ANUL IT No. 1006 A TREIA ERITIITNB WHrMrviit Vv-^dw-.... DUMINECĂ 26 MARTIE (7 APRILIE) 1899 N'JMERUL ţg KA1\I NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I Bl te A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE Ib llacurcsrl: La casa AdministraţiumA In Tura: Prin mandate poştale. Pentru 1 an *0 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 16 lei. In Strelnetate: La toate oftieiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL BANI NUMERUL ANUNCIUUILE OIN ROMANIA SE PRIM ESC Dl RECT LA ADMINIS-TRATIA ZIARULUI l,n Paris: Agruce Havan, Placcde la Hourse, I Anunciurî pe pag. IV, linia 30 bani; anunoiurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia. LA I*AIUS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. fler-uiuln, No. M4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNE A No. 8,—Platzb Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRl) ADMINISTRA Ţ1VNEA No. îl.—Piatza Episcopiei.—No. 8. CRIZA MINISTERIALA GUVERN DE COALIŢIE ____ 9 Până tn momentul în care scrim aceste rânduri, nu se ştie încă In ce mod are sS fie întocmit viitorul cabinet. Printre diferitele versiuni care sunt puse tn circulaţie, e şi aceia că ar fi vorba d’a se constitui un guvern de coaliţie sub preşedenţia d-lul Lascar Catargiu. Partisaniî d-lul Dim. Brătianu aii luat chiar o hotărâre, mai zilele trecute, tntr’o adunare a lor, de a da sprijinul lor unul guvern în care ar fi şi el represintaţl şi de a combate or-ce formaţiune politică din care eî ar fi excluşi. Se discutăm dar eventualitatea unul guvern de coaliţie. Mal tntâiii noi credem că nici măcar d. Catargiu nu înclină spre formarea unul guvern de coaliţie. D. Catargiu să dă de şef de partid. D-sa a afirmat în repeţite rânduri, că partidul liberal-con-servator, al cărui şef este, are majoritate tn Cameră şi Senat. Şi fiind-că presupunem că un om ca d. Lascar Catargiu nu face cu uşurinţă asemenea afirmaţiuni, şi nu a început lupta sa în contra guvernului Th. Rosetti, fără a a-vea un minister format cu care să poată înlocui pe acel pe care 1 a dărâmat, trebue se ne aşteptăm ca d. Catargiu să formeze un guvern din majoritatea pe care pretinde că o are. Faptul dar că d. Catargiu ar voi să formeze un minister de coaliţie, ar dovedi că d. Catargiu nu mal e şeful partidului liberal-con-servator, care după afirmaţiad-sale are majoritate tn Cameră şi în Senat. Mal mult. Formarea unul guvern de coaliţie, când partidul conservator are majoritate în parlament, pe lângă că ar fi o deserţiune de la causa conservatoare, ar mal fi şi o călcare a angajamentelor luate. Căci d. Catargiu a criticat minis-teriul d-lul Th. Rosetti, pe motivul că n’ar fi destul de conservator. Ce ar însemna dar azi, ca d. Catargiu, sub cuvânt de a forma un minister de o nuanţă conservatoare mal accentuată, să facă apel la elementele liberale ale d-lui Dim. Brătianu, pentru întocmirea unul cabinet ? De altminteri, un guvern de coaliţie nu ar fi tocmai ortodox din punctul de vedere al usurilor constituţionale. Un guvern liberal de 12 ani, căzând de la putere, este cel puţin firesc şi normal, ca să vie rândul partidului conservator de a avea direcţiunea afacerilor. Şi mărturisim că ni s’ar părea foarte straniu ca tocmai d. Catargiu, care obiclnueşte a zice : „Partidul conservator sunt eu“ să contrazică această teorie. Apoi ce semnificaţie ar avea un guvern compus din elemente aparţinând fostei oposiţiunl-unite ? Opo8iţiunea-unită mal tntâiii nici nu există, nici nu so poate reforma. Alianţa liberal-conservatoaro s a denunţat acum şoaso luni prin o hotărtr?- solemnă şi unanimă a partidului liberal-consorvator. Manifestul olectoral al partidului li-beral-conservator a proclamat că coaliţia nu mal ave raţiune de a fi, ţi că fie-care partid are datoria de a lupta sub drapelul săli propriu. Mal mult. Cea ce se chiamă azi oposiţiunea-unită nu mal o de cât o parodie a fostei coaliţiunl. D-nu Fleva şi disidenţii nu mal sunt din coaliţie, asemenea şi Rosetiştil. Pe de altă parte dd. gen. Florescu, gen. Mânu, Al. Lahovari, Ion La-hovari, Păucescu, Triandafil, etc., nu mal admit reconstituirea opo-siţiuneî-unite. Prii urmare, în loc de coaliţia de acum un an, care avea raţiunea de a fi în oposiţie, am avea o coaliţie redusă la proporţiuni infime, şi fără nici o raţiune de a fi sub forma positivă de partid de guvernământ. Un guvern de coaliţie ar semnifica desfiinţarea tutulor programelor, şi renunţarea tutulor partidelor coalizate la principiile lor. Un guvern de coaliţie ar fi pilda cea mai demoralizatoare pentru a-legători, care ar vedea unindu-se, dupe pofte şi ambiţiuni personale, pe toţi cel ce s’au combătut în a-legerl sub pretext de principii. Ne resumăm : Formarea unul guvern de coaliţie ar fi din partea d-lul Catargiu o dovadă de neputinţă şi ar însemna renunţai’ea sa la direcţiunea partidului conservator. Un guvern de coaliţie ar fi contrar usurilor constituţionale şi ar fi o formaţiune anarhică instalată la cârma ţării ; un guvern de coaliţie ar Însemna desfiinţarea tutulor programelor, şi nesocotirea verdictului dat do corpul electoral tn ultimele alegeri. PARTEA EXTERIOARA D E PE SI Noul manifest al generalului Boulanger (Prin fir telegrafic) Paris, 5 Aprilie. — In manifestul ce’l adreseaza alegătorilor săi, generalul Boulanger zice că rechisitorul Încearcă să justifice ceea ce nu poate justifica, şi că cere urmăriri In faţa unei juris-dicţiunl de întâmplare compusa din vrăjmaşii săi politici. Bunul simţ îl a-păra în contra uricioaselor calomnii cuprinse în rechizitoriu. Generalul aminteşte că, ca soldat, dânsul’şi-a consacrat viaţa serviciului ţârei şi câvoeşte să smulgă, prin sufragiul universal, Republica din mâiuele mânjite ale asupritorilor. Toate violenţele ce se vor îndrepta în contra lui nu’l vor întoarce de la ţinta ce urmăreşte şi care e liberarea ţârei. Regele George al Greciei (Prin lir telegrafic) Athena, 5 Aprilie. — «Messager d’A-ihânes» anunţă sub reservă, ca regele George va merge să facă o cură la Aix-les-Bains ; el va visita în urmă expo-siţia din Paris. CESTIUNEA ZILEI Unde este generalul Boulanger? Sgomole conlradlctorli.-Pro-claniatiunea generalului Fuga generalului Boulanger, pe care unele ziare o numesc o ciudată epopee a dat naştere la deosebite sgomote contradictorii : 36 fl plecat ori ba generalul ? Unii afirmau că a părăsit Pai isul deja Luni seara, şi jurnalul Le Temps publica, sub reservă, analisa unui raport de poliţie arătând pornirea generalului de acasă, visita misterioasă ca făcuse unei dame în strada de Berry, şi ducerea sa d’împreună cu acea damă la gara de Nord şi, în fine, plecarea sa cu trenul de 9 ore 45 m. Dar raportul acela, atât de precis, coprindea o ra-servă: («Generalul sad persoana pe care o semăna cu dânsul.» La Gamora.unde se răspândise ştirea deserţiunei lui Boulanger, amicii acestuia desminţeafl categoric plecarea sa şi afirmau că ’l aă văzut, că aii vorbit cu dânsul şi că era să vie la şedinţă. Reporterii de jurnale însă, care aii fost la locuinţa sa, n’aii putut să T întâlnească; căpitanul Guiraud, secretarul său, răspundea visitatorilor : «Generalul n’a plecat, dar nu este aici.» Gestiunea acum s'a lămurit; telegramele aă anunţat sosireasalaBruxelles, primirea ce i s’a făcut şi consfătuirea care s’a urmat în consiliul de mraiştrii belgian pentru a se şti dacă trebue ori ba să fie tclerat pe teritoriul Belgiei. Apoi ca ultimă confirmare a fiinţei ge-neralululîn afară de cercul de acţiune a justiţiei franceze, s’a publicat procla-maţiuneape care o dă jurnalul Le Gau-lois, adăogând că a fost telefonată d-luî Arthur Meyer de la Bruxelles. Iată acea proclamaţiune : Francezi! Gălâil celor care deţin puterea în contra conştiinţei publi ,e ’şl aft pus tn gând să silească pe un procuror general de a da în potriva mea un act de acusaţie care nu poate fi ţinut în seamă de cât de un tribunal excepţional, constituit în puterea unor legi de excepţiune. Nu voi consimţi nici o dată a mă supune jurisdicţiunel unui Senat compus din oameni pe care II orbesc pasiunile lor personale, rancunele lor nebune şi conştiinţa impopularităţel lor. Datoriile ce ’mi impun sufragele tutulor francezilor consultaţi în mod legal, mă o-presc de a ţine în seamă orl-ce act arbitrar care ar tinde la desfiinţarea libertăţilor noastre, care ar dovedi dispreţul legilor şi ar călca peste voinţa naţională. in ziua în care, chemat a mă înfăţişa înaintea judecătorilor mei naturali (magi -traţl sau juraţi), voii! avea să respund la acusarea pe care echitatea şi bunul simţ public au şi nimic;t-o, voiâ privi ca o onoare a mă supune chemărel acelor magistraţi, care vor şti să aleagă între ţară şi aceia care o conrup, o exploatează şi o ruinează. Până atunci, lucrând fără Încetare pentru liberarea concetăţenilor noştri, voiţi aştepta tn această tară de libertate ca a-legerile generale să Ii constituit în fine republica tn care se poate locui, onestă şi liberă. Generalul Houianger. Bruxelles, 2 Aprilie. PORTRET POLITIC E ciudat lucru până la ca grad unii oameni politici seamănă cu u-nele femei de o categoria oare-care. Sunt bârbaţ politici care se aseamănă cu prostituatele ca picătura de apă ou picătura da apă. Marioara trâeşte de un an cu un tîner; trăeşta nemâritată căci nu’i plac lanţurile căsătoriei. S’a sărutat cu tînerul în chestiune, ’i-a făgăduit că n’are se’l lase nici odată şi că se va mulţumi pururea ou ceea ce are el. «Unda mănâncă unu, are loc şi al doilea la masă ; buna înţelegere, fericirea fac mal mult de cât miile de franci venit)), aşa vorbea Marioara. Poşte două luni a început însă alt tîner se’l dea târcoale, şi Marioara s’a cam pus pe gânduri. — Ce ’mi dai tu ca se’l las pe cel-alt ? — Iţi dau îndoit cât îţi dă el. — îndoit nu e destul. Dă’mî întreit. Şi pentru că cel de al doilea tîner n’a voit se’şî golească toată punga, Marioara s’a întors acssă, s’a luat la ceartă cu amantul şi ’i-a pretins masă mai bună, haine mai bogate, petr ceri mai mari. Simţea fata că are preţ. Toţi bărbaţii nu sunt gugumani şi toţi nu se supun orbeşte la pretenţiile femeeştl. Bărbatul din istorioara nostră a luat pe Marioara de braţ şi a dat’o afară, fără multă vorbă; iar fiica Evei s’a dus într’o fugă la tînerul numeruldoue, l’a strâns în braţe, l’a sărutat şi pe faţă şi pe ceafă, jurân-du’i că prea '1 iubeşte mult spre a trăi cu cel alt. Tînerul numerul doue, ’şî-a adus aminte de propunerea bănească de la început şi a întors spatele, lăsând pe Marioara cu buza umflată. Priviţi rne rog în jurul d-v. şi veţi vedea dacă nu se as amână nimeni cu acest portret de fernee. Nu cunoaşteţi cum-va vre un ministru din aceia care intră lntr’ur. cabinet astă-zl prin bună înţelegere, în urma unor condiţiun! definite, şi a doua zi face ochi dulci altul mi- nistru în perspectivă întrebându-1: «Cât Îmi dai ca se viii cu d-ta şi se me despart de al mei?» — Gât ai astâ-zi ? — Am justiţia. — Iţi dau justiţia şi finanţele. — Nu! Se’mî dai internele, justiţia şi finanţele. — Na se poate. Prea eerî mult. Apoi se întoarce la consiliu, face gălăgie, esc’ nădajdueşte că va avea trecere, şi caută se mai ciupească un portofoliu. Restul istoriei îl ştiţi, el sa potriveşte tocmai cu ceea ce s’a întâmplat Marioareî. Restul istoriei e conclusiunea fabulei: «Nu trebue se alergi dupe doi epurî de o dată», şi dovedeşte unui om înţelept că: «ce’I în mână nu’i minciună In Dacă ara întrebuinţat atâtea cita-ţiunî şi amintiri de fabule, am fâ-eut’o pentru a mulţumi pe cei de la România care au aşamare slăbiciune pentru Lafontaine în cât citau alaltă-eri fabula leului căzut şi lovit cu piciorul de toate animalele. Se ne dea voe Insă cei de la România se le amintim că tot în La-fontaine, ceva mai departe, e o altă fabulă a unui dobitoc îmbrăcat numai cu podoaba leului, şi care nu era leu de loc. Poate că în citaţiunea lor, apărătorii d-lui Vernescu au greşit pagina. Aga. BABEL E necontestat : un vânt de noroc suflă şi împinge corabia d-lui Lascar Catargiu spre limanul mult dorit, limanul puterei. Bătrânii conservatori îl cer. Disidenţii d-luî Dim. Brătianu îl reclamă. D. Catargiu a a-juns ca revalesciecâ. Panaceul pentru toate şi pentru toţi. Leacul leacurilor. D. Gheorghe Vernescu îl pune la cap, d. Pallade la stomah, d. Mârzescu şi’l lipeşte pe limbă. O legendă întreagă se ţese şi se desfăşoară : D.Catargiu stă la mijloc, şi împrejur o horă, hora Nicolaidi-Pallade- Roznovanu- Cozadini- K. K. Dobrescu-Vlâdoianu.. Fie, dacă aşa a fost să fie. România e la urma urmelor ţara horelor şi povestelor. Aşa le placecopii-lor. Aşa le place popoarelor tinere. Păcat că horele se sparg. Păcat că poveştile se trec. O ! este cine-va, suntem siguri, mai sceptic în privinţa aceasta şi de cât noi : însuşi d. Catargiu. Ceasul cel greu a sosit pentru d-sa. Ceasul faptelor. Ceasul îndeplinire! fâ-găduelilor. Ceasul realizărei convingerilor. Şi ce făgădueală ? Şi ce convingere ? Convingerea că ţara asta nu putea merge eu Lahovari, cu Carp, cu Rosetti, cu Mânu ; că îi trebue Mîr-zescu, Nicu Aslan, Cozadini şi Pa-puca. Fagădueala că va face ceea ce nu se poate face, că nu va da ceea ce nu poate să nu dea, dar mai a-les că va pricopsi clientela mai larg şi mai gros ! Plângem pe d. Catargiu. 11 plin-gem amar. Lipsit de concursul adevăraţilor amici ai ideilor ce repreainta odinioară, părăsit de amicii care aveau prestigiul talentului şi servicielor făcute ţârei, şi redus a se sprijini numai pe aderenţii de mâna a doua; ne de altă parte răstignit între Gună şi Papuca, ce va putea da ţârei f O politică oare-care , în sensul înalt şi demn al cuvântului ? Nu credem. D. Catargiu va fi prim-ministru. Va contrasemna decrete. Va numi prefecţi şi poliţai. Atâta. Atâta tot. E mult. Dar nu e destul. Nu e tot. Mai mult va fi cu neputinţă. Pentru că nu se clădeşte nimic trainic, nimic bun cu material prost, nici cu material stricat. Apoi acţiunea e duşmană cu confusiunea. D. Catargiu a vrut se ridice turnul Eiffel... şi a plecat la Babei 1 Eroare I CRIZA MINISTERIALA D. Catargiu la Palat. — Diferite întrevederi.— D. general Florescu la Rege. — O întrunire la preşedintele Cauierii. — Trei so-lutiuni. — Miniştrii la Palat. D. Catargiu la Palat Eri seara la 6 ore d. Lascar Ca-targi a fost primit la Palat. M. S. Regele a convorbit mal bine de o oră cu d. Catargiu, oarându-î apreciaţiunile asupra situaţiunel, fără însă a’i însărcina cum pretind unii cu formarea Cabinetului. Diferite întrevederi Toată seara d. Catargiu a avut întrevederi cu diferite persoane politice. D-sa s’a dus, în cursul serii la d-nii George Cantacuzino, N. Bla-ramberg, Păucescu, etc. întâia visita d Lascar Catargiu a fâcut’o d-lui Nicolae Blaramberg. D. Catargiu a comunicat deputatului liberal, că a fost chemat de Rege şi consultat asupra situaţiunel. D. Catargiu a mai adăogat că M. S. Regele ar voi să cunoască dispo-siţiunile grupuoilor Parlamentare şi d’aceia a venit să ’l consulte. D. general Florescu la Rege La orele 8 1/4 un adgiotant al Regelui a mers a casă la d. general Florescu şi a spus preşedintelui Senatului că este chemat la Palat. D. general Florescu a stat în conferinţă cu Regale de la orele 9 până la 10 ore trecute. O întrunire la preşedintele Camerii D. Constantin Grădişt8anu, preşedintele Camerii,la întrunit, azi dimineaţă, la 9 ore, la d-sa acasă, mal multe personalităţi politice, printre care erau d-nii general Florescu, Lascar Catargiu, gen. Mânu, etc. Un scurt schimb de vederi a avut loc, fără a se lua niei-o botârlre. Trei solutiuni Trei soluţiuni par singure posibile. Reconstituirea ininisteruluiTh. Ro-setti, cu dreptul eventual de a di-solva Camerile. Un guvern conservator L.Gatargiu-Th. Rosetti. Un guvern de coaliţie sub preşedenţia d-lui Lascar Catargiu. Această din urmă soluţiune e respinsă de toţi fruntaşii conservatori, de d-nii gen. Florescu, Th. Rosetti, Al. Lahovari, Carp, gen. Manu,T. Ma-iorescu, Păucescu, Ion Lahovari, Triandafil, etc. Mai mulţi chiar din amicii d-luî Catargiu, cade pilda d. Ion Epurea-nu, nu admit aceasta soluţiune. Miniştri la Palat La 10 ore şi jumătate, M. S. Regele a avut o lungă conferinţă ou d-nii Th. Rosetti, Carp, gen. Mânu şi Al. Lahovari. La 12 ore, toţi aceşti domni să a-flau încă la Palat. www.dacoromanica.ro t EPOCA — 3C MARTIE BUCUREŞTII IN 1889 D. Primar al Bucureştilor a pre-sintat consiliului comunal un raport asupra gestiuncl oraşului din luna Aprilie 1888 până la 81 L)e-ccmbri 1889. Extragem din această lucrare, foarte importantă, capitolul relativ la serviciul sanitar şi igienic al capitalei. SERVICIUL SANITAR ŞI IGIENA PUBLICA I. Personalul Vechia împărţire a Capitalei in cinci de«p*rtin (culori) fiind desfiinţată de la anul 1884. oraşul este astă zi împărţit 1d 8 secţiuni, din care 3 mal populate ah câte 2 medici comunali, iar cele-l’alte 3 secţiuni cftte 1 medic; afara de medic funcţionează În fie care secţiune 1 vac-cinator, 1 moaşă şi 1 comisar sanitar. Serviciu! sanitar central ai Primăriei se compune din 1 medic-şef cu 1 secretar şi 1 archivar-copist, 1 comisar sanitar pentru privegherea femeilor prostituate şi 1 rtvisor al copiilor găsiţi. Primăria mal plăteşte un dentist pentru săraci. Serviciul veterinar al Capitalei i'am găsit lipsit de personalul necesarih şi orgenisat lutr'un mod, care nu da destule garanţii unui control eficace al alimentelor de origină animală ; din aceastâcausă v’am cerut, domnilor consilieri, autorisaţiunea pentru reorgani-sarea lui şi pentru adăogirea personalului veterinar indispensabil, şi cu aprobarea d-lui ministru de interne la i Oc-tombre 1888, a intrat In vigoare actuala alcătuirea serviciului veterinar al Capitalei, compus din un veterinar-direc-tor al abatoriuiui, un veterinar-ajutor al acestuia, însărcinat şi cu serviciul oborului, un medie-veterinar al oraşului Însărcinat şi cu căutarea caiior Primărie! şi cu cultivarea vaccinului animai, şi un medic veterinar al halelor şi pieţelor care mai are însărcinarea a inspecta periodic caii birjari or, căruţaşilor, sacagiilor şi a supravegh a serviciul exterminării câinilor vagabonzi şi al depărtării cadavrelor animale. Consiliul de igienă publică al Capitalei se compune din Primar ca preşedinte, din medicul-şef al Capitalei ca vice-preşe.dinte, din toţi medicii şi me-dicii-veterinarl In serviciul Primăiiei, din directorul serviciului te chilie al Primăriei şi din un farmacist. II. Lucrările Consiliului de Igiena publica al Capitalei Acest consilia se adună regulat o dată pe sâptfimână In şedinţă ordinară şi la cas de necesitate urgenta In şedinţă extr« ordinară. In timpul de la 1 Aprilie 1888 până la finele anului 1888, Consiliul de Igiena s’a ocupat cu lucrările ui mătosre : Fixarea măsurilor uniforme pentru desiufectarea caselor unde ah zăcut bolnavi de boale infecţioase, a obiectelor cari aa venit In contact cu aceşti bolnavi şi a cadavrelor lor; Examinarea aparatului de desinfec-ţiune.şi punerea lui tn serviciul public; Studiarea reformelor de introdus lu abatoriul comunal ; Deliberarea asupra măsurilor generale pentru a se Îmbunătăţi controlul ramurilor de consuraaţiune şi asupra măsurilor speciale ta contra propagării tuberculoasei prin producte animale ; Proiectarea unui regulamentnou pentru serviciul veterinar (serviciul veterinar al oraşului, al halelor şi măcelăriilor, ai oborului, al abatoriuiui, privegherea serviciului prinderii câinilor şi al depărtării cadavrelor animale); Proiectarea unul regulament pentru concursul medicilor veterinari din serviciul Primăriei; Regularea inspecţiunilor sanitare ale vânatului ; Luare măsurilor pentru a se opri lăţirea epidimiel de variolă; Studiarea planuri or de scole primare; Inspecţiunea sanitară a scoa elor; Deliberarea supra modului după care se va puDe tn lucrare regulamentul pentru privegherea copiilor mici crescuţi afară din casa părintească ; Inspecţia farmaciilor ; Inspectarea cimitir e or; Deliberarea asupra 22 peti ţi uni relative ia aplicarea regulamentului indus triilor insalubre ; Deliberarea asupra 8 petiţiuni! relative la aplicarea regulamentului asupra salubritaţei constructiunilor ; Deliberarea asupra resultatelor a-nalisei chimice a diferitelor alimente şi băuturi din comerţ ; Examinarea titlurilor n 49 persoane sanitare cari au cerut înscrierea lor intre medici, medici veterinari, farmacişti, dentişti, sub chirurgi şi moaşe cari exercită In Capitală ; Propunerea măsurilor speciale pen tru a se apăra militarii din garnizona Capitalei In contra infeoţiuniior venerice. 111 Salubrltiiten publica Vă este cunoscut, Domnilor Consi liarî, c» nesalubiitatea multor strade escentrice esteoausată prin lipsa corn plecta de pavngj, că multe balti curi sunt datorite lipsei de nivelatiune a terenurilor cimimvecine. Progresele ce am putut rea isa in aceasta privinţă în scurtul timr> al admmistruţiunei no' S tre şi In lipsa de fonduri suficiente, ah rămas puţin cunoscute, din causa Că stradele ale cător igienă a fost îmbunătăţită, sunt depărtate de centru şi de căile principale de comunicaţiune. In anul 1888, s’aO pavat din noU un mare număr de strade care le-am gâ-şjt nepavate, e'&fi prelungit p&vegele rasa mal multor strade, afară de repara-ţiunî şi de prefaceri radicale n mal multor pavage deja existente. întinsele baltacuri din «şa numitul «Câmpul Cocoanei», situate la spatele spiţa ului Filantropia, ah dispărut In vara anului 1888, in urma pavăreî stradelor Chi-ristigit, Fundătură Spitalului şi Scirlă-tescu ; asemenea s’ah desecat alte ape stagnante, în urma compleeUreî pava-giulut stradel Ţepeş-Voda şi în urma nive arii şi pavâril stradelor : Corio-lan, Timpul, Epicol, Eiiseh, Bulevardul, Uzinei de gaz, Heliade, fundătura Ghica-Vodă. Dintre stradele deschise din noh şi pavate, strada Mitropoliei a devenit un canal vast de ventilaţiune şi a îmbunătăţit un loc, care mal înainte era un focar permanent de e-fluvil palustre. Opera desecări! solului Bucureştilor prin regularea cursului Dflmboviţel şi prin construcţiunea de canale de scurgere este departe dea fi terminată şt ne mai rămăne mult da făcut în a-ceastă privinţă. Am regretat împreuna cu domniile voastre că resursele bud-getare nu ne au permis a întinde lntr’o proporţiunp cu mult mai mare reţeaua canalelor. Sunt bine încredinţat că dv. împărtăşiţi opinia, basată pe date ştiinţifice, că interesele sanitare ale Capitalei cer imperios ca canalisaţia stradelor să se activeze în proporţiunl cu mult maî mari de cât pînă acum, ca să se impună proprietarilor din stradele canalisate ca sfl lege proprietăţile lor cu canalul public prin. canale secundare, pentru serviciul privat. Aprovi-sionarea oraşului cu apa în abundenţă va mări consumul de apă şi va mări prin urmare şi cantitatea de apă necurată, pentru care trebue sa creăm canale de scurgere pentru casă nu se infiltreze în sol. Amănuntele alimentării oraşului cu apă curată,pusă în lucrare In anul 1888, sunt arătate la partea lucrărilor teh nice şi daca fac aci menţine de dânsa, causa este că ea va deveni unul dintre factorii principali de îmbunătăţire a stării sanitare a populaţiunel Bucureştilor. Gurile canalelor destinate a primi apele meteorice din strade şi a le conduce In canale se afla mal tot anul infecte şi emanatiunile lor strică atmosfera. N’am putut înlătura una din căuşele acestei infecţiunl, care constă In construcţiunea viţioasâ a sifoaneior (accipienţilor) cu care este înzestrată majoritatea gurilor de scurgere şi am putut remedia numai tn parte, făcând sâ curgă două ore pe zi apa continuu In ele, lipsa personalului şi a materialului necesanu pentru golirea mal fre-cuentă arecipienţilor, în limitele foarte restrânse ce’mi permitea budgetul. Am fost nevoit a mă margini la desinfec-tarea maî regulată a gurilor de canale situate în strade mai populatp. Studiem acum sistema d lor Genest şi Hersch^r din Paris cu gonitori de apă automaticf, pentru spălarea recipienţilor şi prin urmare a canalelor chiar. Numai un număr mic de proprietari din stradele canalisate ah construit canale particulare, pentru serviciul pro prietăţiior lor, din această cauză locuitorii caselor car! n’au canale In curte, varsă laturile şi alte materii în gura canalului din stradă, recipientul se umple necontenit cu substanţe organice care intră curând In fermentaţiune şi exală acea odoare mefîticâ, pe atât de nesănătoasă pe câde desagreabilă. Din momentul ce gurile de scurgeri nu vor priimi de câl apele meteorice va înceta şi causa infecţiuDi atmosferei. Cu toată acestea am crezut, că nu trebue să impunem proprietarilor construirea canalelor particulare, până când nu le vom da apă suficientă pentru spălarea sce-lor canale, că nu trebue sâ le prescrim facerea separată şi succesivă a două ca-nalisaţiunJ. Astft-zl Insă, câod conductele de apă trec prin mal toate stradele canalisate, a venit timpul să cerem ca toţi proprietarii să facă un mic sacrificiu, pentru a aduce proprietăţile lor tntr’o stare igienică şi sut tem convinşi că concetăţenii noştri vor recunoaşte, că mai cu deosebire curţile caselor locuite de mal multe familii, ocupate de cârciumi şi alte stabilimente insalubre, nu se pot întreţine curate dacă nu sunt Canalisate şi înzestrate cu fontânl. Modul actual al depărtării esrremen-telor omeneşti din oraş prisintâ neajunsuri grave. N’a venit încă timpul să recurgem la remediul radical,la desfiinţarea hasnale-lor înfiinţarea generală de water closete şi la Introducerea In canalele publice a t x rementelor diluate cu multă apă, scoetere» lor din oraş prin curenţi puternici de apă, care curăţă cana'ele în-tr'un mod perfect. Nu vom perde din vedere această reformă importantă a salubrităţii Capitalei, de o cam dată Insă trebue sâ Introducem îmbunătăţirile urgente, dictate de situaţiunea actuală, sâ insistăm asupra golirel fre-cuente şi radicale a hasnalelor, şi pe cât se poate la dezinfectarea lor. Poliţia comunală şi In special comisarii sanitari, îndeamnă necontenit pe proprietarii şi locuitorii caselor necurate la curăţirea curţilor şi latrinelor, la golirea regulata a hasnalelor şi adminstraţiu-nea comunala cere In caşuri destul de numeroase interv enţiunes justiţiei, pentru ca să impună unor cetăţeni negli-genţi observarea regulamentelor municipale; cu toate acestea rămâne şi în aceasta privinţă destul de făcut. Am crezut că Primăria este datoare să dea singura exemplul, că ea trebue sâ observe curăţenia scrupulo*să în stabilimentele dependinţe de dânsa, şi pentru Ca sâ se poată curaţi într un mnd corect diferitele latrine pub ice, precum şi la-tiiuele diferitelor «dministraţiunl comuna e şi ale scoalelor primare publice, aţi aprobat, domnilor consiliarf, cumpărarea unor aparate pneumatice (cA-j ruţă cu butoih pneumatio şi cu pompă i pneumatică) pentru arătatul scop, cari j aparate vor începe a funcţiona în cu- rând. Vom căuta chiar a îndemna publicul a se servi de mijloacele ce Primăria ’i va oferi în mod avantagios pentru acest scop. Serviciul curăţirel şi stropirel slra-delor a făcut asemenea oare-carl progrese prin înmulţirea numărului cailor, sacalelor, căruţelor şi săniilor şi prin înzestrarea lui cu mai multe unelte nuol şi în special cu un apărat modern pentru măturarea stradelor, care funcţionează cu succes. Calea ferată Îngustă municipală, pentru depărtarea din oraş a materiilor provenite din măturarea stradelor, a fost prelungită, în urma umplerii albiei vechi a Dâmboviţei de la spatele morel Guşi şi din dreptul abatoriuiui. Pentru descărcarea acelor necurăţenii, am găsit terenul numit Valea-Pisculuî din a-propierea cimitirului Şerban-Vodă şi am prelungit calea ferata îngustă pânft la acea vale, unde se depun astă-zi materiile adunate din măturarea stradelor şi provenite din curţile cetăţenilor abonaţi pentru scoaterea gunoaielor particulare din curţile caselor. Acea vale mlăştinoasă care producea miasme se va umple cu timpul înlesnind ast fel curăţirea oraşulur. Serviciul municipal al abonamentelor pentru scoaterea necurăţeniilor solide din casele şi curţile private, face progrese si contribue într’o proporţiu-ne largă la mânţinerea curăţeniei. Mulţi proprietari de cai, cari nu sunt abonaţi la acest servicifi municipal, ne creează dificultăţi şi descarcă băligarele din grajdurile lor la unele puncte răh alese pentru acest scop. Câte o dată ei aleg pentru aceste descărcări unele gropi de nisip părăsite, care n’au putut fi astupate până astazi din cauza lntinderei lor vaste: obicinuit descărcarea nu se face Intr’un mod corect în fundul gropei, ci la malul ei unde se formează munţi de baligare care opresc comunicaţ'unea cu groapa, ast-fel administraţiunea comunală este câte o dată nevoită a nivela aceste deposite necurate, aflate pe re-renuri private, pentru ca se pună capăt infectiunei stradelor vecine cu gropile. Urinoarele publice, iuflinţate pe la finele anulu 1888 în mai multe puncte din centrul Capitalei, satisfac o trebuinţă de mult simţită, ele vor înlătura infecţiunea produsă în mal mu te locuri din causa lipsei acestor instalaţiun', mai ales apa curgând continuu în ele. Regretăm că budgetul nu ne a permis a însănătoşi câmpul Fnaretului şi stradele circum-vecine şi a deseca lacul Gremont şi sper că această lucrare va fi ex-cutată mânui 1889 prin prelungirea canalului din suburbia Manu-Cavafu (strada LSnăria) până la extremitatea stradel 11 Iunie şi până la lacul Gra-mont. Aceasta dacă mijloacele budge-tare vor permite, O causa de nesalubritate, tn contra efrtia ne luptăm adesea-ori fără succes sunt multe proprietăţi private neîn-prejmuite apartiuând în parte persoanelor care au domiciliu In alte comune şi cu care ne judecăm pentru ca se fie constrânşi la îngrădirea maidanelor lor şi cum procesele au o lungă procedură infecţiunea persistă. PRINCIPELE ADOLF UE NASSAU Principele Adolf de Nassau despre care se vorbeşte atât d8 mult actualmente In presa europeană, este azî în vîrstă de 72 ani. El a fost deja o dată domnitor al principatului de Nassau, pe care T a pierdut însă când cu evenimentele de la 18(56. Sâ ştie, că Prusienil au declarat a-tuncl răsboih Austriei, pentru a sdrobi pe un protrivnical unirii tutulor provinciilor germane. Principele de Nassau s’a bătut alăturea cu Austriacil contra Germanilor şi după bătălia nenorocită de la Koniggratz el a fost nu numai detronat, dar exilat din ţară şi numai mal târzih, după o lungă negociare cu casa prus ană, ’l-s’au dat din posesiunile sale o gradină cu câte va castele lângă Wiesbaden şi într’aeeste şi cetatea Konigstein, iar pentru cele-l’alte ’I s’au dat 8 milioane şi cinci sute de mii de mărci despăgubire. Cu toate aceste dtnsul nici de aci în colo nu a trăit în bune re^aţiuni cu casa domnitoare, şi abia anul trecut, prin intervenirea împărătesei Augusta, s’a împăcat definitiv în castelul de la Mainau şi de sigur, că dânsul are azi învoirea împăratului Germaniei, pentru a ’şl reocupa tronul pierdut şi la care de sigur că nu se gândise, de ORre-ce Wiiheltn III. actualul rege al Olandei, avea şi el doul fii, care însă ah murit de timpurih. Principele Adolf a trăit 22 de ani în Austria, unde a fost locotenent colonel în armata. El a luat parte în 1864 la războiul contra Danizilor, unde a comandat un corp de armată. Are un fiu de 37 ani, care deja este colonel în armata austriacă, şi tocmai din această causă cei din Luxemburg primesc cu bucurie, ca Ado'f de Nassau să le fie domnitor, de oare ce ştih, că după dânsul va urma fiul săh, care 3e zice ca e un orr> foarte brav. Principele Adolf e fratele mumei Reginei noastre. El a venit d j mai multe ori prin România să viziteze pe Augusta sa nepoată. Chiar anul trecut, a petrecut vr’o 15 zile la Castelul Peleş. ECOURILE ZILEI M. S. Regele Însoţit de adjutantul seu de s rviciu h vizitat eri seară palatul de la Gotroceni, unde s’au săvârşii lucrurile pentru restaura ea interioară a apartamentelor regale. —x—- D. general Mânu a fost primit azi de dimineuţâ de M. S. Regele. —X— vseammmmmmmmmr"" rrr m E. S. d. de Hitrovo ministrul Rusiei, a sosit eri in capitala. E. S. va fi primit mâine de M. S. Regele. —x— E. S. Monsegniorul Palma, arhiepiscop catolic la Bucureşti va părăsi !n curând Capitala pentru a merge la Roma tn virtutea unui congediu. E. S. merge pentru a expune S. S. Papei situaţia bisericei catolice In România. —x— D. general Cruţescu, comandantul diviziei din Craiova, a sosit azi In Capitală, tn virtutea unui congediu. —x— Se vorbeşte cu multă insistenţă despre stabilirea definitivă a A. S. R. principele Ferdinand, în laşi. A. S. va locui palatul Rosnovanu care va fi restaurat la scopul a-cesta. —x— Eri s’a început la Universitate concursul pentru ocuparea catedrei de Obstetrică de la Facultatea de Medicină din laşi. Un singur candidat s’a presin-tat —x— Un mare transport de material de Resbel comandat in streinătate Încă de doui ani, destinat fortifica-ţiunilora sosit eri de dimineaţă la gara de Nord. Acest material va fi Inse repartizat o parte la Arsenal eară o altă parte pe la diferite forturi. —x— Marţi şedinţă publică la Academie. M. M. L. L. Regele şi Regina au bine voita promite că vor onora cu prezenţa Lor această şedinţă. —x— D. general Alex. Vlâdescu a sosit eri seară In Capitală. —x— Monitorul de sstă zi publică decretul prin care se disolvă consiliul comunelor rurale Teleşti, TimişanI şi Andreeştidin Gorj, Măgurele din Ilfov şi Viespeşti din Olt. —x— Mâine seară, cu prilejui conferinţei d lui V. A. Ureche, membrii A-teneului vor inaugura bustul d lui C. Esarcu. Acest bust e comandat de membrii Ateneului la sculptorul Hegel, întru răsplata muncai d-lui Esarcu pentru mrreţui palat. O BARBARIE Cetăţeanul Aron Miron din comuna Frumuşiţa, judeţul Govurlul,, ni se plânge că primarul Niculiţâ Stereadin comuna Şiviţa, împreună cu notarul seu Piper ’l a torturat acum o Iun* Intr’un mod barbar. Pricina acestor torturi a fost că Miron era bănuit c’ar fl spart ua han In comuna Frumuşiţa. lata modul cum a fost torturat : L'au legat de mâini şi de picioare cu frlnghie udă, ’l ah dat de-a tumba, şi T au vlrlt prin corp o sulă roşită ’n foc. Peste 20 de zile, după ce i s'au vindecat rănile, i’ah trimis la parchet legat de coada unul car. Negăsindu se caz de urmărire, Parchetul tl a liberat. El bine, mizerabilii torturatorl nu'şl ah luat pedeapsa. Cerem celor In drept, ca să facă dreptate, dupe ce vor numi o sncheta la faţa locului. INTEMPLARILE ZILEI DIN CAPITALA Accident. —O trăsură cu doul cat murgi trecând eri tn goana mare pe şoseaoa Criviţel a lovit pe un ţăran anume Ghiţâ Diuu răniudu’i uşor la braţe şi obraz. Moarte subita.—Un ovreiu trecând eri pe strada st'. Vineri a căzut jos mort. Cadavrul său dus la spital, va fl supus unei autopsii, care va precisa cauza mor ţel. Lovit de bou.—Un copil anume Gheor-ghe Stan diu comuna Militari,judeţul Ilfov p.asa Snagov mergând sâ duca boii părintelui sfih la apă, a fost lovit cu cornul de unul diu aceşti bul la cap. Nenorocitul copil aproape muribund a fost adus la spitalul de copil, unde medicii au conslaiat că dânsul avea o plagă contusâ Însoţită de o fractură a osului parietal. După o şedere tn spital de câte-va ore Gheorghe Stan a murit. j IFurt.—Nişte ţărani veniţi eri la Obor, ah fo.t victima unul furt de bani comis de doul indivizi ce se pretindeah samsari. Mergând sâ bea lutr’o cârciumă şi vrlnd să plftieascâ, ţăranii ah constatat că sus zişi doul indivizi le furaseră pungile. Reclamând comisarului respectiv aceasta s’a pus imediat In urmărirea celor doul samsari râuşind a pune chiar mâna pe u-nul diu el. U pai te din bani furaţi ah fost chiar regăsiţi asupra pungaşagulul. DIN JUDEŢE Copila arsa. — In ziua de 26 Februarie trecut, copila Marin Ţuglui din comuna Turia, judeţul Olt, anume Ioana, tn e-tate de 3 ani, r.-mânând singură în casă, s'a apropiat de uşa sobei, şi aprinzân-dui-se hainele pe dânsa, dupe o oră a încetat din viaţă d:n causa arsurilor. Un copil înecat.— In ziua de 15 Martie curent, copila Joiţa, în etate de 9 ani, fiica emancipatului Uimitrache Ion din comuna Isvoru-de-jos, judeţul Argeş, pe când se juca cu alţi copil lângă apa Teleorraauul, s’a suprat malul cu dânsa şi, căzând, a fost iu&Lâ de apă şi s'a Inec&t, Incendiu. — In noaptea de 8 spre 9 Martie curent, a ars casa In care era aşezată o maşină de aburi a d-lul Vasile Ţe-nov,arendasul domeniu lui Coroanei Mălini, i judeţul Suceava, la locul numit Opciria j Ciumernel, care servă la trasul vagoana-I lor pa care se transportă butucii din parchetele de pădure la gura uluculul. Paguba este de 2,500 le). Din cercetările urmate s’a constatat că focul a provenit din imprudenţa ferarulul, care a făcut mangal aşezându-1 Intr’oladă.ce a pus'o In localul unde era maşina. Fecunditate. — In noaptea de 7 Martie curent, Dumitra, soţia Iul Radu Stancu, din comuna Mihâileştt, judeţul Vlaşca, a născut 3 copil, 2 bâeţl şi o fată. Unul din bâeţl a încetat din viaţă dupe puţin timp ; iar cel-falţl 2 copil împreună cu muma lor, sunt sănătoşi. In ziua de 15 Martie curent, Ruja, soţia Iul Anton Pite Mal Mihaih, din comuna Miclâuşnni, judeţul Roman, a născut doi băeţl şi o fatâ; bâeţil ah încetat din viaţă tn seara de 18 curent, iar copila s« atlâ foarte alabâ. DIN STREINATATE Omor din resbunare. — In Sânpaul, lângă Cluj, s’a aliat tn noaptea spre 1 A-prilie a. c. locuitorul Solomon Hersch mort în casă. Ancheta a descoperit un omor cu puşca. Gendarmil cauta pe făptuitor în toate părţile; se ţine ca sigur, că omorf-torul e numai Ioan Piute, care a împuşcat pe Hersch din rftsbunare. Acest Pin-ter a fost osândit la 10 luni de Închisoare pentru un furt diu casa Iul Solomon Hersch. In temniţă, Pinter s’a îndeletnicit cu ciobotaria, şi când aeşit din prinsoare, zicându’t supraveghetorul ; «Iml pare răh, că d-ta, un măiestru aşa bun, te duci de aici», Pinter ’l-a respuns: «Nu-’ţl bate capul, căci am sâ ma reîntorc tn curtnd». Se vede, că, el avea de pe atunci gândul sâ omoare pe Hersch. Lângă cadavrul Iul Hersch s'a aflat un orologih de buzunar, pe care supraveghietorul 'l-la fost vândut Iul Pinter. Legenda chinezeasca.—Un filosof se plimba într'o zi printr’un cimitir, privind cu tristeţâ la mormanele de pământ înşiruite tn jalnica grădină. D’odata zări, palidă, tn hainele el albe,— albul e culoarea de doliu tn China, — pe o femeie ttnârâ îngenunchiatâ pe un mormânt noh, şi care vântura mereh cu e-vantaliul peste ţârlnâ. Se apropie de ea, şi zice cu blândeţe jalnicei femei : — Plângi pe bărbatul d-tale î — Da, pe bârbrtul meh, răspunse ea. — Dar de ce faci vânt cu evantaiul mormântului sâh ast-fel ? o Întreba filosoful. Buddha nu-ţi mal dă luapol corpul soţului dumilale. — Se vedeţi, zise femeia : i-am jurat, pe patul de moarte, bărbatului meu, sâ nu mă mărit pânâ ce nu s’o usca ţărtna de pe mormântul săh. Eu vih acuma tn toate zilele sâ-I fac vânt, că doară s’o svânta u-mezeala mal curând. Mincinosul. — Un grec, cu o reputa-ţiuue biue stabilită de mincinos de mâna Intâih, începuse se povestească la masă, cu verva-l cunoscută, un lucru ce i se întâmpla--e Iul prin tinereţe. Dar d’odatâ povestitorul se schimbă la faţă, se Îngână, se încurcă... — Spune drept, Kirie, ti zice o damă răutăcioasă, ce şedea lângă el, te-al apucat să ne spui un adevăr şi nu merge. ŞTIRI MĂRUNTE 9 Dupe iniţiativa preotului Carol Eites, mal mulţi cetăţeni din Cluj s’ah adrtsat reuniunii ungare de arte frumoase cu ruga-rea, ca se arangeze în Cluj o exposiţie artistică. Spesele se vor acoperi pe calea subscripţiunil. Exposiţia va avea loc în decursul lunilor Aprilie şi Maih. — Comisiunea pentru educarea poporului tn comitatul Sibiului s’a constituit de nou In şedinţa el de la 28 Martie a. c. In urma retragerii preşedintelui de mat înainte, a d-lui protopop V. 1. Russu, s'a ales de preşedinte al acestei comisiun! preotul oraşului Sibiu Ignatie Ninger. INFORMATIUSI Erî seară maî mulţi deputaţi liberalî-disidenţl din grupul d-lul Dimitrie Brătianu s'au întrunit la Otelul Mânu. Discuţiunea s a mărginit la a-oeastă cesliune dacă chemat fiind un guvern de coaliţie la putere, grupul liberal-disident va vota creditul pentru fortificaţiunl. Adunarea Insă s’a risipit fără a se lua nicl-o hotărtre. D. Al. Beldiman întâlnind eri pe d. Lascar Catargiu dupe ce a eşil de la Palat îl întrebă: — Am scăpat de junimişti î D. Lascar Catargiu a răspuns: — Nimic pdn'ucum nu e făcut. N’am fost însărcinat să formei cabinetul. aa- Maî toţi deputaţii şi senatorii din judeţe au părăsit erî capitala profilând do sârb torilo de azi şi mâine. Am anunţat eri seară că consiliul do roabei din Craiova având a judeca pe fostul colonel Polyzu, ’şi-a declinat competinţa In unanimitate. Motivul pentru care consiliul de resbel s’a pronunţat ast-fel, cate că d. Polyzu dupe casarea sentinţei salo de către curtea de Casaţie, n’a fost din nou trecut în cadrele armatei. Consiliul do resbel având în faţa un civil, nu putoa sâ ’l judece, fi www.daccM-omanica.ro EPOCA - 96 MARTIE prin urmare 'şl a declinat com-petinţa. O telegramă primită din Iaşi confirmă trista ştire despre sinuciderea d-lui Al. Şendrea, profesor de facultate. D. Şendrea până la orele 7 eri seara se afla In agonie. La această oră moartea l’a răpit. D. Şendrea lasă o soţift şi doi copil. —CB1— Culmea neghiobiei. Astă-zl pe când M. S. Regele se consfătuea cu mal multe persoane politice asupra crisel ministeriale şi formărel Cabinetului, Ex-Excelenţa Sa Gună Mac-Mahună ■ a presintat la palat nepoftit şi a cerut să vază pe Regele sub cuvânt că e Sâmbătă şi e zioa în care lucrează cu M. S. Ministru de justiţie l, Notaţi bine că afară de crisa ministerială, astă-zî mal este şi sărbătoare ! Rtdeau şi slugile ! A 3' ED1TIUNE D E P E S I Armata ruseasca (Prin fir telegr.) Petersburg, 5 Aprilie.—Un ukaz imperial ordonă formarea unei nuoi divizii de cavalerie cazacă. Din Ungaria (Prin fir telegr.) Budapesta, 5 Aprilie.—Camera deputaţilor a adoptat în unanimitate con-venţiunea relativă la canalul de Suez. Budapesta,'o Aprilie.—Comisiunile u-nite ale Camerei Magnaţilor afi acceptat după o lungă discuţiune şi fără schimbare, legea asupra armatei. Budapesta, 5 Aprilie.—Camera deputaţilor a adoptat legea relativă la construirea drumului de fler strategic Dees-Zilah care va lega districtele Szolnok Doboka şi Szilagy (Ungaria). Cutremurlle de pnmeut (Prin fir telegr.) Atena, 5 Aprilie.—Cutremurile de pământ continuă la Zanla şi Megara ; dar nici o stricăciune nu s’a semnalat până acum. CRIZA MINISTERIALA Criza nu s a sferşit încă. Azi dimineaţă M. S. Regele a avut o lungă conferinţă cu d-nii Th. Rosetti, Carp, Al. Lahovari şi gen. Mânu. In această convorbire s'a examinat iarăşi situaţia, fără însă ca cine-va se fie încărcinat cu formarea noului cabinet. Un nostim incident de notat: Pe când cei patru miniştrii convorbeau cu Regele, d-nu Yernescu s'a anunţat. Consiliul în acel moment erea sfârşit, şi cei patru miniştri au eşit pe o altă uşe, pentru a nu se întâlni cu d. Vernescu. * Până în momentul de faţă de-misiunea cabinetului Th. Rosetti nu e încă primită. E posibil însă, ca până di-seară un nou cabinet se pe constituit. * Dd. Carp şi general Mânu aii fost din nou la Palat astă-zl după prânz pe la orele 3 şi au eşit la orele 4 şi jumătate. * E posibil ca chiar astă seară o personalitate politică se fie însărcinată cu formarea cabinetului. E j probabil în ori-ce caz că mâine ministerul va fi format. * Mâine, de si este Duminica, Epoca va apare. * Partisanii d-lui Lascar Catar-giu susţin că în întrevederea pe care a avut'o eri cu M. S. Regele, d. Catarg'm a respuns eva-siv la toate întrebările ce i s'au făcut. Aceasta nu este de mirat, căci d-nu Lascar Catar gin, nu putea presinta şefului Statului o combi-naţiune oare-care. In adever, d-sa a bătut la toate uşile şi le-a găsit pe toate închise. D. Catargiu nu s'a putut înţelege nici cu conservatorii, nici cu acei pa care îi numeşte junimişti. Singura d-sale resursă ar fi se facă apel la elemenXe nemulţumite din toate grupurile, ca de pildă, dd. Mărzescu, Aslan, Cozadini, etc. 7 ORE [<4;' Se vorbeşte de formarea unui minister sub preşedenţia d-lui gen. Florescu, care ca preşedinte al Senatului este expresiunea maturului corp. Din acest minister ar face parte cei mai mulţi din miniştrii actuali. nr IMPUI Dl NT Casele din Strada Ut I li l* M I îl I A I Scaune 38 având 4 camere spa(ioasc, dependinţe, pimniţa boltite, grajd şi şopron şi casele din strada Polonă 24 având 3 camere, bucătărie, pim-ni(ă. A sc adresa la Şlefânescu care locueşte chiar în casa No. 38. UE MltfiT IIF.HSF. GIUt« împreuna saă în parte: I. Douâ prăvălii şi un apartament în faţă calea Victoria. II Un apartament în fundul curţii (catul Toate acestea în Calea Victoriei No. 23,) între Otel Broft şi Otelu Oteteleşanu. III 0 prâvâle de băcănie, Calea Victoriei No. 100 (la Cişmeaua Roşie a se adresa la d. Ion Lahovary Calea Victoriei 214 In toate dimineţcle. TEATRU BULEVARDULUI IN FIE CARE SEARA I1EPRESE\T\T11\! VARIATE Acrobaţi, cântăreţi, gymnasticl, dau ţuitorl şi dănţuitoare inie naţionale , Operete franceze şi germane, etc., ele. MARELE CIRC SIDOLI STllADA POLITIEI No. 7 ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS 2 MARI REPRESENTATIUNI Una la ora 3 1/2 şi a doua mare repre-sentaţiune la ora 8 şi jumătate, A 26 MII LINII REPHESENTAT1UNE H1GH-L1FE DUMINICA 25 MARTIE REPRESENTATII EXTRAORDINARE cu program foarte interesant. AvNo. —Mire Festival artistic în beneficiul iubiţor d-n! «Velescu» şi «Moceanu» profesorii şcoalel de gimnastică, pentru plecarea d-lor la Expos ţiunea din Paris va avea loc Duminică 20 Martie la ora 3 p. m. DE I NC H I R I A T Doue apartamente compuse de câte patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz si apa situate in strada tsiliidelor i\o. G bis. Doritorii se vor adresa strada Silfidelor No. G. nfl tViiUDIlT un grajd, şopron Uij illlillllll A I şi odae de servitori în strada Colţeî No. 60. A se a-dresa în curte. Atrngem atenţiunea lectorilor noştri asupra anuiiciului stabilimentului «lokcy. BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARBYTEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi Impedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-iele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d'aşteptare pentru fiecare. ________________ 10/a, LA CÂINELE NEGRU Magnsinul de Drogue, Coloniale si Delicatese ION TETZU Succesorul lui GERSAttEK-0VESSA Sămânţă de Trifoi adeverat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resitentâ, asemenea semânţă de Iarba pentru nutreţul vitelor si infruiuusetarea gradinelor Reuşita şi producţiunea garantată APE MINERALE din toate sursele indigene şi streine Comande efectuez în toată România CĂTRE TOTI AGRICULTORI 1111 TARA Pentru a obţine recoltă cu un sfert mai mare, se Întrebuinţează azi pretutindeni pentru văpsirea. (muiarea, so-lagiu) grânelor de semănătură GERMINATORUL Doctorului yuurante-Desenlonne, materie amoniacalâ, nimicind toate insectele parasitice şi prin conţinutu-î mare de azot făcând mai roditoare atât seminţele grânelor, cât şi legumele, cartofii, seminţe de fiori etc, etc. (ierminatorul deşteaptă puterea de jncolţire iu 25 0/0 de seminţe care, fără imboldul lui, ar fi rămas în adormire; stinge germenii boalelor de plante, precum: tăciunile, mălura, pintenile secarei etc. Germinatorul a făcut se dispară întrebuinţarea vitriolului albastru (pea-tra boilor) care nu numai câ distruge şi otrăveşte grăunţele, dar e şi primejdios pentru ori cine II ia In mână. Result teie dobândite până acum de toţi agricultori din lume sunt surprinzătoare. Preţul unellădiţT, conţinând o cantitate trebuincioasă pentru IO hecto-litre de seminta 7 franci. A se adresa la Agenţia Havas, Ga lea Victorie!, 36, unde se află unicul deposit şi care trimite la ori cine io va cere, broşura explicativă. A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la d-nu A. L. Patin, Calea Victoriei şi la librăria Sâlozi. * Dulce suvenire, polca mazurcă preţul 1 P Mon plaisir pot ă pr. 1 1. Ideal şi Real Vals 2 lei. Compus de Constantin G. Gher man locotenent. DE ÎNCHIRIAT de la 23 Aprilie 1889 Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), doue-spre-zece o-dâi, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa. A se adresa Str. Pitar-Mosu 5. Caut un asociat capitalist sad mare proprietar pentru înfiinţarea unei lăptarii mari, care sS prelucreze cu forţă de apă or abur cel puţin 1000 k!gr de lapte pe zi. Dr. G. Maior Bucureşti, Fundătură Dreptului No. 1. Th. D. Costin Calea Calauasilor, No. 1 Tl/l Vinuri bucureşti^sALB% si ROŞII 'Specialitate exclusiva indigenă din plaiurile cele mal renumite, şi In special I din golu drinci districtul Mehedinţi. Puritatea garautata şi constatată prin analisa chimică chiar de către onor. Efo-\ ria Spitalelor civile. l’ccluri foarte moderate Se expediază franco la domiciliu In mari j şi mici cantităţi, cu vad-a, In butelie şi iu butoae de toate mărimele. 1086 |Aseaircsalad. Th.D. Costin Ca. CZlirjşilor, / HOTEL HUGUES DIN KUCUKESTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind In faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din nou arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu veri-ce Hotel din Capitală; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale. Camere de la 3 lei tn sus. RESTAURANTUL prevâzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse. Cabinete particulare pe tot timpul Carnavalului la disposiţia onor. Clientela. (869) Administratiunea. AVIS IMPORTANT La maison de Mrne V. Mi hei, 3, rueVă-ronâse, â Paris, dâsire se mellrâ eu rap-port avec des năgocUnts en t rodu ls du pays serattachaat aux comestibles, baurre muls, volailles. Lui ăcrire. DE ARENDAT Fabrica de făină din Slatina judeţul Olt, făcută tn 1884, după sistemul celmal nod, care macină 20 chile în 24 ore, scoţând 8 cualii.ăţl de făină, se arendează pe termen de cinci ani, din causă de interese de familie. Informaţiunile se dafi de proprietar. Vasile Thoma, S atina TJne des Curiosites d. PARIS NOUVEAUTES A se cere catalogul general ilustrat care coprinde 691 gravuri (modele inedite) pentru SESOKTUL de VARA şi care se trămite gratis şi franco In urma cerere! francate adresată D-lor JULES JALUZOT & Cie IN PARIS Se mal trămite franco mostrele de tdte (e-săturile ce compun imensele asortimente ale magasinelor PRIN7BMPS, specificându-se însă bine felul şi preţul. Expediţiunile In t6te părţile fu~ >ei. Catalogul arată condiţiunile de trimitere Interpreţi de tote limbele se află la disposiţia peisdnelor car! doresc a visita magasinele nostre Casă de reexpediţiune in Bucu» resci, 39 Calea Victoriei. BURSELE DIN STREINATATE BURSA DE VIENc 5 Aprilie 1889 Deschiderea Napoleon . Imperial Lira turceasca . . Argint contra hărţi, lîub har. numerar Actiu. Cred.-Anslalt Kenta har. austriaca » aur austriac . » aur unguresc . » argint ausiriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la ved. » p. Amslerd. v. » p. Belgia la v. Bancnote italiene . 9 57 9 99 10 85 100 128 75 298 65 89 90 101 40 10» 80 84 90 121 20 59 :i5 100 2 47 70 BjK-A de p SIS 5 APriPe 1889 Renlafrancesa 4V% Renlafrancesa3% R. româna per. 5% Italiana . . . . Imprimi, grec. 1879 lmprum. grec. 1831 Banca otomana. . Daloria Egvpt. 6% Sch. p. Londra la v. » p. Vienala ved. » p. Amslerd. lav. » p. Berlin la ved. » p. Italia la ved. » p. Belgia la v. 104 6» 85 27 99 98 15 495 450 553 455 25 25 206 50 207 87 122 81 p.5/16 P- BURSA DE FRANKFORT S/M 5 Aprilie 1889 VALORI Cursa zilei Ren. rom. amor. 5% | 97 55 5 Aprilie 1889 închiderea Napoleon . Imperial Lira turceasca . . Argint contra hârli. Rub. hâr. numerar Actia. Cred Anslall Renta hâr. austriaca aurauslriac . aur unguresc . argint austriac Sch. p. Londra la v. • p. Paris la ved • p. Amslerd. v. » p. Belgia la v. Bancnoie italiene . 9 57 9 90 10 85 too 128 75 393 84 102 80 102 00 64 90 121 25 59 30 100 20 47 70 BURSH 0- lONORA 5 Aprilie 1889 Consolid. engleze . Act. Bancei Românii Schimb p. Paris. . i p. erlin . . > p. Amsierdam. 989/16 8 25 55 20 62 12 04 BJRS5 D B• R IM 5 Aprilie 1889 Deschiderea Rubla hârtie nume. 217 75 DiscontoGeselIscha. 237 90 5 Aprilie 1889 închiderea Napoleon . Renta rom. amor. . rom- C. F. R. 6% » • » » 5% lmpru. Oppenheim » munici. Bucur. Disconlo Gesellscha. Schimb p. Londra. • p, Paris. • . » )>. Amsierdam. » p. Viena. . . » p. Belgia . . > p. Ralia. . . 16 23 98 10 108 60 102 70 105 97 75 236 70 20 65 80 60 168 65 168 80 15 80 60 FOIŢA ZIARULUI • EPOCA* di) IIFCTOR MALOT DBEPJ4TEI Partea I. VI (Urmare) — Te încredinţez că, în caşul acesta, serviciul ce a făcut ştiinţa ta a atras recunoştinţa. AI văzut ce marnă iubitoare şi duioasă e d-na Ranson ; n’am să stărui asupra acestui punct. Ce femeie 8 fost? Ce viaţă a dus ? In privinţa a-ceasta nu ştii nimic, cred. — Cum vrei să ştid ce-va ? ' — Tocmai; de acea e bine să’ţl spun cea ce am aliat şi eâ. Despre femeia însăşi, n'am nimic a’ţl spune, al vă-zut’o ; ca mine, mai bine de efltmine, ştii ce pretupşte : e frumoasă şi jsă-nătoa9â ; să poate zice că e tun de sănătate; asta face mult, căci n’are de cftt trel-zecl şi trei de ani această plăcută văduvă, şi acel care o va lua de femeie va fi tn drept de a căpăta de la dlnsa copii, copii sănătoşi şi frumoşi. — Dar fii ei ţi să par nişte modele de putere ? — Fii seamănă cu tatăl lor ; şi despre acest taU vom vorbi îndată, dacă bine-voeşt! să n’o luăm înainte. Cea ce ştiil despre d-na Ranson şi cea ce tu nu ştii e că ea este dintr'o bună familie de la Ntmes, foarte stimată acolo. — A ! — Nişte protestanţi evlavioşT, magistraţi din neam In neam de mal multe generaţiunî. Spun In treacăt că d na Ranson n’a luat familiei sale de cât onestitatea şi l-a lăsat evlavia şi asprimea moravurilor. E numai o femee cinstita şi foarte bună. Dovadă, că a trăit bine cu barbalu-seii care ducea o viaţă cam destrăbălată ; ea i-a trecut toate şi, cred, mai mult din indulgentă de cât din indiferenţa. El a dus’o aşa d bine câ a murit. — Oloi — Repet şi efi cea ce am auzit spu-Dându-se; pricepi ca nu ştiQ eâ însuşi ce s’a petrecut la Baku, şi d-na Ranson nu mi-amărturisitnimicîn această privinţa. îmi vorbeşte de soţul ei tot d’a-una cu bună-cuviinţâ şi măsură ; moartea sa n'a aruncat'o într’o desperare ne-mângăiată, precum n’a fost o uşurare pentru dlnsa; li pare răii dupe tatal copiilor sel şi părerea sa de rgQ intru a-ceasta este adevărată ; lor le lipseşte mai mult de cât el, căci, dacă trebue să cred cea ce’mî povestea bucuros chiar d. Ranson, când am făcut cunoştinţă cu prilejul cumpărărei castelului şefi, ora foarte puţin al el : o stima, îi recunoştea toate calităţile, toate virtuţile, vorbea de ea cu respect, dar era femeia lui. Nu m’atn însurat cu o văduvă; cu toate aceste, dacă întâmplarea mi-ar fi dat una, aş fi vrut ca ea să 11 trăit In aceleaşi împrejurări caşi d na Ranson : nici prea fericită, pentru că fericirea prea m>re face pe om să ceară mal mult de cât să poate avea de obiceifi In lumea asta ; nici prea ne-riO'Ocită, pentru câ nenorocirea strică caracterul. Cupeul care mergea repede, dus bine de un vizitiii bun, trecuse de fgara Strasburgulul, şi acum, suia, mai Încet, povârnişul suburbiei Saiut-Denis. — Vrei să ne oprim )a gara de Nord? tntrebâ Săniei. — Merg pănă la Saint-Denis ; n’am ajuns nici la jumătatea celor ce am să’ţl spun; şi acum dupe ce ţ’am arătat cuvintele care, dupe mine, fac ca d na Ranson să fie fericită de a deveni femeia ta, voifi sâ'ţi arăt acele care mi să par că trebue să te îndemne la a-ceastă căsătorie, fără de care aş fl de neiertat câ m’am ocupat cu o afacere cu care mcl-una din părţi nu m’a însărcinat. — E meseria ta să faci contracte de căsătorie. — E ce-va mal mult pe cât obiceiul meseriei în amestecul meii; e, ţo repet, prietenia. Gând în anii tinereţel tale al avut fericirea de a întâlni un camarad, cu care ai lucrat, cu care al a-vut aceleaşi idei, aceleaşi speranţe, a-lfituri de care al luptat, îl urmezi în viaţă şi, dacă să ridica la un rang înalt, pe când tu însuţi rămâi cufundat în păcatoşie... — Aurea. — Aurita safi ba, nu face nimic I — te interesezi de dînsul, de succesele sale, de care te mândreşti şi tu puţin : «Am fost prieteni I «Ast fel sunt eu cu tine. Nifi.n dată nu văd numele tefi în ziare, nu citesc, în dările de seamă a le Academiei de medicină, discuţiei la care iei parte, fără a nu mă gândi la vreme când eram camarazi, când stăm seara de vorbă, la întoarcerea mea ; la plimbările noastre prin Luxemburg, tot d'a-una Întrerupte de vr’o afacere care ne chema aiurea ; la şedinţele noastre filosofice de 1» Hotel de Medicis. Mi aduc aminte încă de u.tima şedinţă tn care Brigard voia să stabilească dogma conştiinţei, şi tu l’al combătut dovedindu-1 că conştiinţa nu e-xistă ca unealtă bună de măsurat faptele noastre. Par că văd furia celul-l’alt 1 — Avea dreptate : efi susţineam uu paradox. — De sigur! de acea nicî n’ar fi trebuit să se supere. Deci, ca să revenim la subiectul nostru, aceste amintiri de altă dată mă fac să te urmez ca şi cum amavtatncâ relaţiunl regulate: cea ce eşti, ce voeşti să fii, o ştifi ca şi cum mi-ai face destăinuiri. Ce eşti ? ambiţios ? ce vrei să să fi. ? secretar pe viaţa al Academiei voastre. — Ai căutat să le afli de la Morche. — Da, şi cu atât mal uşor cu cât Morche are pentru stăpânul şefi o ad-miraţiune respectuoasă care să potriveşte cu mândria ce’ml insuflă succesele vechiului mefi camarad. Gaci sunt In adevăr mândru de a te vedea ambiţios : eşti pentru mine. Ge ambiţiune, vrei să aibă un notar de provincie dupe cea ajuns să câştige o avere bunicică şi să se bucure de consideraţia publică ? — Mi să pare că’I ce-va, consideraţia asta. — Şi mă mulţămesc cu dlnsa, safi ca să zic mal bine, mă fălesc. Când l-am spus că mă mir câ nu ţinteşti la presi-denţia Academiei voastre, Morche mî-a explicat că adevăratul director al Academiei e secretarul pe viaţă, tocmai fiind ca e pe viaţa,.pe când presidentul e numai pe un an, şi pe lângă aceasta peniru alte cuvinte d^ gaşcj. Fi-vei a-les când va fl vacant ? Ai contra ta meritul tefi, autoritatea ce al câştigat prin luptă, jelosiele ce al stârnit prin succesele tale, şi duşmânieie ci al cules prin dispreţul tefi pentru oare care o-biceiuri, Intr’uu cuvlrit superioritatea ta ; pe când potrivnicul tefi «re pentru dtnsul mediocritat a lui care nu supăra pe nimeni, şi amabilitatea sa, care place tuturor: II vezi pretutindeni, e tot-d’a-una la primele representa-ţil teatrale, primeşte invitaţiele, prânzeşte, vorbeşte, face curte femeilor, glumeşte cu bărbaţii... Pe tine nu te vede nimeni de cât acolo unde al trea- bă, nu stal mult la vorbă... — N'am timp, Nu te gândeşti că &-ceastă căsătorie mi-ar da o superioritate pe care de sigur n’o am, acea a averel. — Singura pe care lumea o sufere fără revolta, şi chiar singura dinaintea căreia)să închină. Oare Academitlescap de această lege ? O » Naţionala • Construcţie oi Argint contra aur Fiorini austrieci Tendinţa fermi iCump. Vend. U8 1,2 06 98 | 99 101 1/4 101 1 2 104 1/2 67 7/8 1(4 i62 94 1/2 82 88 240 50 640 271 ■«O 140 1 « 2(0 1043/» 97 1.8 104 1 2 1C3 or, 82 t 2 188 1 2 .250 | 60 9n0 2*r, 270 150 ; 2,8 £1 CONSTRUCTOR DF MORI BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA C0LTEI49 MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie, Maşini de aburi, Turbine, Moale liydruuilce, Depuşii de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. 1‘lelre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricutiune de curele de piele, [Cataloage ţi Preţuri corente la cerere gratis şi franco) 1054 MEDALIE DE ARGINT Cil A IU IE CHIMICA BERBERIANI! Depositul central în farmaciile domnilor ALESSAXIJUIU BUCUREŞTI şi I*. LAZEAXU CRAIOVA In detail la toate farmaciile din tzara -UN LEU RULO UL — Cel mal eficace remediu ce se poate intrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durerea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. ele. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boalede reuichi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, tăiaturi, buboae, bătături etc. etc. Fi» cai'ui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata 1125 MT7Î1U7 ADU la Alipeşti de tIrK- Jude- VEHAiirVE ţul Prahova o casa cu 2 el.(je şi 15 camere, un loc d« nn 1/2 pogon, pi uRa şi 2 odăi de slugi este frumoasa de locuit şi *» poate instala şi o fabrica într'lnsa. A se adresa la doamna Hugues Ventura. casele din Calea Oriviţa No. __ ilIIi.lllEl 70, compuse din şapte ca-in,-re. trei bucătării, mal multa magazii, gra dinft în fundul curţi etc. Doritorii se vor adresa la d. avocat Athana-giad strada Manea Brutar No. 12. (1153) DU TMPUDTAT Un apartament de cinci DC Iii 0x1111x1 1 camere cu salon, osebit cuhnie mara, mansarda, pod sistematic şi pivniţa. Calea Victorii 72. In colţ vis-ă-vi» de Pa-atul Regal, a se adresa la proprietar tn ace-I laşi acoperam&nt. CASA DE SCHIMB 806 MOSCU NACHMIAS .Vo. 8. In palatul Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, In fac ta noei claclir bancei Naţionali (Dacia-Romănia) Cumpără si vinde efecte publice si face or!-ce schimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de 25 Martie <888 Rsnta amorlisabila Kema aniortisabila ,, romana perpelna Obligaţiuni de stat [Conv.rur.’, „ Municipale fr. , Casei pens. [300 L.l Scrisuri funciare rurala orb. urbane □ ^ ,. ., ,, lasl Acţiuni Banca Naţionala 3 % l.osuri Serbestl cu prime Leşuri eu prime Emis. IBM Losnri crucea roşie Italiana „ crucea roale Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara eu prime Losurl Basihca bombăn „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei] Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ ltallane „ Ruble biriie NB. Cursul este socotit tu aur Cump. Vinde w 1/1 J7 se 101H «1% 2M 10* 37* 104 3/4 10*X SA M II t sa* 7« 1« 1/2 * 44 a s 38 ff \K i»* îee Kt 3* 3/4 9*14 101 87 3/4 145 1«* X 96 5/4 10*X 101K ll* 94» 7* 14 41 « 19 N 90 124 100 9* LATRE DI). ARENDAŞI SI PROPRIETARI DE MOŞII CEREŢI caseiIOIIN PITTS BUCUREŞTI ' NUOILE CATALOAGE ILUSTRATE PENTRU M A SINE AGRICOLE \: VECHIA CASA DE CEAPRAZARIE MILITARĂ FOX DATA IX AXUL 1800 ARON H. BUFTI N°- iBIS CALEA VICTORIEI, N°- 1BIS (PROPRIA CASA) Sub-semnatul aduc Ia cunoştinţa clienţilor mei d-Ior Oficerl că mi-am asortat din nod Magasinul cu un bogat «sortiment de equipamente şi mai cu deosebire FIRETURI DE UNIFORMA, aduse din cele mal renumite fabrici din Paris şi Lyon vânzăndu-le cu 25 0/ mal eftin ca la ori ce ceaprazar. Rog pe Onor. Public a mă visita spre a se convinge de realitatea celor ce expunem aci. Mal confecţionăm şi ori ce fel de comănzl în termen de 24 ore, făcute prin scrisori şi le expediăm foarte prompt. ARO.V II. BUFTI saiauaisa»smx>.rmxmLcxs--şs i I El, l\Yl CSI lui; Cu perul colosal Loreleg de 185 c. m. Eu l’arn obţinui în urina intrebuinţărel de 14 luni apomadei inventate de mine, ce este singurul mijloc in contra câde-rel părului şi serveşte pentru activitatea creştere! luf, la întărirea râdâcinel; ea activează la bărbaţi creşterea plină şi viguroasă a barbet şi deja dupe o scurta întrebuinţare dâalăt părululdin cap cât şi din barba o lucire şi plinătate naturală şi presorva părul deîucă-runţire prepitâ până la adinei bâtreniţe. Fretiil unui borcnnas 5 frauci CSILLAG & COMP-, BUDAPESTA Depoul general pentru România se găseşte numai la d. LEII Al', inginer, Bucureşti. a se adreda la Agenda Uavas 36, Calea Victoriei. IIE RCM1AT $1 DE VERZUIEiK Clemenţei No. 21. A se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2. r . STABILIMENTUL „JOCKEY" 60, STRADA CLOPOTARU, 66 Sub-semnatul reînoeste comunicarea ca, operatiele stabilimentului seu pentru: Primiri de cai spre întreţinere (2 lei pe zi) şi Desfaceri venzări în comision, de cal trăsuri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfăcătoare resultate celor ce s’au servit de interventiunea stabilimentului seu. In ori ce moment se gaseste de venzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc. In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive. Bucureşti, Martie 1889. LANGOSY iA. FOST CARACAS BUCUREŞTI - N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 -- BUCUREŞTI Restaurat şi mobilat cu eleganţă din nod, situat în centrul Capitalei şi al Comercinlnî, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor. ' In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din noO, Consumaţiuni (Ine, şi preţuri moderate, mai multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţională In toate serile, condusă de simpaticul artist Român Tache Tomescu. Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s’a Inc edinţat d-inl TasHe fteorgiade fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorab sa clientelă al reîncuraja, asigurându-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară po care a dat In tot-d’auua probele cele mal frumoase. U05 Răm&ind cu toată stima T. O. CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME „PATENT-NOTHMANN“ Perfecţionai PENTRU FAMILL.II, MESERIAŞI SI FABRICANŢI Aceste Maşine afi fost, grafie numeroaselor lor avan!agii, premiate ia toate esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase îmbunătăţiri asupra altor maşine de tot felul acesta, între care voiţi cita: brutul lor înalt, care produce o mănuire uşoară şi comodă, suveica fara înflrare, aşezarea de sine a acului tn adevărata sa posiţiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea. lucrează fără nici un sgomot pentru care a şi fost numita cu drept cuvânt «La Siienceuse.“ Produce nn lucru curat, elegant şi simetric. Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile maşinel sunt lucrate îu oţel eel mai fin cpea ce contnbue la soliditatea şi durabilitatea el. Deposit de maşine de cusuLzise «de Lipscan pentru cismari; maşinele «Titania» şi «Ringschiffchenn pentru croitorî; tWehltr et Wihon» pentru fabricanţi de lingerie. Singurul reprezentant \ BULEVARDUL ELISABETHA ) MAX LICHTENDORF CASA GRAND HOTEL BOULEVARD bucbwswi ( --( UNDE SE AFLa ŞI DEPOSITUL GENERAL )-- ' ) Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco se pri xxi eso ixx schi xxx k> (-)- Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA AUVILLE DEV1ENNÂ vts-d-vis de Lib. 8 o cec -Oc«- Recom&ndam onorabilei noastre clientele pentru ieftlnHtatr uf ■ollditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si proecape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapoiam frantzuzoec de toate oalitatile si lăţimile. Batiste de olanda ei de lino albe si oolo-rato. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'EcosBe, de nnmbac, de lâna si dr matase. Flanele, cftm&şt şi ismene de lână după sistemul profesor. l»r. G. .Ifr^cr, Oulore si manşete de olanda ciltimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzi.zesti ru balene veritabile. I ruMMiri contplccle peitlru nunti. 1’rusoiirl pentru pensionate, ote-lutl si restaurau furi CAFEA SVItOGATA REGALA pentru prepararea cafelei obicinuite este cel mal perfect şi higienic aliment constatat de Laboraloriul chimir din Bucureşti. CAFEAUA REGALA dă cafelei obicinuite un gust delicios, un miros pilcul şi aduce o economie foarte însemnată de cafea. iî Avem onoare ţ informa pe clientela noastră că a aparul Oatalorţ-u nostru ilviKtrttt si va fi trimis ori-cui va faoe oe- irere. LA ORAŞUL VIENA , Calea Victoriei, i*n!: tul «bacin-Honiunla» vis-â-vis ele Socec FABRICA DE CAFEA REGALA WEINREEB & FEHR ---IA 81-- Depofi tn Bucureşti la d-nit Frid-man et Finkel, Hotel Transilvania, str. Gabroveni. De vânzare en detail la toate magazinele de coloniale. aautaai Q {B *1 9 0 & DE ARENDAT MOŞIA RACOVITZA Dislrictul liumanaţi, 20 minute depărtare de Gura Ihilsill, cu şosea, întinderea la 2,f>00 pogoane din care i,500 de muncă; rt»tul de islaa. Se vor defrişa locuri noi; asemenea se vor Ciftdi magasii noi. Mijloace foarte îniesnicioase pentru muncă. MOŞIA BALE A SA Districtul liomanuţi trei quarturî de oră depărtare de gara ltulsitî cu şosea. întinderea peste 700 pogoane muncitoare. Kcaretele toate noi. Mijloace foarte înlesnic oase pentru muncă. Ambele aceste moşii sunt de arendat In parte sad împreună. Doritori! se vor adresa la proprietarul K. St. Ceslanu, în Bucureşti 31 Str. Batiste». Tipografic* ZI aurului „Epoca1 Tipărit ou cerneala Ch SLorlUeux-Cle Pari» Giraut reaponsubil V. 1*. Oheorghir www.dacoromanica.ro