ANUL IV No. 1011
VINERI 31 MARTIE (12 APRILIE) 1889
A TREIA EMTIUNE
■umana
N'JMERUL 15 RAM NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I Sile A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In nucnrc^ri: La casa Administraţiunel In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate ofliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL |S BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
I.a Paris: Agencc Slava q, Place de ta Boitrse, S Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunoiurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PAHIS : se gâseste jurnalul CU 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S«. Ger-main, Alo. HI.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNEA
No. 3,~l*laUa Episcopiei.—No. 5)
AlPARE in toate zilele de lucru
A DMIN1STRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
Si 5
CĂTRE CITITORI
Sunt patru ani, de când, în Epoca am întreprins o luptă de toate zilele, pentru răsturnarea Colectivităţii şi pentru aducerea la cârma ţării a unui guvern conservator, compus din toate nuanţele conservatoare.
Lupta în contra Colectivităţii e sfârşită, iar în divisiunilepartidului conservator Epoca, pare-mi-se, nare nici un rol de jucat.
Nevrând a alege între o fracţiune conservatoare şi între alta ; nevoind a susţine întru toate noul guvern şi neputând combate un minister conservator; neputând împăca admiraţiunea noastră a-dâncă şi devotamentul nostru i-nalterabil pentru d. Al. Lahovari cu dispreţul nostru pentru d. Ver-nescu, cred că tăcerea e singurul rol care poate se ne convie.
Cu numărul de azi, încetează participarea mea la redacţiunea Epocii.
Intru cât priveşte apariţiunea ziarului, nu voesc a lua nici o hotărâre fără a mă consfâtui cu a-micn mei politici. Redacţiunea actuală va continua dar a dirige ziarul câte-va zile, până ce amicii noştrii vor hotărî dacă E-poca mai poate încă aduce servicii causei conservatoare, or dacă încetarea apariţiunei sale şi tăcerea noastră a tutulor nu e singurul serviciu ce mai putem încă aduce partidului conservator.
N. Filiptscu.
MINISTERUL
După. zece zile de sbuciumărî Ministerul s’a constituit erî seară şi a depus jurământul la orele 9.
D. Lascar Catargin a luat presidenţia Consiliului şi Ministerul de Interne,
D. Al. LallOYari, afacerile
streine,
D. Gherassi, justiţia,
D. c. Boerescu, cultele şi instrucţiunea publică,
D. Gl*. Peucescu, domeniele, D. general Manii, răsboiul,
D. G. Yernescu, finanţele; ear Ministerul lucrărilor publice a re-mas de o cam dată fără titular, d. Lahovari având interimul a-cestul departament.
Crisa ţinuse prea mult pentru a nu se pune capăt o dală unei situaţiuni jignitoare intereselor ţârei ; se simţea necesitatea grabnicei Întocmiri a unui guvern.
Această necesitate, de sigur a împins pe d. Al. Lahovari să primească un loc pe banca ministerială alături do d. G. Vernescu.
Spre a evita un guvern de coaliţie, spre a evita un guvern ce ar fi putut să fie mai rău de cât un guvern de coaliţie, d. Lahovari a consimţit să primească un portofoliu în acest Minister.
Dar sacrificiurile au şi ele un termen, ele nu pot lupta mult timp cu firea onestă a unul om, şi de acea nu va trece poate mult şi d. Lahovari, fără să mai aştepte o nouă trădare din partea d-lui Vernescu, va pîlvîisi banca ministerială.
Cel puţin aşa sperăm, căci ni-
mic alt de cât considerantele de mai sus şi necesitatea de a da un guvern, precum şi de a resolvi cestiunele urgente, ca budgetul şi creditele pentru fortificaţii, explică presenţa d-lui Al. Lahovari în guvernul de astă-zi.
Aceste cestiunî o dată resol-vate, rolul şi sacrificiul d-lui La-îovari ne par sfîrşiţi.
0 fi făcut rău sau bine Ministerul trecut, un viitor apropiat ne va răspunde şi va dovedi negreşit că devisa guvernului Th. Rosetti-Carp, a fost cinstea dusă până la ecsces. Când far fi fost aşa de lesne, se închiză ochii asupra năs-drăvăniilor d-lui Vernescu şi să rabde câte-va zile încă, până la închiderea sesiune! parlamentare, apucăturile rele ale acestui mitocan nelăut, guvernul Rosetti-Carp a preferit să părăsească puterea.
El a eşit din Minister cu fruntea sus, pe când d. Vernescu se întoarce la putere cu spinarea în-eovoeată, cu fruntea plecată, gonit de la Justiţie la Finanţe, luat în minister cum unii oameni iau de nevastă o fată slută dar cu ceva avere.
PARTEA EXTERIOARA
DEPESI
O şedinţa furtunoasa
(Prin fir telegrafic)
Budapesta, 10 ^Aprilie.—Şedinţă furtunoasă în Parlament, cu prilejul dis-cutiuniî afacerii Rohonczy.
D. Rohonczy care la 19 Martie trăsese In culoarele Camerei un foc de revolver asupra unui student, roagă Camera să ’l scuze; el acusa oposiţia că a provocat aţâţarea spiritelor, prin unel-terile sale demagogice. D. Rohonczy provoacă o mare mirare când a mărturisit că altă dată, ameninţase cu revolverul său pe d. Tisza, preşedintele Consiliului.
D. Rohonczy face impresia unui om bolnăvicios.
Legea miiitara
(Prin tir telegr.)
Viena, 10 Aprilie.— Camera a votat cu o majoritate de două treimi din membrii săi legea militară, conform textului modificat de parlamentul unguresc.
Camera austriaca
(Prin fir telegrafic)
Viena, 10 Aprilie.—Deputatul antisemit Turk zicând că alianţa Austro Ungariei n’are nici o valoare pentru Germania, aceasta declaraţiuue a provocat vii contestaţiuni din partea tutulor partidelor chiar şi a celor antisemite. D. Riăger a declarat că clubul ceh e pentru alianţa austro germană, care formează garanţia păcii europene.
Scutire de taxa
(Prin fir telegrafic)
Atena, 10 Aprilie. — D. Tricupis a supus Camerei un proiect de lege care scuteşte de or-ce taxă vinurile făcute din strugurii din Corintea.
so.ooo.ooo
(Prin fir telegrafic)
Alena, 10 Aprilie.—Discuţiunea asupra împrumutului celor 80 milioane cerute pentru construirea unui drum de fler care va merge de la Pireii până la gr niţele Turciei, se va Închide poimâine.
Votul e asigurat In favoarea proiectului.
Principele Danemarcei
(Pria fir telegrafic)
Kiel, 10 Aprilie. — Principele Dane-
marcei a trecut azi prin Kiel. El pleacă
la Londra unde va asista la înmormîn-tarea ducesei de Cambridge, mătuşa reginei Engliterei.
înţelegere în afacerea Samoa
(Prin fir telegr.)
Waşington. 10 Aprilie. — Englitera, Germania şi Statele Unite au căzut de acord pentru a admite ca o singură corabie de resboiu să represinte pe fiecare din aceste puteri fn apele Samoei până ce conferinţa de la Berlin va fi dat conclusiunile sale în privinţa a-cestel cestiunî.
S’a decis că cele trei vase care vor staţiona lângă arhipelagul vor fi «Alert» pentru Stateie-Unite, «Sofia» pentru Germania, şi «GaUiopt» pentru Eagli-tera.
Banca Engiilerei
(Prin fir telegr.)
Londra, 10 Aprilie. — Se crede că Banca Engliterei va reduce mâine procentul său.
Presa germana si România
(Prin fir telegr.)
Berlin, 10 Aprilie. — Ziarul «Post» zice că Germania, deplângând evenimentele ce se petrec actuaiminte în România, şi cari sunt datorite intri-gelor panslaviste, va remâne simplă spectatoare a acestor evenimente şi-şi va aduce smintfe că planul panslavişti-lor este de a ţinti la cucerirea României, pentru că aceasta ţară formează o barieră care-i împiedică de a lucra in Bulgaria.
O lege pentru lucratori
(Prin fir telegr.)
Berlin, 10 Aprilie.— Reichstagul continuă discuţiunea proiectului de lege relativ la asigurările în favoarea lucrătorilor bătrâni sau infirmi.
Unificarea limbei în imperiul german
(Prin fir telegr.)
Berlin, 10 Aprilie. — Şedinţa Land-stagului a fost foarte interesantă.
Un deputat, d. Lassen, a formulat o propunere prin care cere restabilirea limbei daneze ca limba de învăţământ în Sleswig Holstein. El a arătat piedi-cele aduse educaţiunii copiilor de sistema care-I obligă să nu întrebuinţeze de cât limba germană, şi a stăruit asupra ilegalităţii şi a nedreptăţii acestei măsuri.
D. de Gossler, ministru al instrucţiunii publice, apără măsura luată de guvern,!- zicând că ea are desvinovăţirea sa în" tendinţele separatiste a le provinciilor. El adaogă că scopul guvernului e de a urma unificarea limbei germane, în tot imperiul.
D. Johannsen protestează de asemenea în contra sistemei ce opreşte pe copii de a învăţa limba lor maternă.
In sfârşit, propunerea d-lul Lassen se respinge.
Visite Imperiale.
(Prin fir telegr.)
Berlin, 10 Aprilie.— Imperăteasa Fre-deric a primit azi biuroul Camerei.
Berlin, 10 Aprilie. — împăratul va merge Duminecă, la Aldenburg să vi-siteze pe marele duce ; apoi se va în-întoarce Luni la Wilhelmshaven unde va inspecta corăbiile pregătite pentru Samoa.
Calatoria imparatului Frantz losef
(Prin fir telegr.)
Viena, 10 Aprilie. — Călătoria împăratului Franţ losef la Berlin va avea loc între 10 şi 1(3 August.
CESTIUNEA ZILEI
SUuntiunea în Serbia.—Aprecieri rusesti
Telegramele aii anunţat nouile acreditări de miniştri serbeşti pe lângă curţile străine şi primirea unora de câtre suveranii pe lângă care erail acreditaţi. Cu a-ceestă ocasiune, corespondenţe din is-vor bine informat din St. Petersburş, vorbind de relaţiunile regatului cu diferitele puteri, spun şi cele următotre In privinţa atitudinel Rusiei:
www.dacoromanica.ro
«Cercurile politice urmăresc cu luare aminte ceia ce se petrece în Serbia de când cu noul regim. Cu privire la întoarcerea eventuală a reginei Nathalia şi a fostului Mitropolit Mihail, Rusia va păstra o neutralitate absolută. Dar se crede că atunci când fostul mitropolit se va intoarce în Belgrad, primirea entusiastă ce’i va face populaţiunea, va sili pe mitropolitul Theodosie să’şi dea demisia. Cât pentru regina Nathalia, se doreşte în cercurile ruseşti ca întoarcerea să nu se efectueze cu prea mari manifestaţii.
Pentru caşul când despărţenia celor douî soţi ar fi definitivă, ar fi de dorit ca relaţiunele regelui Alexandru să fie acelea-şl şi câtre mamă şi către tatăl său.
Se menţine, de şi nu se confirmă oficial, ştirea că regele Alexandru va face o visită la St.-Petersburg; această călătorie se va efectua după întoarcerea junelui rege de la Paris undeva merge să visiteze Exposiţiunea d’lmpreună cu tatăl său.»
S’ar părea că d. Vernescu jubilează de noup combinaţie ministerială.
Aşa e. D. Vernescu jubilează, dar jubilează fiind-că e d. Vernescu. Un alt om ’şi ar pune pe cap sacul cu cenuşe.
In adever, care e situaţia ce ’şi-a creat dumnealui?
Gonit din ministerul trecut, scandalizând lumea prin ultima-î chiverniseală a nepoţilor, d. Vernescu n’a fost primit în cabinetul actual de cât în vederea celor câte-va voturi ce are în Cameră, graţie faptului că la alegerile trecute a fost aliatul guvernului.
Menajarea d-lui Vernescu este a-ceeaşî ca a unui agent electoral.
Sunt la mahalale, în dealul Spirei sau pe la Obor oameni cu desăvârşire nuli, oameni care sub nici un raport n’au nici o valoare şi totuşi toate partidele ’i menajază, nimeni nu se atinge de dânşii. De ce? Pentru că au influenţă în mahalaoa lor, pentru că au un număr de voturi pe care le pot scoate la or-ce o-cazie. Bine înţeles că acest soia de oameni ’şi dau voturile cal dă mal mult.
Acesta e d. Vernescu.
Căci pentru ce ar aduna cine-va pe acest domn şi ’i ar da un loc pe banca ministerială ?
Are d-sa simpatii în ţară? De loc. Dacă e3te vre-un personaj antipatic la noi, apoi acesta e de sigur conu Gună, cel cu roatele trăsureî poleite. Este dumnealui vre-o capacitate ? Nici atâta. De când a intrat în capul ministerului justiţiei, nu s’a văzut se facă nici o brânză. însemnatul proect de reformă a magistratu-rei zace şi astă zi în uitare, pentru că Gună nu i capabil se facă vre-o operă de reformă.
Şi încă cel De la justiţie, acum îl vedem la finanţe.
A! aici îi e locul. Aici Gună are pe mână, regiile, vămile şi altă sumedenie de administraţii. Aici Gună îşi va putea băga întru căpătuire toţi nepoţii, verii de văr, finii, cumetrii şi toate rubedeniile prezente şi viitoare.
Dar pe lângă această ocazie de chiverniseală, mai este ceva. Şi aici se dă pe faţă cât de gros de obraz este d. Vernescu.
Dumnealui, care părea că se formalizează, atunci când colegii săi nu ’i admiteau o numire în magistratură, primeşte astă zi se fie trecut la finanţe. Dumnealui, care se dă de legist, primeşte se fie scos de la justiţie şi trecut la un minister unde e absolut necunoscător.
E aceasta o situaţie ? Se fii ministru pour rire şi se umbli pe capete ca se ’ţi găseşti un secretar general, aşa că In loc de capul care lucrează, se nu fie de cât condeiul care iscăleşte.
SOCIETATEA
FUNCŢIONARILOR PUBLICI
Proect pentru admiterea, Înaintarea gradarea, resplatireasi pedepsirea funcţionalilor administrativi
EXPUNERE DE MOTIVE
Art. 131 din Constituţiune zice :
«Se vor face, In cel maî scurt timp, legi speciale privitoare la obiectele următoare :
«Alin. 3. Asupra măsurilor celor mal nzmerite pentru a stăvili abuzul cumulului.
«Alin. 5. Asupra condiţiunilor de admisibilitate şi de înaintare în funcţiunile administrative publice».
Art. 10 din Constituţiune zice :
«Nu există în Stat nici o deosebire de clasă.Toţi românii sunt egali înaintea legel şi datori a contribui fără osebire la dările şi sarcinile publice.
«Ei singuri sunt admisibili în funcţiunile publice, civile şi militare.
«Legi speciale vor determina condi-ţiunile de admisibilitate şi înaintare în funcţiunile Statului.
«Străinii nu pot fi admişi în funcţiuni publice, de cât în cazuri escepţio-nale şi anume statornicite de legi».
Au trecut aproape 23 de ani de când s’a prevăzut prin Constituţiune aceste drepturi şis’au impus aceste îndatoriri, fără ca până acum să şefi elaborat legile care să împedice abuzul cumulului, să stabilească condiţiunile de admisibilitate şi de înaintare în funcţiuni publice şi să garanteze celor de profesiune funcţionari, dar români, mai întâiu lor pâinea zilnică şi apoi străinilor.
Astă-zf, aceste legi împreună cu o lege serioasă, bine chibzuită şi echitabilă. asupra pensiunilor, se impun în mod imperios, pentru că istoria ne dovedeşte, începând cu timpii patriarcall, că conducătorii primelor societăţi s’au ocupat mal întâiu cu formarea oamenilor şi apoi cu regularea afacerilor dintre oameni; căci, ver cât de bune ar fi legile unei ţări, dacă oamenii care le aplică sunt răi, totul merge răii, pe când, din contra, legile cele mediocre sunt mult mai folositoare societăţel, dacă ele se aplică de oameni cum se cade.
Prin urmare, Intr’o stare de nesiguranţă, de arbitrarism, de decădere morală şi mai ales într’o epocă de înverşunată aprindere a patimelor politice, preocuparea principală a ver-cărul om de Stat bine intenţionat trebue să ţintească, mai întâivi de toate, la asigurarea stabilităţei, la ridicarea moralului şi la conducerea tutor afacerilor ţărel cu o adevărată cumpănă a dreptăţel.
Precum In agricultură sunt doi factori principali, semânţa şi munca omului, care contribuesc în mod puternic la garantarea unei bune produceri, tot asemenea şi într’o societate, pentru ca ea să poată prospera, trebue ca legile şi oamenii care le aplică să fie buni.
Când pământul nu este de cualitate, i se adaogă materii îngrăşetoare pentru a’l face mal producător ; tot ast-fel când societatea este decăzută, dacă i se dă o bună administraţiune, ea se ridică.
Din toate acestea resultă că verl-cât de întins şi de bun ar fi pământul unei ţări, ver-cât de darnică ar fi fost natura cu dânsul în privinţa bogăţiilor ce el cuprinde, ver-cât de plăcută şi de priincioasăar fi clima acestei ţârJ, dacă oamenii care o locuesc, iar mai ales dacă acei care o administrează nu se pricep sau nu voesc să desvolte toate acele isvoare de bogăţie, să răspândească ştiinţa şi adevărul, să înfrâneze pe cei răi şi să încuragieze pe cel buni, de sigur că acea ţară este condemnată a peri prin propriele greşeli ale oamenilor ei, pentru că legile morale şi ale natureinu iartă nimic şi nici odată.
Astă-zi sunt puse la ordinea zilei o mulţime de cestiunî, a căror soluţiune ţara întreagă o aşteaptă cu emoţiune şi nerăbdare, fără ca nimeni să voiască a’şl da cont că ver-ce s’ar legiui pentru bunuri şi afaceri dintre oameni nu poate duce la nici un resultat practic şi folositor, dacă cei chemaţi a pune în aplicare acele legiuiri — administra-ţiunea şi justiţia — nu vor fi la înălţimea misiunel lor.
Acestea sunt cuvintele pentru care cel de profesiune funcţionari ah crezut că este de a lor datorie să se întrunească, să delibereze şi să propună ceea ce trabue a se legiui pentru ca ţara să fie asigurată de o bună, capabilă şi onestă administraţiune.
In alăturatul proect de lege predorn-nesc următoarele idei fundamentale: 1) Condiţiunile ce trebue să Insu'
I
EPOCA — 31 MARTIE
şească cineva pentru a fi admis In funcţiunile administrative;
2)	înaintarea funcţionarilor în mod ierarhic;
3)	Gradarea, adecă sporirea retribu-ţiunei funcţionarului, dupe un stagiil oare-car* de serviciu In aceiaşi funcţiune :
4)	Resplătirea funcţionarilor meri-tosl;
5)	Pedepsirea funcţionarilor abătuţi de la datoriele lor, care afară de cazuri când sunt condamnaţi de justiţie, nu pot fi nici suspendaţi, nici distituiţl dupe bunul plac al superiorilor, ci numai în urma unei judecăţi a semenilor lor;
0) Stabilirea orelor de lucru şi dreptul de congedil, şi
7)	Menţinerea, respectarea şi satisfacerea drepturilor dobândite ale funcţionarilor In disponibilitate.
Când cineva va şti că, pentru a deveni funcţionar,trebue seIndt plinească anume coi.diţiunl, atunci cei fără titluri şi care se îndeletnicesc cu alte o-cupaţiuni, nu ’şi vor mai părăsi profesiunile sad meseriile lor, pentru a vani să sporească, în mod nejustificat şi nefolositor, clasa funcţionarilor, ci vor urma să esercite meseriile ce au, lăsând numai pe acei care se vor fi format la şcoli anume, să Îmbrăţişeze cariera de funcţionar.
Când cineva, întrunind condiţiunile cerute, va ti numit in funcţiune şi va şti ca, precum pe de-oparte numai prin meritul săfi a fost numit, şi că numai esactit&tea, activitatea şi probitatea sa ’] menţin In funcţiune şi ’l Înaintează ; iar pe de alta că numai demeritele sale ’l pot amenda, suspenda şi destitui, a-tund, având siguranţa nu numai a funcţiunel ce ocupă şi a tnaintărei, dar şi că DimenI nu ’l poate nici Înlocui, nici strămuta dupe bunul plac, acel funcţionar se va sili, tot-d’a-una, să esecute legile cu pătrundere, sft servească cu aceeaşi măsură interesele cetăţenilor şi să 'şi Înavuţească mintea sa cu cunoştinţe ; cu un cuvânt, el se va convinge că este şi trebue să fie numai funcţionarul ţărel; iar nici cum al vre-unui partid sau persoane.
Când funcţionarul va avea siguranţa că, dupe un servn iu Îndelungat şi a juns la bâtrăntţe, Ţara II va răsplăti servindu-i o pensiune cu care să se poată întreţine pe dânsul şi familia sa, nu mai încape îndoială.ca acel funcţionar nu se va «bate nici-odata do la îndeplinirea d atoriilor sale ; singurul sâfi mobil, singurul sfu interes va fi de a servi cu zel, activitate şi probitate afacerile Statului şi al particularilor.
Dar nu acestea sunt singurele avan-t8ge ce vor n-sulta din transformarea In lega a alăturatului Protct: pirtea morală va câşt'ga şi dânsa tot atât ca şi cea materiala şi intelectuală.
O buna administr-ţiune împuţinează numărul făcătorilor de rele, dă cetăţenilor deprinderea muncei oneste, asi-sigurâ fie-carul cetăţean averea şi liniştea, face să dispară ura şi vrajba dintre oameni, restabilind buna armonie ce trebue să esiste Intre cetăţenii aceleeaşi societăţi, întipăreşte din ce In ce mal mult sentimentul onoirei care este şi acela al Îndeplinire! datoriei, stimulează In mod puternic industria şi comerciul; cu un cuvânt face ca bună-slarea morală şi materială să fie cât se poate mai generale.
O bunâadministraţiune şi o bună justiţie şt tl să respecte şi să garanteze toat8 libertăţile, precum şi toate cele-l’alte drepturi şi interese ale cetăţenilor. Aceşti doi factori sunt pavezele care apără cu putere şi siguranţă In contra abuzurilor şi arbitrariuluf.
Gând cetăţeanul ştie că justiţia şi ad-ministraţiunea sunt lalnalţimea misiu-nel lor, el nu se teme nici de cel tare, nici de cel râu, pentru că este sigur ca are cine să-l apere.
Gând justiţia şi administraţiunea se dă şi se face cu dreptate şi cu prudenţă, fie-care cetăţean simte într’ânsul datoria de a fi om cum se cade, pentru că ştie câ legile sunt făcute pentru a se aplica tutora şi de o polrivâ.
Gând administraţia şi justiţia descoperă şi pedepseşte pe cei răi, adica pe cel care voesc să se resfrţe In lues din din munca şi sudoarea sltora, de sigur câ numărul acestora se împuţinează d n ce In ce, dacă nu şi dispare.
Exemplul dat de sus este ca mâna cereasca.
Nu se poate avea bună administra-ţiune fără buni funcţionari administrativi.
In principiu, nu poate fi bun funcţionar acela care se recrutează dupe împrejurări politice sad dupe bunul plac al şefilor.
Nu se poate face bună administra-ţiune, când funcţionarii se preschimbă necontenit, sad când se înaintează fără drepturi şi merite.
Experienţa a dovedit şi dovedeşte câ în toate acele administraţiunl din tară unde funcţionarii se numesc, se înfiinţează, se pedepsesc şi se destitue dupe anume reguli stabilite , serviciul se face mult mal regulat, iar interesele a-celor administraţiunl sunt mal îngrijite şi mai bine conduse.
Proiectul ce se propune are de scop, pe de o parte să asigure In vntor posi-ţiunea funcţionarilor şi facerea unei bune administraţiunl, iar pe de alta să liniştească şi pe funcţionarii In disponibilitate prin menţinerea, respectarea şi satisfacerea dnpturilor lor dobândite.
Daca conform art. 10 din Gonstitu-ţiune se vor înlătură străinii din funcţiunile publice şi se va stârpi «b izui cumuiulu’, atuncifuncţionarismul va tn-ceta de a m«I|fl o plagaaiât de mare,iar proletariatul funcţionari tic |se va|xiic-şoraln mod simţaor. Gu toaie acestea, Guvernul şi Gorpurile Legiuitoare, care sunt datori să ocrotească interesele tutora, vor trebui să th'bzuiascâ asupra modulul de a se asigura pâinea acelora care, după Împlinirea tutor golurilor, totuşi vor mal rămâne In disponibilita-
câcl mare este astă-zl proletariatul funcţionaristic.
O asemenea lege, pe lângă alte însemnate bunuri ce va produce, va face Inca să dispară intriga, invidia şi lăcomia celor râvuitorî de funcţiuni şi de avere. De asemenea va face să dispară şi toate sentimentele nedemne de care sunt frământat! unii din funcţionari faţă cu camarazii lor, In scopul de a înaintu pe nedrept sad de a aduce pe alţii In funcţiune.
Lăsăm Ia matura chibzuire şi la a-dâuca înţelepciune a Guvernuluî'şi a Corpurilor Legiuitoare de a găsi reme-mediiie salutarii pentru a tămădui ra-nele boaleî funcţionaristice, care este In ajunul de a gangrena.
Argumentele şi motivele invocate a-tât In această e.spunere cât şi In Memoriul ce o precede, sunt, credem, destul de patente pentru a dovedi veri-cui că răul stă In oameni, iar nu In lucruri, şi că imperiele cele mai puternice, cele mal înflorite nu au căzut, nu afl perit de cât atunci când destrăbălarea pătrunsese In oameni.
Filipicele lui Demosten sunt exemplu cel mai isbitor şi mal plin de învăţăminte pentru a convinge pe verl-cinela câtă desfrânare, la câta înjosire, la câta lipsa de curagiu poată să ajungă chiar naţiunea cea mal înaintată In cultură şi cea mai eroică, când moralul este decăzut şi administraţiuaea corupta.
Comitetul.
DESISTAREA UNUI SENATOR
Scrisoarea următoare â fost adrasata d Iul preşedinte al Senatului, de către d. duce de Montesquiou Tezenzac.
D- lui preşedinte al Senatului.
Domnule preşedinte,
Se zice câ Senatul va fi constituit Luni în înaltă curte de justiţie.
Procesul ce se va judeca va fi mal puţin al unul om, al unul om al cărui partizan nu sunt, de cât procesul sufragiului universal.
Ca ales al sufragulul restrâu, ca servitor respectos al justiţiei, ca protivnic neîmpăcat al or-cărei măsuri revoluţionare, eh refuz a veni să’mi iaQ locul meO la a-ceastâ curte; conştiinţa mea mă opreşte d’a face aceasta.
Bine voiţi a primi, domnule preşedinte, expresiunea sentimentelor mele de înaltă consideraţie.
Montesquiou Tezenzac
Senator ales de departamentul Gers.
Paris, (i Aprilie 1889.
O DRAMA
O scenă sîngeroasă s’a petrecut erl, în atelierile tipografiei artelor şi ma-nufacturelor, 12, Strada Paul-Lelong.
La amiază, un tipograf numit Daras, In vârstă de 19 am, supus be'gian, locuind 46, bulevardul da Charonne, a tras un foc de revolver asupra unuia din paginatorii ataşiiţî la stabiliment, d. Marcus, şi l’a rănit grav la gât.
Compositorii aii pus mâna pe ucigaş care părea beat, l’au desarmat şi l’au dtt pe mâna gardiştilor care l’au condus la biuroul d lui Toma de Golligny, comisar de poliţie. De aci, Daras a fost condus la Dâpot.
Cât despre d. Marcus, rana lui, de şi gravă, nu’l primejdueşte zilele.
ECOURILE ZILEI
Conferinţa d lui dr. prof. Babeş de ieri seara a avut un mare succes.
Puste 300 de persoane aii asistat la această prelegere.
—x—
D. general Cretzeanu inspectorul general al Cavalerie»,■ a plecat azi la Giurgiu în inspecţie.
—x—
D. judecător de instrucţie Preto-rian e însărcinat cu instrucţia unei bande de evrei escroci care au comis 87de escrocherii prin diferitele comune din districtele Ilfov, Ialomiţa şi Vlasca.
—x—
Az; la 4 ore p. m., d. Alex. Laho-vari noa! ministru de externe va primi in audienţă corpul diplomatic.
—x—
Eri la 3 ore peste 200 de persoane au luat parte la cetirea unor bucăţi literare făcută la palat de M. S. Regina.
—x—
D.	Algiu, prefectul poliţiei ’şî a dat azi de dimineazâ demisia. D. Ca-targiu l’a rugat se rămâe încă câteva zile până ce va putea alege pe înlocuitorul d-sale.
—x—
E.	S. M grul Palma, arhiepiscop catolic la Bucureşti, va pleca Dumineca la Roma.
—x—
D. Pake Protopopescu, primarul capitale1, a fost primit azi de dimineaţă de M S. Regele.
—x—
D. general Fâlcoianu, şeful marelui Stat major, s’a reîntors în capitala din inspecţia ce a făcut.
—x—
D. de Golouchowski, ministrul Austriei, va paraşi zilele acestea capi taia pentru a merge în Galiţia, unde e chemat de nişte interese de familie.
SENATUL CURTE CE JUSTIE
La Gazettc des Tribunaux face următoarea apreciere asupra constituire! Senatului francez în Curte de justiţie :
Mal multe ziare spun, că daca proiectul de lege privitor la atribuţiunile judecătoreşti ale Senatului nu va fi votat la vreme de Camera deputaţilor, Senatul va ’ncepe totuşi procedura In potriva generalului Boulanger, considerând ca un regulament proiectul de lege ce a votat de curând.
N'ar fi cu putinţa să proceadă ast-fel. Gâcî articolul 12 din legea constituţionala de la 16 Julie 1875 dispune câ o lege va determina modul de a proceda pentru acusaţiune, instrucţie şi judecata. | {Senatul nu va putea deci începe o instrucţie criminală, de cât atunci când legea prevăzuta de articolul din legea de ia 16 Iulie 1875 ar fi fost votată.
El nu poate proceda în virtutea unul reglement făcut de el însuşi, In cazul când Constituţia a prevăzut că o lege trebue votată de amândouă Cameriie.
Camera, precum s’a anunţat într’o telegramă, a regulat procedura.
NEBUNIE
Toată lumea a fost erl alarmată pe strada Modestă. La No. 36 locuia de mult timp un cetăţean anume Ioan Druzescu.
Ei era cunoscut de toată lumea şi nimeni nu putea să-l impute nimic.
Caprin minune eri a Început să 'şl spargă singur geamurile de la casă.
Ginerile şefi I. Negulescu vru să’l împace, să ’l liniştească.
Atunci Druzescu luă o puşcă şi sări la nenorocitul ginere.
Intervenind vecinii, aii pus mâna pe e|.
Tocmai Ia secţie s’a văzut că era nebun. Atunci ’l au dus la casa de sa-natate din strada Teilor.
ARTICOLELE 87, 88 SI 89
Procurorul general a cerut autorizarea d’a urmări pe generalul Boulanger în virtutea articolelor 87, 88 şi 89 din codul penal.
Iată t»xtul acestor articole :
Art. 87.—Atentatul al cărui scop este, fie d'a distruge safi de a schimba guvernul sau ordinea de succesiune la tron, fie d’a aţâţa pe cetăţeni a se înarma împotriva autoritate! imperiale, este pedepsit cu deportarea In-tr’o incintă fortiflc«tâ.
Art. 88 — Execuţiunea sau tentativa constituesc singure atentatul.
Art. 89.—Complotul având ca s^op crimele menţionate la artico ele 86 şi 87, dacă a fost urmat de un act comis safi un Început de pregătire a executare!,va fi pedepsit cu deportarea.
Dacă n’a fost urmat de nici un act comis safi început de pregătire a execuţiei, pedeapsa va fi deţinerea.
E complot, îndată ce hotarlrea d’a lucra e luată între două sau mal multe persoane.
Dacă a fost propunere făcută şi ne primită, d’a forma un complot pentru a ajunge la crimele menţionate In art. 86 şi 87, acela care 8r fi făcut o asemenea propunere va fi pedepsit cu închisoarea de la unul la cmci ani.
Vinovatul va putea să fie interzis In totul safi In parte de drepturile menţionate în art. 42 (privarea de vot şi de alegere, de eligibilitate, etc).
CRONICA JUDICIARA
La Bordciu
Acel ce dă bacşişuri birjarilor şi chelnerilor nu păgubeşte nici odată.
Alt-fel multe neajunsuri tntâmpinl de pe urma lor.
Iată în adevăr ce povesteşte Atiniţa la judecătorul de pace :
Atinitza. Eil. domnule judecător ce să zic ? Taman Îmi cumpărasem ceva de la Tra-visani, când raa întâlnesc cu un amic al mea, domnul Nicolaescu. Zice; «mergi la chef?» Zic: «merg, dar unde?» Ba ’n cutare loc, ba ’n cutare; ea eram cu pachetul de la Travisani. Zic: «haidi sa luam o birjă».
Luăm un muscal şi’l spui: «Du-ne tu unde putem lua o fleică buna».
Mergem cu coşul ridicat şi... ajungem la Bordeia. Acolo, ce să vezi, era o ceata de beţivani. Uni) se certaO, alţii jucaa... ca la Bordeia. Nicolaescu ’ncepe a înjura pe birjar şi ’i zice;
—	Bine. măi pârlitule, aicea ne aduci ?
—	Apoi aţi zis, că unde e fleică bună. Noi birjari’ aici ne adunam, este fleica curea, fleică de la deşert, de tot felul.
Ba că i tunsă, ba că-1 rasă, Nicolaescu nu-» a dat de cât un franc şi jumătate.
Birjarul a plecat înjurând. Când ’ml aduc aminte de pachetul de la Travisani, ia’l de unde nu’î.
Preşedintele. Ce era în pachet ?
Atinitza. Era un... (nu se aude).
Preşedintele. Ce era ?
Atinitza. Era un... (nu se aude).
Preşedintele. Ce era? Vorbiţi mat tare ?
Atinitza. Era un irigator I... (Râsete In sala).
Preşedintele. Ce al făcut irigatorul cocoane , birjar ?
Birjarul. Apoi, domnule, dumnealor m’a luitară taman de la Ipiscopie şi plr’la Bor-
deia nu’mt a datără de cât un lea şi jumătate dă parale... Instrumentu ala mi’l a dat cocoana asta şi ’ml a zis aşa: «Ce tot faci şcandal, ca nu’ţi a dat da băut ? Ia şi tu ce-I în trăsură». Şi aşa luaia scârba ala...
Preşedintele. De băut 1 Un irigator! (Ilaritate).
* »
Judecătorul condamna pe birjar la 20 lei amendă şi 20 despăgubiri.
Dosar.
ÎNTÂMPLĂRILE zilei
DIN CAPITALA
Katacit, — La secţia 9 a fost dus un copil anume Drâghicl Niculae, oare a fost găsit rătăcind pe stradă.
O caruta.— O căruţă cu un cal s’a găsit la bariera Griviţa l-a fără stăpân. Acum se găsesc la seuţia 9.
Un cârlan. — Tot pe stradă a fost găsit un cârlan ca de vre-o 9 ani. Cine vrea se’l vadă, 11’are de cât să facă o plimbare până la secţia 9.
Un bărbier. — Manole Vioreanu era de mult timp calfă de bărbier la Mihalache Nicolau din stradi Berzei, No. 13. A seară însă meşterul Manole a spart teşgheaoa, a furat ce-va parale şi., a spălat putina.
La secţia 21 cugetă acum la nemurirea teşghelelor.
O nepoată. —Maria Dumitreasca a furat mal mulţi bani de la mătuşă sa Maria Lascar Dumitrescu din strada Viilor, No. 30. Ea fost prinsa la gara de Nord, tocmai câud voia să plece cu trenul.
Dezertor. — Râdulescu Marin, dezertor din armată, a fost dus la secţia 31.
La spital. — Dumitru Marin e băiat la prăvălia d-lui Pr»ger din Calea Victoriei, No. 1. Erl Marin vrând să descarce nişte lăzi U prăvălie, una a căzut peste el şi ’l a rănit grav.
Nenorocitul a fost dus la spitalul Xeno-crat.
toarce la Mons precum s’a zis. El va şedea tn Bruxelles cât timp îl va permite guvernul belgian.
Generalul afirmă încă că nu va face nimic spre a scurta această şedere ; dar urmează totuşi cu elaborări de manifeste.
Generalul afirmase, erl, în chipul cel m«l formal, câ nu va mal publica manifeste, şi azi dimineaţă era publicatun manifest tn jurnalele franceze.
L'lndipendance Belye zice:
«Se asigură din nou câ d. Boulanger va pleca tn curănd din Bruxelles.
«Unii pretind că el va merge tn Elveţia, alţii că va merge la Londra.»
—	Averea lăsată de fostul ministru englez John Bright, e aproade de 750.000 livre sterline.
Afacerile d-lul lohn Bright erafi într’o stare prosperă şi el trăia foarte modest ca şi toţi membrii familii sale.
Această avere a fost cu generozitate împărţită între membrii familiei marelui om de stat.
—	Se răspândise sgomotul, peste zi, de sosirea generalului Boulanger la Anvers
L’Opinion, din Anvers, Intr’un artico. foarte violent în contra Iul Boulanger, îl sfâtueşte să nu stea mult tn Anvers, căci locuitorii acestui oraş mal afi tncâ o mare parte din fluerele care &a răsunat aşa de de dureros la urechile contelui de Cham-bord, pe când acesta era In Anvers, la 0-telul Saint-Antoine.
INFORMA TIUNI
Eri seară la orele 9 nouil miniştrii au depus cuvenitul jurământul tn mâinile Majestăţel sale.
După aceia s’ati adunat la d. Lascar Catargiu.
Noul guvern a făcut cunoscut prin depeşi prefecţilor din ţară venirea sa la putere.
DL\ JUDEŢE
«Mort pentru ea!» — In dimineaţa de 22 Martie curent, în casele din Fălticeni, unde a locuit repausatul Petru Gorovel, în una din odat s’a gâsit sinucis cu un pistol tînărul Gorovel Grigore, elev în cl. IV|gim-nasiala, (iul d-.ui Grigore Gorovel din Do-rohuifi. Gausa pentru care numitul lînăr s’a sinucis se banueşle c’a fost amorul, dupe cum s’a înţeles din scrisorile aflate şi chiar dintr’un bilet găsit pe biuroul şefi, în care se citesc euvintete: «Mor pentru ea.'»
Fiert. — Copilul Ioniţâ, în vârstă de 3 ani, liul lui DumitraUie Niţescu, din comuna Leurdeui, judeţul Muscel, in ziua de 22 Martie curent, pe câud se juca prin casa, a căzut, din întâmplare, într’o căldare ce se afla cu apa fiartă şi până a doua zi, a încetat din viaţă.
Sub copac.— In ziua de Martie curent, lucratorul Gheorghe Lazar, din comuna Cocargiaua, judeţul Ialomiţa, tăind un plop şi din imprudenta nedându-se la o parte, a cazat copacul pe el şt îndată a şi încetat dm viaţa.
Cadavru.— Ia ziua de 22 Martie curent, vâtaşeiui urâghid Motea dm comuna Pârâu, judeţul Gorj, vomd a trece pe o punte, cu corespondenţa comunei, apa Bistriţa, s’a înecai, tara a se putea găsi cadavrul.
Arse — Ia ziua de 21 Martie curent, a luat,foc bordeiul emancipaţilor Enache Constantin şt Marin Ciupitu din comuna petrile,judeţul Vlaşca. Iu acel bordeifi se afUa lemeele Voica şi Neaga, şi focul, fiind hrâuit de un vânt foarte tare, de abea s’a putut scoate acele femei, dintre care Voica, având grave râul, a Încetat din viaţă ; iar rânele femeel a doua fiind uşoare s’a trimes în cura spitalului judetan. Din cercetările urmate, resu.ta ca focul a provenit de la coşul bordeiului.
In sânt.— In ziua de 26 Martie curent, pe şoseaua dintre Floreasca şi Bordeifi. pendinte de comuna Baneasa, judeţul Ilfov, înlr’un şaut eukapa, s’a găsit cadavru unei femei necunoscute.
l»e vatra.— Copila Aniţa Iul Costache Mocanu din comuna Gohor, judeţul Te-cucifi, în vârsta de 8 luui, fiind lasatâ de muma sa singura în casa lângă vatra cu foc, când s’a întors, a gâsil’o cu hainele arse şl cu mai multe arsuri pe corp, din care causa copila a murit.
Mal surpat. — Ioana, soţia lui Stan Raicu din comuna Dâita, judeţul Vlaşca, voind a scoate pamint de lipit dmtr’o groapa, aflatoare pe moşia Frasinu, s’a surpat malul peste dtnsa, şi, cu tot ajutorul ce i s’a dat îndata, a fost scoasa moartă.
DIA STREIN VTATE
Sinuciderea de la Hotel Dieu.—O
femeie Bourly, de 49 de ani, menajeră, era, de două zile tn căutare la spitalul Hotel-Dieu, salaSaiut-Jeanne, pentru boală de ficat.
Noaptea trecută, pe la trei ceasuri spre ziuă, pe când supraveghetoarea de noapte era ocupată lângă o altă bolnavă, femeia Bouriy se duse afară.
Dupe câte-va minute, supraveghetoarea,mirată d’a n’o mal vedea îutorcându-se se duse dupe dânsa şi constată câ bolnava se aruncase pe o fereastră, pe care o deş-chisese, şi căzuse fără suflare în grădină.
Ridicară Îndată pe nenorocita femeie care ’şl fracturase craniul şi ’şl rupsese un picior, şi o urcară în sală unde o culcară pe un pat.
Peste uu ceas ea ’şl dete sufletul în durerile produse de fracturarea craniului.
ŞTIRI MĂRUNTE
j Greva lucrătorilor din port de la Marsilia urmează Iară incidente. Hamalii arabi nu sosit noaptea trecuta. El au lucrat azi dimineaţa la debarcarea corăbiilor companiei transatlantice.
Greviştii arestaţi tn cele din urmă zile au venit azi dimineaţă înaintea poliţiei corecţionale. Ei afi fost osândiţi la pedepse variind între 25 fr. amenda şt opt zile de închisoare
—	Journal de Franc fort aduce ştirea că regele Danemarcei a primit să ia parte ca naş la botezul fiului prinţului lleuric al Germaniei.
—	Generalul Boulanger nu se va reîn-
Aseară la 10 ore o întrunire cu totul intimii şi la care 11’au asistat de cât vre-o 20 de persoane, s’a ţinut la d. Lascar Catargiu acasă.
Partisanii d-luî Dimitrie Bră-tianu au fost convocaţi erl seară pentru a discuta propunerea d-lul Lascar Catargiu de a desemna o persoană care să ia portofoliul mi-nisteriului lucrărilor publice.
Liberalii disidenţi n’ati putut hotărâ nimic, şi a rămas ca la o a doua întrunire să ia o decisiune.
Se crede în toate caşurile că peisoana desemnată va fi d. Mil-ţiadi Ţoni.
-*►-
Azi s’a ţinut la ministerul de interne . un consiliu de miniştri. După acea noi miniştri au mers la palat unde s a ţinut un consiliu sub pveşedenţia M. S. Regelui.
-ESI—
D. colonel Algiu, prefectul poliţii capitalei, presentându'şl de-misiuuea, d. Lascar Catargiu l’a rugat să’şl păstreze postul.
D. Algiu a rămas deci prefect al poliţiei capitalei.
D. Beldiman, prefectul judeţului Ilfov, îşi a presintat azi demisiu-nea din acest post.
împreună cu d-sa îşi aii dat demisia d-nil M. Sturdza, prefect de Bacău şi Cămărăşescu, prefectul din Gorj.
D. Lascar Catargiu va hotări astă seară asupra demisiunilor c« i s’au presintat.
D. prefect de Dorohoiii Stroicl ’şl a trimis telegrafic demisiurea.
D. Lascar Catargiu n’a răspuns până acum.
Aflăm că astă-zl la Cameră se va întâmpla următorul incident hazliu :
Un provincial ca desăvârşire necunoscut la Bucureşti se va pre-sinta la Cameră şi va cere să i se lase liberă intrarea, declarând că se numeşte Gherassi şi e ministrul de justiţie. Apoi se va instala în banca ministerială.
Câud va sosi adevăratul Gherassi sau Gherassl-natur, scena va fi nostimă.
Şi nimeni nu va putea hotărî care c veritabilul Gherassi, da oare-co nici unul nici altul nu « cuuos ut.
ÎNTRUNIRI cad aghioase
Citim tn ziarul Iaşan Tara :
Duminică 19, Sâmbătă 25 şi Duminică 26 Martie afi avut loc la redacţia «Muncitorului» stereolipileîntruniri sociabile — cu deosebire numai ci ele merg cu totul decrescendo în ce priveşte auditorul.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 31 MARTIE
■■mm**;
3
In întrunirea de la 19 avi tinut discursuri d. Panaitescu vorbind despre pământurile comunei Iaşi ce aii a se vinde In loturi şi îndemnând ps oameni a merge la Primărie şi a cere să li se dea măcar In posesie pământul până la parcelare—aceasta cu preţuri reduse. După aceea le-aă cetit articole din «Drepturile Omului». După o mică ceartă iscată fntre cel de faţă, întrunirea se sparse şi oamenii In număr de vre-o 35 se Imprăştiarâ.
La întrunirea de alaltăeri 25 Martie, tânărul socialist Gheorghiu care umblă ou capul prin nori, ţinu auditorului In numâr de vre-o 20 de inşi, un spicid, m care înşiră verzi şi uscate es-
plicănd grozăviile 1... de la Vasluid.
A conchis ameninţând pe d. Sandu Raşcanu cu resbunâri terrrrribile, şi până a nu'şl termina lungul său discurs, observă că vorbeşte pareţilor,cacI oamenii se Imprăştiara fără se aştepte sfârşitul povestel 1
Duminecă la 26, partidul socialist fiind din nod convocat la redacţia «Muncitorului» n’adrespuns la apel decât 4, adică patru inşi, lucru ce n’au împe-decat pe terrrrribilul d. Gheorghiu se reediteze discursul sâu din ajun, revenind şi mai pe larg Încă asupra celor petrecute la Vasluid. De astă data însă oratorul a dat curs liber vorbirel sale, căci auditorul compus, cum am spus din 4, adică patru inşi, trăgea nişte somnuri de cele adânci.
Apropos de chose... întrunirile socialiste, d. Pumureanu din Manevrele de Toamnă ar putea prea bine zice : c'est ipatant ma parole d'honneurl
Dupe toate cele ce preced am putea a-dăoga că trebile socialiste merge foarte bine.
D. I*. GrAdisteanu,zice,cădd. Boerescu
şi Gherassi vice-preş dinţi al Senatului, intrând In minister, ar trebui e se preceadă mal tutâifl la compiectarea biurou-lul maturului corp. Tot-de-odalâ d-sa cere să se înceapă studiarea unul proect de lege propus de d-sa.
D. Vllner, cere acelaşi lucru pentru un proect al d-sale.
D. IM. Fleva, interpelează pe d. Lasc&r Catargiu, ca să-I răspundă ce crede în a-facerea Goetz, (murmure).
D. JLascar Catargiu, roagă pe d-nu Fleva ca sâ-şl amâne interpelarea, până ce miniştrii vor lua posesiune de departamentele lor şi vor putea studia ces-tiunea.
D. IM. Fleva, consimte.
Şedinţa se ridică.
Senex.
CUTIA CUSCRISORI
Domnule Redactor,
Mal mulţi Vaslueni am avut ocaziune se vedem In zjarul «Naţiunea» No. 1943 de la 27 şi 28 Martie, anul curent un articol pe pagina lntei, intitulat «Naufragiu junimist».
Pâră a ne preocupa de apreciările senilului ziar al papucâi, carele de obiceiă aiurează din cauza poate de marasm, voim a releva numai, că constatăm cu regret că buna creştere şi seriozitatea lipsesc autorului acelui articol, care nu numai nu serespectâ pesinedarjîocacre-zlnd a face spirit, uită de cine vorbeştu şi promite a rezerva d-lul Teodor Rosetti, care este reprezintantul nostru In colegiul I de senatori din judeţul nostru, un post de şef de staţie la o gară. Aceasta se chiamă culmea neroziei şi dacă nu ne am teme de a cădea şi noi în păcatul autorului articolului, am putea lesne riposta că el are minte de vrabie şi că papucâi i se cuvine ori când un loc de jitar la vre o ţarină.
Cele ce adresăm autorului articolului în chestiune şi papucâi, n se cuvine cu atât mai mult cu cât, fără a’şi da seamă de cele ce ei scriu, spun verzi şi uscate, după cum o fac In al doilea articol din acelaş ziar intitulat «Nepotismul junimist» unde, spre a inmulţi numărul rudelor domnilor Rosetti şi Carp, arată ca făcând parte din familiele şi afacerile acestora, nişte persoane care nu ati nimic a face cu d-nii Rosetti şi Carp şi nici nu sunt rudele lor de aproape saă de departe. Ast-fel, desfldem pe papuca şi pe autorul cu mintea de vrabie pre cum şi pe veri cine se probeze că: d-nil N. DonicI, prefect de Suceava, Mitică Gatargi.acel dePutna, Dimitrie DonicI, de Vaslui, Mişu Sturza de Bacâu, Sandu Râşcanu, prefectul poliţiei Iaşi, Herme-ziu de Botoşani, Spiro Paul, prim secretar la Petersburg, Mihal Vidraşcu, avocat al Statului la Bârlad, Dimitrie Vidraşcu, deputat de Vaslui şi I. Ca-targi, inginer la Câile ferate, sunt In cel mai mic grad de Înrudire cu d nul Rosetti; apoi ca d-nul loan Negrea, de putat iar nu senator cum II arată, ar fi asociatul d-lul Carp la moşii. Sfruntate neadevăruri.
Dacă Insă, după cum arată senila foaie, acestea sunt documentele de nepotism junimist ce posedă, o sfătuim se nu le mal exibeze, se nu se facă de rls; iar daca II convine mai bine, să se grăbească a le depune fie la Marcuţa fie la o casă de sănătate, In baza cărora vor avea dreptul cei de la foaia In chestiune, a fi internaţi acolo, unde vor
Kutea spune cât le place vorbe seci şi ate câmpii In libertate.
Mai mulţi Vaslueni
CAMERA
Şedinţa de la 30 Martie 1889
Şedinţa se deşchide la orele 1 şi 1/4 sub preşedenţia d-lul Gonstantiu Grâdiş-teanu, preşedinte.
Răspund la apelul nominal 150 dd. deputaţi.
D. Lascar Catargiu, se urcă la tribună şi citeşte decretele regale prin care se constitue noul cabinet. Apoi d. Lascar Catargiu dă citire declaraţiunilor noului guvern.
D. Clyse Boldesc», dă citire diferitelor petiţii şi comunicări care se trimet la comisiile respective.
D. Take loncscu, anunţă două interpelări preşedintelui consiliului de miniştri.
l-a interpelare asupra politicei externe ce va urma noul guvern ;
2	a interpelare asupra numirilor făcute la Casaţie de ex-ministrul de justiţie Ver-rifcscu.
D. Lascar Catargiu, declară că va răspunde primei interpelări, dar dupe ce cabinetul se va presenta şi la Senat.
b. MihuiI Kogaluiceanu, Întreabă pe d. preşedinte al consiliului dacă va susţine proeotele de lege ale guvernului demisionat.
D. preşedinte suspendă şedinţa.
Noul cabinet pleacă sâ se presinte Senatului.
Şedinţa se redeschide la orele 3 şi 1/2. D. Eugeniu lonescu în numele mal multor ud. deputaţi depune o propunere prin care Camera ne având încredere în actualul minislru de fiuance, trece la ordinea zi ci.
D. Eugeniu lonescu zice că dupe regulament propunerea trebue pusă In discuţie şi voiata imediat fără a mal trece prin secţii.	j
D. Ernest Slurdza combătând punerea imediată la vot a propunerel d-lul Eugeniu lonescu citează un caz care s’a petrecut sub preşedenţia d-lul V. Pogor.
D. C. iUiclescu vorbeşte Iu sensul d-lul Eug. lonescu.
D, Lascur Catargiu cere tn numele sistemului constituţional şi în numele regulamentului sâ se trimeală propunerea Ia secţii sâ se discute înleiu tn secţii dacă ministrul de justiţie a avut sad nu dreptate sâ Iaca numirile la Casaţie.
D. IMicolae Io., eseu zice că nu e nici de cum o euormiLate, că e un lucru foarte natural, ca un itner deputat cu consim-ţimântul betrânilnr sâ propună o ordine de zi pe care Camera o va primi sad nu. Aceasta o o moţiune provocata de primul ministru şi trebue prin urmare sâ asculte discuţia acelei moţiuni. 9. N lonescu îşi însuşeşte propunerea d-lui Eugeniu Io-nesou pentru ca ast-fel sâ se liniştească ţara dupe cele 10 zile ue jocuri de formări de cabinete.
Terminând, d. lonescu roagă şi pe d. ministru de finanţe să se unească cu d-sa spre a se da curs acestei propuneri.
Pake l'rotopopcscu, combate votarea Imediata a propunerel.
D. Take louescu, zice că nu e vorba de art. 77 din regulament. D sa zice că moţiunea e foarte simplă şi n’are nevoe de comentarii. Acuză pe d-nu Pake a fi schimbat regulamentul, a citit lucruri care nu sunt In art. 77 şi nu acest arlicol este acel ce trebueşte consultat în aceasta ocazie, ci articolul 74 care e precis şi e pentru discutarea şi votarea imediat a propunerel.
D. 4>li. Apostolcanu, vorbeşte tn sensul d-lor P«ke Protopopescu, L. Catargiu şi Ernest Stuidza.
1). I. lancovescu, zice că Parlamentul ar face o greşeală dacă s’ar vota această propunere mal înainte d’a se da drept a-cuzatului d’a se apăra.	*
Discuţia se închide.
D. Gr. Cozadini, vice-preşedinte, zice că s’a procedat lot-d’a-una prin trimiterea la secţii a asemenea propuneri. D-sa Insă zice că Camera are dreptul d'a cere urgenţa.
Intr’adevâr urgenţa se pune la vot cu bile.
Resultntul votului
Votanţi 145
Bile albe pentru	69
Bile negre contra	76
La ora 5 d. T*ke lonescu are cuvântul spre a’şi desvolta interpelarea asupra politicei exterioare.
Respuiid dd. L Calargiu şi Al. Lahovari.
Ora fiind tnaintatâ, vom da mâine a-ceastâ discuţiune.
kt cDiTiuNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 30 Martie 1889
Şedinţa se deschide sub preşedinţia d-lul general Florescu.
Se îndeplinesc formalităţile obicinuite.
Profesia de crediuta
D. Lasear Catargiu, preşedintele consiliului do miniştri, da cetire decretului de formarea cabinetului.
Numele fie-cărul ministru e subliniat de aplauz le Senatului şi a le tribunelor, dar cu deosebire acela al d-lui LascarCatargiu.
Dupe aceea d. Lascar Catargiu dă cetire unei scurte profesii de credinţa priu care cabinetul declară că va căuta sâ asigure liniştea ţârei In afară şi In lâuntru, sâ micşoreze iheltuelile şi sâ caute a continua reformele începute de Corpurile legiuitoare (Aplause).
Propuneri, interpelări
D. Preşedinte, comunică Senatului, că mal multe lucrări Însemnate la ordinea zilei,ar fl.nemerit ca Senatul sâ se grâbescâ a le rezolvi, iar azi sâ se ridice şedinţa.
T-aBg.ctgtiggT7.aaag
DEPESI
Incidentul Turk.—Votarea legci militare
(Prin fir telegrafic)
Viena, 10 Aprilie. — Istă nuoî amănunte asupra incidentului furtunos ce s'a întâmplat tn şedinţa de erl a Ca merel deputaţilor, In cursul discuţiunil legii militare.
Deputatul german Tfii-k, vorbind In contra legii, care dopa dânsul aduce vătămare alianţei austro germane, a esolamat: «D zt-u să ferească pe Ger mania de nevoia de a recurge la ajutorul Austriei, căci acest ajutor ar fi fără căldură sau nul I»
La aceste cuvinte, indignarea e generală; scena de ned *sccris. Întreaga Camera protestează, Preşedinţii diferitelor cluburi cari represintă toate partidele tn parlament iafl] pe rând cuvântul; el protestează In contra calomnii asverlite la adresa Austriei şi a armatei sale, care se află implicată In declaraţiunile deputatului Turk,care t blamat şi de preşedintele GamereJ.
După ce se termină incidentul, camera votează proiectul de lege cu o mare majoritate.
Xoul ministru sârbesc Ia Roma
(Prin fir telegrafic)
Viena, 10 Aprilie. — Ministrul Serbiei, d. Petronievici, care e Însărcinat să gereze legaţiunile dtnRomaşi Viena cu reşedinţa din acest din urmă oraş, va pleca zilele astea la Roma, spre a presinta scrisorile sale de creanţă regelui Humbert.
Propaganda nihilista
(Prin fir telegrafic)
Viena, 10 Aprilie. — Ştirile primite din Varşovia anunţă că o comisiunes’a trimes de către guvernul rusesc spre a face o anchetă şi perchisiţiuni In mai multe oraşe de ia graniţă din causa unei întinse propagande nihiliste, ce se face actualmente printre soldaţii ruşi.
Linie strategica
(Prin fir telegr )
Viena, 10 Aprilie. — Camera deputaţilor a adoptat proectul de lege relativ la construirea unei linii strategice de la Jasio la Rzeszow.
Ea a aprobat de asemenea o resolu-ţiune care tinde sâ provoace aderarea Au'tro-Ungarieî la propunerea Elveţiei, tn privinţa adoptârei unui regu a-ment internaţional relativ la protec-ţiunea lucrătorilor.
întrevederi regale
(Prin fir telegr.)
Viena, 10 Aprilie. — «Noua Presă Libera» crede a şti că regina Belgiei şi principesa Clementina, In timpul călătoriei lor in Italia vor avea o întrevedere la Turin cu principele de Nea-pole.
Legea asupra valorilor
(Prin fir telegr.)
Viena, 10 Aprilie.— «L'oyd» vorbind de noua lege asupra vaiornor cu loturi, fac-* cunoscut că obligaţiunile sârbeşti de 100 de franci, vor plaţi 32 de crei-ţari conform noului tarif asupra timbrului, spre a fi negociabile.
Losurile turceşti şi losurile tutunurilor Serbiei vor fi escluse de la Bursă.
Legea militară
(Prin fir telegr)
Budapesta, 10 Aprilie. — Proiectul de lege miutara a fost adoptat In discuţiune generală, de Camera Magnaţilor.
La discuţiunea pe articole, amendamentul propus de oposiţie la articolul 24 a fost respins cu 126 voturi contra 29.
Gestiunea Luxemburgului
(Prin fir telegr.)
Roma, 10 Aprilie. — «Riforma» constata ca cestiunea Luxemburgului care a părut atât de smemuţatoare din puntul de vedere al pâcii, e pe cale de a ajunge la o soluţiune paeinică. Aceasta va proba o data mai mult, zice foaia italiana, cât de puţine întemeiată acu-saţia ce se adresează Germaniei ca vo-eşte sa intervie acolo unde n’are dreptate.
Cnlutoria regelui Llinbert
(Prin fir telegr.)
Roma, 10 Aprilie.—«Tribuna» crede că regele Umoert va merge la Berlin însinte de anotimpul de vara.
Ducele Constantinovicl
(Prin fir telegrafic)
Viena, 11 Aprilie. — Marele duce Constantinovicl e aşteptat azi la VieDa.
Sporii ea cazacilor
(Prin fir telegrafic)
Viena, 11 Aprilie.—Foile oficioase înregistrează diferite ştiri care aaunţâ o dislocare şi o sporire a trupelor cftsă-ceşti şi a cavaleriei în Podona, în Wal-hiria şi In mal multe puncte de pe graniţa austriacă.
Remaniare ministeriala
(Prin fir telegrafic)
Budapesta, li Aprilie.—Ziarul oficial înregistrează remaniarea ministerială, deja cunoscuta, şi In virtutea căreia d. Szilagyi e numit ministru al justiţiei, Wtkerle ministru de finanţe şi Sza-pary, ministru de comerţ.
Prorogarea Landtagulul
(Prin fir telegr.)
Berlin, 11 Aprile. —Ltadtagul s’a a-mânat până ia 30 Apriie. Vacanţele Reichstagului vor începe la 12 Aprilie.
£58 O none Banca Germana
(Prin fir telegr.)
Berlin, 11 Aprilie.—«Gazeta Germaniei de Nord» cere crearea unei bânc! Germano australiene.
Botezul unul prinlz
(Prin fir telegrafic)
Berlin, 11 Aprilie.—Ceremonia botezului fiului principelui Enric al Prusiei e fixată pentru 5 Maiă.
Criza din România
(Prin fir telegr.)
Viena, 11 Aprilie. — «Neue Freie Presse» vorbind de cabinetul Catargiu, zice că numele importă puţin si că s'ar judeca afacerea ca neavând de cât un caracter de politică interioară şi că s’ar trata cu o perfectă indiferenţă, dacă n’ar fi cestiunea de a se şti dacă România va continua să adereze la tripla a-lianţă sau va observa o atitudine rusofilă. Dar d. Catargiu n’a ascuns nici odată că este un inamic fanatic al triplei alianţe şi un luptător pasionat al Rusiei.
Crisa ministeriulă română, măi zice foaia vieneză, a găsit soluţiunea cea mai defavorabilă ce s’a putut prevedea, din punctul de ved-re alcestiuneî coaliţiei, căci toţi miniştrii fiind nişte bătrîni conservatori, România se află de acum înainte sub pavăza politică a Rusiei. Nu trebue să ne ascundem că sosirea la putere a unui cabinet Catargiu e un eveniment care privează tripla alianţă, şi mai cu deosebire pe Austro-Ungaria de un sprijin preţios pe Dunărea de jos.
Chestiunea romana
(Prin fir telegrafic)
Viena, 11 Aprilie. — Contrariu aserţiunilor acelora care, cu ocasia întruni rei proiectate la Viena pentru sfârşitul lui Aprilie de către catolicii austriacî, afirmă că principele de Lichtenstein şi comţiî Blome şi Peyer s'ar fi angajat faţă de guvern de a nu discuta cestiunea pulerei temporale, ziarele clericale asigură că chestiunea romană va fi discutată.
Reîntoarcerea unui ministru
(Prin fir telegr.)
Viena, 11 Aprilie. — Ministrul Austro Ungariei la Belgrad, d Hegelmuller s’a întors erî ca să’şi reocupe postul.
Legea asupre presei socialiste
(Prin fir telegr.)
Berlin, 11 Aprilie.—După ziarele oficioase, întlrzierea pusa In discuţiunea legii asupra presei socialiste nu e re-sultatul unor diverginţe de vederi, ci se datoreşte dorinţei guvernului de a nu Împiedica discuţiunea legii asupra asigurărilor In cas de bătrâneţe.
Afacerea Samoa
(Prin fir telegr).
Berlin,li Aprilie.—Conferinţa pentru afacerea Samoei se va întruni la începutul lui Mai.
Circula ştirea că principele de Bis-marck nu va primi pe delegatul american, d. Bates, care publicase In Centura Magazine, articole violente In contra politicei urmate de către Germania în afacerea Samoei.
Dupe deschiderea şedinţei Camerei, d. Lascar Catargiu, preşedintele cel nou al consiliului, dă citire decretului regal de constituire a cabinetului.
La citirea fie-căruî nume de ministru mal multe aplause se aud pe băncile Camerei. Când însă a venit rândul d-lul Gună Vernescu s’aud mal multe şuşuell de pe mal multe bănci, şi chiar s’a putut bine distinge şi fluerăturl.
D. Gună nu poate fi mulţumit, credem, de strălucita primirea care i s’a făcut.
După citirea decretului regal, d. Catargiu dă citire programului guvernului său.
Găsim în acest program ;
Că d. Lascar Calargiu va urma politica exterioară de pace şi de demnitate urmată până azi.
Că se vor face reformele cuvenite şi cerute de ţară.
Cabinetul d-lul Lascar Catargiu va stabili echilibrul în finance.
Partea cea mal aplaudată din declaraţiunile noului preşedinte al consiliului a fost aceia privitoare la politica străină.
După aceasta, miniştrii s’au dus la Senat pentru a se presinta şi înaintea maturului corp.
X
După ce preşedintele consiliului a cetit declaraţia noului guvern, 58 de deputaţi, între care nu erau desidenţil şi liberalii, s’au întrunit într’una din secţiunele Camerei şi au hotărât se urmeze pe d. Carp tn oposiţie.
Astă seară va fi o întrunire la otelul Broft la orele 8 1/2 spre a se stabili întreaga linie de purtare a acestei părţi din oposiţie.
X
îndată dupe constituirea noului guvern, mal mulţi prefecţi, între care d-nil Hermeziu, StroicI, Deş-liu, au trimis telegrafic demisiu-nele domniilor lor.
#
www.dacoromanica.ro
D. Lascar Catargiu a comunicat azi Camerei că cercetarea bugetelor se va începe la redeschiderea. Camerilor, după sărbători.
Pâuă atunci va cere Camerei să voteze mal multe credite necesare pentru conducerea afacerilor Statului.
X
Deputaţii radicali tntrunindu-se azi au hotărât ca se combată guvernul d-luî Lascar Caturgiu.
D. Nădejde şi d. Gheorghe Pauu vor conduce această oposiţie.
X
D. Lascar Catargiu convocase pentru astă-zl la 2 ore, la minis-teriul de interne, pe toţi prefecţii de judeţe aflaţi în capitală.
Fiind însă că era reţinut la Cameră, a făcut cunoscut că va primi pe aceşti prefecţi mâine.
X
Iată ce citim tn România Liberă de astă-zî, privitore la re-fusul formal ce a dat d. Al. Holbau d-lul Lasciir Catargiu care ’I a oferit ministeriul lucrărilor publice :
„Pentru portofoliul lucrărilor publice d. Lascar Catargiu s'a adresat telegrafic d-lui A. Holbau la Roman.“
„D. Holban cu multă corecţiu-ne a răspuns că nu poate accepta de cât intrarea într'un minister care ar întruni toate nuanţele conservatoare, împreună cu junimiştii, şi în bună înţelegere cu d. T. Ros se ti.*
Cele zise de România Liberă sunt absolut exacte.
X
L). P. Carp, părăsind ^Ministerul afacerilor streine, după un an de guvernământ, lasă fondurile diplomatice pe jumătate neîntrebuinţate.
D-sa este singurul Ministru care trecând pe la afacerile streine dă acest exemplu de economie în întrebuinţarea avere! Statului.
X
Anunţarea intrărel d-lul G. Vernescu la Ministerul de Finance tu noul cabinet, a fost primită cu fluerăturl din partea majorităţii Camerei.
x
In locul d-luî Dimitrie Catargiu, prefect al judeţului Putna va fi numit d. deputat Nioolaidi.
x
D. Gună Vernescu, noul ministru de finance, a convocat pentru azi la cabinetul său pe toţi directorii şi şefii de biuroii al ministerului de finance pentru a le da ordinele sale.
X
E vorba de numirea d-lul Con-tantin Cogălniceanu deputat tn postul de prefect al judeţului Suceava.
Se ştie că d. Cogălniceanu făcea oposiţie guvernului d-luî Theo-dor Rosetti.
X
D. N. Braţu liberal-conservator va fi numit prefect al judeţului Ialomiţa tn locul d-luî Vineş demisionat.
X
Naţiunea spune :
In caz când guvernul ar încerca să obţie toate budgetele e-xerciţiulul viitor en bloc şi fără discuţie, liberalii vor protesta, combătând aceasta din toate puterile.
X
Curtea de apel din Galaţi judecând apelul d-luî Leonida Sterea în contra sentinţei tribunalului de Tulcea care l’a condamnat la 3 luni închisoare pentru faptul că ar fi provocat nesupunere în contra autorităţilor constituite, a achitat pe d. Sterea.
ORA 61/2
Dup6 d. Al. Lahomri a luat cuveutul la Cameral d. P. Carp. D-sa declară între altele, eă, VENIREA D-LUI LASCAR CATARGIU LA PUTERE ESTE UN PAS ÎNAPOI IN DESVOLTAREA NORMALA A ACESTEI ŢE1U,
_____EPOCA — 31 MARTIE
HQftaS
IU E LOTERIE DE BANI
j GARANTATA LEGAL DE ÎNALTUL GUVERN DIN HAMBURGl
U - . • .-u-	-v« ujomi» * w • - v —v -ir.vraK r-u*ha;**** -
1500,000 mărci!
ca cel mal mare câştig oferi In ca- }■ zul cel mai fericit loteria de bani, 5 cea mal nouă garantată de statul Hamburg
ln»ă special:
300000 200000 100000 k 75000 70000 05000 60000 55000 50000 40000 30000 15000 10000 5000 3000 2000 1500 1000 500 148
17190“sV!3OO,2OO,15O,
127,100,04,07,40,20
mărci
1
1
1
1
t
1
2
1
1
1
1
8
26
56
106
203
4
608
1018
30970
prvrn ii*
mii
câştig de mii
castip d« mii
câştig dc mii
câştig de mii
câştig d« mii
câştig d« mii
«âslig de mii
câştig da mii
câştig da mii
câştig de mii
cAstig dc mii
cAstig da mii
cAstig de mii
cAstig de mii
cAstig de mii
cAstig de mii
cAstig da mii
caalig da mii
câştig de mii
Loteria de bani cea mai nonă aprobata de înaltul guvern din Hamburg şi garantată cu toată averea Statului conţine 100,00") lozuri din cari 50,201» câştigă sigur. Capitalul total ce se va trage este de
9,537,055 MURGI
Un avantaj îusemnat al acestei loterii de bani este tn aranjamentul favorabil, că toate 50,400 de câştiguri, însemnate în tabela de alături, ajnng a li resolvate deja în puţine luni şi anume In şapte classe succosive.
Câştigul principal al primei clase este de 50,Oi o Mr., se urcă în clasa a doua la 55,000 a treia 6o,00 », a patra 65,000, a cin cea 70,000, a şeasa 75.000 şi a şeapta eventual la 500,000 dar special la 300,000, 200,000 Mărci, etc.
Acel cari ar bine-voi a face comanda sunt rugaţi ca se alăture la comandă sumele cuvenite în bilete de bancăîdc toate ţările, sau tn timbre poştale române. Se pot trimetebam şi prin mandat poştal
La tragerea câştigurilor de întâia clasa costa:
i los Întreg origi. 1. 7.50 în mor», d’aur 1/2 ios origiual	» 3.75»	»	»
1/4 los original	»1.90»	»	»
Pie-care primeşte in mână lozurele originale prevCzute cu armele Statului si tot sdatâ planul oficial de tragere, care dă toate in formaţiunile. îndată după tragere (le-care participa-tor primeşte lista oficială de câştiguri prevăzută cu armele statului. Achitarea câştigurilor se face regulai cu garanţia Slutului. De cum-va vre unul primitor nu l-ar conveui planul de tragere, suntem gata a primi îndărăt lozurile neag cate înainte de tragere si a restitui suma primită. După dorinţă se trimite gratis planul oilcial de tragere spre a li văzut. Spre a se putea efectua cu îngrijire toate comandele rugăm se ni se adreseze cât mal curănd dar în tot cazul înainte de
15 Aprilie a. c. st. n.
3 Aprilie a. c. st. v.
IN CARE ZI VA AVEA LOC TRAGEREA
il
CASA UE SCHIMB
. M. F E R M 0
Strada. Lipscani, IV’o. 23
umpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi C u r s u 1 B uouresti 30 Martie 1889
	uner.’cwii Curop.	z.y- n--— i Vend.
6 0/0 Renta amortisabila	98 1/2	69
5 0/0 Renta perpetua	98	99
5 0/0 Oblig, de Stat «0/0 Oblig, de st.drum de fer	101 1/8	1013,8
7 0/0 Scria. func. rurale	î 04 1/4	1045/8
6 0/0 Scris. func. rurale	97 7,8 97 1/4	
7 0/0 Scrie. func. urbane	104	104 1 2
6 n/0 Scris func. urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaei	U)2 1/4	102 3,4
	94 1 2 94 3/4	
	82	82 i 2
5 0/o împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	8S 1/4 88 3 4	
	240	255
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	50	60
	950	950
Acţiuni «Dacia-Româuia»	270	280
» Naţionala	160	270
» Construcliuni	140	145
Argint contra aur	20	40
Fiorini austriaci Tendinţa fermă	2l 9	210
CASA DE SCHIMB
«05
iVIOSCU NACHMIAS
No. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In faciUnoei cladir Bancei Naţionali (Dacia-Romdnia)
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-oe schimb de monezi B u o u r eşti Cursul pe ziua de 30 Martie 4888
Cump. Vindt
PHARMACIA CURTEI REGALE
FRATIÎ KONYâ
JASSY
Medalie de aur	Viena 1883
RECOMANDA URMĂTOARELE PRODUCTE DIN PROPRIUL El LABQRATORIU :
1/iIT DE QU1NQU1NA FERUGINOS CU M.\-
V	Iii LAGA. Asociaţiunca ferului cu quin-quina constitue un agent therapeutic foarte precios în vindecarea chlorosoi, anemiei, Poalelor de stomac ia persoanele slabe şi convalescente, şi mal cu deosebire în diferitele boale a femeelor şi fetelor tinere.
Este reuniunea a doua elemente din cele mal tonince şi întăritoare din materia medică.	'	Flaconul lei 3.
vm DIGESTIV CU PEPSINA. AcesPvIn
V	Iii restabileşte digestiu nea dificilă sau in-complectâ, linişteşte durerile gastralgice, şi repară puterile, favorizând asimilarea complectă^ elimentelor.
Dosi*!—2 păhăruţe de liqueur imediat după dejun şi masă. Pentru copii dosa jumătate.	Flaconul lei 3.
4	% Renta amorlisabila b % Renia amurusabila
5	%	,, româna perpetua
6	% Obligaţiuni liestm [Conv.rur.]
6	%	„	Municipale
10 fr. ,. Casei pens. [300 L.]
7	% Scrisuri funciare rurale
5 96	„
urbane
laşi
VÂLEHTIN & C
OMP.
CASA DE BANCA
HAMBURG—
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri Serbesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 l-osari crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Uasilica bombau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [40 Iei]
Aur conlra argint sau bilete Florini Wai. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit tn aur
DE QU1NQUINA CU COTNAR, se întrebuinţează ca tonic şi febrifug, în dosâ do un păhăruţ mic sad două linguri de masă, cn jumătate oră înaintea fie cărei mâncări. - Pentru copii dosa In jumătate.
Flaconul lei 2.
TONI-NUTRATIV CU OUINQUINA SI CU CACAO, DUPE UUGEAUD. Acest vin având pe lângă quinqiunaşi principiile solubile a bobilor ele Cacao, este tonic şi tot-o-dată si nutritif, de acea este recomandat persoanelor slabe si copiilor, mal cu
deosebire inconvalescenţâ.
Fi
laconul lei 3.50,
DE LACTOPHOSPHAT DE CALCIU. Se iacasi vinul, convine mal cu deosebire copiilor sail persoanelor care
SIROP
nu pot suporta vinul.
flaconul lei 3.
DE CONDURANGO. Acest vin preparat cu vin de Malaga si cea mal bună coajă de Condurango Mataverro, se întrebuinţează după ordonanţele d-lor medici, cu cel mal bun succes la diferite boalo de stomac si chiar la cancerul stomacului.
Floconul lei 4.
Ulii DE LACTOPIIOSPIIAT DECALCIU CU Vili MALAGA. Phosphtul de calciu este substanţa minerală cea mal abondentâ din economia corpului şi cea mal necesară vie-ţel; el este indispensabil pentru formarea şi nutriţiunea oaselor, de aceia se întrebuinţează acest vin cu mult efect mai cu deosebire la copii slabi, racheticl şi scro-fuloşi.
Dosa : 2—3 păhăruţe mici pe zi; pentru copii, atâtea linguri de masă. Flac.leI3.
m' DE QUIUNQU1NA CU MALAGA, se în-trebuinţează ca tonic şi ca febrifug In dosa de un păhăruţ mic sau două linguri de masă, cu jxmetate de oră Înaintea fiecărei mâncări. — Pentru copii dosa în jumătate.	Flaconul lei 3.
Toate aceste medicamente suni făcute cu cea mai mare îngrijire, cu materii de prima calitate Si CU Vlniaturi «lin propriile sale pivniţe.
Expediliunile poştale In provincii se fac in ţoale zilele.
JJeposit in Bucureşti: Farmacia Urandusa. slrada Clementei 83, si I, Ovessa.
I IfT Alir GUDRON DE LlUJUlRi CONCENTRATA.
NORVEGIA Aceasta li-
cuoare serveşte la prepararea imediată & apel de gudron limpede 2-3 linguri de masă ajung pentru un litru sad o linguriţă de cafea la un pahar cu apă.
Preţul 1 lefi 50 b.
DENT ALINA
Esenţa pentru gura
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
Ambele preparate cu acid pur, sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurel si a gingiilor. E!e conservă dinţii si dau gurel un mieos plăcut.
Preţul: fflacon dcntalină, 3 fr.; 1 cutie cu pra uri, 2 fv.
Deposite In Bucureşti: F. IV. Zumer, I. Ovessa, Bruss, Slella si Brandusa.	1104
î"Sr-WH®iS®SBaS!8SIBSiffl!iS
UE*
GUDRON-TOLlHtSCVT
este formulă din gudron vegetal de Norvegia, balsam de iolut.au şi ve^c de brad. Se recomandă ca tămăduitoare tusei vechi, dureri de piept, lusă, arsuri de stomac, nepoftâ de mâncare, catar al băşicel urinare. Sticla 2,50.
IX.IEC IIA GALBENA
sigură în vindecarea scursorel (Blenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gherman, farmacist în Bn-z6Q, se găseşte de vânzare la principale farmacii din Bucureşti şi din ţară, en gros ia drogheria Brus, Bucureşti.
Se sc observe eticheta, câci mulţi taiinacisti dau Gudron simplu, cu eticheta dumnealor tu lo* dc Licoare de htudron-tolu-văscat.
N IMMIM Si DE VtlIRE <»!
Clemenţei No. 21. A se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2.
flnanMBaHBMnHUaMHI
Ut PLUS GRiNDE F1BRIQUE DU MONDE
DIPLOMES B’EONNEUR A T0UTES LES EXP0SIT10NS VIATE Dl) CHOCOLAT MENIER: !iO,OOOKILOSPVIUOlR
SE TROUVE PARTOUT
CAFEA STOCATA REGALA
pentru prepararea cafelei obicinuite este cel mal perfect şi higienic aliment constatat de Laboratoriul chimic din Bucureşti.
CAFEAUA REGALA
dă cafelei obicinuite un gust delicios, un miros plăcut şi aduce o economie foarte însemnată de cafea.
FABRICA DE CAFEA REGALA
WEINREEB & FEHR
---IAŞI----
Depoti în Bucureşti la d-nil Frid-man et Finitei, Hotel Transilvania, str. Gabroveni. De vânzare en detail la toate magazinele de coloniale.
TVC VTIW7ABE la Filtpeşti de tlrg, jude-U£ V Eil£n.ilE ţul Prahova o casă cu 2
etaje şi 15 camere, un loc de nn 1/2 pogon, pi- niţâ şi 2 odăi de slugi este frumoasă de locuit şi se poate instala şi o fabrică tntrlnsa. A se adresa la doamna Hugues Ventura.
PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT
ÎNCĂLŢĂMINTE
DE FRANZ HULLA SI C. LETZTERGROSCHEN
LA MAGASLVTJL PRIMUL FONDAT IX BUCUREŞTI
LA A1IEVARATA
Strada Şelari No. 9
Li
STEA ALBASTRA
Strada Şelari No. 9
Bocanci Englezeşti veri-	Ghete Bezeturi de glaee
tnbilc pentru barbati lei Pantofi de barhati de 8* vărs forma ehiuezeas-13, 14, 40.	diferite fasoane de lei cade Iei 40, 44, 44, 13.
Pentru baeiti E, O, 7, 8.	] 1, jg,
Pentru baeti lei O, 7,8.
ROG A SE NOTA BINE
Ghete Snteu, Gems, Be-zetzuri de lei 4 4, 12, 43
STRADA ŞELARI 1T 9 2Ss£,dc vaes d,‘ Ver-
LA
fasoaue englezeşti si chinezeşti de lei 40, 44, 42.
1027
ADEVARATA STEAOA ALBASTRA
Cu stima, D. MESCI1ELSOIIX
ne ARENDAT De la 23 Aprilie cu-Ul A n C11 U A i rent moşia TissâQ din plasa Săraţii, districtul Bezea, şi un parchet de pădure, parte de cherestea şi lemne de foc în apropiere de gara Buzeh 3 ore, şi de gara Mizil 2 şi 1/2. Doritorii se vor adresa lă d-na Ana Melic, Strada Spătarului No. 10.	(1182)
nc lj£EU7ADir trei cai de călărie
U L V LII £ A n L, de patru şi şase ani, talia 15 şi 16.—Calea Victoriei 463	(1661).
REDESCHIDEREA
IIOTELCLII MERCUR
F3SIUL HOTEL LABES
STRADA LIPSCANI 2, BUCUREŞTI
Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor călători şi foştilor inel clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat îu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Camerile de la 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-rti comis-voiaj ori preţurile sunt os-cepţiorrale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de a mă ouora cu vizitele d-lor si sper că vor 11 pe deplin satisfăcuţi.	(102)
Cn stimă, H. Weinbergjer
fostul antreprenor al hotelului Englitera.
t mascat
LATRE UD. ARENDAŞI SI PROPRIETARI DE MOŞII
CER E TI
casei I0IIV PITTS BUCUREŞTI
NUOILE
CATALOAGE ILUSTRATE
PENTRU
MASINE AGRICOLE
DE ÎNCHIRIAT
Casele din Slrada Scaune 38 având 4 camere spaţioase, dependinţe, pimnilă boltite, grajd şi şopron şi casele din strada Polonă 24 având 3 camere, bucătărie, pim-niţă.
A se adresa ia Ştefânescu care locueşte chiar în casa No. 38.
casele din Calea Grivtţa No. __________________70, compuse din şapte camere. trei bucătării, mal multe magazii, gră-i dină în fundul curţi etc.
, Doritorii se vor adresa Ia d. avocat Athana-siad slrada Manea Brutar No. 12.	((153)
DE TOZARE
DE INCHRIAT
Un apartament de cinci camere cu salon, osebit cuhnie mare, mansardă, pod sistematic şi pivniţă.
Călfih Victorii 72, In colţ vis-ă-vis de Pa-atul Regal, tf se adeesa lă proprietar ţ&'hce-t-laşl acoperământ.
n C I M r U I RI A T De la sf- Gheorghe Ut HlLnlnl A I a. c. etagiul de sus
poarta No. 54 str. Scaune, (unde locueşte d. N. Filipescu) conţinând mal multe camere, pod (grSnier) spaţios, apă şi gaz ae-riform pretutindeni, grajd, şopron etc.
A se adresa la d. G. P. Ghica str. Dreapta No. 9 a.
CONSTRUCTOH DE MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI RE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie, ftlasini cie aburi, Turbine, Roate Itydrauliee, Reposii de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre cie Moara. Instalatiuni de lumina electrica, Eabricatiuue de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri corenle la cerere gratis şi franco)
1054
iwms&smwamiri
CONDUCTE DE APA
Sub-semnaţiî instalatori sutorisaţi de onor. Primăria a Capitalei avem onoare a aduce ia cunoştinţa domnilor proprietari, care doresc a Introduce apă In propietăţile d lor, câ cu începere de la 1 Maid a. c. vom fi în pozitiune d’a face asemenea instalatiuni întocmai dipg presrripţiunile Primărieţ şi cu preţuri mult mal scăzute de cât acele aio antreprenorului Primăriei.
P. Keilbaiier
Slrada izvor No. 59
R. Peise et C-ie
Strada Primâverel No. 11
Teiricli et Lroptdder
Strada Berzei 136
llnnz Harlz
Strada Lipscani No. 10
L. Lej denecker et Gondos
Calea Gri vi ţel 16
MEDALIE DE ARGINT
(lUAHilE OHtVI10A IIEIIDEIiIVNG
Depositu! central în farmaciile domnilor ALESSAXimiU BUCUBEŞTI şi I*. LAZEANU CBAIOVA
In detail la toate farmaciile din tzara
— UN LEU RULOU —
Cel mal eficace remediu re se poate Întrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durerea de mijlot şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boale de reuichi, eontusiuni, degeraturi, plăgi scro/uloase, răni, scrintitnri, tăiaturi, buboae, bătături etc. ele.
Fie cărui Rulou este alalurata o instructiume foarte detaliata
1115
Tipoyrnfin Zittvului „Epooa1
Tlpnril ou cerneai» Cb Lortlleux-Cle Paris
www.dacoromanica.ro
Girant re»pon»abil V. P. Gbeorgblr