ANUL IV No. 1009 A TREIA ERinUNB KkjJfciâ*..-'-/ LV** A* »?>■»»-■ f ^XtsJSltiJtt». - :m ,4^Ko« >I MERCUR! 29 MARTIE (10 APRILIE) 1880 NUMERUL jR ISAM NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-O'A-UNA ÎNAINTE In Hucurexcl: La casa Administraţiuuol. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetate: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lai. MANUSCRIPTELE NU SE 1NAPOIAZA NUMERUL 15 BANI NUMERUL ANUNCILKILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA A0MINI8-TRATIA ZIARULUI La Paris : Ajţrnrr Havan, Pla.ccde la liourse, S Anunciurî pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia. LA PAUIS: segăsestejurnalul cu 15 cern. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA No. 3»—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢII!,VEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. Dupe douS-zecI şi patru ore de munca, d-nu Lascar Catargiu a sfârşit prin a meşteşugi un minister care nu se poate numi de cât ministerul ghiveciu, din cauza e-lementelor nepotrivite şi amestecate ceT compun. D-nu Lascar Catargiu, şeful partidului conservator, care trata de renegat pe orl-cine nu’l urma escorta de paraponisiţi, d. Lascar Catargiu chemat dupe doisprezece ani de opoziţie se compue un minister, isl întoarce privirile în jurul sSu şi culege un minister ghiveciu în care conservatorul Lascar Catargiu ’şl aşează la dreapta pe d. Bălăceauu, cel ce a contribuit în 1876 la resturnarea guvernului conservator. La stânga pune pe incolorul Nicolae Blaram-berg, braţ la braţ cu venerabilul liberal Papuca, ca se arunce, se vede, ceva unt-de-lemn peste focul ce mistue pe d. Blaramberg de când a zis, vorbind despre Dimitrie Bră-tianu : „Nici o dată nu voi primi să fiu alături de d-sa!“ Şi pentru că la această masă ministerială lipsea Iuda, care se’l poată trăda când va veni ceasul, d. Lascar Catargiu a ales pe Cfună Vernescu. Singura alegere nemerită ! La Culte, pentru slăvirea lui Dumnezeu, a ales pe credinciosul Mârzescu, a cărui mână dreaptă ştie bine ce a luat mâna stângă, la finanţe pe alifiosul şi cuviosul Apostoleanu ; în puţine cuvinte d. Lascăr Catargiu chemat să compue un guvern conservator a aruncat în aeelaş castron liberali, disidenţi, conservatori, incolori şi a gătit un Minister ghiveciu, precum la birtui’ile de mâna a doua se găteşte cu rămăşiţele tuturor cărnurilor şi tuturor zarzavaturilor, un fol de bucate numit ghi-veeiil. D. Lascăr Catargiu a dat dovadă de o perfectă neputinţă şi dacă în Ministerul ce a compus, fiecare ramură a instituţiuuelor Statului nu e representată cum tre-bue să fie, dacă justiţia n’are un legist, instrucţia publică n’ave un profesor, şi aşa mal nainte, cel puţin toate viciurile, defectele, slă-biciunele, sunt ropresintate pe deplin. Jesuitismul e represontat prin cuviosul Apostoleanu, imoralitatea publică prin d. Mârzescu, imoralitatea politică prin d. Vernescu, senilitatea intelectuală prin d. D. Brătianu. Noroc să dea Dumnezeii! Să trăească Ministerul ghiveciu ! PARTEA EXTERIOARA DEPESI Sanatnlcu d-lul Gtarisloue (l’rin (Ir telegrafic) Londra, 8 Aprilie. — n. Gladstone e pe deplin Însănătoşit. Totuşi, doctorii rad sfătuit să mal stea în pat câteva zile. Curtea de justiţie (Prin fir telegr.) Paris, 8 Aprilie.— Senatul a luat aii cunoştinţă de decretul care 7 con-stitue in înalta curte de justiţie. Prima şedinţă a înaltei Curţi e fixată pentru Miercuri. Camera va discuta mdine propu- nerea care regulează procedura înaltei Curţi. Moartea unui general (Prin fir telegrafic) Cassel, 8 Aprilie—Generalul d8 cavalerie, baron de Szhlotheira, a murit în urma unul atac de apoplexie. Serbia si România (Prin fir telegr.) Belgrad, 8 Aprilie.—D. Văcărescu, ministru al Romanici, a remis ieri respunsul regelui Car ol la notificarea ce i se făcuse în privinţa urcării pe tron a regelui Alexandru. In respunsul său, regele României exprimă via sa dorinţă de a menţine raporturile escelente ce există între cele două ţări. O desmintire (Prin fir telegrafic) Berlin, 8 Aprilie. — «Gazeta Germaniei de Nord» desminte ştirea ce a circulat în privinţa demisiei d-luî May-bach, ministru al lucrărilor publice. Remaniare ministeriala (Prin fir telegrafic) Berlin, 8 Aprilie.— Generalul Verdy du Vernois va fi chemat, se zice, să succedeze ca ministru de răsboL generalului Bronsart de Schellendorf, a cărui demisia s’a primit. Căpitanul VVissmann (Prin fir telegr.) Berlin, 8 Aprilie.—«Gazeta Germaniei de Nord» constată că ultimele sale explicaţiunî relative la arborarea drapelului german da către căpitanul Wissmann s’au adeverit oficial de de-peşile din Zanzibar. Legea militară (Prin fir telegr.) Viena, 8 Aprilie. — Camera Seniorilor a adoptat Ia bloc, la a doua şi a treia citire, proiectul de lege militar modificat după decisiunile Camerei ungureşti. Valorile cu loturi (Prin fir telegr.) Budapesta, 8 Aprilie.—Camera—D. Tisza presintâ un proiect de lege care opreşte emisiunea valorilor cu loturi şi cu prime, alte de cât acelea cari sunt cotate la bursă. oposiriA. IN CONTRA GUVERNULUI DE COALIŢIE Îndată ce s'a aflat că se formează un guvern de coaliţie, un mare corent de opinie publică s'a pronunţat contra-î. Mai mulţi deputaţi liberali, printre care e d. Enescu, au declarat că de şi d. Dim. Brătianu a hotărît se intre în minister, ei nu-l vor urma. Putem cita pe o mulţime de conservatorî-catargiştî care sunt indignaţi în contra guvernului de coaliţie cum erea combinat eri seară. D-nu Fie va şi Al. Djuvara sunt hotărâţii a începe în contra acestui minister o campanie foarte violentă. D. Tache Ionescu va interpela mâine pa preşedintele consiliului, cerendu-i se respunză ia 10 întrebări privitoare la politica internă şi externă. Vre-o 70 de deputaţi aparţinând numai majorităţii care a susţinut pe guvernul d-luî Th. liosetti, au iscălit un proces-ver-bal, prin care declară că vor combate, ca Jiind imoral, ori-ce guvern de coaliţie. In aceşti 70 de deputaţi nu sunt coprinşi şi foştii miniştrii. Dacii ministcriul de coaliţie va ii format azi, un deputat, care poate se fie însuşi d-nu Carp, va interpela chiar azi pe d. Mârzescu privitor la afacerea Kotzebue. DISCUL D-LCI BLARAMBERG DE LA O R F E U In ziua de li Oetombre 1888 d. Blaramberg a pronunţat contra d-luî Dim. Brătianu următorul discu"s : . .......................... «Azi am perclut toate ilusiite. «Oameni pe care l-am crezut «cinstiţi Iradeaza azi cuventui «lor de onoare, ce au dat leivi. «Mi-e oroare de oamenii , astia «care nu se sfiese azi se se alieze «cu asasini poporului, cu crimi «oali de la 14 si 15 Martie! a-«plause frenetice) Vii mai exista «cinste. Sunt trădători si unii si «alţii (aplanse). Nu vez acum în» «prejurul meu de cât nisle oa-«meni care dupe ce au atacat «cu înverşunare pe colectivişti, «azi se aliaza cu ei, se întorc la «matca de unde au esit. Mi-e «scârba, mi-e oroare de aceşti «şarlatani politici care voesc si «azi se însele opiniunca publica « aplause frenetice, colectivişti «striga: Unire! jos Blaramberg!) «Eu me duc. Nu voesc să staii alături cu nişte renegaţi Acum d,.-v. «daca voiţi întoarcerea asasini-«lor de la 14 sl !.*> Martie, votati «pentru lista comuna care vi se «va propune. «Ve mulţumesc domnilor. Ved «ea inimeic bat in d-voaslracare «nu mai voiţi a fi sclavi. Precum «ati darâmat pe cei care v’au «ucis in zilele de 14 si 15 Martie «aci la Orfeu, asa Irebuesc infie-«rati si acel care se aliaza cu «dânşii. „Se m6 ferească Dumnezeii „s6 flu aleturf pe o listă cu „d. Dimitrie Brătianu''. A se vedea pe pagina Il*-a ştirile privitoare la criza ministeriala. D!M, BRATIANU DESCRIS DE D-NU N. BLARAMBERG «11 găsim, la începutul carierii sale, secretar al Iul Mizzini, care nu avea pentru regi tocmai o veneraţiune ; şi azi acest discipol a unul stăpân ca«e Împingea ura In contra capetelor încoronate până la regicid, nu pierde n>cî o ocssie de a face paradă de zelul său monarhic şi chiar dinastic. «Ast-fel, chiar reintrat în viaţa pri vata,el nu pierde nici o ocasiede a face o curte târâtoare Regelui. Poţi fi sigur de u'l găsi amestecat cu mulţimea şi cu livrele oficiale până chiar pe peronul gărilor. «La 1867, regăsim pe acest actual a-postol al libertăţii electorale şi al regimului representativ, coleg în ministerul fratelui săă lancu care proclama, fără a ’l scandaliza, prin circulara sa cu numărul 22 420 de la 16 Nnemhrie a aceluiaşi an. sistemul candidatu-relor oficiale în următorii termeni destul de energici si de limpezi: «\ zice ca un guvern nu are nici un «interes tn alegeri, ar fi or ipoerisie «or stupiditate ; guvernul e obligat să use ocupe de resultatele lom... «La începutul reshelulnf ruso-turc, acest mare oricol, să dete fără ezita-ţiune, din parte » apărătorilor po'iticel tradifionale a ţării, în alte cuvinte a a-lianţetturceşti, şi publică chiar broşure de sensaţie In acest sens. «Dar aceasta era marfă de exporta-ţie ; în nâuntru el devenea deputat supus al majorităţii guvernamentale şi, puţin după aceasta, vicepreşedinte ai acelui Senat răsbomic şi în fine organul însărcinat de a felicita, în termeni entusiaştf, pe Rege şi pe guvern, pentru toate actele pe caro ie combătuse în scrierile sale. «Aceste singure cuvinte ar fi de ajuns pentru a descri pe om : ele îţi desvă-luesc tot-o-dată pe CURTISANUL TÎ-RÎTOR Şl PE PALAVRAGIUL DEMAGOG. «In flae, am mat văzut pe d. Dim. Brătianu la putere, adus pe umerii fratelui său I meu,care preţuise că o eclipsă era utilă pentru moment, dar care pretindea ca să i se păstreze încălzit locul său. El alesese pe fratele său ca urmaş. «Nimeni n’a uitat tristul sfârşit al a-cestuî minister caraghioz; totuşi nu de aceasta vreafi să mă ocup de o cam dată, de şi subiectul are partea sa nostimă : e destul de a aminti că eroul nostru rostise, drept Drogram, aceste cuvinte sforăitoare: Hoţii la puşcărie-, gheşeftarii în carantină şi oamenii de bine în capul afacerilor (textual). Totuşi el continuă să guverneze cu majoritatea pe care o vestejise, până ce a-ceasta să sătură de densul şi tl goni de la putere. In tot timpul acestei admi-nistraţiunl, aşa zisă puritană, nu se a-tinse nimeni de un fir de păr măcar, al oamenilor celor mal compromişi al regimului, care fura cu sfinţenie păstraţi în slujbele lor respective... «Trebue adăogat că acest modern Ca-ton, isgonit de acea majoritate pe care el la rtndul său o veştejise, nu resimţi cel mal mic scrupul de a deveni personificarea el, primind onoarea de a o preşede. .. «...Materia s prea bogată pentru spaţiul şi timpul ce 7 putem consacra ; dar cum să lăsam fârăjrăspuns această nostimă pretenţiune de a fi personificarea exclusivă şi de drept divin, a partidului naţional-liberal ? Par’oă democraţia şi patria nu ar exista de cât de la apariţiunea atât de recentă a acestei familii blestemate pe scena politică. Pars că ar trebui neapărat autorizaţie şi pri-vi'egiil din partea Brâtienilor pentru a fi democrat, liberal şi patriot 1 «.... Lucrul de care noi vrem înainte de toate să ne ferim, e ca falita politică şi frauduloasă a hă Ion, o dată declarată, acesta se na mai poala se'sl urmeze ciuntitul comerciu sub noua firma sociala Rimilrie Rra-tlanu si compunie, firmă care ar a-vea de resultat de a ’i reface, în scurt timp, o virginitate imacu'ată.» (Le peuple roumain). PAPUCA LA EXTERNE îndată ce Papuca se văzu mare postelnic, alergă la oficiul telegrafo-postai şi trimise următoarea telegramă ţifrată la Londra : Lord Palmerston ’ London. Suiş nomme chef joreign offi.ee roy-aume Roumanie. To be or not to be.Ri-pondez urgent pnis compter votre con-cours question Orient. D Bratiano. Dupe 3 ore un curier de la telegraf aduse acest respuns : Service des tâlâgraphes britanniques. Desiinatairc decidă. Votre dipâche au di pil. Papuca la această citire tşl scoate scufia dm cap tn semn de adâncă jale, îşi şterge o lacrima diplomatică, şi dupe ce se scarpină, ia o coala de hârtie şi telegrafiazâ următoarele la Paris : Lamartine i>. Bratiano. Nu trecură 2 ore şi Papuca primi acest asemenea surprinzător pentru el respuns : Service tiligraplvque de Paris. Des-tinataire dicidi. Votre dipâche au dipdt. Papuca Încremeni. Dar bărbaţii de Stat nu se lasă cu una cu două, şi după ce se scftrpină din nod In cap, lua din nou condeiul şi scrise : General La Marmora Florenza. Vous savez j’ai toujours ete pour le principe des naţionalitâs. Jesuis de nou-veau au pouvoir. En quoi pnis je vous âtre utile question romaine ? AHends reponse instaminent. Corpo di Baccho. B. Braliano. D. Brătianu aşteaptă şi acum respunsul. întârzierea ce o pune generalul La Marmora îl supără. însă n diplomat, şi ş’asouude supărarea. E hotărât însă la cele din urmă, dacă puterile liberale îl tratează cu răceală, să ş’adreaezB la puterile autocratice, la Paris. Suiş ministre sous Lascar Catargi. Ainsi toujours poussi vers de nouveaux rivages. Disireux connaître votre avis sur question Saint-Sipulcre. Metternich ori chiar Nesselrode. La urma urmelor, diplomaţia nu aşteaptă şi Papuca trebue să’şl croiască programul exterior într’un sens sad în altul. Mic. IMORALITATE POLITICA In momentul când d. Lascar Catargiu vrea se intre în minister cu d. Dim. Brătianu, ne credem datori a publica faţă în faţă programul d-lul Lascar Catargiu, coprins în proiectul de respuns la Mesajul tronului şi programul d lui Dim. Brătianu coprins în contra-proiectul la Adresă al minorităţii. Ţara va judeca imoralitatea acestei împerecheri, care este din partea şi unuia şi altuia renegarea principiilor lor şi deşertarea angajamentelor luate de aceşti domni, faţă cu ţara, în alegeri. ADRESA ADUNARE! DEPUTAŢILOR Sire, Adunarea deputaţilor, cu o vie mulţumire, este interpretul sentimentelor de iubire şi de devotament ale poporului rom&n către Suveranul săQ. Ţara este recunoscătoare către Majes-tatea Voastră, că s’a deslegat tn linişte o situaţiune tngrijitoa re şi că a fost uusă ast-fel în posiţiune de a ’şl spune liber voinţa ei. De curând eşiţl din alegerile generale,a-ducem cu noi impre-siunile fidele ale trebuinţelor şi aspira-ţiunilor ţârei.Ţintnd seamă de aceste aspiraţi unt,vom studia cu toată 1 uarea aminte proiectele anunţate deguvernulMa-jestăţel Voastre, şi suntem convinşi că, în înţelegere cu dineul, vom ajunge sâ răspundem îndestulător la feluritele trebuinţe ale ţârei, lăsate în suferinţă. Sire, Adunarea deputaţilor e feric tă de a primi asigurarea că relaţiile noastre cu Puterile străine sunt din cele mal îmbucurătoare. Fiind un element de ordine, de linişte şi de cultură la Du-nărea-de-Jos, România se va feri dea părăsi calea prudentă, care ’l-a atras încrederea Puterilor celor mari şi sincera a-miciţie a vecinilor eî din peninsula Balcanică. Ast-fel opera păcel, de care avem nevoe, va găsi în noi sprijinitori convinşi şi statornici. Sire, Ţara împărtăşeşte simţimintele Majes-tâţel Voastre asupra însemnâtăţel şi urgenţei măsurilor menite de a Îmbunătăţi stareasâteanulul nostru. Spre acest scop, vom studia cu interes şi cu maturitate proiectele anunţate de guvern pentru înstrăinarea unor părţi din bunurile Statului către cultivatorii de pământ, şi pentru modificările legel tocmeliloragri-cole,fârâa pierdedin vedere Hmelioracea celor-l'alle inslitu-ţiuul, care aâ o in-Uuenţă directă şi hotărâtoare asupra a-devftrutelor interese ale săteanului, punând ast-fel base solide prosperilăţel generale a Statului. Pr eoc u p area g u ver-nululde a asiguratn mod real şi temeinic echilibrul bugetului va în tăi ni tota’a-una sprijiaînnol. Pentru CONTRA PROECTUL minorităţii oomiglnui Sire, Adunarea deputaţilor este fericită că poate astâ-zl comunica Majestăţel Voastre ceea ce naţiunea simte şi cugetă. întârzierea alegerilor şi continuarea la cârma ţârei a u-nul guvern ce nu a-vea încrederea el, a produs o mare îngrijire în toţi acel ce aă credi n ţa că respectul Constituţiunei este basa desvoltăril noastre; nu mal puţin şi corpul electoral s’a resimţit adânc de această stare normală, ast-fel că cu greii va fi Parlamentului să fie tot-d'a-una ecoul adevăratelor trebuinţe ale ţârei. Sire, Am aflat cu adâncă mulţumire că rela-laţiunile noastre cu puterile străine sunt din cele mal bune. Sperăm că, păstrând o absolută neutralitate şi o egală amiciţie faţă cu toate puterile, vom putea şi pe viitor sâ ne &-sigurăm pacea, de care ţara are atâta trebuinţă pentru des voi tarea el. Sire, E timpul ca popu-laţiunea rurală să preocupe serios re-presentaţiunea naţională. Aşteptăm cu nerăbdare ca guvernul sâ ne presinte legea tocmelilor a-gricole şi avânzârel bunurilor Statului, cu atât mal mult cu cât însemnate modificări trebue introduse tn acele proecte tn sensul de a satisface trebuinţele urgente ale populaţiu-nei noastre rurale. Când justiţia va domni tn tocmelile agricole, când in locul săteanului proletar vom avea săteanul proprietar, a-tuncl pouulaţiunea rurală va li aptă pentru or-ce des voi tare ulterioară pe calea progresului. Situaţiunea noastră financiară merită o deosebită atenţiune. Ţara vede cu îngrijire hotărîrea gui www.dacoromanica.ro EPOCA — 29 MARTIE t: i ’mwi c aceasta vom ciuta a introduce economii putincioase în cheltuelile ce nu ating funcţionarea normali a 9ervicielor publice, şi vom studia cu toati luarea a-minte remaniareau-nora din impositele existente tn mod mal echitabil. Insutleţităde acest sentiment, Camera deputaţilor va da tot concursusăQ la transformarea direl căilor de comunicaţie într’un imposit ba-sat pe principiul pro-porţionalitftţel. Ea s’ar simţi fericită de a colabora cât mal curând la consolidarea valoarel monedei noastre financiare şi la Înlăturarea agiulul asupra aurului, care în anii din urmă luase pro-porţiunl ameninţătoare pentru averea publică şi pricinuise multe şi mari pagube. Ţara aşteaptă de mult timp, Sire, o îmbunătăţire tn administraţia justiţiei; ea va primi cu mulţumire un proect de lege menit să asigure independenţa ma-gistraturel prin întinderea principiului inamovibilitate!. In aşteptarea legilor care să asigure o mal bună întrebuinţare ă resurselor comunale şi judeţene şi un control mal eficace, Adunarea deputaţilorva a-jutape guvern ca să pună capăt desordi-nel financiare îu care au căzutunele din aceste organe administrative. Guvernul Majestă-ţel Voastre, luând în mână administraţia liniei ferate Iţcanl-Roman-Botoşant-Iaş şi făcând să înceteze oexploatare păgubitoare pe singura linie care nu e în stăpânirea Statului român, a respuns sentimentelor ţărel şi a întâlnit o generală aprobare. Lucrările publice în curs de executare nu puteaQ II întrerupte ; se aşteaptă cu nerăbdare ca instalări le proectate să pună oraşele Galaţi şi Brăila în condi-ţiunile unor porturi bine organisale. Convinşi că şcoala şi biserica sunt basa orl-cărel desvoltărl sănătoase, vom da tot concursul nostru pentru îmbunătăţirea acestor institu-ţiunl. întărirea putere! noastre militare este în cugetul tutulor Românilor. Tot-d'a-una gata se dăm oşteanului nostru mijloacele de a’şl putea îndeplini marea sa datorie. Adunarea deputaţi lor nu va cruţa sacrificiele reclamate de apărarea naţională. Sire, Incălţziţl de dorinţa unei organ isărl temeinice a ţârei In lăuntru şi ocrotirel el de or-ce pericole, nădăjduim ca, în deplină Înţelegere cu guvernul Majestăţel Voastre, să putem respunde la aşteptările Coroanei şi Patriei. vernulu! Majestăţol Voastre de a menţine cheltuelile. existente şi a remania impositele în sensul mal producător. Dacă voim să ajungem la un echilibru bugetar serios, tre-bue să ne gândim a uşura pe contribua-.bil , şi nu puţine sunt cheltuelile netrebnice şi sinecurele în bugetele de până acum. Numai ast-fel vom putea compta pe o inca-sare a impositelor regulatăşiconlormă cu prevederile. O revisuire generală a impositelor noastre se impune; dar,ca să corespundă aşteptărilor ţărel , trebue să fie animată de dorinţa ca justiţia să presideze Ja impunerea între-gel averi naţionale. Ast-fel procedând, vom putea face să înceteze era nenorocita a împrumuturilor, mal ales în străinătate, care cu drept cuvânt ameninţă finanţele noastre. Voim a garanta absoluta independenţă amagislraturol, faţă cu puterea executivă,şi aceasta nu numai pentru instanţele superioare, ci mal ales pentru acelea în car! se discută micele interese ale muncitorului. 0 ameliorareaad-ministraţiun el j ude-ţianeşi comunale nu o vom putea găsi de cât în sincera aplicare» desc-entralisărel, căutând a întări autonomia comunei şi judeţului, şi a ne feri de orl-ce reforme a-venluroase cari ar compromiteşi resul-tateie obţinute până acum. In privinţa mişcă-rel comerciale, o îmbunătăţire giin. ltratiuuu. CRONICA TEATRALA RUY-BLAS Duminecă searas'a represintat Ruy Blas. Teatrul lui Victor Hugo, cu marile calităţi ce conţine şi nu lipsit de defecte d'a-ceiaş; mărime, înfăţişează o întreagă epocă, cristalisată pentru Yecie aşa cum a rămas, epocă însemnata ca fază a progresului neîntrerupt ce a făcut, într’un anume moment literar, adevărul pe scenă. N’am să desvăluesc aci subiectul dramei, şi mal puţin încă mă voiQ încerca să despic valoarea dramatica şi literară din opera marelui poet. Ruy-Blas e una din acea serie de ad nirabile poeme dramatice, cu care genialul scriitor a revoluţionat teatrul timpului săQ, — seria loviturilor de uriaş, sub care şcoala veche clasică a fost sguduita. Ruy-Blas e una din piesile care vor ţine, poate, pe viitor primul rang în şirul producţiunilor teatrale ce constituesc şcoala romantică, — şcoala gata să rămâie numai ca amintire măreaţă despre strălucitele lupte literare ce cuprind întâia jumătate a veacului nostru, şcoală năpădită de toate părţile acum de curentul puternic, neînvins al naturalismului contimporan. Ar fi nedrept dar să se oprească cineva azi asupra întregel activităţi literare a lui Victor Hugo, în ramura dramatică, şi să caute a o judeca dupe formula cea nouă ; — considerată însă în timpul anume când s'a produs, activitateadramaticăa poetului francez represintâ cel mai mare act de cutezanţă spre introducerea pe scenă a cerinţelor artei moderne. Cu deosebire operă de poet, opera dramatică a lui Victor Hugo nu se cade a fi drămuită prea mult, mal ales azi, cu privire la viaţa reală, adevăr şi natural pe scena, ci trebue să fie, înainte de toate, considerată ca o isbucnire de lirism măreţ la un moment când noile cuceriri ale artei dramatice erau numuî un vis. E foarte interesant punctul de vedere din care cel mai neîmpăcat duşman al teatrului lui Victor Hugo, priveşte întreaga activitate dramatica a poetului. Făcând partea lipsurilor de tehnică teatrală şi de adevărpn situaţiunl, riguros cerute de la autori, de azi, represintantul cel mat autorisat al miş-cărei naturaliste la care asistăm, ştie să se ridice mal presus de patimele zile! şi, craus-portându-se cu mintea înapoi, observă cu drept cuvânt: «Negreşit că teatrul lui Victor Hugo câştigă mai mult la citire; pare că poetul s’a urcat prea sus şi aie nevoie şi de imagi-naţiuna cititorului ca să umple cadrul poemelor sale dramatice. La citire, lipsa de a-devăr lipseşte mal puţin, persoanele supraomeneşti pot fi primite, decorurile, ce sunt numai indicate, iad o lărgime nemăsurată. Din contră teatrul, sad mai bine represinta-rea, reduce totul la materie; cadrul e circumscris, lipsa omenescului la persoane sare în ochi, banalitatea scenei pare câ’şi rîde de umflătura lirică a dramei. E un oare-care grad de ideal, d’asupra căruia or-ce piesă devine absurdă, mijloacele materiale ale teatrului neputâna'o înff.ţişa. Cu toate a-cestea, ce fanfară puternică şi neaşteptată sunt versurile Iul Victor Hugo. Ad isbuc-nit ca un sunet de trompetă, în mijlocul me-lopelor răguşite şi îngânâtoare ale vechel şcoale clasice; —era o suflare nouă, un curent mare de aer, o strălucire de soare. Cât pentru mine, nu le pot auzi, fără ca întreaga mea tinereţe să nu’ml treacă pe faţă ca o mângâiere. Le-am ştiut odată pe dinafară şi, ca pentru mulţi alţii, ’mi-ad anunţat e-manciparea literară, secolul de libertate în care trăim. Şi sunt astâ-zl, şi vor remânea tot dauna ca giuvaere ale unei arte neîntrecute. Sunt minuni de factură, a căror formaţiune perfectă şi liberă, a căror ştiinţă profunda şi înaripată n’o pot destul admira. La întorsătura unul emistih, la colţul unei cezuri, se produc tabeluri neaşteptate : un peisaj se desfăşură, o înfăţişare măreaţa se produce, un amor trece, o cugetare nemuritoare îşi ia sborul. Musică, lumină, culoare, parfum, — toate sunt cuprinse în ele. Nu cunosc versuri mal fine, mal colorate, lucrate cu o mal mare îngrijire şi înlesnire de cât tiradele lut don Cezar, în primul şi în al patrulea act din Ruy-Blas. Regina şi a-mantul ei sunt apoi două lire care ’şl res-pund. Este lirismul pe scenă, In afară de or-ce, de adevăr, de buri simţ, lirismul care ridica publicul c’o atingere de aripă. Te răpeşte pământului, şi aplauzi transportat;— aci stă dar puterea Iul Victor Hugo: înăuntrul autorului dramatic, romanţierului, criticului, găseşti tot-d’auna poetul liric». Autorul Pribeagului şi al fabulel piesă Pe malul gârlei, d. Dum. Ollsnescu (Ascanio) a făcut, cel d’ântâia, o traducţiune în versuri şi a represintat acum câţi-va ani pe Ruy Blas pe scena noastră. Reluarea a-cestei piese o consider ca adevărată serbfi-toarc literară şi artistică, mal ales azi, când scena e năclăită cu pretinse localisărl şi traducţiunt, a căror ultimii expresiune sunt; O casă liniştită sad Bibliotecarul, şi când atâtea luni fusesem lipsiţi de talentele artiştilor de frunte aî teatrului nostru. Dar traducţiunea d-lul Ollănescu, în afară de or-ce comparaţiune, are meritul d’a fi poate fără pereche în teatrul nostru, iar cât pentru interpretare, am avut ocasiunea să revedem pe Ruy-Blas în condiţiunt mal bune de cât or-când. D. Manolescu ne-a dat în Ruy-Blas una din creaţiunile sale de valoare ; d-sa are cualitatea nepreţuita d’a pune mult foc şi convingere în tot ce joaca ; are apoi o dicţiune bine îngrijită, de şi nu tot-d’a-una desluşit accentuata; aceasta însă atârna mat mult de un neajuns al voce! sale care numai în notele de sus iese limpede; când e încălzit, vocea ’i se alege din acea învăluire, care o acoperă în notele de jos, şi sunetele ies distincte, silabele s'aud toate, vorbele nu se întuneca. De şi explosiunile puternice sunt partea principale, d. Manolescu are totuşi multe părţi când nu i se poate imputa nimic. Marele monolog din actul III şi transfigurarea răsbunatoare de la sfârşit sunt părţi culminante. D. Nottara a jucat rolul plin de analiza migălită al lui don SalustiO; aceste roluri de curata composiţiune, în care toate mişcările sunt fine şi în care până şi tficerea este vorbitoare, ’i se potrivesc cu desăvârşire. Cu vocea-’l puternică şi limpede, până în cele ma' de jos note, cu mişcările şi atitudinea ce ştie să aleagă, e în elementul său înfăţişând roluri de acestea în care pasiunile concen -trate,vorbirea aleasă şi nuanţata cu grijă, jocul de şcenâ corect şi impunător sunt con-diţiunile esenţiale. Reluarea de acum a pie set Ruy-Blas ne a dovedit că d, Nottara se perfecţionează neîncetat. Rolul Reginei, atâta vreme ţinut de d-na Vasilescu, a fost dat d nel Ar. Romanescu; s’a împlinit ast-fel o dorinţa demult formulată de critică şi s’a recunoscut, cel puţin acum, importanţa unuT om pus la locul lut. Ar fi bine ca femeile din teatru,mari şi mici, începătoare, saU deja celebre, să aiba zilnic ochii aţintiţi pe acest model eminent al teatrului nostru; mai mult nu pot spune,atât de temeinic e aşezată autoritatea artistică a d-nel Romanescu. Ar fi fost bine ca această schimbare a interpretării Măriei de Neuburg să fi dat i-deia d’a se schimba şi interpretul lui don Cezar de Bazan. Fâia îndoială ca d.Velescu a răuşit să facă din acest rol cea mal rău-şită creaţiune a sa; aceasta însă nu însemnează ceva; din contra, învederează mal mult frumuseţea rolului, pe care nici d. Velescu n’a răuşit s’o nimicească şi, în acelaşi timp, deşteaptă dorinţa la multă lume d’a vedea pe d. Iulian jucându’l. De sigur câ e dureros pentru un actor să i se ia un rol la care pe drept ori pe nedrept pare că ţine, dar şi greşelile de distribuţiune din trecut trebuesc îndreptate neapărat. D. Iulian, cu două, trei vorbe şi tot cu atâtea mişcări, n’a.lăsat să se pearză micuţul personaj don Guritan; ’ml închipuiam, privindu-1 resemnat d’o parte, ce strălucire ar da lut don Cezar de Bazan şj cum ar transporta întreaga sală mat ales în actul IV unde chiar d. Velescu a găsit admiratori. D. D. R. ECOURILE ZILEI Eri M. S. Regina a întrunit un foarte mare nutner din doamnele din Bucureşti la Palat, unde M. S. a cetit o dramă nouă ce a compus şi care e destinată a fi dată publicita-ţeî. Corpul diplomatic era în complect representat. —x— D. colonel de Torcy, va părăsi azi capitala mergând la Viena. —x— D. colonel Argintoianu, comandantul regimentului 2 de geniu, a sosit în capitală venind din Galaţi. —x— D. general Stef. Fnlcoianu, şeful Statului major a fost primit eri de M. S. Regele. —x— D. general G. Arion, a inspectat eri regimentul 6 de artilerie. —x— D. colonel de Torcy, ataşatul militar al Francief, a inspectat eri mai multe din stabilimentele militare din BucurrştL —x— Consiliul sanitar superior al armatei s’a întrunit azi de dimineaţă sub preşedinţa d-lui general Theo-dory. —x— Direcţiunea Căilor Ferate Române va schimba în curând mersul trenurilor. Data când itinerrlul definitiv va fi fixat e acea de 1G Maiu. —x— Eri a început se se judece procesul intentat de moştenitorii d nei Ote-teleşanu. —x— Procesul autorilor atentatului de la 5 Septembrie se va judeca la 19 Aprilie. —x — M. S. Regele a primit din partea M. S. împăratului Germaniei, Rege al Prusiei, o scrisoare prin care ’I notifică câ A. S. R. Principesa Irina, soţia fratelui seu A. S. R. Principele Ilenric de Prusia, a dat naştere unui Principe. Exc. Sad. de Bulow, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Germaniei, a avut onoarea a remite M. S. Regelui scrisoarea de notificare. —x— Duminecă, la orele 8 1/2 seara, M.M. L. L. Regele şi Regina au mers la Ateneu, însoţiţi de suite, spre a asculta conferinţa ce avea a se ţine de d. senator V. Urechiâ. La sosire, Majestăţile Lor au fost întâmpinate de d. C. Esarcu, vicepreşedintele Ateneului, precum şi de cei-l’alţi domni membri ai comitetului acestei societăţi literarea. D. Urechiâ făcu o cuvântare prin care arată cu ce stăruinţă neobosită d. Esarcu lucrase pentru ridicarea acestui măreţ edificiu, şi a cărui menire este de a forma minţile şi inima generaţieîor presinte şi viitoare, prin cultivarea şi deăvoltarea ştiinţei, artei şi literatureî. Comitetul Ateneului, ca tribut de recunoştinţă către d. Esarcu, propuse, cu acest prilegiu, ca bustul acestui om de bine se fie pus în incinta Ateneului spre încuragiarea acelora cari cu modestie şi cu hotărîre nu au pregetat întru a’şi face datoria. D. Esarcu mulţumi. Apoi, D. Urechiâ ’şi făcu conferinţa sa. —x— D. Hitrovs, ministru plenipotenţiar al Rusiei, întorcându s' la post, a reluat direcţiunea Legaţiunei imperiale. —x— «Monitorul» publică următoarele numiri de perceptori al Statului : D. D. Teodorescu, la circumscripţia 30 Hrăneşti în Dâmboviţa. D. Fr. Decis, la circumscripţia 22 Gongaz în Tulcea. D. P. Mârzs, ia circumscripţia 20 Cogeleac în Tulcea. D nu Gh. Romanescu, la circumscripţia 4 Zvoroseea în Dorohoiu. D. G. Soreseu, la circumscripţia 16 Olteni în Teleorman. D. P. Predeleanu, la circumscripţia 9 Bragadir în Teleorman. D. P. Lambescu, la circumscripţia 12 Furculeşti în Teleorman. D. Gh. I. Soare, la circumscripţia 24 Capul Piscului în Muscel. D. D. Gemene, la circumscripţia 5 Vârfu-Gâmpului în Dorohoiu. D. Gr. PanUzeseu, la circumscripţia 27 Bălileşti in Muscel. —x— Colonia greacă din Galaţi a serbat cu mare strălucire ziua de 25 Martie, aniversarea proclamârei independenţei Greciei. Un oficiu divin s’a celebrat la biserica grecească şi a ţinut până la orele 12. Toate vapoarele din port erau pavoasate. in faţa agenţiei Gatorno lângă cheii, s’a construit o baracă împodobită cu steaguri şi lampioane unde muzica militară a cântat până la sfinţitul soarelui. Vremea era minunată, zice «Galaţii», şi mulţimea umplea toate stradele. ŞTIRI MĂRUNTE Lucrătorii de cigărt, care se puseseră în grevă la Bordeaux, au reînceput glucrul. Din Birminghham se scrie, că un meeting de conservatori a hotărît, după o vie discuţie, se nu prezinte candidat conservator în contra lut Bright fiul, unionist, care nu avea alt adversar de cât pe d. Beale, gladstonian. — Studenţii din Vallodolid (Spania) aQ făcut o mare manifestaţie în favoarea noului cod civil. — Camera din Lusemburg e convocată s’asculte mesagiul ducelui de NassaG. INTEMPLARILE ZILEI 1>1IV CAPITALA Dc a Io birjarilor.—Birjarul cu No. 134 trecând cu trăsură îu goana mare pe calea Rahovel a dat peste băiatul Gh. Mateescu, dar nu i-a făcut nici-unrâtl. Birjarul, fiind cu muşterii, n’a fost a-restat. Mâţa ’n traistă — La secţia 42 a fost dus Niţâ Adam, pentru c’a vîndut peşte cu o balanţă falşă. Pungăşie. — Un pungaş isteţ a putut sustrage de la doamna Brataşanu, care se pregătea să plece cu trenul, un ceasornic de aur şi o punguiiţă care conţinea mal mulţi napoleoni. D-na Bratşaanu a reclamat ia poliţie Pentru furtul a căreia a fost victimă. A doua zi după aceasta d-na Brataşanu prii mi obiectele care i se furaseră. | D-na Brataşanu a mers imediat la poliţie pentru a mulţumi d-lul Algiu pentru isteţimea careaii arătat agenţii d-sale. DIN JUDEŢE Un nebun. — Grigore loan, din cătunul Vadu-Pelros, pendinte de comuna Fundu-Grasni, judeţul Ialomiţa, suferind de mal mult timp de boala epilepsiei şi, în cele din urmă, ajuns tn stare de alienaţie mintală, tn noaptea de 10 cor., eşind afară din casâ, a pus veriga la uşa casei de a-fară şi, pe când femeia lut voia se ia veriga ca se iasă după dânsul, numitul a sărit într’un puţ oe’l avea lângă casă din care a fost scos mort. O data trei. — Măria, soţia luî Marin Alexe, din cătunul Diuta, comuna Măgura, judeţul Buzei!, a născut, în ziuade 17 cor. un băiat şi două fete. Atăt muma căt şi copil sunt sănătoşi. Sub mal. — In ziua de 20 Martie corent, Andrei Luis Andriol, din comuna Parchiş, judeţul Tulcea, pe cănd lucra la o hrubă s'a surpat un mal peste dânsul şi a încetat din viaţă. IOD. — In ziua de 21 Martie cor.; a încetat din viaţă în oraşul Tulcea lemeea llagica Ioana Ion Boinegri, în etate de a-proape 109 ani, care a exercitat profesiunea de moaşă până în cel din urma ani al vieţeî sale. Arsa. —In noaptea de 2l Martie cor., focul a distrus cu desăvîrşir# un porumbar şi o cramă a săteanului Vasile Popa din comuna Boloteştl, judeţul Putna. Soţia numitului, voind a lua din flăcări 70 lei ce ’i avea puşi în podul cramei, a fost co-prinsă de foc şi nu a putut fi scoasă din flăcări de cât moartă. Pungaşi. — Ziarului «Galaţi» i se denunţă câ de la un timp încoace doi indivizi cutrecrâ despărţirea I-a din Galaţi şi se recomanda când ca agenţi secreţi al poliţiei, când ca comisari şi cu modul a-cesta bojugăresc lumea lesne crezâtoare. Dacâ poliţia şi tu special comisarul a-celeî despărţiri s’ar pune serios pe urma, acestor indivizi suntem siguri câ va reuşi a pune mâna pe ei. Ca "u Turcia. — Pe strada Vâmet vechi (desp. I) la depositul de cărbuni a d-lul Mersing din Galaţi poliţia a împuşcat doi câini, mnşcaţl de un câine al d-lul Mersing, care era turbat şi pe care d-1 Mersing însuşi l’a împuşcat imediat. S’a mal omorît şt o vacă a unul locuitor din despărţirea 111-a tot fiind-că era turbată. Viţelul el a fost tăiat şi s’a permis ca carnea se fie vîndutâ pentru consumaţiunea publică. Am ajuns mal răii ca turcii. Haite de câni cutreerâ stradele oraşului nostru zice «Galaţii». Nu poţi face un pas fără se dai peste un câine mort. Cu toată stăruinţa poliţiei pe lângă primăria ca se deie căruţe pentru rădicarea mortăciunilor, aceasta habar n’are. Nici nu e de crezut în ce hal a ajuns igiena publică. De-ale trenului. — Sâmbătă seara la gara No. .8 din Galaţi trenul a călcat o vacă, un car cu doi bol încărcat cu grâu al d-lul Christoforato. A mal călcat şi pe un lucrător de la deposit tăindu-I amândouă picioarele. 1‘radat. — Tot Sâmbătă a mal fost prădat şi d. lancu Ionescu din despărţirea III-a. Până acum nu s’a dat încă de urma tâlharilor. Mort. — Intr’o pădure din comuna Ho-gojenl din Covuriul s’a găsit mort individul Vasiîi Leonti de profesiune marchitan, din Galaţi. Moartea acestui om pare destul de misterioasă. «Galaţii» promite a urmări cercetarea acestei afaceri. Hoţi.—Dăună-zt făcători de rele s’aG Introdus In magasinul d-lul Mihali Man-tzuris şi i-a furat 910 lei din tejghia In diferite monede. Magasinul d-lul Mantzuris e situat pe strada Domaeascâ In sus de teatru cel mare. Hoţii s’ati introdus tn magasin prin o fereastră mică ce dă In Pasagiul Lu-minel. Comisarul fiind pe urmele hoţilor se crede ;câ în curând va pune mâna pe el. Sâmbătă a fost prădat d. Athanase G. Vasiliu din despărţirea V-a din Galaţi. Făptuitorii aG Intrat pe fereastra hrubei, după ce mal întâi aG scos fiarele, s’aG Introdus în beciil şi de acolo ad pătruns în prăvălie unde ad furat 16 lei, tutun, un revolver şi şease cartuşe. Hoţii nu s’ad putut prinde până acum. DIN STREINATATE Un cyclon.— Un cyclon a trecui pe o parte dm Noua-Caledonie la 29 Ianuarie: insula Pinilor s’a aflat în vecinătatea centrului meteorului, şi barometrul s’a cobo-rît pănâ la 730milimetre. Acoperişul de la locuinţa călugăriţelor misionare a fost a-runcat jos. Acel al tnchisoret a căzut tn lăuntru ; do! oameni prinşi sub dărâmături ad fost răniţi şi duşi la spital. In vremea acestei vijelii cumplite, corabia franceză «Aurora» s’a sfârtmat de stâncele Marâ, la Loyalty. IN FORMAŢIUNI CRIZA MINISTERIALA Am spus, la a treia noastră ediţia de eri seara, câ la întrunirea care s’a ţinut la d. Dimitrie Brătianu, unanimitatea deputaţilor disidenţi a desemnat pe d-nii Dimitrie Brătianu, Gheorghe Mârzescu şi Nicolae Bla-rambergea se intre în cabinetul d-lul Lascar Catargiu. Ştirea aceasta este oare-şi cum neexactâ în cea ce priveşte unanimitatea exprimată în sensul de mal sus. Un număr de 0—7 desidenţl au fost în contra desemnărei d-lor D. Brătianu, Mârzescu şi Blaramberg. Printre aceştia cel mai furios era d. Enescu, deputat liberal din Plo-eştî, care u părăsit chiar intrunirea. Chiar d Iul Paiadi nu ’i place combinaţia d-lui L scar Catargiu şi e hotărît, precum ştim, într’un mod cert, se ia un concediu; ast-fel că prin plecarea sa guvernul d-lui Lascar Catargiu, dacă era să se formeze, risca a nu mai avea nici un susţinător serios în parlament. j Confraţii de la Românul aii a-( nunjat în numârul lor do erî, că o vie corespondenţă prin depoşî a urmat între M. S. Regele şi Berlinul, de unde M. S. ar îi aşteptând instrucţiuni pentru formarea cabinetului. Regretăm ca confraţii noştri do la Românul s’ati făcut ecoul şti www.dacoromanica.ro EPOCA — 29 MARTIE rilor caraghioase ale ziarului anti-dinastic Adevărul. N’a urmat nici o corespondenţii vie Intre Berlinul şi M. S., şi chiar dacă ar (i urmat, aceasta nu era să fie ştiut de Românul şi mal puţin de Adevărul. D. Lascar Catargiu, «epatând forma un cabinet de 8 miniştri fără a nemulţumi pe acel faţil cu care a luat angajamente, a fttcut acest fapt ne mal auzit, ciX a pre-zintat Regelui, erl seară, în loc de un cabinet de 8 miniştri, o listă de 12 persoane. Printre aceste persoane sunt: l)d. Th. Jtalliinak Gini. Ilrătianu Gberassi Col. Lahovari Apostoleanu Mârzescu Tzoni Yernescu Gr. P6ucescu Lascar Catargiu N. Blarambcrg. Din aceste persoane unele sunt absolut necunoscute; altele nu yor s(î primească şi au fost presintate Regelui fără consimţimeutul lor. D. Gr. Peucescu, nu primeşte s$ intre în minister. D. Gberassi, a declarat că daca l’or face ministru, el trece graniţa. D. col. Lahovari, a spus că, ca militar intră numai daca Regele îi va ordona s6 intre. Această listă dovedeşte or neputinţa d-lul Catargiu or dorinţa din parte-i de a face o farsă, puţin demnă de un bărbat politic serios. M. S. Regele a obiectat d-luî Catargiu erl seară că a-supra acestor nume va cere şi a visul d-luî preşedinte al Senatului, şi că în orî-ce cas roagă pe d. Catargiu s6 pre-sinte un cabinet de 8 miniştri, iar nu o listă de 12 persoane. Azi la 12 ore d. Catargiu trebue se aducă Regelui res-punsul s6u. Azi dimineaţă M. S. Regele a convorbit cu d. general Fior eseu, preşedintele Senatului, şi cu foştii săi miniştrii. Azi la 12 ore d. Lascar Catargiu a fost primit de M. S. Regele. D. Catargiu a trebuit să pre-sinte de astă dată Regelui o listă serioasă de 8 persoane. Se zice ca în caşul când d. Lascar Catargiu s’ar arata absolut neputincios de a forma un cabinet serios, s’ar constitui un minister sub pre-sedentia Preşedintelui Senatului. Acest cabinet ar fi compus în mare parte din miniştrii aparţinând cabinetului Th. Rosetti. -j*- D. Lascar Catargiu a . esit de la palat la ora unu. Se afirma ca d. Catargiu neputând forma un minister, a depus mandatul seu în mâi-nele M. Sale. Se vorbeşte de un minister sub presedentia d-lui general Florescu. —SBS— D. general Florescu este însărcinat in mod oiicial cu compunerea cabinetului. Astă seară amicii guvernului Th. Tosetti sunt rugaţi asă întruni la Otelu Broffc. SPECTACOLE Vineri 31 Martie se va representa la Teatrul Dacia în beneficiul societăţel «Sa-lus», - BtRUN 8 Aprilie 1889 Deschiderea Rubla hârtie nume. ,217 75 Disconto Gesellscha.;237 90 8 Aprilie 1889 închiderea Napoleon . Renta rom. amor. » rom. C.F.R. 6% • » ” " 6$( lmpru. Oppenheim » mutiici. Bucur. Disconto Gesellscha. Schimb p. Londra. » p, Paris. . . » p. Amsterdam. « p. Viena. . . » p. Belgia . . > p. Italia. . . 16 21 98 108 25 102 9* 105 97 70 238 40 20 36 80 70 168 65 168 80 60 80 30 FOIŢA ZIARULUI •EPOCA» (14) IIECTOR MALOT DREPTATE! JPurtoa I. VIII [Urmare) Ba aştepta. — Mă uit la d-ta, zise el. — N'al venit cred pentru asta aice, f»ra voia mea ? — Nu; mă gândesc la trecut, la zilele noastre cele fericite, la amorul nostru... — Scuteşte-mă de aceste amintiri care sunt ruşinea mea. — Pentru mine sunt o fericire, şi vederea d-tale le deşteaptă. Am avut succese; am capatat, printr'o muncă neobosită, triumfuri In care ’ml pusesem ambiţia şi gl >ria mea: oe cântăresc ele azi alăturea cu acele zile fericite ; tot ce mi-ai\ dat ele preţueşte un ceas de iubire ? — De ce’ml spui aceasta ? — Fiind ca aceasta o simt văzân-du-te. — Ce am nevoe s’o ştifi ? — EH am nevoe s’o spun. — Ţ’am scris când m’am dus de la d-ta. — Crezi c’am uitat acea scrisoare atât de cruda ? — MS întreb când te aud vorbind. Nu fam spus că vom fi de acum Înainte morţi unul pentru altul ? — Nicî-o-dată n’aî fost mal vie pentru mine. — Mama mea poate sS vie îndată ; nu trebue sS te găsască aice ; văzăndu-te ar putea se fie dureros lovită, cea ce trebue sS Înlătur, şi d-ta de asemenea. Pleacă dar degrabă. — Ce ştie ea ? — Că & trebuit sS mădepărtez de d-ta. — Pentru că ? întrebă el încet. — Pentru că nu putem fi de cât streini unul pentru altul pe viitor. Săniei simţi parcă o uşurare ; privirea sa aspra şi Întunecată, în timp ce aştepta răspunsul la ultima lui întrebare, să lumina : — N’am dar de cât a'i dovedi, zise el, că trebue, din potrivă sS fim uniţi unul cu altul, pentru ca lovitura de care te temi să n’o ajungă ; şi e uşor. — Nu vel vorbi cu mama 1 strigă ea hotărîtă. — Nu ţin ; pentru d-ta am venit, nu pentru dânsa : — Te ascult. — Vezi câ am dreptate de a mg împotrivi când al spus să ies: acuma d-ta voeştî să vorbesc; cea ce dovedeşte că mat pre sus de voinţele noastre, de a tale şi de a mea, sunt simţi-mîntele noastre, pe care nu suntem stăpâni nici unul nici altul. — Nu te înşela asupra sîmţimintelor mele; am zis că te ascult, cu un singur gând, ad'câ de a scurta această întrevedere ce ml-o impui... fără voea mea. — De vreme ce vrei, s’o scurtăm: când îţi vei relua în casa mea, a d-tale, locul ce ’ţi aparţine ? Ea dădu un strigăt năbuşit aruncân-du'şl mâinele înainte, cu o mişcare de groaza. — Nu eşti femeia mea ? — Spui că n’aî uitat scrisoarea mea. — Oe doveşte scrisoarea acea ? — Groaza ce ml-ai insuflat în ziua când am descoperit cumplitul adevăr. Faţa în faţă, la doi paşi, să priveaţi şi el care, altă data, o stăpânea cu toata autoritatea iul, să mira că găseşte în ochii ei o putere de Împotrivire ce credea că n’o are. De altmintrelea răspunsul ce’i dăduse nu ’l lăsa o deplină libertate; de o suta, de o mie de ori, să întrebase ce o silise să se despartă de dânsul, ce fapte anumite ’i insuflase scrisoarea el şi ce ascundea groaza ce arăta ne voind cu toate aceste să spue nimic lămurit; venise momentul s’o afle; şi înainte de a merge mal departe, trebuia, cu or-ce preţ, să’i pue întrebarea ce ’şl-o adresase a-tât, de adesa-ori fără a o resolvi. — Ce adevăr ? zise el. — Ace! pe care remuşcarea l’a rîpit somnului d-tale. Nu’i era cea ce voia, cel puţin tot ce voia ; dar era ce-va, foarte mult chiar. — Şi pentru un cuvîut rostit în vis, pricinuit pe vr’o vedenie, atunci când nu suntem stăpâni nici pe voinţa nici pe judecata noastră, ai sfârlmat viaţa mea şi a d-tale ? De şi el căutass a'i ascunde mulţumirea ce’I pricinuise acest răspuns, ea'şl dăduse totuşi seamă de deosebirea de accent între temerea întrebare! şi liniştea răspunsului. — Un vis nu’I aşa ? zise ea, nu să îngrijeşte cine-va de un vis, nici de cuvintele ce’ţl pot scăpa atunci 1 Nu te grăbi să triumfeze, căci acest triumf ar fl o nouă mărturisire. Oare acel vis al nopţel d tale tulburate nu era urmarea vedenielor d-tale din zi ? Nu uita că te am putut urmări din momentul când, pentru Intăia oară, îmi spuneai câ al putea să scapi uşor de sărăcie luf>nd din Casa lui GafTie, după ce’l vel fl ucis, vr’o câte-va mii de franci care ţi trebuiail, cea ce al putea face cu atât mal uşor cu cât ştii că oamenii inteligenţi n'aă remuşcărl, de vreme ce pentru el conştiinţa nu există. www.dacoromamca Dacă un moment am putut să nu dau mare însămnătate acestor cuvinte, pe care le luam drept o părere dintr’o convorbire, d-ta le al dat peste curînd deplina lor valoare. Dupe umorîrea Iul Caffiă şi furtul celor 32,000 franci luaţi din casa Iul, al pastrat o linişte desăvârşită, şi atunci când lucrul şi grija concursurilor d-tale te ar fl putut a-runca în nelinişte, al arătat din potrivă o nepăsare şi o veselie ce nu le cunoşteam la d-ta. Ge’ţi pasă de omorul lui Caffiă ; justiţia ţine în mână pe vinovatul el care trebue să fie cel adevărat, de vreme ce sunt dovezi bune contra lui 1 Adevărat că acel vinovat e frate-meii, cea ce ar trebui să te mişte ; e adevărat că"! ştii nevinovat, cea ce ar trebui să te.tulbure; dar nu, îţi păstrezi sîngele rece. Intr’un moment însă îl perzl şi groaza te cuprinde : atunci când nevinovăţia lui Florentin are să fie recunoscută : nu e ; el e condamnat... — Nu l’am aparat ? — Ai lasat să’t condamne ; al făcut să fie condamnat. Atunci, nu mal erad cuvinte pentru ca viaţa d-tale să nu fie cum ar fi fost altmintrelea ; cu toate a-ceste e tulburată. Am fost martoră, nu uita. Zi cu zj, am văzut sguduielele neînţelese pentru mine pe atunci, temerile şi şovairele d tale, spaimele d-tale, când te deşteptai noaptea ’de-o-datâ şi strigai: «Ce am spus?» şi cea ce era mai neînţeles la un om ca d ta, stăpân altă dată pe voinţa sa, nevoea de a căuta un sprijin lntr'o femeie. — Pe când eii mă predam iubirel mele, d-ta măpîndeal? — Ce n’am făcut ca să închid ochii înaintea evidenţei şi să'mî astup urechile 1 Dar nu să putea să nu te trădezi. Nu era oare o mărturisire teama d-tale de a te vedea observat de mine ; o mărturisire mânia d-tale când presupunea! câ’ţl făceam cu precugetaro întrebările ce ţi le puneam în privinţa ro unor lucruri fără însămnătate pentru mine, de care pentru d-ta erau negreşit misterioase ; o mărturisire pornirea d-tale, şi apoi iubirea ce’ml aratal când vedeai mirarea mea? De ce nu puteai suferi să auzi numele Caffiă ; de ce numele lui Florentin te făcea nenorocit ? Or-cât căutam să nu’ţi măresc tulbu-rararea şi neîncrederea d-tale ascunzin-du-ţl sentimentele mele, nu puteai şă nu vezi groaza ce mă stăpânea. Atunci ţ’a venit idea să mă hipnotisezl spre a mă lutreba în somnul meii şi ca să afli pănă unde mergeau banuelile mele. Mi-al cerut aceasta, şi cu toată împotrivirea mea, sunt sigură că al încercat să schimbi somnul meu natural !n-tr’uu somn artificial. Al isbutit ? Nu ştifi, do şi, de mal multe ori la deşteptarea mea te-arn surprins lângă patul meii, cu nişte priviri a căror aţin-tire mă speria. Dar Insfârşit, dacăjm’al adormit şi dacă eii am vorbit, al văzut de sigur că femeia acea care te ptndea, zici d-ta, nu cuteza să meargă pănă în adâncul misterului ce presimţea în viaţa d-tale, şi înaintea căruia să oprea încremenită de groază,învinuindu-se mal bine că e nebună, orbită, rea, de cât să te învinovăţascâ pe d-ta şi să meargă pănă unde o împingeai d-ta însuşi. (Va urma) EPOCA — 29 MARTIE *î?®'£BKK',,9^a*WEÎH CASA DE SCHIMB 012 S. M. FERNIO Strada Opticanl, ISio. 23 Campera. sivinde efecte publice si tace or-ce schimb de monezi Cursul Buouresti 28 Martie 1889 t 0/0 Renta amortis&bila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, do Stat 8 0/0 Oblig, deet.drumde fer 7 0/0 Scris. func. rurale 8 0/0 Soris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 q/0 Scris func urbano 6 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi 6 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pena. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Aotiuni bancei nation. JL0tfUni «Dacia-Romlnia» » Naţionala » Constructiuni .argint contra aur Fiorini auetriaoi Tendinţa fermă Cump-i Vend. 08 1/2 j 00 08 I 90 101 1/8 101 3 8 Fondată în anul 1840 „FABRICI DE MASINE AUGSBURG" IN AUGSBURG (GERMANIA) Societate pe acţiuni de la 1 Decembre 1875 Masine de !Pnoliet,a.t şi de Satinat Elevatoare pentru edificii cu mal multe etaje Instalatiuni de Transmisiuni de Masine cu Aburi şi de Turbine Masine de tipar cu 1 cilindru Masine de tipar cu 2 cilindre Masine de tipar pentru a tipări de-o dată cu 2 culori Masine de tipar cu cilindru ) funcdonind Masine de tipar fără cilindru $ pedal Instulatiunc cu mecanismul cilindric al ccrnclei pentru maşini simple si maşini pentru imprimut a 2 culori MASINE DE TIPAR ROTATIVE pentru a tipări Ziare, Broşuri, Ilustratiuni, şi pentru a tipări de o-data cudoue sau cu mai multe culori. Cu Aparate de frtltuit după cea mai noua constructiune cu titvă şi cu cuţite de făltuit rotative. Toate Maşinele noastre sunt de constructiune cea mai solida; permit cel mai mare tiragiu având tot-o data o funcţionare sigura si fara sgomot. Am furnicat până la Ianuarie i889: 3150 Masine de tipar dintre care 7 Masine pentru Imprimeria Statului în Bucureşti, şi un mare numer la cele mai însemnate Stabilimente typografice îq România. Hepresentanţi pentru România dd. KUBESCH & SIEGENS, BUCUREŞTI STR. SM ARD AN 53 Tot d’odată mal putem procura şi diferite alte Masine de tipo-litogrâfie si de legat cârti precum şi cerneala şi culori de tipar, Cleiu şi ori ce alte utensilie pentru Tipografie din f ibricele cele mai renumite. IiUHtiSCII et SIEGEIYS CASA DEC SCHIMB «05 MOSCU NACHMIAS A’o. 8, in palatul Principele Dimitric GMha Sir. Lipscani, in facianoei clădit-Bancei Nattonau (Dacia-România! Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Buouresti Cursul pe ziua de 28 Martie 1888 4 96 Renta amortisabila 6 % Renta ainortisabtla 8 96 ,, româna perpetua 6 % Obligaţiuni de stat [Cony.rnr.] 5 % Municipale 10 fr. , Caset pons. [300 L.] 7 96 Scrisuri funciare rurale I | .. ,! urbane 8 9? >■ m las! Acţiuni Banca Naţionala 3 96 Losuri sorbeaţi cu prim# Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea rusie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prim» „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basiiica Donibsu „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [*0 lei] Aur conira argint sau bilele Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote (r&ncese „ ltaliane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur Curap Vinde 88 83 t;i 98 3/4 97 98 * 99 IM 10156 87 3/4 «7 56 945 va isa* 106 104)6 10* 3/4 10156 10*46 94 >6 96 88 6* //* 940 960 73 78 14 10 1/4 30 33 41 44 «8 3t 19 « 60 Ni 90 30 »96 0OX IO» tu lî‘ 1*6 100 100)6 *9 10U 9*8 *7* MARE LOTERIE DE BANI [GARANTATA LEGAL DE ÎNALTUL GUVERN DIN HAMBURG] Loteria de bani cea mal nouă aprobată de ? înaltul guvern din Harnburg şi garantată cu Ji toată averea Statului conţine Ion,00 ■ lozuri î clin cari 50,200 câştigă sigur. Capitalul total * ce se va trage este ac 9,537,055 MĂRCI Un avantaj îusemnat al acestei loterii de bani este în aranjamentul favorabil, că toate 50 200 de câştiguri, însemnate In tabela de alături, ajung a li resolvate deja în puţine 500,000 MĂRCI ca cel mal mare câştig oferă în ca- \ zul cel mai fericit loteria de bani, ■ cea mal nouă garantată de statul f Hamburg însă special: 300000 prem de mii câştig de mii castip de mii câştig dc mii câştig de mii câştig de mii câştig de mii câştig de mii 200000 100000 75000 70000 05000 00000 55000 50000 40000 30000 15000 10000 5000 3000 2000 1500 1000 500 148 a treia 6u,00 >, a patra 65,000, a cincea 70,000, a şeasa 75.000 şi a şeapta eventual la 500,000 dar special la 300,C00, 200,(00 Mărci, etc. Acei cari ar bine voi a face comanda sunt rugiţi ca se alăture la comandă sumele cuvenite în bilete de banoălde toate ţările, safi în timbre poştale române. Sepot tnmetebanl şi prin mandat poştal La tragerea câştigurilor dc întâia clasa costa: 1 los întreg origi. I. 7.50 în moa. d’aur 1/2 los origiuăi » 3.75» » » 1/4 los original » 1.90 » » » Fie-care primeşte in mână lozurele originale prevăzute cu armele St «tulul si tot sdata planul oficial de tragere, care dă toate in formaţiunile. Îndată după tragere lie-care parttcipa-tor primeşte lista oliciala de câştiguri prevăzută cu armele statului. Achitarea câştigurilor se face regulat cu garanţia Statului. De cum-va vre-unut primitor nu l-ar conveui planul de tragere, suntem gata a primi îndărăt lozurile noag eate înainte de tragere si a restitui suma primită. După dorinţă se trimite gratis planul oficial de tragere spre a 11 vezut. Spre a se putea efectua cu îngrijire toate comandele rugam se ni se adreseze cât mal cur&nd dar in tot cazul înainte de 15 Aprilie a. c. st. n. REDESCHIDEREA HOTELULUI MERCUR F3STUL HOTEL LAEES STRADA LIPSCANI 2, BUCUREŞTI Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căi tort şi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat iu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou. C&merile de la 1 fr. 50 pe zi Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni coniis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale., Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt. Rog pe onor. public de a mă ouora cu vizitele d-lor si sper că vor ii pe deplin satisfăcuţi. (102) Gn stimă, M. Weinberger fostul antreprenor ai hotelului Englitera. casele din Calea Griviţa No. __________________70, compuse din şapte camere. trei bucătarii, mal multe magazii, gră dină în fundul curţi etc. Doritorii se vor adresa la d. avocat Athana-siad strada Manea Brutar No. 12. (1153) CĂTRE DD. ARENDAŞI SI PROPRIETARI PE MOŞII CEREŢI gaseiIOHN PITTS BUCUREŞTI NUOILE CATALOAGE ILUSTRATE PENTRU MASINE AGRICOLE «Bg»B&gg3BHaK -— 3 Aprilie a. e. tst. v. IN CARE ZI VA AVEA LOC TRAGEREA VALENTIN i D CASA DE BANCA —HAMBURG CAFEA SUROGATA REGALA pentru prepararea cafelei obicinuite este. cel mal perfect şi higienic aliment constatat de Laboratoriul chimic clin Bucureşti. CAFEAUA REGALA dă cafelei obicinuiteungust delicios, un miros plăcut şi aduce o economie foarte însemnată de cafea. FABRICA Dl CAFF.A REGALA WEINREEB & FEHR ---IAŞI---- Depob în Bucureşti la d-nil Frid-man et Finkel, Hotel Transilvania, str. Gabroveni. De vânzare en detail ia toate magazinele de coloniale. fXSfi Cai. Victorii Pal. Dac.-Rom. MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA A LAVILLE DE VIENNA Recomandam onorabilei noastre clientele penîrn ieftinatatc al soliditate armatoarele noutăţi: Rufarte pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi deDame si Domni de Fii d’Ecosae, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. I)r. G. Jseger. Gulere si manşete de olanda nltimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusourî complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Oatalocm nostru ilustrat si va fi trimis ori-oui va faoe cerere. LA ORAŞUL VIENA Calea Victoriei, Palatul «Dacia-Homania» vis-A-vis de Socec n CONSTRUCTOR DE MORI BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49 MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMMRffi FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Mnsini de aburi, Turbine, Roate hidraulice, lleposîi de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricalluue de curele de piele. (Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco) 105* FOST CARACAS BUCUREŞTI — N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 ~ BUCUREŞTI Restaurat şi mobilat cu eleganţă din noO, situat în centrul Capitalei şi al Comerciulul, precum Camera şi Senat, Banca Naţională. Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor. In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjatP din nod, Consurnaţiuui fine, şi preţuri moderate, mal multe Jurnale streine şi locale, Muzica na-1 ţio alâ în toate serile, condusă de simpaticul artist homân Tache Toinrscu. Direcţiunea acestui H«'tel şi Stabiliment s a Inc edinţat d ini Tasse Grorginde fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorab sa clientelă al reîncuraia, asigurându-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe ot-d’i ' Im '' ‘ ” iii care a dat în tot-d’auua probele cele mal frumoase, 1105 Rămăind cu toată stima T. «. MEDALIE DE ARGINT (1IUR11E III! IM IHA BKHBEIt IAM Depositui central tn farmaciile domnilor ALESSAXUItlU BUCUREŞTI şi I». LAZEAIV'U CRA10VÂ In detail la toate farmaciile din tzara — UN LEU RULOU — Cel mal eficace remediu ce se poate intrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durerea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boale de rerichi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintilnri, ta,aluri, buboae, butatun etc. etc. $ Fie-carui Rulou este alaturata o inslructiume foarte detaliata 11* PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT ÎNCĂLŢĂMINTE DE FRANZ HDLLA SI C. LETZTERGROSCHEN LA MAGASI.MJL UltlMUI. FOXDAT IA BUCUREŞTI LA ADEVARATA Strada Şelari No. 9 n STEA ALBASTRA Strada Şelari No. 9 Hornuri Englezentl veritabile pentru barbatl lei 13, 12, «O. Pentru baeltl S, O, T, 8. „ NAŢIONALA'* SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI capital de acţiuni $ 3 MILIOANE LEI AUR DEPLIN VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12. ,726 Direcţiunea generala. . PaKett&fe «»»»»»» hm na «»—an—* URMĂTOARELE PREPARATE COMPUSE DE FARMACISTUL pinitaie fa -BUZEU- Se găseşte în Bucureşti la d. Marin Ionescu frizer, hotel Union strada Academiei, precum şi la principalele magasinurl din România. Uhete Snten, (âeiua, Re-Mtierl de lei I 4, 1 2, 13 Pantofi de barltati de diferite fasoane do lei li, «2. ROG A SE NOTA BINE STRADA ŞELARI N° 9 LA (ilirte Hezeturi de gluce ai vaca forma cliinezcaM-ca de lei IO, 4 4, 12, 13. Pentru baeti Ici 0,1,8. Rlietc dc vaca dc Ver-■nafin.fasoane englezeşti ai ebiuezeati de iei IU, *1, 42. 1027 ADEVARATA STEAOAALBASTRA Cu slinul, I», MESCIIELSOIIN DE ARENDAT De la 23 Aprilie curent moşia Tissăft din plasa Săraţii, districtul Bezeft, şi un parchet de pădure, parte de cherestea şi lemne de foc tn apropiere de gara Buzefi 3 ore, şi de gara Mizil 2 şi 1/2. Doritorii se vor adresa la d-ua Ana Melic, Strada Spătarului No. 10. (1182) («fr»*#*** '3l?»#«fr*:99BSeŞ BĂILE 00 inarî a & ţi \u Li V U Strncla Politiei, IVo. 4 0 Stabilimentul de bal este deschis tn toate zilele dc la b dimineaţa până la 7 scara. Pentru dame băile ae vapori suni deschise în toate Marţile şi Vinerilc de la b dimineaţa pân& la prânz. Băile calde sunt tn toate zilele 1a dis- wj posiţia onoratului public. Direcţiunea. a*».â"' I Apa tlanlrifrice are proprietatea de a întări gingiile, face se dispară roşaţa gingiilor şi sâu-gerarea lor. întreţine curăţenia şi face se dispară piatra şi mirosul gurel; asemenea se recomandă ca gargară pentru durere de gât, anghina şi inflamaţiu-nile gurel. — Sticla cosii un leii. Poinuda de Chinina impcdică căderea părului şi T face se crească. — Borcanul 3 lei. Poninda Virginea Borcanul 1 led Cosmetic Vlrginea Borcanul 1 left Coldereani Virginia curăţă pistruele şi coşii, îttmoae şi înfrumuseţează tenul. — Borcanul 1 left. I'.au dc Colognc Virginia triplu destilat 2 lei fiacouui Prafuri albe si rose de dinţi are proprietatea de a întări gingiile şi ra face se strălucească dinţii. — Cutia 50 f bani, 1 leu, 2,50. Apa de t hinlna curăţă şi împedică caderea părului. — Flaconul 1.50. Pudra Virginia nu conţine nici o substanţa vatamaloare pentru facia si dantura, ndica sararde de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este răcoritoare. Albeşte si tnfrnmuselcza facia. Preţul 3 l. Pasta pentru dinii are proprietatea a albi si a reda luciul smatului dinţilor. Cutia i lei. Pudra untisiidorlcn această pudră are proprietate • d' micşora năduşeală picioarelor şi a nimici urttul miros produs de asudealâ. Cutia 1 left 50 bani. Î2i*unulvii ,JE£poc«L‘' Tip&rll en cerneai» Ch. Loiilieux-Cle Paris www.dacoromanica.ro Qirant responeabil V. P. (ihoerghlr