ANUL IV No. ÎOU ^ TREIA' EDiTlUflB MERCURl 5 (17) APRILIE 1889 N'JMERUL BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bncurcscl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In 8trelnetate: La toate oniciele poştale diD Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢ1UNEA No. 8,—riatza Episcopiei,—No. 8 NUMERUL ii) BANI NUMERUL AMJXCILHILE OIN AOMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris : Agence iîai as. Place de la Bourse, i Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri si reclame pe pag. III, 2 let linia. LA PAIUS: segăsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Gar-tnain, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢI UN EA No. 3.— Piatza Episcopiei.—No. 3. 133 mim NEPOTRIVIT* UN MARE FINANCIAR UNDE E GHERASSI ? 0 întrunire la senat DREPTATE! ■■■■■■anBBnBBBD CEARTA NEPOTRIVITA Am regretat şi regretăm neînţelegerile iscate între unele fracţiuni ale partidului nostru, am deplâns discuţiunile urmate în Cameră, în aceste din urmă trei-patru zile, şi forma ce unii din o-ratori au crezut nenmrit a da cuvântare! lor. In această privinţă, ne-a părut nedrept ca, pentru a da pe faţă o nepotrivire de idei,— până acum tutulor necunoscută,— între unii membri ai guvernului trecut şi preşedintele < abinetuluî de azi, ne-a părut nedrept, zicem, ca d. L. Catargiu se meargă până acolo, în cât se nege absolut or-ce valoare şi or-ce înrîurire în afacerile acestei ţări, celor mai activi dintre miniştrii demisionaţi Ia Martie. Nu ne putem împăca nici cum cu acest soiu de discuţiuni, în care, pentru a se ridica sau a-pgra pe sine, se caută a se nimici cu desăvârşire adversarul,—şi, în specie, un adversar Închipuit. „Qui „veut trop pi’ouver, ne prouve „rieu“, zice proverbul frances, şi, pe de altă parte, ne place a spera că se va atinge un scop, de mulţi urmărit, acela de a readuce înţelegerea în partidul conservator. îndărătnicia celor care n’ar voi să admită utilitatea unei asemenea înţelegeri, numai lor va fi jicni-toare. Nădăjduim că, pe de-o parte unii vor renunţa la nişte preten-ţiunl prea exagerate, dacă le-or fi avănd, iar pe de altă parte, alţii vor înceta o luptă, care profită negreşit adversarilor partidului conservator. Se dă arme acestora, căci se reedită acusaţiuni pe care, în-tr’o vreme, eram unanimi pentru ale trata de absurde. Ast-fel este aceia cu petiţiunea de la Iaşi, pe care a trebuit să o desgroape conservatorii, pentru a se servi In contra conservatorilor, fără a se gândi cei ce o pun înainte ca mijloc de luptă, că poate reaoa aplicare, în timpul guvernărei lor, a unor inslituţiuni, a produs Ct-rerea de modificare a acelor instituţiuni; cei învinuiţi au lot-d’a-una dreptul de a le răspunde aceasta. Nu ne este nici cum aminte a discuta acea petiţiune, nu avem în momentul de faţă a cerceta dacă toate punctele în ea cuprinse, sunt de condamnat, dacă nu s’ar putea justifica unele d’intrânsele, la nevQie, şi chiar de liberalii de la noî, dacă nu există, spre exemplu în privinţa censului, disposi-ţiunî şi mai grele în alte ţări, de altm:nterea foarte liberale, dacă reînfiinţarea chiar a pedepsei cu moartea,— noi nu o admitem, ne grăbim a o declara, — nu a fost cerută în State, care numai de idei înapoiate şi anti-umanitare şi de reacţionarism nu pot fi acu-sate. Nu vom întreba, asemenea, dacă instituţiunea juriului n’a fost criticată şi la alte neamuri mal Înaintate de cât noî, ele. Poate că a fost un moment în caro a existat, nu o decuragiare, ci un fel de temere (împărtăşită, de sigur, şi de liberalii cei mai înaintaţi), ca nu cum-va frumoasele instituţiuni de care eram mândri, cu drept cuvînt, să devie o armă primejdioasă în mâni nepricepute. De atunci, am învăţat, ne place a o crede, a ne servi de ele, precum cel pe care li asvârli în apă învaţă a înota. Şi acesta este un sistem. OrI-cât de bune însă ar fi resultatele căpătate printr’însul, nu este un cuvînt pentru ca cei cari susţin sistemul opus, adică de a câştiga progresiv libertăţile ce ni se dedeseră toate de-o-dată şi nepregătiţi fiind, nu este un cuvînt ca susţiitoriî sistemului opus să fie într’atât certaţi de aceia chiar cari ar fi avut pornire să creadă tot ca dânşii. Criticele rostite în contra junimiştilor şi scoaterea la iveală, cu totul netrebuincioasă, ca mijloc de luptă, a petiţiuneî de la Iaşi, îndreptăţesc imputările ce se aduc prea multor din oamenii care fac politică, în Parlament sau în ziare, că stabilesc ca principiu şi fără discuţiune părerile lor şi pe dîu-sele reazămă acusaţiuni adese foarte grave în contra adversarilor lor; adversari de moment câcî, dacă le ar veni bine, nu s’ar sfii acuzatorii să se alieze cu acuzaţii, pe baza chiar a ideilor osândite. Se lăsăm , deci, ca adversarii noştri adevăraţi să ne dea în cap cu argumente ca petiţiunea de la laşi ; lor le putem învoi întrebuinţarea or-căror mijloace, or cât de puţin nemerite, or cât de nedrepte (şi de copilăreşti) ar fi, iar noî, se căutăm, din potrivă, a ne uni în scop de a face să triumfeze ideile noastre pe care nu avem nici un cuvent de a le renega. Cearta între noi este nepotrivită, şi nici nu ne este permis a ne îndoi unii de alţii, de a ne bănui unii pe alţii. ———iw——a——ommm PARTEA EXTERIOARA D E P E S I Noul guvern roman judecat de streinatale (Prin fir telegrafic) Roma, 15 Aprilie.— Perseverenta zice că neutralitatea ce au promis o d- nil Catargiu şi Lahovari însemnează efl tn ori ce cas nu se mat adereazâ la tripla alianţa şi că România se leapădă de Austria. Colonia, 15 Aprilie.—Gazeta Coloniei publica o scrisoare din Berlin In care noul minister român e atacat într’un mod violent. In această scrisoare se zice ca numirea d-lul Lahovari ca ministru al afacerilor străine Îndeplineşte dorinţele ministrului Franciei la Bucureşti, şi câ d. Lahovari e prea angajat în intrigele ruseşti pentru a avea o politică naţională. Aceasta scrisoare caracterisează astfel cabinetul român : «E o tncercare de a acapara puterea prin elementele incapabile ale partidului boierilor, spre a stabili o oligarhie română. încercarea nu va isbuti de sigur. Cu toate astea ea va compromite interesele ţărel, cari în timpii aceştia din urma, au fost neglijate într'un mod culpabil». Sofia, 15 Aprilie.—Cu toată formarea recenta a cabinetelor din Belgrad şi din Bucureşti, sferele guvernamentale din oraşul nostru nu manifestează nici o nelinişte Tn privinţa rontinuăret bunelor relaţiuni cu IV mânia şi Serbia. înaltele simţ minte esenţialminte naţionale ale personagiilor ce fac parte din ministerul şerb şi iomân sunt socotite ca o garanţie serioasă pentru viitor. Conferinţe (Prin fir telegr.) Berlin, 15 Aprilie. — Conferinţa pentru cestiuuea Samoe! se va întruni la 1 Maifl. Germania va fl fără îndoială represintata de corniţele de Bismark şi de consilierul de legaţiune Kravel. Preşidenţia ’i va fl de drept, de oare-ce conferinţa se ţine pe teritoriul german. Berlin, 15 Aprilie.—«Gazete. Coloniei» vorbind de această conferinţă, zice câ ministrul de afaceri străine al Statelor-Unite, d. Blaine, nu pare avea inten-ţiunea de a cădea de acord cu Germania. Numirea d-lul Bates, bme cunoscut pentru ostilitatea sa către Germania, ca ajutor al misiune!, nu permite să se spere o soluţiune favorabilă a conferinţei. Paris, 15 Aprilie. — Francia e dispusa să ia parte la o conferinţă al cărui scop ar fi de a avisa la mijloacele de a combate trata sclavilor, dar ea nu voeşte de loc să părăsească vechile sale tradiţiunl nici să permiţă vre unei puteri să visiteze corăbiile sale. Reconstituirea unui partid moderat (Prin fir telegr.) Roma. 15 Aprilie. — Asociaţiunea constituţională de la Reggio «Emilia» s’a Întrunit erl. S'a insistat mult în favoarea reconstituirei partidului moderat, din causa slabiciunel d lui Crispi în privinţa partid dor extreme. Toate asociaţiunile constituţionale au fost convocate la Roma pentru 15 Maiă. Intentiunilc contelui de Ilartenau (Prin fir telegrafic) Viena, 15 Aprilie.— Comitete de ITar-tenau (Alexandru de Battenberg) care e la Gratz de câte va zile va petrece vara la Jugenheim (Hessa). Corniţele a declarat câ dorinţa sa e de a intra în armata austriacă. Greva lucratorilor arsenalului (Prin tir telegrafic) Paris, 15 Aprilie. — Greva lucrătorilor arsenalului continuă, dar fără incidente. Legea şcolara în Bohemia (Prin fir telerrr.) Praga, 15 Apriiie.— «Narodni Listy» nu crede ca guvernul va depune dupe Paşte pe bmroul Camerei proiectul de lege care modifică lege şcolară actuală, de teamă de a nu provoca agitaţiuni din partea partidului german într’un sens contrarii!. Popularitatea prinţului Bulgariei (Prin fir telegr.) Londra, 15 Aprilie. — Dupe o depeşe adresată din Odesa ziarului «Daily-N<-ws», principele Ferdinand a perdut toata popularitatea de când s’a certat cu biserica bulgară; se crede că va fl obligat să abdice. Begentii si cabinetul din Serbia (Prin tir telegr.) Viena, 15 Aprilie. — Se pretinde din Belgrad că neînţelegeri există Intre regenţi, mai cu seama Intre d. Risticl şi cabinetul. Taxa asupra tutunurilor (Prin fir telegr) Berlin, 15 Aprilie. — Pare sigur în cercurilepirltimentare, câ dupe votarea proiectului de lege asupra asigurărilor In favoarea lucratorilor, g ivernul va propune o ridicare a taxeior asupra tutunurilor, ca măsura pregătitoare înainte de stabilirea monopolului. ITi naufragiu (Prin fir telegr.) Bruxela, 15 Aprilie.—O corabie a liniei Engleş, care a plecat din Crhistia-nia la Nt-w-York cu 600 pasageri şi 54 oameni de echip ’ţ trebue un talisman ca să poţ ajunge până la dânsul. Unii pretind ca exista hanul Iul Gherassi, via lui Gherassi, dar Gherassi în carne şi In oase nu există de mult, câci el a murit la bătălia de la Costangalia, şi ca ultimele sale cuvinte când a căzut pe câmpul de lupta atl fost: «Spuneţ lui Guna Vernescu, sâ'mt lase oasele în pace I» Se mai zice, cu oare care siguranţă, că la Iaşi a venit o mare menajerie cu urşi, lei, pantere, iene. şi că stăpânul menajeriei arata pe Gherassi daca i se plăteşte un supliment de 50 bani pentru civil., şi 25 ban pentru militari şi membrii Curţel de Casaţie — Femeile n'aii dreptul să intre. Se mai istoriseşte, ca o sărmana femee îngreunată, supusă prin urmare pofte or, era muncita de dorinţa să vaza pe Gherassi, pentru care sfârşit n’a lipsit de la nici o şedinţa a Camerei şi Senatului, alergând câr.d la Mitropolie când la Senat în a-ceeaş zi. Ne isbulind sfi’şl satisfacă pofta, copilul s’a născut însemnat: avea portretul lu. Guna Vernescu pe burticică. G urna la o parte, unde e Gherassi ? Cine poate se ne respunză ? Lumea de când cu venirea lut Gună Vernescu la putere. începuse să se îndoească despre existenţa Dreptaţei în ţara româ-j neasca, ar (i bine sa nu se îndoească mult timp şi despre existenţa Ministrului Drepţi- ţe:. Când omul vrea să se însoare, înainte de nunta trebue s£ faca cunoştinţa miresei; aşa şi Ministru, daca vrea sa traească cu parlamentul, — fie chear in concubinagiu — ar trebui sfi’i faca cunoştinţa. S’avera fericirea ! Tlblslr. o mmm l\ senat Legea venznrel bunurilor Stalului. — Discursul d-lui Peu-cescu.—Discursul domnului Laşei»r Catargiu.— Alte discursuri Legea Yenz.treî bunurilor Statului Guvernul in şedinţa de eri a Senatului a convocat într’o întrunire secreta pentru eri seară pe membrii acestui corp, fără deosebire de principii politice. Era vorba se se discute raportul d lui raportor general St. Greceanu privitor la legea venzărel bunurilor Statului în loturi, şi în care d sa a modificat mai multe disposiţiuni ale legei votate de Cameră. D. St. Greceanu în raportul seu a suprimat disposiţiunea legei privitoare la avansurile de 600 lei precum şi vânzarea de loturi de 10 pane la 15 şi 25 hectare. Eri seara dar, la orele nouă, erau adunaţi într’o sală a Senatului o mulţime de senatori din toate grupurile. Din partea guvernului erau faţă dd. L'sear Catargiu, Al. Lahovari şi Gr. Păucescu D. Vernescu n’a stat de cât o jumătate de oră şi apoi a plecat. D. general Floreseu ocupând fotoliul preşedenţial dă cuvântul d-lui Peucescu, ministru al Domeniilor. Discursul d-lui Peucescu Noul ministru al Domeniilor discuta mai întâiu raportai d-lui St. Greceanu şi ’l găseşte nepotrivit cu împrejurările. Suprimările pe care le a făcut, nu sunt menite a folosi nici legei nici acelor care ne interesează în această cestiune. Apoi modificările introduse vor aduce o mareîntârziere în execuţîunea legei, căci toate aceste modificări trebuesc aduse iarăşi la Cameră, care ar putea se nu le aprobe sau se le modifice şi densa; şi atunci ce f»cem, întreabă d. Peucescu, cu ţăranii care aşteaptă aplicarea legei votată de Cameră ? Chear dacă n’ar fi inconvenientul acesta, suprimările făcute de d. raportor general nu sunt de nici un folos/bachiar vatămă spiritul legiuitorului ac-istei legi care a văzut că numai prin acordarea avansurilor şi prin vânzarea bunurilor în loturi de 10 15 şi 25 hectare, s’ar putea a duce o îmbunătăţire serioasă stârei ţăranilor. De aceia dar vă rugăm, zice d-nu Pâucescu, să votaţi legea bunurilor aşa cum a fost trecuta în Cameră, fără nici o modificare care ne-ar a-duee întârzieri regretabile. Mii mulţ; senatori aplaudă aceste cuvinte ale d-lui Păucescu. Discursul d-lul Lascar Catargiu Preşedintele consiliului de miniştrii spune că el a făcut tot ce a putut pentru ca legea să fie în interesul ţăranilor şi al Statului. Am amendat cât am putut această lege la Cameră atunci când s’a discutat. Azi nu mai putem reveni. Modificările care le-aţi adus dv. în a-ceastâ lege nu vor fi primite de Cameră. Sunt convins despre aceasta, şi prin modificarea legei riscaţi de a fi în confliat cu Camera, cea ce e vătămător ţării. Apoi mai e şi o altă considera-ţiune. Amendând legea aşa cum aţi făcut, aveţi aerul de a fi reacţionari îndârjiţi; cel puţin aşa o să vă creazi opiniunea publica. Ştiu câ aceasta nu e adevărat, căci conservatorii sunt mai liberali de cât liberalii chiar, dar va avea un efect rău ai supra publicului şi ar fi mult ma-bine sâ’l evitam. D. Catargiu conchide cerendde la d-riii Senatori să voteze legea aşa cum este. Or ce întârziere şi or ce modificare făcută în această lege, ar a-vea consecinţe reie. AUe discursuri Dd. St. Greceanu, Al. Greceanu,Gă-maraşeseu şi Brataşanu susţin amendarea legei, www.dacoromanica.ro EPOCA — 5 APRILIE Nu se ia nici o hotărâre, şi Senatorii presenţi se despart la 11 ore. E mai mult ca sigur că azi legea venzăroi bunurilor Statului va II votata aşa cum este. P. SERBIA, RISIAJIM1TEIGRIJL Se anunţă din Belgrad cătrsPolitische Correspondenz, că presentâud regenţilor scrisorile de acreditare, d. Per siani, ministrul Rusiei, a accentuat că numirea sa este o nouă probă a simpatiei Ţarului pentru regele Serbiei şi a bună-voinţel sale pentru regentă. D. Persiani a adăogat,că din parte-I va face tot posibilul pentru a strânge legaturile de amiciţie ce unesc cele două ţâri prin comunitatea de religie, sânge şi tradi-ţiuni. Răspunzând d lui Persiani, d. Risticî a recunoscut proba de bunăvoinţă a Ţarului; el a relevat atitudinea prudentă şi concilianta a d lui Persiani. El a asigurat ca regenţii şi guvernul sârb Îşi vor da toabi silinţa ca să facă cordiale relaţiile amicala ce exist Intre cale două naţiuni. Prinţul Muutenegrului a răspuns călduros la notificarea ce i s’a făcut despre urcarea pe tron a regelui Alexandru al Serbiei. El a exprimat urările cele mal bune pentru mauţinerea relaţiilor amicale ce exist Intre regat şi principat, precum şi pentru prosperitatea Serbiei şi fericirea dinastiei. Correspondance de l’Est a publicat o ştire asupra pretinselor aranjamente făcute Intre regele Milan şi regenţă de o parte, şi Intre regenţă şi minister de alta. Se declară oficial că această ştire n’are nici un temeiu. CRONICA JUDICIARA lată tncă două procese judecate de Curtea cu juraţi din Putna. Le luăm după Fratzia din Focşani. Şedinţa din 24 Martie. Nicolae Popa Pantazică, Simion Nicolae Moşu, Pavel Botezatu şi Ioan Mariea Micu, sunt daţi judecatei pentru câ, in noaptea de 24 Noembre 1888, prin tntrebuinţare de violenţă, având asupra lor şi arme de foc, ati luat de la Constantin Enache din comuna Tichiriş, bani şi obiecte, fapt pedepsit de art. 318 c. p. Curtea îl condamnă ia câte doul ani închisoare corecţională. * * * Şedinţa de la 27 Martie. Vasile Partenie, e acuzat că în noaptea spre 11 August anul trecut, însoţit de alţi doi indivizi necunoscuţi, prin întrebuinţare de bătăi şi rele tratamente, fără a cauza răniri, a luat de la Gh. Munteanu şi soţia Iul Maranda, din comuna Bonţeşll, bani şi mal multe obiecte. Inculpatu nu neagă faptul înaintea juraţilor. Curtea îl condamnă la 6 ani reclusiune; cu toate că actul comis e de mai puţină gravitate ca cel de sus. ÎNECURI Ploile care au căzut Mercur! şi Joi, asta săptămână, ah adus înecuri. Rtu-rile Prahova şi Teleajen s’au revărsat Ee alocurea şi peste maluri. Apa Pra ovel a venit atât de mare, In cât nu se putea trece pe nicăeri; abea numai se trecea pe la Cocoreştî, unde atbia fiind mal întinsă forma aproape zece gârll, mai lesne de traversat. In aceeaşi apă, pe soşeaua Târgovişte Dârmo-neştl-Ţigănia, s’au Înecat un careu oale şi cu cei doul boi de la el scăpând numai stăpânul, o căruţă cu păcură scăpând unul din cărăuşi, altul înecându-se; s’a resturnat un car cu peşte, ce mergea la Târgovişte şi tot peştele s’a luat de apă, scăpând numai carul, animalele şi oamenii. De asemenea rlul Teleajen a fost imposibil a se trece pe la Bleajol, trecătorii au trebuit să ocolească pe la podul de la Bucov, dar de la hanul roş ah fost nevoiţi să se Intoerca înapoi. Este timp credem ca autorităţile judeţene să se gândească la facerea unui pod In acest din urmă punct. In fine în zilele de MercurT, Joi şi Vineri trecerea gârlelor s’a făcut cu risi-cul vieţel, zice Democratul. ECOURILE ZILEI Un consiliu de miniştri s’a întrunit azi de dimineaţa sub preşedenţia M. S. Regelui. —x— D. colonel Merişescu, prefectul judeţului Tulcea care se afla în Capitala, a plecat eri seară la Galaţi. —x— Batalionul al 3 lea de vânători, va pleca peste opt zile la Târgovişte, unde va lua garnizoana. —x— D. Lescar Catargiu va pleca Sâmbăta viitoare la Galaţi unde va sta până dupe serbâtori. —x— D. procuror-general Burada a cerut un congediu de 15 zile pentru a merge în Moldova unde e chemat de interese de familie. —x— D. primar al Capitalei a fost primit eri seară de M. S. Regele. —x— D. dr. prof. Ludwig, decanul Fa-cultăţei de medicină din Viena, care se află in capitala, a visitat eri institutul de Bactereoiogie. D. Ludwig, care merge la Con-stantinopol va părăsi mâine Capitala. —x— M. S. Regina a făcut eri o lungă preumblare la Cotroceni. —x— D şoara Vncărescu a primit din partea Academiei franceze o comunicare despre o recompensă ca i s’a acordat pentru ultimele d sale lucrări literare. —x— Aflăm ou plăcere logodna d-lui Nicu Pelide cu d-şoara Dobrogeanu. PERCEPTOR SPÂNZURAT Marţi dimineaţă, Petrache Nicolau, perceptorul fiscal de la circomscripţia Jariştea-Boloteştî, judeţul Putna, s’a găsit spânzurat cu un ştreang In curtea caselor sale din Boloteştî. Justiţia cercetează faptul şi un controlor fiscal s’a dus în localitate să vadă dacă mortul nu a comis veri-o nere-gularitate In scriptele de percepţie. Gausa acestei strangulări, după cât s’a putut informa Frăţia, provine, nu din lipsă de bani sa veri un falş, ci din disperarea ce i-a pricinuit vestea dată de Casierul general local că pe ziua de 1 Aprilie, va numi alţperceptor la citata circumscripţie. Decedatul cu o zi înainte de fapt, fusese In Focşani, unde spunând prietenilor săi soarta ce’l aşteaptă In urma destituire!, a declarat că «preferă să se sinucidă, de cât la vârsta de bătrâneţe, In care se găsea, să ajungă cerşetor». ŞTIRI MĂRUNTE Prinţul Ferdinand va pleca la 18 Aprilie spre a visita nordul Bulgariei. Mal întâi îi se va duce la Târuova, unde va sta In timpul sărbătorilor Paştelor. — Cu privire la reintrarea In Serbia a ex-mitropolitulu! Mihail, guvernul sârb a avizat simplu pe ex-prelatul că nimic nu se poate opune tntoarceril sale, fiind incontestabil dreptul Iul de a reveni în Serbia. — Din Constantinopol se anunţă către «Polit. Corespondent» că în cercurile oficiale, se consideră ca foarte probabil că împăratul Germaniei va face o visită Sultanului. Augustul visitator va avea de sigur primirea cea mal cordială ca semn al dorinţei fierbinţi a sublimei Porţi de a Întreţine cele mat bune relaţii cu Germania. 1NTEMPLARILE ZILEI DIN CAPITALA Calcat.—Eri pe Calea Rahove», un copil a fost călcat de o căruţă. Nenorocitul a fost dus la spital. Căruţaşul a dispărut. DIN JUDEŢE înecat. La 27 Martie trecut, Dumitrache Florica, din comuna Broştenl, judeţul Gorj, mergând cu cinul pentru pescuit pe apa Jiu, pe când pescuia pe lângă izitura mo-rel d-lul GrigoreBroşteanu, apa fiind mare şi iute, s’a Înecat. Mal surpat. La 29 Martie trecut, femeea Marghioala Constantin loniţâ, din comuna Creţuleştl, judeţul Ilfov, mergând la malul Colintinei, s'a surpat malul peste dânsa, de unde, de şi s’a scos cu viaţă, însă peste o oră a încetat din viaţă. DIN STREIN ATATE Explozie. — La Marsilia o uzină de gaz a făcut explozie. Sunt 6 lucrători răniţi şi 2 morţi. UN CAZ CIUDAT Nu e de mirare, ca zilnic să întâlneşti prin ziare vestea câ un bărbat s’a sinucis. Aceea ce e mal rar însă, este sinuciderea unei femei cu un revolver. O femee se aruncă In gârlă, se spânzură, se asfixiază, dar nicî-o dată nu întrebuinţează arme de foc. Iată Insa azi un caz ciudat : Miercuri, ziua, doamna Zamfira Gu-guiiae, din comuna Vârtişcoiu, judeţul Râmnicu-Sărat, prin împuşcare «cu un revolver» s’a sinucis. Gausa ar fi o boală de care suferea de mal mult timp. bănueşte că motivul certei ar fi gelozia. Justiţia instrueşte, culpabilul a fost a-restat. Un alt omor s’a c®mis la comuna Atârnaţi, In noaptea de 27 Martie: Ciobanul Bunea Marin, aflându-se cu oile pe luncă spre comuna Ştorobăneasa, a fost grav bătut de doi indivizi necunoscuţi ce se cred a fi fost isprăvnicel de pe moşia Ştorobăneasa. Pacientul a fost trămisîn cura spitalului din Alexandria, unde a încetat din viaţă din cauza gravitâţel loviturilor. Autorii omorului sunt urmăriţi. ŞTIRI COMERCIAIE Eri aă sosit In portul Galaţi patru vapoare engleze încărcate cu felurite mărfuri. Tot eri afl plecat din acelaşi port pentru Constantinopol cinci corăbii încărcate cu cherestea. * * * AQ mal plecat eri vapoarele Salurnov al Companiei Lloyd şi Russy al Companiei Gagarin, ambele încărcate cu mărfuri. SPECTACOL E In curând va sosi în Capitală trupa de la teatrul des Vnrittts dîri Parii. Ea va juca la Eforie, din cauză că n’a putnt isprăvi trataţiunile cu directorul Teatrului Naţional care a demisionat. Aceasta trupă coprinde ca artişti principali pe d-nit Baron, Lassouche, Dupuis, Cooper ; ca artiste principale pe d-na Judic şi d-ra Crouzet; toţi aceştia au de mult o reputaţiune universala, represemaţiunile vor începe cam pe la 26 Aprilie | şi vor fi în număr de zece. Societatea de cant cu corul de dame şi societatea filarmonică din Braşov sub direcţiunea d-lul A. Brandner, directorul musicet şi prim condu-1 cător de cant, va da Luni la io Aprilie un mare concert în Palatul Ateneului şi Marţi la ii Aprilie j un alt concert în sala Eforiei. Societatea e compusă din izo persoane. CRIMELE SE ÎNMULŢESC In noaptea de 28 Martie mal mulţi tineri ; din comuna Dohroteştl, plasa Teleorman, aflându-se la joc, unul dintr’înşil anume ; Voicu Tudor Calotâ a lovit cu ciomagul în | cap pe Ion Chirea Breoiu, din care cauză a şi încetat din viaţă peste câte-va ore. Se INFORMATIONI Azi va începe la Camer& dis-cuţiunea generală asupra creditului de 15 milioane destinat pentru cheltuell de fortificaţii. Vor lua cuvântul : D. Blarem-berg, care va combate creditul, prinţul N. Bibescu, care îl va combate de asemenea, precum şi d-nil Petre Carp şi Take lonescu, care îl vor susţine. -Ol- Membril clubului constituţional, în întrunirea intimă pe care aii ţinut’o eri seară Iad. Petre Carp, au hotărât să voteze creditul de 15 milioane pentru fortificaţii. -S6S- Dd. deputaţi colonel Rosnovanu, I. N. Iancovescu, Epureanu şi Vlă-doianu au declarat că nu vor vota creditul de 15 milioane. -aes- Nicî deputaţii liberalt-disidenţl nici cei radicali nu vor vota azi creditul de 15 milioane pentru fortificaţii. Trebue se facem însă o exeep-ţiune. D-nii Ceaur Aslan, K. K. Dobrescu, Ţoni, Nicorescu şi alţi vre-o doi liberalî-disidenţl au declarat că cu toată hotărîrea grupului d-lor, vor vota acest credit. -8SS- Aseară la întrunirea Dem. Bră-tieniştilor, s’a discutat atitudinea de păstrat cu ocazia interpelărel de azî. S’a decis ca lie-care să facă după cum se va simţi inspirat în acel moment. - asa- Amieul nostru d. A. D. Holban, deputatul colegiului al treilea de Roman, va lua azi cuvântul în Cameră pentru a răspunde atacurilor d-lui Mih. Cogălniceanu. *8- Toţl Prea Sfinţii EpiscopI Senatori au părăsit de Sâmbătă seara capitala ducându-so la reşedinţele lor spre a petrece săptămâna sfîntă in penitenţă canonică şi în rugăciune pentru dânşii şi poporul ce păstoresc. 1. P. S. Mitropolit-Primat din parte-I nu împărtăşeşte în cursul acestei săptămâni absolut nici o audienţă, consacrfindu-so cu desăvârşire Îndatoririlor sale bisericeşti. Numai Episcopul lnocenţie al Buzăului face o excepţie scandaloasă de la această înaltă cuviinţă eclesiastică. Monsefiiorul lnocenţie spre mirarea tutulor a luat parte şi eri la şedinţa Senatului unde d’altminterî e absolut nedestoinic d’a aduce vr’o lumină, dar d’a cărui diurnă acest prelat arpagou, nu se poate îndura, chiar cu preţul celei mal înjositoare neruşinări. Atragem atenţia ministrului cultelor se cheme în datoriele sale bisericeşti pe Episcopul lnocenţie, ca se nu fie nevoit a’l executa iarăşi cu jandarmii spre a se duce la Buzău ca se slujească Paşlele. Vre-o 15 deputaţi amici a d-luî Lascar Catargiu s’au întrunit eri seară la d. Mihail Balş. -»- Preşedintele consiliului de miniştrii a mers eri în timpul zilei la d. Nicolae Blararoberg spre a’l anunţa şi felicita pentru numirea sa în locul principelui Dimitrie Ghica, la Eforia spitalelor civile. -SS9- D. Frcderic Dame, primul-re-dactor al ziarului ‘La libertă Roumaine», părăseşte acest ziar chiar de azi. U. Take lonescu, deputat al Craiovel, ia singur direcţiunea numitului ziar. A 3* EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 4 Aprilie 1889 Li ora 2 şedinţa se deschide sub preşe-dentia d-lul general I. Em. Florescu, fiind prezenţi 94 dd. senatori. Se îndeplinesc obicinuitele formalităţi. Legea venzarei bunurilor Stalului D. St. Greceauu dă citire art. I. din proiectul de lege. Acest articol sună ast-fel: «Guvernul este autorisat a vinde tn conditiuuile lege! de fată moşiile Statului.» Comitetul delegaţilor Senatului a modificat ast-fel acest articol: «Guvernul este autorizat a vinde treptat si în conditiu-nile... etc.» D. Petre Gradisteanu are cuvântul. D-sa zice, câ revolta sătenilor de astă primâ-vară nu provine din lipsa de pământ, cât, mal cu seamă, din reaoa administraţie. Prin urmare, d-sa nu vede unda e urgenta acestui proiect de lege. Şi apoi chiar votat, acest proiect nu satisface de urgenta nevoile sătenilor. FOITA ZIARULUI *EPOCA> (17) HECTOK MALOT DREPTATE! Partea I. IX (Urmare) — Ce, auul ăsta ? AI abia 34 ani. talentul ted s’a desăvârşit, ai o uşurinţă, la executat cu totul deosebita. Gintrat el însuşi o spune, şi mi să pare câ să pricepe ; nu’I dar prea târziu ca sâ’ţi faci şi tu un loc : Corot avea 50 ani când publicul a început a afla de numele iul ; tatăl tfifl avea 40. Prinsă într’un moment de tulburare, Pbilis n’avuse vreme să’şl revie In fire şi să se arăte mamei el aşa cum era de obiceiil; ea răspunsese întâi sub im-presiunea desperată care o apăsa de la sfârşitul couvorbirel cu bftrbat.fi-sefi; acum trebuia să se întoarcă la cuvintele cele bune la care ţinea biata femeie. — Aşa e, zise ea; dor ce vrei surit momente când nedreptatea te supără. — Şi tatăl tâd avea şovăiri de aceste; dar II trecead. — Ml-ar trece şi mie, fii sigură. De nu mi s'or vinde tablourile tot Je am pe astea. întâi cele trei plnze ce le Începuse şi care erad pe cavaleturl. — Şi când nu le-ol mal avea nici pe ele, îmi râm&n tablourile cele mici; bogaţii tot ne-or da cu ce să prânzim şi voi avea orl-când destulă dibăcie spre a le fabrica cu duzina cartoane de a-ceste colorate. Servitoarea intră şi le întrerupse ; aduse o mesuţa pe care o deschise şi Începu să pue masa, căci în acest apartament strimt, având numai trei odăi şi o bucătărie, atelierul era şi sofragerie, fiind că adevărata sofragerie devenise iatacul lui Philis. — Plimbarea ’mî-a deschis pofta de mâncare, zise d-na Gornier, aşi prânzi bucuros ; dar tu ? — Şi eu. Prânzul fu foarte modest. De şi Philis spusese ca ’i e foame, nu putu să mănânce nimic. Uşa rămăsese deschisă şi Philis stătea cu faţa la grădină. Ea văzu atunci pe portăriţa sa care se plecase pe par-maciâc. — D-nă Cornier, vrei să primeşti o scrisoare nefrancatâ ? AI de plătit 30 bani; scrisoarea vine de la Paris. — De sigur, răspunse Philis, care se sculă pentru a da 30 de baui portăriţei şi a lua scrisoarea. Plicul era de hârtie proastă şi îngălbenită ; adresa scrisă rău, de cineva care voise a ’şt schimba scrisul. Ea îl deschise, şi se întrebă cine II scria ast-fel : «Dacă poţi să vii In astă seară, pe bulevardul fortificaţiilor, Intre poarta Sablonville şi poarta Villiers, vel primi veşti de la acela de care te interesezi, sper câ aceasta scrisoare ’ţl va veni la timp ca să poţi veni diseara, şi lucru e grăbit ; dac» vel Întârzia cum-va, vino mâine dimineaţă, In acelaşi ioc, Intre şeasa şi şeapte ceasuri». Acela care o interesa ? Numai fratele sâU o interesa ; dar ce veste i se putea da despre Florentin, mort de opt luni ? O licărire de speranţă ’l trecu prin minte I Dacă vestea morţei Iul nu er; adevărată ? Dacă Florentin nu se înecase, precum se crezuse ?... O lume întreagă de presupuneri Ii se ridică din inima. Ea se duse In casă şi se găti repede. — EşI de acasă? întrebă d naCormier mirată. — Pentru câte-va momente. — Scrisoarea asta nu ’ţi aduce veşti rele, cel puţin ? — Nu ; Iţi voi spune ta întoarcere de ce e vorba. La revedere ! începuse tocmai a Insera; era momentul. Ea porni repede spre fortificaţii care eraU numai la câţi-va paşi. Pe când mergea căuta sa ’şi închipue ce veşti puteaU să fie, fără a se preda fără Îndoială unor speranţe nebune. Acum era sigură câ Florentin era la mijloc ; dar pentru ce ? aceasta n’o putea înţelege. Poate acel care scrisese acea scrisoare era vr’un tovarăş de galerii care voia sa capete ceva bani pentru nişte informaţii fără însemnătate. Aceasta idee nu o opri pe loc ; 1» acea oră fortiflcaţiele nu eraU pustii. Apoi se putea şi ca acele ştiri să fie Însemnate. Tot ce privea pe Florentin era important pentru ea: e atât de greU sa crezi In moartea acelora pe care II iubeşti când nu -I ai vâzut murind ; Iţi rămâne tot d’a uua o îndoială, o speranţă. Precum o prevăzuse ea, bulevardul nu era deşert, din contră ; era o st ai a frumoasă de primăvară, copiii se jucaU, mal mulţi oameni se plimbaO, alţii şedeau pe iarbă ; unii staU culcaţi şi dormeau. Atunci ea se Întrebă cum să găsească pe acel care ’l scrisese, şi cum o va ne-meri el Însuşi: o cunoştea dar ? De la poarta Sablonville până la """iexs^tUitMiifLajiiciL si.de şi mergea încet uitându-se In jurul ei, Philis o străbătu repede. Pe când se întorcea Îndărăt, un om culcat în iarbă se ridică într’un cot şi o privi cu o aţintire care ’i se păru Înseninătoare: pe cât putea să judece priu întunecime, era nalt şi părea Îmbrăcat răU. El se sculă şi veni spre dânsa. Ea simţi ca o lovitură în inimă ; era statura tnaltă a lui Florentin. Dar, cu cât se apropia, asemănarea scădea : nu era nici mersul şovăitor al lui Florentin, nici părul lui cel lung, nici barba lui frezată; omul acela avea un mers greoi şi sdravăn ; părul II era tăiat scurt şi începea să Insureascâ, o-brazul ’l era slab, osos, cu o coloare gălbuie care nu semăna de loc cu a lui Florentin; era ciupit de vărsat... şi cu toate acestea el era. Mişcată şi tulburată, se oprise lingă un arbore. El Înainta mereU; dacă un moment se lndoise că venea spre densa acum nu se mal putea Îndoi. Gând se văzu numai la câte-va păsuri depărtare, îşi puse degetul la gură cu o mişcare care fu pentru dânsa ca un fulger. Ea se rezemă de copacul lÎDgă care se oprise, căci şovâia. El tot se apropia, o atingea. — Da, eU sunt, zise el cu jumătate glas. Fii tare; să mergem alături: nu mă trăda prin emoţiunea ta. Ea făcu o sforţare nespusă spre a se Întări şi II urmă, fără a spune nici un cuvânt, fără ca el chiar sa ’i spue ceva. Şi os menii care ’l întâlneau ’l priveaQ cu mirare, întrebându-se, fără a înţelege, ce putea să aibă a face acea femeie, caro părea aşa de cuviincioasă, cu păcătosul acela. — Se uită lumea la noi, murmură ea. — Asta e primejdia, răspunse el cu jumătate glas. — Eşti urmărit ? — Urmărit? Nu. Dar poate aupra- veghiat. — Din cauza mea lumea te bagă în seamă ; mergi înainte ; când se va mal Întuneca, vom vorbi; eşti in viaţă, asta e lucru de căpetenie. Dar el nu se depărtă încă de dânsa : — Mama ? zise el. — E sănătoasă. El suspină. — Când te-am vâzut In doliu ’ml-a venit răU. — Pentru tine II purtam. — Urmează-mă mai de departe. Et o luă Înainte încet, parcă s’ar fi plimbat, Întocmai ca şi cel de prin pre-jurul lui; ea se uita la dânsul, pe de o parte fericită câ ’l revedea vid, când îl plângea de opt luni ca mort, şi pe altă parte plină de groază laideia că oameni de al poliţiei puteaU să ’1 apuce. Ce tragică ironie a soartei! El era colo, dinaintea eî, sârac, slab, icoană vie a tuturor nenorocirilor, ascunzându-se ca o fiară urmărită, şi ea avea încă In urechi sunetul Înăbuşit a oblonului de la cupeul lui Săniei, precum avea dinaintea ochilor ţinuta, înfăţişarea, decoraţiele triumfătorului. El trecură de poarta Villiers, apoi de aceea a Revoltei, lumina roşie pe care soarele la apus o lăsase pe cer pălea, noaptea venea ; cu toate acestea el mergea înainte, fără a micşora pasul, ceea ce însemna că nu cuteza încă s’o lase să se apropie de dânsul; si cu toată dorinţa Iul Philis de a fi alături cu el, de a’l întreba,de a’istrânge mSinele, ea se supunea aceste) arătări mute. Gând Insă cusrtalul In care se aflad ajunse a fi mal deşert, el se opri şi îndată Philis fu lingă dânsul. (Va urma) EPOCA — 5 APRILIE 3 D. Grădişteanu propune amendarea art. I. tn sensul următor : «Guvernul va vinde,» în loc de «guvernul este autorizat a vinde.» Acest amendament ar avea, după orator, menirea de a impune guvernului, ca numai de căt să dea pământ. D. Petre Grădişteanu cu o peroraţie, tn caro zice că. vulcanul aprins în primă-va-ra trecută fumează încă şi să ne ferim de a prinde paie lângă colţişorul fumegând, D. IM. Eleva, propune un amendament prin care zice că moşiile se vor vinde «lucrătorilor români cultivatori manuali de pământ». Comitetul delegaţilor respinge amendamentul. D. G. Vernescu, combate ambele a-mendamente, pe motivul că pe de-o parte ele confundă art. 1 cu art. 2, iar pe de alta prin ele st impune sătenilor se cmpere pământ. Amândouă amendamentele se resping. Se respinge şi amendamentul comitetului delegaţilor şi se primeşte art. 1 aşa cum e făcut de camera deputaţilor. D. St. («receunu, dă citire art. 2. Iată ce zice acest articol: «Toate moşiile Statului se pot vinde tn total sad tn parte, însă numai tn loturi de căte 5, 10 şi 25 hectare, locuitorilor români cultivatori de pământ». Iată şi modificarea făcută de comitetul delegaţilor : «Toate moşiile Statului in întindere până la 400 hectare se pot vinde tn total si numai In loturi de câte 5 hectare locuitorilor români cultivatori de pământ». D. Ciurea, este de părere ca în loc de 5 hectare sâ se dea 6, dintre care 2 se slujească esclusiv pentru islaz. D. l'etre Gradistcanu, cere se nu se dea de cât câte 5 hectare, sad chiar 6, dar să se desfiinţeze loturile de câte 10 şi 25 hectare. Crearea loturilor de 25 hectare, ar Însemna desliintarea colegiului I, dupe cum guvernul trecut ’l a decapitat prin reforma legel electorale. D. Grâdişteanu nu vrea se creeze ciocoii satelor, viermele care se roadă şi mal mult temelia Statului. Căci loturile de 25 hectare ad se fie luate de lipitorile satelor, iar nu de săteni. D. P. S. Aurelian, se opune şi d-sa loturilor de 10 şi 25 hectare. De ce s’ad pus aceste loturi ? Pentru ca sâ se creeze burghezia rurală, sâ se formeze proprietatea mijlocie ! Dar asta-1 treaba legiuitorului ? Legea s’a făcut pentru îndestularea nevoilor sătenilor, iar nu pentru crearea de clase 1 Şi apoi tn care legislaţie a Europei s’ad creat prin legi speciale clase sociale? Asta ’I tn mersul normal al lucrurilor. Prin legi nu poţi forma fabricant mare şi fabricant mic, nici proprietar mare şi proprietar mic. Şi apoi această burghezie rurală va Q dăunătoare şi marel şi micei proprietăţi. D. G. Vernescu, spune, că teama despre lipitorile satului nu-I bine-venită, de oare-ce legea spune precis, că loturile se vtnd numai «locuitorilor români cultivatori de pământ». Ce sunt aceştia? Lipitorile satelor? Nu! El sunt cel mal harnici cultivatori, aceia care merită mult Îngrijirea noastră. D. Vernescu citeşte art. 17, care arată că se vor preferi pentru loturile puse tn vtnzare: a) comunele rurale pentru unul din loturile prevăzute la art. 15 al. 2-lea, pentru şcoală şi biserică; b) capii de familie care n’au pământ; c) cel ce au mal puţin de 5 hectare. D. Vernescu răspunde apoi d-lul Grădiş-teanu, care se plângea că se desfiinţează colegiul I. Mă mir, ziced. Vernescu, să aud asemenea teorii dela un liberal. A, dar ştid ed pentru ce ni le aţi făcut: pentru că ne credeţi pe totl conservatori şi aşa de conservatori, tn cât să uităm conditiunile elementare ale constituirel societăţilor. El bine nu. Orl-ce om, care prin munca şi activitatea Iul va putea tntra tn colegiul I, va fi bine-venit. Guvernul nu’l poate depărta. D. Vernescu conchide la menţinerea articolului 2 aşa cum e redactat de Cameră. D. IM. Fleva, rev.ne iarăşi la cestiunea islazului. D-sa spune, că aceasta e cestiunea vitală la tară, iar nu cestia pămîntu-lul proprid zis. D. Fleva cere dar, să se dea şi comunei un loc pentru islaz, iar comuna să perceapă o taxă de la fie-care locuitor care are vite de păşunat. D. Gr. Peuceseu,ministrul domeniilor, cere sâ se admită loturile de 5, 10 şi 25 hectare. Şi ştitl de ce? Pentru că noi nu facem aci o nouă lege de împroprietărire, ci o lege de vtnzare. Prin urmare vindem câte 5 hectare, dar vindem şi câte 25 românilor voinici, cari pot lucra mal mult. — Comitetul delegaţilor primeşte amen damentul d-lul Fleva, care mărgineşte vtnzarea tn loturi numai de 5 hectare. Şi aceasta pentru toate moşiile, orl-ce întindere ar avea ele. Se procede la vot cu bile pentru amendamentul d-lul Fleva. Resultatul votului Votanti 97 Majoritate absolută 49 Bile albe pentru 26 Bile negre contra 71 Prin urmare Senatul a respins amendamentul d-lul Fleva. Se pune la voL modificarea comitetului delegaţilor. Resultatul votului Votanti 92 Majoritate absolută 47 Bile albe pentru 27 Bile negre contra 65 Deci şi aceasta s’a respins. D. Mârzescu cere prelungirea şedinţei. Se admite. (Şedinţa urmeaza) amâne până dupe sărbători, pentru ca tn timpul acesta să consulte pe alegători. D. Catargiu declară că lasă Camera liberă sâ decidă cum va voi, fiind că prin regulament, ea are această facultate. L>. Al. Laliovari ministru de externe, zice că asemenea oh stil nu mal trebuesc amânate de oare ce e o chestiune de conservare naţională, iar nu de conservatorism sad de liberalism. D. ministru de externe crede că de serbatorl vom avea de serbâtorit chestiunea eminamente trebuincioasă independenţei ţârei. D. 1*. P. Carp zice că chestiunea fortificaţiilor e o operă naţională şi se impune ca o datorie Camerei d'a o vota. D. Carp cere că aceasta chestie trebue luată azi în discuţie, de oare ce toate grupurile sunt unite pentru a vota creditul de 15 milioane. D. preşedinte al cousiliului declară că guvernul este înţeles în această privinţă. Nu intră Insă în obiceiurile sale d’a impune Camerei voinţa sa, ci o lasă liberă în hotărârile ce va lua dânsa. I ,D. ganeral Mânu, ministru de resbol, confirm cele spuse de d. Lascar Catargiu; stârueşte însă şi d-sa ca creditul să se ea în discuţie asta-zi. D. G. Panu declară că fortificaţiile ah o origine impură, de oare-ce ele ad fost impuse, luate prin surprindere de 1. Bră-tianu. Cabinetul actual care a combătut atâta pe 1. Bratianu, urmează acuma a-ceiaşl cale care a fost osînditâ pe când erau In opoziţie. D. Panu atacă guvernul şi cere d-lul preşedinte al Consiliului sâ propuie Camerei d’a amâna discuţia spre a se studia chestiunea în secţii. Oratorul întreabă dacă acest guvern are de gând să urmeze greşelile cabinetelor trecute. D. IM. Voinov, vorbind contra închide-rel discuţiei, zice că se impune Camerei d’a vota o lege pe care n’o cunoaşte. Cere Preşedintelui consiliului d'a explica dacă fortificaţiile sunt trebuincioase şi naţionale. D. Lascar Catargiu promite că dacă Camera ia în discuţie azi creditul, d-sa cel dtniâid va lua cuvântul spre a da explicările ce se cer. Discuţia se închide. Apoi se pune la vot dacă discuţia trebue să se înceapă azi sau peste trei zile. Rezultatul votului Votanţi 157 Bile albe pentru 83 Bile negre contra CAMERA Şedinţa de la 4 Aprilie 1889 Şedinţa se deschide la orele 1 şi 1/4 sub preşedenţia d-lul Pake Protopopescu, vicepreşedinte. Hespund Ia apelul nominal 135 dd. deputaţi. Se Îndeplinesc formalităţile obicinuite La ordinea zilei este discutarea d’a se decide daca trebue să se ia azi tn desba* tere chestiunea creditului de 15 milioane pentru fortificaţii. D. Culacii zice că trebue sâ vorbească acel ce sunt pentru luarea discuţiunel i-medi&t. D. Catargiu e de părere ca discuţia sâ se tuceapâ chiar azi pontru ca să nu se piardă campania anului acesta prin întreruperea lucrărilor de fortificaţii. De alt-fel nu d-sa va influenţa asupra Camerei, ci Camera va decide. D. I’aladi cere ca această chestie să se 7 i Prin urmare discuţiunea creditului de 15 milioane se începe astăzi. D. I*. t*. Curp raportor,dă citire proiectului de credit.—Iată proectul : Art. I. Pentru continuarea fortificaţiilor Bucureştilor, Nămoloase,Focşanilor şi Galaţilor, se deschide ministerului de res-boiu pentru anul 1889 un credit extraordinar de 15 milioane lei. Art. II. Acest credit se va acoperi prin emisiune de rentă amortisabilâ sah prin ori ce mijloc. D. Lascar Catargiu, declară că a fost contra fortificaţiilor dar când a venit la Minister a văzut că s’aU cheltuit 32 mi lioane şi mai sunt angajate încă două,trei milioane. Fiind pus in alternativa d'a pierde acele 35 milioane prin încetarea lu crarilor de fortificaţii şi aceia d’a mal cheltui încă 72 milioane prin continuarea lucrărilor, d. Lascar Catargiu, declară că optează pentru a se cheltui încă spre a se termina fortificaţiile, fiind că nu ea res pundere de pierderea celor 32 milioane; dacă însă Camera ea această respundere, atunci va vota contra, respingând proiectul de credit. D. IM. Bibescu combătând tn general teoria fortificaţiilor şi dtnd exemple cu fortificaţiile din prejurul Parisului şi ale Anversulul, lucrare cu care se glorifică generalul Brialmout, vine apoi la generalul belgian Bnalmont şi,—fiind mal pu ţin modest de cât Preşedintele Consiliului îl combate, zicând că poate cine-va critica fără ca sâ poată inventa. D. Bibescu critică în două puncte pe generalul Belgian: Că n’a cunoscut poziţia noastră Europeană câideia de fortificaţii este o ideie greşita, zice d. Bibescu, faţa cu progresele artil e-ricl. Aşa de exemplu chiar la noi s’atl recti ficat planurile când cu invenţia meneli-tel. In general ast-fel cum sunt ele făcute fortificaţiile sunt rău înţelese şi răQ făcute. Unul din aceste rele este că lasă Moldova deschisă atacurilor şi invaziunilor duşmanilor. Venind la armatele ce se în chid în cetăţi întărite, d. Bibescu aminteşte exemplul Iul Bazaine la Metz care a fost nevoit să se predea cu o armată formidabilă după ce a fost blocat în zece zile numai. Dovedeşte apoi ineficacitatea fortificaţiilor Parisuiul în 1870 D. dibescu ia apoi in discutare cazurile de râsboiQ între Rusia şi Austria şi când ţara noastră va fi nevoită sâ se unească saQ cu Rusia sad cu Austria. In caz dea eşi îmvingătorl am câştiga sau Basarabia sad Bucovina,în caz contrar, ne vom retrage tn ţara unde vom căuta sâ căpătăm o pace înpovorâtoare. In ambele cazuri linia de operaţie va fi Moscova-Buda-Pesta şi prin urmare fortificaţiile de la Bucureşti, Focşani şi Galaţi nu ne vor folosi la nimic. Presupuind şi cazul că Bulgaria ar fi câmpul de resbel al Ruşilor cu Austriacil, totuşi fortificaţiile, zice d. Bibescu, nu ne-ar folosi la mare lucru. Oratorul aminteşte că şi în 1887 s’a votat 30 milioane pentru apărarea neutralităţel, Camera votând această sumă cu un entuziasm nespus a lucrat mal mult cu inima de cât cu capul. D. Bibescu zice că suma de 70 de milioane cu care să zice că se vor termina fortificaţiile, e o glumă, căci la asemenea lucruri nu se pot face socoteli anticipate. Vorbind de armate, d. Bibescu, zice că azi naţiunile sunt armate şi că victoria depinde de felul naţiunel ce se luptă. Fortificaţiile sunt un lux pentr noi, strigă o-ratorul, mal bine s’ar lua câte-va milioane de la aceste fortificaţii şi sâ se construiască spitale pentru a cura şi a stârpi o boală ce bântue armata noastră şi cure tn concentrări influenţează atâta. Mal bine s’ar lua câte-va milioane de la fortificaţii şi ase da,ca un complement allegei bunurilor Statului, ţăranilor plugari, sâ’ş' Iacă case, şi când ţara ti va chemi, so vor bate cu mal mult loc pentru patrie. Oratorul a fost împins de conştiinţa sa consultată, de competenţa sa tn materie şi pe care o pune tn serviciul ţârei. Francheţi sa va supăra poate pe col mal buni amici al săi, dar datoria înainte de toate. Fortificaţiile sunt o cangrenă care roade finanţele ţârei, de aceea va refuza or-ce credite pentru fortificaţii căci generaţiile viitoare no vor trage la respundere pentru risipa banilor ţârei. (Aplause). Şedinţa se suspendă la orele 4. (Şedinţa urmeaza.) D E P E S I Călătorie (Prin fir telegr.) Roma, 15 Aprilie.—Se asigură că regele, însoţit de d. Crispi, de ministru Casei regale şi ministrul marinei (ministrul de resbel fiind bolnav) va pleca la 16 sad 18 Maiu la Berlin, unde va sta cinci sau şase zile. Regina Margareta nu va însoţi pe regele. D. Crispi s’a asigurat că curţile din Petersburg şi Viena nu se vor forma-lisa dacă regele Humbert precedează pe împăratul Austriei şi pe Ţarul la curtea Germaniei. Ludovic Kossuth (Prin fir telegr.) Tarin, 15 Aprilie. — Starea de sănătate a lui Ludovic Kossuth s’a înrăutăţit. Cel doui fii al săi ad fost chiemaţl la dânsul. Finanţele Serbiei (Prin fir telegrafic) Belgrad, 15 Aprilie.—Guvernul a trimes represintanţilor săi din străinătate o circulară în care expune situaţiunea financiară a ţârii. Circulara face să se prevazâ o Îmbunătăţire a finanţelor şi restabilirea apropiată a bugetului,mulţumită măsurilor pe care le expune. Ea constată pe lângă aceasta că modul legal în care s’a făcut schimbarea de tron a inspirat încredere naţiunii sârbeşti şi străinătăţii. «Journal des Dcbats» si noul minister român (Prin fir telegr.) Paris, 16 Aprilie. — (Aceasta depeşe expediată din Paris la 12Aprilie la 8 1/2 dim. a fost oprită la sosirea sa la oficiul central din Bucureşti în virtutea art. 7 din convenţiunea internaţională). «Journal des Dâbats» constata că dd. Catargiu şi Lahovari ad combătut cu, o mare vigoare şi un talent rar politica exterioară a d-lui Brătianu. A spune că aceştia sunt nişte adversari al alianţe! germane şi partisani aî alianţei ruseşti ar fi inexact. Nu e vorbă pentru România de a încheia tratate. Dupe ce aminteşte abdicarea regelui Milan, «Journal des Dâbats» încheie : Ast-fel la Belgrad şi la Bucureşti, în câte-va luni, diplomaţia rusească a repurtat două isbânzi strălucite, fără a se fi depărtat un singur moment de reserva care apăstrat'ocu înţelepciune. Se pricepe necazul Austriei în momentul când a sfârşit această lege militară care b pricinuit d-lul Tisza atâtea încurcături. Ea va putea sâ se întrebe daca sacrificiile şi sarcinile ce’î impune tripla alianţă mai vor ajunge sâ aducă foioase corespunzătoare. Se pregăteşte o mare mişcare judecătorească; ea se va face dupe sărbători. * S’aii înaintat azi M. Sale tablourile de graţiare a mai multor condamnaţi, ale cărora graţiare e recomandată de procurorul general al curţii de Apel. Numele lui Miulescu nu figurează pe aceste tablouri. Graţiarea lui e hotărâtă pentru ziua de 10 Maiu. # D. I. C. Brătianu îşi a făcut azi intrarea în Cameră. Deputaţii colectivişti la vederea sa au mers înainte şi l’au felicitat. In colo nici un aplauz. Cu toate acestea am paria că Voinţa Naţională va conţine stereotipa sa frasă : Conservatorii sunt consternaţi. Un amănunt, d. Dimitrie Brătianu când a intrat în Cameră şi a trecut înaintea fratelui său Ion, îşi a întors capul, nevoind a ’i întinde mâna. * Unele ziare au afirmat că d. CI. G- Costa-foru va ii numit secretar al consiliului do miniştrii. Putem încredinţa pe confraţii noştri! <-ă ştirea aceasta nu este întemeiată. D. C. G. Costa-foru e hotărât a nu primi nici o funcţiune. n Comisiunea de informaţiuni continuând cu cercetările ei la ministerul de resbel a putut descoperi noi abusuri do o mare gravitate, în caro este implicat şi marele financiar colectivist Rugeuiu Carada. Intr’adcvăr, se constată existenţa mal multor scrisori alo d-lui Carada către Ion Brătianu. Fostul preşedinte al consiliului executa toate recomandaţiile ce i se făceau. D. Eugeniu Carada, care încă tronează la Banca naţională, spunea d-lui I. Brătianu cui să’i dea comanda (negreşit aceluia care era mai bine văzut de d-sa), şi făcea alte recomandaţiuni ce nu eraii de sigur gratuite. ’ Afară do acestea, so mai constată că ofertele care tot d’a-una reuşiau, nu erau întovărăşite cu cuvenitele devisuri şi arătări, astfel că fabricantul era liber să e-xecute comandele aşa cum ’i plăcea. Comisiunea de informaţiuni continuă acum cu cercetările sale la regia monopolurilor, unde se constată mai multe neregularităţi săvârşite de foşti directori de sub colectivitate. « Mâine va apare în Monitorul Oficial decretul prin care d. Ni-colae Blavamberg este numit Efor al spitalelor tn locul d-lul Dimitrie Ghi< a. IC Iată raportul d-lul Petre Carp privitor la creditul de 15 milioane pentru fortificaţii: Domnilor deputaţi, Comitetul delegaţilor secţiunilor d v., compus din d-nii: Receanu C., pentru secţia I; Protopopescu Pache, pentru secţia II; Caracostea M., pentru secţia IV; Gabunea C., pentru secţia V ; Bui-cliu Gr., pentru secţia VI; Duca G., pentru secţia VII şi sub semnatul pentru secţia III, lntrunindu se în ziua de 3 Aprilie 1889, a luat în cercetare proectul de lege prin care se deschide guvernului un credit de 15.000.000 lei pentru continuarea lucrărilor de fortificaţie a Bucureştilor, Galaţilor, Focşa nilor şi Nămoloasei şi ’l-a primit în unanimitate. In cursul discuţiunel, d. Gabunea a presintat în numele secţiunel sale următoarea propunere : PROPUNERE 1. Se acordă guvernului un credit de 15 milioane afectat anume desăvârşire! fortificaţiilor Bucureşti-Galaţi-B'ocşanî, începute de guvernul trecut fără să fi avut încuviinţarea Corpurilor legiuitoare. 2. Este bine înţeles că votarea acestui credit nu prejudecă în nimica răspunderea ce incumbă fostului cabinet Bratianu pentru începerea unor lucrări şi chel-tuell făcute fără încuviinţarea prealabilă şi specială a representaţiunei naţionale. 3. Guvernul va veni cu un proiect de lege tn cel mai scurt timp prin care se va determina punctele de apărare şi suma certă ce va trebui afectată dupe un studiu prealabil de autorităţile com-petinte militare. C. D. Gabunea Comitetul delegaţilor, considerând că această propunere coprinde nişte idei ce nu stau în nici un raport cu proiectul de faţă şi un sunt nici într’o privire prejudecate de dâusul, a respins’o, rămânând ca ea să fie discutată In urma unei iniţiative ce aparţine Camerei, iar nu guvernului. S’a mai discutat de comitetul delegaţilor şi ideea unei legi generale care coprinde întregul nostru sistem de fortificaţii; ea a fost Insă respinsă pentru motivul că studiele entru întregui sistem nu se pot face astâ-zî şi că terminarea lui atârnă şi de o sumă de împregiurări ce se sustrag pentru moment apreţuirel noastre. Terminând, d-lor deputaţi, vă rog să admiteţî şi d voastre proiectul presentat de guvern d’împreunâ cu următoarea modificare primită de comitetul delegaţilor. La articolul 11 s’a propus şi admis ca renta sâ fie amortibilă şi s’a lăsat şi facultatea de a se putea procura banii şi prin alte mijloace de cât prin emisiune de rentă; această modificare era necesară, întâi pentru a nu se lăsa în dubiu natura rentei, şi al duoilea pentru a nu zădărnici legea In cas când împrejurări anormale ar face emisiunea prea costisitoare pentru Stat. PROIECT DE LEGE Art. I. Pentru continuarea fortificărilor Bucureştilor, Nămoloasei, Focşanilor şi Galaţilor, se deschide ministerului de războiu pentru anul 1889 un credit extra ordinar de 15.000.000 lei. Art. II. Acest credit se va acoperi prin emisiune de rentă amortibilă sau prin orl-ce alt mijloc. Raportor, P. P. Carp. ORA 6 1/2 Senatul a suspendai şedinţa la ora O, pentru a o redeschide la 8 12 seara, când se va continua cu discuţia lege! pentru venza-reu bunurilor Statului. ORA 6.45 M. D-nu General lianu respunde d-lui i\. Itihescu si se pune la vot liiarcu în consideraţie a creditului de 15 milioane. Rezultatul votului: 8-1 pentru credit, 72 contra, 150 votanti. 11 „DACIA-ROMANIA SOCIETATE GENERAU DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI Cap. de Acţiuni: 4 Milioane Lei aur, pe deplin eirstl Dotnnilor Acţionari, Am avut onoarea a vă convoca în a-dunare generală spre a vâ comunica resultatul gestiune! noastre în anul 1888, al 8-lea an al Societăţeî noastre. Mersul afacerilor a fost normal pentru toate ramurile activităţel noastre, afară de ramura de grindină. Aceasta ramură, după un an mulţâ-mitor, a fost iarăşi încercată de daune numeroase şi foarte simţitoare, care aii absorbit premiile. Grindina a căzut mai cu seamă în unele districte, care, în ani din urmă, ah fost cruţate de acest flagel şi unde, prin urmare, necesitatea asigurărel a fost mai puţin simţită. Aceasta împrejurare esplică, pentru ce lntr’un an aşa de desastros am putut scăpa fără pagubă. Beneficiul total al Societăţeî este de Lei 717,831,42 şi se compune din : Lei 413 127.54 din ramura de incendiu » 2,879 57 » » » grindină » 33,11616 » » » transport » 174,870.19 » » » viaţă » 93,837.95 » Secţiunea generală. 717,831.42 Total Lei Din acest beneficiu, 70 0/0 minus Lei 502,481 99 formează dividendul cuvenit d-lor acţionari şi permite a se distribui Lai 25, sah 12 1/2 0/0, pentsu fie care din cele 20,000 acţiuni ale Societăţeî. Reserva de cspital atinge acum Lei 828,039.10, adică peste 20 0/0 din capitalul de acţiuni- Mandatul d-lor membri G. Chiţu, 1. Kalinderu, M Kogâlniceanu şi Al. La-hovary espirând, veţi avea a proceda la alegerile drevâzute prin art. 53 din Statute. Vâ reamintim că membri eşiţî sunt reelegibili. Observăm însâ că d. Al. Lahovary a dat demisiuDea sa încă din anul trecut când a Intrat în guvern, şi Consiliu de Administraţie n’a voit se ’i-o primească. Recapitulăm acum ordinea de zi, din care s’a resolvat punctul I-iu prin citirea acestui raport: 2. Raportul censorilor. 3. Aprobarea compturilor şi fixarea dividende! pe 1887. 4. Alegerea a 4 membri în Consiliu de Admiuistraţie în locul celor eşiţî, conform art. 16 şi 53 din Statute. 5. Alegerea censorilor pentru anul 1889. Pentru Consiliu de Administraţie Preşedintele : Dimitrie Gliika m./p. un grajd, şopron şi odae de servitori tn strada Colfel A o. OU. A se a-dresa in curte. de ntivr T. MAIORESCU ADVOCAT B0ALELE SIFILITICE NEPUTINŢA RAR RATE AS CA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi tmpedic&re, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru fiecare. 10 47 fir A D C W n ft T de ia 23 Aprilie 1890 UtAntlHIAI moşia Pietrişu din districtul Vlaşca, plasa Margini. Amatorii sâ se adreseze la sub-semnatul, Strada -j Romană 54. jf Apo minerali naturali admiso prin Spitaluri. Qnint- Ipnn P°ntrn aftocţulnlle căilor Om lllL^d CUH pr&utăţilor tic stomac. P rPriPI/QP P®n**W Fiore, piatră Io ficat, Aurari âa / # Cb/CUoC Btoniiio, ficat ţi piatră la bădica udului. n poippp pentru ooiiatipatiunl, nelnfrlnoroa udul ui, piatră, UCull CC colici lu r&runohi, bolla udului. Depoul tul Apolor minerale Tn tfifco pharmaolale 0,80 cont. bntclol^ Forto plăcută la băut lingură wa cu bcuturi urdiuur.-. Ui butoloă pe ţ}l- SocietA Generale a VALS (Artfăche) in Franclti www.dacoromanica.ro EPOCA — 5 APRILIE HBtBKSC POMI RODITORI ALTOITI DE DIFERITE SPECII DIN CELE MAI RENUMITE CALITATI SI DiFERITE SPECil SE AFLA DE VENZARE LA arâdina Numita BKASLEA Sub. Icoana Str. POLONA 104. Pentru maT multe calităţi de diferite fructe, între care şi noile varietăţi de pere numite: Regele României, Regina României, Mihăl-Bravu, Stefan-cel-mare, etc., am fost premiat cu următoarele recompense de l-a clasa: i Medalii de aur de la Exposilia de horticultură din anul 4888 3 Medalii de la comiţiul agricol de Ilfov din anul 1881 şi 4882 4 Ordinul Coroanrl României pentru horticuhurâ şi pomol. 1883 4 Diplomă de o oare cl. I de la Expos. Coop. României din 488) 4 Brevet de furnisor al Curţel Regale din anul 4885. Sunt )i de ani de când mfi ocup cu pomologia, desvollând aceasta arta, am avut şi am dorinţa statornica, d’a vedea întreaga Românie înzestrata cu cele mal bune fructe, pentru ca Ea s6 ajunga a se mândri vis a-vis de cele-l'alte State în privinţa calitaţel fructelor. Pentru realisarea acestui scop, pe lângă ostenelile şi sacrificiele bâneştl ce am făcut, am hotărât a reduce şi preţurile pomilor la jumătate din cele prevăzute în catalog, ca prin această eftinalate sfi 'şl poată procura orl-cine dm toate speciele ce ar avea dorinţa. Asemenea am făcut o însemnata reducere de preţ şi pentru alte 15 specii de pere, producţiunl noi, ce nu se văd în catalog, adică : REGELE ROMÂNIEI, REGINA ROMÂNIEI, MlHA1-BRAVUL, STE-FAN-CEL-MARE, etc. — Acestea se vindeau cu preţ de IO lei bucata şi acuma vor li numai 3 lei. D-nil amatori din Capitala şi din districte, cari vor dori a avea catalogul, sunt rugaţi a se adresa prin epistole la zisa gradină şi îndată li se vor trimite. Iscăliturile rugâm a fi cât se poate de descifrabile. Timpul plantatului pomilor pentru prima-varâ fiind sosit, d-nil sunt rugaţi a grăbi trimiterea comandelor d-lor, deoare-ce, cu cât pomii se vor planta mal de timpuria, cu atât este mal bine. 559 „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. * DIN BUCUREŞTI j| CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR I !tm.l\ VERSATE Aducem la cunoştinţa publici, că am transferat biurourile noastre In palatul Societ&ţel din Strada Doamnei No. 12. k“26 Direcţiunea {generala. < Fme&SC. OSMiMSNîMiSWbStlSaH»!***» 3 Stabilimentul de bal este deschis în toate zilele de la o dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise in toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. a&L 'Ar* i*"B S'fc * SHi «9*3* t (OTE DD, ARENDAŞI SI PROPRIETARI IIE MOŞII CER ETI CA SElIOP PITTS BUCUREŞTI NUOILE CATALOAGE ILUSTRATE CONSTRUCTOR I)E NORI BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49 1 MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, ilonte hidraulice, Deposlt de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de eurele de piele. (Cataloage şi Preţuri carenţe la cerere gratis şi franco) 1054 mainiram PENTRU MASINE AGRICOLE MEDALIE DE ARGINT CUAU11E CHIMICA ItEUBEKIAMI Depositu. centrai în farmaciile domnilor ALESSAXbRHJ BUCUREŞTI şi I». LAZEANU CRAIOVA /n detail la toate farmaciile din tzara — UN LEU RULOU — Cel mai eficace remediu ce se poate intrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durerea de mijlot şi de spate, durer i de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate Întrebuinţa cu succes la asuri, boaiede re. ichi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, tăiaturi, buboae, bătături etc. etc. Fie-carui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata na CASA DE SCHIMB 612 I. M. F t R M 0 Strada Lipscani, .\o. 23 Cnmpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Oursul Bucureşti 4 Aprilie 1889 5 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 5 0/0 Oblig, de Stat fi 0/0 Oblig de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale b 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 n/0 Scris func urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi 6 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pena. (-lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni .Dacta-România» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermă Gurop veno. 95 7.8 161/4 95 1/2 96 1 4 iOl 1/2 102 104 1,4 97 1(4 to2 94 1 2 82 81 1/4 245 50 940 270 iOO 140 20 2i9 1/2 1045/8 ,97 1/4 ! 104 1 2 11621 2 94 3/a 82 i 88 3 4 ,251 i 60 î 950 ■ 2*0 ' 270 : 150 ■ 35 2101/2 Stimabile Domn Dacă aveţi trebuinţă de mobile pentru locuinţă de vară, vilă, hotel, gr, dină şi în general psntru casă v& învii a vedea in-venţiunoa mea cea mal nouă în mobile de de făcut ca: s:aune, fotoliur1, canapele şi mese de fasonul cel mal elegant şi comod, bine lucrat şi curat lustruit, ast-fel că nici so.rele sad ploaia ar putea cauza ver o stricăciune. Preţurile sunt socotite pentru vânzarea mare şi prin urmare foarte eftine: 1 scaun 7 lei; 1 fotoliu 13 lei; 1 canapea 25 lei; 1 masă 15 lei; etc. Modelurî sunt espuse la prima fabrica rom A a de mobile cu vapor, Calea ltnho ei, la dreapta barieril, unde se primesc comenzi penlru instalare de saloane, săli de mâncare, budoare, camere de dormit, hoteluri şi cari mobile se execută foarte solid si efliii, TVD 11141117 41313 la FI li peşti de tîrg, jude-L1L VLnZiAllC ţul Prahova o < asâ cu 2 etaje şi 15 camere, un loc de nu 1/2 pogon, ni niţa şi 2 odâî de sl gl este frumoasă de locuit şi so poate instala şi o fabrică Inlr'insa. A se adresa la doamna Ilugues Ventura. rip A D T M n T De la 23 Aprilie cu-Ub AntNUA I reni moşia Tissăd din plasa Saraţu. districtul Bezed, şi un parchet de pădure, parte de cherestea şi lemne de foc tu apropiere de gara Buzeu 3 ore, şi de gara Mizil 2 şi 1/2. Doritorii se vor adresa la d-na Ana Melic, Strada Spătarului No. 10. (1182) trei cai de călărie de atru şi şase ani, talia 15 şi 16.—Calea Vxctor ei 463 (1661). DE VENZARE e FARMACISTUL CURŢII REAA.LB CASA D& SCHIMB #05 ♦ Lg.u.1 li • . » 1-i_Ur tiu V-iAV-i » - • ■ i • • i ♦ « ♦ .* .♦ io» . » - ■ • ».l r.iT i e .» farmacia CHR. ALESSANDRIU română 4 W SINGURUL Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o I reputaţie netăgăduita în faţa d lor doctori şi clienţii ce a aă constatat (olose surprindătdre e GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţezi cu succes contra durerel de piept, j tusei provenită în urma guturaiului, iritaţit’nl ale peptulul. I «stzou, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mân-1 care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într'o | litră de apă formezi ape de Păcură, care se pate da cu t mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa charatâ safi lapte dulce 2—3 ori pe Şi. 2 lei fl. Emplasture gudronat dls Pauvi Homme (Aleasandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefi ruinul. Pastile Oum6se-Godeln-Tolu(Alessandrln).— J Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile in urma esaminăril ce li s’aa făcut s’aă aprobat de onor. consilia medical superior, 1 lefi 50 bani cutia. -A. "V I S Preparaţiunea acestui vin, care pentru miw'» devenit un cult e adesea denaturat de unii relegi cari găsesc de cnviinţă a debita alte preparaţiunl în local acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât flaedne originale VINUL COPIILOR PREPARAT db CUR. ALESSANDRIU Farmacistul Curţii Regale Etatea ce» fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi j uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă aceşti vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tine- ] relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, îut* j reşce 6sele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă. Preţui 3 lei. Capsule elastice ou alei de Ricină (Alessan-drlu).—O dosă, cutia a 4 capsule I lefi, a 6 capsule I lefi şi 25 bani, a 8 capsule I lefi şi 50 bani. MOSCU NACHMIAS No. 8, In palatul Principele Dimitrie O/iika Sir. Lipscani, In facianoei ctadir Bancei Naţionale (Datxa-Bomdnia) Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi _ Bucureşti Cursul pe ziua de 4 Aprilie 1888 Cunap. Vinde 4 % Renta amorlisabila 5 % Kema amorusaima 5 % „ româna perpetua 6 % Obligaţiuni de slal (Conv.rur.] 5 % „ Municipale 10 fr. , Casei pens. [300 L.) 7 % Scrisuri funciare rurale 7 ,, urbane 6 % ,, iasl Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri ser o est 1 cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prune Losuri Basilica bombau „ Otomane cu prime !m. cu prime Buc. [20 lei] Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Barei germane Bancnote francase „ liatiane „ Ruble bârtie NB. Cursul este socotit In aur 83« 98 1/» 98h 101* H 1/2 145 (04 b 96 1/4 *04 10154 9454 8' 3/4 93b 7b 14 33 45 30 19 50 20 25* itJ 124 100 99 2«8 13 3/4 96 1/4 91 2/4 101 *9 îi» 104 2/4 nit 104 1/2 102* 95 82 //2 94* t* i* 1/2 40 50 33 22 1* 40 50* 212 126 100 272 Slnaplsmul Alessandrin, muştar !& foi. — Acestă preparaţiune espcrimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl strfme, şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 leă 50 bani. 9W Capsule oleo-balsamloe-santaline (Ales- Rtindria).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (s ,irs6re, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-pfită, saă orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unelcutilce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce Însoţesce fie-care cutie.—PreţHÎ unei cutii 6 lei. A se observa pe capacul cutiei semnătura, coîdre roşie, şi a nu v{ debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantâză. Se trimite contra mandat postai în ori-ce localitate. DE VÎNDA&E LA PRINCIPALELE FARMACII DIN TERA. > _________________________ » In hteuUtiple unde nu as găsesc aceste preparate cererile să se faoă la Farmacia fJomână Bucuretni pt eeertra mandat postai espedtez In orl-ce localitate &M CAI-EA VICTORIEI 77, BUCURFSCi, (C1cMeUA ROŞIE) jlg x ca cGcccoocccccccc cceocccccccţcccccc cc: ccccicccca^ccccccccoccccco nr I M P LI I D I A T Casele din strada UL lllLnlnlAI Scaunele No. 66, opt camere de stăpâni, camere de servitori, grajd, şopron, buc tărie şi doufe pivniţe. A se adresa strada Icoana No. 10 Inginer Cepescu. nC I N P U I UI fi T De la sf Gheorghe U EL 111 U li I nI H I a. c. etagmide SU3 poarta No 54 str. Scaune, (unde lorueşte d. N. Piiioescu) onţinend mai multe camere, pod (grenier) spaţios, apă şi gaz ae-riform pretutindeni, grajd, şopron ele. A se adresa la d. G. P. Ghica str. Dreapta No. 9 a. DE ARENDAT de la Aprilie 1891 moşia AlmâjiO din DOijiâ. A se adresa la Doamna Elena Con-dorato 48 Strada Scaunele. ui iMJiiiiuî si de \mm tatea din bulevaruui ElisabetaNo. 12. In parte saă În total. IIE hCiimifSI DE VEllllEdK1” Clemenţei No. 21. A se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2. Wji l/r\7 »|»r casele din Calea Griviţa No. !l li. l/. inL 70, compuse din şapte ca-m re, trei bui ataril, mal multe magazii, grădina In luudul curţi etc. Doritorii se vor adresa la d. avocat Athana-siad strada Manea Brutar No. 12. (1153) nr IMPUIDIAT Casele din Strada Ut Iii Ui Ini Al Scaune 38 având 4 camere spaţioase, dependinţe, pimniţâ boltite, gr .jd şi şopron şi casele din strada Poioua 24 având 3 camere, bucătărie, pim-niţa. A se adresa la Ştefânescu care locueşte chiar în casa No. 38. URMĂTOARELE PREPARATE COMPUSE DE FARMACSTUL DIMITIIIE G. GHERMANll -BUZEU- Se găseşte în Bucureşti la d. Marin Ionescu frizer, hotel Union strada Academiei, precum şi la principalele magasinurl din România. Apa dantrifrice are proprietatea de a întări gingiile, face se dispară roşa ţa gingiilor şi'sân-gerarea lor. întreţine curăţenia şi face se disp ra piatra şi mirosul guret; asemenea se recoman ca gargară pentru durere de gât, anghina şi înllamaţiu-nilc gureî. — Sticla co=tă un lefi. Foniadn dc Chinina impedica căder ea păi ului şi T face se crească. — Borcanul 3 lei. Pomnda Virjrlnen Borcanul 1 led Cosmetic \'iri£inca Borcanul 1 led Coldcrcam \’irp/iriia curftţâ pistrueie şi coşii, t -mone şi înfrumuseţează tenul. — Borcanul 1 led. Caii de Cologne Virgtnla triplu destilat 2 lei llacouul Prafuri albe sl rose de dinii are proprietatea de a întări gingiile şi face se strălucească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2,50. Apa de Chinina curăţă şi îtnpedicâ căderea părului. — Flaconul 1.50. Pudra Virginla nu cont’ne nici >> substanţa vatarnatoare pentru facia si dantura, ridica sararde de plumb, mercur, dnpe cum sunt preparate aproape toate pudrele Este răcoritoare. Albeşte si înfrnmusctcza facia. Preţul 3 l. Pasla penlru dinii are proprietatea a albi si a reda luciul smatului dinţilor. Cutia 2 lei. Pudra anlisiidorlca această pudră are proprietate d’ micşora năiluşeală picioarelor şi a nimici urîtu! miros produs de asudeală. Cutia 1 led 50 bani. o mmm\ mwzL ’şi a at>so vu stuuiele, putertd învăţă şi limba nemţească, ar dori se găsească un post într’o familie buna. Adresa doritoare» cea următoare: „Domnişoara E ist Barthel, Turnu-Severin. PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT ÎNCĂLŢĂMINTE DE FRANZ HOLLA SI C. LETZTERGROSCHEN LA MAG SIALg ÎMII.MIJL fc'OAUAT âi\ KLClJUIiSTl LA AIII A Alt A i A Strada Şelari No. 9 REDESCHIDEREA HOTELULUI UKKUlilI F-SIULHOIElLABES SlilAlU UPSCA.M 2, UUCUUKSTl Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor cal tocişi lostjlor mei clienţi, ca am redeschis sus numitul hotel, situat lu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou. Canienie de la 1 fr. 50 pe zi Apartamente şi camere cu luna, cu sau lai-a pension cu preţuri reduse. Pentru d-m c.ouiis-voiu)ori preţurile sunt es-cepţiuuaie. Kestaurant in hotel cu preţuri moderato. Serviciul prompt. Rog pe onor. public de a mâ ouoracu vizitele d-Ior si sper ca vor ti pe deplin satisiacuţi. ţlU2) Cn stimă, Ai. YVeluberger fostul antreprenor al hotelului Englitera. STEA ALBASTRA Strada Şelari No. 9 Itoruui'i l.nglc/.csti veritabile pentru barbati Ici 13, 22. 20. Mcnlru barili C, li, f, 8, (ilietc Oczelnri de glact Pantofi de l>nrl>ati dr aî v«< m foriwa rhJneKeaj-diferite fasoane de lei ea de Ici IO, I I, 12, 13 Menim baeti lei 6,1,11. ROG A SE NOTA BINE STRADA SELA1U T 9 v~ LJ aelzuri tle lei 2 2, »2, 13 LA 22, 22. t.bete Snten, t.enis, Be* niutin.rnNuune engleze*tl Ni rbinc/.csli de lei 2 0, 4- p î> 1027 ADEVARATA STEAOA ALBASTRA Cu sdniii, I). MESCIIELSOIIIM Tipogrăâit Zi«ruUii „Epotm" I lp»rlt ou cerneai» Ch Lorllienx-Cle l*»rl» www.dacoromanica.ro Oiraxxt responsabil V. P. Oheorgblr