ANUL IV No. 1010
A TREIA ERITIUNB
JOUl 30'MARTIE (11 APRILIE) 1880

NUMERUL <5 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I 81 18 A FIE-CAREI LUNI SI 8E PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In BucurcKci: La casa Administraţiunel. In Tnra: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Mtrelnetate: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL |5 BANI NUMERUL
ANUXC1URILE
OIN ROMANIA SE PRI M ESC Dl RECT LAADMINI8-T RAŢIA ZIARULUI
La Paris; Agcnee Havan, Place de la Bourse, S Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunoiuri si reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
I.A PARIS: se gâsesie jurnalul cu 1 Si cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main. No. 34.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
RED ACŢIUNE A
INlo. 3,—Platza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—IMatza Episcopiei.—No. 3.
URMAREA CRIZEI
GUVERNUL DE COALIŢIE
_____	9
Am scăpat nu numai de guvernul de coaliţie, dar şi de perspectiva unul asemenea guvern.
D. Lascar Catargiu, însărcinat cu formarea cabinetului, recunoscuse însuşi imposibilitatea unul guvern de coaliţie şi necesitatea unul minister omogen.
Duminică seara, la întrunirea de la d. George Gantacuzino, d. Catargiu declarase aceasta, şi d-sa ceru în acea seară concursul d-lor Al. Lahovari, G. Cantacuzino şi gen. Mânu pentru a forma cu d-lor un guvern conservator omogen.
D. Catargiu, Insă, de şi voia se facă un guvern omogen, nu putu să formeze un asemenea minister.
Atunci numai d. Catargiu încercă să formeze un guvern de coaliţie.
Am povestit fasele prin care a trecut această efemeră combina-ţiune, care în 24 de ore isbutise să nemulţumească şi pe conservatorii şi pe liberalii din coaliţie. Am istorisit incidentul celor 12 nume, şi refuzul unora din candidaţii la minister d’a intra în cabinetul de coaliţie.
Resultatul a fost că ideia unul minister de coaliţie a căzut. Acum partisanil cabinetului de oposiţie-unită mal aii o singură mângâere, de altmintrelea foarte inofensivă, aceia de a taxa ori-co combinaţie viitoare de anti-constituţională. linele ziare aii pronunţat eri, chiar cuvântul de lovitură de stat.
Nu ne plac exagei’aţiunile, dar dacă e vorba de constituţionalism pretindem că mal inconstituţional e un minister de coaliţie do cât orice alt minister. Şi dacă e vorba să întrebuinţăm vorbe late, apoi mal lesne am putea susţine că formarea unul minister de coaliţie e o lovitură de stat parlamentară, de oaro-ce un asemenea guvern semnifică trădarea mandatului pe care alegătorii l’aii dat aleşilor lor.
Ţara consultată în nişte alegeri libere, (lucru pc care nimeni nu ’l contestă) s’a pronunţat asupra unul program şi în favoarea unul partid.
Dacă dar este o soluţiune caro ar merita să fie taxată do incons-tituţională, apoi de sigur c aceia care tindo a nimici programele e-lectorale şi a aduce la putere pe cei pe caro ţara ’l-a respins, trimo-ţându’I în infimă minoritate în parlament.
PARTEA EXTERIOARA
DEPESI
Animalele de provenienţa româna
(Prin fir telegrafic)
Roma, 9 Aprilie. — Gazeta Oficială publică o ordonanţa a ministrului de interne care din causa boalelor contagioase care isbesc vitele din România, opreşte întroducera în porturile italieneşti, a tutulor animalelor de prove-ninţă română care aparţin raselor bovină şi ovină, a pieilor notăbăcite, a lânel brute şi a coarnelor acestor animale.
248 de amendamente
(Prin fir telegrafic)
Paris, 9 Aprilie. — 218 de amendamente, s’au depus pe biroul Camerei, în privinţa proiectului de lege care regulează procedura de urmat de către înalta curte de justiţie. Ar fi vorba de a le înlătura într’un chip general opu-nându-le cestiunea prealabilă.
Deci se poate prevedea că şedinţa Camerei va fi foarte furtunoasă.
Un protect adoptat
(Prin fir telegr.)
Paris, 9 Aprilie.—Camera a adoptat cu 318 voturi contra 205, după o discu-ţiune ce a ţinut opt ore, proiectul de lege care regulează procedura de urmat de către înalta curte de justiţie.
Ea a respins toate amendamentele privitoare la cestiunea de drept, ca ilu-sorif.
Moartea Iui Chevreul
(Prin fir telegr.)
Paris, 9 Aprilie. — Celebrul himist, d. Chevreul, care s’a născut în 1786, a murit azi.
Retragerea unui ministru de resbel
(Prin fir telegr.)
Berlin, 9 Aprilie.— «Monitorul Imperiului» anunţă retragerea ministrului de resbel, generalul Bronsart de Sche-lendorf, şi Înlocuirea lui prin generalul Verdy du Vernois.
Sosirea d-iui Cristici la Berlin
(Prin fir telegr.)
Berlin, 9 Aprilie. — împăratul a primit pe noul ministru al Serbiei, d. Cristici, care ’l-a presintat scrisorile de creanţa care îl acreditează pe lângă curtea Germaniei.
Plecarea ducelui de Nassau
(Prin fir telegr.)
Francfort, 9 Aprilie. — Ducele de Nassau, Însoţit de principele moştenitor şi de suita sa, a plecat dupe amiază la Coblentz.
Begelc Alexandru la Salmtzj
(Prin fir telegr.)
Belgrad, 9 Aprilie. —Regele Alexandru, însoţit de regenţii dd. Ristici şiBe-limarcovici, precum şi de preşedintele consiliului, general Gruicî, va pleca la Şabaţ, unde va petrece primele două zile ale sărbătorilor Paşteluî.
Oraşul Şabaţ face mari pregătiri pentru primirea oaspetelui său regal.
Foşti miniştrii osâudili la închisoare
(Prin tir telegrafic)
Sofia, 9 Aprilie. — Dd. Radoslavofî şi lvancioff, foşti miniştrii, au fost urmăriţi pentru causă de publicaţii injurioase la adresa principelui Perdinand şi a guvernului. Ei aă fost osândiţi la un an de închisoare.
Succesorul Negusiilui
(Prin fir telegrafic)
Masuah, 9 Aprilie. — Primele amănunte ce s'aă primit asupra morţii Ntgusului spun că acesta, înainte de a muri, a numit ca succesor, pe nepotul săă Mangaşa, care ştiind englezeşte, servi de interpret consulului italian, d. Brancqui.când acesta din urmă fu trimes In misiune extraordinară pe lîngă Johannes.
Debeb s’a Învoit cu Tedla-Aiba, ex-partisan al lui Johannes.
GESTIUNEA. ZILEI
Tot generalul Boulanger.—Aprecieri
asupra i'ugii sale.—Comedia jucata de guvern. — Lissagary, directorul ziarului «La Ita-taille,» si Uoulanger
In Cameră, ca şi In public, părerile în privinţa fugii generalului Boulanger sunt foarte deosebite. Pe când parti-sanii săi pretind că generalul nu putea face alt fel faţă cu urmăririle ilegale ale guvernului, potrivnicii săi, printre care sunt şi mai mulţi din foştii săi prieteni, spun că prin fuga sa s’a sinucis politiceşte. In cercurile parlamentare sa daţi următoar ele amănunte ale căror origină este oficială, de şi unele din ele nu prea sunt exacte.
înainte de a lua o hotărâre de arestare a generalului Boulanger, guvernul a ţinut o consfătuire iutimâ la care au luat parte şi generalii de Gallifet, Saussier şi Billot,cunoscuţi ca vrăjmaşi neîmpăcaţi ai lui Boulanger. Câte trei au declarat ca se cuvenea să se tri-meaţă generalul Înaintea unui consiliu de resbel şi să i se dea o pedeapsă foarte aspră, chiar aceia cu moartea.
In contra acestei opiuium a vorbit ministrul de răsboiu d. de Freycinet, precum şi miniştrii de interne şi de justiţie.
Boulanger, care aflase despre această consfătuire, dar nu ştia că guvernul nu putea face nimic, de teama turburâ-rilor de strade, ’şl a crezut viaţa ameninţata şi s’a hotărât să fugă. Din parte ’f, guvernul având şi el cunoştinţă de tot ce săpetreceaîn prejurul generalului, află despre hotărârea ce luase şi făcu totul pentru ca amicii lui să crează şi să ’l încredinţeze că primejdia era mare, ca ast-fel să părăsească ţara. Boulanger crezu; asemenea şi Roche-fort, a căreia insistenţa mal cu seamă a determinat fuga. Toată istoria aceia de Întruniri de comisari de poliţie şi de trădare din partea unuia din el nu este de cât o comedie: poliţia Încetase de a priveghia casa generalului pentru a’f înlesni tuga.
Să regretă mult că guvernul n’a a-mânat urmăririle, căci atunci ar putut zice că Boulanger fugise Înaintea unei primejdii închipuite. Dar, prin faptul că acţiunea urmează, fuga generalului pare a avea un temeiti şi s’a făcut pu-tincioasă întoarcere» în partida lui, a mal multor din ceT care ’l părăsiseră.
Guvernul urmăreşte dar; Senatul va ţine Vinerea viitoare prima sa şedinţa ca curte de justiţie. Decretul presiden-ţial glâsueşte ast-fel: «1. Senatul se constitue ca înaltă Curte de Justiţie pentru a se pimnunţa asupra unor încercări şi urmări in contra siguranţei Statului şi alte fapte In legătură cu a-cestea pe care le-a îndeplinit Georges Ernest Boulanger, generai în retragere şi deputat, precum şi alte persoane, a-cestea dovedite în urma cercetărilor făcute. 2. Procurorul general din Paris va funcţiona ca procuror înaintea Senatului şi va fi asistat de avocatul general Rouiller şi de substitutul Duval. 3. înalta Curte va ţine prima sa şedinţă Vineri 12 Aprilie».
Nota vesela în această afacere o dă jurnalul La Bataille, organ al domnului Lissagaray, fostul comunist şi vrăjmaş al lui Boulanger, prin quatrainul următor:
On dil, que Ie pauv’ general,
Fatiguc de Msennekenpisse,
Va transporter sa poire en Suisse;
II veut qu’ou l’y nomme amiral.
MINISTRU FURA UOE
E un cântec franţuzesc care începe ast-fel :
Ils itaient quatre
Oui voulaient se batire,
tis itaient trois, qui ne voulaient pas.
Cam aşa ce-va se poate cânta în onoarea Ministerului ghiveeiu caro a trăit doue-spre-zeee ceasuri... pe listă întocmită de d. Lascâr Catargiu şi înfăţişată Regelui.
Erau patru spre zece care voeau se fie Miniştrii, dar încet încet numerul lor scădea şi la urma urmelor se constata ci nu româneaţi de cât din ce în ce mai puţini.
D.Gr. Peucescu, trecut pe listă, declarase că nu primeşte un portofoliu într’un minister de coaliţie, d. colonel Lahovary spusese ca s’ar supune unui ordin al Majestăţei Sale, dar de bună voe şi cu plăcere nu ar întră într’un asemenea Minister; în sfârşit d. Gherossi intre expulsare şi lista de bucate a d-lui Catargiu ale-
ww^^dâcbrdhiaMââ^â
trenul fulger îndată ce s’ar găsi a-mestecat într’un asemenea guvern.
Iată ştirile care erau răspândite eri în oraş. Astă-zi s’a schimbat treaba, s’a îngroşat gluma.
Astă-zi se zice că s’ar fi înfăţişat Regelui o listă nu cu doue-spre-zece nume, ci cu mai bine de trei-zecî de nume — ca la birt, în listele ce conţin patru feluri de ciorbă, trei feluri de mâncări, şase fripturi şi poame la discreţie.
Dar acum ce se întâmplă?
Se ’ntâmpiă că au început se curgă protesturile din toate părţile, şi fiecare din candidaţii propuşi imiteazâ purtarea celor ce au fost iscăliţi fără ştiinţă în petiţiile de protestare în contra dârei în judecată a Ministerului Ion Brătianu.
Curg telegramele de protestări. Iată câteva din ele:
M. S. Regelui
Cu destulă mirare am văzut numele meh trecut pe lista înfăţişată M. V., alături de numele d-Iul N. Biaramberg, căci noi suntem certaţi; de mult nu mai suntem per tu. Protestez respectuos.
l*apuca.
M. S. Regelui
Aflu că sunt trecut fără ştirea mea pe listă. Aş primi ministerul dar Senatul n’a admis împământenirea mea; rog respectuos interveniţi, alt-fel sunt nevoit sfe refuz. Cererea de împământenire e înregistrată la No. 5,789 din anul 1883.
Strul Sloimescu.
M. S. Regelui
Sunt cetăţean alegător al colegiului al 2-a. din Caracal; dar mal sunt ai-1 încă trei-zecî de alegători cu numele meu. Dacă eh sunt acel propus pentru minister, declar categoric că nu pot primi de-o-cam-datâ. Nevasta mi-e bolnavă de dropicâ şi copilul cei mic are guşter. Refuz respectuos.
Angliei Vasilescu.
Afară de aceste protestări mai sunt altele din partea d-lui Th. Ca-limaki,care refuză de a primi decretul de numire din partea unui Iio-henzollern; a d-iui Apostoleanu, care nu voeşte se mai facă politică şi e ho-tarit se se retraga într’o mănăstire de iesuiţi.
Apoi sunt o droae de telegrame semnate lonescu, Niculescu, lliescu, Stânescu, Vasilescu, Petrescu, pornite din toate unghiurile terii (cinci sute de lie-care nume) cercetând pentru c&re din ei este portofoliul ministerial.
Aşa încurcătură de mult nu s’a văzut.
Tfbisir.
ANGAJAMENTE
Avea dreptate d-DU Carp când zicea acum câte va luni că : «nu trebue pe când eşti In oposiţie să ei angajamente de acelea pe care nu le poţi ţine mal târziu I»
A trebuit să simţă acest adevăr d. Lascar Catargiu In ziua de 27 Martie, când fiind chemat să întocmească un guvern, s’a văzut nevoit să propue o lista cu două-spre-zece nume pentru că la două spre zece persoane apucase de făgăduise câte un portofoliu.
D-sa ca să se ţie de cuvânt faţă cu membrii unei coaliţii, deschidea, poate fără voe, un fel de inimiciţie între Rege şi candidaţii pe care nu’I ar fl ales suveranul,
A trebuit să simţă d. Lascar Catargiu ca nu e bine să el în oposiţie angajamente de acelea pe care nu le poţi ţine mai târziu, c&ci d-sa care combatea guvernul pentru motivul, Intre altele, că nu e destul de omogen, destul de conservator, când a fost chemat la rândul său să formeze un Minister, s’a adresat la elementele cele mai disparate, cele mai puţin conservatoare, şi era cât pe aci, poate, să ne dea tristul spectacol al şefului partidului conservator presidând un guvern cu nuanţe disidente, liberale.
S’ar aştepta oare cine va vre o data sa vază pe d. Ion Brătianu In capul u-nui minister conservator ?
Aceste două neajunsuri le-a resimţit negreşit d. Catargiu în acele două-zecl şi patru de ore cât a căutat sa îutoc-miasca un minister.
Câte alte angajamente de această natură, n’ar fi putut să ţie, viitorul ne ar ii spus
MINISTER CONSTITUŢIONAL
Auzim de eâte-va zile vorbindu-se mereu de guvern constituţional şi guvern neconstituţional.
Ei bine, nimeni nu va putea contesta că guvern constituţional este acela care reprezintă majoritatea parlamentară.
Aceasta a fost teoria de Gând datează constituţionalismul.
Apoi ia se vedem cum stau lucrurile la noi.
Vom iua după România, organul oficial al partidului hberal-conser-vator pe vremea alegerilor din urmă, numele celor aleşi, şi vom vedea cum îi califică :
I. Rădulescu, Al. Vericeanu, Ghica Gomaneşteanu, Ernest Sturza, Al. Lahovari, Ai. Enacovioî, Luca V. Goilav, Al. Marghiloman, I. Dimi-triade, G. Borânescu, Anastase Simu, Th. Rosetti, L. Catargiu, G. Răcea-. nu, G. Oiânescu, Prinţul Al. Ştirbei,
S.	Şomanescu, A. Peşacov, î’h. Ga-iimaki, G. M. Stroici, T. Maiorescu, A. Câmâraşescu, M. K. Teleman, General Mânu, G. Vernescu, P. Carp, M. Ghermani, Pake Protopo-pescu, lacob Negruzzi, Emil Mavro-cordat, V. Pogor, G. Constanti-nescu, Dr. N. Gavrilescu, N. Cre-ţulescu, I. Neguiici, Colonel Rosno-vanu, Gr. Cozadini, G. Deleanu, G. G. Gantacuzino, G. Apostoleanu, N. Voinov, G. Gîţâ, M. Ghermani, I. Grâdişteanu, D. Popescu, C. Cezianu, Luou Bogdan, Hariton ;Goilav, Gr. Softa, G. Ghiţescu, 1. M. K. Epurea-nu, G. D. Ernandi, Colonel Vrabie, General Mânu, G. D. Vernescu, G. G. Peucescu, M. Balş, G. E. Lahovari, 1. Lahovari, P. Carp, G. Negrea, Al.Lahovari, V. Pieşoianu, N. Nanoes-cu, Berevoescu, Gaton Leca, G. Li-vezeanu, G. Râileanu, N. Georgescu,
M.	Mateescu, G. Bobeica, Th. Buzdugan, I. G. Miclescu, M. Marghiloman, Gr. Sulioti, G. Vericeanu, G. Robescu, V. Poenaru, M. Pacu, G. Burghele, V. Dimitropol, Tache Io-neseu, Boldescu, Dr. Atanasescu, M.
N.	Seulescu, Volenti, Peiu, G. M. Danaricu, Dr. Severeanu, Gr. Trian-dafil, I. P. Balanolu, G. Arion, G. D. Teodorescu, D. P.Economu, Th. Foc-şaneanu, T. Nica, Al. lonescu, Gr. Ghrissenghi, llariu lsvoranu, Dr. Sa-che Stefanescu, C. Andrieş, G. Ga-bunea, N. G. Comâneşti, Dr. Macri-descu, I. F. Robescu, Valerian Ursia-nu, G. Drăghici, Eugeuiu lonescu, Paul Brătăşanu, I. Gincu, lacob Fâtu, I. Bâdescu-Roşiori, A. D. Mavrodi-neanu, I. G. Sandulescu-Nanoveanu, Al. Hina, G. Bădulescu, 1. Dirnitriu,
T.	Silion, 1. Marghiloman, G. Chris-todorescu, G. Ressu, V. Vlâdoianu, I. A. Vâsescu, N. Nichiforescu, N. loan,iN.S.Săulescu,I. N. lancovescu, G. Duca, I. Stânescu, D. A. Laurian, Gr. Andreescu, M. Adamescu, M, Ca-racostea, Lazâr Voetineanu, D. Ni-coiaide, G. Dateulescu, M. G. Mâ-râscu, G. Gogâlniceanu, G. Popovici, G. Miclescu, D. R. Rosetti, Sandu ltâşcanu, G. Pariano.
Toţi aceştia, care se urcă la ţifra de 143, sunt numiţi de România, liberali- conservatori.
Se vedem acum ce mai rămâne pentru opoziţiune.
Ne slujim tot de România.
lată :
P. Ene, N. Biaramberg, Poenaru-Bordea, D. Protopopescu, Tache A-nastasiu, N. Geaur-A3lan, Miltiau'i Tzoni, G. Panu, N. lonescu, M. Co-gâlmceanu, Ghr. Negoescu, D. Bră-tianu, losii Oroveanu, V. G. Morţun, Mâcârescu, Nicorescu , Paladi, G. Dobrescu-Argeş, P. I. Cernătescu, Ion Nâdeje, G. G. Dobreseu, D. A. Sturdza.
Aceştia nu se urcă de cât la ţifra de 22- Şi ştiţi cum îi numeşte România ?
Pe unii liberali, pe alţii disidenţi, pe alţii independenţi, radicali, socialişti, coleclivifti. Gu alte cuvinte în aceşti 22 intra 6 nuanţe deosebite.
Pe vremurile acelea, Gună nu făcuse încă pocinogul; pe vremurile acelea România nVivea nici un interes ca se escauiot- za lucrurile, de aceea ea făcea clasificarea de mal sus.
f
EPOCA — 30 MARTIE
mmmmsmmmceameeaB stsmm
m
Apoî când lucrurile stau ast fel ; când liberalii-conservatori, adică a-micii guvernului, sunt în număr de 143 iar vrăjmaşii 22, ne întrebăm : unde e guvernul constituţional şi unde cel neconstituţional ?
Ţara s’a pronunţat în alegeri pentru partidul din care fac parle cei 143. Ea a respins, a trimis tntr’o infimă minoritate grupurile dincare sunt cel 22, şi cu toate astea tot se caută noduri în papură şi se Încearcă a se înţelege prin constituţionalism nu ştim ce.
Cifrele vorbesc mai bine. Şi orî când ni se va vorbi de minister constituţional, vom scoate,la maidan România şi vom întreba: care e majoritatea ? 143 sau 22 ?
(ilVKHML DE COALIŢIE
OPINIUNEA PRESEI
Iată părerea diferitelor ziare asupra unut guvern de coaliţie în împrejurările actuale.
România Liberă, dupe co declară că ar păstra o neutralitate bine-voitoare faţă cu un guvern omogen conservator, scrie următoarele în privinţa unul guvern de coaliţie :
Coaliţie între grupuri saO partide politice, având principiurl şi tendinţe diferite, se poate admite numai pentru a doborî de la putere un guvern care a pus In picioare prea multe resentimente pentru ca existenţa Iul s6 nu fie periculoasă pentru liniştea publică.
Coaliţie insă pentru a guverna, ar fi o monstruositate.
Un guvern n’are altă raţiune de a li de cât aplicarea unui program şi punerea tn practicâaunor principil:ce unitate de program, ce comunitate de principiurl, ar putea fi spre pildă între radicali, vechil conservatori, şi liberali ?
O coaliţiune la putere nu pentru a menaja o transiţiune între un regim care se duce şi alt regim care vine, ci pentru a guverna, ar ii o asociaţiune pentru a se bucura pur şi simplu de avantajele materiale ale puterol, adică ar fi o curată imoralitate.
LaLibcrtiroumaine scrie următoarele:
Se vorbeşte acum de constituirea unul cabinet de coaliţie sub presidentia d-lul Lascar Catargiu. Acest cabinet ar fi un nonsens şi numai VIndependance poale găsi că acest cabinet e parlamentar. El ar represinta în adevăr, nu majoritatea, ci cele două grupuri ale minoritate! din parlament, acelea care sunt de nuanţe mal opuse.
Aceasta n’ar fi o soluţiune, ci un noii provizorat, o criză permanentă dupe a-tâtea crize. Am avea la putere un guvern bicefal, dacă nu acefal, cu două programe care se contrazic, cu două idei diametral opuse şi cu hotărârea bine lămurită la aceia care o compun de a se scăpa unii de alţii.
Find-că ţara are nevoie de calm, de linişte ; fiind că e necesar de a vedea la putere un guvern stabil, care s6 voiască a tace reforme şi să fie capabil de a le face, nu credem în posibilitatea venire! la putere a unul cabinet de coaliţie, care ar crea o nouă stare de lucruri iieslabilă şi, în fine, ne ar duce la o nouă disolvare în condiţiunl deplorabile.
Românul judec» In medul următor un minister de coaliţie :
No! care am lucrat despărţiţi de grupul d-luî D. Brălianu, convinşi fiind-că astă zi un guvern compus din vechile elemente ale oposiţiunel-unite nu mal poate aduce leac relelor de care suferim, am crezut şi credem încă, că un asemenea guvern, chiar dacă ar isbuti să aibă majoritate în Corpurile legiuitoare, nu va putea sS ţie mult t>mp, din causă că mar! neînţelegeri se vor ivi în sinul cabinetului.
O nouă criză se va naşte peşte puţin, şi atunci ne vom alia iarăşi tntr’o situaţiune lot atât de critică ca cea de azî.
*
* •
Lupta sa întreabă :
Pentru ce astă-zl suntem nevoiţi a ne resigua şi a ne deprinde cu ideea unul guvern care, de şi este de coaliţie, în realitate e conservator? Poate fiind-că în el sunt şi câte-va elemente liberale? Nu. Poate că avem speranţa că el va fi durabil? Nici atâta. Poate liind-că nădăjduim că va realisa reforme? Cu atât mal puţin. Poate că suntem încredinţaţi că va li res-pcctos de legi şi că nu va comite actele şi scandalurile guvernelor trecute? Ferească D-zefl. Poate fiind-că este expresia ţârei? Nici de cum. Poate liind-că suntem convinşi că liberali! vor continua a fi reprezentaţi în acel minister mult timp şi vor servi de frâti pornirilor reacţionare? Nici nu ne trece prin gând asemenea iluzie; noi ştim cu toţii că intrarea liberalilor în combinaţia făurită de d. L. Catargiu este temporală, şi că ta cea d'ântâiQ ocasie şeful cabinetului se va desface de el.
Răspunsul ni’l dă tot Lupta : pricina este că un asemenna guvern ar fi constituţional.
*
* *
Telegraful Român, organul d-lul Bi-bicescu se exprimă ast-fel :
Pentru că ministeriul, ast-fel întocmit, nu ar fi nici constituţional, n’ar avea nici putere de viaţă, nici putinţă d’a resolva, în sens democratic, cestiunile pe care împrejurările mal pre sus de orl-ce, le-ah a-dus fatal la ordinea zilei.
Nu ar li constituţional prin faptul că va număra între membrii săi pe d. G. Ver-nescu ale căruia numiri şi eliminări în şi din magistratură, au răsculat contră-1 o-piniunea publică, prin nepotismul, prin ilegalitatea şi prin cea mai .vădită şi odioasă persecuţiune ce respirai!.
Nu va avea putere de viaţă acest minister, pentru că-i lipseşte concordanţa de vederi şi de aspiraţiunl; îl lipseşte fondul comun de credinţe, care încurageazâ şi Îndreptăţeşte un cabinet d’a aborda ces-tiunile grele şi d’a le resolva pe temeiul vederilor comune.
*
* ăi
Voinţa Naţională combate ori ce minister de coaliţie. Ea cere disolvarea Corpurilor legiuitoare. Iată cum se exprimă foaia colectivista cu privire la un minister de coaliţie :
Ce va fi şi ce va reprezintă un asemenea minister ?
El va fi întocmit din elementele cele mal disperate ce s’aQ putut împreuna vre-odatâ la o laltă. Un cabinet care va li nevoit să satisfacă şi pe conservatorii retrograzi şi pe liberali! nuanţa d-lul Ver-nescu şi pe ace! grupaţi înjurai domnului Dumitru Brâtianu, va trebui se reali-seze minuni de echilibristică politică. Orice plan do organizare safl de reformă va cădea neapărat faţă cu diversitatea ideilor şi a tendinţelor fie-cărui grup.
——    ——---------
ECOURILE ZILEI
In cursul lunei lui Maia A. S. R. Arhiducele Ludovic CaroL de Hnb-sbourg însoţit de A. S R. Arhiducesa Maria Teresa soţia sa, vor sosi la curtea noastră, unde vor petrece 15 zile.
—x—
D. de We-de, ministrul Holandeî, a fost primit eri de M. S. Regina.
—x—
I). Ion Ghica, ministru la Londra, este aşteptat Joi în capitala.
D sa vine în virtutea unui congediu.
—x—
M. S. Regele, însoţit de d. major Odobescu, a făcut eri seară o lungă preumblare prin oraş.
—x—
M. S. Regina va primi în fie-care Luni la Palat pe mai multe doamne
din societate, când ss vor citi diferite bucăţi literare.
—x—
Consiliul comunal se va întruni mâine seară Joi la 8 ore.
—x—
D. general Barozi, şeful statului major regal, a plecat eri seară la Craiova.
—x—
D. M. Cogălniceanu va pleca la Viena, şi de acolo la Paris, Îndată ce se va sfârşi sesiunea parlamentara.
—x—
D. general Cernat, comandantul corpului al 2-lea de armată, a inspectat azi regimentul al 3-lea de infanterie şi batalionul al 3-lea de vînătorl.
I). general a remas pe deplin mulţumit de starea trupelor.
—x—
Îndată dupe terminarea vacanţelor paştelui, elevii din anul al 2 lea ai şsco&lei militare superioare din Bucureşti, vor pleca în escursiune topografică în jurul Capitalei.
—x—
Regimentul al 2 lea de infanterie sub comanda d-lui colonel Gorjan, a făcut eri un marş militar la Bâ-neasa.
—x—
Ministerul de resbel seva muta în casa Steiner de pe strada Academiei.
—x—
D. Gr. Lazu a fost revocat din funcţiunea de ajutor de primar al comunei urbane Piatra din j udeţul Nearnţu. —x—
Monitorul publică următoarele numiri definitive de profesoare :
D na Emilia Kiriazopolu, maestrâ de desemn şi caligrafie la externatul secundar de fete No. 1 din Bucureşti.
D-na Ana Constantinescu, institutoare la clasa I a şcoaleî primare de fete No. 1 din Turnu-Severin.
D-şoara Olga Brosceanu, institutoare la clasa I a şcoala: primare de fete No. 2 din Roman.
D-na Oiga Gbeorghiadi, institutoare la clasa IU a şcoalei primare de fete No. 2 din Roman.
—x—
In poliţia Capitalei s’au făcut mai multe numiri şi avans.iri.
CRONICA JUDICIARA
In pivnltn
Scena se petrece într’un judeţ al mult blagoslovitei noastre ţCrl.
Jupîn Iţic ţine o pivniţă, unde se adună pentru cinstita băutură tot felul de tipuri şi mal cu seamă profesii libere ca samsari, mijlocitori, intermediari, misiţl şi altă marfă.
Pe lângă cuvenita bfiutură, sS joacă şi cărţr... E bine înţeles că astea sunt măsluite fârâ ştirea lui Dumnezeu, dar cu ştirea lui jupîn Iţic.
Pe lângă pragmatia de profesii numite mal sus, începuseră sfi vie şi negustori mal cinstiţi gospodari.
Dăună-zi unul din aceştia din urmă, de neam grec, vSzu că nu ’(lucru curat cu cărţile, şi începu să protesteze.
Dac’ar fi protestat mal mult, s’ar fi ales
de sigur cu ceva la ceafă. Lipon omul’şî-a văzut de treabă.
A doua-zl a sosit iarăşi la jupîn Iţic, însă cu doi tovarăşi armaţi ca în timpurile fericite de la Missolonghy.
Dintr’una într’alta, cearta fu gata.
Iţic văzând că cearta să schimbase în bă-tae, stinse gazul.
S’aQ bătut acolo pe datorie ca orbeţii.
Odată se auzi un glas:
— Fugit! Vini domni pililal I
Era glasul lui Iţic.
Combatanţii spălară putina care pe unde putură...
*
• *
Dar, vorba lui Iţic, piliţia a aflat de combinaţia întâmplata şi... afacerea să instrueşte.
Iţic îl dă într’una cu «nu ştii, n’ai vizut».
Om vedea cum o eşi.
INFORMA TIUNI
CllIZA MINISTERIALA
Eri seară vre o 101) de deputaţi ţi senatori s'au întrunit la Otelul Rroft, unde a fost o consfătuire intimă.
D. Carp intrând, a fost primit cu vil aplause.
—
D. General Florescu, întâmpinînd oare cari dificultăţi pentru formarea ministerului siă, a remis mandatul ce ’i încredinţase Regele.
Azi la orele 11, au fost chemaţi la Palat d-nii Theodor Rosetti, Petre Carp, George Mânu ţi Alexandru Lahovari.
Poimâine se va face la Roman, alegerea de la colegiul al 111-lea.
Aflăm că mai muie persoane au luat iniţiativa de a susţine la acea alegere, candidatura d-lul Al. Holbau.
—ss—
Curtea de Apel a respins apelul d-lul Vasile Rădulescu, menţinând pedeapsa care i se aplicase de tribunalul secţia întâia.
De asemenea curtea a i-espins apelul procurorului general.
ŞTIRI MĂRUNTE
Cosciugul arhiducelui Rudolf va fi definitiv aşezat peste câte-va zile, Intre sar-cofagiul împărătesei Maria-Teresa şi acel al împăratului Mexicului, Maximilian.
—	Un membru al familiei imperiale Chineze, prinţul Tun, numit de obiceiQ al cincilea prinţ, a murit la Pekin.
Prinţul Tun era fratele împăratului Hşien-Feng şi unchih al împăratului actual. Doi din fraţii lui trăesclncă: prinţul Kung (al şeaselea prinţ) şi prinţul Ch’un (al şeaptelea prinţ) tatăl împăratului actual.
Prinţul Tun era renumit pentru viaţa regulată ce ducea şi trecea de sărac. Influenţa lui era însemnată în vechiul partid chinez şi în cele din urmă timpuri el dase sprijinul săQ duşmanilor drumurilor de fier. Să ştie că aceşti din urmă reuşiseră a opri executarea prelungirel câiel ferate care serveşte Tien-Tsinul şi care trebuia se meargă până la Temg-Tcheu.
—	O telegramă sosită din New-York, vesteşte că femeile care şi-aii pus candi-daturele pentru funcţiunile municipale la Oskaloosa (Java) şi la Cottouwood falls (Kausas) aQ fost toate alese.
D-şoara Hubertina Auclerc, apostol al e-mancipftril femeilor, poate să se natura-liseze americană.
— Statuia lui Etienne Dolet, făcută de statuarul Gilbert, turnată In atelierele d-nilor Jaboeuf şi Bezont, a fost aşezata pe piedestal, în piaţa Maubert.
Acest monument, care face mare onoare turnătorilor, va fi inaugurat la 1 Maia viitor.
INTEMPLAR1LE ZILEI
DIN CAPITALA
Ilatai. — Eri doul indivizi anume Nită Barbu şi Dumitru Barbu tăcând lungi liba-Jl zeului Bachus, şi căutând cearta unul trecător anume Filip Gheorghe, din strada Şerban Vodă No. 227, l’afl bătut cumplit.
Din nefericirea acestor doul fericiţi, un sergent de uliţă trecând l-a luat şi condus la secţia 6, unde ah avut timpul până azi a se gândi, că bâtaea lui Filip Gheorghe nu trebuea să figureze în programul tericirel lor.
Un consumator model. — Cetăţeanul Anton Lorica, a fost condus la secţia 17, peutru că, după ce a mers la cârciuma lui Chiriţă Dumitrescu din strada Slefan-cel-Mare No. 1, unde a consumat mâncare şi vin în profuziune, a refuzat se achinte socoteala.
Un doctor si un popa.—Secţia 18 a primit eri vizita forţată a doul clienţi care de şi de meserii opuse s’afl legat de prietenie sărbătorind această legătură în mod prea mult vesel.
Iată despre ce e vorba.
Preotul Nicolae Avramescude la biserica
B.... făcând cunoscinta unul domn D. Io-nescu, medicinist, ah vrut se pecetlueascâ această legătură de prietenie printr’o serbare demnă de divinităţile păgâneştl.
Serbarea însă durând prea mult şi divina licuare absorbită fiind în cuantitate colosală a făcut ca efectul salutar ce l’ar fi obţinut aceşti prieteni printr’o doză moderată, a lucrat cu totul contraria, căci se-datia complectă a urmat excitaţiunei excesive. Aşa că fără a cunoaşte tăria pava-giulul, sergentul de stradă i-aa rădicat şi condus la secţie, făcându’I se înţeleagă pe drum, avantagiul şi superioritate arogo-jinelor din arestele poliţiei.
DIN JUDEŢE
Cadavru.—In ziuă de 18 Martie curent, pe prundul gârlei Bascovu din comuna Drăganu-Bâscovel. judeţul Argeş, In marginea apel, s’a găsit cadavrul unul copil mort, ce se vede se fie născut de curând.
Din cercetările urmate, s’a constatat că acel copil a fost născut în seara de 17 curent de o fată, care, spre a ascunde faptul, l’a îngropat în malul gârlei.
Asasinat.— Pe strada Mircea Vodă din Giurgiu Dumineca trecută, o femeie a asasinat pe o alta feme.e. Rana ce ’l-a făcut cu ua cuţit în şoldul stâng, dupe cum e informata Solidaritatea, este mortală. Cauza care a împins pe asasina la acest fapt, se zice că ar li o vrajbă iscată din gelozie, pentru că i-a luat amantul.
Goana. — D-nul Sebastien Moruzi poliţaiul din Galaţi, sa dus aseară pe la 8 ore însoţit de mai mulţi sergenţi călări la Bărboşi ca să se informeze de la o vie-riţă despre locuinţa Iul Petrachi Nicolau, vestitul spărgător de case şi falşificator de monede.
Ajuns acolo se Îndreaptă la o vie, care i s’a indicat, voind se Întrebe pe vieriţa de nu cum-va ştie de urma tâlharului. Vieri ta Insă vfezend poterea venind dete a-larma strigând:
— Fugi că te calcă.
In urma acestei avertisărl individul Pe-trache Nicolau care dormia desbrăcat în-tr’o cameră din acea vie se urcă în pod, de unde eşi pe acoperişu şi sărind apoi de acolo tnlr’un şanţ isbuti se apuce fuga.
Politia se mulţumi a lua hainele tâlharului, povâţuind vierul ca, la cas de s’ar întoarce fugarul, se-1 îmbete cu vin şi apoi se-1 lege spre a-1 da pe mâna autorităţii.
Dupe ce politia se depărtă, individul Pe-trache Nicolau se Întoarse tn adevăr iară la acel veier şi se apucă cu el la ceartă. Atunci vierul puse mâna pe o puşcă şi lovi pe tâlharul cu patul el In cap. La a-ceasta individul apucă din noQ fuga aşa cum era, de oare ce Insă era rănit şi plin
FOIŢA ZIARULUI *EPOCA»
(15)
III	CTOH MALOT
DREPTATE!
IPartea I.
VIII
(Urmare)
N’avem de cât un pas de făcut, ştiam bine, spre a descoperi adevărul ; dar iubirea mea pentru d ta şi respectul amorului med mă lmpedeca de a’l face.
In aceste împrejurărllntr’o noapte, cea dinaintea plecare! mele, auzind că te vraţl mal tare şi mal dureros de cât alte ori In somnul d-tale, am voit să’ţî vin In ajutor ; uşa odaie! d-tale era închisă cu zăvorul, dar văzui că fereastra despre terasă era deschisă, eram să Intru pe acolo când două cuvinte mă opriră tn Io > : «Philis. . mă iartă...» Mă oprii mişcată. Alte cuvinte tot atât de limpedejrostitft urmară acelora:|«Fratele tefl... sadefi...»
Ea îl privi: el nu se mişcă ; dar o-brazul sed să decolorase.
—	Sunt aceste cuvinte fârâ şir, din-tr’un vis fârâ însămnătate ? zise es cu o voce năbuşită par că -ar fi fost ruşine să rostească conclusia răspunsului sed ; nu era mărturisirea crimei d-tale, ş> puteam să trăesc alăturea cu un omorîtor ?
Fiind că el tăcea, ea reluă :
—	Nu retragi această mărturisire ?
—	Am încercat'o vr’o-dată ? răspunse cu capul ridicat şi fârâ a întoarce ochii.
Ea se înfloră.
—	N’aş fi făcut’o în noaptea când dragostea mea ’ţi cerea iertare de durerea ce’ţl pricinuiam ; void face o şi mai puţin azi. Dacă ai văzut lngrijirele
j mele dupe moartea lui Caffiă, al văzut ţ şi groaza mea desperată înainte de astă ! moarte, de vreme ce păuâ la oare care j punct ai împărtaşit’o şi d-ta. El sad eu: era lupta vieţeî care cerea ca să’l jertfesc pe dtnsul sad mă sinucid. Moartea lui Caffiă a fost trebuincioasă din moment ce întâmplarea nea pus faţă în faţă.
Şi voi zice mal mult : era Intru cât-va impusa, ce-va înţelept; nu o crima prin urmare, ci numai un fapt violent, din partea celui tare contra celui slab. De altmintrele, nu l’alcondamnat(chiar d-ta ?
—	Nu mă facă să’l condemn! strigă ea ; ai mal încercat aceasta când pregăteai omorul sed, şi’mi aduc prea bine aminte că ţ’am răspuns că, dacă Caffiă, meritase de zece ori moartea, prin furturile, răutatea şi infamiile sale, dreptatea oamenilor sad a lui D zed trebuia să’l lovească, iar nu d-ta.
—	Şi aveai cuvintele d-tale de a vor-vi ast-fel, precum şi ed, din partea mea, aveam pe a le mele de a urma i cum am urmat. Nu suntem din aceiaşi ras». Eşti civilisata, delicată. Ed sunt un ţăran, aproape de natură, şi ştii că nalura îndeamnă la violenţă : cel slab să fie prada celui tare.
—	Ca să mă convingi la această credinţă ştiinţifică al venit aici ?
—	Ca să te conving, nu. Ci ca să te fac să înţelegi. La aceasta mă silesc de vreme ce vinţa noasrft atârn» de la expli caţia ce avem. Deschide ochii, vezi c.j să petrece la animale, la animalele de pe,usc8t, dio apă, din aer ; animalul că-
ruia ’I e foame, omoară.
—	Fiind că sunt animale.
—	La selbatecl tot aşa.
—	Fiind că sunt sălbateci.
—	Crezi că ţăranii sunt aşa departe de sălbateci ? Ş’apol Iţi repet, eram un ţăran, un sălbatec, dacă vrei, tn or-ce caz destul de aproape de natură spre a simţi nevoea violenţei. De altă parte, prin educaţia ce primisem, eram destul de civilasat spre a şti că acel care face un omor într’un chip ştiincific şi cu judecată, luând toate mesurile ce i le, pune la îndfmâna, inteligenţa sa, înlătură or-ce primejdie şi nu are a să teme de nimic, nici de legea socială de vreme ce nu va fi descoperit, nici de el Însuşi, de oare-ce educaţia lui filosofică l’a Învăţat că nu exista conştiinţă.
—	Vezi dar că ce ziceai de conştiinţă, când vorbeai de moartea lui Caffiă, nu era numai o vorbă In vlnt.
—	Vorbesc de starea 1n care mă gă-sam când Împrejurările maii pus In faţa Iul Caffiă, nu de alta. Cine era Caf-fiă ? AI zis’o d-ta chiar : un blestemat care meritase de zece ori moartea şi care, pe lângă a3ta, bolnav, batrln cum era, aveu numai câte-va luni de trăit, poate numai câte va săptămâni, şi încă o viată ticăloasă. Ce eram efl însumi ? O ştii fără ca să am nevoe a ţ’o mal spune: al fost martorul lucrărilor mele, acea căreia’mî destftinuiam speranţele, şi viitorul a dovedit că n’aveam ilusil deşarte. Din lipsa de câte va mii de franc', eram să pierd roadele mun-ceî mele, sper/nţel a mele; în ajunul de a fi doctor al spitalelor, trebuia să plec din Paris ; când să se împlinească tot ce speram de mulţi ani, eram aruncat pe strada, şi nu’mi mai rămânea nimic. Trt buea să ne despărţim,..
—	Ştiai că te uş fi urmat.
—	Ce-ar fi fost viaţa noastră. ?
—	0 viaţă de onoare, de fericire.
—	Eu nu vedeam atunci alt ce va de făcut. Dar nimeni nu’l cea ce a fost eri, nu va fi mâine ce este azi. A spune : «voi face», no seamănă de fel cu a zice : «am făcut.» Veni o zi când acea faptă violentă, cerni se păruse trebuincioasă, şi cu totul natural când l’am săvârşit îmi deveni nesuferit; o zi când purtarea animalului îngrozi pe gomul civilisat, silit de a recunoaşte că cântărise rău fapta sa violentă, care de atunci 'şl schimba numele şi devenea o crimă. Omenirea nu s’a Înălţat In câţi-va ani numai, desrobindu-se puţin câte puţin de fatalităţile originel sale ; la om, a-ceastă propăşire se face tot aşa de încet. AI văzut cum s’a făcut în mine: cum ml-a tulburat zilela şi ml-a umplut de vedenii nopţile ; cum m’a făcut sclavul şi victima crimei mele.
El îşi trecu mâna pe frunte spre a înlătura greutatea amintirilor sale.
—	Martora la aceste chinuri, ml-al scris cu toate aceste scrisoarea acea, şi fără a mă fi ascultat, te-al despărţit de mine. nenorocitul. Nu te Invinuesc ; nu Invinuesc pe nimeni; şi pe d-ta mal puţ'n de cât pe altul, căci Îmi zic că nu ştiai cât m’ar 11 mângâiat şi ml ar fi folosit un cuvlnt de sprijin, de simpatie din partea d-tale. In loc de a-ceastă compătimire Insă, scrisoarea d-tale ml-a dat lovitura cea mal cumplită ce am simţit vr'o dată. M’am întrebat, fără a înţelege, cum de 'ml venea de la femeia pe care o iubeam cu încredere, în locul iertărel ce’i ceream în somn, şi ochii aceştia care nu ştiafi ce sunt lacrimele afli plâns, inima s-Ceasta pe care o credeam de piatra s’a moleşit, durerea păeăsirei m’a învăţat a simţi mărimea amorului mul.
El să opri, dar Philis nu răspunse; dupe un moment de tăcere, el r^lua :
—	In sfârşit mc aflam singur... Când erai cu mine, al văzut cu chinuri induram, de prisos să mal yorbeso de acele
care m’aCt cuprins dupe plecarea d-tale. In singurâtatet şi părăsirea mea. Veni un ceas când ele ajunseră a nu mal fi de suferit. Pe omul care a făcut o crimă,ţlegea’l pedepseşte; dar când legea, pentru un cuvlnt oare care, nu ţinter-vine prin pedeapsa, să află alăturea de dînsa şi de asupra el răscumpărarea şi ispăşirea ; ast-fel era dreptul vechilor Franci, la care, daca vinovatul să răscumpăra cu o suma oare care devenea ocrotitul dreptăţei ; şi de sigur ast-fel va fl şi dreptul viitorului, când criminalul va fi privit ca un datornic care trebue să plătească datoria ce a făcut prin crima sa... Nu ştiu dacă do la dis-părţirea noastră ai auzit vorbindu-se de mine ?
—	Aşi fi voit să te uit, dacă nenorocirea mea m’ar fi lăsat să uit.
—	El bine. destul e să’ţî spun că din tot ce am câştigat de la plecarea d-tale, nu mi-a rămas nimic şi că sunt azi tot atât de sărac precum eram când trăiam împreună. Di asemenea 'I destul să spun că nici un nenorocit nu mi-a cerut ajutor, nict-o nenorocire nu mi s’a arătat, fără ca să nu fi făcut totul pentru a uşura pe nenorocit, a alina nenorocirea. Şi chinurile cele cumplite s’afli potolit încetul cu Încetul ; viaţa le-a ros ; astăzi când datoria mea T plătită, sunt liniştit tn sufletul meu, mai liniştit de cât atunci când, fatalitatea, spre nenorocirea noastră, a tuturor. a scos tn c&iea mea pe Caffiă, şi dacft ţ’ai relua în casa mea locul ce este a d tale, nu te vel afla lângă nenorocitul îngrozit de care te al depărtat, ci lângă un om stăpân pe sine şi care a ajuns în lume la aşa grad de stimă şi consideraţie, In cât dacă ar săvârşi azi o crima— cea ce nu va face, ţ'o jur — nimeni n’ar crede cft el e vinovatul, chiar dacâ Caffiă ar eşi din mormlnt spra a’l destăinui.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
trăiai
EPOCA — 30 MARTIE
de sânge se crede câ ar zace câzut vre unde-va.
Az! poliza s’a pus iar pe urma lui.
Pânâ acuma lucrurile stau aice, zice Galaţii.
DIN STREIN ATATE
Agresiune lase. — Erl, pe la trei ceasuri după amiaza, o guvernantă engleză ttnără.Miss H... tnvîrstâ de 23 de ani, preumbla la Bois de Boulogne pe cel doi copil al d-lul G... om de litere, tn strada Aute-uil, când aproape de tribunele curselor de la Auteuil, doi indivizi se repeziră asu-
Era el cerându’i punga. EI o loviră pe raţe, pe piept şi ’I luară punga. Miss H... a depus o pllngere la d. Naclion, comisar de poliţie.
Itcu-facator tndrasnet.—La Gannat (Allierjs’a comis o hoţie de o îndrăzneală ne mai pomenită. Nişte rău făcători s’ati introdus noaptea tn odaia de culcare a d-lul şi d-nel Lhâroudeau, proprietari al otelului Porţii, In timp pe când aceştia dormiaâ. El aă scotocit prin buzunarele hainilor şi aă fugit lutnd cu el mal multe mii de franci. Sebănueştecă autorii acestei tndrăzneţe hoţii, sunt nişte foşti servitori.
Greva din Marsilia.—Greva lucrătorilor din portul Marsiliel e staţionară. 0-peraţiunile de tnbarcare şi desbarcare se fac foarte încet. Mai mulţi curieri din Algeria ah trebuit sa plece cu o parte din încărcarea lor pe care n’au putut’o debarca. Personalul recrutat în cele l'alte corpuri de meserii şi prin azilurile de noapte e neîndestulător pentru multele afaceri grăbite. Se vesteşte sosirea a 50 de hamali arabi, din Algeria. Un alt con-voifl de aceiaşi însemnătate e să sosească mâine.
Marsilia, 5 Aprilie.—Ploaia, azi dimineaţă, împedicâ grupările greviste. In curîud, toate şantierele vor fi îndestulale cu înlocuitori. E temere, pentru luni, de o grevă a tncărcătorilor-câruţaşl.
Marsilia, 9 ore, seara. — Locuitorii grevişti s’ah întrunit, azi după amiază,în număr de 1500 aproape.
O propunere tinzînd a autoriza munca pe şanţierele antreprenorilor cari au a-derat la noul regulament a fost respinsă— Urmarea grevei generale a fost votată în unanimitate.
CUTIA CU SCRISORI
Domnule redactor,
P’aicI câţî-va dintre colectivişti, pe vară mal cu seamă, agitaţi se vede de călduri, insultad cu furie prin jurnale şi personal pe cel ce nu le purtau faimosul nume.
Cu ivirea primăverel când sângele este mal subţire, încetară furiile şi Începură cu caraghioslâcurile. Ce spas-mosurl 1
Aşa în ziarul «Naţionalul» din 15 c., cetim ce-va haslâu întâmplat aici în persoana faimosului advocat Zăgănescu: «ca flindu’i teamă a vota, cere radierea». Această parodie o face la primărie, cfi-rea cunoscându’I pulsul, o respinse.
De l’am întreba cărui partid a aparţinut şi aparţine, sigur că s’ar mistifica. Totuşi, va şti cina pănă la 3 Maiu 1887, tuna şi trăsnea în contra fostului Marelui Vizir, cine dădea cuţitul In mâna fiului său, cine gusta supa spitalulul-arest, etc. ?
Şi cu toate astea, cine este astă-zl mintosul carele întoarse armata, pupa
S>e Marele-Vizir, vrea să cucerească co-egiul III cu drapel roşiu, dar ’I fu fatală escursiunea, cine trece din ilustra-ţiune In ilustraţiuae avend vecinie co-recţiunl pe la toate Divanurile ?
De sigur că nu Diagenos, nu Zante, Ci un Grotal, de care sus numitul va a-vea idee şi contra căruia cel în drept tre-bue să^ia măsuri potrivit secolului şi ţereî.
Y.
Slatina, 25 Martie 1889.
O SOCIETATE
Din Constanţa primim următoarele :
Mai mulţi români fruntaşi din acest judeţ s’aă întrunit şi au înfiinţat o societate culturală şi de ajutor. Scopul societăţel este pur cultural şi filantropic. Aruncaţi de vântul soartei în pustiurile Dobrogel, cum a zis preşedintele societăţel dr. Drăgescu, noi suntem chemaţi a trage brazde roditoare în ogoarele de veacuri părăginite ale Dobrogel, a lucra româneşte pentru înflorirea acestei provincii.
Politica este cu totul scoasă afară din scopul societăţel noastre.
Mijloacele pentru ajungerea scopului sunt: strîngerea legăturilor de prietenie între membrii pentru cultivarea sentimentului naţional, pentru păstrarea obiceiurilor strămoşeşti, publicarea de cărţi poporane, privitoare mai ales la economia casnică, la agricultură şi cultura vitelor; sprijinirea publicaţiu-nilor care ar lucra în înţelesul scopului societăţel şi formarea unui fond de a-jutoare.
SPECTACOLE
Vineri 31 Martie se va representa la Teatrul Dacia în beneficiul societăţel «Sa-lus», «0 noapte în Carnaval» comedie în 3 acte localisatădo d. V. Alexandrescu vor juca aceeaşi artişti ca şi la Teatrul Naţional.
*
* »
A-searA la Teatrul Naponal s’a dat «Nerone», tragedie de Pietro Cossa, tradusa de d-nu Titus Dunca.
Lume foarte puţină. Rolul Iul Nerone'I aţinut d. Gr. Manolescu.
*
* *
Joi se da la acelaşi Teatru «Harnici».
*
• *
Societatea filarmonică «Lyra», va da Sâmbătă l Aprilie o mure serată musicală-leatrala dansanta, tn localul societăţel «Concordia româna» din strada Regală No, 17.
Programul este ast-fel compus;
îl «Wlcn bleibt Wien», marş.
1) «Basmul japonez», versuri recitate de d-ra R. Schoenfctd.
?) «Lustspiel-ouvertur».
4)	«Ein portmonnaie», comedie în t act.
5)	«Potpourri».
6)	«Dans» la care va cânta musiea militară. Începutul la 8 ore şi jum. seara.
*
* *
Astă-searâ d-nu Micheru va da un concert de vioar& în sala teatrului Naţional.
ŞTIRI COMERCIALE
DIN ARDEAL
Dupe cum arată raportul oficial trimis ministerului r. u. de agricultură, starea sfemănăturelor In Ardeal e favorabilă. Cu deosebire sunt sfemănăturele frumoase în comitatele Ciuc, Făgăraş şi Târnava-mare. Pe unele locuri semănăturile sunt mal slabe, şi aceasta din causa şoarecilor de câmp şi a degerâril siminţelor din lipsă de zăpadă. Mal slabe holde sunt In comitatul Clujului.
DIN PORTUL BRAILA
Zilele din urmă ah sosit şi plecat din portul Brăila următoarele vase :
Plecate; 25 vapoare şi 1 corabie încărcate cu 11.932.785 chilogr. grâu; 12.110.368 chilogr. săcarâ; 5.243.980 chilogr. porumb; 8.H4 255 chilogr. orz; 1.783.194 chilogr. văs; 810.000 chilogr. rapiţâ; 59.700 chilogr. fasole; 205.075 chilogr. s&menţă de in; 708.855 chilogr. făină; 17.000 chilogr. tâ-râţe; 308.807 chilogr. spirt şi 14.250 chilogr. diverse mărfuri.
Sosite: 35 vapoare şi 4 bastimente sub diferite pavilioane, din care 13 vapoare şi 1 corabie încârcatecu 4,287.277 chilograme diverse mărfuri, 500.000 chilograme cărbuni de piatră şi 27.000 chilograme piatră cioplită.
h 3* EDITIUNE
D EPE SI
Noul minister de resbel
(Prin fir telegrafic)
Berlin, 9 Aprilie. — Generalul Verdy du Vernois a sosit pentru a lua în posesiune ministerul de resbel.
Numiri la curte
(Prin fir telegr.)
Berlin, 9 Aprilie.—Principele Rado-lin e numit mare mareşal al Curţii.
Corniţele de Hochberg, intendent ge-nerel al teatrelor Curţii, e numit mere maestru al ceremoniilor.
Călătoria Regelui Italiei
(Prin fir telegrafic)
Berlin, 9 Aprilie. — Ştirea călătoriei regelui Italiei la Berlin’ pe la mijlocul lui Maiii se adevereşte.
Afacerea ziarului Woekszeitung
(Prin fir telegrafic)
Berlin, 9 Aprilie. — Comisiunea specială numită pentru a se pronunţa asupra decisiunil care suprimase ziarul «Voekszeitung» a casat această deci-siune.
Presa Germana despre d. Las-car Catargiu
(Prin fir telegrafic)
Colonia, 9 Aprilie.—«Gazeta Colonia» a primit din Berlin o comunicare oficioasă In care se zice că dacă d. Lascar Catargiu soseşte la putere, România va atinge ţinta spre care ea alunecă de cât va timp pe o pantă repede, mulţumită moliciunii şi instabilităţii direcţiunii imprimate politicei sale.
Foaia germană nu voeşte să crează că Statul dunărean, care ocupă un loc atât de însemnat în eşechierul european şi care a ajuns să iasă din situa-ţinnea turburată ce o creaseră arbitra-riul, deşertăciunea şi desfătarea boarilor fără naţionalitate, se întoarce la drumul de mult părăsit. Nu este admisibil ca, neposedând un singur om de Stat, de capacitatea şi onorabilitatea d-lul Ion Brfitianu, această ţară să fie ast-fel săpata de către cârtiţile pansla-viste, în cât să se găsească coaptă pentru un minister Catargiu a cărui venire la putere ar inspira groază or-că-rul român luminat.
O exploste grozava
(Prin fir telegr.)
Berlin, 9 Aprilie.—O explozie de foc grisu a avut ioc în groapa Erin lângă Castrop. 25 de mineri au fost ucişi.
Germania si Anglia
(Prin lir telegrafic)
Londra, 9 Aprilie. — Corespondentul ziarului «Standard» la Berlin anunţă ziarului său că menţinerea raporturilor cordiale Intre Germania şi Englitera este cuvântul de ordine al politicei coloniale germaue. Germania, zice dln-sul, consimte cu plăcere să Împartă cu Englitera hegemonia universală. Ea va domni pa continente, iar Englitera pe m&rl.
Conferinţa la Constuntinopol
(Prin fir telegrafic)
Belgrad, 9 Aprilie. — Dd. Dimitrie Stoianovicf, directorul diviziunii drumurilor de fer la ministerul lucrărilor publice, Mihail Cri atici, inspector, şi d. Boja Vukovici, controlor al aceleaşi di-divisiuni, au plecat la Constantinopol, unde vor represinla Serbia la conferinţa ce se întruneşte în acest oraş,
pentru a hotărî itinerariul trenurilor Orient-Expres.
Întrunire radicala
(Prin fir telegr.)
Belgrad, 9 Aprilie.—Partidul rădic \ al departamentului Semendria s’a Întrunit ieri la Palanca. 5000 persoane erau presinte. D. Paşicî asista la întrunire ; el a fost obiectul unorovaţiunl intusiaste.
Criza in România
(Prin fir telegr.)
Vitna, 10 Aprilie. — Jurnalul «Die Presse» consacră criseî ministeriale române un articol în caie combate aprecierile acelora care voesc să vază în a-ceastă criză oare care legătură cu intri-gele internaţionale.
Foaia vieneză demonstră că toatepartidele, care au făcut oposiţie în România au urmat, îndată ce au sosit la putere, aceiaşi linie ca a predecesorilor lor. D. Lascar Catargiu în timp de şase anî cât guvernă, şi d. Ion Brătianu, în timp de 12 anî de minister, ah probat’o; căci amândoi au ţinut in politica din afară, atitudinea ce le-a indicat regele-, chiar azî, dacă d. Catargiu ar fi isbutit să formeze cabinetul, ar fi trebuit asemenea se urmeze o politică care să asigure desvoltarea şi neatârnarea României, dupe cum ah făcut’o predecesorii săî.
Demisia uaui deputat
(Prin fir telegrafic)
Viena, 10 Aprilie. — Doctoral Sturm, membru eminent al partidului liberal german în Camera deputaţilor din Viena, a declarat că renunţă la mandatul săfl de deputat.
Discuţia bugetului
(Prin fir telegr.)
Viena, 10 Aprilie. — Corniţele Taaffe stârueşte pe lângă preşedintele Camerei, ca discuţiunea bugetului să se isprăvească înainte de Paşte. El doreşte ca două şedinţe să se ţină în fie-care zi. Deputaţii se opun cu vioiciune.
Volkszeitung
(Prin fir telegr.)
Berlin, 10 Aprilie.—«Gazeta Crucii» e informată că ziarul «Volkszeitung» e autorisat să apară din nou azi chiar.
O vizita
(Prin fir telegrafic)
Roma, 10 Aprilie. — Se telegrafiază din Berlin ziarului «Popolo romano» că regele Humbert va vizita pe împăratul Wilhelm In cursul lunii Aprilie.
Manifestaţie
(Prin fir telegrafic)
Roma, 10 Aprilie.—Vr’o sută de studenţi Intorcendu-se azi noapte de la un banchet şi trecând sub ferestrele casei lui Oberdank, au strigat: «Trăiască I-talia I Jos Austria». Poliţia i-a Împrăştiat.
Din Camera Franceza
(Prin fir telegr.)
Paris, 10 Aprilie. — Ieri seară se a-nunţa, în cercurile politice, ca Camera recunoscând neputinţa desăvârşită de a discuta bugttul, se va separa Joi seară pânâ la iO Mal.
D. Antoine si Feiry
(Prin fir telegr).
Paris, 10 Aprilie.—«Republica franceză» publica o scrisoare a d-lul Jules Ferry. Fostul preşedinte al Consiliului declară că n’a blamat nici o dată manifestaţiile simpatice de cari întoarcerea d lui Antoine a fost obiectul. El a exprimat numai cugetarea că causa Alsacia-Lorenel e un lucru prea Înalt şi prea sfânt pentru ca să fie amestecată în certurile partidelor, că ea tre-bue să remânâ în afară şi de asupra or carii polemice, şi că nimeni n'are dreptul să şi-o aproprieze.
Plecare
(Prin fir telegrafic).
Paris, 10 Aprilie.—Di. Laguerre, Na-quet, Turquet şi Georges Roche au plecat erl seară la Bruxela unde au so3it în timpul nopţii. Vr’o sută de curioşi ’i aşteptau la gara. Nici un incident nu s’a întlmplat.
«Presse» zice ca d. Laguerre şi amicii săi se vor îutoarce asta seara la Paris.
Ratae
(Prin fir telegrafic
Paris, 10 Aprilie.—O scenă regretabilă s’a petrecut erl seară In culoarele Odeonului, unde d. Andră Vervoort, redactor la «Intransigeant» a bătut pe d. Henri Maret,«cusîtidu 1 că Intr’un articol de jurnal, a publicat lucruri insultătoare la adresa sorei sale. Afacerea nu va avea urmări.
Accident
(Prin fir telegrafic)
Lyon, 10 Aprilie.—Un accident grav s’a întâmplat pe drumul de fier, sistem funicular, do la Lyon la St. Just. In urma rupturei unei slrme un vagon s’a sfărâmat de zidul pe care se rezămă bolta gări 1 (i.ulâe). Înăuntrul vagonului se aflau 5 călători, trei dtnlr'ânşii sunt greii răniţi. Se speră cu toate astea că vor fi scăpaţi.
D. general Fior eseu a mers azî la d. Lascar Catargiu şi 'î-a declarat câ remiţdnd mandatul ce i s'a dat d'a forma un minister Va recomandat pe d-sa Regelui, spre a forma un nou cabinet.
*
D. Lascar Catargiu are inten-ţiunea de a forma un minister li-beral-conservator.
*
Este ştiut câ o înţelegere se stabilise, pentru formarea ministerului între d. Dim. Brătianu şi d-nu Lascar Catargiu. Acest din urmă oferise liberalilor trei portofolii, iar liberalii desemnaseră pentru a intra în cabinet pe dd. Dim. Brătianu, N. Blaramberg şi Mârzescu.
Azi d. Catargiu a spus d-luî Dim. Brătianu că fiind din nou însărcinat cu formarea cabinetului, menţine propunerile sale privitoare la cele trei portofolii, însă că doreşte se poată însuşi d-sa să aleagă pe acei dintre liberali care se intre în minister, căci altminteri se vor ivi noul greutăţi de persoane care ar face or-ce soluţie imposibilă.
D. 1 Catargiu ar vrea se ia în minister între alţii pe d-nii C. Boerescu şi Tzoni.
D. Dim. Brătianu a refuzat a-ceste propuneri.
n
La orele 3 d. general Florescu a sosit la Senat, unde adunând pe mai mulţi senatori le-a comunicat că a depus mandatul săli pentru formarea cabinetului tn mâinile Majestăţeî sale.
Preşedintele Senatului a mal comunicat senatorilor presenţî, câ M. S. l’a însărcinat să invite pe d. Lascar Catargiu ca să vie la Palat spre a i se da din nod un mandat pentru formarea cabinetului.
*
La orele 4 d. Lascar Catargiu, anunţat printr’o telegramă de către d. general Florescu a mers la palat unde se află până, acum la orele cinci.
Maria şi Grigore Christea, Cleo-patra şi Gheorghe Stătescu, Nico-lae şi Constantin Lupescu, Elena, Felicia şi Nicolae Papadat, Ma-sinca şi Titu Moschuna, Maria Lupescu, au durerea a anunţa tu-tulor amicilor şi cunoscuţilor pierderea prea iubitei- lor, soră, cumnată, nepoată şi mătuşe :
şi roagă să bine-voiască a asista la ceremonia funebră a serviciului divin care va avea loc la Cimitirul Serban-Vodă, mâine la 30 Martie 1889 ora 2 p. m.
MEI LOTERII OTTOMM
Direcţiunea «Comptoir Commercial»
Grande rue de Tâkâ, 557 d Constantinople poartă cunoştinţa tutulor clienţilor săi din România Lista oficiala a I15-a tragerel a Marei Loterii Otomane de la 1 Aprilie 1889.
Numerul 1,951,155 a câştigat 000,000 franci
Numerul 154,448 a câştigat 00,000 fr« Numeri le 449,727 şi 1,189,623 aă câştigat 20,000 fr. lie care.
Numerlle următoare aă câtigat 6.000 fie care: 365,784; 389,707; 441,573; 460,233; 995,761 şi 1,889,116.
Numeriie următoare aă câştigat 3,000 fr. fie care: 26,111; 141,357; 201,186;
449,726; 576,637; 648,758; 826,185; 1,623 547; 1,748,826; 1,762,333; 1,921,553 şi 1,968,995.
Numeriie următoare ah câştigai 1000 fr. lie care: 153,739; 210,149; 371,980; 375,673;377,387,176; 505,004; 505,005; 523,000; 542,217; 576,639; 748,760; 783,486; 795,408; 820,213; 948,907; 948,910; 1,081,488; 1,121,680; 1,326,746; 1,330,878; 1,396 257; 1,504,605; 1,526,663; 1,538,215; 1,654,922; 1,879,458 şi 1,935,199.
Osebite losurile aci sus enumerate 500 alte numere au câştigat 400 fr. fie 'are. Lista generala este trimeasă prin Poşta la fie care client.
Tragerea viitoare va avea loc la 1 Iunie st. n. Se poate ca cineva se subscrie biletele de pe acuma.
Preciul Biletelor:
1 bilet pentru o tragere numai 5 fr. 7 bilete	«	«	«	numai 37 fr.
23 bilete	«	«	«	numai 118 fr.
100 bilete	«	«	«	numai 465 fr.
Combinaţia cea mai avanlagiosa 1 bilet pentru 6 trageri numai 26 fr.
Adresa Comptoir Commercial Grande Rue de Teke, 557 Constantinople.
NB. «Comptoir Commercial') mal primeşte în schimb biletele a Mai-ei Loterii Otomane toate titlurile şi efecte publice (acţiuni, obligaţiuni, bonuri etc.) cu preţul de 5 0/0 la 10 0/0 mat ridicat ca sursa de la Bursa.
DE ÎNCHIRIAT
ele la 23 Aprilie 1889
n
Imediat ce liberalii-disidenţi din Cameră au aflat că d. general Florescu îşi a depus mandatul şi că d. Lascar Catargiu va fi din nou însărcinai cu formarea cabinetului, s’aă întrunit într’o odaie din Cameră pentru a discuta atitudinea lor faţă cu formarea unui minister pur conservator.
A fost mare discuţie. Unii din libe-ralii-disidenţi între care şi d. Nicolae Blaramberg, au fost de părere ca ministerul d lui Lascar Catargiu de va fi formal cu elemente pur conservatoare să fie susţinut de dânşii, prin a-cordarea bugetelor şi \prin votarea legilor celor mai urgente care ar fi propuse de guvern.
Alţii au combătut părerea aceasta şi au cerut chiar ca grupul liberalilor disidenţi se fie ostil d-lui Lascar Catargiu, şi să nu voteze bugetele.
In fine în urma invilaţiunei d-lui Dim. Brătianu, s’a hotărât ca grupul liberatilor-disidenţi să aibă o atitudine expectativă faţă cu guvernul d-lui Lascar Catargiu.
K
“ Ministerul se va compune astfel:
Lascar Catargiu, president al Consiliului si ministru de Interne.
AI. Lahovari, externe.
General Mânu, resboiu.
C. Doerescu, culte si instrucţiune publica.
Vernescu, finanţe.
Apostoieanu, domenii.
Cele-I’alte doua portofolii vor ii probabil ocupate de d-nii Peu-cescu si Ghernssf.
ULTIMA SEPTAMANA
MARELE CIRC SIDOLI
STRADA POLITIEI No. 7
ASTA-SEA BA LA ORELE 8 PRECIS
MARE REPRESENTATIUNE
In beneficiul clovnului, popular «August j cel Prost»
TEATRU BULEVARDULUI
IN FIE CARE SEARA
Acrobaţi, cântăreţi, gymmislici, dănţuitori şi dănţuitoare internaţionale, Operete franceze şi german^, etc , etc.
Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), doue-spre-zece o-dai, gaz, parquet, soite de porcelan, apa.
A se adresa Str. Pitar-Mosu 5.
nr llf M7k DC treî eai ^ călărie
UL VtlUArUl de patru şi şase ani, talia 15 şi 16.—Calea Victoriei 163	(1661).
BURSA DE BUCUREŞTI
27 Martie 1889
4	0/0 amortisabila .
5	0/0 amortisabila .
5	0/0 funciar rural. 7 0/0 funciar rural. 7 0/0 funciar urban
6	0/0 funciar urban
5	0/0 funciar urban
6	0/0 urbane Iaşi. . Banei Naţionale . .
Dacii...............
Construcţii. .	.	.
Naţionala asig .	.
Londra 3 luni. .	.
Londra cheque .	.
Paris 3 luni . . . Paris cheque .	.	.
Berlin 3 luni . . . Berlin cheque. .	.
Agio...............
. 83 1/2 . 09 . 97 . 104 1/4 . 104 1/4 .102 . 94 . 82 .942 .276 .146 .258 . 25 15 . 25 75 . 99 45 . 100 20 . 123 60 . 124
. 020 0/0
BURSELE DIN STREINATATE
BURSA DE VIENA
9 Aprilie 1889 111 c li i (I e r e a
9 Aprilie 1889 Deschiderea
Napoleon .
Imperial .... Lira turceasca . . Argint contra hărţi, llub.hăr. numerar Actiu. Cred.-Anstalt Renta hir. austriaca " aur austriac . » aur unguresc . » argint austriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la vcd. » p. Amstord. v. » p. Belgia la v. bancnote italiene .
9 52 9 85 10 82 100
128 25 301 35 85 40 100 90 102 40 8G 120 70 53 90 99 90
47 60
Sch.
Napoleon Imperial • • • • Lira turceasca .	.
Argint contra hărţi. Rub. har. numerar Actiu. Cred.-Anstalt Renta har.austriaca auraustrlac . anr unguresc . argint austriac p. Londra la v. p. Paris la vcd. p. Amsterd. v. .. p. Belgia la v. Bancnote ilalione .
9 50 9 83 10 79 100 127 75 300 50 85 80 100 30 102 30 85 80 120 70 68 80
47 40
BuHsă de Paris
9 Aprilie 1889
BURSA Dt LONDRA
9 Aprilie 1889
Rcntafrancesa 4'/% Konlafrancesa 3%
It. romăna per. 5% Italiana ... Iinpram. grec. 1879 Intprum. grec. 1881 Banca otomana. . Datoria ligypt. 0% Sch. p. Londra la v-» p. Viena la vad. » p. Amsterd. lav. » p. Berlin la vod. » p. Italia la ved. » p. Belgia la v.
105 17
85 70 97 96 25 495 451 564 461 25 26 208 25 207 50 122 93 P- 1/* p.1/32
Consolid. engleze . Act. Bancoi ltomănii Schimb p. Paris. . » p. t.orlin . . » p. Amsterdam.
989/16
8
25 55 20 58 12 04
BURSA D BERLIN
9 Aprilie 1889
Deschiderea
Dublu liărtie nume. 218 25 Disconto Gesellscha.! 239
BURSA DE FRANKFORT S/M
9 Aprilie 1889
VALORI |CXin
Ren. rom. amor. b% \ 97 85
9 Aprilie 1889 I ii c h i d e r e. a
Napoleon .	.	.	.
Renta rom. amor, » rom. C. F. R. 6% » »	» » 5%
Impru. Opprnhelm • meniri. Bucur. Disconto Gesellscha. Schimb ti. Londra, p, Paris. . • p. Amsterdam, p. Viena. . . p. Belgia . . p. Italia. . •
16 24
98
tos
102 80 104 90 97 90 238 10 20 36 80 70 168 86 169 90 80 65 80 39
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 30 MARTIE
SmKfi3RHEi' S-f WBi'Wn&Vt
1 ămmm mmm
CONSTKUCTOIt DK MOIU
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Moale hidraulice, Depuşii de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiuue de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri coren/e la cerere gratis şi franco)
1054
. saeaxBBSBEi&'riiLit&FA
CONDUCTE DE APA
Sub-semnaţiI instalatori autorisaţl de onor. Primăria a Capitalei avem onoare a aduce la cunoştinţa domnilor proprietari, care doresc a Introduce apă In propietâţile d lor, că cu începere de la 1 MaiO a. c. vom fi In poziţiune d’a face asemenea instalaţiunl Întocmai după prescripţiunile Primăriei şi cu preţuri mult mal scăzute de cât acele ale antreprenorului Primăriei.

P. lieilliaiier
Strada Izvor No. 59
M. Pelse el C-le
Strada Primâverel No. 11
Ilunz Ilari*
Strada Lipscani No.
Teirich el Leopolder
Strada Berzei 136
10
L. Leydeneeker et Gonilos
Calea Griviţel 16

Ml .DALIE DE ARGINT
CHAIUIE CUIAIICA B£HBEIUANl]
Deposj ul central în farmaciile domnilor ALESSANIllUU BUCUREŞTI şi I». LAZEAIVU CRAIOVA
In detail la toate farmaciile din tzara
-UN LEU RULOU —
Cel mal eficace remediu ce se poate intrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durerea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boale de r enichi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, tăiaturi, buboae, bătături etc. etc.
Fie cărui Ilulou este alalurata o instructiume foarte detaliata
11*6
■tmmtxmaBBmammmmmmmmmmmmmaMaKmmsum
^mamaasmmsFssssm^x^'tJsz^ • mmăsstsmşsms&i a^EruSEsassaBseass/
MARE LOTERIE DE BA Nil
IGARANTATA LEGAL DE ÎNALTUL GUVERN DIN IIAMBURG!
l iMMav--,-«awur.	.m.
r.-issaattiRAUcru^^
500,000 MĂRCI i
i	’	j
i Loteria de bani cea mal nouă aprobată de jj inaltul guvern din Hamburg şi garantată cu
nvoroa Rtaf.iilnl ronlim» fiii» 1 finiri
din cari 50,203 câştij co se va trage este i
;ă sigur.
Capitalul total
ca cel mal mare câştig oferă In ca- ţ zul cel mul fericit loteria du ban!,' cea mai nouă garantată de statul ţ Hamburg
InsS special:
sooooo I
1
1
1
1
1
1
/
2
1
1
1
1
8
20
56
100
208
4
008
1018
30070
prem de mii
câslig de mii
castip de uiii
câştig dc mii
câştig de mii
câştig de mii
câslig de mii
câştig de mii
câştig de mii
câştig de mii
câştig de mii
câştig de mii
câştig de mii
câştig de mii
câştig de mii
câslig de mii
câştig de mii
câştig de mii
câslig do mii
câştig de mii
200000
100000
75000
70000
05000
00000
55000
50000
T0000
30000
15000
10000
5000
3000
2000
1500
1000
500
148
9,531,055 MĂRCI
Un avantaj iusemnat al acestei loterii de bani este în aranjamentul favorabil, că toate ţj 50,200 de câştiguri, însemnate în tabela de p alături, ajnng a li rosolvate deja în puţine f- luni şi anume în şapte classe succesive.
\ Câştigul principal al primei clase este dc H oO.OuO Mr., se urcâ în clasa a doua la 55,000 5 a treia 60,00 >, a patra 65,000. a cincea 70,000, a şeasa 75.000 şi a şoapta eventual la 500,000 dar special la 300,(Oi), 200,000 Mărci, etc.
Acei cari ar bine voi a face comanda sunt rugaţi ca se alăture la comandă sumele cuvenite în bilele de bancâlde toate ţările, sau în timbre poştale române. Se pot trimetoban’ şi prin mandat poştal
La tragerea câştigurilor de întâia clasa costa:
1 ios Întreg origi. I. 7.50 m mori. d’aur 1/2 los origiuai	» 3.75»	»	»
1/4 los original	» 1.90 »	»	»
Fie-care primeşte in mână lozurelc originale prevăzute cu armele Statului si tot sdata pianul oficial de tragere, care dă toate in formaţiunile. Îndată după tragere fie-care participu-tor primeşte lista oficială de câştiguri prevdzulâ cu armele stalului. Achitarea câştigurilor se face regulat cu garanţia Stalului. De cum-va vre unul primitor nu l-ar conveui planul de tragere, suntem gata a primi îndărăt lozurile ţ noagreate înainte de tragere si a restitui suma f primită: După dorinţă se trimite gratis planul f oficial de tragere spre a 11 vbzut. Spre a se f; putea efectua cu îngrijire toate coinandcle ’J rugăm se ni se adreseze cât mai curOnd dar S în tot cazul înainte de
\	15 Aprilie a. c. st. n.
3 Aprilie a. c. st. y.
I IN CARE ZI VA AVEA LOG TRAGEREA
171 y0-^^300,200,150, 1 V AI F H T i N ^ C
127,100,94,67,40,20 marci	W
0W1P.
CASA DE BANCA
HAMBURG—
CASA DE SCHIMB
612
u
i. F E R i 0
Strada Lipscani, No. IRJ
Oumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Gnr su l Bucureşti 29 Martie 1889
(.jxx* -if.vr.TS/* xrtdxu-suw* -vi
6 0/0 Henta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua
5	0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig, de st.drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
5	0/0 Soris. func. rurale 7 0/0 Soris. func. urbane
6	o/O Scris func. urbano 6 0j0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Aotiuni bancei nation. tettuni «Dacia-Românis»
« Naţionala » Construotiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermă
Cump.i Vend. 98 1/2: 99 98 i 99
101	1/8 1013.8
104 1/4 1045/8 97 7/8 97 1/4 194	104 1/2
102	1/4 1023,4 94 1 2 94 3/»
82	82i/2
88 1/4 88 3 4 240	255
50	I 60
953	| 950
270	,280
S60
140
23
209
;270
145
! 43 210
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionali (Dacia-Romăniu)
Cumpără si vinde efecte publice ai face ori-ce schimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de 29 Martie 1888
i
|
I
sa*;*»».:
„NAŢIONALA”
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DEPLIN VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurourile noastre în palatul Societăţei din Strada Doamnei No. 12.
.726
Direcţiunea generala.
00
ti
l*j
BĂILE
MITRASBWSKY
Strada Politiei, No. 4—6
Stabilimentul de băi este deschis tn toate zilele de Ia 6 dimineaţa până la 7 seara.
Pentru dame băile de vapori sunt deschise in toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz.
Băile calde sunt in toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea.
ifnnnrinrrTniTiii fTri'Ti umiirngif—uimirii
PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT
ÎNCĂLŢĂMINTE
DE FRANZ HULLA SI G. LETZTERGROSCHEN
LA MAG ASINUL PRIMUL FONDAT IN BCCUHESTI
% Renta amorlisabila Roma amorusanila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stal [Conv.rur.] „	Municipale
tr. ,	Casei pens. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
7 %	",	!! urbane
6 %	laşi
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri SeiDesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Rosuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime ,, crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica bombau ,, Otomane cu prime im. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Marci germane Bancnote francase
j,' Ruble hârtie N8. Cursul esie socotii in aur
Cump. Vinde
83
98 3/4
9814
lui
87 3/4 245 104 g 90 3/4 10*54 101X 94 X 82 940 73
83 1/2
97
99
101X 87 X 260 105
97 X 104 3/4 102 X
95
62 //2
950
70
10 1/2 33 44 31 22 53 30 60%
211
126
100X
272
LA AIILVARAI A
Strada Şelari No.
STEA ALBASTRA
Strada Şelari No.
9
Bocanci Englezeşti veritabile pentru barliati Iei 13, 42, 40.
Pentru baeiti 5, <5, 7, 8.
R
Ghele Şaten, Gem*. Be-ze Izuri de lei 44, 42, 43
Pantofi de barbati de diferite fasoane de lei 44, 42.
ROG A SE NOTA BINE
STRADA ŞELARI X0' 9
LA
Ghete Itezeturi de glace ai vaca forma rhinezeas-ca de lei 4 0, 4 4, 42, 13. Pentru baeti lei 6, 7, 8.
vrii
Ghete dc vaca dc Ver-matia,fasoane englezeşti si chinezeşti de lei 44, 42.
40,
ADEVARATA STEAOAALBASTRA
Cu stima, D. MESCHELSOHY
septa 1x1 â. nule
CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME
„PATENT-NOTHMANN
4 4
0
•H
-P
d
a
u
a
ttl
0
îoer Perfecţionat
IgP PENTRU FAM1LLII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Aceste Maşina au fost, graţie numeroaselor lor avantagiî, premiate la toate esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase îmbunătăţiri asupra altor maşine de tot felul acesta, între care voiu cita: braţul !or înalt, care produce o mânuire uşoară şi comodă, suveica fara întinare, aşezarea de sifie a acului în adevărata sa posiţiune, dc|»analoi-ul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără nici un sgomot pentru care a şi fost numită cu drept cuvent „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant şi simetric.
Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile maşinel suut lucrate în oţel cel mai fin ceea ce contribue la soliditatea şi durabilitatea el.
Deposit de maşine de cusut zise ude Lipsea» pentru cismari; maşinele «litania» şi «Ringschiffchem pentru croitori; « Wehler et Wilscn» pentru fabricanţi de lingerie.
(	BULEVARDUL ELISABETIIA
CASAGRAND HOTEL BOULEVARD > bucureşti
(	---( UNDE SE AFLa ŞI DEPOSITUL GENERAL )-

Singurul represenlant MAX LICHTENDORF
Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco
-(-) IVI asinele vechi se pri m © s o i xi
o Ix i xxx k> (-)-

MAGASIN DE COLONIALE
MATACHE GEORGESCU
„LA COROANA REGALA
■
CALEA MOŞILOR N. 40
Avis iixapox’taxit pentru îVLenac/ivi
Recomand marele meu depou cu vin negru vechili analizat si garantat natural,
cu preturi foarte moderate şi mai cl'tin ca ori unde fiind produc(iune proprie din via mea, asemenea şi vinuri vechi şi noul prima calitate.
Vânzarea In vase sau pus la buteil şi transportat franco la domiciliu.
Mare cantitate de batoae goale de rom Mi eoguac de la C> pâaa la 22 vedre mc dCMfare nI mc vinde foarte cltin.
Mari uprouisionărl cu toate articolele de băcănie, droguerie, delicatese şi con-«crve do prima calitate şi lot d’a-una proaspete.
Mrftnza, Caşcaval, şi lirda de toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine Ue tot felul; cărnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
Ciai colonial şi altele, ttom si Cogaac veritabil, si tot felul de brutari spirtoase gi I.i(juorur> line; Uiseuits si toate Articole necesare pentru menagiu.
Dorind a întări si mal inult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cale mal moderate preţuri si a face toato concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Ouor. viBilatorl al Magasinulul meu se pot convinge de adevăr de la prima visită ce vor face.	1006
Uu deosebită stimă, MATAC'llF. CFOMGLSCU
Stimabile Domn
Dacă aveţi trebuinţă de mobile pentru locuinţă de vară, vilă, hotel, grădină şi în general pentru casă vă învii a vedea in-venţiunea mea cea ma! nouă în mobile de desfăcut ca: scaune, fotoliurl, canapele şi mese de fasonul cel mal elegant şi comod, bine lucrat şi curat lustruit, ast-fel că nici soarele safi ploaia ar putea cauza ver o stricăciune.
l’roţurile sunt socotite pentru vânzarea mare şi prin urmare foarte efline:
1 scaun 7 lei; 1 fotoliu 13 lei; 1 canapea 25 lei; 1 masă 15 lei; etc.
Moilelurl sunt espuse la prima fabrica romdua de mobile cu vapor. Calea Hahoeci, la dreapta barieril, unde se primesc comenzi pentru instalare de saloane, săli de mâncare, budoare, camere de dormit, hoteluri şi cari mobile se execută foarte solid si eftizi
Wi1 VTYV t III1 (‘a30le din Calea Griviţa No.
!i 1 Li 11/Alt Ii 70, compuse din şapte camere. trei bucătării, mal multe magazii, gră dină In fundul curţi etc.
Doritorii so vor adresa la d. avocat Atliana siad strada Manea Brutar No. 12.	(1153)
DE ARENDAT
MOŞIA RACOVITZA
Districtul liomanaţi, 20 minute depărtare de Biilşiu, cu şosea.
Întinderea la 2,500 pogoane din care i,500 de muncă; restul de islaz.
Se vor defrişa locuri noi; asemenea se vor C'âdi magasil noi.
Mij oace foarte înlesnicioase pentru muncă.
MOŞIA BALE 4 SA
Districtul liomanaţi trei quarturi de oră depărtare de gani
Ii al şi U cu şosea.
întinderea peste 700 pogoane muncitoare. Ecaretele toate noi.
Mijloace foarte lnlesnicioase pentru muncă.
Ambele aceste moşii sunt de arendat în parte sad împreună.
Doritorii se vor adresa la proprietarul li. St. Cesiunii, în Bucureşti 31 Str. Batistea.
1xjpO£jr«.;Q*. 2>iaurului „JrSpoosi"
Ti jmrlt ea cerneala Ch lorfileui-tle Ib rl»
Oirautt reapoueubil V. I*. Gheorghir
www.dacoromanica.ro