ANUL IV No. 1007 A TREIA ^RITIUNB LUNU37 MARTIE (« APRILIE) 1S8* NUMERUL ta mi NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I ei IS A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Rncnrescl: La casa Administraţiunel. Iu Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Mtrelurlate : La toate olUciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL |S BANI NUMERUL NNUNCIURU.E DIN ROMANIA SE PRI M ESC Dl R ECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI LaPuriHt A getice Havan, Place de la Bourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani: anunciurî si reclame pe pag. III, 2 let linia. LA PAKIS: 9egiscstejurnalul cil IS ceiu. numerul, la Kioscul din Bulevardul S». fier-uiuin, No. 84. 60 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA No. 3,-PiaUa Episcopiei,—No. 3 APATIE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRATIVA EA No. 3.—Platxa Episcopiei.—No. 8. CRIZA MINISTERIALA VOINŢA TEREI In momentul când în unele cercuri politice se vorbeştede formarea unui minister de coaliţie, ne credem datori a reproduce aici Adresa pe care Camera cu o majoritate de doue treimi a votal’o acum trei lurJL In zadar se vorbeşte dar de un minister de coaliţie, care ar căuta se guverneze cu camera actuală. |Siiîgurul minister cure ar putea fi agreat de parlamentul actual, singurul cabinet care ar putea se încerce se guverneze, fără disoluţie, ar fi un minister omogen care ar câta se îndeplinească programul pe baza căruia Camerile actuale s’au ales, şi care ar sevârşi reformele făgăduite în mod solemn de corpurile legiuitoare prin resounsul la Adresă. Iată in extenso fagăduelile făcute Coroanei acum trei luni, de corpurile legiuitoare. Sire, Adunarea deputaţilor, cu o vie mulţu-1 mire, este interpretul sentimentelor de iubire şi dfe devotament ale poporului român câtre Suveranul s6u. Ţara este recunoscătoare câtre Mijesta-tea Voastră, câ s’a deslegat tn linişte o siluapune tngrijitoare şi câ a fost pusâ ast-fel ta posipune de a’şl spune liber voinţa el. De curând eşiţl din alegerile generale, aducem cu noi impresiunile tidele ale trebuinţelor şi aspiratiunilor ţferel. Ţinând seamâ de aceste aspiratiunl, vom studia cu toată luarea aminte proiectele anunţate de guvernul Majest&tel Voastre, şi suntem convinşi câ, In Înţelegere cu dânsul, vom ajunge sâ răspundem îndestulător la feluritele trebuinţe ale ţârei, lisate tn suferinţă. Sire, Adunarea deputaţilor e fericită de a primi asigurarea câ relatiiile noastre cu puterile străine sunt din cele mal îmbucurătoare. Fiind un element de ordine, de linişte şi de cultură la Dunărea-de-Jos, România se va feri dea părăsi calea prudentă, care ’l a atras Încrederea Puterilor celor mari şi sincera amiciţie a vecinilor el din peninsula Balcanică. Ast-fel opera păcel, de care avem nevoe, va găsi tn noi sprijinitori convinşi şi statornic!. Sire, Ţara împărtăşeşte simtimintele Majestă-tel Voastre asupra tnsemnătătel şi urgenţei măsurilor menite dea tmbunăti starea săteanului nostru. Spre acest scop, vom studia cu interes şi cu maturitate proiectele anunţate de guvern pentru înstrăinarea unor părţi din bunurile Statului către cultivatorii de pământ, şi pentru modificările lege! tocmelilor agricole, fără a pierde din vedere ameliorarea celor-l’alte insti-tutiunl, care au o influentă directă şi hotărâtoare asupra adevăratelor interese ale săteanului , punând ast-fel base solide prosperitate! generale a Statului. Preocuparea guvernului de a asigura tn mod real şi temeinic echilibrul bugetului va tnLâlni tot-d’a-una sprijin tn noi. Pentru aceasta vom căuta a introduce economii putincioase tn cheltuelile ce nu ating funcţionarea normala a servicielor publice, şi vom studia cu toată luarea aminte remaniarea unora din impOsitele existente tn mod mal echitabil. însufleţită de acest sentiment, Camera deputafilor va da tot concursul său la transformarea dârei căilor de c-municatie- tn-tr’un imoosit basat pe principiul propor-ţionalitătel. Ea s’ar simţi fericita de a colabora cât mal curând la consolidarea va-loarel monedei noastre financiare şi la înlăturarea agiulul asupra aurului, care în anii din urmă luase proportiunl ameninţătoare pentru averea publică şi pricinuise multe şi mar! pagube. Ţara aşteaptă de mult timp, Sire, o îmbunătăţire tn administraţia justiţiei; ea va primi cu mulţumire un proiect de lege menit să asigure independenta magistraturi prin întinderea principiului inamovibilitate!. In aşteptarea legilor care să asigure o mal bună întrebuinţare a resurselor comunale şi judeţene şi un control mal eficace, Adunarea deputaţilor va ajuta pe guvern ca să pună capăt desordinei financiare tn care au căzut unile din aceste organe administrative. Guvernul Majestâtel Voastre, luând tn mână administraţia liniei ferate Ucanl-Roman-BotoşanM<şl, şi făcând să înceteze o exploatare păgubitoare pe singura linie care uue tn stăpânirea Statului român, a răspuns sentimentelor ţârei şi a întâlnit o gene ală aprobare. Lucrările publice tn curs de executare nu puleaft li întrerupte; să aşteaptă cu nerăbdare ca instalările proiectate să pună oraşele Galaţi şi Brăila tn conditiunile u-nor porturi bine organisate. Convinşi că şcoala şi biserica sunt basa or cărei desvollărl sănătoase, vom daRot concursul nostru pentru Îmbunătăţirea a-cesior institutiunl. întărirea puierel noastre militare este tn cugetul tutulor Românilor. Tot-d'a-una gata se dăm oşteanului nos tru mijloacele de a’şl putea îndeplini marea sa datorie, Adunarea deputaţilor nu va cruţa sacriftciele reclamate de apărarea naţională. Sire, încălzi^ de dorinţa unei organizări temeinice a ţârei tn launtru şi ocroliret el de or-ce pericole, nădăjduim ca, ta deplina înţelegere cu guvernul Mejeslătel Voastre, să putem răspunde la aşteptările Coroauei şi Patriei. Trăiască M .jestatea Voastră ! Trăiască Mietatea Sa Regina ! Trăiască Dinastia I al Sultanului In locul drapelului socie-tăţel africane orientale. Unificarea monedei nustro-im-gare. (Prin fir telegr.) Viena, 6 Aprilie.— Camera deputaţilor. — Cu ocasia discutiunii asupra si-tuatiunil miaisterului finanţelor, şeful secţiunii Niebauer comunica ca guvernul austriac a Început sâ negocieze cu preşedintele consiliului unguresc In privinţa măsurilor de luat pentru a unifica moneda austro ungira. PARTEA EXTERIOARA DEPESI AFACEREA BOULANGER Curtea de justiţie.—Procesul. — Procesul Jigei patrioţilor. — Un discurs ai iui ilou-langer (Prin fir telegrafic) Paris, 6 Aprilie. — Un decret pre-sidenţial înalţă Senatul la înaltă curie de Justiţie, care va judeca pe generalul Boulanger in lipsă. Paris, 6 Aprilie.—Se crede în general că procesul Boutanger înaintea înaltei Curţi de Justiţie va ţine trei sau patru săptămâni. g Paris, 6 Aprilie. — In afacerea li gel patrioţilor toţi preveniţii au fost achitaţi asupra acutaţiunii că fac parte dintr’o societate secretă, dar au fost osândiţi, pentru participare la o societate ne autorisatâ, fie care la o amendă de o sulă de franci. Paris, 6 Aprilie.—La banchetul din Belteville, d. Naquet a citii un discurs al generalului Boutanger în care acesta afirmă iubirea sa pentru Republică, declarând că e timp să se smulgă Francia din mâinile parlamentarilor pentru a salva Republica. Noul cabinet (Prin fir telegr). Lima, 6 Aprilie. — Noul cabinet e format sub presidenţia d lui Solar cu d. Irygoyen ca ministru al afacerilor străine. Remaniare ministeriala (Prin fir telegrafic) Budapesta, G Aprilie. — Deputatul Szilagy a fost primit în audienţa privată de către Impârat; numirea saca ministru al justiţiei e socotită ca sigură. Germania si Anglia (Prin fir telegrafic) Colonia, 6 Aprilie. — «Gazeta Colo- CESTIUNEA ZILEI Fuga generalului Roulanger.— Documente noui. Ziarele Boulangi-ts ce ne-aii sosit azi de dimineaţa publică următoarele documente relative la fuga alesului Senei: «Membrii comitetului republican na-ţional degajaţl de secretul fag-duit declara câ ei sunt aceia care In unanimitate, fără patru voturi, au impus plecarea generalului Boulanger, care erea ameninţat tn libertatea şi viaţa sa de câtre parlamentari decişl la totul, pentru a se menţine la putere. Pentru preşedintele comitetului naţional Vice-preşedinfe A. N'aquet lată acum textul prin care cei trei membrii ai comitetului republican naţional, au cerat generalului să părăsească Francia. «Scumpul meu General «In presenţa atitudinei parlamentarilor, la pândă şi gata la or ce, chiar la un atentat contra persoanei d-tale, pentru a lupta contra curentului ire-sistibil al sufragiului universal, te invit cu stăruinţa a părăsi pentru moment Francia. «Eşti şeful partidului noatru şi datoria d-tale de şef Iţi impune de a nu ne laşa fără direcţie. «Salvarea republice! exige această plecare a d-tale». Primeşte etc. A. Naquet Vice-preşedintele comitetului republican Paris, 14 Martie 1889. Scumpul med prieten «Laissant îmi comunică cele ce ştie precum şi scrisoarea ce ţ’a adresat. MS asociez din toata inima la sentimentele şi dorinţele ce 'ţi exprimi. Asculta te rog consihele ce ’ţi dau a-mici fideli şi devotaţi. ai tao «Georges Laguerro-. niel» neaga intenţiuuea atribuită Germaniei de a ceda Damaraland E.igli-terel, sad a intra In schimb In privinţa unei părţi oare-care din teritoriul german. Din Senatul Italiei (Prin fir telegrafic) Roma, 6 Aprilie. — Senatul. Răspunzând unei interpelări a d-lul Parenzo, d. Crispi resumează ultimele ştiri din Abisinia. Opiniunele ce le-a exprimat In privinţa Masuahului nu şi le asi him-bat. Cu toate câ situaţiunea e ispititoare, guvernul nu se va lăsa să fie nici târât nici sedus ; înainte de a lua o hotărâre trebue să studieze şi să reflecteze pentru a determina dacă o staţiune In marea roşie este oportună. Grispi roagă SeDatul să lase pe guvern să deciza ce trebue să facă şi când. Deputat condamnat (Prin fir telegrafic) Roma, 6 Aprilie. — Tribunalul co-recţional a osândit pe deputatul Costa din extrema stângă la trei ani închisoare pentru opunere şi insul arca forţei publice cu prilejul demonstraţiei tn favoarea Iul Oberdank. Căpitanul WisMinann (Prin fir telegrafic) Colonia, G Aprilie. — Se anunţă din Zanzibir «Gazetei Coloniei» câ căpitanul Wismann a ordonat să se înalţe pe continent drapelul german alăturea de GUVERN OMOGEN Este ciudat lucru, ideia ce 'şi fac unele persoane de misiunea unul guvern. Interogând pe vre unul din ceî ce preconiseazâ formarea unui minister de coaliţie, el vS va da fără şovăire următoarea soluţiune a crizei: „Puneţi la un loc câţî-va conservatori, amestecaţi-I cu o mică dosă de junimişti, presăraţi-I cu câţî-va liberali, adăogaţî pe d’a-supra câte un radical or un socialist, şi când veţi obţine o majoritate numerică de 10—15 voturi, aveţi o majoritate de guvor-năment înebiegată şi n'aveţî de cât să serviţi un minister după asemănarea acestei majorităţi.* Precum se vede, nu e nevoe de qualităţl transcendente ca să conduci, în aşa mod, destinele unei ţări. Dacă nu al nici un fel do scrupul, dacă eşti lipsit de orl-ce ideal, dacă nu urmăreşti realizarea nici unul program, şi nu al nici un principiu politic, poţi după această teorie să stal neclintit mulţi ani la putere. Din fericire, sunt şi oameni care pricep altmintrelea politica, care nu văd tntr'o majoritate numai un tot inorganic produs prin adjunc-ţiunea materială a unul număr oare-care de voturi, şi caro cred că formarea unul guvern nu constă în a aduna opt oameni de bunăvoinţă care să ocupe opt minis- tere spre a contrasemna decrete şi a numi funcţionari în slujbă. El văd tntr’o majoritate un concurs luminat de voinţe omogene, şi deţinerea putei’el pentru dânşii semnifică realizarea unul program. Aceşti oameni, înainte d’a se gândi la orl-ce combinaţie de persoane, îşi dau seamă că ţara s’a pronunţat în alegeri asupra unul program, şi că în urma alegerilor generale s’a dat o nouă orienta-ţiune politicii noastre. Această nouă direcţiune s’a precizat şi mal bine cu ocazia răspunsului la Mesajul Tronului, când Camera cu o majoritate de două treimi şi Senatul aproape în unanimitate, aii aderat la un program precis de reforme şi au schiţat un plan de lucrări pentru o întreagă legislatură. Noi înţelegem că această operă trebue urmată, şi că orl-ce minister trebue să respecte atât verdictul alegătorilor cât şi voinţa exprimată de Corpurile legiuitoare cu ocazia răspunsului la Adresă. Şi nu putem de cât să respingem orl-ce soluţiune care, prin împerecheri nepotrivite, prin combi-naţiunl de culoarurl şi coaliţiunl de interese, ar căuta să se împotrivească voinţei ţări limpede exprimată, atât în alegeri cât şi în parlament, şi se facă să devieze direcţiunea politică pe care parlamentul liber ales de ţară a ci’oit’o acum trei luni cu ocazia răspunsului la Adresă. GUNA JELBARUL Fostul ministru al justiţiei, d-nu G. Vernescu.are şi în ziua do astă zi 0 ocupaţiune gratuită, dar care poate deveni lucrativă mai târziu. Face petiţiuni. Joi a făcut o petiţiune pentru nepotul de vară bună, M. Antonescu, prin care acesta cerea Gurţei de casaţie se’l primească între membrii acestei instituţiun' juridice. Vmeri a făcut altă petiţiune adresată directorului «Monitorului oficial» cerându’i se publice îndată decretele pentru numirele de la casaţie. Sâmbătă dimineaţă a adresat altă petiţie în acelaş sens ministerului de interne plângându-se contra directorului «Monitorului oficial»care nu publică decretele ce i se trimit. La doue spre zece a făcut altă jalbă consiliului de miniştrii, reclamând în contra ministrului de interne care nu dă ordine directorului «Monitorului ofioial» se publice decretele ce i se trimit. In sfârşit la orele 8 seara a adresat altă peticeM. S. Regelui plângându-se în contra consiliului de miniştrii care nu dă ordine ministrului de interne se dea ordine directorului «Monitorului» ca se publice decretele ce 1 se trimit. Se vorbea astâ-zi că la ora doue-spre zece din noapte d-nu Vernescu ar fi adresat aită jalbă d-lui D. Brătianu —Papucanostru liberal — reclamând în contra M. S. Regelui care nu dă ordine consiliului de miniştrii ca se dea ordine ministrului de interne, se dea ordine directorului «Monitorului oficial» se publice decretele ce i se trimit. Ultima ja'bă ce Gunâ păstrează în portofoliul seu este adresata la.... Carvasara, şi dacă nici acolo nu va găsi dreptate, e hotârlt se sa retragă din viaţa politică şi se sa instaleze la tara unde va face petiţiuni pentru ţărani, ea se nu se lase de obiceiul ce a contractat. In acest caz e mal mult ca sigur că va protesta deputatul Nădejde căruia Gunâ, gunit din minister vrea se’l ia pâinea din guri şi jalba din mână. Ttbtelr. CRIZA MINISTERIALA Negociaţiunile cu d. Catargiu.— Un minister gen. Florescu.— Azi dimineaţa. — D. Th. Rosetti la Ral ut.— So-luliuniie crizei. Negociaţiunile cu d. Catargiu In cursul zilei de eri s’ou urmat, prin stăruinţa şi intermediarul d-lor Gen. Mânu şi Al. Lahovari, negociaţii:».: cu d. Lascar Catargiu. D. Catargiu a declarat că consimte şi doreşte ca se se formeze un csbineţ din toate nuanţele conservatoare, însă în conditiunile următoare : Se facă parte din minister dd. Th. Rosetti, Carp, Al. Lahovari şi Gen. Mânu, iar pe ceî-I’alţî trei miniştri, afară de d-sa, se poată d-sa se-i desemneze. Asupra acestor condiţiuni nu s'a putut stabili o înţelegere, şi convorbirile au remas pe loc, fără însă a se fi renunţat la nădejdea d’a se stabili o înţelegere. Un minister gen. Florescu Neputendu-se ajunge la o soluţiune s’a agitat cesliunea formării unui cabinet, sub preşedenţia d-Iul gen. Florescu. In adever, un minister format sub preşedenţia unuia din preşedinţii corpurilor legiuitoare, părea a fi una din soluţiunile cele mai constituţionale. Preşedintele camerii fiind bolnav, d. general Florescu care este expre-siunea legală a Senatului, pare mai bine indicat spre a forma ministerul de cât cutare or cutare persoană care dispune de un grup mai mult sau mai puţin însemnat in Cameră or în Senat. Azi dimineaţă Azi dimineaţă, negociaţiunile începute eri de dd. general Mânu şi Al. Lahovari, cu d. Lascar Catargiu au reînceput. D. General Mânu s’a du3 din noCi azi la d. Lascar Catargiu, cu car# a avut o întrevedere de o jumătate de oră. La sfârşitul acestei convorbiri nimic nu fusese încă hotărit. D. Tli. ltosetti la Palat D-nu Th. Rosetti a avut azi doue lungi întrevederi cu M. S. Regele. Preşedintele consiliului a stat la Palat de la 10 ore până la 12 ore, şi la ora 1 s’a reîntors la Palat. Gând sorim aeeste rînduri, d. Th. Rosetti se află încă Ia Palat. Soluţiunile crizei La doue ore nu se cunoaşte Încă care va fi soluţiunea crizei. Un lucru este inse aproape sigur, că disearâ vom avea un minister constituit. Singurele soluţiunî probabile sunt acestea ; Or se va constitui un minister Lascar Gatargiu-Th. Rosetti ; Or neisbutind această combinaţie se va forma un cabinet sub preşedenţia d-lui General Florescu. www.dacoromanica.ro * CATE-VA CUVINTE ASUPRA CONJUNCTIVITEI GRANULOASE (Urmare) AL DOILKA FOCAR PRINC PAL DE CONJUNCTIVITA IRANULOASA SUKT SCOALELE Din statistica spitalului Colţa, ce am publicat In unul din numerile precedente, se vedea aceasta In cât-va. In espunerea ce urmează se va vedea bine, sper, cum că şcoalele, mai cu seamă unele dintre ele, sunt un focar de des-voitare al granulaţiunelor coujuncti-vale. In anul espirat, când, pentru întâia oară, dupe cât să ştie, s’a vorbit mult despre conjunctivita granuloasă Inşcoa-le, am fost însărcinat de Ministerul de instrucţiune cu insptoţia şcoalelor, dependinţe de el. Misiunea mea a Început la 25 Noembre şi s’a terminat la 26 Ianuarie 1888. In liceul Mateiu Basarab, Gimnaziul Lazâr, Mihaiu Bravul, Internatul de Teologie, şcoala superioară pentru institutori, Externatul I de fete, Externatul II de fete, nu am constatat nici un caz deconjunctivită granuloasă. Insă am găsit In Gimnasiul Cantemir un caz uşor, în Seminarul Central unul înaintat, în Internatul de fete un caz uşor, în Internatul liceului Sf. Sava patru cazuri de conjunctivită începândă şi în Asilul Elena Doamna şase cazuri, între cari eraţi 4 eleve şi doă guvernante. Şcoalele comunei aveau un oculist care mi-a trimis la spital multe cazuri găsite prin scoale. Nu ştiu care va fi starea actuală a a-cestor scoale din puntul de vedere al granulaţiunelor, dar ştiu că în multe dintre ele sunt mai multe cazuri. Sunt pus în cunoştiinţâ de elevi cari s’aă presentatla spital. Despre Asilul Elena Doamna şi Externatul II de fete sunt pus în cunoştiinţâ, prin misiunea ce am avut de a le inspecta. Am văzut elevi granuloşi din seminarul Central, din Internatul de fete, din şcoala superioară pentru institutori, din liceul Sf. Sava şi din şcoala Soeietâţei pentru învăţătura poporului român, din şcoala de meserii şi din unele scoale comunale. La Externatul secondar II de fete, într’o inspecţie, ce mi a cerut ministerul, am găsit 42 fete infectate, unele mai mult, altele mai puţin şi propunerile mele au fost următoarele : 1) Să se rărească elevele, dacă un local spaţios nu este la îndamânâ (câci aglomeraţia era peste ori ce măsura). 2) Să se închidă doă clase (cari erau transformaţiune din grajduri) ale căror ziduri până în tavan erau umede. 3) Elevele infectate să nu mai reintre In clasă, de cât dupe vindecare radicală. 4) Cerinţele igienice să fie mai mu.t acum, ca ori când, satisfăcute. 5) Şcoala să se viziteze de 2 ori pe lună. Ce puteam cere mal puţin în faţa a-cestel stări: când 42 fete erau bolnave într’o singură scoală ? Cu toate acestea, propunerile mele aii rămas în raportul meu. Asilul Elena Doamna, între toate scoa-lele este în starea care inspira cele mal multe ingrijirl. Preocuparea este justificată prin faptul că sunt multe eleve bolnave, prin faptul că institutul are un număr considerabil de fete, prin faptul că şcoala este internat. Toate acestea sunt con-diţiuni favorabile perpetuare: boalel în in institut, intinderei ei mai departe de institut, în populaţiunea săraca şi con-tinuârel el în ori care local curat s’ar duce Asilul, cum este acela ce se zice că se construeşte la Icoana. Pentru ca din istoria epidemiei de conjunctivită granuloasă în această scoală vom şti la ce trebue să ne aşteptăm cred bine ca, vorbii d despre Asii, să fac istoria conjunctivitei gra-nuloase din această scoală. In anul 1887, luna Noembre, mi s’a dat misiunea de a vizita, dupe cum am zis mai sus, Asilul Elena Doamna, şi eacâ ce am raportat în cele din urmă ministerului: Am găsit în Decembre 3 şi 27 în institut 4 eleve şi doă guvernante cu granulaţiunl conjunclivale manifeste. Trei numai dintre ele pre-sentau o stare mai gravă si necesitau un tratament îndelungat. Toate bolnavele ati fost isolate şi supuse tratamentului necesar. In adevăr bolnavele n’aâ reintrat în clase de cât atunci, când au fost judecate că sunt vindecate, dupe un timp de 4-6 luni. De la aceasta epoca nu maî ştid nimic despre institut, pântt la 17 Noembre 1888 când ministerul mă roagă să inspectez Asilul, fiind că se vorbeşte despre boală de ochi. La 19 Noembrie am raportst ministerului ca în două inspecţiuni generale am constatat următoarele: Boala este conjunctivita granuloasă. Elevele bolnave sau suspecte de a fi infectate sunt 74 împărţite ast-fel, după gravitate: 9 eleve sunt suspectate de a fi infectate. 34 8d maladia începută. 20 afi maladia înaintată. 11 au maladia foarte Înaintată. Căuşele acestei maladii sunt: 1) Germenul Introdus In Institut, şi care este causa eficientă. 2) Starea infectoasâ în care se găsesc retiradele şi unele canale de scurgere de necurăţenie. 3j Aglomerarea prea mare în adormitoare. Aceste aouă din urm# cauze trebuesc a fl considerate că întreţinând maladia şi contribuind la inlinderea el. Iar măsurile ce am propus sunt: 1) . Izolarea celor îmbolnăvite. 2) . Măsuri antiseptice, zilnic aplicate până se va putea, cum ar fl Intr’o va- ; pantă, curâţi Institutul cu prevederi ! EPOCA — 27 MARTIE1 mrmtammisxsitoxeeFigzsi speciale, în ceea ce priveşte distrugerea germenului. 3) . Observarea riguroasă a orl-cârel eleve, care ar intra în Institut, fle-chiar după vacanţa cea mal scurtă. 4) . Inspecţiuni periodice minuţioase, pentru a prinde cel întâi caz care s ar mal ivi. Şi am mal zis: Concediarea fetelor bolnave în familie va avea grave consequenţe In general, căct infecţia se va Întinde; iar bolnavele nu se vor putea curarisi, devenind cu timpul infirme, stare cu care conjunctivita granuloasa se termină în cele mal multe cazuri neîngrijite. Izlarea elevelor bolnave este de dorit ; ea se fle cât de departe de Institut şi neîntârziată. După intervenirea ministerului, Eforii spitalelor civile a dat pentru fetele bolnave berace’e de la Filantropia, ce rămăniau goale, prin deschiderea spitalului Coltea şi până la 25 Noembrie s’a putut pune în barace 40 eleve, 9 în spitalele Brăncovenesc şi Filantropia, cele suspecte numai au remas în Institut sub observaţiune, iar cele-l’alte e-leve ad fost cerute şi liberate în familia lor. Câte-va fete, dintre, cele mal uşor a-fectate, ati fost vindicateîn scurt timp şi au reintrat în clase. Cele-l'alte fete bolDave, ne maî putând sta în barace, din cauza unul ger mare, care s’a lasat d’o dată, ad fost împărţite ast-fel: unele cari erad cele mal gred bolnave, şi care. necesitad in-tervenirl chirurgicale ad remas în sălile spitalelor Filantropia şi Brăncove-nesc, iar altele s’ad reîntors In încăperile infirmeriei Institutului, care sunt izolate la distanţă de clase şi dormitoare. Ast-fel împărţite fetele bolnave, cele duse la Institut erad spălate şi li se a-plecad medicamente, de către două surori de caritate, deprinse se facă aceasta, iar cele de la spitale erad îngrijite de mine însuşi. La 17 Decembrie, 10 eleve din infirmerie, considerate a fi vindecate ad reintrat în clase. Până la 10 Ianuarie, inspecţia celor sănătoase n’a constatat alte eleve noi bolnave; atunci însă se găsesc 6. Prin venirea unora dintre elevele ce se îngrijad la spital, prin aflarea altora noi bolnave, mărindu-se numărul, am dispozat, că câte-va eleve bănuite sad cu amelioraţiune foarte înaintată, în cât le credem aproape de vindecarea să fle izolate într’o clasă numaî pentru ele şi unde li se aplica regulat tratamentul. Pe lângă toate acestea fetele sănătoase ’şi spălau ochii,dimineaţa şi seara, cu un medicament antiseptic; iar clasele şi dormitoarele se stropeau cu acei, drenic, şi primead, clasele noaptea, iar dormitoarele ziua, vapori de chior. Observaţiunea însă m’a convins că numărul celor ce din nod se bolnăvesc creşte câci lafie-care inspecţiune, care se ff cea pe fie-care săptămână, se do-vedead noi eleve bolnave. După ce în fine la 26 Februarie găsii 21 eleve, noi bolnave, am adresat ministerului următoarea propunere: Toate fetele neîrobolnâvite se fie trimese în familie sad depărtate de Insti-tutut; iar cele îmbolnăvite, la care infecţia s’a pronunţat oricât de puţin, se fieîngrijite în Institut. Această măsura ultimă am motivat’o pe convingerea ce ’ml am făcut ca în curând se vor îmbolnăvi cele mal multe; vindecarea va fl Interminabilă şi toate victimele acestei boale vor fi focare ambulatorii de infecţie în ţară. Convincţia mea s’a făcut pe numărul crescând al infectatelor din nod, pe lângă 38 eleve c&re erad în tratament şi independent de cele ce ad fost cerute în familie. In fine am rugat pe minister se bine voiască a mă considera desărcinat de misiune mea dacă cum-va ar judeca grea ultima mea propunere. Ministerul se adresează d-lul d r. Grigore Petrescu care a respuns: Nu pot primi, având destule dificultăţi cu granulaţiunile din armată. M nisterul s’a îngrijit în fine de o comisiune de medici care a luat asu-prăşi greutatea de a face se Înceteze în Asii întinderea boalel. N’am se discut părerile confraţilor însărcinaţi cu continuarea supraveghere! şi îngrijirel fetelor din Asii; însă ţin se înrfgistrez părerea mea în faţa On. publicului, către care am respun-dere, ca unul ce am avut această sarcină. Experienţa mea, în misiunea ce am avut, m’a consiliat se cred că rău se face, dacă fetBle sănătoase mal rămân intre acele ziduri ale Institutului; căci numărul crescând al infectatelor a dovedit pentru mine că acele ziduri şi obiectele dintre ele sunt molipsite. După cât ştifi, mai cred că rău fac părinţii, mal cu seamă cel din provincie care’şl iau fetele infectate în familie, căci dană infecţia nu se va întinde în neamul lor, dar fetele îmbolnăvite vor da timp răului se se cufunde în grosimea pleopelor, unde gred se va mal putea ataca. Atrag mal cu seamă atenţia asupra acestui punt, căci pe de o parte boala merge atât de încet şi fara turburare în cât lnşală pe ori-cine care n’aretxpe-rientâ, iar pe de alta văd că numărul celor ce s’au dus şi se duc în familie, creşte. In definitiv temerea mea este, că ultimul refugiu, dacă nu se iad măsnrî radicale, intr’o asemenea st-ire, va fl In mod forţat concedierea în familie, aşa cu cum s’a făcut cu granuloşi! din armată; căci un asemenea refugii! se impune, când numerul granuioşiior a crescut peste capacitatea înfirmerie-lor şi mal cu sec mă dacă vindicerea lor prin optimism bun ori unde, dar nu In faţa unei asemenea epidemii, devine interminabila. Intre şcoalele care se pot socoti de focar de desvoltare al granulaţiunilor conjunclivale, am jinumăr&t şcoala So- cietăţel pentru invăţătura poporului român. Nu ştiu ce contingent de gra-nulaţiunl va fi având acum această scoală, însă ştiu învăţători granuloşi din această şcoală, ştiu că secretarul şcoalel este granulos şi am mal văzut de curând elevi granuloşi din această scoală. Ce este de făcut ? Esca marea problemă. Negreşit că or ce s’ar face, granulaţiunile nu se pot extermina complect; însă li se vor o-pri Înmulţirea şi extinderea. In adevăr, pentru că Înmulţirea (şi propagarea granulaţiunelor să face prin aglomeraţiunl de oameni, cum este In cazărmi, In scoale şi în penitenciare, a-costea înainte de toate trebue curăţite de sămânţa de granulaţiunl. Locuinţele aglomeraţiunelor să S8 pue în condiţiutn igienice, chiar excepţionale. Avem cazărmi cu 2 şi 3 rlndurl de paturi, unele d’asupra altora). Să nu mal intre nici un molipsit de a-ceastă boală în rîndurile aglomeraţilor. (La noi am văzut recrutaţi grauuloşi). Niciunsănâtos sănufiedusa dormilntr’o locuinţă dovedidea flmolipsită). La noi recruţii sunt primiţi In cazărmile unde s’aii îmbolnăvit deconjunctivită granu-loasâ mulţime de soldaţi). Să se elimineze imediat cel care s’ar bănui numai că s’ar fi infectat (la noi soldaţi granuloşi se gisesc în corpuri îmbolnăviţi de mai multe luni). Acest lucru se poate zice, în parte cel puţin, şi pentru unele scoale. A se aştepta vindecarea celor îmbolnăviţi, în condiţiunile actuale în cari trăim şi în acelea în cari să găseşte ştiinţa faţă cu conjunctivita granuloasă ar fl să urmăm unei păreri absurde şi periculoase. Asemenea exemple s’au văzut cu ocazia teribilului oaspete numit Filoxera. In aceşti doi ani s’a scris despre conjunctivita granuloasă în «Voinţa Naţională» 29 Octombre 1887, în «Românul» 1887, 2 şi 3 Noembre; în «România Libera» 9 Martie; «Progresul medical român» 1887 No. 45. 46, 1889, No. 5; în «Revista armate » No. 22, 1887, deosebit de informaţi'inile anonime cari s’aii dat în diferitele gazete. Unii autori au voit să tragă un văl peste situaţiune; alţii aii voif să ridice acest văi. Cititorul observator ’şl va da verdictul său. D-r IV. Manolescu profesor de maladii de ochi la Universitatea dir. Bucureşti. UN PROFESOR HOT _____ t La şcoala de meserii din Focşani se numise director un domn Nicolau. Deounţândti-se câ numitul comite diferite abuzuri, comitetul permanent a numit un delegat care să cerceteze faptul. lată ce s’a descoperit: Materialele aprovisionate de Comitet în 1888, neînscrise încă în registrul de materiale. Efectele scoase din servicii! nescăzute din inventar, precum asemenea nici acele confecţionate în cursul anului nu sunt scrise îu partidă. Diferite comande primite la şcoală netrecute nicâerl. Acompturile de bani primite de la diferite persoane pentru comandele făcute, netrecute la venituri şi nici a liberat chitanţe din registrul asuş, deţinând banii în punga sa. 0 suma de bani primită în August de la predecesorul săi! d. Popescu, nevărsatâ în casa judeţului. Acompturile de bani liberate de Comitet pentru întreţinerea şcoalel şi cumpărări de materiale, nejustificate. Diferite obiecte colecţionate în Decembre, Ianuarie şt Februarie liberate fără ca costul lor să fie vărsat tn casa judeţului şi nici le-a trecut tn registrul de comande. Lipsă de materiale şi scule. Toate aceste fapte, zice Frăţia, le-a comis în intervaldeaproape opt luni;— dar dacă ar mai fl fost tolerat în funcţie, apoi suntem siguri ca nu li s’ar mal fl dat de capăt. CRONICA JUDICIARA Nicolae Ciuta din comuna Colacu, judeţul Putna, în seara de ij Noembre i888, s’a luat în casa lui la ceartă cu Vasile Arsenie, pentru ca acest din urma îl ar fi luat un pisic. Ciuta declară la instrucţie următoarele : «Arsenie s’a repezit la mine, m’a apucat de gât, m’a strâns tare, măcar cU n’am semne, şi mâ înjura; luptându mă cu el am căzut amândoi pe pat, el atunci a luat un baţ după laviţa şi ed am pus mâna pe un scaun, — a dat cu băţul să mă lovească încap şi eo am ţinut scaunul în dreptul băţului care s’a rupt. Atunct am început să’l daO cu scaunul în cap şi peste picioare ; pe urmă 11 am scos afara în curte unde Arsenie strigând a venit mai mulţi săteni, atuncea din noQ îi am mai dat câte-va cu scaunul şi după ce a murit 11 am bagat în casa.» Martorul Constantin Roman, spune că a vi\ul pe Ciută turnând o cofă de apă peste Arsenie, care era jos plin de sânge, şi a-ccsla ridicând puţin capul de la pdmtnl, Ciulă, cu o piatră lată şi collorală tl a mal dat o lovitură tn cap. Tot asemenea declaraţi', atât inculpatul cât şi martorii, fac înaintea juraţilor. Parchetul arata c# inculpatul trece în satul lui de om râQ şi hoţ. Actul medical spune ca mortul Arsenie, avea capul spart în mai multe locuri şi pi-ceriie fracturate. Juraţii ’1 aO achitat, zice Frăţia, 0 0 • Şedinţa de la 18 Martie. Mihaiu Racoviţă din comuna Moviliţa, este inculpat ca în ziua de 2 Noembre 1888, a lovit pe fratele săO Vasile Racoviţă care după câte-va zile a murit. Actul medical constată că moartea a provenit din alte cauze, iar nu din bltae. Juraţii daO un verdict de condamnare cu circumstanţe atenuante. Curtea îi da o lună închisoare corecţio-nalfl. * • • Şedinţa de la 20 Martie. Staicu Lupu Isac şi Toader Stanciu din comuna Straoane de sus, sunt daţi judecă-ţei că în noaptea spre 23 Noembre 1888,ad bătut Iad rumul mare pe Ioan Belgan, care după câte va ore a murit. Mobilul crimei, o, ură veche şi furtul a 84 lei. Verdictul juraţilor fiind afirmativ, curtea a condamnat la munca silnica pe toată viaţa pe Staicu Lupu Isac şi la 10 ani muncă Silnica pe Toader Stanciu. ECOURILE ZILEI D. de Weede noul ministru al ţârilor de jos, a fost primit de M. S. Regele în audienţă. —x— Azi şcoala militară superioară secţia cavaleriei, a făcut un marş militar la Băneasa sub comanda d-lui căpitan Darăscu. Plecarea a avut Ioc la 6 ore de dimineaţă, iar reîntoarcerea s’a făcut la 11 ore. Toată lumea care se afla pe calea Victoriei la această oră, a putut admira ţinuta elevilor şi frumuseţea cailor. —x— Consiliul comunal e convocat pe Marţea viitoare la orele 8 pentru a discuta bugetele şi alte chestiuni importante. —x— Mereu rea viitoare d. dr. prof. Ba-beş va vorbi la institutul de Bacte-reologie despre turbare. Conferinţa va începe la orele 9 seara. Biletele se găsesc încă de acum. —x— D. general Fotino, inspectorul sanitar al corpului 1 de armată, a părăsit capitala mergend în inspectarea spitalelor militare din Craiova, Slatina şi Severin. —x— D. general Stef. Fălcoianu şeful marelui stat major, a plecat la Târ-govişte In inspecţie. —x— Noul serviciu de eeonomat înfiinţat la căile ferate Române, a început deja se funcţioneze. Livretele cu boauri de schimb pentru furniturile necesare funcţionarilor au fost deja distribuite. ŞTIRI MĂRUNTE 0 Camera italiană a votat tractatul de comerţ între Italia şi Elveţia. — Consiliul de stat al Olandei a luat a-supra sa tn mod interimal puterea regească în numeie regelui. — Consulatul regal grecesc îu Budapesta a primit ordin de la ministeriul grecesc al afacerilor externe, a conscrie pe toţi supuşii greceşti, care locuesc în Ungaria atât stabil cât şi temporar. INTENIPLARILE ZILEI DIN CAPITALA Calcat. — ErI pe calea Rahovel un căruţaş a calcat un copil de evreii. Nenorocitul copil are un picior rupt. Căruţaşul a dispărut. DIN JUDEŢE Mort de foame. — Miercuri s’a adus în cura spitalului judeţean din Focşani pe lucrătorul Enai he Diaconu, găsit bolnav pe strada oborului. Dupe căte-vaore a încetat din viaţă. Boala i-a fost causaiă din nemâncare. DIN STREIN ATATE Un uragan.—Iată ce relaţii dă «Monitorul Oficial» al Germaniei îu privinţa u-raganulul de laSamoa: Dupe telegrama oliceruluî celui mal în vârstă din Australia, la 16 1. c., tn urma unui vifor pe mare,vasele germane «Adler» şi «Ener» s’afi cufundat la Apia. Vasul «Olga» poate câ va putea încă (I scăpat. De pe vasul «Eber» aii perit prin înec căpitanul Walis, locotenenţii Eckardt şi Ernsthausen şi d-r Mackeunauer, şi afară de sub-cassarul Kunlze şi nouâ oameni al săt, restul personalului tot. De pe «Adler» s'ad înecat 20 de oameni. Personalul vasului «Olga» a fost scăpat. Despre locul unde s’a întâmplat catastrofa se scrie: Insulele Samoa sunt cunoscute de la 1768, când aii fost descoperite de către Bougaineville. Ele sunt situate tn partea despre Sud a Oceanulul-lndian şi sunt compuse din un grup de 16 insule mal mici. De doi ani de zile pe insula Apia este portul cel mal principal al Germanilor tn spre drumul australian. Portul de la Apia este deschis în spre Sud şi din două părţi ale sale sunt două peninsule, din care una se termină prin capul Mulinu, Iar alta prin capul Matantu. Pe Mulinu trâesc 180 Germani. Tot aici este şi localul consulatului german. Pe capul Mulinu este mormântul marinarilor căzuţi la 18 Decembre. Intre cele două peninsule este farul. Dintre insule două din cinci părţi sunt tn posesiunea Germanilor; care aO aici 70 mii acre. Englezii aii 0 mii acre. Situaţia portului este de alt-fel dintre cele mal nefavorabile, fiind deschis ta spre Nord-Vest şi Vest. Adâncimea golfului este aici de 8 până la 30 metri. Jur-tmprejurul portului sunt nişte rl-dicâturl causate de mărgeanul, cara abia este acoperit de apă, şi aceasta este causa desastrulul. Furtuna începând pe mare, vasele ad ajuns numai de căt cu fundul pe uscat, şi ast-fel s'ad sdrobit tndatâ. In portul Apia s’ad întâmplat mal multe desastre de felul acesta şi ae acea vasele nu prea staţionad tn port în lunile Noembre—Martie. Şi în caşul present căpitanii de vase ad voit să plece din port, dar aceasta nu a mal fost posibil. N’a putut eşi de cât numai vasul englez «Calione». Personalul, care a scâpat de înec, a a-juns în mare miserie, şi cine ştie când le va sosi ajutor. Desastrul se conflrmâ ci s’a întâmplat la 16 luna trecută. INFORMA TIDNI Aflăm că d. Lascar Catargiu va fi chemat la Palat la 3 ore, când va fi însărcinat cu formarea cabinetului. Când scrim aceste rîndurl, combi-nafiunea că un minister opoziţieu-nită pare abandonată. E vorba de un minister conservator pur din care nu vor face parte de cât dd. Mânu fi La-hovari din actualul cabinet. D. Măcărescu, deputat din Fălticeni, ne a trimis acum vre-o 4 zile o listă de candidaţi pentru a-legerea consiliului judeţian din a-cest judeţ. D. Măcărescu afirmă că această listă este acea a partidului liberal-conservator din localitate. L’am crezut pe cuvânt, cu toate protestările ‘Naţiune!» care ne spunea că lista pe care am publi-cato e o listă celectivistă. Dar ‘Naţiunea» avea dreptate. Am fost induşi în eroare de către d. Măcărescu. Lista pe care am publicat-o nu putea fi a partidului liberal-con-servator de vreme ce avea printre candidaţi pe d. M. Morţun, iar ca susţinător pe d. Popovicî-Ră-căciune. Afară de aceasta, lista de mal sus a căzut tntr’un mod ruşinos La colegiul I lista PopovicI-Răcăciune-Morţun, etc., a obţinut 7 voturi pe când adevărata listă a partidului liberal-conservator a triumfat cu 54 voturi. La colegiul al doilea a obţinut 14 voturi, pe când lista liberală-conservatoare cea adevărată a obţinut 110 voturi. Şi în fine la colegiul al TII lista guvernamentală a întrunit 299 voturi, pe când lista Popovicl-Ră-căciune-Manolache Morţun, etc., a obţinut abia 32 voturi. Consiliul de resboiu din Craiova a înapoiat înaltei Curţi de casaţie dosarul afacere! fostului colonel Polyzu. ErI s’a făcut la Muscel, alegerea unul deputat la colegiul I din a-cest judeţ. A fost ales d. 1. C. Brătiauu, şef al colectivităţeî, cu 83 voturi tn contra cand:datuluî local unu anume Năstăseanu cara a obţinut 53 voturi. Cu ocazia alegere! d-lul I. C. Brătianu, Colectiviştii au iluminat clubul lor. Afară de aceasta, s’a trimis din partea clubului şi o depeşe de felicitări colectivistului care a fost ales, şi la care d-sa a răspuns cu obicinuitele sale frase: ,paşopt Noi liberalii,* etc, etc. D. Dimitrie Brătianu a chemat telegrafic pe partisanil săi din Cameră care au plecat în provincie, pentru a se întoarce tn parlament şi spre a lua parte la votul do blam ce va da unul guvern com- www.dacoromanica.ro EPOCA — 27 MARTIE «im* *.ii:s>aowai8jhâ£ii pus sub preşedenţia d-luî Theodor Rosetti. Pentru mâine 27 Martie e sorocit la tribunalul Ilfov secţia I procesul dintre moştenitorii d-lul Oteteleşanu şi Dim. Ioan Kalin-deru. Obiectul procesului este, după cum se ştie, anularea testamentului lăsat de reposatul I. Otete-leşeanu pentru înfiinţarea unei in-stituţiunl de fete sarace. Anularea e cerută de moştenitorii de sânge tn contra d-luî Ioan Kalinderu, însărcinat de generosul testator cu realisarea ultimei sale dorinţe. Pentru d. Kalindero vor pleda d-nil Eugeniu Stătescu, N. Feri-chidi, Ioan Lahovari şi N. Basi-lescu, iar pentru anularea testamentului d-niî Petre Grădişteanu, M. Cornea, Tache Ionescu, C. Di-sescu, V. Missir, B. Brătianu şi alţii. Vom ţine în curent pe cititorii noştril cu acest interesant proces. aImeditiune D E P E S I Ducele (le Nassau Ia Luxemburg (Prin fir telegr.) Franc fort, 6 Aprilie.—Ducele de Nassau a plecat Marţi la Luxemburg; el va depune Joi jurâmîntul în faţa Camerei. Drapelul societate! africane (Prin flr telegr.) Berlin, 6 Aprilie.— Gazeta Germaniei de Nord interpretând ştirea din Zinzi-b*r publicată de Gazeta Coloniei zice că căpitanul Wismann, conform instrucţiunilor sale o fl retras drapelul societăţii africane orientale înlocuindu-1 pe casa ce o locueşte cu drapele de comerţ, dupe cum să obişnueşte pentru consulatele germane din străinătate. Demlslunea d-lui Maybach (Prin fir telegr.) Berlin, 6 Aprilie. — Tagblatt pretinde & şti că ministrul Maybach ar fi demisionat şi ar fl înlocuit de d.Thielen preşedinte la direcţiunea căilor ferate. Prorogarea Senatului italian (Prin fir telegr.) Roma, 6 Aprilie. — Senatul după ce & aprobat budgetul rectificat pentru 1888—89, s'a prorogat până după vacanţele Paştalor. CRIZA MINISTERIALA La 5 ore. d. Lascar Catarg iu a eşit de la Palat şi imediat a plecat spre a se întâlni cu mai multe personalităţii politice. X I), Lascar Catarg!u a iost însărcinat, în mod oficial, de M. S. Regele, de a forma un cabinet. X D. Vernescu, v&zându-se cu desăvârşire demonetizat. a luat angajamentul de a susţine, de-o ccim-datâ, pe d. Lascar Catargiu eând ar forma un cabinet, fără a intra d-sa în minister. X D. Lascar Catargi caută se formeze un minister conservator omogen şi va cere concursul d-ior general Mânu şi Al. Lahovari. PRIMĂRIA COMA ti GALATZI PUBLICAŢIE Comuna Galaţi doreşte se concedase iluminarea oraşului cu gaz fluid saă lumina electrică, în condiţiunile caetuluî de însărcinări, care se poate vedea la Grefa primăriei în toate zilele şi orele de lucru. Se publică dar pentru cunoştinţa generală, că ofertele pentru această concesiune, care trebuesc să fie sigilate, conform modelului din citatul caet de însărcinări, şi însoţite de garanţia pro-visorie în sumă de lei 25,000, în numerar, sau titluri de Stat, se primesc la oficiul primăriei de astă zi şi până la 25 Maiă 1889, orele 3 p. m., zi fixată pentru adjudecaţiune. Secretar, Primar, C. ltessu No. 2085.—1889 Martie 9. nr lUPUIDIHT Casele din Strada Ut. lilLnmlA I Scaune 38 având 4 camere spaţioase, dependinţe, pimniţâ boltite, grajd şi şopron şi casele din strada Polonă 24 având 3 camere, bucătărie, pim-niţă. A se adresa la Ştefânescu care locueşte chiar în casa No. 38. Stimabile Domn Dacă aveţi trebuinţă de mobile pentru locuinţă de vară, vilă, hotel, gradină şi în general pentru casă vâ învit a vedea in-venţiunea mea cea mai nouă In mobile de desfăcut ca: scaune, fotoliuri, canapele şi mese de fasonul cel mai elegant şi comod, bine lucrat şi curat lustruit, ast-fel că nici soarele sad ploaia ar putea cauza ver o stricăciune. Preţurile sunt socotite pentru vânzarea mare şi prin urmare foarte eftine : 1 scaun 7 lei; i fotoliu 13 lei; 1 canapea 25 lei; i masă 15lei; etc. ModelurI sunt espuse la prima fabrica româoa de mobile cu vapor. Calea Rahovei, la dreapta barierii, unde se primesc comenzi pentru instalare de saloane, săli de mâncare, budoare, camere de dormit, hoteluri şi cari mobile se execută foarte solid si eftiu. nr \lCM7IDC trei cai de călărie UE, VE.nZ.HnL. de patru şi şase ani, talia 15 şi 16.—Calea Victoriei 163 (1661). CĂTRE TOTIAGRICIJLT01U DIN TARA Pentru a obţine recoltă cu un sfert mai mare, se întrebuinţează azi pretutindeni pentru văpsirea. (muiarea, so-lagiu) grânelor de semănătură GERMINATORUL Doctorului ({uaruntc-Descalonnc, materie amoniacalâ, nimicind toate insectele parasitice şi prin conţinutu-1 mare de azot făcând mai roditoare atât seminţele grânelor, cât şi legumele, cartofii, seminţe de flori etc, etc. terminatorul deşteaptă puterea de jncotţire in 25 OfO de seminţe care, fără imboldul Iul, ar fl rămas tn adormire; stinge germenii boalelor de plante, precum: tăciunile, mâlura, pintenile se-căret etc. terminatorul a făcut se dispară întrebuinţarea vitriolului albastru (pea-tra boilor) care nu numai că distruge şi otrăveşte grăunţele, dar e şi primejdios pentru ori-cine II ia în mână. Resulttitele dobândite până acum de toţi agricultori din lume sunt surprinzătoare. Preţul unei lădiţî, conţinând o cantitate trebuincioasă pentru IO hecto-iitre de sentinla 7 franci. A se adresa la Agenţia Havas, Calea Victoriei,. 36, unde se află unicul deposit şi care trimite la ori-cine i-o va cere, broşura explicativă. A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la d-nu A. L. Patin, Calea Victoriei şi la librăria Sălozi. Dulce suvenire, polca mazurcă preţul 1 1* Mon plaisir pol â pr. i 1. Ideal şi Real Vals 2 lei. Compus do Constantin G. Gher man locotenent. TEATRU BULEVARDULUI IN FIE CARE SEARA liEPRESEWnil VARIATE Acrobaţi, cântăreţi, gymnasticî, dănţuitori şi dănţuitoare iutei naţionale , Operete franceze şi germane, etc., etc. MARELE CIRC SIDOLi STRADA POLITIEI No. 7 ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS REPRESENTATI1 EXTRAORDINARE cu program foarte interesant. Avîso. —Mire Festival artistic în beneficiul iubiţor d-nl «Veleseu» şi «Moceanu» profesorii şcoalel de gimnastică, pentru plecarea d-lor la Expos ticnea din Paris va avea ioc Duminică 26 Martie la ora 3 p. m. DE ÎNCHIRIAT Doue apartamente compuse de câte palru odul, odăi de servitori si bucătărie, instulalia de gaz si apa situate in strada Silfidelor No. 6 bis. Doritorii se vor adresa strada Silfidelor No. O. M lYHIIUIlT un grajd, şopron 1JL riXUlIitlU şiodaede servitori în strada Colţei No. 60. A se a-dresa în curte. Atragem atenţiunea lectorilor noştri asupra anunciului stabilimentului «lokey. Caut un asociat capitalist sad mare proprietar pentru infiinţarea unei lăptarii mari, care să prelucreze cu forţă de apă or abur cel puţin 1000 klgr de lapte pe zi. Dr. G. Maior Bucureşti, Fundătură Dreptului No. 1. LA CÂINELE NEGRU Magaslnul de Drogue, Coloniale si Delicatese ION TETZU 5 Succesorul lu! GERSABEK-OVESSA Sămânţă de Trifoi adeverat de Lucerna specia cea mai productivă şi cea mal resitentă, asemenea semânţă de Iarba pentru nutreţul vitelor sl infrumusetarca gradinelor Reuşita şi producţiunea garantată APE IVI I N E R A L, E din toate sursele indigene şi streine Comande efectuez în toată România B0ALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare.dupâ experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigrata No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii ae ia 8 dim. pdna la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru fiecare. 1047 DE ÎNCHIRIAT de la 23 Aprilie 1889 Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), dotie-spre-zece o-d&i, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa. A se adresa Str. Pitar-Mosu 5. HOTEL HUGUES DIN BUCUHESTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situai fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din nofi arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu veri-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale. Camere de la 3 lei în sus. RESTAURANTUL prevâzut ou o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse. Cabinete particulare pe tot timpul Carnavalului la disposiţia onor. Clientela. (869) Administratiunea. AVIS IMPORTANT La maison de M-me V. Mi’hel,3, rueVâ-ronâse, â Paris, deşire se mettrâ en rap-port avec des nâgociants en produits du pays serattachant aux comestibles, beurre ceufs, volailles. Lui âcrire. nr RDCMflAT Fabrica de făină din Ut AntnUHl Slatina judeţul Olt, făcută In 1884, dupe sistemul celmal noii, care macină 20 chile în 24 ore, scoţând 8 cualităţl de făină, se arendează pe termen de cinci ani, din causă de interese de familie. Informaţiunile se daii de proprietar. Vasile Thoma, S atina DE ÎNCHIRIAT DE U SF. GlIEORGllfi împreuna safl tn parte: I. Două prăvălii şi un apartament în faţă calea Victoria. Ii Un apartament în fundul curţii (catul Toate acestea în Calea Victoriei No. 23,) Intre Otel Broft şi Otelu Oteteleşanu. Iii O prăvăle de băcănie. Calea Victoriei No. 100 (la Cişmeaua Roşie a se adresa la d. Ion Lahovary Calea Victoriei 214 în toate dimineţele. Th. D. Costin Calea Calarasilor, No. 11 BvovMBTiy albE SI ROŞII I Vinuri Specialitate exclusiva indigenă din plaiurile cele mal renumite , şi în special | din qolu drinci districtul Mehedinţi. Puritatea garautatâ si constatată prin I analisa chimică chiar de către onor. Eforia Spitalelor civile. Preturi foarte moderate Se expediază franco la domiciliu In mari I si mici cantităţi, cu vadra, tn butelie şi lu butoae de toate mărimele. 1086 ] |A se adresa Iad. Tli.D. Costin Ca. Călăraşilor, t mwgw.MO.uijr.. i.uw TJne dea Curiosites 1 d. PARIS O RÂND 3 MAG AS INS DU Fnntemps NOUVEAUTfcS A se cere catalogul general ilustrat care coprinde 681 gravuri (modele inedite) pentru SESONTUI. de VARA şi care se trămite gratia şi franco In nrma cererei irancate adresată D-lor JULES JALUZOT & C*" IN PARIS Sa mal trămite franco mostrele de tdte ţesăturile ce compun imensele asortimente ale magasinelor PRINTEMPS, specificându-so Insă bine felul şi preţul. Expediţiunile In tdte părţile lumei. Catalogul arată condiţiunile de trămiter# Interpreţi de tote llmbele se află la disposiţia persanelor cari doresc a visita magasinele nostre Casă de reexpediţiune In Bucu-resci, 39 Calea Victoriei. BURSELE DIN STREINATATE BURSA OE VitNa 6 Aprilie 1889 Deschiderea Napoleon .... Imperial .... Lira turceasca . . Argint contra hărţi. Rub hAr. numerar Actiu. Creil.-Anslall Renta har. austriaca „ aur austriac . » aur unguresc . » argint ausiriac Scit. p. Londra la v. » p. Paris la ved. » p. Amsterd. v. » p. Belgia la v. Bancnote italiene . 8 Aprilie 1889 Inc li ide rea 58j Napoleon . imperiul . . . . Lira turceasca . . Argint contra hărţi. Kub. Ităr. numerar Acliu. Cred.-Anslalt Renta hăr.austriaca auraustriac aur unguresc argint austriac Sch. p. Londra la v. p. Paris la ved p. Amsterd. v p. Belgia la v. Bancnote italiene . 9*57 9 91 10 85 100 148 75 398 50 84 tO IUI 30 101 20 84 9) 121 25 59 35 100 25 47 70 BdRsA DE PaRIS 6 APrilie 1889 BURSA 0' LONDRA 6 Aprilie 1889 Rentafrancesa SV,% RentaTrancesa 3% R. româna per. 5X Italiana . . . . Imprum. grec. 1879 Imprutn. grec. 1881 Banca otomana. . Datoria Egypl. 6% Sch. p. Londra la v. » p. Vienala ved. » p. Amsterd. la v. » p. Berlin la ved. » p. Italia la ved. » p. Belgia la v. 104 82 85 37 99 96 £5 492 451 557 458 25 25 2% 25 207 50 122 87 p. 1/4 p.1/16 Consolid. engleze . Act. Bancei Romanii Schimb p. Paris. . i p. . erlin . . , p. Amsterdam. 92 5/8 8 25 56 20 58 12 01 BURSA D- B:RllN 6 Aprilie 1889 Deschiderea Rubla hirtie nume. 217 75 Disconto Gesellscha. 237 90 6 Aprilie 1889 închiderea BURSA DE FRANKFORT S/M 6 Aprilie 1889 VALORI Cursu zilei Ren. rom. amor. 5% | 97 95 Napoleon . Renta rom. amor » rom. C.F. R. C>0j » » » ” 5 p. Belgia . . > p. Italia. . . 16 21 98 108 25 102 90 105 97 70 238 40 20 36 80 70 168 65 168 80 64 80 30 mm FOIŢA ZIARULUI •EPOCA» (12) HECTOK MALOT DREPTATE! Partea I. VI (Urmare) — Fără a pune la socoteală şi căsătoria mea. — Al să vezi că n’am uitat’o. Am văsuţ pe femeia ta o singură dată, tocmai la căsătoria ta, în cât nu pot să nu ştiii ca eşti însurat. Mi-a părut foarte frumuşică, cu talia sa subţire, cu ochii sel negri, dinţii sei minunaţi, flsiono-mia sa vie şi gingaşă, eleganţa el firească ; am înţeles foarte bine că al putut s’o iubeşti, dar n’am prea înţeles de ce al luat’o. Observând’o, pe cât îmi îngăduia buna-cuviinţă, am rămas, pătruns de duioşia privirei sale, şi a-ceastâ duioşie precum şi alte observări m'aâ f»cut să conchid câ era sentimentală şi pasionată. M’am înşelat ? — Ba nu ; era sentimentală. — Atunci nu putea să meargă Pentru dlnsa toată viaţa era în iubire, nu'l aşa? pe când tu aveat altă ţintă. De aice neînţelegeri care trebuiail să ducă la o disparţire. Cum să putea Impaca o femeie care trăeşte prin inimă cu un om care trăeşte prin minte ? Nu’ţi cer să’mi mărturiseşti ce-va, dar sunt sigur câ te supera ; iar tu din partea ta, o chinului. De şi nu ceruse vr’o mărturisire, notarul aştepta un răspuns. Săniei nu i-l dădu. După un moment de tăcere, Heline să hotărî a reîncepe. — Am să ating un subiect delicat, dar sper că mă vei ierta, încredinţat dinainte că nu e vr’o curiositate rea în cuvintele mele, şi câ n’o fac de cât spre a’ţi arăta cum am fost adus la idea unul divors care ar fl de făcut; vreaii să vorbesc de nenorocitul acela de băiet... — Florentin I strigă Săniei. — Ml-aduc aminte deposiţia ta la curtea cu juraţi, şi, dacă s'ar fi putut capata o achitare, tu al fl căpătat’o. Ne putând Insă ţ’a fost teamă să’ţl dai numele unei femei al cărei frate fusese condamnat pentru asasinat. Tu, doctor, nu admiţf, nu’l aşa ? căsătoria unul om sănătos cu o femeie atinsa de o pată constituţională ; el bine, efl notar, efl plin de principii de morală burgheză, nu admit căsătoria unul om tn positia sacuo femeie|al cărui frate a fost condamnat la munca silnică, şi susţin că această căsătorie Jcare nu putea de cât să nenorocească pe amîndol soţi, fiind nimicită de fapt, trebue să fie şi In mod legal ; de asemene susţin câ dacă vre-o dată divorsul— efl caresunt duşmanul dtvorsulul — poate fl trebuincios şi legitim, apoi acuma poate fi. Mă mir numai câ n’a fost încă cerut şi încunviintat. — Trebue cuvinte pentru a divorsa. — Găseşti tot d'a una cuvinte; când nu le afli d-ta, să însărcinează avocatul cu asta, şi dacă e dibaciil le născoceşte. Iţi voi da unu priceput. Apoi, nimic nu poate fl mal uşor, fiind date împrejurările în care trăiţi. Gând am început această convorbire, nu voiai să mă laşi să’ţi vorbesc de divors ; dar acuma tot mă vei tmpedeca de a te întreba de ce v'aţl despărţit ? — Intr'o zi, femea mea mi-a soris că nu mal era chip să trăim împreună şi câ pleca spre a nu să mai întoarce. — N’aî mal revăzut’o ? — Nu. — Ge s’a făcut ? — Locueşte la Ternes ; ş’a reluat numele el : Philis Cormier, sub care a avut oare-care succese ca pictor. — Dacă I-al cere să se întoarcă la tine, ar primi ? — Nu mi-a venit nicl-o-dară în gând să’I propun aceasta. — In sfârşit, dacă ’l-al propune ce-va aşa, ar zice ba ? — Aşa cred. — Ei bine 1 iată pricina divorsului pe care n’o aveai, faci o somaţiune femei tale ca să reintre tn domiciliul conjugal : ea nu primeşte, cea ce 6 o insultă gravă ; avocatul pune la cale lu-cruririle, le sporeşte, şi divorsul e pronunţat. Atâta tot. Dupe ce’ţî vel redobândi libertatea vel lua pe d na Ranson, vel ajun ge secretar al Academiei de medicină, membru al Academiei de ştiinţe, comandor al Legiunel de onoare, senator, membru ai instrucţiune! publice, tot ce ambiţiunea ta va visa. De altă parte, femeia ta de a doua ’ţl va face un interior pUcut, îţi va asigura viaţa de familie fără de multe cerinţe; şi fiind câ e tlnărâ încă, frumoasă, da o sănătate minunată, te va face tată a vr’o doi copil sdravenl care vor fi bucuria, bătrtnetel tale. Eitâ visul mefi, un vis întemeiat pe înţelepciune şi judecata — acel al unul notar desăvârşit. Gândeşte-te. Dar azi nu’mi răspundeU Vom vorbi mai pe urmă. Da altmintrelea iatâ-ne la Saint-Denis; spune vizitiului teii să mă lase la gară. VII Heline nu lăsa pe Săniei să gândească mult; Marţea viitoare, la patru ceasuri şi jumătate, îl aşteptă la eşirea de la şedinţa Academiei de medicină. — Este ce-va noii întrebă S miel mergând cu el spre bulevardul Saint-Ger-main, unde ’1 aştepta cupeul săâ. — Tu ms întrebi tocmai cea ce eram să te întreb eii. — Gândeam la tînărul Ranson. — Eu la d-na Ranson. — Ai gândit la propunerea mea? — Da. — Şi aî hotărât ? — Nimic. — Tot o ce-va şi asta, e chiar foarte mult; nu să zice îndată, da e mal lung. — Vii cu mine ? — Unde mergi ? — La Passy. — Nu’i drumul meii pe acolo. Pe când Săniei se suia în cupeil, Heline să apropie de oblon : — Când vel avea nevoe de avocatul meii, cere’ml o scrisoare pentru dtn-sul, o voi scri-o lămurit şi cu toate amănuntele, în cât să nu mal al a te gândi la nimic. In curând 1 Avea dreptate, notarul: nu se zică îndată, şi Săniei nu răspunsese îndate la propunerile Iul de căsătorie printr’un ba, fiind că era nehotârlt în sufletul şeii. De când gfisise casa deşartă după plecarea femeel Iul, nici odată nu gândise că putea să desfacă prima lui căsătorie pentru a să Insera a doua oară: II ajua-gea ce cea întâii! cercare ; şi idea unei femei care ar fl a luf, nu'f umbla niciodată prin minte. Da, viaţa sa era singuratică ; da, sofrageria Iul era goală; da, să afla veşnic numai cu sine şi a-ceasta era trist; dareraii în traiul său alte supărări mal mari şi adânci, care slăbeau puterea celor-l’alte. Şi cu tuate aceste de o dată, la cuvintele amicului şed, o lume de idei noî, de visuri, de speranţe, să deşteptase lntr’îusul. Ajutată de avere, unde nu'l va duce ambiţia sa, în loc de a T tot ttrl în luptele de nimic ce susţinea pe fle-care zi din tinereţa sa ? Şi nu era o închipuire, un vis, gândul ca acea văduvă avută i-ar pută da viaţa demnă şi cuviincioasă, fericită şi paşnică, onorabilă şi onorată, de care vorbea Heline. Or-cât de sus s’arsui el, şi ea dimpreună cu dlnsul, ei l-ar şedea bine ; or-unde, va fi la locul el, cât de în vedere să fie, căci era destul detînărâ încă, frumuşică şi inteligentă. De asemenea castelul Venettel, pe care’l întrevăzuse numai, dar a le cărui frumuseţi fereştri sculptate, sobe nalte, grajduri, sere, grădini, precum şi parcul şi nesfârşitele ziduri ce’l împodobeaţi, îl remâsese în ochi, ar da existenţei sale lumeşti o parte decorativă care ar desăvârşi-o cu toată cuviinţa. Ar putea în sfârşit să respire la adăpostul furtunelor, fericit, în pace. In adevăr, ca să facă această de a doua căsătorie, trebuia ca întâia să fie sfârîmatâ, şi dacă divorsul să părea lui Heline uşor de obţinut, lui nu i să părea tot ast-fel. Cum ar Intimpina femeia lui această cerere ? Ge l-ar răspunde dacă ar primi-o, şi ce dacft ar răspinge-o ? Nu să încăpea amestecul avocaţilor aici, cel puţin în cele întâi convorbiri, şi el era nevoit să se ocupe singur de afacerea aceasta, dacă ajungea să Învingă simţimintul dedisplacere ce’l cuprindea numai când să gândea la dtnsa. ( Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 26 MARTIE ■OUnBnKÎ CaafffflSHHS CASA DE SCHIMB 612 !. Wl. F E R M 0 Strada Lipseau!, No. »:t Campera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Qur e u 1 Bucureşti 25 Martie 1889 rwwzwo». Cump. Vend. 5 0/0 Renta amortisabila 88 1/2 69 S 0/0 Renta perpetua 28 99 5 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st. drum de fer 101 1/4 IQl 1 2 ! î 0/0 Scris. func. rurale 104 1,2 1043/» 5 0/0 Scrie. funo. rurale S-7 7,8 97 1,8 7 0/0 Scris. func. urbane 1(4 104 1 2 6 o/0 Scris func urbane n>2 il 03 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 94 i 2 95 82 82 i 2 5 O/o Împrumutul comunal Oblig. Casei pens (leilOdob.' 88 88 1 2 240 250 Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 50 6li 940 950 \ctiuni «Dacia-Romfinia» 275 280 » Naţionala 160 270 » Constructinni 140 150 Argint contra aur 1 8 3/8 Fiorini austriaci Tendinţa fermă a. 9 j 21 âUNHMT BAtlSK CONSTRUCTOR DE MORI BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI 49 MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Muşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate hidraulice, beposîl de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de curele de piele. (Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco) 1064 MEDALIE DE ARGINT ciiariie chimica beiibeiuanij Depositui central tn farmaciile domnilor ALESSA.NbRRJ BUCUREŞTI şi P. LAZEAXU CIUIOVA In dctail la toate farmaciile din tzara — UN LEU RULOUL — Cel mal eficace remediu re se poate întrebuinţa contra tululor durerilor reumatismale precum: durerea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadyra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boalede re ichi, coniusiuni, degeraturi, plăgi serofuloase, răni, scrintitnri, tăiaturi, buboae, bătături etc. etc. Fie cărui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata DE VENZARE £ la Filipeşti de tirg, judeţul Prahova o casa cu 2 etaje şi 15 camere, un loc da nn 1/2 pogon, niţa şi 2 odăi de slt.gl este frumoasa de ocuit şi se poate instala şi o fabrică Intr’lnsa. A se adresa la doamna Hugues Ventura. r casele din Calea Griviţa No. ____i.lWj IUI; 70, compuse din şapte ca- m re. trei bucătării, mal multe magazii, gri dini In fundul curţi etc. Doritorii se vor adresa la d. avocat Atliana-siad strada Manea Brutar No. 12. (1153) TYE TWPUET A T un apartament de cinci UE lliUnitln. 1 camere cu salon, osebit cuhnie mare, mansarda, pod sistematic şi pivniţa. Calea Victorii 72, In colţ vis-A-vis de Pa-stul Regal, a se adresa la proprietar tn ace-1 laşi acoperamant. CASA DE SCHIMB «05 MOSCU NACHMIAS No. 8, In palatul Principele Dimitrie OMha Sir. Lipscani, in racianoei clădit- Bancet National< (Uacia-Momănia) Cump8ră si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de 25 Martie i888 % K«nu amortisabila Keiua amorlisaDUa româna perpetua Obligaţiuni de stai [Conv.nu.] 4 6 6 6 6 % „" Municipale 10 rr. Casei pens. (300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 0 %...................... 7 % „ „ urbane 0 % ,. „ „ laşi Acţiuni Banca Raţionala 3 % Losuri serbesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime ,, crucea roşie Ungara cu prime Leşuri Basilica bombau ,, Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [80 lei] Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francase „ Italiane „ Kuble hârtie RB. Cursul este socotit In aur Cump. Vinde 83 98 3/4 98 X lei 87 3/4 Î45 104 X 961/4 104 % 101X 8* 940 73 14 30 41 98 19 60 *0 “X 81» 1*4 100 99 ,68 88 l/l 97 99 *8* 960 106 nx , 104 3/4 10*X 96 68 //* 960 li 16 1/1 31 44 »1 88 t* 30 t»% 111 186 1«X 100 879 LATRE DII. 4I1EMIASI $1 PROPRIETARI DE MOŞII CEBETI gas eiI0HN PITTS BUCUREŞTI KUOILE CATALOAGE ILUSTRATE PENTRU MASINE AGRICOLE I U VECHIA CASA DE CEAPRAZARIE MILITARĂ FOND AI A IN ANLL 1800 ARON H. BUFTI N°- iBls CALEA VICTORIEI N°- iB,s (PROPRIA CASA) Sub-semnatul aduc ia cunoştinţa clienţilor mei d-lor Oficerl că mi-am asortat din nofi Mapasinui ru un bogat «sori iment de equipami'iite şi mai cu deosrb*re FIRETURI DE UNIFORMA, aduse din Cfle mal renumite iabricl din Paris şi Lyon vărizendu-le eu 25 0/ mal eftin ca la ori Cf ceaprazar. Rog pe Onor. Public a mă vis,ta spre a se convinge de realitatea celor ce expunem aci. Mai confecţionăm şi ori ce fel de comânzl în termen de 24 ore, făcute prin scrisori şi le expediam foarte prompt. AROV II. BUFTI -V Cu porul vu'ostil Lorcley de tS5 c. m. Eu l'am obţinui în urma intrebumţârel de 14 iun! a pomad l iuventatede mine, ce este strgurui mijloc in contra cade-rel perului şi serveşte pentru activitatea creşterel lui, la întări'ea râdicinel; ea activeaza la bărbaţi cre-terea plină şi vignroa-a a barb-i şi deja dune o scurta întrebuinpire dă atât pârului din cap rât şi din barba o lucire şi plinătate natura a şi preserv părul deîncă-runţire prep,la până la adinei bătren ţe. Preţul uuui liorcauas 5 franci CS1LLAG & COMP-, BUDAPESTA Depoul general pentru România se găseşte numai la d. LE HAT, inginer, Bucureşti. a se adreda la Agenţia .Uauas 36, Calea Victoriei. UE l'CllilIUT SI DE VEMUIE af?S',8 Clemenţei No. 21. A se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2. > t r* STABILIMENTUL ,,JOCKEY OG, STRADA CLOPOTARU, 66 Sub-semnatul reînoeste comunicarea ca, operatiele stabilimentului seu pentru: Primiri de cal spre întreţinere (2 lei pe zi) şi j Desfaceri venzări în comision, de eal trăsuri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfa-| catoare resultate celor ce s’au servit de | interventiunea stabilimentului seu. In ori ce moment se gaseste de venzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc. In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive. Bucureşti, Martie 18S9. LANGOSY : (fwg—tMaawBi FOST CARACAS BUCUREŞTI — N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 -- BUCUREŞTI fi Restaurat şi mobilat cu eleganţă din noO, situat In centrul Capitalei şi al >r<-cum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urba: Comerciulul, HqB , . ..JPB _____T_ _rban, Posta cen- rală etc Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenta tuturor Hotelurilor. In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din noO, Consumaţium fine, şi preţuri moderate, mal multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţio ala iu toate serile, condusa de simpaticul artist bomân Tsche Tonuscu. Direcţiunea acestui Hidel şi Stabiliment s’a Inc eainţat d ini Tasse (>eor(;iade fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală,'şi care roagă pe Onorah sa clientelă al relncuraja, asigurandu-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat In tot-d’auua probele cele mai frumoase. 1105 Rfimâind cu toată stima T. G. - •' v- ' .• -(-) Venzare in r* a. t, e lunar-e e p t a m â. n a 1 e (-)- -P a as u as 0) •H Cu 0 CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME „PATFNT-NOTHMANN“ rfectionat PENTRU FAM1FLII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI Aceste Maşine nu fost, graţie numeroaselor lor avantagh, premiate la toile esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase Îmbunătăţi asupra altor maşine d* tot felul acesta. între care voiG cita: braţul lor înalt, care produce o mânuire uşoară şi comodă, suveica fura întlrare, aşezarea de sine a acului în adevărata sa posiţtune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează farâ nici un sgomot pentru care a şi fost numită cu drept cuvânt „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant şi simetric. Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile maşineî sunt lucrate In oţel cel mat fin ceea ce contnbue la soliditatea şi durabilitatea el. Deposit de maşine de cusut zise «de Lipsea» pentru cismari; maşio.ele «Titania» şi «Ring schi/fchen» pentru croitori; tWehler et Wilson» pentru fabricanţi de lingerie. c. . , , ( BULEVARDUL ELISABETIIA ) max ucSSdorf CASA GRAND HOTEL BOULEVARD bucureşti ( ---( UNDE SE AFLa ŞI DEPOS1TUL GENERAL )- ) Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco --(-) IVI a s i n e 1 e veohi se pri m eso in solii xn fc> (-)- 05 P P CQ P P P Cb 4? : wmmsi HME© - MAG ASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA tUVILLEDEVIENUt; Cal. Victorii j Pal. Dac.-Rom. vis-ă-vis de [Jb. Socci Recomandam onorabilei noaBtre ollentele pentru leftinntate *1 aoliditate urma toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prost ape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Humburg. Madapolam frantzuzosc de toate calilatile sl lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe ei colo rate. CiorapideDame eiDomnide Fii d'Ecoese, de bumbac, de lâna si de matase. Planele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. >'r. 6. ilirger. Gulere si manşele de olanda ultimu tason. Mare asortimer.t de cravate ultimu fason Corsete fmntzuzpeti cu balene veritabile. Trusouri roitiplceie pnilru uimii, l'rusouri pentru pensionute, ole-lud si restuuronturi. / I V. I Avem onoare s informa pe clientela noastră că a aparut C~at,aloctn nostru ilustrat si va fi trimis ori-cui va fao© cerere. LA ORAŞUL VIENA Calen Victoriei, 1‘uhtlul «Duciu-Romftnla» vis-â-vis tle Socer mm Tipografia Ziarului „Epooa" CAFEA SLIUICATA IlEdALA pentru prepararea cafelei obicinuite este cel mul perfect şi higienic aliment constatat de Laboraloriul chimic din Bucureşti. CAFEAUA REGALA dâ cafelei obicinuite un gust delicios, un miros plăcut şi atirn e o economie foarte Însemnată de cafea. FABRICA DE CAFEA REGALA WEINREEB & FEHR ---IAŞI---- DcpoO în Burii re şti la d-nil Frid-man ei Finkel, llolel Transilvania, str Gabioveni. De vânzare en detail la toate magazinele de coloniale. DE ARENDAT MOŞIA RACOVITZA Districtul liomanaţl, 20 minute depărtare de Gara Balşiu, cu şosea. întinderea 1» 2,500 pogoane din care i,500 de muncă; restul de islaz. Se vor defrişa locuri noi; asemenea se vor ciădi magasil noi. Mij oace foarte îulesnicioase pentru muncă. MOŞIA BALE AS A Districtul liomanaţl trei quarturl de oră depărtare de gara Balşiu cu şosea. întinderea peste 700 pogoane muncitoare. Ecareteie toate noi. Mijloace foarte IrDesnicioase pentru muncă. Ambele aceste moşii sunt de arendat în parte saG împreună. Doritori: se vor adresa la proprietarul Ii. Sl. Lesitinu, ln Bucureşti 31 Str. Batistea. Tt 'ftrU cm cern eu!»