ANUL IV No. 1011 O SINGURA SDITIUNB l.'ZJu ftr in.wi n DUMINECĂ 9 (21) APRILIE 1889 NUMERUL R> BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I St 16 A FIE-CAREI LUNI SI 8E PLATE3C TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Racnrettcl: La casa AdministraţiuneL In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 18 lei. In Strelnetate: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢ1UNEA No. 8,—Platza Episcopiei,—No. 8 NUMERUL fg BÂl NUMERUL AJPARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ANUNCIUBILE OIN ROMANIA SE PRI M ESC Dl RECT LA ADMINI8-TRATIA ZIARULUI La Parts: Agi-iice llavas. Place de la floursc, * AnuuciurI pe pan;. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PAHIS: segăseşte jurnalul cu 13 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. «er main, Na. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRA Ţ IUNEA No. 3.—I’iatza Episcopiei.—No. 3. CONSERVATORII SI POLITICA EXTERIOARA GRUPUL gunimist STATISTICA JUDICIARA DREPTATE! CONSERVATORII POLITICA jxiERIOARA Este o particularitate vrednică de Însemnat aceia cS, de la venirea guvernului conservator la putere, mal mult de tendinţele lui în politica exterioară s’a vorbit, de cât de tnrîurirea ce poate avea el tn trebile interne. Şi oposiţiunea, şi cel care, crezând că prin laude vor realisa şi vor apropia împlinirea unor vise ale lor ciudate, 11 lăudau, au luat ca pretext al imputărilor sau al măgulirilor lor, vechia şi demodata temă a supunere! către o anume putere străină. In această direcţie, nu sunt bisaţii taţi care să nu se fi produs, şi se cade să recunoaştem că tn-tr'un asemenea concurs de o specie particulară, premiul i’au căpătat ziarele străine. Ce svonuri, ce presupuneri, ce afirmări, ce ex-presiuni de speranţe de pe cea lume, nu ne au adus depeşile telegrafice şi foile In toate limbele care ne-au parvenit ! Cu toate acestea, din zioa d’în-tâl a tntrărei sale tn funcţiune, Cabinetul se pronunţase, prin măiastră cuvîntare a d-lul A. Laho-vary, ministrul afacerilor străine, în mod categoric, cu privire la politica exterioară. Ca şi predecesorii lor, miniştrii actuali se rostiseră fără esitaţiune în favoarea unei politice de absolută neutralitate şi de o neîndoioasă şi do o potrivă deferenţă către toate puterile, cărora România datorea si-tuaţiunea sa de azi. A venit cestiuuea fortificaţiilor şi n’ar fi trebuit să mal rămână bănuială, tn urma afirmaţiunilor categorice că, şi sub acest raport, nimeni nu se gândea la alt de cât la un interes curat şi exclusiv naţional. Dar se vede că, atât erau de Înrădăcinate, pe de o parte, relele gânduri ale unora şi, pe de alta, speranţele altora, tn cât şi tn rău şi tn bine, — adică, mai drept, şi tu mal rău, — părerile au rămas aceleaşi ; se aştepta, se pare, o ultimă probă, ace,a a votului. Na întârziat nici aceia: creditul de 15 milioane a fost acordat cu o majoritate zdrobitoare ; ştirea care a anunţat tn străinătate rezultatul votului, pornită dintr’un isvor quasi oficial, adăoga că is-bânda căpătată de guvern în a-ceastă privinţă *era cea mal bună dovadă că guvernul conservator nu urmărea scopul do a complace cutărei sau cutărol puteri, nici de a nemulţumi pe una sau pe alta dintr’tnsele, ci căuta satisfacerea unul interes curat naţional,. Acest vot şi această nouă de-claraţiuno neîndoioasă le aşteptam şi noi, pentru a afirma din nou, cu mai multă tărie, neclintita noastră credinţă tn patriotismul partidului conservator. Credem că şi răutăcioaselo învinuiri ale unora, şi speranţele netutemeiato alo celor-l’alţl vor înceta, cel puţin faţă cu această probă pipăită, de vreme ce le place a nesocoti un trecut strîns legat cu toate izbân-dele câştigate de causa naţională. Nu ne vom da osteneala de a le aminti acel trecut, despre care va vorbi istoria ţărei, arătând că tot-d’a-una clasa conservatoare, oricare ar fi numele ce a purtat ea după vremuri, a fost tn capul tu-tulor aspiraţiunilor tnalte, tutulor încercărilor patriotice şi că a ştiut, cu preţul tutulor sacrificiilor, se dovedească iubirea şi devotamentul său pentru pământul şi neamul românesc. PARTEA EXTERIOARA DEPESI Franoia Parts, 19 Aprilie. — Comisia de instrucţiune a tnaltelCurţi a ascultat pe d. Cambon, ambasador la Madrid asupra legăturilor sale cu generalul Boulan-ger, tn Tunis. Ea va asculta mâine pe generalul Perron, succesorul generalului Boulang-r, ca ministru de resbel asupra procesului Caffarel şi asupra întrebuinţării fondurilor secrete ala ministerului de resbel. E de asemenea probabil că va chiăma pe generalul Logerat Miercuri. Paris, 19 Aprilie. — După «Temps» guvernul belgian ar avea intenţiunea sâ expulseze pe generalul Boulanger. Paris, 19 Aprilie.—Dd. Gilly, Savine şi Peyron «ă făcut apel In contra sentinţei Curţii cu juraţi din Gironda. Paris, 20 Aprilie. — După «Autoritâ» ar fi vorba de înlocuirea d-iui Laboulaye, ambasador la Prtersburg prin d. de Montebeilo, căruia d. Tricou fost ministru la Pekicg ar urma ca ambasador la Constautinopol. Ar fi de asemenea vorbă de rechiă-marea d lui de Mohrenheim, ambasador al Rusiei la Paris. Englitera Londra, 19 Aprilie.—Mai multe arestări s’aă operat In Irlanda, în urma unor incidente relative la evicţiunl. Italia Roma, 19 Aprilie. —Un deputat d. Roux, a adresat presidenţiel Camerei o cerere de Interpelare preşedintelui Consiliului şi ministrului de resbel, pentru a şti dacă s’au dat instrucţiuni şi ordine garnisoanei din Masuah după evenimentele ce an schimbat starea interioară a Abisiniel şi cari sunt aceste ordine şi aceste instrucţiuni. Aceasta e a treia cerere analogă adresată presi-denţieî. Roma, 19 Aprilie.— Două cereri noul de iuterpelare s’au adresat azi preşedintelui Camerei de către dd. Arbib şi Alexandru Costa, care doresc a afla de la d. Crispi, când se va redeschide Parlamentul, care sunt intenţiunile guvernului, In ceia ce priveşte politica sa In Afiica. Roma, 19 Aprilie.—Generalul Turr e aci. Ei speră că va salva întreprinderea tâierel istmului de Corinte, al cărui succes e compromis de d-sastrul financiar al comptoaruiui de scont. Guvernul austriaca declarat ca voeşte să dea sprijinul său acestei întreprinderi care a şi executat cele 4 cincimi din lucrările sale. Rusia Pelersburg, 19 Aprilie. — Generalu' Zmovie ff. comandantul pieţei R;gel, e autorisat să expinseze pe cine va voi, fără altă formă de proces. Consistoriile evangelice din Riga, Re-vel şi Arensburg vor fi disolvate şi măsuri se vor îndrepta In contra elementelor germane. Austria Tcmtsvar, 19 Aprilie.—Oraşul e ameninţat de creşterea apelor Temeşuluî. Primarul a făcut să se construiască zăgazuri. Apele Tisei au făcut două spărturi In zăgazurile de lângă Tocrotk Bicse şi aQ inundat 4000 de iohuri de suprafaţa. Se semnalează 1n mal multe părţi ale ţării, ca C.uşiu, Miscoltz, că zăpada a căzut In abondenţă. Viena, 19 Aprilie.—Se anunţă pentru sfârşitul Iul Aprilie schimbări tn-aemnate In comandamentele diferitelor corpuri de armata austnace. Gene- ralul Comite de Lichtenberg e desemnat pentru a lua comanda corpului al 10-lea, la Przemysle. Viena, 19 Aprilie.—Ziarele discută cu vioiciune intenţiunea atribuită cercurilor comerciale de a voi sa renunţe a-nul acesta la Întrunirea din Viena a tîr-gulul internaţional de grâne, din causa mişcării antisemite ce domneşte In acest moment In Capitală. Pare că guvernul e hot&rât să inter-1 vie In favoarea Intrunirel. Lemberg, 19 Aprilie. — Poliţia face numeroase cercetări pentru «descoperi tipografi i care a publicat cărţile socialiste şi nihiliste ce s’aQ expediat In Rusia. Un polonez austriac, numit Tadde Dvornicki, a fost arestat de poliţia ru-seasră, la Granitza, sub inculparea de uneltiri nihiliste,şi expediat sub escortă la Piotrkow. Viena, 19 Aprilie.—Vizitii tramvaiu-rilor ah anunţat că se pun In grevă generală pentru Duminică, de Paşt8. Serbia Belgrad, 19 Aprilie.— Ministrul Aus-tro-Ungariei, d. H-ngelmuller va remite mâine regenţilor nuoile sale scrisori de creanţă. Belgrad, 19 Aprilie. — Regele va pleca Duminecă dimineaţa la Şibaţ, însoţit de regenţi şi de miniştrii de interne şi de culte. Şibaţ e oraşul In care domină influenţa liberală. CESTIUNEA ZILEI Afacerea Boulanger. — Perchi- sitiuni si mandate de arestare.— La Bruxela.— Opi-niunea unui diplomat streia asupra afa-cerei Boulanger Afară de perchisiţiunife la partisanl de al lui Boulanger, perchisiţiunl pe care le-a anunţat telegraful, d. Merlin, preşedintele comisiunel de cercetare a dispus negreşit ca să se mai facă şi aitele, dar trebuesc priimite cu multă reservâ ştirile ce dau In această privinţă ziarele interesate, precum foaia bonapartistă L’Autoriti şi boulangista La Presse. Asemenea şi In privinţa ordinelor de arestare ce s’ar fi dat pentru personage din Paris, ca şi din provincie. Dar se cade, din contra să se ţie seama de ştirea dată de L’Evinement după care su să se facă perchisiţiunl la un oficer, căpitanul Bnjac, care se pare a fi tare compromis. Acest oficer era ataşat la ministerul afacerilor străine pentru a ţine corespondenţa cu a-taşaţil militari; el se zice că ar fi fost cu generalul Boulanger In strânse legături. De la venirea la minister a domnului Spuller, căpitanul Bnjac a tost permutat. Henri Rochefort publică In Intran-sigeant, sub titlul de «Romanul unei conspiraţiunl» o întâmpinare la acusa-ţiunea ce se aduce că ar fi pregătit el o răsculare populară In Paris, pentru aşa numita «noapte istorică», în scop de a Impedica alegerea la preşedenţie a d-lul Jules Ferry. Rochefort recunoaşte că la o ’nlrunire ce s’a ţinut In noaptea aceia au asistat Clemenceau şi Lockroy pentru a se sfătui asupra mijlocu'ui de a Impedica alegerea d Iul Jules Ferry, aleg-re care er fi făcut «să ia puştile Chassepot fo' singure». Dar adaogă că şi generalul Bmgdre, pe atunci adiu-tant al d iui Giâvy şi acum In aceiaşi calitate pe lângă d. Carnot, a avut cunoştinţă de acea consfătuire. La co-municaţiunea ce i s’ar fi făcut prin telefon că se luirează în contra a egerel lui Ferry şi că Rochefort ia parte la a-ceastâ lucrare, ar fi răspuns uC'est bien heareuxl» Nu prea pure c'ar acest răspuns, căci locuţiunea francesă citată se poate lua şi In serios şi In ironie. La Bruxela se desminte ştirea că guvernul s’ar gândi la expulsarea Iul Boulanger. Legea de expulsare nu se poate aplica generalului, căci el nu este un conspirator, ci s'a dat tot-d’a-una de republican. Asemenea nu este e-sact că Germania ar fi intervenit pe lângă ministerul belgian In contra Iul Boulanger. Guvernul din Berlin crede Intr’adevăr că isbânda generalului ar aduce In Franţa un guvern slab, ne-s>gur şi pocnit a comite greşeli grave, dar priveşte cele ce se petrec cu toată indiferenţa. Iată, pentru a termina, opiniunea u-nui diplomat, străin asupra situaţiunel In Franţa; «N -greşit că prin fuga sa, Boulanger a perdut oarecum târâm, dar acţiunile sale aii început iarăşi să se urce. Ministerul Constans Tirard este, ce e drept, hotărât a întrebuinţa toate mij- www.dacoromanica.ro loacele pentru a căpăta majoritatea In alegerile generale, dar acea majoritate va fi neînsemnată. Preşedintele Sădi Carnot nu este atât de bolnav, precât este de abătut. Eu şi colegii mei, a a-dâogat acel diplomat străin, aşteptăm evenimentele». GRUPUL GUNIMIST Din toate grupurile politice ce sunt In parlamentul actual, cel mal interesant de studiat, din punctul de vedere psicologic, este fără Îndoială grupul gunimist — aşa numit din pricina şefului sâh Gună Vernescu. Când II vezi pe toţi adunaţi într’o o-dăiţâ, chibzuindu-se încotro să apuce, pe cine să tragă pe sfoară, ce minciună să mal spue, ce mişelie să mal facă, ce chilipir să mal smulgă din cutare sau cutare combinaţie, te întrebi cum naiba a făcut d. Vernescu de ’şi-a alcătuit un grupuleţ care săT semene aşa de perfect? Aî jura că sunt toţi fraţi şi precum Intr’un neam se regăseşte aerai de familie până la a zecelea generaţie, ast-fel în grupul gunimist se regăseşte, şi predomină aerul, apucăturile, caracterul d-!uî Vernescu. Poleală, mitocănie, făţărnicie, călătorie In două luntre da odată, ciupeală şi visuri de chilipiruri, găseşti aproape la toţi membrii acestui grup. Dacă eşti prietenul sau ruda unul ministru ţi să întâmplă adesea ca un deputat să vie să ’ţi ceară sprijinul In-tr’o afacere. Conservator, liberal, colectivist, junimist, disident, se va a-propia de tine şi ’ţl va spune fără sfială, fără linguşire, fără ocol, ce sprijin Iţi cere, căci rugăciunea sa o poate face în gura mare. O să ’ţî ceară să intervii pent u numirea vr-a unul funcţionar, pentru permutarea altuia, în sfârşit pentru mii de lucruri ce nu pot compromite nici pe acel care cere nici pe acel care dă sprijinul său. Membrul din grupul gunimist, când are vre-o rugăciune să ’ţl facă, trebue să te apuce Intr’un colţ, departe ds u-rechile, departe de vederile tuturor. Numirile , permutările, îndatoririle de făcut unui alegător, sunt lucruri secundare pentru dânsul. Ei cere alt-ceva: o diurnă de se poate, o misie, un ajutor oare-care ; să cumpere Statul de la dânsul o casă, un loc care f\ce 5,000 de lei şi pentru care cere 10,000 lei, vre-o furnitură, o concesie, un gheşeft. Portretul preşedintelui acestui grup, nu e nevoe să ’l mal facem astâ-zi. D. Vernescu cu o mâestrie care ’i face de-sonoare, şi-a dat arama pe faţă în mal multe rânduri cum e ticluit. D. Pake Protopopescu ocupă funcţiunea de vice preşedinte al partidului gunimist, şi e aşa de dibaciii In arta de a se plimba în două luntre, în cât îl putem considera ca un luntraş fără seamăn. In timpurile colectivitâţel, asista la banchetul dat In onoarea d-lul Stâtescu şi paharul său ciocnea cu drag paharul fostului ministru al j ustiţiei; mai târziu, după căderea ministerului Ion Brătianu puse fracul spre a intra In cabinetul ce era să formeze principele Dimitrie Ghica. Apoi, Imbrăţişă cu drag pe d. Th. Rosetti, preştdintele consiliului, dete o masa în onoarea junimiştifor şi jură nimicirea opoziţiei-unite a d-luî Lascâr Catargiu, unit pe vremea aceea cu d. G. Vernescu. Dar ce ’I pasă d-luî Pake Protopopescu de şeful săul Era gata să ’l sacrifice, avea chiar 15 guuimiştî care ’l urmah. Apoi cu aceiaşi seninătate, jură d lui Catargiu nimicirea junimiştilor şi a-cum... acum ? aşteptăm ziua de mâine! Zioa de mâine ni’) va ar; ta de sigur despărţit chiar de şeful săli d. Vernescu, dacă nu i se v’a da un loc în Minister. Despre cei-l’alţl membri al partidului gunimist, nu e nevoe să mal vorbim. Ei sărmanii staii zăpăciţi, uluiţi, ca nişte călători perduţi, care apucă zece drumuri de a rândul, fără să poată găsi pe cel ce duce la ţinta dorita. STATISTICI JUDICIAR! Statistica criminala.—Sexul, etatea, naţionalitatea. — Felul crimelor.—Natura pedepselor Acum eâte-va zile oficiul statistic al Ministerului de justiţie a publicat lucrarea sa relativă la statistica judiciară din România pe a-nul1885. Regretând întârzierea ce s’a adus în publicarea unei lucrări atât de importantă, care vine la cunoştinţa publică tocmai dupe patru ani, facem astă-zî o reoapitulaţie generală a mişcărei criminale, reservându-ne pentru altă dată statistica tribunalelor corecţionale. Dupe notiţele culese de Ministerul justiţiei, reese că s’au judecat de diferitele curţi cu juraţi din întreaga ţară 1,265 de criminali din care 1,196 birbiţi şi 69 feme:; criminali mai tineri de 16 ani au foşt 6, şi între 16—21 au fost 137. De şi obicinuit se zice că cei ne însuraţi sunt în numer mai mare în procesele criminale, de cât cei însuraţi, totuşi statistica criminală pe 1885 ne dă 802 criminali căsătoriţi şi 380 ne căsătoriţi; văduvele sunt în număr de 50, iar acei al căror stare civilă nu e cunoscută sunt 33. Cultul celor ce au trecut înaintea curţelor cu juraţi se împarte ast fel: ortodox! 1212, catolici 17, protestanţi 2, israeliţi 20, mahometani 2 ; s’au găsit şi 12 criminali care nici nu ştiau ei singuri cărei religii a-parţin ! Goudiţiunele sociale ale criminalilor sunt: 1,062 agricultori, 64 meseriaşi, 25 comercianţi, 49 funcţionari publici, 35 profesiuni libere, 1 capitalist, 29 de oameni fără nici un fel de meserie. Gradul de cultură al acestor oameni e natural foarte puţin desvol-tat : 6 au ceva instrucţiune specială, 271 ştiu a seri şi citi, iar 988 nu ştiu se iscălească. Din cei daţi în judecată criminală au fost osândiţi 636 şi achitaţi 628. lată acum şi natura infracţiunilor comise de către cei osândiţ': In contra exerciţiului drepturilor politice 2; falşificări de monetă5; falşificărl de acte publice 16; delicte de presă 1; omor, asasinat 131; pruncucidere 11; răni şi loviri voluntare care au causat moartea 115; atentate în contra bunelor moravuri 20; furt prin efracţie 7; tâlhării şi jefuiri 277; incendiare cu voinţă £4; tentative de crime 15; complicitate la crime 2; găzduire 3; tăinuire 3; cumul de delicte şi crime 1. Natura pedepselor a fost cea următoare : 40 sunt osândiţi la munca silnică pe viaţa ; 51 la munca silnică între 5—20 ani; 153 la reclusiune între 5—10 ani; 391 la închisoare corecţionala; 1 la dagradaţiune civică şi 1 a fost pus sub îngrijirea părinţilor. Criminalitatea pe judeţe e împărţita ast fel: Argeş 39, Bacău 35, Botoşani 51, Braila 42, Buzeu 45, Govurlui 63, Dâmboviţa 17, Dolj 83, Dorohoiu 17, Fălciu 30, Gorj 33, Ialomiţa 13, laşi 37, I fov 7i, Mehedinţi 89, Muscel 23, Neamţu 33, Olt 19, Prahova 59, Putna 39, Roman 43, Romannţ 67, Rîmnicu Sărat 32, Suceava 19, Tecuciu 62, Teleorman 45, Tutova 47, Vâlcea 58, Vasluiu 30, Vlaşca i>0. Reese dar ca conclusiune, că judeţul Mehedinţi este acel nare a a-vut numerul cel mai mare de criminali in 1885 (sunt 89) şi judeţul Ialomiţa numerul cel mai mio (sunt 13). t EPOCA — 9 APRILIE DE ALE BUCUREŞTILOR Sdmbata tn 8 Aprilie 1889 Săptămâna mare, săptămâna care precede Paştele, învierea Domnului; post şi rugăciune, denii şi ceremonii religioase. Şi, alături de aceste pregătiri ale sufletului pentru a serbatori triumful adevărului, alte pregătiri mal trupeşti care daQ comerciulul şi celor-l’alte afaceri lumeşti ale oamenilor un avânt pe care toţi l’aşteaptâ cu nerăbdare. Capitala presintă o ani naţiune şi mai mare ca de obice.Q. Fisionomia halelor devine atât de interesanta şi atât de bogată, în cât penelul In; Zola care a scris Le venire de Paris, ar fi singur în stare sfi zugrăvească cu toate culorile acest târg de unde gura îşi cumperi mulţumirile sale. Căci, dupe cum ştiţi: Gură d’otn, gurâ de câine Cere pâine. Şi dacă ar cere numai pâine 1 Dar cât sunt încă cerute de gura pe lângă pâinea de toate zilele. Şi chiar, câţi sunt aceia cărora le place mai bine a se lipsi de pâine pentru a avea numai mezelicul 1 Necesarul o fi cum o fi, supefluul este totul, — aşa voeşte starea lucrurilor de azi. * * # Luaţi, bunioarâ, luminările de Paşti pe care le am ars aseară şi pe care le vom arde diseară la înviere. / El bine, necesarul, adică luminarea ce va arde, e lucru secundar ; ceea ce atrage pe cumpărător este cadrul, cutia, motivul mal mult sau mal puţin artistic care conţine luminarea. Pentru acest superflua, pentru acest prisos, industrialul îşi bate capul să g seascâ ceva nod, ceva pe care vecinul şi concurentul săD să nu'l aibâ. Pentru a face un ce mai noQ de cât toţi cel-l’alţ’, un lumînarar vindea acum vr’o câţi-va ani pe tăbliţele de luminări de Paşti, portretul principelui de Bismark. E nostimă, nu e aşa, ideia de a plînge împreună cu marele cancelar al Germaniei înmormîn-tarea Mântuitorului, conform ritului ortodox ? 1 Sprîncenile deja încruntate ale lui Bismark la auzul lu : «In mormtnl viaţă, pus-al fost Chrisloase» păreau a se posomori şi mal mult. * * * Se fie ori-cine o vrea pe tăbliţă, Bismark, Midhat-Paşa or Victor Emanuel, ne zicea un betrân credincios, nu tocmai în curent cu preschimbările europene, dar numai ceara se fie bună, se nu ne’nece la aşa zile când, dreptul lui DumnezeO, eşi din biserică cu gâtul ca coşul şi ca năbuşit de fumul luminărilor falşificate. Betrânul avea dreptate. Te miri cum mal ţin zugrăvelile bisericelor care aQ o oarecare vârstă. Şi mai cu seamă te miri şi te cruceşt7 cum mai cântă bieţii preoţi şi bieţii cântăreţi în-tr’o atmosfera atât de grea şi de viciată ca aceea a bisericilor noastre în serile de denie. Ei bine, cu tot fumul luminărilor, cu toată căldura moleşitoare a amvonului, la Doamna Bâlaşa, Vineri, Bârcânescu înalţă cstre boltă un «Primăvară dulce, fiul med prea dulce» de o putere, de o limpiditate extraordinară. Sapristi I L’auzl, îl vezi în ce media cântă, îl ştii prin câte a trecut şi când te gândeşti ce organisaţiune artistică a avut omul acesta, Ce viitor avea sâ aibă dacă ar fi urmat o a-devârată şi mare carieră, râmât ca supărat pe tine şi pe ţară, pe cel mari care puteaO sâ’l sfătuiască, pe cel mici care puteaO sâ’l ajute. Spun că, mai tînâr fiind, vocea Iul era o minune; facilitatea cu care lua d'arândul notele de sus era un fenomen. * * * Bărcânescu ar fi devenit o celebritate mondiale, europeană adică cum zicem noi, mai puţin înfllcăraţt ca Italienii. Ca tenor, Bârcânescu ar fi domnit pe marile scene ale Europei şi ale Americeî, şi cu el nu s’ar fi întâmplat sâ se zică or-că nu este, or că este Român, cura s’a întâmplat cu Tam-berlick. Pentru a închide incidentul cu Tamber-lickToma Berlic, sâ comunicam aci cele ce S. C...., Român, şi soţ al celebrei pri madone La Gianfredi, care a cântat în Bucureşti la 1862, scrie în privinţa originei ce lebrulul tenor, unuia din amicii noştri: «Mâ întrebi de e lucru adevârat că Tam-«berlicke Român şi de’l chema înainte Toma «Berlic.’M:-aduc aminte a fi pariat că nu «cu regretatul Miha1 Marghiloman cam pe «la 1868 şi ca sâ ne asigurăm am scris lui «Tamberlick la Barcelona, unde cânta im-«preunâ cu nevastă mea, şi l’am întrebat. «Ne a respuns că e de lângă Roma şi că s’a «născut în statele papale pe la 1820...» Ast fel se închide incidentul Iul Toma Berlic, prin însăşi mărturia Iul Tamberlick. O glorie mal puţin în Pantheonul artelor noastre. * * * Suntem tineri; vor veni altele. Pentru moment, la Roma, Theodorini a fanatisat publicul cu rolul Chimenel din Le Cid al lui Massenet.pe care l’a cântat la Teatrul Costanzi cu un talent şi cu o pasiune cari aO făcut pe Italian! sâ zică neted Că artistă ca Elena Theodorini nici că aO a-vut nici că vor maî avea. Ceia ce e adevărat e că tonul stagiunel artistice de anul acesta în Capitala Italiei l’a dat celebra noastră Craioveancă. Sâm-bfeta trecuta, a cântat pentru a treia oară această operă nouă pentru Italian!. Masse-net care a ascultat-o a mărturisit că până şi ’n visurile cele mal înflăcărate ale fantasie; sale, el nu a văzut o mal fericită incar-naţiune a Chimenei, de cât aceasta a Elenei Theodorini. A treia represintaţiune o da pentru beneficiul ei. A fost o furie, o nebunie, un potop de entusiasm. Sunt patru mari vânzători de flori la Roma. La 10 seara nu mal aveau nici măcar un băţ de trandafir saU alte flori. Buchete, coşuri, perne, coroane, lire eraO date într'una artistei în cele 5-10 apeluri de după fie-care act.Nu numai flori, ci şi obiecte de artă primi valoroasa artistă. Duminică a plecat din Roma, Lun! s’a îmbarcat la Genova peutru America de Sud, unde va sta patru luni la Buenos-Ayres şi la Montevideo; se va întoarce apoi în Europa, va veni pentru câtâ-va vreme în România, şi d'aci va pleca iarăşi la Roma. Sic ilur ad astra ! ast-fel să ridica în slăvi talentul, ast-fel se culeg laurii din toate părţile lumel. # * înainte de a veni la noi, tot lauri şi dolari a cules Anna Judic de prin toate p rţile lume!. Opereta, vodevilul, comedia uşoară, «la pochade» cu [totul parisiană are într’a-ceasta gentilă artistă, astă-zi nu tocmai tânără, una din representantele lor cele maî cunoscute. Va juca, împreună cu cei l’alţl artişti de Ia Variilis din Paris, comediele ce cunoaştem de la Raşca şi Stavri prin trupelp de vară care ’şi fac obositoarea lor tournie, Bucureşti Odesa Constantinopole, rar, foarte rar Athena,—căci Grecii nu voiesc a plăti mult, proba Coquelin care, anul trecut, a jucat la Athena în foarte dese rîndurl în faţa scaunelor goale. Mt e cam teamă ca şi impresariul steleî parisiane şi boulevarditre, sâ n’o pată tot aşa la Băile Eforiei, din causa preţurilor exorbitante ce a pus la logie şi la staluri. E o măsură în toate, şi cât de mare ar fi iubirea Bucureştenilor pentru Paris şi minunăţiile lui, tot se vor gândi cât-va când va trebui să dea zece franci pentru un stal al III-lea. Lăcomia nu e bună chiar şi când e vorba de a arăta un ce nevăzut într’o ţară. • * * Parisianil jură şi vestea a fost primită în Bucureşti cu deosebită şi interesata plăcere, Parisiani', zic, jură că nimic nuse va scumpi în marele oraş, de şi Esposiţiunea va arăta tuturor visitatorilor săi lucruri ne mal văzute până acum. Lucrul poate să fie adevărat. Sunt în Paris 15000 de case noul cari n’aO toate chiriaş', căci cei mal mulţi Parisiani locuesc a-farâ din barierâ, prin orăşelele de prin pre-jur, de unde dimineaţa vin cu drumurile de fer la slujbe şi afaceri, şi unde viaţa e mult mal eftină în toate. Cu speranţa deci că vor găsi mai eftin, Românii vor pleca la Paris Dar singuri,de capul lor, nu duşi de societfţ' de transport, ca faimoasa societate Cook care preschimbă pe călător într’un pachet saQ într’un automat care se mişcă dupe cum apeşi resorturile. Nu e în firea Românului să trăeascâ cu ceasul, mai puţin deci sâ se plimbe şi să se amuse la comanda. Fiind de viţa latină, Românii tot-d'a una vor se o ia pe lat,—unde-o eşi să easă. Lir. ŞTIRI MĂRUNTE In-ziarul «Muie Novine» Regele Milan este atacai, cu violenţă de către Pera Teo-doi'ovicl, care afirma că Milan îl datoreze Iul viaţa. Autorul articolului mal ameninţă pe Regele Milan t u oare-care revela-ţiuni. Confiscarea ziarului de către auto-toriiăţile adminstrative a fost suspendată de tribunalul. TeodorovicI însă va li urmărit peutru insulta adusă unul membru al familiei regale. — «Hrmburger Corespondentz» atacă ziarul «Times» care a voit să vadă în noua situaţie creata.tu România, o victorie a Rusiei. «Corespondenţa» zice, ca marirea influenţei ruse în Babani însemnează o diminuarea.icfluenţei englezeîn peninsula balcanică. — «Post» află că voiajul împăratului în j Anglia e şi acum fixat pentru ultima săptămână a lunel Iulie, pentru câ la Berlin j se aşteaptă în August sosirea împăratului ; Franlz Iosef, care vrea sâ fie înapoiat la Viena înainte de ziua aniversară a nevestei sale. 1 — Regina mamă a Bavariel e bolnavă ; starea sânateţel sale ar inspira nelinişte. — Astă-zl s’a făcut o perchiziţie la domiciliul deputatului Turquet. S’afl arestat cinci boulangiştl fruntaşi. — D. Carnot a asistat la inaugurarea museului istoric al revoluţiuniî. — Guvernul bulgara invitat pe d. Hart-ley, inginer englez, a presentut planuri pentru construirea porturilor de la Varna şi Burgas. nanaanHHEr’■ m OUE ROŞII Naţiunea de erf dăruieşte de Paşte cetitorilor sal textul lege! pentru vln-zare» bunurilor Statului.Celel’alteziare au publicat această lege încă de acum câte-va luni. Deci oul Papuchil e cam clocit. Şi apoi această lege conţine numai 84 de articole, ceea ce face nici căte u-nul de fie-care cetitor, cad Naţiunea are nu 84, ci 184 de cetitori ! * * * România, vorbind de moartea unei doamne din Capitala, numeşte aceasta nenorocire : un incident oribil 1 I 1 Asta nu e nici coajă de oh 1 * * * Adevărul s’a dat la Cronici. In nu-mfiru I deerl are una, din care extragem următoarele frumuseţi : «puii era asa de flâmânz ; porumbeii cum auzi; porumbeii se apropie apropiară); Juck Spin/eoă ceaţa Londrei prin tăcerea sa. Pe lângă toate acestea un spirit .. mahorcă 1 Drept vorbind, cocoşată cronică. Cine să-i fie autorul ? Creta ECOURILE ZILEI D. Al. Popescu, eruditul profesor de limba româna la Liceul real din Brăila, a dat la lumină un volum intitulat: Exerciţii ortografice lu erate conform principiilor stabilite de Academia Română în sesiunile ei generale din 1880 şi 1881 şi însoţite de esphcări fonetice, de ortografia chirilică, ele. Volumul d lui Popescu este de o valoare reală şi bine venit pentru a statornici o anume linie în haosul ortografie al limbei române. II recomandam cu tot dinadinsul cititorilor noştri: Asupra acestei interesante lucrări vom reveni. OFICIALE Bugetul zecimilor judeţului Neamţu pe exerciţiul 1889-90 se aproba. De a-semenea şi bugetul judeţului Teleorman. — Se disolvă consi iile următoarelor comune rurale: Godem din judeţul Do'j, Brienl din f’.ovurluiu, L iica-Cotrocenl din Iifov şi Trestia din Buzău. — De sărbători s’ali făcut mal multe graţieri şi reduceri de pedepse. MARINA RUSA Ministru Ciceaeeffaremis Ţarului raportul sed asupra stării marinei ruse. Raportul relevă câ construirea unor mart nave de răsboia a făcut să se neglige crearea unei numeroase flotile de incrucişătorl, neapărata pentru Rusia. El combate proiectul de sporire a flotilelor din fluviile ce se varsă în Marea Neagra. El demonstra puţinul avantaj ce s’ar trage daca duşmanul forţează gurile fluvielor sau dacă se debarcă trupe duşmane. Raportul e vid atacat în cercurila competente. Ţarul nu şi-a exprimat încă părerea. DECORAŢII D. G. Esarcu, senator şi vice-preşe-dinte al Atheneulul Român, e numit tn gradul de Mare oficer al ordinului Stea oa României. INTEMPLARILE ZILEI din strein vtate Bnrbat ucigaş.—In Coşiocna o femeie de 60 aut dase unei ţigănci puţintică făină. Din causa aceasta bărbatu-9ăp a lo-vit’o aşa de gcefl tn cap cu securea, încât biata fenn-ie după două zile de chin muri. Ucigaşul a dat de maî mult timp semne de alienaţiune. Furtuna si cutremur de pământ. — Asupra localităţii Golgocz şi tmprejuri-mei s’a descărcat o furtună cu fulgere şi tunete cum nici pe timpul secerişului nu poate fi mal violentă. Furtuna a pricinuit mare pagubă tn plutele ce se aflaţi lăngă Waag. Din Oedenburg se scrie, că în B iumgarten a fost un violent cutremur de pământ, care a durat câte-va secunde. Inundare.—In urma ploilor îndelungat >, Oi tu a eşit în comitatul Giuculut In mal multe locuri. SPECTACOLE Noul Palat al Ateneului. — Luni 17 Aprilie 1889, la 8 1/2 ore seara, Mare Concert de bine facere, cu graţiosul concurs al d-lor Zoe Chris-senghy, Arislie Romanescu, al d-lor Hubsch, Delin, G. Manolescu, E. Narice, Bianchi şi al Societăţi Corale «Liedertafel» sub conducerea d-lul R. Peters. Teatrul Bulevard. — Cu începere de Dumineca 9 Aprilie a. c. representaţiunl nou! cu program variat. Primul debut al artiştilor noi: «Surorile Edelweis, Giambo», eleianlul dresat, «A. Bruner, Familia gimnastica». Primul experiment senţional care face a dispare o damâ d'naintea ochilor publicului, precum şi debutul artiştilor trupei. ŞTIRI COMERCIALE AQ sosit în portul Galaţii: Vaporul au-stro-ung.r lason cu călători şi mărfuri, vaporul englez Avoca cu diferite mărfuri. Au plecat: Vaporul englez Citta di Mes-sint cu cereale. AQ mal plecat 3 bastimente otomane cu cherestea pentru Smirna şi Batum. Astă noapte a ajuns tn port vaporul englez Rhil care a urmat pentru Braila unde va repara daunele suferite în abadajut suferit la KiIia. zilele trecute. Steamerul Elk nu s’a uutut desnomoli. AR mers mal multe limburi şi un remorcher pentru a-1 scoate. Minima adâncime la 22-a mila 17 1/2. Nivelul Dunărei în portul Galaţi picioare 12.11. * • Raportul adunftrel generale a acţionarilor bănceî de Tunisia, de la 4 Aprilie, a produs o impresiune foarte bună. 0 dividend A de 15 lei ad câ 6 0/0 a fost distribuită acţionarilor pentru exerciţiul 1888. IK FORMAŢIUNI Un conflict destul de grav s’a iscat eri între preşedintele consiliului do miniştrii şi primarul Capitalei. Causa acestui conflict este urmii toar ea: D. primar cerând sprijinul agenţilor d-luî Algiu pentru a încasa mai multe taxe, asupra apel, primul ministru s’a opus, spunând cil perceperea lor este ilegală. D’aci furia mare a primarului Capitalei şi ameninţări că va părăsi administraţia comunală. In urmă Inse, graţie interveu-ţiei d-lul Gună Vernescu, incidentul s’a aplanat, primarul cedând faţă cu atitudinea hotărâtă a d-lul Lascar Catargiu. -*SB- Se zice că d. Ion Ghica, ministru nostru plenipotenţiar la Lon- II ilHII li MMIMM'WHII—M—— FOIŢA ZIARULUI *EPOCA» (21) \ IIECTOU MALOT DREPTATE! Partea I. XI (Urmare) — Acelaşi lucru ’mi spusei şi ed: după ce 'mi trecuse mânia, îmi venise milă : umplul un pahar de apă şi il dădui : «lată un pahar de apă care ’ţî va purta noroc, zise el după ce ’l bău din-tr’o data ; cu mine s’a sflrşit, nu voi mal vedea nici ţara mea, nici pe batrîna mea, nici pe frate'e meii... la cârma ; tot spre apus». El se lungi pe fundul bârcel şi după câte-va momente de somn, începu a delira. Agonia Iul ţinu 5 sad 6 ceasuri. De mal multe ori îi dădui să bea ; la dimineaţă muri. Moartea e negreşit tot-d’a-una tristft, dar sunt împrejurări când e cu deosebire groaznică ; în acele în care mâ aflam, vederea cadavrului tovarăşului meu tr« buia neapărat să m6 descur'jeze. Când ’ml o veni şi mie ceasul, mă întrebam ed 7 Îmi rămânead numai vr’o patru pahare de apft ; de la plecarea noastră, în timpul acelor 10 zile, nu zărisem nici vas şi nimic nu ’mi spunea că urmând a merge spre vest voi ajunge la uscat. Şi apoi vo' mal avea timp s6 ajung? Nu erad destul tristele mele gânduri, Starea mea cea de plâns ; mal fui silit se arunc în mare pe bietul meu tovarăşi. Patru zile trecură şi nu ’mi mal rămase o picătură de apă; încă o zi, două, şi ’rm va veni rlndul. Cu toate aceste atât eram de dorit de libertate, în cât un moment nu ’mi păru rău ca plecasem de la insula Nou; ziceam numai ca Prentout: «N'am să mal văd nici pe mama, nici pe sorâ-mea», şi atâta tot. — Bietul băiat! zise d-na Cormier cu laerămile în ochi. — De la plecarea mea, mal nu văzusem nori pe cer; vântul bătuse când mal tare când mai încet, dar cerul rămăsese tot albastru, frumos, senin. Să cadă o ploaie bună, şi sunt scăpat; oare nu va cădea? Mi se părea că vântul era mal umed, dar nu îndrăsneam să cred speranţei mele. Cu toate aceste ea se împlini; noriî se urcară pe cer şi ’l aco-perirâ ; boarea se făcu maî rece, marea începu să spumege. Dădui jos vălul meu cel mare şi ’l înlocui! prin altul mal mic pe care ’l facuserăm anume pentru caz de furtună. Apoi aşteptai, întrebân-du-mă care era primejdia ce mă ameninţa mal tare : furtuna care putea să răstoarne o barcă păcătoasă ca a mea, dirigiată de un matroz prost ca mine, sad urmarea timpului frumos care mă lăua să mor de sete. Se întâmolâ să fie o furtună, din fericire fără vânt mare, dar cu o ploae de cele tropicale, adică parcă turna cu găleata. In mai puţin de un cuas, cu ajutorul vălului med cel mare umplu! toate butoiaşele mele. Gând ploaia înceta, mă aliat cu o provizie de apâ pentru mal bine de 20 zile ; şi căpătasem aşa încredere tn cât nu mă mal Îndoiam câ vă voi vedea. Nouă zile mal trecură după aceea, şi Într’o di mineaţă, la lumina zorilor, zâril o corabie, cea întâi după o lună. Vă gândiţi la nebunia, la teama mea. Venea Insa spre mine t se depărta ? O văzul ca se măreşte. Apucai spre ea; era o corabie americană. Iar căpitanul era de două, trei ori american. Dupe ce mă întrebă şi ’1 po /estil o istorie pe care o făurisem în mintea mea pentru a nu mărturisi că scapasem de la Noua-Cale-donie, el ’mi spuse nu mă va primi pe corabie de cât dacă voi plăti drumul până la San Francisco, unde mă duceam. Om practic, americanul, şi şiret, o văzui îndată. Ga preţ al călătoriei mele, îmi ceru 100 dolari. Mă aratal speriat: de unde să am 100 de dolari ? Iu realitate, aveam 400 de franci care îmi remâseserâ, după ce ’ml cumpărasem toate de la Noumea, din banii trimişi de tine, Philis, şi puşi de o parte de către mine timp de trei ani, spre a plăti trecerea noastră de la Sydney tn Europa. li dădui 20 dolari, adică 100 de franci. El se supără şi ’m: porunci să mă cobor în barca mea cât mii de grabâ. I-aoi oferit 200 franci, apoi 300, apoi 400 E înţelese atunci că nu aveam mai mult şi se mulţumi şi cu atât. «Dacă ţi se pare ca e prea scump, îmi zise el, ne vom duce la consulul Franţei cum vom ajunge la San-Francisoo : eu mâ prind dmainte să mâ supun judecaţei sale». — Pricepuse el câ nu puteai cere ju-deoată lui, zise Philis. — De sigur; a vrut sâ se folosească de starea mea, ştiind cine sunt., ca sâ îmi ea tot ce aveam. Când cei 400 de fr. ai mei trecură In mâine e sale, el nu se feri de a o arăta, dar farâ grosolănie, ci din contra cu oare care ipocisie. «De cât timp umbli pe mare? mă întrebă el. —Di o lună — se vede câ te «u luat curenţii înainte de te afli în strtmtoarea Torres, unde suntem». Nu zicea câ înţelegea câ veneam de la Noumea, dar mă lăsa să ’l pricep gândul. Ast fel um-blasem pe lîngâ coastele Australiei şi făcusem un drum de şapte sau opt sute leghe, fără a zări o corabie sad o insulă. La San-Francisco nu gu'am gândit www.dacoromamca.ro nici de fe', cum vă puteţi închipui, să cer protecţia consulului francez ; cu toate acestea trebuia sâ transe, şi nu aveam un ban In buzunar. Am fost pe rând chelner de cafenea, hamri, vânător prin munţi. Puteam în adevăr să vă scrid... — De ce n’aî scris atunci?întrerupse Philis. — ’Mî era frică să nu pue cineva mâna pe scrisoarea mea. Deslul de scump ’ml plutisem libertatea ca sâ n’o compromit prinlr’o imprudenţă, şi în ochit mei era imprudent de a vă seri o scrisoare care putea fl prinsă da poliţie. Dacă ’ml păstram scrisul med şi mă iscăleam, ea m’ar fl trădat; daca ’mi prefăceam scrisul, aţi fl putut crede câ e o escrocherie, şi atunci ori nu ’mi răs-pundeaţi, ori aţi fl căutat să ştiţi dacă sunt chiar ed şi cercetările d voastre m’ar fl dat pe faţă. Trebuia d r să mă lupt cu singurele mele mijloace; şi, de vreme ce câpi lanul med american ’ml luase banii ce îl aveam pentru întoarcere, sâ câştig alţii. Ara ajuns să fifi primit ca lampist pe o corabie care mergea de la San Fran Cisco la Panama, şi od Ui la Panama, m’am pus să lucrez la terasamentele canaiulu. pâ lâ în ziu* când avui suma trehuinrio'«â pentru călătoria mea de la i’olou la llavru. De aşi fi fost m ti prevăzător aşi fl so’otit cât ’m treimea până la Paris ; d r tn graba mea, m’«m mulţumit cu 11.vru, ca şi cura ludata n'aşi mai fl avut de cât doi paşi ca sâ bat la uşa d voastră. -— Cât de bine te înţeleg I zise d na Cormier. — Gând am d»barcat la Havra, aveam 7 franci în buzunar, şi ’mi trebuiad vr’o 16 pentru a lua un bilet până la Paris. Luai unul până la Rouen.şi de acolo mâ dusei pe jos la Sahurs, un sat pe malul Senei, patria lui Prentout. înainte de a muri bietul om mă făcuse să ’l fAgă-duesc că voi zice un adio din partea lui mamei sale, şi de şi această vizită putea se fie periculoasa pentru mine, m’am crezut dator de a mă ţine cu orl-ce preţ de cuvântul dat. In loc de a umbla din uşe în uşe ca să găsesc casa bătrînei femei, iDtral Intr o cârciumă unde cerul de mâncare şi unde aflai, luâi d cele mal înţelepte măsuri de pază, tot ce voiam să ştid. Batrîna femeie murise şi fiul el cel mai tînâr pbcase din sat ca sâ muncească piin împrejurimele Parisului ca grădinar. De gaseam pe mama şi pe fratele lui Prentout, nu mi-ar fl fost frică să le împrumut 10 franci, ştiind câ sunt oameni de treaba. Tr buia să renunţ la acest mijloc şi să plec îndată pe jos la Paris; ceea-ce şi făcui după ce am scris Iul Philis scrisoarea pe care o primi adineaorea, căci, ne mai având nici un ban, nu puteam sâ intru iar intr’o cârciumă ca să scrid sad să mănânc ceva. In seara aceea dormi! într’o pădure, şi a doua zi, la răsăriml soarelui, eram pe drum, destul de îngrijit de hrana mea, căci 'uni trebuiad trei zile cel puţin cu să ajung până la Paris, şi nu puteam sta trei vile f. ra sâ mănânc. Pe la două s«d De: după amiază, pe când şedeam lungit lîngâ un gard spre a mâ odihni, nişte copii se apucară sâ se joace d’a gospodăria de cea l'altă parte, o fetiţă do 7 sad opt ant, şi un băiat de aceiaşi vîrstă. (Va urma) EPOCA — 9 APRILIE ■■Ml MII ■ I I.».«7W1 m dra, are de gând sg se retragîi din cariera diplomatica. E probabil ca prinţul Vogoridi va fi numit tntr’un post diplomatic. In fie-care dimineaţa ministrul actual al justiţiei d. Gherassi merge pe la d. Gheorghe Vernescu, pentru a ’l consulta asupra datoriilor sale ca ministru. Avis curioşilor cari doresc sg vaza pe d. Gherassi. D. comisar regal, tn rechisito-rul seu, conchide la darea tn judecată a fostului maior Fănuţă pentru faptul de arestare ilegală săvârşită asupra ' deputatului Ni-colae Blaramberg. Procesul fostului maior Fănuţă se va judeca în ziua de 14 Aprilie. Apărătorii sel vor fi d. Euge-niu Stătescu , fost ministru colectivist, d. Stoicescu, fost deputat şi C. Nacu, fost ministru al regimului căzut. O particularitate. Fănuţă va fi apărat de ministrul care tn zilele de 14 şi 15 Martie a ordonat măcelurile cetăţenilor revoltaţi tn contra infamiilor regimului lui I. C. Brătianu. Printr’o adresă specială primăria a invitat pe toţi consilierii comunali sg asiste la ceremonia religioasă ce se s’a săverşit erî seară şi tn noaptea de înviere. Nu ne explicăm pentru care cuvânt consilierii liberali au refuzat d’a iscăli, şi, prin urmare,a merge la acele ceremonii. Nu cum-va, ştirea ce am dat a-laltă-erl despre demisionarea tn bloc a consilierilor liberali se a-devereşte şi dumnealor nu se mai consideră ca făcând parte din consiliul capitalei ? —is»- Direcţiunea ospiciului Mărcuţa a făcut cunoscut parchetului că nu mai poate ţine tn căutare pe nenorocitul nostru poet Eminescu, pentru motivul că ospiciul nu poate hrăni de cât pe acei ai cărora întreţinere e plătită de primăria capitalei. Primul procuror faţă cu această invitaţiune puţin umanitară a direcţiune! ospiciului de alienaţi, a cerut de la domnii medici Nikita, Alexianu şi Suţu, sg ’i prezinte un raport asupra stărei poetului Eminescu. Acest raport a fost depus Joi şi dintr’tnsul se constată că boala crudă care a lovit pe sermanul bolnav se agravează din zi tn zi. In urma celor areiale, d. prim-procuror va cere de la primul-preşedinte al tribunalului de Ilfov se institue o curatelă asupra a-verel bolnavului, adică asupra modestei pensiuni de 250 lei pe care ti a acordat-o, — şi tncă nu de mult, Camera ; din ea se va plăti pensiunea la ospiciu. D. căp. Dimancea a venit erî seară la Capsa unde văzând pe d. Costa-Foru ’l a insultat tn chipul cel mal grav. D. Costa-Foru l-a constituitime dia martori —H?B— In ziua de 26 Aprilie va veni înaintea consiliului de rgsboiu din capitală procesul a trei oficori do reservă, daţi în judecată pentru nesupunere la ordinele de concentrare pentru manevre. Aceşti oficerl sunt d-nil Alfred Frank, Roman Paşcan, sub locotenenţi, şi Paul Bujor locotenent. -*■- Mal mulţi locuitori dintr’o comună din judeţul Roman, au te-legrafiat M. S. Regelui, cerând o anchetă nepărtinitoare pentru a constata nişte barbarii — pretind dânşi—comise de un domn subprefect din acest judeţ, anume Va-sile Jora. Acest sub-prefect îşi a permis dupe această telegramă se bată 6 locuitori ţgranl tntr’un aşa mod, tn cât ti a stngerat. Nu ştim până la ce punct sunt exacte rclaţiele ţăranilor, tot ca putem afirma este că acest Vasilo Jora nu aro un trecut glorios. El a mal fost sub-prefect al lui Cortazzi la Dorohoiu şi s’a distins acolo prin cruzimea lui. Nădăjduim că guvernul constatând faptele, va da tn judecată pe acest funcţionar care crede că timpurile lui Cortazzi n’au tre ut tncă. D E P E S I (Prin fir telegrafic) Franoia Paris, 19 Aprilie. — Curtea cu Juraţi din Gironda a osândit pe d-nu Gilly la şease luni închisoare şi o mie de franci amendă, pe tipograful Savin 3 luni închisoare şi o mie de franci amendă, pe d. Chirak, colaboratorul d lui Gilly, la două luni închisoare şi 300 franci amendă, în sfârşit pe d. Peyron la 15 zile închisoare şi o sută de franci amendă. Toţi sunt osândiţi la 8000 fr. daune către d. Raynal şi la 4000 fr. către d. Villette, la inserarea sentinţei în 15 ziare, şi la distrugerea exemplarelor rămase din cartea «Dosarele mele». (Mes dossiers). Paris, 19 Aprilie. — «Intransigeant» confirma câ comitetul boulangist a decis sg evite tot cea ce ar putea provoca agitaţie şi sg compromită succesul Ex-posiţieî. Ştirea că se fac demersuri oficiale la Bruxela pentru a obţine expulsarea generalului Boulanger merită confirmare. Generalul Terron, comandantul corpului al 18 lea, ex-ministru de resbel, a fost chiemat sg ’şi dea mărturia ln-naintea comisiunii de instrucţiune a Înaltei curţi. Austria Viena, 19 Aprilie. — «Noua Presă Liberă» publica un articol în careenumeră faptele care se pregătesc în Serbia, cu întoarcerea reginei Nalhalia şi a mitropolitului Mihail. Ei zice câ cabinetul din Viena trebue sg urmărească evenimentele din Serbia şi din peninsula balcanică cu cea malmareluare aminte. Viena, 19 Aprilie. — In privinţa ştirilor militare care sosesc aproape zilnic din Rusia, «Noua Presă Liberă» zice câ mobilisarea armatei ruseşti şi intrarea sa în linie strategică la graniţele occidentale se fac cu încetul dar cu siguranţă. Greraaania Munich, 16 Aprilie, seara. — Se zice aci, cu toate desminţirile oficioase din Viena, că sănătatea împărătesei Austriei nu s’a îmbunătăţit. Augusta bolnava are teribile accese de nebunie care inspiră cele mal grave nelinişte. O celebritate medicala va merge sg o vadă la Isl. Doctorii cred ca Împărăteasa e atinsă de oafecţiune particulară numită «nebunia resonanta» şi care e caracte-risatâ printr’o confusiune iniţială a ideilor. împărăteasa leagă o pernă In braţele sale, şi întreabă pe cel ce o înconjoară daca noul Kronprinz e frumos. Ea cade într’o oboseală din care nu ese de cât pentru a propune împăratului o nouă căsătorie. Starea sa nu dă nicl-o speranţă da vindecare. La Viena e oprit de a se vorbi de acest eveniment şi se încearcă a se ascunde adevărul. Se zice ca împărăteasa va merge la Wiesbaden la 3 Maia. dar se crede că în realitate va merge într’un castel isolat din Stiria. Berlin, 19 Aprilie.— Cartea albă asupra afacerii Samoei publicată ieri conţine telegrama adresată de d. de Bis-marck. consulului Knappe la 31 Ianuar. In această telegrama sg zice câ d.Knappe nu era autorisat sg sustragă pe străiniide la juridicţiunea consulilor lor. Germania n’are intenţiunea sg ia administraţia Samoei. O altă telegramă a d-luî de Bismarck adresata consulului general Stuebel, la Apia, blamează categoric procedarea d-lui Knappe; el arata relele lui urmări, şi adaogă câ Germania nu urmăreşte de cât o ţintă, care este de a protegia pe supuşii sei şi de a favorisa interesele lor economice. INSERTIUNE Domnule Redactor, In ziua de 1 Aprilie am văzut publicat tn ziarul Un versul, un anuncih relativ la nevasta mea, Ana Marâşescu, şi anunţat chiar de două ori aceiaş lucru cuvânt, în cuvânt, ceia ce de sigur s’a făcut din greşeală, căci alt-fel n’avea raţiune. Nu ştih dacă trebue sad nu sâ mâ formalisez relativ la aceasta, sau să cred că este o pâ-c&liturâ pentru 1 Aprile făcută pe socoteala â.1 tor&> 8e anunţă că : Profesoarele Externatului Secundar din Craiova ati protestat contra femeiel mele, care in urma concursului ce a depus, este numită profesoare de flloso-fie şi pedagogie la acea şcoală. Dacă aceasta este adevâi at, sâ’ml dea voie d-nele profesoare, sâ le recomand eh sâ citească legea instrucţiun.el relativă la numirea profesorilor, pe care d-lorn’o cunosc, căci tn nici un articol nu este scris că profesoarele sâ ’şi dea votul pentru sad contra admiterea unul profesor nod. De dar d-lor ’şl ad însuşit acest drept. Şi Iu cazul acesta cred câ onor. Ministru nu va trece cu vederea de a le observa că acesta nu intră în cercul atribuţiunilo" d-lor. Când o catedră este publicată la concurs dupâ cum a fost şi aceasta pentru care a-nume a concurat femeia mea, publicată în timp chiar de mal mult de 3 luni şi văzută de întreaga tară, cel ce sunt în stare sâ presintâ sâ concurge apoi celui mal capabil neapărat Ministerul ’l încredinţează locul anunţat Dacă să ar ţine socoteală şi de votul domnielor lor, de sigur ar căuta să fie cât se poate mal puţine şi ar evita cu luptă de moirte pe cele capabile. Şi nu înţeleg sub ce cuvânt ar protesta pe femeia mea?... Ca incapabilă?... In ceia ce priveşte capacitatea e>, cred d-le redactor, câ ar fi de prisos a o mal reaminti. Continuu a probat’o şi toţi o cunosc. Nu numai în ţară s’a făcut cunoscută prin studii serioase şi trecerea cu succes a multor esamene. In străinătate chiar s’a distins, lucru ce nu e tocmai uşor, atât ca elevă a şcoalel superioare pedagogice, cât şi ca elevă a facultăţel de litere şi filosofie unde a fost chiar brevetată. In ţară p in trecerea a 5 concursuri în materii deosebite ale Învăţământului,dînsa a fost tot-d’a-una recomandată I. Cine nu cunoaşte concursurile depuse de nevasta mea?... Acestea nu sunt oare destule probe dea se constata capacitatea el ?.... Jurii serioase compuse din persoane e-rudite, ah recunoscut meritele el reco-mattdând’o dintre concure iţi onor. Ministru singura capabilă. Publicul inteligent care a asistat la concursurile el, poate încă sâ se pronunţe a-supra solidităţii cunoştinţelor şi a talentelor el didactice. Prin muncă şi luptă continuă dânsa a voit sfi arate mereh şi să convingă pe toţi despre capacitatea el. Sâ mi se răspundă care anume din profesoarele care aii protestat ah probat că pot să egaleze meritele nevestei mele ?.... Se tem şi de aceia fac sgomol?...Şi aceasta provine de Ia acelea mal cu seamă care au concurat de câte 2 şi 3 ori pentru catedra ce supliniaO, până în fine ah râuşit a o obţine sah ah pierdut’o. Relativ la conduită, la moralitate, fără să intru în detalii spre aarăta înce constă sah a constat moralitatea multora dintre profesoare,—ceia ce nu e treaba mea,—mâ limitez tn ceia ce mă priveşte pe mine, şi numai pe mine, adică couduita femeiel mele, şi nu permit a se arunca cu uşurinţă vorbe în vânt, care isbesc în onoarea mea, căci alt-fel voih cere satisfacţiune. încă ceva : Am auzit cum ca protestul ar fi semnat şi de vre-o câţl-va indivizi particulari, care fac seomot fora de a avea cel puţin vre o copila in şcoala. Acesta este un lucru simplu şi foarte uşor se poate esplica. Profesoarele spre a da mal multă tărie protestului, mal recurg şi la cunoştinţele d-lor spre a semna, apoi fosta suplinitoare poate oare se fie indiferentă? D sa, Graioveancă neaoşe, preseutându-se dar nereuşiud la concurs priveşte cu durere câ o alta străină de Craiova, dar capabilă, să-l ia locul, şi asl-fel recurge la tot felul de mijloace. I-a fost dar foarte uşor săînşirechiar sute de semnături, din aceia poate care jură pe la tribunale pe câte 1 leu, sah o ţuică. Nu ştih cine a semnat, mi s’a spus însă că sunt persoane de nicl-o însemnate, a-fară de doi : D-nu lost maior în garda civică, Lupescu, şi d. Giocazan. Cum câ d. Lupescu ar 11 semnat, nu mâ miră de loc. Acest individ fiind născut în prima dece me a acestui secol se giseşte tot în anii naşterel, căci alt-fel nu ’şl ar fi pus iscălitura pe un act înainte de a’şl da seama de dânsul. Cea ce nu înţeleg, mâ uimeşte chiar, e-ted. Ciocazan. Or cât de mult ar fi prolegiat pe fosta suplinilo ire, fiind obligat la aceasta sah prin interese politice, sau mal ştih eh ce... dar de la d-sa mă aşteptam a încuragia şi a protege meritul. Nimeni nu-1 opreşte de a protege şi incapacitatea, însă până la oare care limite. Că femea mea vine în Craiova, trebuia să placă d-lul Ciocazan şi tutulor chiar. Dânsa avea catedră titu Iară la externatul de aci, şi dacă din noh suportă greutăţile unul alt concurs, renunţând la Bucureşti şi avantagiele ce o-feră or-cui capitala, centrul... pentru a merge în Craiova, aceasta trebuia sâ-l măgulească, iar nu se protesteze. Rog pe d. Ciocazan să-mi spue şi mie sub ce nume fetele d-lul sunt înscrise la externat, fiind că mâ mir cum d-sa care este însurat numai de 3 sah 4 ani, are deja fete în externat. Eh pe toţi semnătoril ÎI plâng, pentru că d-lor cred că numirea unul profesor se face cu consimţimântul publicului de stradă, credeah poate câ ah a alege un primar. D-lor nu ştiu câ numirea profe sorulul se face în urma unul examen de capacitate, în urma căruia legea ’l dă dreptul de a fi numit, iar nu se face dupe placul populaţiei lui Zaslavnicovicl. Acestea, cu onoare vâ rog d-le redactor, se bine-voiţl a le da pubnciUţel. Tot-de-odatâ vâ rog sâ primiţi cu aceasta expresiunea devotamentului ce vă port. Căpitan Nteolae Marasescu. politici şi per-pânii la gară. Mal mulţi amici sonall l’aii condus X D. Lascar Catargiu a plecat erî seară la Golăşeî. D-sa se va întoarce de acolo peste patru zile. X Se desminte cu totul ştirea despre numirea d-lul Mişu Paleologu In postul de prefect al judeţului Ilfov. X Credem a şti, câ guvernul ar fi bucuros ca d. Hermeziu, prefectul judeţului Botoşani, sâ ’şl păstreze postul în care îşl-a a-tras stima şi iubirea întregel po-pulaţiunl a acelui judeţ. X M. S. Regele a mers erî seară la Sf. Mitropolie unde a asistat la ceremonia religioasă. X D-nu Nicolae Blaramberg, noul preşedinte al Eforiei Spitalelor Civile, are de gând se purifice tot personalul acestei instituţiunl locuind pe funcţionari contra rora se ridicase presa noastră. X D. colonel Lipoianu, neprimind se fie mutat la Târgu-Jiu, are de gând se demisioneze din armată sau cel puţin se ceară punerea sa tn disponibilitate. X E vorba de numirea d-lul colonel Petroniu tn postul de şef al comptabilităţel la ministerul de resbel. BURSA DE BUCUREŞTI tn- că- 7 Aprilie 1889 0/0 amorlisabila 0/0 amorlisabila . 0/0 funciar rural. 0/0 funciar rural. 0/0 funciar urban 6 0/0 funciar urban 5 0/0 funciar urban 6 0/0 urbane Iaşi. . Banei Naţionale Dacii . . Construcţii. . Naţionala asig Londra 3 luni. Londra cheque Paris 3 luni . Paris cheque . Berlin 3 luni . Berlin cheque. Agio.... . 83 3/8 . 96 . 97 1/4 . 104 3/4 . 104 3/8 . 103 1/3 . 94 5/8 . 83 1/4 .941 .376 1/4 .146 .358 . 35111/2 . 35 33 . 99 35 . 100 05 . 123 85 .12325 . 025 0/0 BURSELE DIN STREINATATE BURSA DE VltN- 18 Aprilie 1889 Denchiilerea Napoleon Imperial .... Ura turceasca . . Argint contra hărţi. Rub hâr. numerar Acliu. Cred.-Anslalt Kenta hâr. austriaca » aur austriac . » aur unguresc . » argint austriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris ia ved. » p. Amsterd. v. • p. Belgia U v. Bancnote italiene . 9 5* 9 81 10 81 100 127 50 297 25 85 100 90 10t 30 85 70 120 60 5s '5 99 75 47 *0 105 62 86 97 BJR5A DE Paris 18 APrilie 1889 Renta francesa 4V, % Renlafrancesa3% R. româna per. 5% Italiana . . . . 96 85 lmprum. grec. 1879 497 lmprum. grec. 1881 451 Banca otomana. . <58 Datoria Egvpt. 6% 463 Sch. p. Londra la v. 25 26 » p. Viena la ved. 207 62 » p. Amsterd. la v. 207 76 » p. Berlin la ved. 122 «3 » p. Italia la ved. p.3/16 » p. Belgia la v. p. 1/8 BURSA DE FRANKFORT S/M 18 Aprilie 1889 VALORI I Cursu I zilei Ren. rom. amor. 5%) 97 40 18 Aprilie 1889 închiderea Napoleon Imperial . . . . Lira turceasca . . gini contra hârti. ib. hâr. numerar Acliu. Cred.-Anstall Renta hâr. austriaca auraustriac . aur unguresc . argint austriac Sch. p. Londra la v. p. Paris la ved p. Amsterd. v p. Belgia la v. Bancnote ilaliene . BURSA D* LONDRA 18 Aprilie 1889 Consolid. engleze . Act. Bancei Românii Schimb p. Paris. . > p. .erlin . . i p. Amsterdam. BURSA D‘ BfRUN 18 Aprilie 1889 18 Aprilie 1889 închiderea PRIMĂRIA COÎIllMI GVLATZ1 PUBLICAŢIE Comuna Galaţi doreşte să concedase iluminarea oraşului cu gaz fluid sah lumina electrică, în condiţiunile caetulul de însărcinări, care se poate vedea la Grefa primăriei la toate zilele şi orele de lucru. Se publică dar pentru cunoştinţa generală, că ofertele pentru această concesiune, care trebuesc să fie sigilate, conform modelului din citatul caet de însărcinări, şi însoţite de garanţia pro-visorie în sumă de lei 25,000, în numerar, sau titluri de Stat, se primesc la oficiul primăriei de astă zi şi până la 25 Maiu 1889, orele 3 p. m., zi fixată pentru adjudecaţiune. Secretar, Primar, C. Ressu No. 2085.—1889 Martie 9. DE ÎNCHIRIAT Doue apartamente compuse de câte patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz sl apa situate in strada Silfidelor No. 6 bis. Doritorii se vor adresa strada Silfidelor No. G. 9 52 9 »t 10 80 100 127 25 298 te 84 10 ton 90 102 90 8. 91 120 65 68 90 99 85 47 «0 989/16 8 ' 25 53 20 58 12 04 Deschiderea Rubla hârtie nume. 217 25 Disconto Gesellscha., 236 tO Napoleon. . . . Renta rom. amor. • rom. C.P.R. 6^ Impru. Oppenheim . munici. Bucur. Disconto Gesellscha Schimb p. Londra. • p, paris. . • » p. Amsterdam. » p. Viena. . . » p. Belgia . . » p. Italia. . ■ 16 24 97 40 107 70 102 80 104 80 97 60 2.7 26 20 38 80 70 168 80 169 80 65 80 30 y* Se afirmă că d. Gherassi, problematicul ministru al justiţiei, ’şi ar fi depus demisia în mdnele d-lui Lascar Catargiu. Tot de o dală d. Gherassi a cerut preşedintelui consiliului, ca — con form lnţel45 750 104 3/4 96 1/4 «04 IU» 1/2 niiS 1»SV4 04 \ 96 8' 3/4 82 7/2 935 945 76 80 14 15 1/2 33 40 45 50 30 33 '9 22 50 >5 Î0 40 50% >10 tl2 iii 126 100 100% 99 100 i68 272 quina conslilue un agent therapeutic foarte Erecios In vindecarea clilorosei, anemiei, oalelor dc stomac 'a persoanele slabe şi convalescente, şi mal cu deosebire în diferitele boale a femeelor şi fetelor tinere. Este reuniunea a doua elemente din cele mal tonince şi întăritoare din materia medici. Flaconul lei 3. I I\l DIGESTIV CU PEPSINA. ĂcesPvîn I Iii resUbile-te dige*tiunea dificilă sad in-complectă, linişteşte durerilo gastralgice, şi repara put rile, favorizând asimilarea complecta a elimentelor. Dusa: 1—2 păhăruţe de liqueur imediat după dejun şi masă. Pentru copii dosa jumătate.________________ Flaconul lei 3. 1/111 DE LAGT0PIIOSPHAT DECĂLCIUGU Vili MALAGA. Phosphttd de calc u este substmţa minerala cea mal abondentâ din ec-.nomia corpului şi cea mal necesari vie-ţei; el este indispensabil pei tru formarea şl nutriţiunea -oaselor, de aceia se ti tre-buinţează acest vin cu mult e dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise in toate Mar|ile şi Vinerile de la b dimineaţa până la prânz. f Băile calde sunt tn toate zilele la dia-posiţia onoratului public. Direcţiunea. £ i I £ I I CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE in MĂRIME NATURALA PORTRETE MĂRIME SE EFECTUEZ A FORTE ESA0T DUPE FOTOGRAFIA TRIMES A ESECUTAREA IN CEL MULT DE LA 10-14 ZILE Fotografia remâne neatinsa. Asemănare fidela se garanteaza. La trimeterea fotografiei trebe alaturat si costul. Atelier nrtistle premial SIEGFRiED BODASUHER Wien, II Grosse Pfarrgasse 6. Tipografia ZiAPuiui „Epoaa' i,«wwwida©0rc»nanica.ia pari* in NATURALA O ir unt responsabil V* P» Gheorgâlr