată yV R E MINERALE
din toate sursele indigene şi streine Comande efectuez în toată Bomânia
Se vindeca cu desăvârşire in 13 zile. Preţul 30 lei in Capitala si 35 Iei in provincie. Medicamentele si instrucţiunile se trimet prin posta. A se adresa : Aicoiae Verooi strada Tratau 14.
BOALELE SIFILITICE
XEPUTIXTA BARBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare,dup6 experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigrata IVo. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
1047
Ce-va interesant!
Anunţul de câştig «Samuel Hekscher senior» de la «Hamburg», care se aîlâ în numărul de astăzi al Gazetei este foarte interesant. Această casă 'şl a câştigat o reputaţie aşa de bună prin plata promptă şi discreta a sumelor câştigate aci şi în împrejurimi în cât rugăm pe toţi cititorii de a da atenţie inserţiei el de astăzi.
DE ÎNCHIRIAT
Doue apartamente compuse de câte patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz sl apa situate în strada Silfidelor IVo. O bis.
Doritorii se vor adresa strada Silfidelor IVo. O.
Th. D. Costin I 11
Calea Calahasilor, No. iu VINURI
BUCUREST^ALBE SI ROŞII
Specialitate exclusiva indigenă din plaiurile cele mal renumite, şi în special din golu drinci districtul Mehedinţi.
Puritatea garautatâ şi constatată prin | analisa chimică chiar ae către onor. Efo-\ ria Spitalelor civile.
Preturi foarte moderate
Se expediază franco ladomiciliu în mari şi mici cantităţi, cu vadra, In butelie şi tu butoae de toate mărimele.	1086
?|A se adresa la d. Th.D. Costin Ca. Călăraşilor, 4
BURSA DE BUCUREŞTI
4	0/0	amortisabila .	.	.	83	50
5	0/0	amortisabila .	.	.	96	1/8
5	0/0	funciar rural.	.	.	97	1/8
7 0/0	funciar rural.	.	.	104	1/2
7 0/0 funciar urban . . 104 1/2
6	0/0 funciar urban . .102 1/4
5	0/0 funciar urban . . 94 1 /2
6	0/0 urbane Iaşi. ... 8^
Banei Naţionale .... 950
Dacii.....................276
Construcţii...............144
Naţionala asig .... 256
Londra 3 luni.............2-5	13
Londra cheque . . . . 25 27
Paris 3 luni.............. 99	40
Paris cheque..............100
Berlin 3 luni.............123	30
Berlin cheque.............122	85
Agio..................... 035 o/0
BURSELE DIN STREINATATE
BURSA DE VIENA
25 Aprilie 1889 Dese hi derea
Napoleon .
Imperial . . . . Lira turceasca . . Argint contra hărţi. Rub.hâr. numerar Actiu. Cred.-Anslall Kenla har. austriaca » aur austriac . » aur unguresc . » argint austriac Sch. p. Londra ia v. » p. Paris la yed. » p. Amsterd. v. » p. Belgia la v. Bancnote italiene .
9 40 9 76 10 78 100 127 25 298 82 85 25 100
101 10 85 90 119 90 53 79 99 40
47 40
Napoleon . imperial . . . . Lira turceasca . . Argint contra hărţi. Rub. hâr. numerar Actiu. Cred.-Anslall Renta hâr. austriaca auraustriac . aur unguresc . argint austriac Sch. p. Londra la v. p. 1 aris la ved. p. Amsterd. v. p. Belgia la v. Bancnote italiene .
BURSA DE PARIS
25 APrilie 1889
Rentafrancesa 1V,% Rentafrancesa3% It. româna per. 5% italiana .	.	.	.
lmprum. grec. 1879 Imprum. grec. 1881 Banca otomana. . Datoria Egypt. 6% Sch. p. Londra la v. » p. Viena la ved. »p. Amsterd. lav. » p. Berlin la ved. • p. Italia la ved. » p. Belgia la v.
BURSA DE FRANXfORT S/M
25 Aprilie 1889
I vkl0Rl Izbei
Ren. rom. amor. 6961 97 70
25 Aprilie 1889 închiderea
9 48 9 79 10 78
100
127
298 25 85 10 101 20 102 90 85 60 119 99 58 65 99 40
47 40
BURSA UE LONDRA
25 Aprilie 1889
Consolid. engleze . Act. Bancei Românii Schimb p. Paris. . p. berlin . . p. Amsterdam.
981/16
8
25 56 20 59 12 04
BURSA DE BERLIN
25 Aprilie 1889
Deschiderea
Rabla hârtie numo. 217 DiscontoGesellscha.|238 80
25 Aprilie 1889 închiderea
Napoleon.
Renta rom. amor. » rom. C.F.R. 6X
•	*	» » 5X
Impru. Oppenheim.
> munici. Bucur. Disconto Gesellscha. Schimb p. Londra. »	p,	Paris.	•	■
» p. Amsterdam. »	p.	Viena.	.	.
•	p.	Belgia	.	.
•	p.	italia.	.	.
16 £4
97 80 107 80 102 30 104 50 97 60 217 35 20 37 80 65 168 80 170 10 80 60 80 35
Gună Vernescu, preşedintele Clubului.
—	Nu, domnule preşedinte, răspunse cu răutate Nucşoreanu, căci în Anglia dacă era ministru al Justiţiei, nu da peste nici un coleg care se’l gunească din minister. Se lăsăm inse aceste aprecieri şi se’mi urmez istoria. Livingstone dispărând şi ne mai dând nici un semn de viaţă, ziarul englez New-Yvrk-Uerald, luă ho-tărîrea se trimeatâ pe cineva care se’l regăsească. D-nu Stanley...
—	Stan ! Un român, de sigur un neam cu mine, câci şi eu sunt Jehan Stan de la Haubord, întrerupse corniţele.
—	Da, răspunse Nucşoreanu. Stan ştiu că eşti, dar nu eşti Stan....ley.
—	Ba e şi Stan şi laid tătucule, întrerupse tenerul Gună fiu, care ’şi făcuse studiile în Francia şi Fşî permitea ceva jocuri do cuvinte din când în când.
Acest joc de cuvînt produse o foarte bună impresiune asupra întregei adunări. Toţi cei de faţă întrebară ce însemnează laid pe franţuzeşte şi marchisul Pako de Protopope î’şi făcu o deosebită plăcere se tălmăcească tuturor deosebirea între leg, coadă de nume şi laid urît.
—	Lăsaţi me se urmez, zise Nucşoreanu supărat. Stanley plecă dar ca se regăsească pe Livingstone şi în adevăr î’l regăsi la 20 Iulie 1871, în valea Oungerengeri spre drumul ce duce la Djidji...
—	Djidji bâiatu 1 djidji!, întrerupse iarnşi tenerul Gună fiu, imitând râsgaelile copiilor când se joacă cu doicile. Din nenorocire acest al
doilea joc de cuvinte nu avu succesul celui d’înteiu şi trecu ne băgat în seamă.
Nucşoreanu urmă:
—	Jiu propui dar ca cea ce directorul ziarului englez New-York Herald a făcut pentru Livingstone, directorul ziarului România se facă el personal pentru Gherassi. Se în-treprinză şi el o călătorie...
—Călătoriile lui Guniver, zise tenerul Gună fiu, care ’şi aduse aminte de călătoriile lui Gulliver. Acest al treilea joc de cuvinte, produse un efect deplorabil, câci semăna a un fel de zeflemea la adresa preşedintelui Clubului gunimist.
Preşedintele nu răspunse nimic, dar sună imediat de trei ori.
O femee intră.
—	Doică, ia băiatu şi du’l de’l culcă, zise părintele, scurt şi coprin-zâtor.
Ordinul fu executat la moment.
—	Urmează cu propunerea d-tale, domnule Nucşorene, zise Gună.
—	Am urmat şi am isprăvit. Propui se întreprinzi o călătorie ca se regâspşti pe Gherassi, sau dacă nu poţi pleca d-ta în persoană, se delegi pe alt cine-va.
—	Eu nu pot pleca. Sunt ocupat; sunt Ministru la finanţe, nu ’mi pot lăsa ocupaţiile. In momentul de faţă învăţ tocmai tabla lui Pythagore. Apoi nu se ştie ce se poate întâmpla; dintr’un moment în altul împrejurările mo pot sili pentru binele partidului gunimist se trag pe sfoară pe Lascâr Catargiu sau peLahovary, se înşel pe Carp, se spui o minciuna lui Mânu....
—	însărcinează pe alt cine-va din partid cu aceste amănunte politice...
—	Nu se poate ; nu se pricepe nimeni aşa bine ca mine.
—	Atunci, trimite pe altul ca se regăsească pe Gherassi şi dă fondurile necesare.
—	Fonduri ? De unde fonduri? Ce, fondurile se găsesc pe drumuri 1 în-gunâ preşedintele, turburat. N’am parale. N’am 1
—	Dacă nu me înşel, ţi-a rămas o sumă însemnată disponibilă, zise Nucşoreanu.
—	Ge sumă? Nici-o sumă 1
—	Ba da, ba dai Gând era vorba se ni se ia Basarabia şi făceai mare sgomot ca se nu cedăm presiunilor, ameninţărilor oelor puternici, ai luat cuvântul şi a! zis: «Toată averea mea o pui la disposiţia Statului ca se nu perdem Basarabia». Istoria e autentică. Basarabia s’a dus, dar banii au remas tot în punga d-tale. Sacrifică ce-va din el.
Preşedintele oftă şi scoase o patacă de cinci lei de argint.
—	Iată tot ce pot da. Marchisul Pako de Protopopd puse şi el pe masa o băncuţă de 50 bani, dar profită de ocasie spre a înlocui pataca de 5 lei a lui Vernescu printr’o medalie pentru câini, dupe sistemul municipalităţei oraşului Bucureşti.
Corniţele Jehan de la Haubord declară categoric că el parale nu dă, dar pune la disposiţia celui ce va pleca dupe Gherassi, trăsura sa cu un cal.
Baronul Il&rion de Severin spuse că nu se crede dator se contribu-ească cu nimic, de oara ce va între-
prinde şi el personal o călătorie spre Severin şi se va întâlni poate pa drum cu Gherassi.
Desgustat până în fundul inimel, Nucşoreanu se sculă şi trântind uşa, eşi zicend :
—	Sunteţi nişte gunimişti I
—	Gând te întorci? întrebă preşedintele, prefăcendu-se că n’a auzit această insultă teribilă.
—	In zioa de uGuna Vestire», adică când voi putea anunţa că am regăsit pe Gherassi.
Şi unde te duci ?
—	La redacţia ziarului Epoca.
—	Moarte şi damnaţiune ! strigă marchisul Pake de Protopopi. Ce cauţi acolo ?
—	Me duc se me întâlnesc cu Max.
—	Pentru ce ?
—	Veţi vedea I
{Va urma.)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 18 APRILIE
«■nMfiHHuneva
CASA DE SCHIMB
612
I. IVI. F E R NI 0
Strada Lipscani, No. 23
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Gu r h vi 1 Bucureşti
	Cump.	\’end.
S 0/0 Renta amortisabila	95 3/4	161 /2
5 0/0 Renta perpetua	95 3/4	96 1 2
5	0/0 Oblig, de Stat 6	0/0 Oblig de st.drum de fer	101 3/4	102
7 O’/O Scris. func. rurale	104 1/4	1041/2
6 0/0 Scris. func. rurale	67	97 1/4
7 0/0 Scris. func. urbane	104	1041 2
6 q/O Scris func urbane 5 oio Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	162	1621 2
	94 1 2 94 75	
	82	82 U*
6 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pene. (leiiOdob.)	8S	88 i/2
	245	250
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	50	60
	940	950
•\ctiuni «Dacta-România»	270	280
» Naţionala	260	270
» Constructiuni	140	150
Argint contra aur	30	50
Fiorini austriaci Tendinţa fermă	210	211
I
r
m
o
co
Eh
Eh
s
Ph
O
o
pp
w
o
I—I
Ph
MARE DEPOU DE MASINE AGK1C0LE
PALATUL DACIA LII BUCUREŞTI
cn M
K
O
£
S5
O
H
GQ
hH
w
a
GRABITI-VA1 —CINE VREA SE CÂŞTIGE
600.000SAU300.000FR.
la tea mai eftina si cea mai avantagioasa din toate loteriile din lume
MUREI LOTERII OTTOHANE
la care fie-eare numer trebue s6 câştige cel puţin 400 franci
Loteria permanentă: 6 trageri pe an, la fie-care 2 luni, 3,300 loturi câştigând suma enormâ de 4,00,000 fr.
TRAGEREA la 1 Iunie st. u. 1889
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
1 lot de . .		500,000 fr.	000,000 fr.
1 lot de. . .		25,000 fr.	«5,000 fr.
1 lot de. . .		10,000 fr.	10,000 fr.
1 lot de. . .		10,000 fr.	10,000 fr.
1 lot de. . .		2,000 fr.	2,000 fr.
1 lot de. . .		2,000 fr.	20,00 fr.
1 lot de. . .		2,000 fr.	2,000 fr.
1 lot de. . .		2,000 fr.	2,000 fr.
1 loi de. . .		3,000 fr.	2,000 fr.
t lot de. . .		2,000 fr.	2,000 fr.
12 loturi de.		i,2ţo fr.	15,000 fr.
28 loturi de		1,000 fr.	28,000 fr.
500 loturi de .		400 fr.	. 200,000 fr.
550 loturi pentru suma de.			600,000
Rambursarea loturilor este garantatâ de
GUVERNUL IMPERIAL OTTOMAN
şi se face indata dupe tragere
preţul biletelor:
1 Bilet	.	.	.	Frci. 5
1 Bilete	.	.	,	Frci. 34
25 Bilete	.	.	.	Frci. 118
400 Bilete	.	.	.	Frei. 465
COMBINAŢIA CEAMAI AVANTAGIOASA :
4 bilet pentru 6 trageri numai 26 franci Liita oficială a tragere! se va trimite numa de cât franco fie-cfcrul cumpărător dupe fie-care tragere.
Ori ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar In zioa tragerel.
Tragerea va avea Ioc la Constantmopole, la Palatul Imperial al monedelor.
Îndată după primirea banilor, biletele se voradresa imediat cumpărătorilor.
Bilete de bancă şi ori ce timbre fără escepţiune, sunt primite tn plata fără orice dificultate, cu curs In aur.
Pentru a primi biletul sau biletele, trebue să se eespedieze banii prin mandat postai, cbequp, bilete de bancă, sau mărci poştale (tn caşul acesta cu 10 0/0 agio), într’o scrisoare recomandată Ia Directorul
— O om pt o ir* commercial —
557, GRANDE RUE DE TlKe, 557 CONSTANTINOPOLE NB. «Oomptoir Commercial» mâl primeşte in schimb biletele Mnrei Loterii Otomane toate titluri şi efecte publice (acţiuni, obligaţiuni, bouurl etc.) cu preţul de 5 0/0 mai ridicat ca tursa dc la Bursa.
CASA DK SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir.Lipscani, in fada noei claetir Bancei Naţionale (Dacia-Romănia)
Bu our eşti
Cursul pe ziua de /7 Aprilie 188#
Renta amortisabila Renta amorusaotla ,, româna perpetua Obligaţiuni de slal iConv rur. Municipale Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 6 % „
urbane
laşi
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Rosuri serbesti cn prime Losuri cn prime Emis. 1888 Losun crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prima Losuri Basilica Dornbau „ Otomane cu prime Im. cu prime Buc. [SO lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrlnc Mărci germane Bancnote francese „	italiane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
Cump. Vinde
«3 y, 95 3/4
95	\ lol Aj >8 1/4
340
•04K
96	3/4 <04
101% 94 ^
82
935
76
14
35
«4
28
19 60
20 *5*
»lu
1*4
100
99
268
83 3/4 96 1/4 .•ti 1,2 102 c8 3/4 245
104 3/4
57%
104 1/î 102% 94 3/4 82 7/2 945 80 16 40
48
31
22
65
40
35%
212
126
100%
100
272
nr lUPUIDiAT Casele din Strada Ut I ii L FI I n I A I Scaune 38 având 4 camere spaţioase, dependinţe, pimniţâ boltite, grajd şi şopron şi casele dinstrada Polonă 24 având 3 camere, bucătărie, pim-niţă.
A se adresa la Ştefânescu care locueşte chiar în casa No. 38.
nr I bl O U I D 1 R T Casele din strada Ut IR Un Ini Al Scaunele No. 56, opt camere de stăpân), camere de servitori, grajd, şopron, bucătărie şi două pivniţe. A se adresa strada Icoana No. 10 Inginer Cepescu.
OE ARENDAT
De la 23 Aprilie curent moşia Ttssăti din plasa Saraţn, districtul Bezea, şi un parchet de pădure, parte de cherestea şi lemne de foc îu apropiere de gara Buzeu 3 ore, şi de gara Mizil 2 şi 1/2. Doritorii se vor adresa la d-na Ana Melic, Strada Spătarului No. 10.	(1182)
DE VENZARE
trei cai de călărie
de i atru şi şase an', talia 15 şi 16.—Calea Victoriei 163	(1661).
STABILIMENTUL „JOCKEY”
66, STRADA CLOPOTARU, 66
Sub-semnatul reînoeste comunicarea* ca, operatiele stabilimentului seu pentru:: Primiri tic cal spre întreţinere (2 lei pe zi) m Desfaceri vânzări în comision, de cal tră-f suri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfa-| catoare resultate celor ce s’au servit de; interventiunea stabilimentului seu.
In ori ce moment se gaseste de venzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc.
In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive.
Bucureşti, Martie 1889.	LANGOSY
BSsaOTffsHwiwa
ANUNCIU
DE
Cas. princip. 500,000
mărci
Ş{625,000
franci In aur
NOROC
CÂŞTIGURILE SUNT GARANTAT^ DE STAT
Invitaţie de participare
LA. NOROCUL DE CÂŞTIGURI
de la marele trageri de prime garantata de Statul Hamburg
9 Milioane 53*7,000 mărci imperiale
trebue numai, decât câştigat neaparat In aceste trageri avant njioasc conţinând dupe prospect numai încă 100,c00 loturi, ies câştigurile următoare, adie»;
prima 1 câştig 1 câştig 1 câştig 1 câştig
1	câştig
2	câştiguri 1 câştig
i câştig 1 câştig 1 câştig 8 câştiguri
de 800,0(30 mărci de 20o,000 mărci de 100,000 mărci de 7a,000 mărci
70.000	mărci
65.000	mărci 6v,0u0 mărci
55.000	mărci
50.000	mărci
40.000	mărci
30.000	mărci
15.000	mărci
de
de
de
de
de
de
de
de
26 câştig, de 10,000 mărci 56 câştig, de 5,00o mărci 106 câştig, de 3,000 mărci 203 câştig, de 2,000 mărci 4 câştig, de 1,500 mărci 608 câştig, de 1,000 mărci 1018 câştig, de 5o0 mărci 150 câştig. 300, 200, 150 m. 30970 câştig, de 146 mărci 7986 câştig, de 124,100,94m. 9054 câştig, de 67, 40 20 m. total 50,200 de câştiguri
cari vor câştiga de sigur In «7 părţi» în spaţiul de câte va luni.
Câştigul principal de l a cla ă este de M. 50,000 acela de a 2-a clasa M. 55,000 in a 3-a M. 60,000, 4-a M. 65,00o, 5-a M. 70,000 6-a M. 75,u00, iu a 7-a M. 200,600 si cu prima de M. 3„U,00u, e-ventual M. 560,000.
Pentru prima tragere a câştigurilor fixata in mod oficial costa lotul original întreg	numai	lei 7.50 b.	In	aur.
jumCiate lot original	numai	lei 3.75 b.	în	aur.
sfertul lot original	numai	lei 1.88 b.	In	aur.
si expediez loturi original «garantate da stat» nu promisiuni oprite cu «prospectul» prevezu.e cu «armele statului» chiar în ţările «cele mai depărtate», dacă se trimite «francat suma.» Fie-care participalor primeşte «imediat» după tragere lista «oficiala», fără «a lace cerere.
Trimet de asemenea din nainte «grrtis prospectul» prevăzut cu armele statului conţinând misele si divisiumle câştigurilor in cele 7 clrse următoare.
Hala si trimiterea sumelor câştigate se face prin mine direct ii prompt si sub aiscrelia cca mai absoluta.
F«:	Ori ce comanda se poate face prin mandat postai. —
Rugăm s6 se adreseze toate ordinile imediat până la 18 Aprilie 1889 stil nou
din cauza epocei apropiate a tragerei cu toată fncredere câtră
Samuel Heckscher senr.,
Bancher si comptoar de schimb la HAMBURG (Germania).
mstm
i '•
LOTERIA FARA PIERDERE
CU DESĂVÂRŞIRE UNICA IN FELUL EI, ESTE
LOTERIA NAŢIONALA ITALIANA
«Prestito a. Premii Riordinato»
PRIN DECRET REGAL
autorizata si garantata cu întreaga avuţie a regatului
32,491,000 FRANCI
(Treizeci şi doug milioane-patru sute opt-zeci şi nua mie) vor fl împărţiţi In
25,351 CÂŞTIGURI
(Două-zecI şi cinci mii trel-sute şi unu de câştiguri)
CÂŞTIGURI PRINCIPALE
1	Câştig	de	500,000	franci	• • •	. . . 500,000
1	Câştig	de	400 000	franci	...	• . . , 400,000
i	câştig	da	300 000	franci	...	. . . 800 000
3	câştig	de	250 000	franci	fle-eare.	. . . 750,000
4	câştig	de	200,000	franci	fie care.	. . . 800.000
63	câştig	de	50.000	franci	fie care.	. . . 3 150 000
33	câştig	de	30,000	franci	fie-care.	. . . 990 000
4	câştig	de	20,000	franci	fie-care.	. . . 80,000
Cele Talie câştiguri sunt de 6000, 2000, 100, 500, 200 şi 100 franci
Bilete cari nu vor fi castigat, vor fi plătite iudaret prin trageri
semestriale in 50 ani
25,301 lot. câştigat, pentrusuma de 32,481,000
Toţi clienţii mei vor primi imediat după tragere lista oficială a tra- . gerei. Câştigătorii vor fl Înştiinţaţi chiar In ziua tragerii prin depeşă i vor primi câştigurile lor printr’un cec asupra Băncii Naţionale a .omâniel.
TRAGEREA IREVOCABILA LA 12 MAI 1889
1/2
1
6
25
10	fr.
20	fr.
100	fr.
400	fr.
PRETURILE BILETELOR OBLIGAŢIUNI
bilet-obligaţiune........................
bilet-obligaţiune........................
bilete-obligaţiunî întregi	....
bilete obligaţiuni întregi	....
Jumâtate-bilet dă dreptul la jumătate din câştig Pentru a primi bilete, trebue să se adreseze banii prin mandat postai d lui
FELIX HUE
Genova (Italia) Viu Viltorio Emanuci
„NAŢIONALA
® SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. 1
SDIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
| 3 MILIOANE LEI AUR %
|	DEPLIN VERSATE	|
Aducem la cunoştinţa publică, că am § ii transferat biurourile noastre In palatul ţ ® Societâţel din Strada Doamnei No. 12. *
x
A726 Direcţiunea generala. «1
EFORIA
BISERICEI KRETÎCLESCl]
Se scoate în venzare prin licitaţie taierea zăvoiului si padurei dupe mpsia Plavi-ceni comuna Dudu judeţul Olt, precum si părţile de pa-durb dupe moşia Plavicean-ca-gradinele, plasa Balta de jos judeţul Romanati, aproape de gara Frasinet.
Licitaţia se va tine in zioa de de 24 Aprilie la 3 ore p. m. atât la cancelaria Eforiei curtea Bisericei Kretzulescu, cât si in localitate la comuna Dudu.
Doritorii pot vedea condiţiile si planurile la Eforia în zilele de lucru, de la ora l-5p.m.
BĂILE
«o
* ™ I
Strada Politiei, Ao. 4 6
Stabilimentul de băl este deschis !n toate zilele de la o dimineaţa până la 7 seara.
Pentru dame băile de vapori sunt deschise in toate Marţile şi Vineriie de la o dimineaţa până ta prânz.
Băile calde sunt in toate zilele la dis- gj posiţia onoratului public. Direcţiunea. *
B	***+ st*.
FOST CARACAS
BUCUREŞTI -- N. U, STRADA ŞELARI, N. 4 - BUCUREŞTI
n Restaurat şi mobilat cu eleganţă din nou, situat în centrul Capitalei şi al Comerciulul, rl precum Camera şi Senat, Banca Naţională. Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta cen-£4 trală etc Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor I a Hotelurilor.
H In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din noii, /■d Consumaţiuai fine, şi preţuri moderate, mai multe Jurnale streine şi locale, Muzica na-Gj ţionalâ în toate serile, condusă de simpaticul artist bomân Tache Tomescu.
S Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s'a Inc edinţat d ini Tasse Georgiade fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorab sa clientelă al rejncuraja, astgurându-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe 'ot-cT
care a dat In tot-d’auua probele cele mai frumoase, ti 05
Hămăind cu toată stima T. G.
I
URMĂTOARELE PREPARATE COMPUSE DE
FARMACISTUL
DIMITRIE G. GHERMANI
— BUZEU —
Se găseşte în Bucureşti la d. Marin Ionescu frizer, hotel Union gtrada Academiei, precum şi la principalele magasinurl din România.
Apa (lantrifrice
are proprietatea de a întări gingiile, face se dispară roşa ţa gingiilor şi sân-gerarea lor. întreţine curăţenia şi tace se dispera piatra şi mirosul gurel; asemenea se recomandă ca gargară pentru durere de gât, anghina şi inllamaţiu-nile gurel. — Sticla costă un leii.
Pomada de Chinina
impedicâ căderea pârului şi ’l face se crească. — Borcanul 3 lei.
Pomada Virgine»
Borcanul 1 lefi
Cosmetic Virgine»
Borcanul 1 leii
Coldcream Virgini»
curăţă pistruele şi coşii, înmoae şi Înfrumuseţează tenul. — Borcanul 1 left.
F.au dc Colognc Virgini»
triplu destilat 2 lei flaconul
Prafuri albe si rose de dinţi
are proprietatea de a întări gingiile şi face se strălucească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2,50.
Apa dc Chinina
curăţă şi Impedicâ căderea părului. — Flaconul 1.50.
Pudra Virgini»
nu conţine nici n substanţa vatamatoare pentru facia si dantura, adica sar arde de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este răcoritoare. Albeşte si Infrnmusntcza facia. Preţul 3 l.
Paşi» pentru dinii
are proprietatea a albi si a reda lutiul smatului dinţilor. Cutia % lei.
Pudra anfisudoricn
această pudră are proprietate d’ micşora nâduşealâ picioarelor şi a nimici urltul miros produs de asudealâ. Cutia 1 left 50 bani.
Xiy&o£ir;raflai „Kpooa*
Tipării cn cerneai» Ch Lorlllenx-Cle Pa-rls
Oiraut responsabil V. P. Gheorghlr
www.dacoromanica.ro