ANUL 17 No. 100S
A NTEIA EBITIUNB
i—ii n~i i iurTrimnTi—'wr—
'3AMBÂTĂ 2t MAATUC (C APRIL1K) 188»
NUMERUL 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE
NCEP LA I ti 16 A FII-CAREI LUNI 91 9E PLATE8C TOT-O'A-UNA ÎNAINTE
In Bucareocl; La casa AdministraţiuneL In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an *0 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. In Btrelnetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL BANI NUMERUL
AXUXC1URILE
DIN ROMANIA SE PRIM ESC Ol RECT LA A DM IN 16* TRATIA ZIARULUI
I,a Paris: Agenct lla vas, Place de la llourse, * Anunciur! pe patf. IV, linia 30 hani: anunciurl ei reclame pe pag. III, i lei linia.
LA PAUIS: se găseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Gar-tuuin, Nn. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
RE DAC ŢI UN BA
No. 3,—I*l«tza Eplaooplel»—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢICNEA No. y.-Platza Episcopiei.—No. 3.
sas
MARELE MINISTER
Acum câte-va luni am întâmpinat venirea la putere a guvernului actual cu aceste cuvinte : „Marele minister4'. Astâ-zî, cu sceleaşl cuvinte salutăm retragerea de la cârmă, a guvernului d-luî Theodor Rosetti.
Ni se va obiecta poate, că acest guvern a avut o viaţă efemeră. Da, negreşit, el a avut o viaţă scurtă ca şi Marele minister al lui Gambetta. Insă nu timpul poate adăoga ceva la gloria unul guvern.
Ministerul d-lul Ion Brătianu, care a avut o existenţă de 12 ani, va trece în opinia ţări de lungul dar infamul minister.
Guvernul d-lul Th. Rosetti, va fi fost din contra, scurtul dar marele minister.
Negreşit, ca orl-ce guvern, ministerul actual a putut produce câte-va nemulţumiri ; el a întărîtat în contra-1 unele ambiţiuni nelegitime şi n’a dat satisfacere unor pofte nesănătoase.
Şi aceste nemulţumiri aii sporit şi au fost oare-şl cum încurajate de acel chiar ce să dedeau de a-micl ai guvernului, de cel ce fuseseră aliaţii sâl în alegeri şi care luaseră angajamentul solemn faţă cu Regele şi cu ţara de a’l sprijini.
In cât în loc de a avea un vrăjmaş ale cărui lovituri cu cât sunt mal puternice cu atât dau mal multă coeziune partidului de. la cârmă, aveam nişte aliaţi care dându-se de amici al guvernului îl săpau pe de-desupt.
Când un guvern dispune d’o majoritate mare, adversarii sâî nu pot cu uşurinţă sâ-l distrugă majoritatea, căci cu greii membrii unul partid trec peste prăpastia ce-1 desparte de partidul opus ; negreşit însă că lucrurile să petrec altminteri, când în sînul chiar al unul partid al un vierme care îl roade; când în sînul partidului al câte un om care declară orl-ce ambiţiune legitimă, orl-ce pretenţie dreaptă, or-ce poftă sănătoasă, care se sileşte să coaliseze toate nemulţumirile, şi pe sine caută să se facă, cum am mal zis’o, sindicul nemulţumiţilor.
Ast-fel să explică acele mici nemulţumiri care s au exploatat în contra guvernului, în mod-atât de perfid, de amicii şi de inamicii lui.
Când aceste nemulţumiri să vor fi risipit, când alţii vor fi dat măsura capacităţel lor, şi vor fi fost în luptă cu dificultăţile guvernului şi cu toţi nemulţumiţii din care el şi-au făcut un cortegiu ; când cât-va timp va fi trecut poşte a-ceste mărunţişuri ale politicei zilnice şi o mal dreaptă apreciaţiu-ne a guvernului d-lul Th. Ro-setti să va degaja din amănuntele în caro privirile scurte ale unora să rătăcesc, atunci ţara ’şl va aduce aminte de guvernul care a demisionat a-1'altă-erl.
Ţara îşi va aduce aminte -că timp de un an acest guvern ti a dat libertatea cea mal largă şi în acelaşi timp a ştiut să menţie ordinea cea mal perfectă.
Ţara îşi va aduce aminte că sub acost guvern, respectuos pentru libertăţile publice, s'ati făcut
alegerile cele mal libere, după însăşi mărturisirea vrăjmaşilor săi.
Ţara îşi va aduce aminte că a avut la cârmă un guvern compus din atâtea capacităţi câte n’ar putea azi să adune la un loc, orl-ce alt partid; un guvern care a înălţat tonul discuţiunelor noastre şi a transportat lupta dintre partide pe terenul principiilor şi al ideilor de organizaţiune.
Ţara îşi va aduce aminte că a-cest guvern inaugurase o eră de prosperitate şi de reforme, dând populaţiunel noastre rurale marea reformă ţărănească, comerciuluî reforma monetară, şi că toate a-ceste reforme erau începutul numai a realizării unu! program întins şi complect.
Ţara îşi va aduce aminte că timp de un an, ea a avut la cârmă un guvern atât de liberal şi de imparţial, în cât el a avut onoarea d’a fi acuzat eă nu persecută pe vrăjmaşii sel.
Ţara îşi va aduce aminte că interesele el au fost administrate de un guvern capabil, care a inaugurat era împrumuturilor în ţară, care a sechestrat linia Lembevg-Cernăuţi-Iaşî, care a stârpit agiul, care a scăzut impozitul asupra ţuiceî, etc.
Şi când ţara va vedea că alte guverne nu-I dau tot ce-I a dat guvernul d-lul Th. Rosetti, atunci ea îşi va întoarce iarăşi privirile spre acea pleiadă de oameni de talent şi neeompromişl, spre acel partid politic care ’l-a dat cea ce până azi alte partide ’i-au făgăduit poate, dar cea ce nici unul nu ’i-a dat.
De aceia, sperăm că toţi bărbaţii politici, care au compus formaţiunea politică ce până a-faltă-erl a fost la putere, vor rămâne strâns uniţi, constituind ast-fel pentru ţară, o reservă pentru viitor.
PARTEA EXTERIOARA
D E P E S I
Urmărire în contra generalului Boiilunger
(Prin fir telegrafic)
Paris. 4 Aprilie. — Dupe o lunga dNeiitiune ce a dat loc la vii incidente, Camera a votat cererea de urmărire iu contra generalului Boulunger prin 355 voturi contra 202.
CESTIUNEA ZILEI
Germania si Anglia.—Călătoria contelui de Bismurk la Lo> dra.— Scopurile cuucelarulul
Călătoria contelui de Bismark la Londra ocupa mult In momentul de faţă cercurile politice.
Se crede că fiul cancelarului a fost trimis de tatul sâfl la Londra, nu numai pentru a regula amănuntele visital oficiale, pe care împăratul Wilhelm trebue s o f>*ca,1n M ufl, reginei şi pentru a stabili o Înţelegere tn privinţa Cestiunel coloniale, d -r încă pentru a căuta să vada care sunt părerile guvernului pnglez asupra unei eventuale intrări a Marel Britanii In liga păcel.
Cancelarul imperiului nu s’a ferit de a face o In'.ercare de a schimba principiile care conduc politica de azi a Angliei, adica împotrivirea el de a fi părtaşă la or-ce alianţă continentală care ar împedeca libertatea sa de acţiune.
Pentru or-ce spirit prevăzător schimbarea aceasta de purtare a prinţului de Bismark, îndată dupe incidentul Mo-rier, are o însemnată semnifloaţiune.
Se poate explica prin faptul că Italia
nu’I mal inspiră mare încredere, căci ar putea să iasă din întreita alianţă de odată cu căderea d-luî Grispi.
In ochii cancelarului Anglia ar fi destinată să umple golul.
Opinia cea mai respânditâ este că contele de Busmark a isbutit cu privire la visita suveranului săfi, că a obţinut chiar unele concesiuni asupra cestiunel coloniale, dar în privinţa participă-rel Angliei la liga păcel, neisb&ada a fost complectă.
m MUHHIBIM
Acel ce ’şi închipuesc că suntem fără guvern s6 înşeah. Guvernul a demisionat, dar unul din Miniştrii anume" Gunâ Mac-Ma-hunâ, amintindu’şl cuvintele mareşa'uluT Mac Mahon pe când era preşedinte al Republice' franceze, a zis cu accentul s6Q special : «Z> suis, \’y ieste» şi nu vrea se ese din Minister cu nici un chip.
Guvernul este demisionat dar Gunâ Mac-Mahunâ nu este demisionat şi chiar de s’ar reconstitui un guvern asta zl—fără Guna în Cabinet — el este în stare se se aşeze pe banca ministeriala luând loc pe genuchele d-lu Lascar Catargiu.
De o cam data, s’aQ făcut sforţări gigantice pentru a se putea scoate d. Vernescu din Minister.
A fost scos pe uşe şi a intrat pe fereastră, a fost luat de uşier şi dus jos la scara, dar s'a suit pe acoperişul case şi de acolo Ş' a dat drumul pe coş până în cabinet, în sfârşit a ajuns ca faimosul Mephistofelăs din Faust. care răsarea şi din pardoseala odăilor.
Astâ-zi avem prin urmare pe Guna Mac-Mahuna preşedinte al Consiliulu1, Ministru de Interne, de Finanţe, de Justiţie, de Răs-boi, Lucrări publice, Domenii, Culte, Instrucţiune publica.
La Justiţie Gunâ Mâc-Mahună a făcut deja reformele cunoscute; la Culte a numit pe Sotir mitropolit al Moldovei; la Finanţe a suprimat serviciul comptabilit. ţei şi a hotărât ca socotelele să nu se ma. încheie spre a se trimite curţei de ComptuL; la Interne a schimbat îndata toţi prefecţi (s’a şi constatat din aceasta pricina o mare lipsa de ne-poţ ai Ministrulu în Capital*).
La departamentul instrucţiunel publice toate înveţătoarele aQ fost schimbate (s’a şi constatat din aceasta pricina o mare lipsa de doici în capitala).
Ministerul de resbel l’a încredinţat prin procura lui Guna cel mititel, pe care l'a numit îndată general inspector al cavaleriei cu dreptul de a umbla pe jos.
Se zice,dar nu suntem încă siguri,că Gună Mac-Mahună fiind tot el şi preşedinte al consiliulu ar fi hotărât ca pe Antonescu care nu se poate caza la Casaţie, sâ'l numească moştenitor al tronulu ; aceasta In scop de a mulţumi şi pe d. A. Beldiraan.
In resumat, Guna Mac-Mahună zice toata ziua : uZ'y suis, ţ'y reste» şi ma' a-daogâ vorbind despre miniştrii, cunoscutul vers francez :
Et s'it n'cn rtste qu’un, jt serai celuila.
Tlbisir.
Erl simpaticii noştri confraţi de la L'ln-ddpendance Roumaine (precum ne numesc el pe ne este datoria să le s iunem si noi lor) ne cer socoteală de cele zi*e In Epoca alaltâerl tn privinţa d-lul Vernescu şi ne acuza de versatilitate: ara II lăudat foarte pe fostul ministru al justiţiei, arată acel simpatici confraţi, si acum no napu-dim asupra d-sale ; când are să levie şi rîndul d-lor Carp, Labovari, Mânu? adaogă L’ln-dipendance.
Lauilatu’l-am oare aşa mult pe d. Vernescu ? Din cuvintele noastre c tate de ziarul francez, reese ca am admis intrarea d-sale tn cabinet cu Voie buna, dar, negreşit, ca penLru or-ce lucru de pe lum-a aceasta, soim bdndfice d'invmlaire, şi că presupuneam din partea d-sale aceiaşi bună-credinţă pe care voiam noi să păstrăm faţa cu d sa.
Dar cănd d. Vernescu a avut tn acest mimsLer, tn care a fost asa de bine primit, o ot tu line aşa de scuuialoasă ; când d-sa făcea propogandă In contra colegilor săi, şi vota In contra ministerului; când d. Vernescu se tocmea şi cu guvernul şi cu oposiţia, şi punea ca preţ al concursului să& trecerea d-sale în capul ministerului de interne, cănd n’a semnalat pre- |
senţa d-sale în cabinei prin cea mal mică reformă, ci numai prin numiri pe care j însăşi L’lnddpendance le-a găsit detestabile, putem noi să păstrăm cu d. Vernescu aceiaşi atitudine ca înainte ?
Negreşit că nu. Şi d’aceea not l’am atacat pe d. Vernescu, pe când încă se afla tn minister şi am vot >.t chiar în contra d-sale alături de amic 1 d-lui Catargiu.
Dar, permitâ-ne simpaticii confraţi de la L'lnddpendance Roumaine a face şi noi observaţiacad-lor înşii nu preaspun acum ceia ce spuneai! mai înainte Care eraţi a-preciârile lor asupra ministerului la formarea cabinetului şicare suntcele din timpii din urmai Intr’un articol de la 16 Noembre anul trecut spuneaţi oposiţil că ministerul este consti ufional, că avea pentru sine imensa majoritate a camerei, că era o-mogen, ca născuse din buna tnţe'egere a elementetor conservatoare, între care nu fusese nici o dată deosebire de principia, etc., etc. R gretâm că nu ne permite spaţiul să reproducem toate acele cuvinte de a robare şi de laud* aşa de puţin asemănate cu părerile emise azi de Inddpen-dance Roumaine a upra unui minister a cărui f-rmare fusese recomandata Regelui de insusi d Lascar Catargiu, dar cititorii z arului frances tşl vor aminti, negreşit, acel articol şi încă mal multe articole.
Ni aducem chiar aminte, că înainte de a se fi refo-mat ministerul Risetti, dupe recomandaţia d-lul Lascar Catargiu, când am ridicat glasul tn contra bâtă lor de la poliţ e, L'lnddpendance Riumaine erea atât de guvernamentală In cât ne-a mustrat straşnic fiind că, dupe spusele sale, slăbim guvernul.
Dar vezi, atunci ne aflam Înainte de a-legerl!
POLITICALE
întrunire la papuc a
Iadată ce preşedintele Consiliului da Mmişirii a anunţat Mercm în Cameră demisiunea Cabinetului, Papuca a poftit la dânsul acasă pe loţ membrii grupului s6â, spre a se consfatui asupra situaţiuaeî.
lata în resumat ce s'a petrecut ia a-ceastă întrunire:
D. Mârzescu (intrând). Aici e frig ; nu ştia dâ unde dracu trage. De câte ori via aici trebue sâ răcesc. Am gâlcî, mâ doare In gât; să ’ml daţi voe să staflcu pălăria în cap, căci am şi gutu-raifl.
Papuca. V'am convocat ca să ne cons-fâtuim asupra situaţiei.
D. Mârzescu. îndată. Vă rog să închideţi uşa, că e corent. Nu ştia ce dracu aa lămpile în casa asta, toate fac fum ; ml s’a făcut nasul negru ca tăciunele. Lămpile astea nu ard bine.
D Tuci/escu. Cer cuvântul.
Papuca. D. deputat Tocilescu are cuvântul.
D. Tocilescu. Domnilor, observaţia d-luî Mârzescu m’a mâhnit. In cine a voit d sa s§ lovească zicând că lămpile nu ard bine. Ea domnilor nu sunt lam-pagia ca sâ îngrijesc de lămpi. Slavă Domnului, nici unul din membri! familiei Tucilescu n’a fost lampagia. Oh ! dacă toată lumea ar fi lampigia ar fi bine, căci atunci am avea lumina, şi ce ne lipseşte astâ-zl ? Na lipseşte lumi-Da şi. ..
D. Mârzescu. Şi devotamentul...
Papuca. Ce devotament ? Ce devotament } Devotament nu mal există astă zi Acum există plăcintă-,asia. e tot. Plăcintă.
Dar sâ revenim la chestiune. Domnilor, v'am convocat ca sâ vă întreb ce ne facem noi mâine, ce atitudine luam în caşul când C»binetul s’ar reconstitui sub presidenţia d-lul Th. Rosetti ?
V). Patadi (tresărind din somn). Cer cuvântul în chestie de regulament.
Papuca. D. Paladi are cuvântul.
D. Paladi. Aer ! Aer 1 Mie’mî trebue aer ca să pot vorbi. Deschideţi uşa, căci năbuşesc.
D. Mârzescu Nu deschideţi uşa, căci răcesc. V’am sdus că am guturaia.
D. Paladi. D schideţi uşa, căci ’ml vine rău. Eu sunt om gras.
D. Mârz-scu. Dacă deschideţi uşa, plec.
D. Paladi Dacă nu deschideţi uşa, d s hiz eu f-reast-a.
In sfârşit d. P ladi să rppcde la fe reastrâ şi o d-schido, iar d. Mârzescu dm preunâ cuOei i’alţ papuch ştî pleacă fără a lua nic od-cisiune în privinţa a titudinei grupului faţă cu viitorul Minister.
Şi cum s’ar fi putut înţelege papuckiştil asupra acestei grave chestiuni, dacă el nu s’aâ putut Înţelege nici asupra proverbului francez :
II faut qu'une porte soit ouvene ou fermie.
Garantam autenticitatea acestei şedinţe.
CRIZA
MINISTERIALA
O întrevedere cu d. Lascar Catargiu.—Consiliul de Miniştri. -Li» Palat—Pro eetele d-lui Calar-giu.'-Ultime ştiri
0 întrevedere cu d. Lascar Catargiu
D. Lascar Catargiu a avut erl la 5 ore o întrevedere la d. Gr. Peucescu cu dd. Al. Lihovari şi gen. Mânu.
D. Catargiu a spus că în caşul când ar li însărcinat se formezi au Cabinet, ar avea intenţia de a face apel la dd. Th. itosetti şi P. Carp, precum şi ia dd. gen. Mânu şi Al. Lahovari.
D sa inse a spus că nu poate spune din nainie, în toate amănuntele, compusiţta cabinetului seu.
Ojiiuliul de miniştrii
Eri seară,la Ministerul de interne, s’a ţinut un consiliu de miniştri care a ţinut de la orele 10 pane ia 2 dupe miezul nopţii.
La acest consiliâ afi luat parte toţ; miniştrii demisionaţi, afara bine înţeles de d. George Vernescu.
S’a examinat situaţia, şi dd. gen. Mânu şi Al. Lihovari au expus colegilor lor intenţiunile d-lui Lşsoar Catargiu.
D. Carp a spus că nu sunt de loc acceptabile condiţiunile d-lui Catargiu, şi cei-l’alţi miniştrii au fost de aceiaşi părere ca şi d. Carp.
La Palat
Erî seară a fost un prânz la Palat. Printre invitaţi era şi d. George Cantacuzino, cu care M. 3. Regele s’a între inut mult timp.
Alte personalităţi politice n'a văzut Regele tn cursul serii.
Se zisese că d. Catargiu fusese chemat, pentru azi dimineaţă la 8 ore la Palat; această ştire esle Inse eronată.
Proiectele d-lul Catargiu
Se ştie că d. Lâscar Catargiu s’a pronunţat in contra fortificaţiilor, şi că această cestiune fiind la ordinea zilei, complica oare-şi cum situaţia.
D. Catargiu însă, a declarat că nu e contra fortificaţiilor. D sa nu vrea ce’i drept se se facă fortificaţiile prin credite, ci prin proiect de lege.
Ast-fel, d. Catargiu a înlăturat această dificultate.
Ultime ştiri
Azi la 11 ore, d. Th. Rosetti a
mers la palat.
La 12 ore, preşedintele consiliului nu eşise încă de la M. S. Regele, tn cât resultatul acestei conferinţe nu e încă cunoscut.
Iu ori ce cas, ministerul cel noâ nu se va putea Înfăţişa azi cameri-lor, şi nu e sigur daca chiar până astă seară să va putea compune un nou cabinet.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
25 MARTIE
is&szemsmsaaSB
D ALE BUCUREŞTILOR
Vineri, 24 Martie 1889.
Evenimentul capital din sfiptfimâna ce se sfârşeşte — nu vorbesc de cumătră politica l — este deschiderea conferinţelor Athe-neulu’, în noul palat, Dumineca seara, la o-releU 1/2 seara, în presenţa M. S. Regina şi a unu: număr enorm de public.
Deschiderea a fost ca un fel de quasi-inaugurare, căci inaugurarea cea definitivă, mare, potrivita cu frumuseţea edificiului se va face la începutul anului viitor, când va începe şi şirul conferinţelor, în numitul lor obicinuit de 25—30 de conferinţe, pe o întreaga stagiune atheneista.
Se fac conferinţe — 5 saQ 6 — anul a-cesta, pentru ca continuitatea lor se nu fie întrerupta. Cât de mica, flacara trebue si se vada pe altarul Atheneulut. Publicul a ceste! societăţi,publicul sSUcredincios, care, pe ploae, pe ninsoare şi pe alte amenităţi, ale climei noastre ernatice, vine la conferinţe, cerea imperios s6 se faca mftcar cftte-va.
Aceste conferinţe se vor face. Poimâne încep, dupe deschiderea de Dumineca trecută fâcuta de... cine}
Cine este atheneistul per excellenliam ? cine este acela care crezu în viitorul splendid al Atheneulul tocmai când acest Alhe-nett român, la început, era slab, mic, anemic ca Victor Hugo la naştere :
Un enfant sans coleur, sans regard el şans voix, Si ddbile, qu’il fut, ainsi qu'une chimire, Abandonni de toua, excepţii de ma mere.
Cine deci daca nu d. Constantin Exarcu, omul cu chimere de altă dată, azi fericitul utopist cu utopia, cu chimera, cu năsdravâ-nia Iul realisatâ, întrupată în magnificul palat al Capitalei, mărgăritarul cu care se făleşte Bucureşti.
* *
Azi, Atheneul,care îşi ştie trecutul, poate zîce tot ca Victor Hugo :
Cet enfant que la vie effaşait de son livre Et qui n'avait mâme pas un lendemain â vivre, C’est moi.
Şi când va zice : suni eti, din sala Cupolei, saU din monumentalul sSU vestibul, saU din Biblioteca şi MuseulsSU, or de pe acele scări în evantaliO, de pe înălţimea cărora Dumineca trecută spectacolul lume! care furnica în vestibul era măreţ.^— când, zicem Athe-neul, azi măreţ, va rosti cuvintele : suni eU, privirile Iul se vor îndrepta spre bustul d-luf C. Exarcu pe care cei-l’alţf ateneişti 1’aU comandat şi făcut prin sculptorul Hâgel, ca o recunoaştere solemnă a silinţelor îndărătnice, nedescuragiate, nesfârşite ale d lui Esarcu.
Tot ca Victor Hugo pentru mama luî, Atheneul va zice:
..,le vous dirai peut-Stre, quelque jour,
Quel lait pur, que de soins, que de voeux, que
d'amour,
Prodigu^s pour ma vie, en naissant condamnie, M ont fait deux fois la fils de ma mire obstinee.
binaţiunea culorilor pare crudă şi oare-cum strigătoare, seara toate tonurile se armoni-seazâ şi se topesc unul într'ultul, în cât efectul fondului roşu pe care reiese albul, verdele şi galbenul aurin al ornamentaţiunel, este splendid.
Lumina mal multă pentru o sală de conferinţe,cum e sala Cupolei Ateneului, no! nu o credem necesară. In contra părerel unora, noi stăruim a crede că între iluminatul unei săli de teatru şi acela al unei săli de conferinţe trebue se fia o deosebire.
Aceasta deosebire există la AteneO, spre binele publicului şi spre acela al conferenţiarilor.
*
* *
Ş'apoT, nu toate se pot face de o dată în-tr’un edificiu atât de mare şi în care or ce trebuie se aibă valoarea sa artistică, raţiunea sa de a fi găsită şi aprobată de artişti.
Nu toată lumea poate să facă precum a făcut oraşul Galaţi — să lase toate la o parte şi să se lumineze cu lumină electrica, pentru ca şi noaptea să’şl vadă bine stradele, pavagiul, aliniarea, casele şi cele-l’alte părţi ale edilităţii sale nu tocmai perfecte, pentru
a fi iluminate cu electricitate.
*
# *
Nemulţămiţil — se găsesc pretutindeni!— nemulţămiţii mal ziceau: dar acel loc re-servat marel fresce a istoriei Românilor când oare va fi zugrăvit ?
Acestora ar trebui să li se răspundă pe data : mâne la 8 se ’ncepe zugrăveala şi la 6 ore după amează să sfârşeşte. Poftiţi la 7 să o vedeţi, adică se o criticaţi.
Curios 1 nemulţumiţii sunt de ceia care vor se se facă tot iute şi bine, care «pun viţa» şi cer ca îndată «se bea viniţs».
Pantheonul Parisului a stat cu zidurile albe zecimi de ani, şi ma' sunt şi azi porţiuni enorme din colosala clădire care sunt tot atât de albe ca şi când Soufflot clădi Pan-theonul.
Pictorii nu se fac pe porunceală şi nici nu cresc ca ciupercile dupi o ploaiă abundenta. Se poate ca locul reservat frescei se şadă ast fel încă zece ani de aci ’nainte. Arta nu se va supăra, câcl ea ştie se aştepte.
Ast-felcum e, Atheneul este şi rămâne cine ştie pentru câtă vreme încă edificiul cel mal frumos al capitalei. Când grădina Episcopiei, azi a Atheneulul, va fi nivelată, aşa ca din ca lea Victoriei faţada palatului să se arete in cadrată în arborii de la mărginele gradinei, vederea va fi superba.
Acest edificiu, în miniatură, după cum s’a şi făcut, dus la Paris, la Expoziţiunea de acum, va proba în de ajuns chiar şi celor mal grei la gust, că sunt edificie şi ’n ţara ro mânească.	Lir.
D-sa a drscins la Otelul Binder şi va sta pana mâne.
—x—
Societatea ştiinţifică şi literară constituită în laşi ne roaga a publica următoarea vestire:
Societatea Ştiinţifică-Literară din Iaşi primeşte cu mulţ&rnire orl-ce fel de dar precum : cărţi noueşi vechi, manuscripte, monede, medalii vechi şi noue, hrisoave şi orl-ce fel de documente (hrisoavele de trebuinţă se restituesc proprietarului după ce se ia o copie de pe ele, dacă este voinţa proprietarului şi i se întorce împreună cu o copie făcută în caractere latine pe socoteala Societăţei), colecţiunl minerale, geologice, botanice şi zoologice cât de mici, cranii, schelete, monstruositâţl, instrumente de ori ce natură, vase, inscripţiunl, pt-tre de morminte vechi, idoli şi orî-ce s’ar crede că este vrednic d« a fi păs; rat.
Fie-care douaţiiine va fi menţionata cu numele donatorului în revista Societăţel, facându-se şi o dare de samă.
A se trimite pe adresa Grigore C. Buţu-reanu, secretar general, strada Cogâlni-ceanu, la Iaşi.
ŞTIRI MĂRUNTE
9
—	Principele Napoleon a sosit la Londra a treia zi după naufragiul şeii. Puţin indispus, dînsul a fost nevoit a sta în casă o zi. Azi e pe deplin restabilit.
—	Căpitanul Wissmann şi doctorul Pe-ters aft sosit la Zanzibar.
Trupele lor vor sosi în curând.
—	La 31 Martie a avut loc la teatrul Malibran din Venezia un mare meeting în scop de a se celebra aniversarea revoluţi unei de la 1848.
Un grup de socialişti a încercat se provoace desordine.
Poliţia însă a disolvat imediat adunarea.
—	Ni se scrie din Roma că Dumineca trecută în timpul slujbei din biserica St. Antonio di Cave (Roma) clopotniţa s'a surpat. Sunt 20 de răniţi din care douî pe moarte.
De aceea, apariţiunea pe scenă, tribună, a d-lul Esarcu, a fost salutată Dumineca trecuta de cel 1300 de auditori cu lungi şi nesfârşite aplause, la care s’aU unit aplausele suveranei române, poetel Carmen Sy.va.
*
întrebam a doua zi pe intendentul Athe-neului daca cu Îmbulzeala de Duminecă sea-rajsala Cupolei,vestibulul şi scările pătimiseră ceva stricăciuni. Nimic, ne respunse dânsul spre a noastră vie pkcere.
Ar fi fost păcat—şi mărturisesc că ne era mare teamă. Auriturele, poleiturele, lucrări nuol şi sclipitoare, ispitesc curiositatea şi dorinţa de a pune mâna când mal uşor, când mai greu — dupe firea omului.
La Curtea de Argeş, la biserica lui Nea-goe, când s’a dat pentru prima oară voie a se intra în acel bulgăre de aui, a doua zi s'a constatat cu durere că auritura chenaru-rilor de jos fusese sgâriată, hârjiită,ba p’alo-curea chiar luată cu cuţitul.
Mal târzia s’aQ prins asupra faptului unii delicuenţi. întrebaţi ce zeQ rău-voitor îi împinge a face ast fel de stricaciun’, el aa respuns cu deosebita candoare că ştia di* moşi strămoşi că aurul din biserica e bun la multe boale, şi de aceea, pentru că biserica e aiul Dumnezeu, adică a tuturor şi a nimănui, se credeau îm'drept a lua şi el otlră de aur, pentru copilaşii bolnavi acasă.
Respunsul era tipic şi a desarmat mânia
d-lul Leconte de Nouy.
*
* *
Din fericire, studenţii care compun In mare maioritate publicul fidel al Atheneulul precum şi cet l’alţl atheneofiif, nu cred în puterea aurului băut al palatului Atheneulul, şi deci stricăciuni nu s’aU făcut şi nu se vor face, — ceia ce e imbucurător pentru fru-museţa acestei artistice şi falnice clădiri.
Şi într’adevăr, totul e noU, tînăr, plin de viaţă şi de viitor în acest edificiu. Sala Cupolei, adică sala mare a conferinţelor, pre-sintă un aspect imposant cu cele 1,300 de persoane, în de ajuns iluminate de aparatele din centrul Cupolei şi de lampele laterale.
Incontestabil, că coloritul plafondulul Cupolei a fost făcut, tn vederea luminet gazului iar nu a soarelui. De aceia, dacă ziua com-
ECOURILE ZILEI
M. S. Regele a visitat erl dupe amiază poligonul armatei şi noube instalaţii ce se fac pentru şcoala de tir.
—x—
D. general Mânu a fost primit azi la 9 ore de M. S. Regele.
—x—
M. S. Regina vaîntruni Luni dupe amiază pe mai multe doamne din societate pentru a lua parte la un mi» coucert.
—x—
A. S. R. Principele Ferdinand de Hohenzollern va merg' în cursulsep-tămânei aceştia la Berlin unda va presenţa M S. împăratului Germaniei demisia sa de locotenent din guardă.
—x —
Noul ministru la Belgrad, d. Ro-setti-Solescu, va pleca Marţea viitoare la postul seu.
—x—
Primăria Capitalei a început deja de erl a distribui în oraş apa filtrată. —x—
D. colonel Argiutoianu din regimentul 1 de geniu, a fost însărcinat cu examinarea unor probe do puşti de puse la ministerul de resbel —x—
Comitetul societ&ţei studenţilor în medicină s'a constituit în modul următor :
D. G. Marinescu, preşedinte.
I. Buda	) vice preşe-
Pompilifi Popescu ) dinţi
M.	Manicotidi, secretar-general S. Besnea, casier.
C. Popescu, bibliotecar.
A. Carnabell)
P. Fior ) secretari.
N.	Crivetz )
—x—
Mâine seară consiliul profesoral la Facultâţe’ de medicină e convocat pentru a discuta reforma Facultăţii. La această întrunire va lua parte şi d. T. L. M dorescu,ministrul cultelor şi instrucţiune! publice.
—x—
Primăria capitalei a luat disposi-ţiuni ca în anul acesla se se îmbunătăţească serviciul de vaccinare contra variolei.
—x—
Cetim într’un ziar din laşi:
D. Hitrowo, ministru plenipotenţiar al Rusiei pe lângă L gaţiunea din Bucureşti, a sosit astă-zi în oraşul nostru, venind din Petersburg.
((
U
«
«
«
((
«
INTEfAPLARILE ZILEI
DIN CAPITALA
Muscat de câine. —Un copil de 9ani, Ion Popescu din R imnicu-Sârat,fiind muşcat de un câine turbat a fost adus erl la dr. Babeş.
Pungaşi prinşi — Poliţia a reuşit să pue mâna pe 6 pungaşi de buzunare pe care 'l căuta de mai mult timp.
Cum aceştia sunt toţi slremi el vor fi expulsaţt.
DIN JUDEŢE
lin copil monstru. — In ziua de 14 Martie curent, iuda Gheorghe Grigore din comuna Bolintinu-din-Deal, judeţul Ilfov, a născut un copil de sex bărbătesc, având cerul gurel scos afară şi lipit de popul nasului. Cerul gurel comunică cu nările nasului, prin o convecsilale; buza superioară lipseşte cu toiul, în locul căreia se atlâ o tumoare triunghiulară alipită de nas. Mama şi copilul se află sănătoşi.
Efectele beţiei. — In noaptea de 14 spre 15 Martie curent, Ferenţ Coti, calfă de cismar în comuna Drăgăneştl, judeţul Olt, afiându se în stare de beţie a căzut lângă un gard, uude s’a găsit mort.
Un bivol ucigaş.—Vasile Hatmann dirl comuna Costeşti, judeţul Tutova, fiind împuns de un bivol, a încetat din viaţă.
Omorârea omizilor. — Este ştiut râul ce aduc omizile Iu cultura pomilor şi am cerut 36 se ea măsuri repezi pentru desfiinţarea seminţei lor până să nu învkze, zice Democratul din Ploeştl. Acum primim ştiri ca, tn comunem : Ariceşti, Dărmo neşti, Olari, Ntdelea şi altele din plasa Fi-lipeştl, sunt aşa de multe gogoşi de omizi prin pomi, în cât de nu vor 11 distruse şi vor înviea, nu va mal fi nici un rod în timp de trei ani şt se vor usca chiar şi pomii.
Asemenea, pădurile de la Crângu-Teiu-lul, Crângu lui Bot şi pâlurea Buda sunt pline de gogoşi cu s :mă /ţâ de omizi,care, înviind, vor aduce stricăciuni nu numai pomilor din comunele din prejur, dar şi erburilor prin înveniuarea lor.
Aşadar, repetăm cererea d’a lua măsuri pentru stârpirea seminţei acestor veninoase insecte.
[Nenorociri. — In ziua de 14 Martie curent, locuitorul Mihaiu Marin din comuna Mărgineni-d-Sus. Pe cănd tăea la un arbore tn pădurea Seaca-Olari, copacul a căzut peste dânsul şi l’a omorât.
In noaptea de 16 Martie, Anica soţia Iul Datcu Baibu din comuna Netoţii, care su.-ferea de alienaţiune mintală, dispărând din casă, s’a aruncat într’un puţ, de unde a fost scoasă moartă.
Tâlhari prinşi. — Acum o lună am publicat o depeşe a Doamnei Maria Gintea din Podu Turcului, în care ni se anunţa că a fost prădata de mal mulţi bandiţi.
Hoţii aii fost descoperiţi în comuna Câ-beştl, judeţul Tutova, şi comuna Boghe-sel, judeţul Tecuci. S’aQ găsit asupra tîl-hanlor 64 000 lei.
D-na Ciulea atribue această prindere energiei administraţiei.
DIN STREIN VTATE
—O ciudată Încurcătură s’a iscat tn Germania în privinţa proi'esiuuel Medicale. Se pare că puterea publică e serios tngri-jatâ de numărul colosal al medicilor precum şi de afluenţa studenţilor la Facultăţile de medicină.
Nu numai că guvernul refusă crearea de şcoli noi, dar încă refusă de a mal da creditele necesare pentru caUdrele şcoa-lelor de la Halle şi Mirbourg.
Proces 111 nstru — Curtea cu juraţi din Lucques a Lerminalde curând un proces monstru.
Juraţii aii a respunde la 1,682 de chestiuni; s’atî luat măsuri excepţionale pentru acest prorns.
Ministerul pub ic de acord cu apărarea a recuzat pe toţi judecătorii mal în virata de 40 at.l.
Afacerea a durat 12 zile. O parte din Palatul Jur tiţiel luS'se transformată Î11 hoLel.
Contrariu regulilor stabilite prin procedură, juraţii atl putut comunica cu fa-miliele lor priutr’uu grilaj ca la mănăstiri.
STANLEY
Ultimele noutnll primite de Iu
explorator—Noua lui iutilnire eu Emin-Pasa—Greututl Învinse
Scrisoarea lui Stanley, primită la 1 Aprilie st. n. la Edinburg, este a-dresată d luî M. A. L. Bruce, unul din amicii intimi ai faimosului explorator ; pe plic se ved mărcile poştale ale Bonamuluî şi ale Bonanei, via Rotterdafti; scrisoarea e datată de la S. Mupe, Ruria River, 4 Sep-tembre 1888.
Această serisoare e lungă şi interesantă.
Stanley încredinţează că e în deplină săuâtateşi că l’a lăsat pe Kmin-Peşa de asemenea foarte sănătos.
El povesteşte greutăţile de teren contra cărora a avut se lupte.
Alte scrisori ale luî Stanley au fost primite la Londra, In deosebi de Sir Francis de Winton; vor fi publicate în curend.
După mai multe jurnale ale dimi-
neţei, Stanley declară, în scrisoarea sa primită la Edimburg, că s’a întâlnit cu Emin-Paşa şi că a stat 26 de zile cu densul. Zice căi-a trebuit mai mult timp pentru a se întâlni cu Emin de cât o calculase el.
După ce ajunse la Albert-Nyanza, trimise un curier )a Emin spre a’i anunţa sosirea sa, şi Emin îi respunse cerendu’i se'l aştepte ; amîn-doi se întîlnirâ într’un loc hotărât pe unul din malurile rîului.
După o altă versiune, scrisoarea luî Stanley poartă două date, acele de4 şi 5 S ptetr. bre.Ea nu dedea multe detalii, fiind că Stanley voia se vede se le comunice societăţei geografice. In fine, dupe timbrele poştei, scrisoare» lui Stanley ar fi călătorit 5 luni înainte de a sosi la coastă.
SPECTACOLE
Mâine seară se represintă la Teatrul Naţiona «Uriel Acosta», tragedie în ţ acte de d. C. Cîutz-kow. Rolul Iul «Uriel Acosta este una din cele mat frumoase creatiunl a d-lut Gr. Manolescu.
Aseară la Eforie a fost representaţie Hig-lifTe cu multă lume şi mult succes. In curând trupa se >a complecta cu artişti noT.
Mâine şi poimâine vor fi câte două represen-laţil la Circ. La representaţia de Duminică vor lua parte şi d-nil Moceanu şi Velescu.
INFORMA TIUHI
Dd. Th. Rosetti, genera IManu, Al. Lahovari şi Carp aii fost chemaţi la 2 ore la Palat.
S8 vorbeşte de formarea unul minister sub preşedenţia d-lul general Mânu.
-8®-
D. Gheorghe Vernescu a protestat în contra tntârzierel de publicare a decretelor do numiri la Curtea de casaţie, şi a somat pe d. ministru de interne sb ordone inserarea acelor decrete tn * Monitorul oficial».
Pe de aitâ parte aflăm câ mulţi foşti magistraţi, între care şi d. Zenidi, au hotărât sS intenteze un proces în calomnie d-luî Vernescu pentru cuvintele de critica asupra rostite de d-sa în privinţa acelor foşti magistraţi.
Se răspândise erl sgomotul prin cercurile politice cum că un act de alianţă s’ar fi iscălit tntre d-nil Lase ar Catargiu, Dimdrie Brătianu şi Gheorghe Vernescu, prin care toţi se obligă a nu forma un minister, în cas când unul din d-lor ar fi însărcinat cu aceasta de M. S. Regele, fără consimţiin&ntul şi coloborarea celor-l’alţi doi membri ai acestei alianţe. Putem afirma tntr’un mod absolut cert că nici-un act de asemenea natură n’a intervenit tntre dd. Lasear Catargiu, Uim. Brătianu şi Gheorghe Vernescu.
Camera ne putând ţine azi şedinţă, din causă că ministerul nu o format, a amânat viitoarea şedinţă pe Luni.
Mai mulţi colectivişti s’ali întrunit eri seara la prinţul Dimi-trie Ghica a casă pentru a discuta asupra situaţiuneî.
Tribunalul a achitat erl pe bancherul Hechter, acusat că ar fi păstrat nişte bonuri furate de la
d. Staicovicî.
Apărătorul d-lul Staicovicî era d. Fleva.
lată conţinutul petiţiunt-1 adresate preşedintelui adunărel deputaţilor, de către d-nil delegaţi ai adunărel generale pentru ameliorarea stărel funcţionarilor :
Conform InsSrcinărel date sub-sem-naţilor de către adunarea generală a funcţionarilor In activitate şi disponibilitate, ţinută la 2/14 Martie a. c. 1889 îu sala vechiului Ateneil, avem onoarea de a depune odată cu presenţa şi broşura care conţine lucrările făcute de comitetul clasei funcţionarilor şi Încuviinţate de zisa adunare generală şi adecă :
1.	Memoriul desvoltător asupra stărel administraţiunei şi a posiţiunei funcţionarilor, având ca conclusiune 12 desiderate pentru îmbunătăţirea şi a-sigurarea soartel lor;
2.	O espunere de motive a proectului de lege vorbit mai jos ;
3.	Un proect dr lege pentru admiterea, înaintarea, gradarea, răsplătirea şi pedepsirea funcţionarilor administrativi, şi
4.	Moţiunea votată de adunarea generală.
Toţi cet de profesiune funcţionari, aşteaptă cu o vie şi legitimă nerăbdare ca actualele corpuri legiuitoare ale ţârei, cărora împrejurările au dat ocasiu-nea să deslege cele mal vitale cestiunl ale ţârei, sâ bine-voiască a se ocupa şi de soarta acelora care sunt chemaţi a pune în aplicare tot ceea ce face legiuitorul.
Împlinită datoria noastră, ducem cu noi speranţa că Corpurile Legiuitoare, In înţelepciunea şi patriotismul lor, vor tămădui şi rana ce apasă de mult şi cu putere toats clasa funcţionarilor.
Nu no îndoim, 8-le Preşedinte, că veţi bine-voi a îmbrăţişa cu căldură dorinţele noastre, şi că veţi fi pe lângă înaltul corp ce prezidaţi fidelul interpret şi apărătorul cauzei noastre.
Cred-m de a noastră datorie de a supune la cunoştinţa domniel-voastre, că am depus şid lut Prim-ministru toate lucrările comitetului nostru.
Piimiţî, vă rugăm d-le Preşedinte, încredinţarea înaltei noastre conside-raţiunl.
(ss.) Delegaţii Adunărel generale.
C. S. Marcovici, Gr. C■ Mano, D. Da-nielopolu, P. Niculescu, Em. Moţăţeanu.
h 3* EDIT1UNE
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 24 Martie 1889
Şedinţa se deşchide la orele i şi 1/2 sub preşedenţia d-lut Gr. Cozadini.
Respund la apelul nominal 145 dd. deputaţi. D. preşedinte anunţă că biuroul n’a primit nici o comunicare, prin urmare ridică şedinţa şi anunţă pe cea viitoare pentru Luni.
Plaivaz.
D EPESI
Din Austria
(Prin fir telegrafic)
Viena, 4 Aprilie. — Camera seniorilor va discuta la 8 Aprilie legea militară. Comisiunea sa propune sâ se accepte paragrafele 14 şi 49, conform de-cisiunilor Camerei ungureşti, iar cele-l’alte paragrafe conform decisiunelor Camerei austriace.
Viena, 4Aprilie.-—Impâratul avisitat în timpul serei exposiţia salonului artiştilor.
Viena, 4 Aplilie. — împăratul a primit azi pe maiorul prusian Menges purtătorul modelului pentru noua puşcă de infanterie.
Maiorul Menges a asistat In timpul serei la prânzul Curţei.
Itegulurlsarea Porţilor de-Fer
(Prin fir telegr.)
Budapesta, 4 Aprilie. — Camera a acceptat în unanim tjţe cererea unul credit de 1/2 milion pentru lucrările de regularisare a Porţilor-de-Ferln timpul anului corent.
s’a
dus azi şi a cerut
la
80
D. Antonescu curtea de Casaţie depuo jurământ.
Refuzându-i-se aceasta, d. An-tonescu a depus o protestaţie lu scris.
w-
Alegerea unul deputat pentru colegiul al 111 din Roman, se va face la fii Martie.
Ordinul de zl al Imporatuliii VVHIielni
(Prin fir telegr.)
Berlin, 4 Aprilie. — Intr’un ordin de zi adresat vice amiralului Von der Golţz, împăratul exprimă adânca sa durere ce i a pricinuit pierd-rea făcută de corpul marinei în persoana ofiţerilor şi a oamenilor de erhipagil, care, în timpul evenimentelor din Apia, din i8 Deoembre trecut, ’şi îndep'inirâ cu credinţă datoriele lor către împăratul şi părintele lor.
Împăratul speră că marina nu va lăsa să sesdruncine prin acest eveniment
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 2* MARTIE
3
wxsa
duroros, încrederea ce are în desvol-tarea sa oare va fi atât de folositoare ţârii.
împăratul adaogă, în sfârşit, că u-reazâj ca marina sâ ’şi îndeplinească şi In viitor marile sarcini ce va avea, cu spiritul de devotămerit şi de credinţa ce o disting aşa de mult.
Rebele Bilun la Constant!nopol
(Pria fir telegr.)
Constantinopol,b Aprile.~Rjgele Mi-lan e mereO obiectul atenţiunii Sultanului, care i a oferit un aviso pentru căsătoria sa In Siria; dar regele a re-fusat, zicând că doreşte să călătorească incognito.
narea ce ’I fusese datîl, căci nu priimise până In acel moment res-puns la cererea sa de audienţă.
îndată ce voi fi primit, a zis d. general Florescu, de Majestaiea Sa, vă voiii comunica resultatul demersurilor mele.
Casaţie, s’ar fi sinucis, trăgându’şl un glonţ de revolver.
Causa acestei sinucideri se zice că este nevindecarea unei boale de ficat de care suferea de mult timp.
. *
D-nil Dimitrie Sturdza, M. Fe-
Dfplomntia bulgara
(Prin fir telegr.)
Viena, 4 Aprilie.— D. NacevicI a sosit la Viena.
Proaa engleza si generalul Bou-langer
(Prin fir telegrafic)
Londra, 4 Aprilie. — Cea mal mare parte din ziarele englezeşti socotesc că generalul Boulanger a făcut o greşeală părăsind teritoriul francez, dar se abţin de a prejudeca viitorul, având In vedere ciudâţiunea spiritului public din Franţa.
Armata ubisinlana
(Prin fir telegr.)
Roma, 4 Aprilie.—Armata abisiniană e In disoluţiune. In întreaga Abisinie, anarhia e desăvârşită. Populaţiunile in-voaca ajutorul Italienilor.
Noul nunein de la Bunicii
(Prin fir telegr.)
Roma, 4 Aprilie. — Monseniorul A-gliardi e numit nunciu apostolic la Mu-nich.
Opinia presei asupra urmărire! în contra generalului Boulanger
(Prin fir telegrafic)
Paris, 5 Aprilie. — Ziarele oportuniste şi cele radicale resping votul Camerei prin care s’a decis sâ se facă urmăriri In contra generalului Boulanger, căci ele socotesc bulangismu! ca sfârşit.
Cele-l’alte ziare cred tocmai contrariul.
«Journal des Dâbats» găseşte că petiţia procurorului general în contra generalului Boulanger nu e motivată în mod serios ; el zice că or ce om care nu se lasă a fi rătăcit de pasiunea politică va recunoaşte că nici o probă nu s’a dat până acum In contra generalului.
Presa austriaca si criza ministeriala
(Prin fir telegrafic)
Viena, 5 Aprilie. — «Noua Presă Liberă» vede In criza ministerială din România un nod semn că politica orientală rusească care fu In aparenţă aţipită în timp de câţi-va ani, reia urmărirea vechilor sal# ţinte.
Mânia cu care presa rusească combate succesiunea la tronul României, probează că Rusia nu plânueşte numai distrugerea neatârnărel Bulgariei, ci şi a României.
Se vede deja mobilisarea presei ruseşti tn contra ţârilor balcanice; dupe toate aparenţele, mobilisarea diplomatică merge alături cu cea d’ântâiil.
Plecarea ambasadorului Italiei din Constanlinopol
(Prin fir telegrafic)
Constanlinopol, 5 Aprilie. — Baronul Blanc, ambasadorul Italiei, care din causa căsătoriei celor patru principese, fiice ale Sultanului, amânase plecarea sa, a plecat erl seara.
Din Serbia
('Prin fir telegrafic)
Belgrad, 5 Aprilie. — Guvernul a confirmat intenţiunea sa de a suprima legaţiunile din Londra şi din Roma. In aceste două oraşe, Serbia va fi re-presintata de miniştrii residenţl din Paris şi dm Viena.
Legaţiunea din Atena, azi vacantă, va fi administrată provisoriCt de către un însărcinat de afaceri.
Pe lângă aceasta, guvernul a decis înlocuirea prefectului din Belgrad şi a altor opt prefecţi progresişti.
Cabinetul cată să stabilească rela-ţiunl amicale cu Muntenegrul; iar crearea unei legaţiunî sârbeşti la Cettinge e posibilă.
Belgrad, 5 Martie.—Ministrul de finanţe a pub’icat o circulară care o-preşte vinderea valorilor cu loturi străine, afară numai dacă se vor plăti oarecare taxe.
Belgrad, 5 Aprilie. — In zilele astea din urmă, nişte arnăuţl au năvălit de trei ori de arândul pe teritoriul Sârbesc şi au comis asasinate şi jafuri.
Guvernul a trimes o notă ds protestaţie Porţii.
Belgrad, 5 Aprilie. — Erl seară, un banchet s’a dat In onoarea d-lui Paşict. Eraţi 64 de persoane printre cari şi miniştrii. S’ad ridicat toasturlîn onoarea regelui, a regenţei, pentru noua eră, In onoarea partidului radical, a d lui Pasici.
D. Paşicî ridică un toast în onoarea* guvernului chiâmat să scape ţara de complicaţiunile tn care fu târâta de câ-tre nişte ne patrioţi.
Ministrul justiţiei, D. GerşicI, declară că guvernul ar face toate sforţările sale pentru a realisa programa partidului radical; discursul săd fu foarte explicit In sensul politic.
Banchetul se sfârşi la 2 ore dimineaţa.
CRIZA MINISTERIALA
Ud. Ih. Rosetti, Al. Lahovari, Carp şi gen. Mânu au stat la palat două ore şi jumătate, azi după prânz.
&
Eşind de la Palat, d. Th. Rosetti a avut o întrevedere cu d. Lascar Catar giu.
*
Senatul n’a ţinut azi şedinţă. Dupe citirea sumarului, d. gen. Florescu a anunţat şedinţa viitoare pe Luni 27 Martie, când se credo că situaţi.unea va fi limpezită.
#
Azi înaintea deşchidereî şedinţei, d. general Florescu a întrunit în biblioteca Senatului mal mulţi senatori, pentru a le da seamă despre demersurile făcute de d-sa pe lângă M. S. Regele, în scop de a comunica MajestăţiI Sale hotă-rîrea Senatului.
D. general Florescu a comunicat senatorilor presenţl că n’a putut încă se îndeplinească însărci-
D-nu Ghiţă Mârzescu, care de vre-o două zile a devenit foarte nerăbdător, n’a rămas mulţumit pe acest răspuns şi a găsit de cuviinţă a acuza pe d. General, spunând că n’ar fi voit să se supue Senatului.
Această părere a d-lul Ghiţă Mârzescu n’a fost împărtăşită de ceî-l’aIţi dd. senatori presenţl.
*
Au comis o patentă eroare mal iiTuîţl confraţi anunţând că unanimitatea senatului, ar fi cerut erl chemarea d-lui Lascar Catargiu la putere.
Această afirmaţiune este absolut inexactă.
Azi la Senat, înaintea deschidere! şedinţei, un mare număr de senatori protestau energic in contră-!.
*Şease din conservatori aia susţinut chemarea d-lul Lascar Catargiu şi vre-o 20 alţi, cari au a-plaudat», zicea unul din Senatori astă-zi
Restul senatorilor presenţl nu s’a pronunţat şi de sigur tăcerea lor n’ar putea fi interpretată tn sensul unei încuviinţări.
*
In întrunirea intimă a Senatului, care precum se ştie s’a ţinut erl, d. Petre Grădişteanu a declarat că d-sa va face oposiţie atâ-d-lul Catargiu, cât şi junimiştilor, şi că preferă se meargă cu partidul d-lul I. C. Brătianu.
n
România Liberă afirmă în numărul seu de astă-zî, că în caşul când d. Catargiu ar primi sarcina de a compune ministerul, nici unul din actuali miniştri nici chiar dd. Mânu şi Lahovari, n’ar intra în combinaţia d-şale.
n
O întrebare d-luî Pache Proto-popescu.
Românul de aseară zicea că d-lul Pache ÎI s'ar fi propus un minister de d. Th. Rosetti, şi că pe d-sa nici zece ministere nu ’1 poate face a se despărţi de d. Vernescu.
Ne permitem umila întrebare dacă acum un an la Martie, când a primit portofoliul oferit de principele Dimitrie Ghica, tot în înţelegere cu d. Vernescu era ?
*
După o telegramă primită din Iaşi, d. Alexandru Şendrea, profesor universitar si acum în urmă )
numit consilier la înalta curte de
rikidi, Dobrovicî, şi mai mulţi alţi membr, al clubului colectivist, au plecat astă-zi la Câmpu-Lung pentru a susţine candidatura d-lul I. C. Brătianu.
Fostul şef al colectivităţel a rămas la Florica.
S’a afirmat de unele ziare colectiviste cum că d. Nicolae Bla-remberg, ar fi plecat la Câmpu-Lung pentru a combate candidatura d-lul I. C. Brătianu.
Ştirea aceasta este cu totul neîntemeiată : D. Nicolae Blaram-berg nu s’a mişcat din capitală, fiind sigur că Câmpu-Lungenil nu vor fi din noii amăgiţi de palavrele agenţilor coloctivităţel ca la ultima alegere.
*
Senatorii colectivişti aii iscălit erî un proces verbal prin care recunoscând ca şef al lor pe d. Ion C. Brătianu, declară că îl vor urma la lupta ce va întreprinde în contra d-lui Lascar Catargiu.
Acest proces verbal poartă zece iscălituri.
n
Singurii representanţl al d-lui Dimitrie Brătianu tn Senat sunt d-nil Ghiţă Mârzescu şi C. Boe-rescu, precum d-lor chiar au afirmat erl la întrunirea intimă.
*
De si mâine este serba-toare mare, totuşi “Epoca,, va apare ca de obiceiu.
Cetitorii nostrii vor fi astfel ţinuţi în corent cu mersul crizei ministeriale.
ORA 6 1/2
La orele 6 d. Lascar Catargiu a fost chemat la Palat. D-sa se afla acum acolo.
La Palat se afla de asemenea si d. Carp.
n
Consiliul de resboiu din Craiova, chemat a judeca din nou pe d. colonel Polyzu, îşi a declinat competinţa.
DE ÎNCHIRIAT
Doue apartamente compuse de câte patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de ffuz si apa situate in strada Silfidelor No. G bis.
Doritorii se vor adresa strada Silfidelor \o. 6.
un	Şopron
liiulllltll I şi odae1 de servitori în strada Colţel No. 60. A se a-dresa în curte.
COMITETUL PERMANENT
AL
JUDEŢULUI TELEORMAN
La 25 Maid viitor a. c. urmând a se ţine licit&tiune publică, In localul şedinţelor Comitetului permanent, pentru darea în antrepriză & construiri noului Palat administrativ; se publică pentru generală cunoştinţă a amatorilor a se presenta spre concurenţă.
Preşedinte, G. F. loueacu p. Secretar, P. Carug-ca No. 817.-1889 Martie 21.
Atragem atenţiunea lectorilor noştri asupra anunciului ■labili-meniului Jokey.
TEATRU BULEVARDULUI
IN FIE CARE SEARA
Acrobaţi, cântăreţi, gymnasticî, dănţuitori şi dănţuitoare intei naţionale , Operete franceze şi germane, etc., etc.
MARELE CIRC SIDOLI
STHADA POLITIEI No. 7
ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS
BRILANTA REPRESENTATIE
La fine «Uriaşul Uarpatilor»
SÂMBĂTĂ 25 MARTIE
2 MARI REPRESENTATIUNI
Una la ora 3 1/2 şi a doua mare repre-sentaţiune la ora 8 şi jumătate,
A 26 MIL1NTA REPKESEATAME
HIGH-LIFE
DUMINICA 25 MARTIE
ItEPUlTII EITltAOilDIME
cu program foarte interesant.
Aviso. —Mire Festival artistic In beneficiul iubi(or d-nl «Velescu» şi «Moceanu» profesorii şcoalel de gimnastica, pentru plecarea d-lor la Exposniiinea din Paris va avea loc Duminică 26 Martie la ora 3 p. m.
nr IMPUI Dl AT Casele din Strada UL I (i U ii I ni A I Scaune 38 având 4 camere spaţioase, dependinţe, .pimniţâ boltite, grajd şi şopron şi casele din strada Polonă 24 având 3 camere, bucătărie, pironită.
A se adresa la Ştefânescu care locueşte chiar în casa No. 38.
BURSA DE BUCUREŞTI
24 Martie 1889
4	010 amortisabila . . . 83 1 /2
5	0/0 amortisabila ... 99
5	0/0 funciar rural. . . 97
7 0/0 funciar rural. . . 104 3/4 7 0/0 funciar urban . . 104 1/2
6	0/0 funciar urban .	.102
5	0/0 funciar urban . . 94 75
6	0/0 urbane Iaşi. ... 82 Banei Naţionale .... 945
Dacii.....................276‘
Construcţii...............146
Naţionala asig .... 260
Londra 3 luni.............25 15
Londra cheque	.	.	.	.	25	75
Paris 3 luni	.	.	.	.	99	75
Paris cheque	.	.	.	.	100	25
Berlin 3 luni............. 123	75
Berlin cheque..............124
Agio...................... 030 0/0
FOIŢA ZIARULUI * EPOCA»
(10)
IIECTOR BALOT
DREPTATE!
Partea I.
V
(Urmare)
—	E o scarlatină simplă, zise el, fără simptome rele, şi care, cred, va urma un mers regulat; dacă nu să vor întâmpla complicaţiuni care acum nu sunt de prevăzut, nici nu voi mai veni.
—	Dar...
—	Zic: dacă nu se vor întâmpla complicaţiuni ; dar, In caşul când nu’I va fi mal bine, poţi sâ te bizui pe mine, sunt la disposiţia d tale.
Speranţa şi încrederea Inviară pe d-na Ranson ; era „şa de sigură de cea ce spunea, vorbea cu atâta autoritate şi, în acelaşi timp, cu atâta măsură, tn cât părea stăpân pe boală: va merge cum II va spune el, fără a sâ putea împotrivi ordinelor sale.
Intorcându se In odaie, spuse câte va cuvinte prieneşti Iul Valerian, întrebă ce ar voi sâ mănânce şi sâ bea, şi’l părăsi a*:g îrându’l că să va însănătoşi.
Cu toate aceste bolnavul să simţi In curând mal refl, frigurile să măriră, petele deveniră galbene, temperatura să ridică cu două grade.
—	Uite, doctorul teii cel straşnic, care trebuia să mă vindece, zise Va-lerian mamei sale speriată.
Ea să sperie şi maî mult când Mor-che, de la sine, propuse să cheme pe Săniei: era dar pierdut, drăguţul copil?
Ca şi întâia dată, Săniei sosi seara. Dupe ce să uită la bolnav, ceru o baie şi două doniţe cu apă. D-na Ranson îl privi uimits, nepricepând nimic.
—	Trebue să coborâm temperatura, zise el ; la aceasta ne vor sluji duşele de apă rece ; să mi s’aducâ şi o butelie de rachiu vechi, ca să’l deşteptăm daca va leşina.
Gând Valerian să văzu gol In baie şi înţelese câ era sâ i se toarne In cap a-ceste doniţe cu apă, să uita la mama lui parcâ ar fi voit să’l zică :
—	Vreţi să mă omorlţl ?
Cu toate aceste nu era mort când îl puseră tn pat.
—	Mă rog să'mî scoată caii, zise Săniei d-nel Ranson ; cred câ vom fi nevoiţi să reîncepem aceste duşi, şi fiind ca nu voiii putea să vin mâine, voi petrece noaptea aici.
In adevăr, reîncepu de mal multe ori, şi dimineaţa, când voi să plece, temperatura sâ coborlse, tulburările cerebrale încetaseră, :petele să înroşiseră din nod, şi Valerian să simţea mult mal uşurat.
—	I-e bine, zise Săniei d-nei Ranson, foarte bine.
In bucuria el, d-na Ranson nu găsea cuvinte ca sâ ’l răspundă, şi tot striga ;
—	L'al scăpat, l’al scapat 1
Dupe câte va zile începu perioada de convalescenţă ; dar ia curând să întâmplă o complicaţiune care’l lmpe-decâ mersul regulat. Cu toate aceste nu mai fu nevoe de doctorul Săniei ; Morehe îndreptă el singur pe copil.
VI.
Boala lui Valerian oprise cercetările lui Ileline : înainte de a’I găsi un perceptor, trebuea să vadă ce va fi cu e-
lev.ul ; dar dupe ce acesta întrase în convalescenţă, el le reluase.
De mal multe ori venise sâ selntreţie despre aceasta cu d na Ranson la Ve-rietta, şi de mal multe ori văzuse pe Săniei la Paris ; dar, fiind că n’avea timp de pierdut, îşi regula afacerile ast-fel ca să’l poată aştepta la şedinţa Academiei de Medicină.
Intr’o Marţi, pe la patru ceasuri şi jumătate, Săniei 11 găsi plimbându-se pe troloarul stradei Sfinţilor-Parinţi.
—	Ai sfârşit cu trebele?!! zise Săniei stringându-I mâna.
—	Da ; dupe ce vom fi vorbit, mă întorc la Senlis.
—	Ei bine, vino In trăsură cu mine ; mă duela Saint-Denis, te voi lăsa In treacăt la gara de Nord.
Dar înainte ca Săniei să’l poată face loc In cupeul sed, trebuia oare-care timp, căci era o bibliotecă mergătoare, cupeul doctorului, şi pentru ca Heline să poată şedea, trebuind să coboare mesuţa de scris şi să pue ,în buzunărl cărţile, broşurele, hârtiele răspândite pe perne şi pe covor.
—	E ce-va nod ? Întreba Săniei dupe ce trase oblonul.
—	Mi a venit o idee.. însufleţiţi de prietenia mea pentru tine şi de interesul ce am pentru d-na Ranson.
Mirat, Săniei s§ întoarse spre dînsul.
—	De ce nu iei tu pe d na Ranson ?
—	Ştii bine că sunt însurat.
—	A sa de puţin că nu să numără.
—	Femeia mea trseşte.
—	Dar divorţul ? De maî de mult trăiţi despărţit' de corp, schimbă acest divorţ de fapt într un divorţ legal.
Vizitiul luase pe bulevardul Saint-Germain spre a ajunge la bulevardul Saiut Michel, şi cupeul luneca repede pe macadam, fără de sgomotul asurzitor de pe stradele pavate.
—	A doua zi dupe ce al văzut pe d-na Ranson pentru prima oară, a ve-
nit să’mî vorbească de profesorul ce al sfâtuit’o să ia pentru fiul el. Am vâzut’o plină de intusiasm.
—	De intusiasm ?
—	Chiar aşa. E o femeie cuminte care a fost adânc mişcată de superioritatea ta şi care a rămas pătrunsă de recunoştinţă pentru tine.
—	El ş’apoi ?
—	De ar H numai atât n’aşl maî vorbi. Poţi fi obişnuit cu aceasta. Dar acest punct de plecare ne aduce, sub tnrlu-rirea unor Împrejurări întru cât-va fatale sad, dacă vrei mal bine, providenţiale, la alte sentimente care, dupe ce le am analisat, mă fac a’ţl spune că daca al voi să iei pe d-na Ranson, căsătoria s’ar face negreşit.
—	Mal bine aş vrea să’mî spui cum ţ’a venit idea de a mă însura.
—	Tocmai caut şi eu să’ţl explic. Plecăm, nu’i aşa, de la acest fapt, ca al mişcat adine pe d-na Ranson : ea te admiră, are Încredere In tine ; eşti pentru dtnsa un doctor mare, şi pe lângă asta, prin sfaturile ce I al dat, prin chinul cum l-al vorbit, un om superior. Ju-decându-te ast-fel, supusă Inrturiret tale, îmi cere sâ’i găsesc un profesor, şi eu Ii răspund arâtându’I răspunderea ce ia asuprâşl: acel profesor va lua un loctnsămnat In casa ei, lângă copii sei, precum şi lângă dtnsa care va fi nevoită de a să desface de puterea ei pft-rinlească spre o da Iul ; el va forma inima şi caracterul lor ; II va cârmui cum va voi fără ca ea să poată interveni cu o autoritate respectată, cum e acea a unui tata. Şi eatâ că întâia oară, mi să pare, simte greutatea sarcinel şi să vede sdrobitâ de dtnsa : cum va stăpâni pe acel profesor şi’l va face să conducă dupe dorul el pe copii sei ? Mâna el nu va fi prea slabă ? Ar trebui un tată, sati cel puţin, de vreme ce tatăl a murit, un barbat oare-cum Înrudit cu copii şi fiind în drept de a cere
să fie ascultat. Cine poate fi acel barbat? Rudele el locuesc la Sud, rudele copiilor sunt numai nişte ţeranl. Căutăm un profesor, nu’l găsim şi pe fie-care zi pricepe tot maî mult cât e de greii pentru o văduvă să’şi crească fii. Idta-ne dar la al doilea punct, şi vezi ca şi mine unde 1-ad ajuns gândurile.
—	Nu tocmai ca şi tine.
—	Să trecem la al treilea; vom discuta mai târziii dacă va trebui. Io timp ce ne ocupam de profesor fârâ a găsi pasarea rarâ ce ne trebue, băiatul cel mai mic cade bolnav. Tu vii; starea lui e gravă, desesperatâ...
—	Grava I
—	Ia sfârşit, sâ simte mal răii, tu vil iar, şi de astă data printr’o doctorie energică, scapi copilul ; ca un biet doctor, care n’ar avea nimic alta de făcut, petrecul toată noaptea lângă bolnav.
—	E foarte firesc.
—	Pentru tine poate; dar pentru mamă? Crezi tu câ In ochii el, cum e de mişcată, devotamentul teii nu e extraordinar, şi faptul de a’l fi scapat, o minune? Ea s’a rugat, tu i-ai îndeplinit rugăciunea ; al venit şi al Învins boala; ai fost ca un D zeii.
—	Aşa ni să întâmplă' câte o dată, şi asta’i o parte bună a medicinel. Când eşti ttnâr, faci şttinţâ pentru ştfiuţa însăşi ; mai târziu, eşti simţitor la ser-viciele ce’ţt poate aducea.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 26 MARTIE
—«I IIIIIH	li II H li I III—
CASA DE SCHIMB
612
!. M. F E R M 0
Strada Lipscani, No. !i3
Cumpera si vinde efecte publice si face oT-oe schimb de monezi
Qu r » u 1 B uour ei
24 Martie 1889
11 i
	-V--M.083—y m - Curap.i vend.	
6 0/0 Renta amorlisabila	88 1/2	99
5 0/0 Renta perpetua	98	99
6 0/0 Oblig, de Stat	101 1/4 101 1 2	
6 0/0 Oblig, de st. drum de fer		
7 0/0 Scrii. func. rurale	104 1/2 1043/4	
5 0/0 Scris. func. rurale	97 7,8 97 1,8	
7 0/0 Scris. func. urbane	lf 4	104 12
6 o/0 Scris func urbane	lu2	103
5 OjO Scris. func. urbane	94 1 2 95	
Urbane 5 0/0 laşi	82	8? i 2
6 0/o împrumutul comunal	88	88 12
Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	240	250
împrumutul cu premie	50	60
Aotiuni bancei nation.	940	950
Acţiuni .Dacia-România.	275	2*0
» Naţionala	160	270
» Conatructiuni	140	150
Argint contra aur	1/8	3,8
Fiorini austriaci	219	21
Tendinţa fermă		
		
1 imunul			MEDALIE DE ARGINT
CONSTRUCTOR DE MORI I BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49			CIIARTIE CHIMICA BEItBEIUAMl 1 Depositul central tn farmaciile domnilor
1 MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE			ALESSANDIUU BUCUREŞTI şi P. l.AZEANU GRAIOVA | In detail la toate farmaciile din tzara
FABRICI DE SCROBEALA			— UN LEU RULOUL —
5	Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini «le P nbui'l, Turbine, lUtale hidraulice, lieposii de 6	unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot 1 felul. IMetre de Moara. Instalatiuni de lumina | electrica. Fabricallune de curele de piele.			Cel mal eficace remediu ce se poate intrebuinţa contra i tutulor durerilor reumatismale precum: duierea de mijloc 1 şi de spate, dureri de siale, Podadyra, dureri si iritatiuni 1 ale pieptului, nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boalcde re ic hi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scriutilnri, tăiaturi, buboae, bătături etc. etc.
1 (Cataloage şiPreţurî corente la cerere gratis şi franco) 1064			Fie cărui Bulou este alaturata o instrucliume foarte detaliata 1135 						 J
CASA DE SCHIMB 806 •
MOSCU NACHMIAS
.Vo. 8, In palatul Principele Dimitrie GMka Sir. Lipscani, In facia noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România)
Cumpără ai vinde efecte publice ii face ori-ce schimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de 24 Marti* 1888
MT7TÎW7 ARH la Filipeşti de tîrg, jude-V£IlLAll£ ţul Prahova o casa cu 2 etaje şi 15 camere, un loc de nn 1/2 pogon, pi niţa şi 2 odăi de slugi este frumoasa de locuit şi se poate instala şi o fabrica Intr’înea. A se adresa la doamna Hugues Ventura.
Wj v r\ rZ MM? casele din Calea Griviţa No.
!i lEllI/AlUj 70, compuse din şapte ca-m re trei bucătării, mal multe magazii, grA dina In fundul curţi etc.
Doritorii se vor adresa la d. avocat Atbana-siad strada Manea Brutar No. 12.	(1153)
nr TVPUIITAT Un apartament de cinci JJ£ iliUnnixil camere cu salon, osebit cuhnie mare, mansarda, pod sistematic şi pivniţa.
Calea Victorii 72, în colţ vis-ă-vis de Pa-stul Regal, a se adresa la proprietar In ace-i laşi acoperâmAnt.
4	* Renta amortlsablla 6 % Kema amorusaDIla
6 %	,, romăna perpetua
6	% Obligaţiuni de stat [Conv-rur.]
5	%	„	Manieipale
10 fr.	Casei pens. [300 L.j
7	% Scrisuri funciare rural*
6	% „ v
7 %	,■	urban»
8 %	»•	,,	,, lasl
Act uni Banca Naţionala 3 % Losuri semeall cu prim* Losuri cu prim» Emis. 18*8 Losun crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prim* „ crucea roşi* Ungar.i cu prim* Losuri Uasiltca Uoiuuau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [30 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francase „	ltaliane
„	Ruble hârtie
RB. Cursul este socotit In aur
Cump. Vinde
»S 1/3 37 33
"ti
300 106 r%
104 3/4 103* 16
13 //3 86*
78
1* 1/3 Si 44 81 tt fS 30
Sf
136 10»H
100 r*
83
3* 3/4 98 S 101
87 3/4 145 10* % 9*1/4 10*X 101 *
&
94*
73
14
80
41
3*
19
60
30
35*
303*
1*4
100
9»
1*1
CĂTRE DD. ARENDAŞI SI PROPRIETARI DE MOŞII
GER !E TI
cASEilOlIPi PITTS BUCUREŞTI
KUOILE
CATALOAGE ILUSTRATE
PENTRU
M A SINE AGRICOLE
1 VECHIA CASA DE CEAPRAZARIE MILITARĂ
FONDATA IN ANLL 1860
| ARON H. BUFTI
I No. iBis CALEA VICTORIEI, N°- iBls (PROPRIA CASA)
;$ —
& Sub-semnatul aduc la cunoştinţa clienţilor mei d-lor Oficerî că mi-am asortat îŞ din nod Magasinut ru un bogat asoriiment de equipamente şi mai cu deosebire jŞ FIRETURI DE UNIFORMA, aduse din cele mal renumite fabrici din Paris şi Lyon fel vânzându-le cu 25 0/ mal eftin ca la ori ca ceaprazar.
Rog pe Onor. Public a mâ visita spre a se convinge de realitatea celor ce expunem aci.
Mal confecţionăm şi ori ce fel de com&nzl tn termen de 24 ore, făcute prin scrisori şi le expediăm foarte prompt.
AROM II. BUFTI
STABILIMENTUL ,,JOCKEY
60, STRADA CLOPOTARU, 66
> t

*
Cu perul colosal Loreley de 183 c. m. Eu l’am obţinui în urma întrebuinţării de 14 luni apomadri inventate d« mine, ce este singurul mijloc in contra cade-rel pS’iduI şi serveşte pentru activitatea creştcrei'lui, la întârbea râdâeinel; ea activeaza la bărbaţi cre-terea plină şi viguroasă a bărbii şl deja dupe o scurta întrebuinţare dâatăt părului din cap rât şi din barba o lucire şi plinătate natura'ă şi preserva nărui de încărunţi re prep,ta până la adinei bâtrenrţe.
Preţul suini borcauas 5 frânei
CSILLAG & COMP-, BUDAPESTA
Depoul general pentru România se gă seşte numai la d. LEftAT, inginer, Bucureşti. a se adreda la Agenţia JIavas 36, Calea Victoriei.
. I
UE l'CniRUT 81 DE VÎNZIItB .K
Clemenţei No. 21. A se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2.
[ Sub-semnatul reînoeste comunicarea ca, operatiele stabilimentului seu pentru: Primiri dc cai spre întreţinere (2 leîjje zi) şi Desfaceri vânzări în comision, de cal trăsuri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfăcătoare resultate celor ce s’au servit de interventiunea stabilimentului seu.
In ori ce moment se gaseste de vânzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc.
In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive.
Bucureşti, Martie 1889.	LANGOSY
mSBHHSBRSa
FOST CARACAS
BUCUREŞTI - N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 - BUCUREŞTI
CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME
,,P ATENT-NOTHM ANN “
PENTRU FAM1LLII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Aceste Maşine aii fost, graţie numeroaselor lor avantagii, premiate la toate espositiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase îmbunătăţiri a*upra altor maşine de tot felul acesta, între care voiţi cita: braţul lor înalt, care produce o mănuire uşoară şi comodă, suveica fara înflrare, aşezarea de sine a acului în adevărata sa posiţiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără mei un sgomot pentru care a şi fost numită cu drept cuvânt „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant şi simetric.
Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile maşinbl sunt lucrate Iu oţel eel mal fin ceea ce contribue la soliditatea şi durabilitatea el.
Deposit de maşine de cusut zise «de Lipsea» pentru cismarl; maşiuele «Titania» şi «Ring schiffchen* pentru croitori; alVehler et Wilsom» pentru fabricanţi de lingerie.
BULEVARDUL ELISABETIIA
BUCUREŞTI
Singurul representant MAX LICHTENDORF
CASAGRAND HOTEL BOULEVARD
--( UNDE SE AFLa ŞI DEPOSITUL GENERAL )-
Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco
-(-) IVI ti şinele vechi
se p i? î ixi o s o
in s o b. i 1x1 k> (-)-
MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA
ALftVlLLEOE VIENNA
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom
vis-ă-vis de Lib. Soeee
1
i
Recomandam onorabilei noastre clientele peBtrn Ieftin* ta te «l soliditate urma toarele noutăţi:
Rufane pentru Doamne 8i Domni.
Pete de masa, şervete si proscape de pânza.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile
Olanda veritab. de Belgia si Kumburg. ai lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
CiorapideDamesiDomnide Pil d’Ecoese, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. Iir. G. Jwgcr. Gulere si. manşele de olanda ultiniu lason. Mare asoriiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si resluurnnturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Catalorru nostru ilustrat si va fi trimis ori-oui va face cerere.
LA ORAŞUL VIENA
alea Victoriei, 1’nlutul «Dacla-ftomânla» vls-â-yls de Socec
CAFEA SUIOGATA REGALA
pentru prcparsrea cafelei obicinuite este cel mal perfect şi higienic aliment constatat de Laboratoriul chimic din Bucureşti.
CAFEAUA REGALA
dă cafelei obicinuite un gust delicios, un miros plăcut şi aduce o economie foarte însemnată de cafea.
FABRICA DE CAFEA REGALA WEINREEB & FEHR
---IA SI---
Depot) tn Bucureşti la d-nil Frid-man el Firikel, Hotel Transilvani», str. Galiioveni. De. vânzare en detail la toate magazinele de coloniale.
—Ţ'ftlWL
Restaurat şi mobilat cu eleganţâ din nod, situat în centrul Capitalei şi al Comerciuluî, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din nod, I Consumaţiunl line, şi preţuri moderate, mai multe Jurnale streine şi locale, Muzica na-1 ţiorialâ în toate serile, condusă de simpaticul artist homân Tache Tomtscu.
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s'a Inc edinţat d ini Tanse Georginde fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorab sa clientelă al retncuraja, asigurându-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat în tot-d'auua probele cele mal frumoase.
1105	RSmâind cu toată stima T. 6.
(Q
9
►l
p
P
&
DE ARENDAT
MOŞIA RACOVITZA
Districtul Domanaţi, 20 minute depărtare de Gara Bal şi îi, cu şosea.
întinderea la 2,500 pogoane din care i,500 de muncă; restul de islaz.
Se vor defrişa lo-uri noi; asemenea se vor ciădi magasil noi.
M j Odce foarte lulesnicioase pentru muncă.
MOŞIA BALEASA
Districtul liomanaţî trei quartun de oră depărtare de gara
Iialşiu cu şosea.
întinderea peste 700 pogoane muncitoare. Ecaretele toate noi.
Mijloace foarte lulesnicioase pentru muncă.
Ambele aceste moşii sunt de arendat In parte safl împreună.
Doritori, se vor adresa la proprietarul li. SI. Cesiniiu, tu Bucureşti SI Str. Batistea.
Tipogi'aâ* Ziarului „Epoo«"
Tipizrll nu cern cala «Jh Lorlllcux-Llo I’arla
Giraut reaponsabil V. P. Gheorghli;
www.dacoromanica.ro