ANUL 17 No. 1014 - wmmmmmmmamm MARŢI 4 (16) APRILIE 1886 NUMERUL l'i BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 31 16 A FIE-CAREI LUNI 81 8E PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bncarrsci: La casa Administraţiunel. In Tnru: Pria mandate poştale. Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni IO lei. In StrelnrUate: La toate oCflcielo poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢ1UNEA No. 3,—Ptatza Episcopiei,—No. 3 IMPOPULAR SI POPULAR ANCHETELE PARLAMENTARE ADUNAREA GENERALA A ACŢIONARILOR MET. DE. AS1G. MCMOMMIIA VISTIERUL GUNA IMPOPULAR SI POPULAR A avut dreptate d. Carp, când luând loc pe banca ministerială la Începutul Ministerului de sub pre-şedenţia d-lui ŢJh. Rosetti, zicea : ,Am venit ;«npopularl la putere, dar vom pleca populari !« Cuvintele sale s’au adeverit şi se vor adeveri din^zi în zi mai mult. In câte-va luni, guvernul trecut a tndepli" fapte de acelea care nu se u-^şi care preschimbă într’o,popula, ate sănătoasă, durabilă, impopularitatea ce nu ’şi găsise isvo.rul de cât în nişte legende fără termeni. Nu se poate* sâ devie de cât popular guvernul acela care s’a gândit să îmbunătăţească soarta ţăranului, şi a luptat din toate puterile spre a face se se voteze legea pentru vânzarea bunurilor Statului în loturi mici. Nu poate se fie de cât popular, guvernul acela care acuzat fiind de servilism faţă cu Austro-Ungaria are curajul, ce a lipsit d-lui Ion Brătianu, de a sequestra linia Lemberg-Cernăuţi şi a o pune sub administraţia română. Nu poate se devie de cât popular guvernul care contractează în ţară un împrumut aşa de strălucit ca acel făcut de . inistrul de Finanţe Ghermani, care aduce îm-belşugarea în comerciu reducând, nimicind agiul, care, în puţine cuvinte, a avut un ideal de reforme înaintea sa şi n’a trăit zi cu zi, mâncându’şi capitalul fără să se gândească mai nainte. Afară de aceste probe vedite, aii contribuit mai cu deosebire duşmanii Ministerului se facă din-tr’un guvern impopular un guvern pojTular. Au contribuit cei co cereau hatâruri şi cărora Ministerul Th. Rosetti a răspuns categoric: „Nu fac hatâruri la Au contribuit cei ce voiau să ia rolul guvernului, numind, des-tituind funcţionarii, pe când n’a-veau dreptul să fie de cât membri ai parlamentului care controlează actele guvernului. Cu deosebire însă a contribuit la opera de popularitate a guvernului trecut, d. G. Vernescu, fostul Ministru al Justiţiei. Dacă nu venea d-sa cu alaiul său de intrigi, cu scandaloasa numire de la Casaţie, nu să ivea ocasiunea ce a avut guvernul trecut să părăsească Ministerul, nu în urma unui vot de blam, ci în urma unei chestiuni de onorabilitate şi de conştiinţă. Ministerul care avea tu mână majoritatea prin concursul d-lui Vernescu, Ministerul care putea să închiză ochii asupra purtărei colegului de la justiţie, şi-a zis : ,Mal bine de cât să guvernez cu ajutorul acestui om, mai bine de cât majoritatea care mă ţine la putere să ’mi vie tntr’o parte cât de minimă , de la acel ce nu respectă nici făgăduelile, nici legile, mai bine arunc puterea din mână.* NUMERUL |o BANI NUMERUL ANTJNCIUrULE OIN ROMANIA SE PRIMESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Par In: Aj-ence Havan, Place de la BOUTSe, & Anunciurlpepag.lv, linia 30 hani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segâsesteJurnalul cu 15 cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-maia, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DMIN. ISTRA ŢI UNEA No. 3.—1‘iatza Episcopiei.—No. 3. n Pentru toate aceste motive, popularitatea fostului Minister Ro-setti-Carp se va întinde, se va impune. E mai sănătoasă, mai trainică o popularitate care se reazămă pe asemenea fapte positive, cunoscute, constatate, de cât popularitatea de câte-va ceasuri ce să culege în zilele de înfierbinţeală, în urma unor discursuri rostite la întruniri publice. Or-ce s’ar zice, au mai mult temeiti faptele de cât vorbele. A ajuns lucru trivial, să te urci pe un scaun, la o tribună, sau pe o masă, să’ţi ştergi nâduşeala dupe frunte şi se strigi: „Trăiască libertăţile publice! Să luptăm îu numele egalităţei !* Să cere ceva mai cu miez unui bărbat politic. I se cere cu deosebire ca atunci când e în joc datoria, onoarea, se nu le calce în picioare spre a se menţine la putere, să nu trăiască prin concesiuni ruşinoase, să se sacrifice mai bucuros pe dânsul de cât i-deile sale, să nu păteze steagul cu care a intrat în luptă. Bărbatul cel mai impopular, când ştie să respecte aceste datorii, poate fi sigur că în curând ajunge mai iubit de obştea ţărei de cât nesocotitul care făgăduieşte astă-zî cea ce nu poate să ţie mâine, care biciue astă-zi cea ce are se facă şi el mâine. Cuvintele Regelui Ludovic al XII vcr rămâne din fericire pururea adevărate: „Mai bine să pierzi o coroană pe care poţi să o mai redobândeşti, de cât cinstea şi încrederea pe care nu le mai poţi redobândi nici o dată !* PARTEA EXTERIOARA DEPESI Greva la Triest (Prin fir telegr) Triest, 13 Aprilie.—Lucrători! companiei Lloyd s’au pus în grevă; dar nici o desordine nu e de semnalat.1500 de lucratori au suspendat lucrul. Votarea proiectului pentru recrutare .(Prin fir telegrafic). Viena, 13 Aprilie.—Camera Seniorilor a votat azi proiectul de lege privitor la recrutarea pentru 1889. Ei a procedat *n urmă la votarea membrilor de-legaţiunilor. Parcrea bătrânilor ruteni (Prin fir telegrafic) Lemberg, 13 Aprilie.— «Teherwonia Rus», organ al partidului bătrânilor ruteni, se pronunţă pentru abţinerea la alegerile ce se vor face în curând pentru Dieta; şi aceasta, pentru cause de demnitate naţională. O visita la Sultan (Prin fir telegr.) Viena, 13 Aprilie. —Ştirile din Con-stantinopol lasă să se Înţeleagă că, în acest oraş, visita împăratului Wilhelm la Sultan e socotită ca sigură. Auvigntiimen pe Dunăre (Prin fir telegrafic) Petersburg, 13 Aprilie.— « Gr aj da -nin»,vorbind de conflictele, de neînţelegerile şid» desordinele la caria dat continuu loc starea actuală a navi-gaţiunil pe Dunăre, exprimă speranţa că noul cabinet din Bucureşti va pune capăt la această stare de lucruri, instituind la Giurgiu o corni- | siunc a statelor mărginaşe, dupe rum s’a decretat de con fer iuti de la Londra în 1883, spre a unifica sub una celaşl regim de reglementare navi ga(iunca de la Brăila până la Porţile de fier. lloala lui liossutli (Prin fir telegr.) Roma, 13 Aprilie. — Ludovic Kos-suth e In acest moment bolnav la Tu- rin. Celebrul şef al revoluţiunil ungureşti de la 1848, e în etate de 87 ani. întoarcere din Abisinia (Prin fir telegrafic) Roma, 13 Aprilie.—Doctorul Travern a sosit azi la Neapole, venind din Choah (Abisinia) unde a stat cinci ani. El va fi mâine la Roma. Circulă ştirea că a venit să îndeplinească pe lângă regele Umbert o misiune cu care l'ar fi însărcinat regele Menelik. Din Paris (Prin fir telegrafic) Paris, 13 Aprilie. — Senatul s’a «mânat până la 14 MaiQ—Uniunea dreptelor Camerei a adoptat în unanimitate o protestare In contra constituirii înaltei Curţi ca fiind o parodie a justiţiei— Dreptele aşteaptă cu încredere judecata ţării între cel ce apară sufragiul universal şi cele ce’l apasă. Comisiunea de instrucţiune a înaltei Curţi a ales pe d. MeHin ca preşedinte, şi pe dd. Demole, Trarieux şi Cordelet, ca asesori. Comisiunea nu se va mal întruni acum de cât asupra convocării preşe dintelui, care e singurul însărcinat cu procesul. Se crede în general ca instrucţiunea nu se va termina înainte de o lună Inmorinenturea Iui Chevreul (Prin fir telegrafic) Paris, 13 Aprilie. — Imormîntarea solemnă a d-luî Chevreul s'a făcut azi Totl miniştrii asistau, afară de d. Frey.cinet care e indispus. O desmintire (Prin fir telegrafic) Paris, 13 Aprilie. —Ştirile cari spun că există neînţelegeri ministeriale sunt desminţite. O greva isprăvită (Prin fir telegrafic) Marsilia, 13 Aprilie.—Greva lucra lorilor din port s’a sfersit. Serbările Exposiliimei (Prin fir telegr.) Paris, 14 Aprilie. — Consiliul de miniştri s’a ocupat erl seara cu regularea amănuntelor serbărilor ce se vor celebra la Versailles la 5 Maiu. Preşedintele Repubiicel şi preşedinţii Senatului şi Camerei vor rosti discursuri. Afacerea Nunta Gilly (Prin fir telegr.) Paris, 14 Aprilie. — Curtea cu juraţi din Gironda, s’a ocupat azi de urmăririle intentate pentru defăimarea d lui Numa G:lly, deputat de Gard, de către d. Rayaal, fost ministru. Directorii mal multor companii de drum de fer, citaţi ca martori, d. de Rotschild şi foştii miniştri, dd. Bai-hunt şi Deluns-Montaud, au tratat de ridicole aserţiunile d-lul Giliy In contra d-luî Raynal, în privinţa mai multor convenţiunl încheiate pentru stabilirea unor căi ferate. întruniri si banchete bulanglste (Prin fir telegr.) Paris, 14 Aprilie. — Mal multe întruniri şi banchete organisate de către partisanil generalului Boulanger s’au ţinut In timpul serei, dar fără incident. CESTIUNEA ZILEI Conferinţa pentru Samoa Conferinţa pentru Samoa se va întruni înainte de finele lunel acesteia la Berlin ; cu acest prilej se scrie din Londra; «Rare-orl a putut face un guvern o nedibacie mai mare de cât aceia comisa de secretarul de Stat american Biaine prin numirea d-lui George U. Bates între d legaţii Stateloi-Umte la conferinţa din Berlin pentru insulele Samoa. D. Bates a pub icat, în numărul din Aprilie chiar al revistei Centuri/ Magazine un stuuiu asupra ce>tiunei Samoa în care numai ofensele pentru guvernul german nu lipsesc. Intra al-tele,scria următoarele: «Atitudinea luată de guvernul german, ad ca de a necinsti pe cetăţenii noştri (americani), steagul nostru, şi ceia ce este mal grav pe guvernul nostru, pe când ne înşela cu as gurârt pe care urmări contrarii le dovedeaţi ca minciuni, ar trebui să faca a Înceta or-ce tratative pentiu o acţiune comună,pîna ce scuze care ar însoţi negocit-rilear probacă e căinţă. Ruperea şi călcarea în picioare, într’o casă privată, de către matrozi germani, a semnului naţionalităţel noastre poate să nu fie tocmai un casus belii, dar este tndestulător, când o asemenea urmare este ocrotită de autorităţile locale, pentru ca să facă să înceteze relatiunile diplomatice obicinuite... înainte de toate, trebue să producem exigenţele noastre cu un ton Hst-fel, c,a să poată înţelege şi cancelarul. Primejdia ur.u( resbel să nu ne înspăimânte. Boulan-gismul care e sinonim cu revanşa contra Germaniei, se întinde în Franţa. Rusia nu aşteaptă de cât o ocazie; vapoarele L'oydulul Germaniei de Nord sunt bune prise pentru cuirasatele noastre,—în aceste condiţiuni Germania nu se poate gândi să ne declare răsbo'U pentru Samoa». Intr'altâ parte a scrierel sale d.Bates caută să dovedească dreptul ce ar fi avut un amiral american de a bombarda Samoa, de vreme ce autoritatea locală nu este în stare să ocrotească stăpânirea americană şi pe cetăţeni. Fără îndoială, adaogă d. Bates, insulele Samoa fac parte din em sfera occidentală, asupra căreia se întinde doctrina Monroă, de vreme ce toată grupainsu lelor se află la Estul meridianului 180 şi la Estul părţel celei mai înaintate spre W-st a unei porţiun- din teritoriul Statelor Unite (Alaska). Poate că d. Secretar de Stat Blaine crede că d. Bates, ca unii din predecesorii săi la Londra, să devie amic al Germaniei din inamic ce era. Dar nu se ştie dacă d. de Bismarck nu are altfel de credinţă. ANCHETELE PARLAMENTARE Ace! care’şi închipuesc că socialismul nu a prins rădăcini în ţara noastră, se înşeală. Socialiştii nu numai că au prins rădăcini, dar sunt încă şi la modă, sunt ia modă ca reprezentaţiile ce se dau Joaa în sala băilor Eforiei şi Mercurea sau Sâmbătă la circ. Ia special, d. N dejd-s care odinioară nu îndrăsnea se deschizi gura în Parlament, care era aproape huiduit când rostea un cuvînt mai aspru, e ascultat cu sfinţenie de o majoritate ce se zice conservatoare de tot. Astă-zi, d-nii.,.. nu le mai spunem numele, ascultă vorbele d-lui Nădejde cu aceaşi sfinţenie cu care ar as mita poveţele d lui Lasnăr Catar-giuşi când sunt nedumiriţi asupra unei cestiunî, îşi zic: «Se vedem ce spune şi Nădejde ?» A cerut o anchetă parlamentară d. Nădejde pentru alegerea de la Vasluiu, a mai cerut alta pentru alegerea de la Roman şi unii conservatori care au primit demisiunea d lui Mortzun, care până a-l’altâ-ieri nici nu voeau se admită macar diseuţiu-nea cu socialiştii, astă-zi pleacă capul şi admit anchete parlamentare peste anchete parlamentare,facă nici o raţiune, fără nici o discuţiune, pentru că aşa vrea Nădejde. Probe că au fost ingerenţe nu sunt, probe că s’au făcut bătăi nu sunt, dar Nădejde voeşte se resbune înfrângerea prietenilor sei politici, ţinând la uşa Camerei pe cei ce au învins, şi sa găsesc conservatori care’i dau ajutor ca se ’şî satisfacă pofta. Rolul cel mai ciudat, ca se nu zicem cel mai josnic, îl joacă însă şi în această cestiune, ca în toate Gestiunile, tot simpaticul grup al d-lui Vernescu. Aceştia sunt şi proşti, căci uită că alegerile puse în desbatere s’aâ făcut sub fostul guvern, pe când era ministru al justiţiei puţin stimabilul d-nu Vernescu al d lor, uită prin urmare că dacă admit că nu fost bătăi, ingerenţe, apoi ei dau un vot de blam şefului lor care le a tolerat atunci, nu a s^sisat parchetul, şi ei parcă nici usturoiu nu au mâncat... de şi gura le miroase, votează cu a-mândoue mâinele comisiunele parlament ire. Aceste mic5 turpitudini nu trebu-escînsăse ne surprinzâ. Ele nu pornesc d > cât din dorinţa unora se lovească în fostul guvern, esniltâ"d pe d. Vernescu care nu a însemnat nio' însemnează alt ce va îutr’un minister, de cât întriga. Aceste turpitudini dovedesc slăbiciunea celor ce se laudă cu o majoritate sdrobitoare şi care se t-m de a laşi se intre îndată în Parlament unul sau doi partisani de ai guvernului trecut. ADRIIREA «HALA Acţionarilor societate! do asigurare «Dacia-Homânia» Erî s’a ţinut în localul societăţeî de asigurare Dacia România, adunarea generală a acţionari or ei, în scop de a aproba bilanţul şi a realege pe membri consiliului de administraţie al căror mandat expirase. Şedinţa s’a deschis la orele 2 1/2 dupe amiază. Pe f doliul preşedintelui societăţeî Dacia România sta d. Dimitrie Ghica, iaralaturi cud sa membri consiliului de administraţie, dd. I. N* gruzzi, Co-zadini, Pi-ke Protopopesou,etc. Preşedint-le anunţa adunareî, că fiind faţă 46 acţionari în posesiune de 12,300 acţiuni, şedinţa e deschisă. Biuroul se compbcteazâ prin dd. Andrei Popovici şi T -iar-dafil. D. Dimitrie Ghica dâ citire raportului consiliului de administraţie. Prin acest raport se constată câ beneficiu! total al so îietâţei este de lei 717,831 42 şi se compune din : lei 413,127 54 din ramura de incendiu » 2,879 57 « grindină » 33 116 17 « transport » 174,870 19 « viaţa » 93,837 95 din secţiunea centrală 7n,83T"42 Din a'sest beneficiu suma de 502.481 99 formează dividentul cuvenit d lor acţionari, şi nermite a se distribui le 25 sau t2 1/2 0/0, pentru fie care din cele 20,000 acţiuni ale societăţeî. Rest ţva de capital atinge acum t'fca de lei 8C8 039 10, adică peste 20 0/0 din capittlui de acţiuni. M «udatul d lor membri G. Chiţu, I. Ua'enderu, M. Cogâlni ieanu şi vl. Lahovari expirând, adunarea vaavea a p-occde ia alegerile cuvenite. O observaţiune găsim în acest raport. D. Al. Lahovari ’ş a dat demisiunea de membru al consiliului de administraţie încă din anul trecut, când a intrat în guvern şi consiliul de administraţie n’a voit sa ’i-o primească. Se dâ citire şi raportului censo-rilor. D. Nicolae Kirilov cere cuvântul. Discursul d-lui N. Kirilov Oratorul constata câ nu s’au îndeplinit disposiţiunile articolului 101 al codului comercial. Cu o lună înainte se trimde censorilor bilanţul societăţeî. Aceasta nu s’afscut, spune d. Kirilov; apoi nu s’a publ cat cu 8 zileînainte xuMonitorul oficial bilanţul cu profiturile şi perderile. Cere ca se se treaca aceasta în procesu-verbal, pentru a se putea preleva înaintea tribunalului comercial. D. Kirilov începe dupe aceasta se discute gestiunea administraţiei. Ce resulta acum ca beneficiu anul acesta? o sumă da 700,000 Acest beneficiu s'a raalisat mal mult din creşterea cursului fondurilor soeirt ţei. S’a câştigat, spune d. Kirilov, 360,000 lei. Credeţi câ acjst beneficiu va fi şi în anul viitor? Apoi d Kirilov arată inconvenientul ce găseşte d-sa în sc-tderea reser-velor şi aceasta, adaogă oratorul, e în toate ramurile. Acest fapt este foarte îngrijitor. Dar şi cheltuelile sunt exagerate. Leafa directorului e foarte mare. Pentru a proba aceasta, d. Kirilov aduce mai multe exemple de directori ai diferitelor instituţiuni mari, cari au lefuri mici în comparaţie cu leafa directorului societăţii de asigurare Dacia România. Am fost prooroc în multe, a’ar putea se fm si «sta-zi, zicând câ cu o ast f u de administraţie nu se poate merg-ţ înainte. D. Kirilov, vre id se vo-b ascâ de fusiunea so«.iet-tii Dacia Rnmania cu societatea Naţionala, e întrerupt. — Dar nu avem ast fei de cestiunî la ordinea zile', zice d. P ke. — Nu suntrţ în drept se me în-trerupeţ', adaogă d. Kirilov. — L-iisuţ' pe orator se ne lumineze, striga un domn acţionar anume Romanescu. Preşedintele obs rvă acestuia ci reu face ca întrerupe. — Sunt acţionar, respunde d. Roma nescti şi am tot dreptul se vpghez şi eu la buna administraţie a avere! noastre. D. Kirilov continuă ou oritieela www.dacoromanica.ro s EPOCA — 4 APRILIE sale, dar e din nou întrerupt de acţionari şi de membrii consiliului. D. Kirilov termină ast-fel: Trimiteţi agenţi şi pe )a ţărani ca să ’l Îndemnaţi ca se se Rsigure. Veţi face un act umanitar îndeplinind aceasta. Acţionarii nu v’au trimis aci ca să speculaţi şi să faceţi combinaţiuni ruşinoase. La aceste cuvinte toţi protestează. D. Dimitrie Ghica consultă adunarea daca împărtăşeşte aeusările a-duse în contra consiliului de administraţie de către d. Kirilov. Numai 2 acţionari votează pentru. Respunsul d-lui Triandafil Roagă să nu se treacă nici un cu-vent în procesul verbal din cele zise de d. Kirilov. Dd. Kirilov şi Romanescu protestează, şi se retrag în mijloculaplause-lor adunăref. Se pune apoi la vot bilanţul so-cietăţei şi se aprobă. Se pune la vot realegerea ca membri în consiliul de administraţie a d-lor Al. Lahovari, Calen-deru, Cogălniceanu şi Chiţu, şi se primeşte. Şedinţa se ridică apoi la ora 5. P. CRONICA VISTIERUL GUNA Se răspândise svonul de când a luat sfârşit criza ministerială că d-nu Gună Vernescu —căruia i s’a dat cu Solir de la Justiţie— a cerut departamentul Financelor, din cauză că'l venea mat aproape de casă şi nu avea nevoe să dea un franc la birje până acolo. Dar eQ tot nu credeam. Nu apăruse încă decretul la «Monitor». Acum decretul a apărut şi am alte dovezi pipăite că Gună este vistier: mat întâia nepoţelul de vară bună Antonescu a demisionat de la Casaţie ca să fie numit avocat al Statulu ; apoi am văzut careta cu roate poleite oprindu se la librarul Socec de unde feciorul a cumpărat: i. Tabla luî Pythagore, 2. Cursul lui Leroy Beaulieu asupra Financelor, ţ. Tabloul dobânzilor compuse. Omul cel mai plictisit de când cu venirea legistului Vernescu în capul Vistieriei, este fără îndoială Perticari, sărmanul şef al comp tabilităţel. El vorbeşte ministrului său despre finanţe, aritmetică, şi Gună ’I răspunde despre cod civil, cod penal, procedura penală, cod de comerciu, procedură generală. Scena se petrece obicinuit astfel: Perticari. Domnule ministru, am adunat toate compturile, şi am lăsat loc deschis pentru... Vistierul Guna. Domnule dupe dispo-siţiile art. 26 din Constituţiune, adunările în loc deschis nu sunt permise : «Adunările în loc deschis sunt supuse legilor poliţieneşti.» Perticari. Faceţ; eroare, domnule ministru... E vorba de vameşii care ’ml aQ te-legrafiat că aO adunat... Vistierul Guna. Domnule, e0 nu fac e roare. N’ai să me înveţi d ta constituţie pe mine. EQ nu vreaQ să ştiu de vameşi. Să faci bine să telegrafiezl procurorului să 0-prească or ce adunare. Perticari. Chear adunările financiare ale vameşilor?... Vistierul Guna. Chear acelea 1 Sărmanul Perticari, lasă 1a o parte socoteala vameşilor şi scoate din ghiozdan altă hârtie. Perticari. Domnule ministru, am revă-zut socotelile mele, am făcut acum comparaţia şi scăderea îmi dă... Vistierul Guna. Domnule, nu se zice scăderea, se zice scadenta... Protestează poliţa şi s’a sfârşit. Perticari. Domnule ministru, nu e vorba d« poliţe, e o scădere... Vistierul Buna. O scadenţă... Perticari. O scădere... Vistierul Guna. O scadenţă 1 Se nu mal zici pis. Adu alta hârtie. Perticari. Atunci bine voiţi a’ml spune cum rămâne cu împărţirea dobânziler rămase de la... Vistierul Guna. Mă întrebi pe mine cum rămâne cu împărţirea ? Să ’ţl fie ruşine 1 Nu cunoşti oare nici până acum dis-posiţiunile art. 728 din Codul civil care zice ast fel : «Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indivisiune. Un coerede poate or când cere împărţirea succesiune),chiar când ar exista convenţiuni sau proibiţiunl contrarii I» Acestea sunt principiurî elementare. Precum vedeţi zăpăceala este mare la Ministerul de Finanţe. Pentru a putea împâca codurile cu aritmetica, Vistierul Guna a şi întocmit un formular şi l’a împărţit funcţionarilor ca să ’l înveţe pe din afară. Eri am întâlnit pe şeful comptabilităţeî Ministerului de Finance cutreerănd grădina CismegiQ şi învăţând pe de rost următoarele paragrafe din noul cod juridico-financiar al Vistierului Gună : «15 şi cu 11 fac 26, adică articolul 26 din Constituţiune : Adunările în loc deschis sunt supuse regulamentelor poliţieneşti.» «Din 248 scaz 122, rămân 126, adică articolul 126 din codul de comerciQ : Poliţa trebue să se plătească la scadenţa el». «3640 lei împărţiţi la 5 fac 728, adică articolul 728 din codul civil : Un coerede poate or când cere împărţeala succesiune'.» Până când acest cod juridico-financiar va intra în capul funcţionarilor Ministerului de Finance, Gună Vernescu să ocupă şi dînsul cu ştiinţa financiară. De o cam dată vrea să împartă două paie la trei măgari şi... opreşte tot, pentru el. Hav. ECOURILE ZILEI D. Lascar Catargiu, preşedintele consiliului de Miniştrii, a lucrat azi cu M. S. Regele. —x— Recepţiunile literare de la palat sunt suspendate până dupe serbâ-tori. —x— Consiliul profesoral al Facultăţei de Medicină a stabilit alaltâ seară programul definitiv al cursurilor pe timpul verei. —x— D. dr. Severeanu a fost numit efor la Eforia Spitalelor civile în locul d-lui general Fotino, a cărui demisie a fost primită. —x— D. Efrem Ghermani, prefectul judeţului Viaşca a sosit eri în Capitală în virtutea unui concediu. —x— Eri regimentul 2 de Infanterie a făcut un marş militar la Băneasa. —x— D. colonel Merişescu, prefectul judeţului Tulcea a sosit de eri în Capitală. D-sa care îşi dedese dimisia a fost rugat de d. Preşedinte al consiliului ca să remâe la postul d-sale. —x— Numirea d-lui dr. Felix în postul de director general al serviciului sanitar superior e un fapt îndeplinit. D-sa chiar ni se spune că va intra de mâine în funcţiune. —x— D. Orb seu, preşedinte la Curtea de Casaţie, a fost primit eri de M. S. Regele. —x— Consiliul comunal a primit o comunicare din partea ministerului de Interne prin care i se anunţă aprobarea budgetului cu uşoare modicaţiunî. —x— Sâmbătă 1 Aprilie, la orele 2dupe amiază, Exc. Sa d. Rayovici, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. Regelui Serbiei, a fost primit în audienţă de congediu de M. S. Regele, Căruia a avut o-noare de a remite scrisorile de re-chiâmare. —x— In ajunul Duminicei Floriilor, e levii şcoaleî primare şi normale a societâţei pentru învăţătura poporului român, avend în cap pe d. director C. I.Şonţu, s’au presintat, la orele 9 1/2 dimineaţa, spre a aduce urări Auguştilor Suverani cu pri-legiul acestei zile. Majestaţile Lor, bine-voind a Se coborî în sala de aşteptare, au fost primite de elevi cu imnul naţional şi alte cîntâri intonate de dânşii în cor. Din ordinul Majestăţilor Lor se o-feri apoi ebvilor o colaţiune. Regele şi Regina, după ce mulţumiră d lui director şi celor alţi profesori de felicitările ce li s’au făcut, ’Şi luară ziua bună întovărăşiţi de uralele adine simţite ale şcolarilor. 0 GBEVA IN PERSPECTIVA Este vorba ca azi sau mâine să se supună semnâturel d Iul ministru de interne noul regulament al tipografiei Statului. Acest regulament, care impune noul sarcini lucratorilor, a nemulţumit foarte mult pe aceştia. Eisunt hotărâţi aface cu toţii o grevă. Agitaţia e mare în toate atelierile. Prevenim pe cel în drept, ca să ia măsuri, aşa ca noul regulament să nu se aprobe înainte de a fi supus unei comisiuni de oameni competinţl. NOROC SI BUCURIEI Fulgerul din Iaşi, organul oficial al d-lor G. Mârzescu şt N. Ceaur-Aslan, s’a săturat de anti-dinasticism. In ultimu l număr, numitul organ declar» ca prin venirea la putere a guvernului d Iul L Gatargiu, ţara a intrat In legalitate. Ce mal vrea Fulgerul ? Fulgerul mal vrea disolvarea corpurilor legiuitoare. Şi ce mai vrea încă ? Mal vrea venirea la minister a şefi lor săi. Noroc şi bucurie 1 J INTEMPLARILE ZILEI DIN CAPITALA In tramway. — Eri în tramway un pungaş anume Ionescu a furat din buzunarul unei doamne un portofel conţinând 70 lei. Pungaşul a fost prins pe loc de un comisar ce se afla în tramway. DIN JUDEŢE 105 ani. — In ziua de 23 Martie trecut, a încetat din viaţă, ln comuna Cârligele, judeţul Râmnieu-Sârat, femeea Uţa, soţia repausatulul Ion Gâtej, în etate de 105 ani aproape. Din betio. — In dimineaţa de 24 Martie trecut, pe drumul lateral ce duce ln câ-tuna Huşi, comuna Preuteştl, judeţul Suceava, s’a gus t mort individul Toader Trişcă din acea comună. Din cercetările urmate, s’a constatat că moartea numitului a provenit din causa de băuturi spir-tuoase şi a epilepsiei de care suferea de mal mult timp. Trăsnit.—In seara de 27 Martie trecut, a trăsnit pe Stan G*orge Pascuna, din comuna Vârâştl-Obedeni, judeţul Ilfov, şi a rămas pe loc mort. Spânzurat.— In noaptea de 27 Martie trecut, s’a găsit spânzurat de o scară ce era lângă păretele casei sale Patrache Ni-colau, perceptorul fiscal al co nunei Bolo-teştl, judeţul Putna. Diu cercetările făcute, no s’a constatat nici-o urmă de violenţă. Atât parchetul cât şi casieria s’a înştiinţat despre această sinucidere. DIN STREIN VTATE Esplozia unei uzine. — Se vesteşte diu Tutle (Franţa) că în urmaexploziel unul cazan, importanta uzină a d lui Levein-stein, un bogat industrial engles, a sărit în aer. Din ruine s’aQ scos până acum patru cadavre ; vr’o 20 de lucratori sunt răniţi. Autorităţile s’aQ transportat imediat la faţa locului. ŞTIRI MĂRUNTE Politische Korrespondenz află, că în ceri curile bine informate toţi sunt convinşt-câ studenţii din Zurich, care aQ fabrica, dinamită, preparau un atentat contra Ţarului şl că acest atentat era să se facă cu ocaziunea venirel Ţarului la Berlin, iar nu în Danemarca, cum se credea până acum, căci nihiliştil ştiQ bine, că acolo el este mal bine păzit de cât putea să fie ocrotit în Germania. — Monitorul imperiului rus publică raportul francez asupra afacerel AoinolF, la care e alâturat un extras din raportul d-lul Ivanow, vice-consul, trimes înadins la Suez spre a se ocupa de această afacere. După acest extras preotul Paisie şi Acinoff pretind că bombardarea a fost neaşteptată, căci teritoriul ocupat de ruşi nu era proprietate franceză. Acinoff mal declară că francezii j’au jefuit de suma de 45.000 ruble. Monitorul se abţine de la orl-ce comentarii. — Un tînăr, cu numele Dwernicky, a fost arestat, acum câte-va zile la Cracovia, pe când vrea să treacă graniţa rusă, având asuprâ’şl imprimate anarhice. SPECTACOL E Cu începerea «săptămânel patimilor» s’a sfârşit cu «spectacolele». Teatrul Naţional, Eforia, Circul, toate sunt pustii... In schimb Insă bisericile se populează, încep deniile. Concertul şi producţiunea dramatică ce era se se dea în noul palat al Ateneului de societatea «Cultura» la 2 Aprilie s’a a-mînat. pentru 14 Aprilie, din causa că artiştii Teatrului Naţional ce ’şi oferise concursul sunt nevoiţi din ordinul direcţiu-nel se joace pe scena a acelui teatru. OFICIALE D. Mihail Antonescu, dându-şi demi-siunea din funcţiunea de consi ier al înaltei curţi de casiţiune, ea s’a primit pe ziua de 1 a curentei luni Aprilie. — D. Mihail Antonescu, doctor de la facultatea de drept din Paris, consilier la înalta curte de casaţie, demisionând din această funcţiune, se numeşte, pe ziua de 2 Aprilie 1889, în postul de a-vqcat al Statului clasa I pe lângă in-stanţe'e judecătoreşti d n capitală, în locul d-lui Alexandru Gonstantinescu, care se va chema în altă funcţiune. ŞTIRI COMERCIAIE Timpul s’a restabilit în bine şi toţi cultivatorii se ocup în acest moment cu arăturile de pr mă-vară, deja întârziate din causa timpului urât ce am a-vut. Judecând dupe activitatea se desfăşură, totul ne face sâ credem că cultivatorii se vor ratrapa de timpul per-dut şi că campania de primâ-varâ va fi dusă cu mult succes. * * In porturile noastre slăbiciunea în preturi domneşte încă sub influenţa ştirilor defavorabile din Anversa unde desouragiarea domneşte şi acum. Ef-tinâtatea preţurilor însă face ca expor-taţiunile sâ 'şl păstreze un caracter destul de animat pentru a nu avea a ne plânge de o cam-dată. * * * Dlseonto-Gesellsclmfl.—Dreptnl de subscriere la noile p rţl Disconto-Gesallschatf durează până la 24 Aprilie st. nod. 4,800 mărci acţiuni vechi obţin 1,200 mărci acţiuni r.o; cu cursul de 155. Primul vârsământ de 80 0/o se va efectua până la 24 Aprilie (s. n.), 25 0/o până la (2) 14 lume, 250/o pftnâ la (3) 15 Iulie şi 25 0/o până la G Septembre st. nod. INFORMATIDKI D. Lascar Catargiu a lucrat azi cu M. S. Regele aproape 2 ore. ( Sâmbătă s a discutat în secţiu nile Cameril creditul de 15 milioane pentru fortificaţii. D. Lascar Catargiu a cerut în mai multe secţiuni că acest credit să fie transformat tntr’un proiect de lege cu expunerea sa de motive, pentru ca lepresentanţiî ţerei sg cunoască pâne la ce punct se va continua cu lucrările de forti-caţil. Cererea aceasta a d-lul Lascar Catargiu n’a găsit aprobarea ni-menuî. Mal mulţi deputaţi aii amintit d-lul Catargiu că d-sa era tn contra fortificaţiilor şi că nu transformarea creditului tntr’un proiect de lege va lăsa a crede că d-sa nu ’şt a schimbat părerile asupra acestei cestiunl. Afară de aceasta, toţi delegaţii aleşi de secţiuni pentru creditul acesta au însărcinare expresă din partea deputaţilor a nu admite în nici un chip transformarea creditului în proiect de lege. —SBS— Liberalii în mare parte sunt foarte Îndârjiţi în contra cabinetului d-lul Lascar Catargiu, pe care sunt hotărâţi sg’l combată cu mare înverşunare. Astă-zî, dacă se va provoca vre un vot de blam cu ocasiunea interpelării d-lul Eugeniu Ionescu, vre-o Li deputaţi liberali-disidenţl au decis să voteze pentru această moţiune. Toată lumea se întreabă unde se fie d. Vernescu, de oare-ce nu s’a arătat de două zile pe la Cameră. D. Vernescu e ocupat: d-sa a plecat prin judeţe, ca sg inspecteze toate debiturile de tutun. -SHB- D. ministru de interne a aprobat bugetele comunale ale oraşelor Galaţi, Constanţa, Bucureşti, Târgovişte, Peatra, T.-Măgurele, Brăila, Craiova, Bârlad, Fălticeni. Confraţi noştri de la Vinde-pendance Boumaine au anunţat erî că d. N. Blaramberg, a fost numit la Eforia Spitalelor Civile tu locul d-lui Dumitru Ghica. D. Blaramberg n’a fost încă numit. D. Lfiscar Catargiu, la visita ce a făcut M. S. Regelui, a mers cu doue decrete tn alb : uuu pentru înlocuitorul d-lui Ghica şi cel alt pentru înlocuitorul generalului Fotino. Se crede însă că acel care are mai multe şanse de a fi numit este d. Nicolae Blarmberg. Precum pot vedea cetitorii noş-tril la rubrica Oficiale, demisia d-lui Mihail Antonescu din funcţiunea do membru al înaltei curţi de Casaţie a apărut azi în * Monitorul oficial, precum şi decretul prin care e numit avocat al Statului tn locul d-lui Al. Constan-tinescu. -■*- Toţi liberalii disidenţi care fac parte din consiliul comunal, au hotărât să demisioneze in corpore. Prin acest mod, se crede că consiliul descomplectându-se va fi disolvat. A 2‘ EDIT1UNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 3 Aprilie 1889 La ora 2 d. a. şedinţa se deschide sub presidenţia d Iul general I Em. Florescu, fiind prezenţi 94 dd. senatori. D. N. Eleva îşi amână interpelarea ce anunţase,pentru ca sâ înceapă mal curând discuţia legel pentru vtnzarea bunurilor Statului. D St. («receanu dă citire raportului comitetului delegaţilor. Discuţiunea generală este deschisă. D. C. Esarcu core ca legea săse voteze aşa precum a fost votată şi de Cameră. Aceasta o cere oratorul de teamă ca nu cum-va Camera să respingă amendainen-damentele ce ar aduce Senatul. D. N. Eleva declară mal înlâiQ, că s'a dat prea puţin timp d-lor Senatori, ca sâ discute această lege. Nu se uneşte cu propunerea d-lul Esarcu şi zice că adunarea deputaţilor ar primi amendamentele Senatului, alunei când ar vedea, că aceste amendamente aQ un suflu democratic. Venind la răscoala sătenilor, d. Fleva are convingerea, că nu lipsa de pământ a făcut-o ci o mulţime de cauze. Nici un partid polilic n’a făcut pentru săteni o lege cu scop social. Acum e o cestie : pentru ce şi Camera şi Senatul votează ln unanimitate această lege? Şliţl de ce? Pentru că nu ne mal putem da înapoi acum, dupe ca cabinetul din Martie a anunţat această lege cu surle şi cu trâmbiţe. Ţăranii nici nu visaQ se ceară pământ, guvernul trecut le-a esci-tat această poftă. Şi noi nu ne putem da înapoi, când s’a creat acest curent nenorocit. ’Ml-e frică apoi, zice d. Fleva, ca prin această lege se nu se dea sătenilor procedură, în loc se li se dea pământ. D. Fleva arată apoi, cum sătenii nu ştiQ să ’şl cultive pământul. In privinţa islazului, d. Fleva face o propunere: tn loc să se dea 5 hectare sătenilor, săli se dea numai 4, iar un hectar de fie-care cap de famdie să ’1 oprească comuna pentru islaz şi se ia taxă pentru a-ceasta de la fie-care sătean care are vite. D. Fleva declară apoi, că aci nu-1 vorba de liberali şi conservatori, din potrivă, zice oratorul, acum 5-6 ani eQ eram tot aşa de conservator ca şi d. Al. Lahovari. Astă-zî, nu ne-am schimbat nici unul nici altul. S’aQ schimbat evenimentele. Venim la avansuri tn bani. Ţăranul, spune d. Fleva, e risipitor. A le (1a avansuri, ar fi o nenorocire!!! D-sa propune ca Statul se clădească case-model, eftine şi pe care sătenii să le plătească în anuităţi. Sfârşind d. Fleva, cere ca legea se nu se votez* asa cum a votat-o Camera. D. G. Mârzescu, se miră de liberalul şi democratul d. Fleva, care face asemenea teorii. D. Fleva se sperie de avansuri! Marele liberal şi democrat e meşter, îl ştim noi. Dar trebuia se albe curajul se conchidă la neluarea în considerare. D. Vernescu, cere să se voteze mal în-tâiQ luarea In considerare a legel şi discuţia să se facă numai pe articole. D-ni P. Grâdişleanu şi P. S. Aurelian voroesc contra închidrel şi d-nu Ureche pentru. Discuţia se Închide. Legea se ia tn considerare cu unanimitate de voturi. La ora 5 şedinţa se ridică. CAMERA Şedinţa de la 3 Aprilie 1889 Şedinţa se deschide sub preşedenţia d-lul Palce Protopopescu, vice-preşedinte. Presenţl 119 dd. depui*'’ Se fac formalităţile 01 ieinsit <. D. G. 1‘uuu, observă că ln Monitorul O-ficial în care e publicat respunsul d-lul Lascar Catargiu în privinţa politicei externe, s’a omis a se Introduce cuvintele rostite de preşadmtele consiliului şi a-nume: toporul şi coada Iul, precum şi cestiunea Basarabiei. D. Panu zice că a-tuncl se urmează două politici, una pentru Cameră, acea rostită verbală şi alta pentru ţară şi Europa întreagă, aceia a Monitorul Oficial. Terminând, d. Panu, cere explicări pieş°dintelul consiliului. D. Lascar Catargiu, preşedintele consiliului, răspunde d-iui Panu, şi zice că d-sa u’are vreme să se ocupe de asemenea lucruri, n’a citit Monitorul, dar că nu retractează nimic din cele zise de d-sa, nici coada de topor, nici nimic, dar n’a dat cozii de topor înţelesul ce ’l dă d-nu Panu. D G. Panu, trecând la cestiunea bugetelor, zice că într’adevăr Constituţia printr’un articol clar dă voe ministerului se meargă cu bugetul anului precedent, însă anul trecut bugetele s’aQ votat, ce-I drept, dar fără nici o discuţie. D-nu Panu învinovăţeşte pe guvern că înainte de 1 Aprilie nu s'a cerut un vot pentru trei luai bugetare. Ceia ce nu s’a făcut până acuma, e timpul să se facă acum. D. Lascar Catargiu respunde după litera legilor, a regulamentului Camerei şi al Constitu ţiel că guvern upoate să urmeze dupe vechiul buget. In privinţa aceasta zice d. Catargiu, n’are de cât să dea un vot şi guvernul sâ se conforme Iul. D. N. Voinov vorbeşte contra închide-rel discuţiei. In alte ţări, zice d. Voinov, în asemenea cazuri se regulează afacerile printr’o lege sad se votează 12 zecimi. D. G. Apostoleanu vorbeşte pentru închiderea discuţiei de oare-ce e nefolositoare. închiderea discuţiei se pune la vot cu bile. Rezultatul votului Votanţi 138 Bile albe pentru 82 Bile negre contra 56 Discuţia se tuchide. D. Al. Lahovari, ministru de externe dă cetire unul proect de lege pentru acordarea unei pensii d-lul J. Bâlaceanu, fost ministru plenipotenţiar. D. ministru de externe dă apoi cetire proectulul de lege votat deja de Senat şi relativ la conven-ţiunea cu Franţa a mărcilor de fabrici. D. P. Cernatescu Întreabă de ce s’a tăiat lefile preoţilor, din buget. D. Lascar Catargiu respunde că a cerut să se plătească it file preoţilor până ce Camera va stabili o regulă tn privinţa a-ceasta. D. Stefancanu cere să i se puie interpelarea sa la ordinea zilei D. Lascar Catargiu zice că trebueso lăsate la o parte asemenea interpelări care ieaQ Camerei .un timp preţios. Acuma ocupaţi 1 dc căpetenie e aceia a bugetelor. D. Preşedinte anunţă că s’a făcut alegerea membrilor din comisia de anchetă tn alegerea de la Vaslui. Domnii Ernest Sturza şi Ion G. Lecca cu cile 69 voturi aQ fost aleşi. Pentru cel lalţt trei e balo-tagiu şi roagă sâ se proceadâ la o nouăa-legere a trei membrii. D. Lauri» 11 dă citire unul proiect de credit care se pune la vot cu bile şi se primeşte. D. Itaccanu raportor, citeşte un proiect pentru un credii de 35.000 a se acorda ministerului de resboib. D. gen Mmm, ministru deresboiQ, explică că această sumă este menită a servi peutru Întreţinerea oficierilor noşlril trimişi tu streinătate la diferite şcoli speciale. D. G. Pallnde zice că acest credit trece previsiunile bugetare şi cere să se spuie cari şi câţi sunt ofioieril trimişi ln străinătate. După câte-va cuvinte al* d-lul genera Mânu, luarea tn considerare a aoestul ore www.dacoromanica.ro V * , ■ , . wmumi EPOCA —1 4 APRILIE dit se votează şi după ce se votează creditul pe articole se pune proeotul in total la vot şi se primeşte cu 74 bile albe, contra 9 bile negre din 83 votanţi. Şedinţa se suspenda. La redeschidere d. Preşedinte face cunoscute numele celor trei membrii aleşi tn comisia de anchetA pentru alegerea de la Vaslui: D-nil D. Iconomu, Ion C. Grădişte anu siNicorescu. D. itadu fatarlageanu dă citire raportului pentru validarea alegerel colegiului III de Roman, făcută tn persoana d-lul Al. G. Holban. Protestul d-lui V. Morţun fiind prea lung Camera decide casă nu se mal citească. Dd. M. Kogalniceanu si G. I’anu protestează tn contra grabei d’a vota neciti-rea protestului, cer cel puţin să se publice acel protest tn Monitor. D. 1. Nădejde cere anchetă asupra alegerel d-lu Holban. D. Ion Laliovari se indignează de faptul că se (in acele protesturl tocmai până tn momentul când e să se puetn discuţie. D-sa zice că alegerea d-lul Holban s’a făcut tn condiţiunile cele mal bune, fără nici o ingerinţă. Toate punctele de acuzare, sunt discutate de Ion Lahovari şi respinse, unul câte unul, ca lipsite de temeiQ. Apoi tntr’o eloquentă cuvtntare, oratorul face procesul socialiştilor şi roagă Camera să respingă ori ce anchetă şi se valideze alegerea d-lui Al. Holban. Se cere îuchiderea discuţiei. D. M. Kogalniceanu e contra tnchide-rel şi declara că dacă nu i se dă cuvîntul d-sa tşl va da demisia negreşit. (Şedinţa urmeaza) Plaivaz. D EP E SI întoarcerea regelui YVurtem bergului (Prin fir telegr.) Berlin, 12 Aprilie. — Se anunţă din Stutgart că regele Wurtemberguluî se va întoarce săptămâna viitoare In capitala sa. Plecarea contelui Kalnoky (Prin fir telegr.) Viena, 13 Aprilie. — Corniţele Kalno-ky a plecat en la Budapesta pentru a conferi cu împăratul înainte de plecarea suveranului la îşi. Monseniorul Galiniberti (Prin fir telegr.) Viena, 13 Aprilie.—Se crede că Monseniorul Galimberti, actualminte ministru la Viena, va fi Dumit titular al Arhiepiscopatului catolic ce se va stabili la Berlin. In acest caz, Monseniorul Galimberti nu va conserva titlul său de nunţiu a-postolic. Instrucţiunea procesului generalului Lîouluuger (Prin fir telegr.) Paris, 13 Aprilie.—«Rappel» crede că comisiunea aleasă de Senat pentru a pregăti instrucţiunea procesului Înaintea Curţii de justiţie va numi az! pe d. Merlin ca raportor, şi că ea va lua în urmă cunoştinţa de dosare. După un svon cules de «Journal des Dăbats», aceste dosare s’ar compune din 20 de cartoane, şi ar avea o mare însemnătate. El ar coprinde numeroase scrisori care stabilesc că generalul Boulaoger şi amicii săi au încercat să amâgiascâ pe mal mulţi ofiţeri de or-ce grad. «Evenement» asigură că unul din primii martori cari vor fl ascultaţi va fi generalul Saussier. D. Andrieux candidat revisionist (Prin fir telegr.) Paris, 14 Aprilie. — D. Andrieux, deputat şi fost prefect de poliţie, a primit candidatura revisiomsta în aron-di8mentul al 9 lea din Paris. Despăgubire plătită Engliterei (Prin fir telegrafic) Tanger, 14 Aprilie. — Guvernul ma rocan a plătit, la 10 Aprilie, însărcinatului de afaceri al Engliterei, 25,200 dolari ca despăgubire în privinţa afacerilor din capul Juby. unde un englez fu ucis, iar alţi doi răniţi. Y'acantele Camerei spunioie (Prin lir telegrafic) Madrid, 14 Aprilie. — Camera îşi va Împăratul Ia Oldeniburg (Prin fir telegr.) Oldenburg, 14 Aprilie. — împăratul e aşteptat. O-aşul e împodobit. Ambasadorul, comite de Eul mburg, merge să întâmpine pe împăratul Wilhelm. Berlin, 14 Aprilie.—împăratul a plecat la 11 ore seara la Oldenburg. Împărăteasa Frederic şi fiicele ad plecat la Hamburg la 91/2 seara. Combaterea sclaviei (Prin fir telegr.) Berlin, 14 Aprilie. — Circulă ştirea că o conferinţă se va ţine ta Bruxela, pentru a avisa la mijloacele de a combate sclavia. Calatoria perechei imperiale (Prin fir telegrafic) Budapesta, 14 Aprilie.—Perechea imperială a plecat en seară la 8 ore, fără ca această plecare să fl provocat cea mal mică demonstraţie. Ordine se de-deseră în consecinţă, din causa indis-posiţieî împărătesei. Peronul gării fusese interzis publicului şi chiar repre-sentanţilor presei. Majestâţile Lor merg la Işl, fără să se oprească la Viena. Corniţele Kalnoky a plecat de asemenea dupe ce s’a întreţinut cu împăratul asupra situaţiunil. Viena, 14 Aprilie.—împăratul, împărăteasa şi arhiducesa Muria-Valeria ad sosit azi dimineaţa la Işl , împărăteasa e tot indispusă. împăratul se va întoarce la Viena îndată dupe sărbătorile Paşteluî. D. Kalnoky va merge la Işl în cursul acestei săptămâni. «Die Presse» despre d. Catargiu (Prin fir telegrafic) Viena, 14 Aprilie. — Jurnalul oficios «Die Presse» publică un articol destul de violent în contra noului cabinet român şi mal cu seamă în contra decla-raţiunilor d lui Catargiu în faţa camerei. asupra politicei exterioare. Foaia vienezâ Îs să să se înţeleagă că cuvintele d-lul Catargiu, în privinţa menţinerel neutralităţii absolute a ţării n’au de cât o valoare relativă : sunt numai frase. Toate statele cele mici, care se află Intre două puteri mari, nu pot să facă alegere : trebue să se decidă pentru una sad cea-l’altă din a-ceste puteri. Alt-minterea, în aceaşî soartă ca a bobului de grîu între două pietre de moară. Cabinetul Catargiu, continuă foaia oficioasă, nu e de cât o exporienţă care dupe cum se poate spera, nu se va fini în detrimentul României. E de prevăzut într’adevăr că între junimiştii diri-giaţi de d. Carp şi partidul d-lul Ion Brâtianu, se va face o apropiere. Dacă d. Cstargiu va isbuti să producă acest resultat, el va fi meritat cu mult mai mult de la patria sa, de cât dacă ar a-junge să pună în execuţiune fantesiile sale de neutralitate şi antipatiile sale în contra regimului personal. lua vacanţele sale de la Aprilie. 17 până la 24 Partida armatei saxone (Prin fir telegr.) Berlin, 14 Aprilie. — Parada armatei saxone va avea loc la 6 Septembre la Lommatch lângă Dresda, în faţa îm păratuluî. Condamnarea unui escroc (Prin fir telegr.) Berlin, 14 Aprilie. — Fostul perceptor militar al împăratului, Odane, re cunoscut vinovat pentru escrocherii în detrimentul maiorului,baron de Hueh ne, ataşat militar la ambasada Germaniei din Paris, a fost osândit la 0 ani şi 6 luni închisoare, şi la. 5 ani de privaţiune a drepturilor sale civile. Cel-l’alt acusat, Ilartung, a fost a-chitat. Afacerea s’a judecat lntr’un mod secret. Presa italiana si ministerul Catargiu (Prin fir telegr.) Roma, 15 Aprilie.—Italia vorbind de constituirea noului cabiuet român, zice că Rusia a restabilit în România autoritatea sa morală ca şi în Serbia, şi că nu mai are nimic de temut. Totuşi Ru-siu n’are negreşit intenţiunea de a trage foloase imediate din această stare de lucruri, căci, în România, ca şi în Serbia şi Bulgaria, guvernele n’au nici o data un grad de stabilitate care să permiţă a se basa pe ele pentru o vreme mai îndelungată. Ştiri desmintite (Prin fir telegr.) Viena, 15 Aprilie.—Se desminte în-triun mod oficios ştirile neliniştitoare pe care corespondenţii ziarelor germane şi franceze le ad respândit în privinţa sănătăţii împărătesei. Se asigură că durerile nevralgice s’au mal potolit zilele astea din urma şi se spera positiv deplina însănătoşire a împărătesei după o stagiune la Wiesba-den. De altminterea starea sânătaţel suveranei e pe deplin satisfăcătoare, şi toate ştirile contrarii sunt netntema-iate. Nihillstii la Constanlinopol (Prin fir telegrafic) Viena, 15 Aprilie. — Nişte ştiri din Constantinopol anunţă arestarea unui oare-care Garol Leyer, de către poliţia turcească, sub inculparea de complicitate lntr’un complot care avea de scop să asasineze pe Ţarul In timpul Paştilor. Leyer, escortat de nişte agenţi ruşi, ar fi îost condus la Odesa. Generalul Bouianger la Bruxela (Prin fir telegr.) Paris, 15 Aprilie. — Un ziar de seară din Bruxela, atribuise generalului Bou-langer cuvintele următoare în privinţa ziarului Indipendance Belge care sem nalase o întrevedere ce ar fi avut loc zi' lele astea din urmă între generalul şi principele Victor. Generalul ar fi zis : Indipendance Belge a primit 20,000 de fr. pentru a povesti această istorie ridicolă. D. Berardi, directorul Independinţeî trimise îndată pe doi din amici! săi ca sa ceară explicaţiunî de la generalul Bouianger, care constitui ca martori pe d niiDillon şiTurquet,carî declarară că generalul zisese numai: Indipendance Belge a lucrat ast-fel ca şi cum ar fi primit 20,000 fr. de la d. Constans. In faţa acestei declaraţiuni, martorii d-lui Berardi s’au retras. Afacerea nu va avea urmare. şefului lor, câcî credeau că va veni să’şi ocupe locul. D. 1. C. Brătianu nu s’a arătat, dar a a-nunţat că va veni. * Deputaţii liberali sunt convocat! pentru astă seară la hotelul Mânu pentru a se înţelege tn privinţa atitudinel lor cu onasiunea discu-ţiunel bugetelor. * Pentru astă seară sunt convocaţi la o întrunire la otel de France partisaniî guvernului spre a discuta mal multe cestiunl importante. X Prefectul judeţului Roman, d. Teleman, ’şl-a dat demisiunea. X D. Maiorescu a plecat în strei-nătate pe timpul vacanţelor Pastelor şi să va reîntoarce în Bucureşti la 20 Aprilie. X Astă seară d-nii deputaţi şi senatori care fac parte din clubul parlamentar constituţional, se vor întruni la d. P. Carp acasă. X In urma balotagiului de Sâmbătă, procedându-se astă-zl la alegerea celor trei membri care urmează se complecteze comisiunea parlamentară însărcinată cu ancheta de la Vasluiu, s’au ales astă-zl d-nii Economu, Nicorescu. I. Grădişteanu şi ORA 6 La orele 5 1/2 se pune la vot la Camera propunerea d-lui Yadej de de a se numi o ancheta asupra alegere! d-lui Holban. Propunerea se respinge cu 75 voturi contra 60. Amicul nostru d. Holban e validat. Transportul turiştilor americani (Prin fir telegr.) Londra, 14 Aprilie.— Mal multe vapoare suplimentare vor fi întrebuinţate, pentru transportul turiştilor americani care merg să visiteze exposiţia din Paris. 90,000 de locuri sunt deja reţinute. Presa germana si ministerul Cn-targiu (Prin fir telegrafic) Berlin, 12 Aprilie.—Această depeşe a fost oprită de oficiul din Berlin).—Gazeta Crucii zice că nu există partide numeroase în România ci numai două : unul care e rusofil, cel-l’alt anti-rus. Primul d:ţine actualminte puterea el nu se teme de a cere abdicarea regelui şi speră a reînoi aventura regelui Milan. Ziarul german face parlamentarismul răspunzător de această situaţiune. El zice ca dacă parlamentarismul n’ar exista, regele cu ajutorul armatei, ar dejuca intrigile resvrâtitorilor. Berlin, 14 Aprilie. — Curierul Bursiî zice că însemnătatea data schimbării de minister în România e exagerată. E inexact de a soune ca aceasta schimbare e o victorie a Rusiei. Politica României e înainte de toate o politică naţională şi independentă. Numele miniştrilor e o garanţie că neatârnarea ţării va fi ocrotită. Presa Ca- ungara si ministerul largi u (Prin fir telegr.) Pesta, 15 Aprilie.—Pester Lloyd comentează primirea făcuta de Europa noului cabinet român. El zice : «Aus-tro-Ungaria se va retrage prealabil în-tr’o atitudine expectanta. Starea generală a lucrurilor este ast tbl tn cât guvernul n’ar putea să intre într’o cale tn care ar putea să se isbeascâ de noi. D. Catargiu e prea patriot, prea prevăzător pentru ca săaibâ asemenea temeri. De-claraţiunea d-lui Catargiu ca răspuns la interpelarea d-lor Ionescu şi Panu e de o perfectă corecţiune; ea e acceptabilă. Ce e mai important e cea ce d. Catargiu a zis în privinţa atitudine! României în cas de răsboid. E tntr’adevăr instructiv de a auzi pe d. Catargiu amintind alianţa nesinceră. Un banchet boulangist (Prin lir telegrafic) Paris, 15 Aprilie. — Un banchet bou-iangist a avut loc la Versailles. D. Laguerre a citit un discurs ce trebuia sa l pronunţe generalul Bouianger. In acest discurs se zice ca trebue ca In 1889 sa se încoroneze opera anului 1789, isprăvind reformele democratice ; ca republica singura poate sa permiţa ob ţinerea acestor reforme, pentru că ea singură e capabilă sa împace partidele, dar că republica nu trebue sa fie o re publică parlamentara care să nu dea naştere de cât la neputinţă şi la sterilitate. Oratorul ridică în urmă un toast pentru îmbunătăţirea soarteî poporului şi pentru unirea tutulor inimelor într’adevăr franceze în rapublică. Un incident s’a întâmplat la eşirea de la banchet. Trăsură în care se aflau d nii Laguerre şi Le Herissâ, deputaţi boulangiştî, a fust oprită, din cauza strigatelor ce o însoţiau, de către comisarul de poliţie ţi condusă la postul primăriei, mulţimea o urma, scoţând strigăte diferite. Soldaţii postului eşiră, încrucişând baionetele spre a respinge mulţimea. D-nii Laguerre şi Le Herissă protestară, invocând inviolabilitatea parlamentară. Ei fură liberaţi, dar se încheie un proces-verbal. T. MAIORESCU ADVOCAT LA CÂINELE NEGRU Magasinul de Drogue, Coloniale sl Delicatese ION TETZU Succesorul lui GERSABKK-OVESSA Sămânţă de Trifoi adeverat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resitentă, asemenea semân(ă de Iarba pentru nutreţul vitelor si înfrumuseţarea gradinelor Reuşita şi producţiunea garantată APE MINERALE din toate sursele indigene şi streine Comande efectuez în toată România / v Comitetul delegaţilor a ales pe d. Petre Carp raportor general în afacerea creditului de 15 milioane pentru continuarea fortificaţielor. D-sa a şi depus raportul său, în care d. Carp conchide pentru votarea acestei sume, însă ca credit, iar nu ca proiect de iege. X Procesul fostului primar şi deputat colectivist Al. Popescu, zis şi Ţuţuianu, a fost amânat din nou pentru ziua de 20 Maiu. Se ştie că vestitul Ţuţuianu, cumulard de soiu, a fost dat jude-căţei pentru cumul do delicte. X Partisaniî d-lui Blaramberg, care formează un grup sub numele de grupul liberalilor-disidanţl, sunt în număr de şease; printre dânşii sunt şi dd. Ghrist. Suliotu şi Bur-ghelea. X Azi colectiviştii din Cameră aşteptau cu mare nerăbdare sosirea iV 8^ '*V'. mmmm B0ALELE SIFLLITICE NEPUTINŢA BAKBATEASCA Vindecă după cele mai noi metode radical fără durere şi Impedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigrata No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru fiecare. 1047 DE ÎNCHIRIAT Douc apartamente compuse de câte palm odăi, odal de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz si apa situate în strada Silfidelor No. 6 bis. Doritorii se vor adresa strada Silfidelor No. 6. Atragem atenţiunea lectorilor noştri asupra anuneiului stabilimentului «Jokey. AVIS Atragem atenţiunea onor. cititori a-supra acestui anunciu a renumitei firme Valentin et Co. de (Limburi?, în privinţa loteriei de bani din Ilnmburg, care fără îndoiala trebue se se ocupe interesul publicului, şi o-ferâ ocasia la fie care, cu puţină cehl-tuiald a cerca norocul şeii. u'eeomansîăsn heinavilar de nervi a se încerca in tratamentul de vindecare atras în a-pîicaţitme din di In aur austriac . aur unguresc . argint austriac ăch. p. Londra la v. » p. Paris la ved. » p. Amsterd. v. > p. Belgia la v. Bancnote Italiene . 9 51 9 ri 10 80 100 191 75 293 25 85 10 100 80 102 80 8, 80 120 60 58 95 99 85 47 50 BURSA 0 10N0KA 13 Aprilie 1889 Consolid. engleze . 989/16 Act. Bancel Romanii 8 Schimb p. Paris. . 25 55 » p. erlin . . 20 58 » p. Amsterdam. 12 01 BURSA-D* B r”În 13 Aprilie 1889 BURSA DE FRANKF0RT S/M 14 Aprilie 1889 Deschiderea Ruljla hirlie nume. 217 50 Disconto Gesellscha. 238 13 Aprilie 1889 I n e li I d e r c a VALORI I Cnrsu I zilei Ren. rom. amor. t>% \ 97 85 Napoleon .... Renta rom. amor. » rom. C.F. R. 6% o a na 5% Impru Oppenheim a mituiri, Bucur. Disconto Gesellscha. Schimb p- Londra, a p. Paris. ■ • a p. Amsterdam, a p, Viena. . . a p. Belgia . . » p. italia. , . 16 25 91 50 103 109 90 104 90 98 2'7 80 20 39 80 ş0 168 I» 168 85 80 08 80 7« www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 4 APRILIE iwirw»«WMe;asmga»as3Mi GRABITI-VA ! —CINE VREA SE CÂŞTIGE 600,000 SAU300,000FR. la cea mai eftina si cea mai avanlagioasa din toate loteriile din lume MIItEI LOTERII OTTOMANE la care fie-eare numer trebue s6 câştige cel puţin 400 /ranci Loteria permanentă.: 6 trageri pe an, Ia fle-care 2 luni, 3,300 loturi câştigând suma enormă de 4,00,000 fr. TRAGEREA Iu 1 luni© st,, n. 1889 TABLOUL CÂŞTIGURILOR: i lot de . . . j00,000 fr. . 300,000 fr. i Iot de. . . . a;,ooo fr. . 25,000 fr. z lot de. . . . lo,ooo fr. . \ 0,000 fr. i lot de. . . . 10,000 fr. . 10,000 fr. I lot de. . . . 3,000 fr. . 2,000 fr. I lot de. . . . 3,000 fr. . 20,00 fr. l lot de. . . . 3,000 fr. . 2,000 fr. z lot de. . . . 3,000 fr. . 2,000 fr. I loi de. . . . 3,000 fr. . 2,000 fr. I lot de. . . . 2,000 fr. . 2,000 fr. 12 loturi de. . 1,350 fr. . 15,000 fr. 28 loturi de . . 1,000 fr. . 88,000 fr. 500 loturi de . . 400 fr. . 200,000 fr. 550 loturi pentru suma de. . . 600,000 Rambursarea loturilor este garantată de GUVEBNUL IMPERIAL OTTOMAN şi se face indata dupgtragere PREŢUL BILETELOR! 1 Bilet . . . Frci. 5 7 Bilete . . . Frci. 34 25 Bilete . . . Frci. 11» 100 Bilete . . . Frci. 405 CO MBINATIA CE AM AI AVANTAGIOASA 1 1 bilet pentru *. 5 Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftiuatatc al «olidltate urma toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitaiile si lăţimile. Batiste de olanda si do lino albe si colorate GiorapideDamesiDomnide Fii d’Ecosae, do bumbac, de lâna si de matase. Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. lir. G. Ju>ger. Gulere si manşete de olanda uitimu lason. Mare asortiment de cravate ultimii fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complect* pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare « informa pe clientela noastră că a aparut Cataloctu nostru ilustrat si va fi trimis ori-oui va face cerere. i LA ORAŞUL VIENA Calea Victoriei, Palului «Dacia-Bomania» vis-n-vls «le Socec ®* H. HONICH STABILIMENTUL „JOCKEY” GG, STRADA CLOPOTAHU, 66 Sub-semnatul reînoeste comunicarea ca, operatiele stabilimentului seu pentru: Primiri dc cal spre întreţinere (2 lei pe zi) fi Desfaceri vânzări în comision, de cal tril-suri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfăcătoare resultate celor ce s’au servit de interventiunea stabilimentului seu. In ori ce moment se gaseste de venzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc. In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive. Bucureşti, Martie 1889. LANGOSY PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT ÎNCĂLŢĂMINTE DE FRANZ HD1LA SI C. LETZTERGROSCHEN LA MAGaSLVUL PRIMUL FONDAT II\ BUCUREŞTI LA ADEYARATA Strada Şelari No. 9 STEA ALBASTRA Strada Şelari No. 9 Bocanci Englezeştii wrf labile pentru burbati lei 13, 18, l«. Pentru baelti S, 6, 7, 8. Ghete Şaten, Genis, Be-zetzuri de lei 11, 12, 13 Pantofi de barbati de diferite fasoane da lai 11, 12. ROG A SE NOTA BINE STRADA ŞELARI r 9 LA Gbete Bezeturi de glaaa ai vara forma chinezeaa-ca de lei IO, 11, 12, 18. Pentru baati lai 6, 7, 8. Ghete de vara de Ver-matia,fasoane englezeşti ai chinezeşti da lai 10, 11, ÎS. 1027 ADEVARATA STEAOAALBASTRA Cu stima, I). MESCHELSOHN TAPETESI PERVAZURI Bulevardul Flisnbeta-Doamna (Băile Eforiei) Recomandă Vergelele de alamă pentru scări şi sticle pentru uşi (plaques proprâlă). PRETURILE FOARTE MODERATE FOST CARACAS BUCUREŞTI - N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 - BUCUREŞTI — Restaurat şi mobilat cu eleganţă din nou, situat In centrul Capitalei şi al Comerciuiul, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Kural şi Urban, Posta ren-trală etc Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenta tuturor Hotelurilor. In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Rpstaurant comercial, ararjsle din nofl, 4 Consumaţiuni fine, şi preţuri moderate, mal multe Jurnale streine şi locale, Muzica na-| ţio ala Iu toate serile, condusa de simpaticul artist 1 omftn Tache Tom* seu. Direcţiunea acestui ÎL tel şi Stabiliment sa Inc eu in lat d ini Tunkc Gcorgiade fost director şi casier «1 principalelor Hoteluri din Capitala, şi caro roagă pe Onorab sa clientelă al relncuraja, asigurandu-le promtltudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat In tot-d'auua probele cele mal frumoase. 1105 Hămăind cu toată stima T. G. Tipografia Ziarului „Epoca* Tipărit cu cerneala Ch I.orillcux-Cle Paris Oirani responsabil V. I*. Gheorgţhlr www.dacoromanica.ro