ANUL IV No. 1013
■■■■■■MMUâjfi&a
A TREIA ‘ERITIUNB
tmanamu. ** >	. -r. 'r’.mamvy *. ■ xgMki
m
DUMINECĂ 2 (14) APRILIE 1889
N'JMERUL 15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I 81 IS A FIE-CAREI LUNI SI 8E PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Biicnrewni: La casa Adminiatraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 8 luni 10 lei. In Strelnetntn: La toate ofllciolo poştale din Uniune, prin mandate postate.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A
NUMERUL [§ BA^l NUMERUL
ANUNCILRSLE
OIN ROMANI A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agent'*! iiavas, Place de la Bourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 80 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
LA PAIUS: segâsestejurnalul cu 15 reni. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. t»er-malu. No. H4.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
No. 3,-Platza Episcopiei,—No. 8
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢI UN EA No. 3.—Fiatza Episcopiei.—No. 3.
0 JUDECIT) \EDlimm
UN LOC VACANT INCONSECINTA?
CESTIIM4 FORTIFICATURILOR
DE ALE BUCUREŞTILOR
0 «cm NEDREAPTA
Ar fi putut se aibă mult interes şedinţa Camere! de eri, dacă atunci când d. Lascar Catargiu luând cuvântul spre a răspunde Învinovăţirilor ce ’l adusese d-nu Carp, s’ar fi mărginit să amintească fostului său coleg de odinioară că Întregul partid conservator are pagine frumoase tn istoria sa şi că la mari reforme au contribuit toţi împreună.
D. Al. Lahovari, a simţit aşa de mult acest adever, In cât în discursul său, în care forma a fost cu deosebire păstrată, nici un moment n’a contestat d-lui Carp, nu numai valoarea, dar şi forţa. A-ceastă forţă a mărturisit d-sa că este destul de însşmnată pentru ca, unită.cu patriotismul desinte-resat şi luminat al colegului său de până eri, se facă putincioasă resolvarea cestiunilor importante şi urgente, ţinute până acum în loc de cine ? de partisaniî d-lui Catargiu chiar. Noul ministru al afacerilor străine a făcut apel şi la acea forţă, şi la acel patriotism, şi negreşit că nu se cere ajutor de cât de la acele lucruri a căror existenţă este bine constatată.
D. L. Catargiu din potrivă a alunecat pe un povârniş de ale cărui a-demenirl ar fi trebuit să’l ferească şi vârsta sa, şi posiţiunea trecută şi cea de azi. Nu putem de cât să regretăm că în cuvântai’ea sa ati găsit loc acele învinuiri, care din fabule ce erau la începutul răspândirel lor, de vre-un gazetar cu imaginaţiunea sleită, ati devenit searbede banalităţi. Preşedintele consiliului a uitat că se făcea oare-cum la cameră istoria partidului conservator, a uitat că nimeni n’a putut până acum două zile să descopere tn faptele şi zisele d-lul Catargiu chiar, că ar fi existat la o epocă oare-care o neînţelegere sau vre-o apreciaro rău voitoare a unora din membrii partidului asupra celor-l’aHî. Tot ce a întreprins ministerul Carp-Ro-setti a priimit, acum puţine luni, aprobarea fără reservă a acelui care atacă azi cabinetul trecut, şi, în special, pe un om a cărui în-rture tn tot ce s’a făcut este nă-tăgăduită.
Dar este aice şi o contrazicere, pe cât do patentă, atât de neer-tată, câci pe când se contestă absolut ori-ce valoare, — nu zicem autorului, — părtaşului la alcătuirea lucrăreî de reforme propuse, acele reforme se declară bune, urgenţe, îşi-le însuşeşte d. Catargiu. Percepţiunea necesităţel de îndreptare a fost deci, pornire de a căuta leacul a existat, idei priincioase ati putut să so formuleze, pricepere s’a dovedit întru modul de a hotărî aplicarea. Activitatea d-lui Carp mărginitu-s’a tn jocurle de pichet de la Club, în stabilirea spânzurătorei la Iaşi, în pacificarea F.uropei? Aceste ocupaţiuni, dorinţe şi porniri le ia asupra’şi d. Catargiu ? ar voi d-sa să le ur-
meze, să le aplice ? In favoarea lor a cerut d. Lahovari ajutorul d-lui Corpi'
Dacă toţi s’au mirat descoperind tn d. Catargiu un vrăjmaş politic al d-lui Carp, şi mai mare a fost mirarea cunoscând mijloacele, în nici un cas justificate — cu care combate cel d’întâî pe acela ale cărui proiecte le moşteneşte.
PARTEA EXTERIOARA
DEPESI
Afacerea Boulanger
(Prin fir telegrafic)
Paris, 12 Iunie. — Senatul a numit azi dimineaţa pe membrii comisiunii însărcinate cu instrucţiunea afacerii Bou-langer.
Au fost aleşi dd. Merlin, Gazot, Cor-delet, Trarieux, Munier, Maccăre, De-mole, Lavert ijon, Morlet. Doi senatori dintre cari Leon Renault au declarat că nu vor asista la audienţele înaltei Curţi.
Paris, 12 Aprilie. — Dreapta Senatului cere ca dosarul afacere! de care înalta Curte de Justiţie e sesisată se-I fie comunicat, declarând că dacă acest dosar nu va conţine presumpţiunî în contra persoanelor cari sunt obiectul urmăririlor, înalta Curte trebue să se declare necompetintă. Discuţiunea devine furtunoasă. In sfârşit, Senatul respinge cu 209 voturi contra 56 propunerea dreptei care tinde să declare, că pentru moment nu trebue să se ordone o instrucţie a afacerii, de oare-ce actele ce i s’au presintat nu conţin elemente îndestulătoare.
Propunerea de a deschide o instrucţie se votează In urmă cu 210 voturi contra 55.
Ziarele rase despre România
(Prin fir telegrafic)
Petersburg, 12 Aprilie. — Ziarele ruseşti sunt unanime a exprima sincera lor satisfacţie cu or.asia venire! la putere a ministerului Catargiu. E văd în acest fapt indiciul sigur a unei schimbări Intr’un sens naţional şi favorabil Rusiei.
Novosti îndeamnă cele-l-alte organe ruseşti să nu mal îndrepteze In contra regelui Carol atunci cari nu mai au nici un motiv de a fi.
Petersburg, 12 Aprilie.—Venirea Ia putere a ministerului Catargiu produce de asemene o escelenta impresie iu sferele guvernamentale rusesti cai i ved cu plăcere ca se operează un revirement politic capabil de a favorisa des-voltarea simpatiilor poporului roman pentru Itusia, care e foarte ferm hotnrîta se observe ace-asi purtaredesiuteresataca pentru Serbia, si n'are trebuinţa de a contribui la acest reviriment prin cel mai mic amestec in afacerile interioare ale Homaniei.
înlocuitorul lui Pancker
(Prin fir telegrafic)
Petersburg, 12 Aprilie. — D-nu Hub-benet, secretar de Stat şi senator, e Însărcinat să facă interimul ministerului comunicaţiilor al cărui titular, generalul Pancker, a murit de curând.
Din Roma
(Prin fir telegrafic)
Roma, 12 Aprilie.—Marele Duce Paul al Rusiei s’a îmbarcat noaptea trecută la Brindisi pentru Patras.
Roma, 12 Aprilie. —(Camera Deputaţilor]. D. Breganz adresează o interpelare ministrului de resbel asupra situa-ţiunil trupelor italieneşti în Africa, şi asupra modulul cum va lucra In această parte, In faţa schimbărilor întâmplate In situaţiunea politică din Abisinia.
Roma, 12 Aprilie. — O ca â in construcţie în gradina Salust s’a surpat. 4 lucrători au fost ucişi şi 5 răniţi. Arhitectul a fost arestat. Regele a trimes să se ia informaţiuni.
Roma, 12 Aprilie. — Regele a primit pe d. Krupp. Audienţa a fost lungă şi a luat un caracter foarte familiar.
Visitele Cardinalului Vnnutelli
(Prin fir telegrafic)
Viena, 12 Aprilie. — Cardinalul Va-nutelli, sub preşedinţia căruia s'a ţinut j de curând la Salzburg o întrunire a pre- i puşilor mănăstirelor Benedictinilor, în scopul de a întroduce o reformă mai riguroasă a acestui ordin, a fost primit eri de cStre comitete Kalnoky. El va pleca mâine la Budapesta, unde va a-vea o audienţă la împărat.
Reformele din Polonia
(Prin fir telegrafic)
Viena, 12 Aprilie. — Ştirile din Polonia anunţă că marchizul Sigismund Wielopolski, a fost chiămat telegrafic la Petersburg, unde se crede că va fi consultat asupra cestiunil reformelor proiectate în Polonia.
Baronul Blanc
(Prin fir telegrafic)
Viena, 12 Aprilie. — Se crede a şti in cercurile diplomatice din Viena, că baronul Blanc se va întoarce la Con-stantinopol, ca ambasador al Italiei, dupe expirarea congediului său.
Iutentiunilc regentei serbe
(Prin fir telegrafic)
Viena, 12 Aprilie. — Ştirile primite azi din Belgrad anunţă ca guvernul regenţei se ocupă cu sârguinţă să restabilească relaţiunile ce existau între Biserică şi Statul. De aceea se atribue aci o mare însemnătate Intoarcerel a-propiate a ex-mitropolitulul Mihail.
CESTIUNEA ZILEI
Chevreul. — Viata sl lucrarila
sale
Eşim pentru azi din calea obicinuită a politicei, pentru a vorbi de o personalitate de o însemnătate particulară, al cărei nume a fost pronunţat cu respect de mai multe generaţiunî, şi a cărei dispariţiune produce mâhnire în lumea întreagă, de Chevreul, centnarul Învăţat care s’a stins acum câte va zile.
Chevreul s’a născut la 3i August 1786; a fost deci martor la toate evenimentele acestui secol, al cărui sfârşit se serbează acum. Ultimele sale visite, uitiroele sale gânduri au fost îndreptate spre minunatele lucrări ale Exposiţiu-nel universale. Vedea Intr’lnsele triumful şi oare-cum apotheosa tutulor artelor păcei, cărora închinase întreaga sa viaţă, ale căror progrese le urmase pas cu pas.
In 1824, când fu numit la manufactura Gobelinilor, a găsit calea care’l a condus la însemnatele descoperiri care vor face amintirea sa neperitoare.
Această cale o urmă fără a se abate, adăogând metodic descoperire la descoperire şi lungimea extra-ordinară a vieţeisaleîi permise să le urmeze foarte departe, dacă se poate zice casă merge departe Intr’o cale Infinită.
Chevreul a fost 59 de ani profesor de chimie aplicată la Museul de istorie naturală şi 63 de ani, membru al Academiei de ştiinţe.
Chevreul ca învăţat aparţinea şcoaleî analitice. Chimia organică îi datoreşte toata Iheoria corpurilor grase, theorie aşa de bogată, tn cât se poate zice că Chevreul este părintele întregei industrii contimporane. El a dat theoria a-devăratâ a saponiflcaţiunei, demonstrând că un corp gras tratat prmtr’un accid sad printr’o bază se descompune în acid gras şi în glicerinâ.
Prima aplicaţiune industrială a acestui principii! este invenţiunea lumânare! de stearinâ, a cărui autor este Chevreul, care a îmbogăţit petoată lumea, afară de Chevreul însuşi care n’a câştigat din aceasta de cât un premid de 12 000 de franci dat de Academie.
Lucrările sale asupra corpurilor grase îl conduse la studiul productelor destilaţiunei cărbunelui şi lui se datoreşte un mare număr din acele vopsell chimice cu colori strălucitoare; a mai făcut şi clasificarea colorilor şi nuanţelor lor şi a descoperit teoria colorilor complimentare.
Dar ceea ce este mai curios e că Chevreul, omul cel mai pacinic, a favorisat, fără voia sa, fabricarea celor mal groas-nice materii de distrucţiune, dinamita şi nitro-glicerină.
UN LOC VACANT
D. Lascar Catargiu, preşedintele Consiliului de Miniştrii, compunând noul Minister, a lăsat un loc vacant în acest cabinet.
Nu o fi găsit poate un bărbat cu pricepere căruia se încredinţeze portofoliul Lucrărilor publice: au fos, poate aşa de multe candidaturi de barbaţl cu pricepere pentru acea, minister, în cât d. Lascar Catargiu, grăbit să pue sfârşit crisei ce ţinuse zece zile, n’a avut destulă vreme ca se culeagă un titular în această Im-belşugare de competitori ?
Care o fi anume pricina vacanţei de la lucrările publice nu o ştiu, dar constat «ă vacanţa există şi că pentru mersul parlamentului, mai ales pentru liniştirea gândurilor risipite când spre dreapta când spre stânga, ale şefilor şi sub-şefilor,
www.dacoromanica.ro
chear căprarilor diferitelor grupuri politice, ar trebui să se numească ma' repede un titular la lucrările publice, ar trebui să se ştie, dacă la steagul conservatorilor se vor schimba nuanţele din ce în ce mai mult şi cu ce anume colori se vor face im-perecherile.
Până atunci situaţia e ciudată. Apostoleanu stă pe gânduri şi să întreabă pentru ce a luptat el cu o e-loquenţă aşa de cuvioasă în chesti-unele de regulament, dacă i se şopteşte pe la ureche că portofoliul lucrărilor publice ar putea se cază în mâna lui Pake Protopopescu; Di-mitrie Brătianu nu mai poate dormi nici în Cameră, nici în secţii, şi se întreabă dacă n’a venit ceasul pentru densul se constate că el este a-daveratul şef al liberalilor, luând chear un singur loc într’un minister conservator; Tzoni îşi aduce aminte că a fost raportorul bugetului drumurilor de fler ; Ceaur As-lan nu îndrăsneşte se pue negru la alb şi în sfârşit chiar Cozadini, vicepreşedintele model, omul nepărtinitor, uită regulamentul, perde auzul şi vederea.
Exemplul cel din urmă l'am avut eri. Pe când d. preşedinte al eonsi-iului istorisea o fabulă foarte nostimă : Toporul şi coada, pe când era de un interes capital pentru par-ament de a se şti dacă actualul şef al cabinetului va urma şi d sa se fie coadă de topor, precum învinovăţea pe alţii că au fost; po când cinci-zeci de glasuri cereau ca votul pentru închiderea discuţiei propusă se se facă cu bile, pe când cincizeci de mâini se ridicase, vice preşedintele. Camerei, d. Cozadini, strămutat se vede cu gândurile şi cu privirile pe dulcele maluri ale ministerului lucrărilor publice, a a-nunţat că discuţiunea e închisă, şi nemulţumindu-se cu închiderea discuţiei, a închis şi şedinţa.
Bine voiascâ dar d. Lascar Qat&r-giu se liniştească mai repede toate aceste spirite rătăcite, spre a reda fie-căruia din compeţitori convingerile politice ce e pe cale de a perde şi a readuce pe fotoliul de vice-pre-şedinte un Cozadini care are ochi şi vede, care are urechi şi aude.
Aga.
INCONSECINTA?
Ne tot acuză unii, că suntem necon-secinţî cu noi înşi-ne, când atacăm astă zi pe d. G. Vernescu, pe care odată ’l am lăudat.
Aşa e. Am vorbit odată bine de acest domn şi astă-zî nu putem de cât să’l atacăm şi să’l atacăm cu toată energia posibilă.
Dar asta va să zică oare că noi suntem inconsecinţî ?
Inchipuiţi-vă că un om tocmeşte tn casă’i o bucătăreasă, care câte-va zile se poartă bine şi găteşte de minune.
Ce ar putea vorbi stăpânul de ea, dacă nu bine 7
Peste câte-va zile însă, bucătăreasa îşi dă în petic: se îmbată în fle-care zi, afumă bucatele, în sfârşit nu face două parale.
Negreşit că stăpânul nu poate de cât să se plângă de dânsa în caşul acesta...
Bucătareasanoastră, d. Vernescu, s’a purtat bine la Început şi noi n'am putut de cât să’l lăudăm.
In urină insă, d-sa a început să’şi dea arama pe faţă, să gătească la ministerul ce i se încredinţase, nişte bucate nedigerabile, in sfârşit să apară cu totul sub altă formă.
Atunci am întors şi noi foaia.
Pe vremea când îl lăudam, d. Vernescu nu făcuse nici ultimile schimbări în magistratură, care ati scandalizat pe toată lumea, nici intrigile de tot felul în sânul Cabinetului. Şi dacă ’l am fi criticat atunci, ar fi însemnat că ’l criticăm din senin, fără nici un nmtiv bine-cuvântat.
Şi apoi la ce se reduc laudele ce’I am adus odinioară ? La afirmarea că-I un advocat de mare talent. Ii contestăm noi asta zi aceasta 7 De loc.
La ce se reduc Incriminările ce-I facem azi 7 La aceea că i un intrigant di primo cartello 7 Ii poate cine-va tăgădui acest cusur 7 Socotim că nimeni.
Când dar lucrurile stai! ast fel, unda văd acuzatorii inconsecinţa noastră ? Unde ?
Să nu se fi schimbat, d. Vernescu, să fi urm8t pe cărarea ce apucase, atunol nici noi n’am fi Întors politica.
Pe câtă vreme Insă s’a schimbat la faţă, a trebuit să ne schimbăm şi noi părerea ce aveam de dumnealui.
O întrunire secret «.—Explica-
ţiile generalului Mânu.— Explicaţiile generalului Arion.—D. Lascar Catargiu;
0 întrunire secreţii
Am anunţat la ediţia noastră a treia de eri seară că deputaţii guvernamentali au fost convocaţi pentru a discuta bugetele, şi modul e-chilibrâreî lor.
Bugetele nu s’au discutat la întrunirea care s’a ţinut eri seară la Otel de France, ci tot cestiunea fortificaţiilor; aceasta dupe cererea expresă a mai multor deputaţi care au voit se cunoască mai multe amănunte privitoare la folosul şi la necesitatea de continuare a fortificaţiilor.
Şedinţa s'a deschis la orele 9, au fost presanţi 58 de deputaţi şi 30 de senatori. Se aclamă preşedinte al adunare! d. Anton Brâiloiu, senator din judeţul Dolj.
Din miniştri se află faţă dd. Lascar Catargiu, Vernescu şi generalul Mânu.
Dd. Berendei, Arion, generali, precum şi dd. Culcer şiBoteanu, maiori, sunt faţă pentru a ajuta cu cunoştinţele d-lor la lămuririle d ite domnilor deputaţi de către ministrul de resboiu.
Esplicaţiile generalului Mânu
Ministrul de resboiu într’un discurs plin de amănunte interesante, asupra cărora ni se impune cea mai strictă discreţiune, de oare-ce sunt îujoc interesele ţârei —a dat toate explicaţiile necesare privitor la lucrările de fortificaţie, aratând că odată intraţi în această cale şi cheltuind atâtea sume de bani, ar fi un apt de uşurinţă mare dacă ne am opri şi n’am sfârşi opera începută.
Apoi d. general Mânu a arătat importanţa strategică a fortificaţiilor precum şi rolul pe care s’ar putea se’l joace.
* *
D nii deputaţi Apostoleanu, Olâ-nescu, C. Cogâlniceanu, luând cuvântul, au cerut mai multe alteex-plicaţiuni, asupra cheltuelelor făcute până azi şi asupra sumei trebuincioase pentru desăvârşita com-plectare a fortificaţiilor.
Explicaţiile generalului
Arion
»
D. general Arion, inspectorul general a! artileriei, a satisfăcut pe deputaţi dându-le toate explicaţiu-nile cerute, şi respunzâud la toate întrebările făcute.
D-sa a vorbit de apărarea ţârii, de trebuinţele armatei în cas de resbel, unde se va retrage dânsa într’un cas de atac pornit din cutare sau cutare loc, şi în fine la ce servesc fortificaţiunile făcute la Bucureşti şi Focşani.
Nicî-un deputat n’a făcut vre o obiecţiune şi n’a cerut noi amănunte în urma celor spuse de d. general Arion şi asupra cărora suntem datori a păstra cea mai mare discreţiune.
După d. Arion d. maior Culcer dă mai multe explicaţiuni strategice a-supra fortificaţiilor.
JD. Lascar Catargiu.
Preşedintele consiliului roagă pe deputaţii presenţi ca se se întrunească în secţiuni azi la Cameră, pentru a alege pe delegaţi, ca ast fel până în ziua de Luni raportul asupra creditului de 15 milioane se fie depus pe biuroul Camerei şi se se înceapă asupra sa imediat discuţiunea generală.
Şedinţa să ridică ila orele 11 1/2.
P.
t
EPOCA — 2 APRILIE RHB5ww«p?.r* mtm&am
DE-ALE BUCUREŞTILOR
Sâmbătă, 1 Aprilie.
Cu toate svârcolirile politice ale sâptâ-mânel acesteia — şi nu se poate zice că n’att fost! — viata socială şi literară şt-a continuat mersul sSQ crescendo,—ba încă un fel de crescendo cum nu se vede des în de-ale Bucureştilor noştri.
Presintaliunea bustului d-lut Esarcu, la conferinţa d-lul Urechie de Duminica trecută, tn fata M.M. L.L. Regelui şi Reginei, şi a unul public al cărui număr se ridica de sigur la 1500 de persoane,--serbare e-minaminte literară care totuşi, ca orl-ce lucru în tara românească, a suscitat gelo-sia unora, spiritul de intrigă al altora, critica îngustă a celor mal mulţi.
Iacă primul eveniment.
Al doilea|: reuniunea de 150 —200 de persoane în saloanele şi tn biblioteca M. S. Reginei, Mercurea trecută pentru a asculta citirea unei drame în trai acte, Marioara, datorită penel fermecătoare a poetel suverane Carmen Sylva.
Al treilea : şedinţa regală, şedinţa plenară sub preşedinta Suveranilor la Academia Română erl, Vineri, în mica sală înţesată de lume în care Academia îşi tine şedinţele sale.
Iacă trei evenimente însemnate în ale literaturel, pe lângă care de vom mal a-dăoga şi conferinţa ce d. Odobescu,—un măiestru al condeiului românesc, ori cât ar lătra căţeluşii caro ’i mulg cloşca— va tine la Ateneul român, în magnifica sală a cupolei despre Cloşca cu pui, tesaurul de la Petroasa, cunoscut cititorilor Epocei în toate amănuntele lui de când cu polemica din 1887.
*
» «
Se vede prin urmare că politica putea sfe-şl facă mendrele cum o tăie capul—când o tăie !—Şi alături, străină de dânsa, nevoind să ştie de agitatiunile-1 sterpe şi inutile, literatura, cu o energie cu care nu ne a obicinuit, se serbătoreascâ date memorabile, să se afirme splendid prin fapte cari rămân.
Şi această disjunctiune, această adâncă înstrăinare a politicei deliteratură, această independentă absolută pe care literatura o cere ca conditiunea vitală a esistentel sale, nu s’a vădit nicăerl mal bine şi mal elocinte de cât chiar în Palatul Regal.
Intr’o aripă a Palatului, miniştrii cel noi se pregăteah. a depune jurământul, ear într’aita saloanele pline de lume răsunau de accentele poetice şi dramatice ale Marioarei, lui Tudor şi Marin, Iul Ho-ria şi bătrânel mume, — personagie ale dramei Marioara care cuvântau prin gura poetel Carmen Sylva.
*
* *
Şi încă în ce cadru 1 Totul e artă, gust, poetică fantasie în biblioteca, şi în saloanele, şi în serra de primit a M. S. Reginei. Pictura, sculptura, musica şi poesia îşi daii mâna pentru a face din cele cinci saloane ce admirau invitaţii, o locuinţă demnă de Carmen Sylva.
Razele indiscrete ale soarelui căzând din luminătoare păreau a da viată pâuâşi celor mal mici mărunţişuri respâudite cu profusiune pe mese şi prin toate colturile.
Şi tn acest cadru splendid resunâud vocea, auzindu-se dicţiunea poetel-suve-rane Carmen Sylva ?
întocmai ca artistul stăpân pe bogata claviatură a pianului, vocea M. S. Reginei, într’o lectură, dă cu o siguranţă uimitoare nota simtimânlulul ce exprima. Va fi într’un timp dat, dupe cerinţele citirel, dulce ca sunetele unei arpe eoliane,j alnicâ, imperativă, rece, caldă de iubire, aspră, ironică, tremurând de milă sah rugind de mânie, într'un cuvânt, mulţumită acestei voci ţi impecabilei dicţiuni cu care este dăruită Carmen Sylva, personagiele cu care al făcut cunoştinţă, nu mal ah trebuinţă de a fi anunţate : le ghiceşti din citirea poetel suverane.
O dramă, o piesă e făcută pentru a fi jucată, zic magistrii scenei contimporane. Citită de Carmen Sylva, o piesă este ca şi jucată.
Serbarea literară de Mercurea trecută va rămâne în memoria celor care ah asistat la dânsa ca una din cele mal frumoase ale lor reamintiri.
«
* *
îşi vor reaminti de asemenea, dar în-tr’alt-fel, Academicianil noştri când, părăsind strâmta sală tn care primesc pe Suverani şi publicul iubitor de ştiinţă şi literatură, el se vor mândri într’un noh e-dificih cu proporţiunl grandioase, îutr’a-devfer clasice şi academice, bunioară ca acelea ale noului Atenei! —de oare-ce azi acesta e singurul edificii! cu care, fără a supăra pe nimeni, putem compara ediil-ciele ce sunt de făcut.
Acolo, într’acel noh edificii!, Academia va putea da o ospitalitate demnă de dânsa publicului ce frecuentă assiduh şedinţele sale.
Căci, într’adevâr, fie-care instituiţi une ştiinţifică sad literară, îşi are fidelii stil-Or cât de tehnică ar fi bunioară diserta-ţiunca ce se citeşte la Academie de unul din cel 37—40 de nemuritori, eşti sigur s6 vezi pe băncile reservate visitatorilor un numfer de 20—30 de persoane, bătrâni şi tineri, care ascultă cu o neobosită atenţiune.
Public, 'urne tn toate părţile 1 Bucureştenilor le place atât de mult — cel puţin tn frumoasele zile ale scurtei poastre primăveri — viata de stradă şi
ziua şi noaptea, tn cât un strftin ar
crede uitându-se pe trotuarele din calea Victoriei, că populaţiunea Capitalei este de 400,000 de locuitori, dacă nu şi mal bine.
Se desfundă mahalalele; fac o eră de mers pe jos numai s6 vie pe podul Mo-goşoael se se arate şi să vadă — mal mult îosă sfe se arate, căci, dupe zisa cea prea adevărată a Iul Montaigue le paroistre e adânc înrădăcinai în firea omului din toate părţile.
Animatiunea ce presintă în unele Dumineci piaţa Teatrului, piaţa Episcopiei — în curând a AlheneuluT— piaţa Palatului, se poate compara cu animatiunea ce se vede în marele capitale ale Europei, tn anumite centrurî cum sunt bulevardele la Paris, Ia Puerta del Sol la Madrid, il Corso cu piazza Colonna la Roma, Pieadilly la Londra şi altele.
Seara, Bucureştii dau mult înainte faimoasei Unter den Linden de la Berlin şi
împodobitei Ringstrasse din Viena.
*
* ¥
Alt spirit, alte obiceiuri, alte porniri 1
Şi mal presus de toate o fenomenală aptitudine de asimilare a tot ce e bun şi a tot ce e răh fără deosebire şi cu o singură condiţiune: sâ fie noh !
Noutatea I aceasta ’I cestiunea — ar zice Hamlet-Manolescu.
într’un minut, Românul o pricepe cum îi vine, — poate că o pricepe r&h, dar ce’f faci ? daca’l vine aşa s’o priceapă. Principalul e că a priceput într’un fel şi că nu astat înaintea noutăţel ca viţelul la poarta noufe.
S6 vedeţi diseară — observaliunea va fi interesantă! — diseară Ia Teatru Naţional, când pentru prima oară în Bucureşti se va juca NAssommoir, mult cunoscuta dramă sah melodramă naturalistă, făcută dupe şi mal mult cunoscutul roman al Iul Emile Zola.
Cine nu cunoaşte pe Coupeau? cine n!a compătimit pe Gervaisa? Să vedem daca acest mod de a se pricepe teatrul modern, teatrul naturalist, fi-va priceput aşa cum e de publicul nostru. încercarea nu e lipsită de merit din partea artiştilor noştri. Sâ’i vedem resultatui şi se vedem daca Zola va primi pe marginile Dâmbo-viţei dreptul de mare îucetaţenire care atâta vreme i se refusase pe marginile Senei, la Paris.
*
¥ ¥ •
CâcI, mal curând sah mal lârzih, adevăratul merit, talentul sincer şi puternic, se înaltă la lumina zilei, biruind până şi cea mal inderetnicâ nepăsare.
Cine până mal acum 3—4 ani vorbea de Andreescu, pictorul naturel melancolice, poetul elegiacei pâdurelor? Azi a murit şi numai azi i s’a văzut şi i se văd pe fiecare zi din ce în ce mal multe frumuseţe în tabelele sale.; j
Nedreptate omenească, sah mal bine crudă şi tardivă dreptate/
La Paris, ignorat de toţi, Andreescu gă-su numai in mâugâiereie artei şi în pne-tinia unul număr restrâns de tineri, forţele necesare pentru a duce o viată viă. Acum i se dispută tabelele cu aur. Schimbări şi iarăşi schimbări! Talente man dar reh cunoscute, cum a fost Audreescu, pot zice cu drept cuvînt versul poetului: «s’a
întors maşina lumel, cu noi viitor ul trece I» *
¥ ¥
Săracul Eminescu!
Mal zilele trecute doctorii ah semnat în stabilimenturd-ruluî Şuţu actul prin care se constata din noh incurabila lu) nebunia.
Şi-acum se indeletniceşle cu facerea versurilor ; scandează latineşte ; aplică versurilor româue cadenţa scansiunei latine, spune şi povesteşte lucruri cu o luciditate estraordiuarâ şi care te spâimântă şi apoi de o dată firul logic al ideii se rupe, mintea i se iutuneca, iuţeala vorbirel devine ameţitoare şi din când tn când un r!s zănatic şi lugubru însoţeşte nâsdrâvâniele în care cel ce fu Eminescu bate ore întregi câmpii.
Te cutremuri în fata unei ast-fel de ruinl I
LIp.
ECOURILE ZILEI
D. general Pencovicî a sosit azi în capitala venind din Galaţi.
—x—
Consiliul sanitar superior nu va fi disolvat dupe cum anunţa unii din confraţi. Numai dimisia actualului director general doctorul Sergiu va 11 primita.
Se crede ci în locul d-sale va fi numitd. dr. C- Severeanu.
—x—
D. dr. Assaki a sosit în capitală fiind chemat de un bolnav.
—x—
D. I. C. Brâtianu a declarat erl seară la Clubul colectivist, că azi se va prezenta la Cameră.
—x—
Eri batalionul al 3-lea de Venator! a făcut un marş militar la Bâneasn. —x—
D. Glierassi, Ministrul Justiţiei, a declarat eri d lui Procuror general că nu face de o cam dată nici o schimbare în magistratură.
—x—
Aflăm cu multa plăcere, că d. Mitică Apostol, rentier, proprietar în Brăila, 9<* 1'god^şte mfyine cu gen lila domnişoară Elise Mornand fran I cesă d« origină, şi aparţinend unei bogate şi mult stimate familii din acest oraş.
Toate fericirile şi urările nosstre tinerilor logodiţi.
—x —
Conferinţele d-lul dr. Prof. Babeş nu se vor mai ţine de cât dupe sărbătorile peştelui.
—x—
Azi s’a întrunit la 9 ore sub pre-şedenţia d-lui Lisoar Catargiu un consiliu de Miniştri.
—x—
D. general A. Cernat a inspectat azi de dimineaţă regimentul 2 de Infanterie.
—x—
M.M. L.L. Regele şi Regina vor da zilele acestea un mare prânz în onoarea membrilor Academiei Ro mâne.
— x—
D. Alex. Lahovari, Ministrul Afacerilor străine, a primit eri corpul diplomatic.
—x—
D. G. Vernescu, Ministru de Finanţe,a avut eri o lungă întrevedere cu Principele Dem. Gr. Ghika. A-ceastă întrevedere a durat 3 ore.
ŞTIRI MĂRUNTE
News Agency anunţă că la Osborne iar nu la Londra va merge împăratul Germaniei se facă visitâ reginei Victoria.
—	La Porlsmuth s’a primit ordin pentru mobilizarea flotei engleze la Spithead. A-ceastă mobilizare se va face la 16 Aprilie şi amiralul comandant pregăteşte acum planul.
—	După unele ştiri din Masoanele Negu-sul Abisiuieî n’ar fi murit.
Bătălia Intre Ncgus şi Dervişi s’ar li în-tîmplat aproape de Gandar.
INTEMPLâRILE ZILEI
DIIV CAPITALA
La circ.— Ion Lungu, beat fiind, zice-se, a făcut scandal la circul Sidoli.
Poate că ’şl juca rolul! Ştih eh?
Vagabond. — Mihalache Ionescu a fost găsit vagabondând pe stradă.
Şi pentru asta a fost dus la secţie. De sigur Mihalache vagabondă de voe, nu de nevoe.
DL\ JUDEŢE
Arsa de vie.—In seara de 13 Martie curent, femeea Peina, soţia lui Nicolae Vasi le Torcea din comuna Romani .judeţul Vâlcea, pe când ţesea la pânză iu râs-boih îa casa sa, a pus o lampă cu gaz pe un pat lângă răsboiu; din nebăgare de seama, cazaad lampa sub rfesboih, a făcut explosie şi a pârât pânza ; iar asupra femeei cazând gaz aprins, a ars’o pe corp de la încingâtoare în jos. Ea, fiind data In căutarea spitalelor de lamonas-tirea Horezu, a încetat din viaţă în ziua de 19 curent.
Ia putz. — In ziua de 24 Martie curent, s’a găsit într’un puţ de pe mereaua cătunului Satişcbeoi, pendinte de comuna Şe-riu, judeţul Constanţa, cadavrul argatului iul Stan Pesoaru din cătunul Cartai. Din cercetările urmate resultâ că numitul argat a căzut în acel puţ astă iarnă pe viscol, pe când se înapoia din Constanţa cu carul cu patru boi.
Din gresala- — In ziua de 25 Martie trecut, Stan Galoiu din comuna Şerba-neşti-Poduri, judeţul Damboviţa, pe ciad voia sa împuşte <> pasare, ’I s’a spart puşca şi a fost rănit grav. Pacientul s’a trimis In cura spitalului judeţian.
In balta.—Anghelina Niţă Mihaiu din comuna Pniuâuţi, judeţul DorohoiO, de mai mult timp fiind bolnavă de pelagră, ajunsese în stare de nebunie şi, tn noaptea de 26 Martie trecut, a luat din casă pe o copila a el, numită Gatrina, de 5 ani; şi ducâudu-se împreuna pe câmp. s’afi înecat amândouă într’o baltă.
DI.\ STREIN VI ATE
Carbonizată.— La GonlTaron, o femee în vîrstâ de 85 ani a fost găsită cu totul carbonizată în odaia sa.
Uşa fiind închisa, bâtrîna n’a putut cere ajutor.
UN DEŞTEPT
Cetim în România, la rubrica «Cronica Teatrală»:
D. I. Niculescu a zis discursul lui Napoleon Paunesou, opera insipida a d-lul D. R Rosetli, zis şi Max. D. Niculescu nu prea avea chef şi a zis-o rece de tot. Dacă ’şl ar fi dat mal multă silinţă ar fi putut face un lip frumuşei.
Dintr’o operă insipidă, un tip frumuşel !
Apoi bine, ti puie insipid, asta-! vorbă de om cu minte, ori de năuc ?
Mal lasâ-te, bre, de teatru 1
Quidam
UN OMOR
Acum cât va timd ajutorul ?ub-pre-fectural plaiului Prahova, d. Gregore Bânescu, mergend la comuna Talea — In timpul ncoţel — ca sâ aresteze pe un locuitor u’aco'o, pe când acel locuitor era trântit la pământ spre a fi legat, de către oamenii ce luase cu dânsul adjulorul si b prefecturei, Împreună cu primarii comunelor Breaza de-jos şi de sus, numitul adjutor a voit sâ tragă cu puşca In ce! făcut prisonisr si din întâmplare a nimerit pe eh ar Marin Stancin. dorobanţ din Breaza-de-jos, care îndata a şi căzut mort.
Orice s’ar zice şi ori cum s’ar pune ce-.liunea, faptul unul omor există şi cu toate că constilue o crimă involuntară asupra celui omorât, pentru aceasta adjutorul sub-preferturei a fost numai destituit şi dat judecăţe , fără s5 fl suferit nicl-o arestare; iar în ziua de 9 Mar-
www.dacoromanica.ro
tier curent, judecându-se la tribunalul din Ploeştl aceastăcausă, adjutorul subprefecturi a fost achitat cu totul de orl-ce penalitate, fără sâ fi fost chemaţi ca parte civilă: nici tatăl Marin Stan-ciu, nici mama marţului, Marin, nici măcar soţia sa Frosinn. Asemenea n’a fost chemat nici mortorul cel mal important: Mihaih Tudor din Breaza-de-jos, cel care a fost presmte la omor, ci s’au ascultat numai Avram Boldur şi Nicolae Moise, cari însuşi spun că ah mArturisit dupâ cum ’i-a InvCţat adjutorul sub prefecturei.
Rezumând acestea după «Democratul», nu putem de cât sâ ne mirăm.
OFICIALE
D. Constantin Saseanu este numit verificator al măsurilor şi greutăţilor metrice în oraşul Giurgiu.
—D. Gheorghe Tazlâoanu este numit veri-^ ficator al mis irilor şi greutăţilor metrice din comuna llerţa, judeţul Dorohoih.
D. Dimitrie Manolescu, actual copist clasa I la creditul agricol din judeţul Botoşani, se Înaintează în funcţiunea de ajutor ae ţiitor de registre la casa creditului a-gricol din judeţul Dorohoih, în locul d-lul Ştefan G. Popescu, demisionat.
MARE HOŢIE
____ 9
Sub-prefectul plăşel Zeletinu, din judeţul Tr-cucl luând informaţiune că bonurile forate de la d naMaria Ciuta din judeţul TeouucI, despre care am comunicat ia vreme cititorilor noştri, In sumă de 64,000 lei în bonuri, şi alte bijuterii, se afli îngropate îri comuuna CabeştI din judeţul Tuto va, a cerut autorizaţi-une şi a mers la zisa comună, unda după o cercetare de două zile a găsit lingă gardul casei Gheorghe Buou îngropate cele 64,000 lei în b muri, un broş de aur cu 9 diamante, un broş mic, o pereche paftale de argint, o pi-rozică mică, o bucată de bronz, cinci perechi mătănii, care toate ah fost recunoscute de d-na Ciuta.
ALEGEREA LII I0AN BRATIATO
LA
O AlVIIPU-IjUNiGr
„Guvernul a cazul". -Minciunile
colectiviste. — Stat-majjorul din Bucureşti. — Candidatul advers. — Dezertorii. —Ultima lovitura.—Ce succes 1
Gazetele colectiviste înregistrează cu mare pompă şi ostentaţie succesul electoral al lui Ion C. Britianu în alegerea de la 25 Martie curent, din Câmpu Lung.
Ele afirmă că populaţia judeţului a pri-mit cu entusiasm pe marele barbat de stat al coiectivitaţe: şi ca ovaţiunile făcute patriotului de la 48 ah fost indiscriptibile.
Este bine cacetitorii stimabilului d-voastre ziar, sâ cunoască atât succesul electoral al ilustrului cetâţian colectivist, cât şi manifes-taţiunile ce i sah făcut, pentru ca adoratorii Orr.ulu -Soare, se-şi mai tempereze jubila-ţiunile lor, iar ţara sâ cunoască că cea ce colectiviştii numesc un strelucit succes, este cea mal ruşinoasă cădere,
„Guvernul a căzut!“
Iată cum s’ah petrecut faptul:
Sprijinitorii candidaturel Iul Ion C. Bră-tianu, cu două septsmân1 înainte de alegere, se respândesc prin plaiurile şi plsşile judeţului, cerşind voturile alegatorilor. Ei cu-treeră fura preget toate comunele pe unde se aflai! alegatorii şi respândesc sgomotul că guvernul şi partidul de la putere nu mat are zile multe, că este în agonie, şi că Regele va chema la putere tot pe Ion Brâtianu, de care nicf-o dată nu se poate despărţi.
Stat majorul din Bucureşti
Cu o.zi înainte de alegere tot ce colectivitatea are mai ilustru şi mai cunoscut pornesc cu mare alaiii din Bucureşti, în spre capitala lui Radu Negru. Şi la 2 ore din zi, în ajunul alegere! vSd Câmpu-Lungenil, desci-zând pe peronul gârei din marginea oraşului, pe întreg Statul-Major al colectivitâţel; vâd pe ilustrul roade-ruble, cunoscutul ba ron de Han, pe vestitul duelist Ferechide, cel care era se rîdice^viaţa lui Nicolae Fle-va, pe atunci neruşinatul Cleone, pe Di-sescu de la Vrancea, Neniţescu, pe jţera-nul de Carnaval Schileru, etc. etc.
Aceştia aduc ştirea proaspătă din Bucureşti că guvernul a şi căzut, aşa precum se prevestise, ba uni: alirmah că Ion Brâtianu a şi fost chemat la palat.
Candidatul advers.
Candidatul Anti Colectivist tînerul Ion Gastâsescu Ghika, unul din membrii co-mitetulu electoral local, numai cu câte va zile Înainte de alegere, ’şi propune candidatura, ne ştiind sigur dacă candidatura sa,
I va li agreata de Comitetul Central, şi dacă ca va li susţinuta p«nî la sfârşit. Nici o acţiune nu se face in favoarea acestui candidat nici în oraş nici In judeţ, nici de candidat, nici de comitetul electoral local, pentru ca toţi se temeau că candidatura nu va fi sprijinita psnft In cele din urmă.
I Ba, ce este mai mult, când se ia hotărî-I rea definitivă a se susţine candidatura tînfi-I rulul Nastâsescu, el se presintă alegătorilor • nu înconjurat de cei cu care luptase In ale-
gerile trecute, adecă de senatorii şi deputaţii judeţulu’, care ’n mare parte se alesese printr’un serios şi energic al seh concurs.
Dezertorii
Toţi acel cu care luptase acest tînfir, şi pentru care, el cheltuise timp, muncă, şi cărora le pusese la disposiţie, un frumos con-tigent electoral, ’l părăsiră şi-i lăsară cu de-sevârşire isolat.
Timpurile se schimbase, guvernul căzuse, candidatul propus de comitetul electoral local, era un om în care, In cele din urmă, ’şl dedese socoteala de valoarea intelectuală, morală şi politica a senatorului Gussi ca şi a deputaţilor Negulici şi Andreescu.
O teamă ascunsa ÎI cuprinsese pe aceşti representanţl ai judeţului nostru, un viitor nu semănat cu rose li se arăta înaintea o-chilor, dacă sS alegea tlnSrul Ghika Nâs-tăsescu, şi pentru a se scapa de cel care le-ar fi întunecat poate orizontul lor politic, fac o coaliţie monstrâ, şi trădând interesele partidului şi a le causel, se unesc se sprijine nu pe cel ce luptase alături cu el, şi pentru ef, ci pe inimicul lor politic, pe a-cela, pe care cu câte-Ya luni mal înainte, T acuza de capul tuturor reutăţiloracestel ţerl, pe şeful celui mai corupt regim din câte a avut ţara, pe Ion Brâtianu.
Uitase cinstitul senator Gussi, acusaţiile grave care le aducea lui Ion Brâtianu, când s’a ales, uitase angajamenteia luate, pe cu-vîntul de onoare, cătrâ tînerul Năstâsescu că, dacă d. Nicolae Creţulescu nu-I va susţine candidatura, atunci ’l va lua de piept, pentru aji-o susţine, (propriile sale cuvinte) şi in ajunul alegere! de la 25, vine în Câmpu-Lung. convoacă pe amicii şi cunoscuţii sel, şi le recomandă se voteze pentru Ion Bră-tianu şi contra iul Ion Anastăsescu Ghika.
Uitase de asemenea şi onorabilul Negulici, parola sa de onoare şi strângerea sa de mână ce i-o dase, în mijlocul lumel, tînâru-lui candidat, că dacă nu-I va putea da ace-laş contigent electoral, ’l va sprijini din toate puterile sale, câcl acum convins este că, are de a face cu un tfnâr inteligent şi de valoare, cu un om de viitor, de serviciile căruia, judeţul putea beneficia (iarăşi propriile sale cuvinte, adresate mal multor alegători); a uitat şi pericolul care T vedea a-cum câte-va luni, că dacă s’ar alege Ion Brâtianu, contra căruia, tuna şi fulgera, pentru judeţul Muscel, şi pentru el, ar fi o ruşine; şijce face ? Nici nu vine în ziua Alegere!, nu se lupte, dar cel puţin se voteze pentru acel, căruia îi dedese cuvîntul seh de cinste, şi contra aceluia care, era o ruşine pentru judeţ de s ar alege ; face mal mult, trimite pe fiul sSh din Podgoria, icoana vederilor şi credinţelor sale de astâ-zl, se voteze şi se vorbească contra candidatului nostru, şi pentru Ion Brâtianu.
Uitase în sfârşit şi tînerul representant al colegiului al III,Grigore Andreescu, nu numai parola sa de onoare (dată în atâtea oca-siuni, dar toate legâturele de amicie, cole-gietate, şi toate principiile pentru care cu toţii luptasem, şi la 3 ore, în ziua alegerel vine de la Bucureşti şi sfatueşte pe alecu Emanoil, Prislopeanu, şi pe toţi cel alţi alegatori ai sel, se voteze contra tînărulul Nastâsescu.
In aceste condiţiunl se presintă lupta electorala de la 25 Martie, când Ion Brâtienu a eşit din urnă, cu o majoritate de 13 voturi numai.
De o parte se afla tot Statul-Major al colectivitâţel în cap cu Dimitrie Sturza, Di-sescu, de la Vrancea, Ferichidi, Iancu Ro-şeanu, Micescu, Dobrovici.Zamfirescu, etc., etc., strânş uniţi şi bine înţeleşi,asupra mijloacelor de lupta; având în flancuri şi în umbra pe senatorul Guşi şi deputaţii noştri: Negulici şi Andieescu, care trebuia se formeze avant garda taberei opuse, dar care deşertase la inamic impreunâ cu afiliaţii lor; iar de cea altă parte, numai contigentul electoral al curajosului şi energicului nostru candidat Ion Anăstăsescu Ghika, sprijinit |nu-mal de venerabilul d. Nicolae Creţulescu, care de şi bolnav venise de la Bucureşti, ca se dea cea mat straşnică palmă celor ce aQ dat faliment In politică şi ah lins unde ah scuipat.
Ultima lovitura
Forţele erah cu desăvârşire inegale, câcl trădarea a rupt echilibru ; toţi generalii noştri deşertase la inamic, şi lasase drapelul în mână numa , a întrepridulul candidat.
Cine a fost în ziua de 25 în sala alegerel, a putut vedea pe tînerul Ghika Nâstfisescu cum susţinea cu curaj lupta In mijlocul numa a alegCtorilor sei, şi a fost un moment când bîgase deja panică în inamic, dar iată că dupâ un sfert de oră, sosesc şi generalii desertor pe la 3 ore p. m. şi dah lovitura de graţie fratelui lor, care, luptase cu at&ta curaj. Vine senatorul Gussi şi deputatul Andreescu cu al lor, şi^dctU Iul Ion Brdtianu cele i 13 volurl, dacă nu mal mult, fi numai ast-; fel Ion Brălianu poate efi din utnd.
Ce succes!
Această victorie dar, este o ruşinoasă cădere, câci este resultatui trădărilor şi deserturilor de sub drapel. Ion Brâtianu n a eşit din urnă cu voturile colectiviştilor nici ! ale liberalilor, ci ale membrilor partidului
EPOCA — 2 APRILIE

opus, care, din consideraţii de alţii natură, aO dat voturile lor, vrăjmaşului comun.
Dovada ca aşa s’a petrecut lucrurile, este că adoua zi, când s’a făcut recepţiunea candidatului victorios, n’am văzut tn cortegiul de primire de cât vre-o 15—20 alegători din colegiul I; toţi cel-l’alţl erau desculţii şi des-brficaţii oraşului, baeţi de Îs prăvălii şi o mulţime de lucratori din mahalaua Ţiganiel, veniţi de curiositate a vedea alaiul colectivist.
lată victoria şi succesul electoral al lui Ion Bratianu, de la Câmpu-Lung.
E. Lnngada.
Câmpu-Lung, jo Martie.
INFORMATION!
Iată care e resultatul alegereî ce s'a făcut eri la colegiul al III de Roman, pentru locul remas vacant în urma invalidărei deputatului socialist Lascar Veniamin.
Au fost doi candidaţi în pre-senţă: energicul luptător în contra colectivităţei d. Al. Holban p p. V. G. Morţun, socialist.
375 alegători au luat parte la vot; a fost ales d. A. Holbail, cu 342 voturi în contra d-lui V. G. Morţun care a întrunit 28 voturi ; 5 voturi anulate.
Pân’acum numărul aderenţilor la clubul constituţional s’a urcat la 68.
Toţi aceştia sunt deputaţi care urmează pe d. Carp.
Azi s’a ţinut la ministeriul de interne un consiliu de miniştri, care a durat două ore.
După formalităţile obicinuite, Camera va lucra azi în secţiuni, şi se va ocupa de creditul de 15 milioane pentru fortiflcaţiunl.
Demisiunea d-lul M. Şuţu, director general al poştelor şi telegrafelor," va fi primită.
-sas-
Este probabil că azi chiar d. Ion C. Brătianu va ocupa locul său tn Cameră.
—SB5—
D. Dimitrie Catargiu, prefect al judeţului Putna, dându'şi demisiunea a şi părăsit postul seu.
—sss—
Aseară era se se ţie o întrunire socialistă la cercul muncitorilor.
Nevenind de cât vre-o 5 lucrători, d. deputat Nădejde care a stat până la orele 10, s’a retras cam plouat de succesul pe care l’a obţinut.
Tânărul M. Cantacuzino, fiul d-lul G. Cantacuzino, şi care ’şl urmează studiile la facultatea de drept din Paris, a trecut cu succes licenţa ’n litere.
Din 182 concurenţi, au reuşit numai 30, printre cari compatriotul nostru a fost al 2-lea.
Felicităm pe tânărul român de succesul dobândit.
UN ZEFLEMIST
D. Sandu Râşcanu, prefectul de Iaşi, a primit următoarea scrisoare :
Domnule Sandu!...
Te anunţ că dacă vel mal lovi In socialişti (nu radicali) atunci te voiu da pe mâna justiţiei ţărei, pentru coţcăriile ce le-ai comis. Nu crede câ sunt nebun dacă spun asta; ci sunt un fost amic al d-tale, şi nu sunt nici social nici radical ci un simplu... (aci urmează un cuvânt in limba germană, răfl scris şi neînţeles).
Se nu (le prea târziă atunci.
Nu glumesc, resbunarea faptelor de la Vaslui, laşi şi Cotcari, comise, au se fie pedepsite aspru.
Pleacă Sandu la Văcăreşti,
Cu familia Plătăreşti I...
(subscris) Amin resbunator 1...
Cine să fie zeflemistul ?
ŞTIRI COMERCIAIE
Cu vapoarele lasou şi Frederic care afli sosit in Gelaţi aseară a Venit o mare cantitate de peşte proaspăt şi raci ca nici odată.
Peste 3000 de coşuri de peşte proaspăt şi raci s’aQ debarcat aseară din aceste două vapoare.
#
* *
In săptămâna aceasta, înaintea tribunalului secţia, din I Galaţi a venit i& ordinea zilei vtnzarea imobilelor d-lul Lambrinide, urmărit de creditul urban din Bucureşti pentru suma de 550,000 lei şi de alţi creditori din localitate şi
străini pentru alte suml destul de însemnate.
Vlnzarea nu s’a ţinut din cauza lipsei de concurenţi.
Creditul urb’.n din Bucureşti în a-ceastâ afacere era represintat prin d. avocat Porumbaru, iar creditorii colbăiţi prin d. avocat G. Robescu.
CUTIA CU SCRISORI
Domnule Redactor,
Fiind autorizat depărintelemeu a face
0	rectificare vă rog sa bine-voiţi a da loc In coloanele ziarului d-voastre următoarelor rânduri :
In Voinţa Naţională de astăzi, cu mirare, văd câ între d-nil care au iscălit telegrama de felicitare adresată d-lul I. C. Brătianu pentru reuşita sa de deputat la Muscel figurează şi numele Gr. Miculescu. Declar ca nici prin gând nu
1	a trecut părintelui meu să iscălească acea telegrama, căci nu putea felicita pe acela din ale cărui ordine sângele nevinovat a stropit stradele Capitalei.
Piîmiţi espresiunea distinsei mele consideraţiuni.
T.-Severin, Martie 27 1889.
Sever t r. Miculescu.
Aleg. col. II.
A 3‘ EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 1 Aprilie 1889
La ora 2 şedin(a se deschide sub pre-şedentia d-iui general Fiorescu fiind pre-senţi 96 dd. senatori.
D. AI. Lalidva-i depune un proect de lege pentru o convenţiune cu Franţa în privinţa mărcilor de fabrică.
Se admite urgenţa.
D. P. S. Aurelian cere guvernului o explicare asupra poprire! vitelor din Ro-mâuia tn iUlia.
D. AI. Lahovari spune să astă ştire nu e confirmata; se vor face totuşi cuvenitele cercetări.
Se începe discuţia asupra convenţiei cu Franţa.
D. NI. Fleva se miră de graba ce s’a pus pentru preseiitarea acestei legi. Tot deodată declară că n’ova vota.
D. Al Lahovari spune câ această lege ede mult făcută. Ea trebue votată, căci e privitoare la siguranţa comereiulul ţârei.
D. I*. Gradisteanu spune câ nu vede în ce această lege ar putea asigura comerţul nostru. Mesurele folositoare mărfurilor noastre ar trebui prevăzute în convenţia comerciali ce avem iar nu îu crâmpeie de legi.
D. Al. Lahovari respunde că această lege se face peutru ca consumatorii noştri să nu poată ii înşelaţi prin producte, falşe.
Legea pusă la vot, se primeşte cu 61 bile albe, contra 3 negre, fiind şi 2 abţineri.
D. Gherassi ministru de justiţie, depune proeclui de lege contra cumulului proect votat de Cameră.
D. P. Grădişte a nu cere urgenţa care se admite.
Se procede la alegerea a 2 m-mbril în comisiunei pentru modificarea regulamentului Senatului. Se aleg dd. Budişteanu şi Niculescu.
La 4 i/2 şedinţa se ridică.
CAMERA
Şedinţa de la 1 Aprilie 1889
Şedinţa se deşchide la orele 1 şi 1/2 sub preşedenţia d-lul Gr. Gozadini, vice-pre-şed iute.
Răspund la apelul nominal 140 dd. deputaţi.
Sumarul şedinţei trecute se aprobă.
D. Andreescu, cere să se dea locuitorilor din Muscel, în exploatare, pădurile de brad de molilt din acest judeţ şi depune o propunere îrv acest sens.
D. P. Cernatescu, cere a i se pune interpelarea d-sate pe Luni ia ordinea zilei.
D. Hoheica, tşl da demisia din cestor şi Camera o primeşte.
D. P. P. Curp, declară că un număr însemnat de deputaţi s’aQ constituit în-tr’un club parlamentar numit: Club Constituţional. U-sa apune ca acestui Club trebue să se adreseze pentru alegeri şi comunicări Respunde apoi d-lui Lahovari care l’a atacat tn şedinţa de eri. D. Carp zice câ temperamentele oamenilor politici nu se pot schimba, d-sa are temperamentul de luptător care e gata a se jertfi chiar, pentru o cauză pe care o crede d. mnâ de susţinut.
Venind Ja cuvântul de pacificator al Europei, ce ’l impută a li rostit, d. Carp explică îu ce condiţiuni şi când i s’a dat a-cest epitet nu de d-sa singur, ci de d-nu Voinov.
In ceia ce priveşte suplica făcută de la Iaşi pentru înfiinţarea pedepsei cu moarte, d. Carp neagă a fi iscălit asemenea suplică.
Oratorul declară eronate argumentele aduse de preşedintele consiliului în şedinţa de eri. Terminând d. P. P. Carp zice eâ procesul între d-sa şi d. Lascar Citar-giu nu poate 11 câştigat de cât cu preţul a mal multei sau mai puţinei sari atice.
D. Lascar Catargiu, respunde d-lul Carp şi doreşte ca Adunarea deputaţilor să nu alunece pe paula cesliilor personale care nu sunt nici de-cum tn interesul ţârei.
1). 'I itu Mniorcscu, vorbind tot tn ces-tie personală zice câ d-sa şi amici) d-sale eraţi constituiţi în societate literară. D. Carp singur era în politică. Lăudând pe d. Catargiu pentru câ a făcut un act de patriotism de a luat frânele guvernului 1a 1871, oratorul zice câ nici d-sa, nici d. Carp, n’afi semnat actul de la laşi. Ca om politic d. Mliorescu declară câ e pentru pedeapsa de moarie.
D. Lascar Catargiu declară că n'a întrebai, cine a iscălit ac«l act de la laşi, ceia ce ştie e câ acel act s’a făcut şi câ d-sa precum a spus’o şi eri a rugai ca asemenea act să nu se prezinte pe biuroul Camerei spre a se pune în discuţie.
După d. Ceaur-Aslan care adaogă câte va cuvinte Î11 aceasiâ chestie personală, d. Kogalniccauu M. se. ridica contra modulul cum se întrebuinţează timpul Ca-
merei în discuţiunî personale. Camera a ajuns să joace rolul corurilor în vechile tragedii. Mal sunt nuroal 3 4 zile până la închiderea sesiunel şi Camera conţinea a se ocupa cu jocuri de cuvinte şi eluslil personale care nu sunt câtuşi de puţin tn folosul ţârei. Terminând, d. Kogâlnice inu roagă Camera să se puie la lufcru.
D. Kui'ghelea face o rectificare la un discurs al seu pronunţat tn Cameră şi reprodus în «Monitorul oficial.
D. Gr. Cnzadinl, vice-preşedinte, cere ca d. Burghele să facă în scri9 această rectificare şi s’o depue la biuroQ care va lua măsuri de îndreptare.
Se ea apoi în discuţie alegerea colegiului II de Roman făcută tn persoana d-lul Brănişteanu în contra d-lul V. Morţun.
Raportul aceste: alegeri cetit de domnu Const. Deleanu conchide pentru validare.
Şedinţa se suspendă la 2 ore 45.
La redeschidere se dă cuvântul d-lul I. Nădejde care cere a se numi o anchetă a-supra alegereî de la Roman unde d-nu V. Morţun a fost împiedicat a comunica cu alegatorii sei.
D. M Cogalniceami se uneşte cu cererea d-lul Nădejde d’a se numi o anchetă.
Ne mal cerând nimeni cuvântul, d. preşedinte declară discuţia închişi şi pune la vot cu bile propunerea de anchetă.
Resultntul votului
Votanţi 195
Bile albe pentru ... 70
Bile negre contra ... 65
Priu urmare ancheta se priimeşte. Se votează apoi un credit de 47,000 lei pentru diurnele deputaţilor.
Se votează asemenea un credit de 35,000 fr. pentru ministerul Domeniilor.
Se procede la alegerea comisiunei de ancheta pentru alegerea de la Vaslui.
Se dă citire un«i cereri de credit de i40 mii lei pe seama ministerului Domeniilor care se votează.
D. N. Filipescu anunţă o interpelare ministrului de finanţe dacă nu consideră ca un vot de blam voturile prin care s’a acordat numirile de anchete pentru alegerile de Roman şt VhsIuiQ. Şîdin.a se ridică ia orele 4 şi 1/2; d-nil deputaţi trec in secţii pentru a se ocupa de bugete.
Plaivaz.
SPECTACOL E
Concertul şi producţiunea dramatică ce era se sa dea în noul palat al Ateneului de societatea «Cultura» la 2 Aprilie s’a a-mînat. pentru 14 Aurilie, din causa câ artiştii Teatrului Naţional ce ’şl oferise concursul sunt nevoiţi din ordinul direcţiu-nel se joace pe scena a acelui teatru.
DEPESI
Fxpediiuineu Peters
(Prin fir telegr.)
Vicna, 12 Aprilie. — Se telegrafiază din Berlin ca or-ce Înţelegere s’a rupt între exploratorul Peters şi Societatea Africel orientale. Această Înţelegere era tocmai condiţiunea principală dupe care trebuia să se far,a expediţiunea Peters, spre a găsi pe Emin-Paşa.
Călătorie imperiala
(Prin fir telegr)
Viena, 12 Aprilie. — Se anunţă din Budapesta câ împăratul, împărăteasa şi archiducesa Maria-Valeria vor pleca mâine seară la îşi.
întâlnire la Mirainor
(Prin fir telegr.)
Viena, 12 Aprilie. — Regina Belgiei şi principesa Glementina au sosit In timpul serei la Miramar.
Arhiducesa Stefania a mers la Go-rizia spre Întâmpinarea lor.
Amânarea Camerei austriace
(Prin fir telegr.)
Viena, 12 Aprilie. — Camera deputaţilor a amânat reluarea şedinţelor sale dupe vacanţele Paştelor.
Presa germana si ministerul Catargiu
(Prin fir telegrafic)
Berlin, 12 Aprilie. — «Naţional-Zei-tung» speră câ ministerul Catargiu va înţelege oâ atribumdu i-se idei rusofile pe când era In oposiţie, trebue acum câ a sosit la putere, să pună o surdină preferinţelor sale.
Berlin, 12 Aprilie.—«Germania» zice câ ministerul Catargiu însemnează victoria Rusiei. Pentru foaia germană, d. Hitrcwo va fi de acum înainte impera-torul cabinetului.
România va fi neutra de sigur In timp de pace, dar în timp de răsboifl, ea va fl avant-postul Ruşilor In Balcani.
Berlin, 12 Aprilie.—«Gazeta de Voss» zice ca numai esitafiunile şi lipsa de e-nergie a d lui Carp ad pricinuit triumful actual al boerilor.
Lucrările Reichstagului
(Prin fir telegr.)
Berlin, 12 Aprile.—Reichstagul a examinat cererea de autorisaţie a urmăririlor In contra d-lui llammerstein.
Comisiunea s’a pronunţat contra; dar decisiunea Reichstagului nu se va lua de cât după vacanţele Paştilor şi In urma discuţiunii proiectului de lege asupra asigurărilor In favoarea lucrătorilor.
Imposlt asupra tutunului
(Prin fir telegr.)
Berlin, 12 Aprilie.—Guvernul are de gând să propună un imposit asupra tutunurilor.
Presa francesa si ministerul Catargiu
(Prin fir telegrafic)
Paris, 12 Aprilie.— «Temps» zice ca alegerea d Iul Laho vari e foarte semnificativa, 1 ici dânsul nu e, ca predecesorii săi, Infaodat unei sisteme de a-lianţâ cu ori ce preţ cu Germania şi Austria. El e înainte de toate patriot, independent, şi hotarlt se ocrottască condiţiunile de existenţă ale ţării, a o ţine departe de combinaţiunilebismar-kiane, a cultiva relaţiunile pacinice şi amicale cu toate puterile, fără a es-cepta pe acelea către care simpatiile române merg într’un mod natural.
Organul Parisian felicită România care, fără a voi să atace pe nimeni, a recucerit independenţa şi neutralitatea sa, şi a încetat de a fl pe Dunăre un fel de sentinelă înaintată a triplei alianţe, menită să figureze In efectivul disponibil al aşa zisei legi de pace.
Noul cabiuet român
(Prin fir telegr.)
Berlin, 13 Aprilie.—«Nazionat Zeitung» consacra evenimentelor din Bucureşti un lung articol intitulat «Monarhia şi boieria In România.»
Ziarul vorbeşte de intrigele d-lul Hitrovo, de greşelile comise de miniştrii români, şi termină ast-fel:
«Panslavismul d-lul Catargiu nu e, ca şi reforma agrară a d-lorjCarp şi Ro-setti de cât un mijloc de a ajunge ia putere. Rusia va obţine de sigur mal mult de Iad. Catargiu decât de la d. Ion Brătianu |sau d. Carp. Dar România nu va cădea nici o dată In situaţiu-nea Serbieilu urma victoriei radicalilor.
Serbia n’a avut într’adevăr de cât o democraţie rurală pâ când România posedă o aristocraţie luminată, interesată la menţinerea neatârnare! ţârei. Moştenitorul tronului, principele Fer-dinand de Hohenzollern, va avea el un pat de trandafiri, un viitor depărtat ne o va spune.
D. Grigore Mânu, secretar generai al ministeriulul de finanţe şi director al regiei monopolurilor presintendu-şî demisiunea domnului Gună Vernescu, a fost cu insistenţii rugat se mal rămână la postul seu. .
*
Nici un minister n’a făcut plăţi azi, dm causă că bugetele nu sunt votate.
Toate serviciile sunt tn stagnaţi une.
#
Simpaticul deputat şi cestor Bo-beica dendu-şî astă-zl demisia din cestură, demisiunea a fost primită de Cameră.
*
Cincî-spre-zece prefecţi au demisionat până acum. Toţi au fost însă rugaţi se urmeze cu funcţiunile lor până dupe sărbători.
n
D. Teleman, prefect al judeţului Roman, a cerut ca se fie transferat la FălciU.
*
Eri seară liberali-disidenţî s’aii întrunit la hotelul Mânu.
Dupe o discuţiune fuarte vie a prevalat părerea celor mal mulţi, adică de a combate guvernul d-lul Lascar Catargiu.
D-nii Ceaur Aslan, Mârzescu, Cozadlni, K. K. Dobrescu şi vre-o doi alţi au fost de părere contrarie.
D. Paladi lipsind, nu s’a putut avea si avisul d-sale.
*
Naţionalul, anunţa eri seară că întregul comitet teatral va fi di-solvat pentru rea administraţie.
Să vede că redacţia Naţionalului nu ştie că membrii comitetului sunt numiţi conform legel pe patru ani.
Apoi am vrea să mal ştim dacă actualul ministru al instrucţiei a avut vreame să numească vre o anchetă, care ’l a şi Înfăţişat raportul seu constatând că teatrul a fost rău administrat?
Iute ar fi lucrat tn 24 de ore de putere !
X
Tînărul Petrescu Alexandru, e-lsv tn clasa VI a liceului St. Sava, s’a presontat astă-zi la redacţia noastră şi ne-a făcut următoarea declaraţie :
Astă-zl po la orelo 5, ducân-du-se în cancelaria liceului „ca să şl ia o însemnare de notei ce a obţinut Î11 cursul anului, dupe cum 11 făgăduise secretarul liceului, d. Droc, i s’a refuzat a-ceasta.
www.dacoromanica.ro
Tînărul insistând, acest domn secretar a găsit de cuviinţă să cheme 5 servitori şi ţinut de a-ceştia, elevul a fost bătut cu bastonul do d. secretar.
Cerem d-lul ministru al instrucţiune! să ia măsurile cuvenite, ca să trimită pe solbaticl în codru, iar nu se administreze institutele de învăţământ secundar.
Am văzut noi tn şi-pe pe elev cu hainele sfâşiate.
u
Următoarele două manifeste s’au împărţit alegătorilor colegiului al 111 din Roman.
Sunt manifestele d-lor V. G. Morţun, cunoscutul palavragiu socialist, şi al d-lui Holban, om politic eonsomat, al cărui trecut nu poate fi criticat de nimeni şi atât mai puţin de un domn ca d. V. G* Morţun.
Către d-nii alegatori ai col. 111 de Itoman.
D-lor Alegători,
Punându-mi candidatura de deputat la acest colegiu, vă rog bine-voiţi am da voturile d voastre.
După două zeci de ani de viaţă politică, In care am lucrat cu buna-creumţâ pentru bioeie ooştesc şi pentru progresul ţerei nu cred să am nevoie se fac aice un program.
Treculul meu garantează despre viitor— purtarea mea neprihănită vă asigură ca vă voi representa cu cinste In toate interesele ca să vor desbate în Camera.
Ştia câ sunt unii ce se numesc Socialişti şi care prin halagie, prin aţiţarea ui elor între cetăţeni, cauta să câştige Încredere sătenilor, făgaduindule toate fericirele când se vor face iei stăpâni pe ţara.
Vai de ţară dacă ar încăpea pe mâi-nele lor !
Cel ce tnvrâjmâşesc oamenii între sine şi aţiţa vinovate paterni nu sunt prietenii poporului, dar sunt duşmanii lui.
Prin resvrătiri se face răul, dar nu se înlesneşte deslegarea problemelor mari economice şi pontice, din potriva se a-mânâ şi se compromit, pentru că trebuie pace în spirite şi în inimi ca să se lucreze cu spor. Eu cred că aşa precum până azi s’a făcut numai pe cala paşnică progresul ctl adevărat In ţara noastră, tot aşa se va face şi în viitor adevăratul bine.
Cel ce ’şl iubesc ţara să se gândească inţeiepţeşte şi se vor Încredinţa ca aţâţătorii şi Invrajbitoril lucrează Împotriva intereselor tuturor claselor societăţii.
Guvernul d lui Teodor Rosetti a propus legea vânzare! la săteni a moşielor Statului, şi toate partidele pontic*, cu conservatorii în frunte, sau întrecut se o voteze pentru câ este o măsură folositoare plugarului.
Acum trebue pusă legea lo aplicaţie ; dar pentru aceasta iarăşi se cere buna voinţa a tutulor — prin urmare linişte şi rânduiala, căci este o grea şi migăloasă lucrare.
Alegând socialişti, sătenii ar face un act de nesocotinţă şi ar dovedi că nu ’şî înţeleg interesele.
Acum Dumnezed să lumineze pe alegători şi să le arate calea cea bună şi purtarea cea Înţeleaptă pentru folosul ţării.
A. I). Ilolban.
Partida muncitorilor
Alegători!
In două rîndurl, colegiul al 3-lea de Roman, ’şl-a ales deputat dupe voinţa şi nevoia lui şi într’amândouă rândurile, ciocoimea care nu putea vedea cu ochi buni deşteptarea ţăranului, a stricat aceste alegeri.
La Roman, s’a trimes pentru ca să însduşe glasul ţăranului calicit şi peri-tor de foame o ceată de împuşcă în lună, In frunte cu prefectul Teit-man, care’şî-au bătut joc de toate legile a-cestel ţări, care ’şi-au făcut rls de toate drepturile noastre.
Drumurile ah fost oprite, casa mea străjuită zi şi noapte, cel care au în-drâsnit să pue temi-iu numai pe lege şi nu pe placul şi ameninţările d-luî Teleman, azi zac la închisoare; arestul geme de oameni nevinovaţi.
Azi se vede şi se ştie, câ ciocoimea nu vrea ca ţăranul să şi ridice fruntea şi să’şi caute drepturile Iul.
Azi se vede lămurit, că, ciocoimea cată ca la colegiul al 3-lea să pue pe unul dintre e’, şi să nu vă tngădue să vă alegeţi apărător şi oameni de credinţă.
Dar tot e bine sfi se ştie cine suni acel cari azi vin înaintea voastra şi cer încred-rea ţăranilor.
Alexandru Holban la anul 1850 a fost şi a luptat îrupo riva unirt-j ţărel Mm t-neştl cu Moldova, la 1864 a fost acel care a strigat mai tare împotriva improprieldrirei ţăranilor, a fost prin toate partidele boiereşti, când roş, clnd alb, când fls»ichiQ, om statornic In credinţe nici odată şi pururea venătoriu de slujbe grase.
Yusiic fl. Morţun nu e străin în aceste locuri şi ll ştiţi cu toţii, de zece ani luptă pentru drepturile poporului încălcat; ele duşman netmpcata cio-coimel, statornic în credinţele şi stăruinţă lui, el nu a muncii şi nu a luptat de cât alături cu prietenii ţăranului.
Căzut sau biruit el tot peutru voi va lupta şi va rămtuea tot vrăjmaş ciocoilor şi călcătorilor de legi.
V- fl. Morţun,
EPOCA — 2 APRILIE
ESÎ^ZW.rWSSir5- 3E «235535222®
PHARMACIA CURTEI REGALE
FRâTîi KONYI
JASSY
Medalie de aur	Viena 1883
RECORfAKDA URMĂTOARELE PRODUCTE DIN PROPRIUL El LABORATORIU :
DE QU1NQUINA CU COTNAR. se întrebuinţează ca tonic şi f'ebrifug, In dosă de un păhăruţ mic sau doua linguri de masa, cn jumătate ora înaintea fiecărei mâncări. - Pentru copii dosa în jumătate.
Flaconul lei 2.
VIII toni-nutrativ cu ouinquInaTsi
Vili CU CACAO, 1JUPE BUGEAUD. Acest vin având pe lângă quinqiunaşi principiile solubile a bobilor de Cacao, este tonic şi tot-o-dată si nutritif, de acea este recomandat persoanelor slabe si copiilor, mai cu deosebire inconvalescenlâ.
Flaconul lai 3.50,
:
DE LACTOPHOSPIIAT DE CALCIU. Se ia ca si vinul, convine mal
DE QUINUUINA FERUGINOS CU MA-llll LAGA. Asociaţiunea ferului cu quin-quina constitue un agent therapeutic foarte
Erecios în vindecarea chlorosei, anemiei, oalelor de stomac la persoanele slabe şi convalescente, şi mal cu deosebire în diferitele boale a femeelor şi fetelor tinere.
Este reuniunea a două elemente din ceie mal tonince şi întăritoare	din materia	medică.	Flaconul lei	3.
UIU DIGESTIV	CU	PEPSI NA. Acest	vin
VIii restabileştedigestiunea dificila sau in-complectă, linişteşte durerile gastralgice, şi repară puterile, favorizând asimilarea complectă a elimentelor.
Dosa: 1—2 păhăruţe de liqueur imediat dupe dejun şi masă. Pentru copii dosa jumătate.	Flaconul lei	3.
I/III DE LACTOPHOSPII AT DE CALCIU CU Viii MALAGA. Phosphtul de calciu este substanţa minerală cea mal abondentă din economia corpului şi cea mai necesară vie-ţel; el este indispensabil pentru formarea si nutriţiunea oaselor, de aceia se întrebuinţează acest vin cu mult efect mal cu deosebire la copii slabi, racheticl şi scrotul oşi.
Dosa: 2—3 păhăruţe mici pe zi; pentru copii, atâtea linguri ae masă. Flac. lei3.
riv DE QUIUNQUINA CU MALAGA, se în-V 111 trebuinţeazâ ca tonic şi ca febrifug In dosa de un păhăruţ mic sau două linguri de masă, eu jxmâtate de oră înaintea fiecărei mâncări. — Pentru copii dosa în jumătate.	Flaconul lei 3.
Tonii: aceste medicamente sunt făcute cu cea mai marc îngrijire, cu materii de prima calitate si cu Viniaturl diu propriile sale pivniţe.
Expeditiunile poştale in provincii se fac in ţoale zilele.
Deposit in Bucureşti: Farmacia Brandusa. strada Clementei 26, si I, Ovessa.
SI KOI
ou deosebire copiilor sau persoanelor care nu pot suporta vinul. Flaconul lei 3.
DE CONDURANGO. Acest vin preparat cu vin de Malaga si cea mal bună coajă de Condurango Mataverro, se întrebuinţează după ordonanţele d-lor medici, cu cel mal bun succes la diferite boale de stomac si chiar la cancerul stomacului.
Floconul lei 4.
LlfilIORE CONCENTRATA. Aceasta cuoare serveşte la prepararea imediată a apel de gudron limpede 2-3 linguri de masă ajung pentru un litru sau o linguriţă de cafea la un pahar cu apă.
Preţul 1 leii 50 b.

DENTALINA
Esenţa pentru gura
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
Ambele preparate cu acid pur, sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele b:« gurel si a gingiilor. Ele conservă dinţii si dau gurel un inieos plăcut.
Preţul: 1 flacon dentalinâ, 3 fr.; t cutie cu pra uri, 2 fv.
Deposite In Bucureşti: F. IV. Zurner, J. Ovessa, Bruss, Stella si Brandusa.	1104
CASA DE SCHIMR
612
. NI. F E R NI 0
8trads Lipscani, No. 23
' rnnpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi G u r s u 1 X3 u o u r e s t i
1 Aprilie 1889
m—IMtWi mto-.tuuv
6 0/0 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 5 0/0 Oblig, de 8tat 8 0/0 Oblig, de st. drum de fer 1 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 1 0/0 Scris. func. urbane S n/G Scris func. urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.
Vctiuni «Dacia-România.
* Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaoi Tendinţa fermă
Cump.i Vond. 98 1/2 66 98	| 99
101 1/8 1013 8
104 1/4 67 7/8 104
tu2 1/4 94 1 2
82
88 1/4 240 50 950 270 ?60 140 20 209
1045/8 97 1/4 1104 1 2 1023,4 94 3/4 82 1 2 ,88 3/4 255 60 950 280 270 145 . 40 210
PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT
ÎNCĂLŢĂMINTE
DE FRANZ HDLLA SI C. LETZTERfiROSCHEN
LA MAG ,SIVUL P1MMI L FONDAT IN «UCUIiESTl
LA ADEVARATA
Strada Şelari No. 9
STEA ALBASTRA
Strada Şelari No. 9

Bocanci Englezeşti veritabile pentru barbati lai 13, 12, IO.
Fcutru baclti G, #, 7, 8.
CASA DE SCHIMB
805
MOSCU NACHMIAS
jVo. 8, în palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei ctadir Bancei Naţionali (Dacia-România)
Cumpără si vinde efocto publice si face ori-ce schimb de monezi Buouresti Cursul pe ziua de 1 Aprilie 1888
Renta amortisabila Renta amortisabila ,, româna perpetua
6 " .............
o %	„	Mnniclpaie
10 fr. ,	Casei pens. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rarale
5	96	,,	,,	,,
7 %	„ urbane
6 5 5
laşi
Acţiuni Ranca Naţionala 3 % Losuri Serbesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Sasilica bombau „ Otomane cu prime im. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Austriac Mărci germane Bancnote francase „	ltaliane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
Cump. Vinde
83 %
98	1/2 96% 101 % 88 1/2
145
104>»
96 3/4 •01 10196
94 q
81 3/4
935
76
14
33
45
30
19 50
20 25%
110
124
l00
99 «68
83 3/4 96 1/4 96 3/4 102
39 250
104 3/4
104 1/2 102% 95
82 7/2
945
80
15 1/2
40 50 33 22 55 40
50%
212
126
100%
100
272
Ghete Şaten, t/cms, Be-zetzuri de Ici tl, 12, 13
Pantofi de barba ti de diferite fabonua do lei 21, I*.
ROG A SE NOTA BINE
STRADA ŞELARI r 9
LA
Ghete Bezeturi do glaeo «I vaet forma chinezoaN-ca de lei IO, 11, 1%, 13. Pentru baeti lei 0,1,8.
Ghete dc vnca dc Ver-matia.fasoane englezeşti sl chinezenti da lei IO, 11, 12.
ADEVARATA STEAOA ALBASTRA
1027
Cu stima, D. MESLHELSOHN
4* ~	<
iMMimsse
f „NITIONALA"
| SOCIETATE SENERALA DE ASIGUR.
§	UN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DSPLIiV VERSATE
d
§
8
Aducem ia cuno, transferat biurouri’
ştinţa publică, câ am iie noastre în palatul Sooietăţel din Strada Doamnei No. 12.
.726
Direcţiunea generala.
BĂILE
0<
IMITRASEWSKY 8
Strada PoHtiei, No. 4- G
% Stabilimentul de b.i este deschis In toata fi zilele de la 6 dimidzaţa până la 7 seara. Jt Pentru dame băile de vapori sunt des- gj a chise In toate Marţile şi Vinerile da la 6 g w dimineaţa până la prânz.	H
«Băile calde sunt în toate zilele la dis- Ăfj posiţia onoratului public. Direcţiunea. **
-(-) V e n z a r e in ra.t,e lunare si septa m â n a 1 e (-)-----------
CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME
„PATBNT-NOTHM ANN
4 4
1; Perfecţionat
PENTRU FAM1LLII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Aceste Maşine aâ fost, graţie numeroaselor lor avanlagiî, premiate )a toate espositiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase îmbunătăţiri asupra altor maşine de tot felul acesta. între care voiQ cita: braţul lor înalt, care produce o mănuire uşoară şi comodă, suveica fara înfirare, aşezarea de sine a acului lo adevărata sa posiţiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără nici un sgomot pentru care a şi fost numită cu drept cuvânt „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant şi simetric.
Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile maşineî sunt lucrate în oţel cel mal fin ceea ce conlribue la soliditatea şi durabilitatea el.
Deposit de maşine de cusut zise ode Lipsea» pentru cismarl; maşinele «Titania» şi «Ringschiffchem pentru croitori; aWehler et Wilsom pentru fabricanţi de lingerie.
Singurul reprezentant i	BULEVARDUL ELISABETHA	)
MAX lichtendokf C AS A G R A N D HOT EL BO U LEV A R D	bucureşti
(	---( UNDE SE AFLa ŞI DEPOSITUL GENERAL )--- )
Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco
ttOC«WT»Wi5'”l-rr«i
-(-) IVT asinele vechi
CĂTRE 8)1). ARENDAŞI Sl PROPRIETARI DE MOŞII
CEREŢI
caseiIOP PITTS BUCUREŞTI
îvUOILE
CATALOAGE ILUSTRATE
PKNJRU
M A SLNiE AGRICOLE

EFORIA
kltmiTESUC
Se scoate în venzare prin licitaţie taierea zăvoiului si padurei dupe mpsia Plavi-ceni comuna Dudu judeţul Olt, precum si părţile de pădure dupe moşia Plavicean-ca-gradinele, plasa Balta de jos judeţul Romanati, aproape de gara Frasinet.
Licitaţia se va tine in zioa de de 24 Aprilie la 3 ore p. m. atât la cancelaria Eforiei curtea Bisericei Kretzulescu, cât si in localitate la comuna Dudu.
Doritorii pot vedea condiţiile si planurile la Eforia în zilele de lucru, de la ora l-5p.m.

CAFEA Mitlll. m REGALA
pentru prepararea cafelei obicinuite este cel mal perfect şi higienic aliment constatat de Laboratoriul chimic din Bucureşti.
CAFEAUA REGALA
dă cafelei obicinuite un gust delicios, un miros plăcut şi aduce o economie foarte însemnată de cafea.
FABRICA DE CAFEA REGALA WEINREEB & FEHR
---IAŞI-----
Depod în Bucureşti la d-nil Frid-man et Finkel, Hotel Transilvania, str. Gabroveni. De vânzare en detail la toate magazinele de coloniale.
PIC \ICM7ADC t«*el cal de călărie
Ut VLIUAnt de I.alru şi şase ani, talia 15 şi 16.—Calea Victoriei 163	(1661).
LICOARE
DE
-TOII-
este formată din gudron Vegetal de Norvegia, balsam de tolul$n şi vâso de brad. Se recomanda ca tămăduitoare tusei vechi, dureri de piept, tuşă, arsuri de stomac, neppftă de mâncare, catar al bâşiceî urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA
sigură în vindecarea scursoreî (Blenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Di-milrie G. Gherman, farmacist în Bn-z60, se găseşte de vânzare la principale farmacii din Bucureşti şi din ţară, en gros la drogheria Brus, Bucureşti.
Mese ol.scrw* eticheta, raci mulţi fui mariNti dau Gudron nimplu, eu eticheta dumnealor fu loc de Licoare de Gudron-tolu-vfscnt.
JULURT MMMim
CONSTRUCTOR DE MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA CQLTEI49
| MORI. FABRICI DE SPIRT, FABRICI l)F LEMMKIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie, llasini de aburi, Turbine, Hon le liydraulice, lleposlt de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrioi de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuui de lumina electrica. Eabricatiune de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri corenle la cerere gratis şi franco)
1064
VECHIA CASA DE CEAPRAZARIE MILITARĂ
FONDATA IN ANUL INOO
îs ARON H. BUFTI
[ N°- IDls CALEA VICTORIEI^N0 inIS (PROPRIA CASA)
Sub-semnatul aduc la cunoştinţa clienţilor mei d-lor O fi ceri că mi-am asortat din noii Magasinul cu un bogat «sorliment de equipamente şi mai cu deosebire FIRETURI DE UNIFORMA, aduse din cele mal renumite labricl diu Paris şi Lyon vânzându-le cu 25 0/ mal eftin ca la ori co ceaprazar.
Rog pe Onor. Public a mă visita spre a se convinge de realitatea celor ce expunem aci.
Mal confecţionăm şi ori ce fel de comânzl în termen do 24 ore, făcute prin scrisori şi le expediam foarte prompt.
AHON II. BUFII
asm
MEDALIE DE ARGINT
CIIAHilU UIMIM Iii II ii li lîl A Nil
Depositu: central în farmaciile domnilor ALESSANimiU BUCUREŞTI şi P. LAZEANU CRAIOVA
In detail la toate farmaciile din tzara
— UN LEU RULOU —
Cel mal eficace r mediu re se poate introbuinţa contra tululor durerilor reumatismale precum: durerea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boale de re ic hi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, tăiaturi, buboae, bătături etc. etc.
Fie-carui Riilou este alaturata o instructiume foarte detaliata
1126
Tipo&mGa /Ziarului .Epoot"
1 (pârlit cn cerneala t b Lo/llleui-Ue Pari»
www.dacoromamca.ro
O irunt renpouvnl^il V. P. Gheurghlr