s /&
ANUL IV No. 1008
A TREIA LDITIUNB
JOUÎ 23 MARTIE (4 APRILIE) 188*
NUMERUL	Vi BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I 31 16 A FIE-CAREI LUNI 31 SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Rncnreiel: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetate: La toate ofOciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL Io BANI NUMERUL ANUXCIURILE
OIN ROMANIA SE PRIM ESC Ol RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agenre Ha vas. Place de ia Dourse, I AnunciurI pe pag. IV, linia 30bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PAIIIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-inain, No. S4.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNE A
Ne. 3,—Plaţi» Episcopiei,—Xo. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—l'iatza Episcopiei.—No. 3.
99
FUGA
GEN
ERALULUI BOULAN
-j aT-." ———	.-
GER
SITUAŢIA
___9
Incidentul provocat de nominaţiu• nile scandaloase făcute de d. Verile seu la Casaţie, a luat nişte propor-ţiuni foarte mari, prin încăpăţânarea d-lul ministru de justiţie.
Luni s6 ţinuse un consilia de miniştri, in care d. Vernescu a fost pus în posiţiunea de a retrage decretele de numire la Casaţie, or de a se retrage d-sa.
D. Vernescu părăsi consiliul fără a lua nici o hotărâre.
Eri d sa oferea colegilor săi, demi-siunea d Iul Antonescu, dar pretindea ca decretele s6 apară în Monitor, şi apoi sS se înregistreze demisiunea noului consilier.
Cel l'alţl miniştri n’ati putut sS primească ca să se aducă o ast fel de umilire magistraturel noastre, care deja si revoltase, când auzise abia că se proiectează numirea d-lul Anto nescu.
Trebuia dar, ca eri seară în consiliul de Miniştri, si se ia o hotărâre definitivă.
D Vernescu nu a luat parte la a-ceastă şedinţă a consiliului, şi absenţa d sale putea fi privită ca un refuz de a retrage decretele.
Pe de altă parte miniştrii presenţi la consiliu au fost de părere că nici intr’un chip nu se pot admite numirile d-lul Vernescu, şi că d. Ministru al justiţiei trebue să se retragă, or, dacă rămâne, trebue se retragă decretele şi si nu mai facă pe viitor o singură numire in magistratură, fără ca ea si fie aprobată de întreg consiliul miniştrilor.
Intru cât ne priveşte pe noi, am preferi o soluţiune mal radicală : adică excluderea pur şi simplu a d-lul Vernescu, care a dovedit de când e In minister o incapacitate patentă, o rea credinţă vădită, şi un nepotism revoltător.
PARTEA EXTERIOARA
D E PE S I
Fuga generalului Roulanger
(Prin fir telegrafic)
Paris, 2 Aprilie. —- Generalul Boulans'er publică o proola-maţiune datată din Bruxcl la 2 Aprilie. El declară că ’u faţa persecuţi unii or îndreptate în contra lui, ol fuge de urmăririle arbitrare în faţa unei jUridicţiiiiiI escep-ţiouale, dur că va compare în ziua când va li chiemat înaintea judecătorilor sel naturali, magistraţi sau juraţi. El va aştepta in Belgia ca a-Icge rile generale s6 constitue o republică locuibilă, onestă si liberă.
a
Lege respinsa
(Prin fir telegrafic)
Paris, 2 Aprilie. — Camera a fost se-sisatâ azi de propunerea emisă de Senat şi care are da scop să defereze tribunalelor corecţionaie delictele pentru înjurături adresate funcţionarilor.
Camera a respins această propunere prin 300 voturi contra 236.
Ministrul justiţiei aparase propunerea Senatului, dar fără a pune cestiunea de încredere.
Afacerea Ligei patrioţilor
(Prin fir telegrafic)
Paris. 2 Aprilie.—Afacerea Ligel patrioţilor a venit azi tnaiutea tribunalului corecţional. Desbaterile au început. E probabil câ sentinţa se va da mâine.
Împăratul la Yiena
(Prin fir telegrafic)
Viena, 2 Aprilie. — împăratul a primit azi pe numeroşi demnitari printre cari Corniţele Taafl’e şi Corniţele Kal-noky.
Un deputat urmărit
(Prin tir telegrafic)
Budapesta, 2 Apri ie.—Camera a fost sesisa'â de c cerere de urmărire In po triva deputatului Rohonczy, pentru tentativa de omucidere voluntară.
Comisiunea aleasă s’a rostit In favoarea autorisaţiel.
Regularisarea Dunării
(Prin fir telegrafic)
Budapesta, 2 Aprilie. — Camera va dis uta poimâine proiectul relativ la re-gularisarea Dunării la Porţile-de-Fer.
Afacerile din Serbia
(Prin fir telegrafic)
Viena, 2 Aprilie. — După. nişte infor-maţiunl ce le-a primit din Belgrad «Corespondenţa Politică», crede a şti câ d. Ziukotî va pleca In curăud la Bucureşti, unde ’şi propune să şeazâ definitiv.
Belgrad, 2 Aprilie. — Ministrul Serbiei la Viena va fi de asemenea însărcinat să represinte Serbia la Roma.
Tot ast fel, legaţiunile din Paris şi Londra nu vor avea de cât un singur titular.
Belgrad, 2 Aprilie.—In scrisoarea pe care d Vasilievici a remi o din partea sa regenţilor, regina Natali» exprimă părerea sa de rid In privinţa abdicarei regelui Milan. Regina dă asigurarea câ va respecta drepturile constituţionale ale regelui Milan, In calitatea sa de părinte al regelui Alexandru, şi nu face nici o menţiune de dorinţa sa de a se întoarce In Serbia.
Inundările în Prusia
(Prin fir telegr.)
Posen, 2 Aprilie.—In arondismentele Birnbaum şi Schwerin, 000 de arpanţî aii fost inundaţi In urma rupere! zăgazurilor Wartei.
Plecarea Reginei Victoria
(Prin fir telegr.)
Biarritz, 2 Aprilie. — Regina Victoria a plecat In Eng itera.
Regele de Wurtemberg
(Prin fir telegr.)
Sluttgard, 2 A prilie. — Mai multe ziare străine s’aO făcut ecoul unei ştir după care regels ar fi avut la Niza un atac de apoplexie. Aceasta ştire este inexactă.
Legea asupra nsigurarei lucratorilor
(Prin fir telegr.)
Berlin. 2 Aprilie.—Reichstagul a continuat azi d'scutiunea In a doua citire, începută la 29 Martie, a legii asupra a-sigurârit lucratorilor In contra bâtrl-neţsi şi a infirmităţilor.
De acord cu guvernul, el a fixat la 70 de ani data care dă drept la benefici a-rea acestei legi.
CESTIUNEA ZILEI
IMesuri în contra bulnnglsmu-
lni. — Demisiunea d-lul Bouchez, procuror general.— Guvernul menţine hotărârile salo
Paris, 31 Martie.—Telegr ful a anunţat hotărârea guvernului de a Inrepe urmăriri energice In contra bulangiş-tilor şi a şefului lor In gândul guvernului, «ceste urmăriri hotărâte tn consiliul de miniştrii de ziua trecută, trebuiai! să a>bă un începui de ex^cuţiune a treia zi, Sâmbât»; dar un incid-nt, pe care T putem numi neprevăzut, a făcut, nu să se renunţe la acele măsuri proiectate, ci să li|se Întârzie îndeplinirea.
Iată In ce înprejurărl s’a produs incidentul de care vorbim.
De mai multe săptamTnt,maî|mulţî membrii din cabinet, erau l.u numai susţinuţi, dar solicitaţi rh ar de unii membrii influenţi aî majoritaţei republicane din Cameră şi Senat.
Pe de altă parte, instrucţiunea deschisă tn contra comitetului dirlgent al Ligei Patrioţilor, dădu pe faţă fapte pe care ar putea să se basese o aousaţie gravă. După mal multe deliber^ţiunt, membrii cabinetului se Inţeleseserâ în unanimitate pentru a se adopta diverse resolutiun'. Consiliu' a decis să sein ceaoft de Indata iirmâr' : In contra «comitetului naţiona1» şi al presidentului săO. generalul Boulanger. Pe lângă cei desemnaţi de mai nainţe, Ltguerre.Lai-sant, Turquet etc. şi alţi mal mulţi, toţ- d»putati bulangiş1 , mRi erai!: Laur, Le H^risă, Mu h‘ liu etc. Asemenea se hotărâse să se urmeze repede şi cu vigoare.
In urma acestora, Ministrul Justiţiei trebuia să însărcineze pe procurorul general, d. Bouchez, să înceapă urmăririle.
Aici ia loc incidentul Deprevflzut, dar şi grav, de care am vorbit. D. Bouchez a refuzat să subscrie cererea de urmărire.
La întrebarea ce i s’a făcut, a răspuns :
«Dac’aşl putea să mă desbrae de ca-«racterul meii de magistrat şi să mă «transform tn om politic, pentru câte-«va ore, aşi iscăli negreşit cu ambele «mâni, cererea de urmăriri... Dar sunt «magistrat, şi ca atare nu’ml pare câ «faptele invocate de guvern pentru a «susţine aceasta cerere sunt îndestul «de caracterisate pentru a se putea «rezema pe dlnsele o «cusaţiune de «complot».
Trebuia neapărat ca după această de-claratiune, sa se ceară demisiunea d-lul Bouchez, dar este probabil ca se va aştepta rezultatul proc' sulul intentat Li gel tnarnte de alncepe urmăririle In con tra generalului.
Impresiunele ce au putut culege miniştrii !a Cameră sunt menite a’i întări şi a’l Incuragea In hotărârile lor. Sentimentul general mărturisit de majoritatea republicană, care aştepta o cerere de urmărire şi nu cunoştea incidentul care Intărzia începerea urmăririlor, a fost mal mult un sentiment de decep-ţiune. La întâiul moment, s’a produs chiar o oare-care iritaţiune, care, Insa, s’a potolit când au fost cunoscute căuşele acelei întârzieri. Cât pentru bulan-giştr, el ’şî-aO închipuit câ guvernul nu va lndrăsni să urmărească pe general.
UNITATE DE VEDEIÎI
E lucru ciudU, până la ce grad servilismul poate strâmba cugetarea omenească.
Ziariştii colectivişti obicinuiţi din timpul d-lui I. Brâtianu se nu aibă nici o idee a lor proprie, nici o dorinţa alta de cât aceea a şefu'ui lor, obicinuiţi a nu pune pe hârtie de cât porunca primită dimineaţa când mergeau la raport, sunt surprinşi asta-zi Îndată ce ved în presa amică a guvernului oare care divergenţe de idei, oare care aprecieri neidentice «suura unui fapt al zilei.
Dupe formula colectivistă arta politică constă toată tn datoria de a fi
un simplu soldat care ascultă de porunca: «Ladreapta! înainte, marş!» şi nimic mai mult. Fără vorbă! Scurt şi coprinzător 1
Presa amică guvernului, nu trebue se fie dupe formula colectivistă, de cât trtmbiţa în care suflă Preşedintele Consiliului de miniştrii şi or-ce glas altul de cât acel al stăpânului nu trebue se fie auzit.
Se întâmplă spre pi’da de se f ice o numire în magistratură, şi neapărat că fie care din ziarele noastre judecă această numire dupe simţi-mentul seu propriu, fără a se preo-cuDa câtu şi de puţin de ceva crede sau ce va zice guvernul — căci noi nu suntem proprietatea guvernului precum era Voinţa proprietatea co-îectivităţei.
E slobodă România Liberă se dea acestei numiri calificativul ce voeşte, precum slobozi suntem noi se apreciam acelaşi fapt dupe simţimentul nostru.
Noi toţi căutăm se avem unitate de vederi în cestiunele cele mari de politică generală, iar nu în amănuntele zilei, şi în or-ce caz ne păstrăm toţi în presa noastă individualitatea noastră.
A vedea chiar sub guvernul cel mai perfect că se comite un reu, şi a nu îndrâsni se protestezi în contra acelui reu. de teamă că s’ar putea jicni unitatea de vederi, nu intră în ideile noastre.
A nu ridica nici-o dată glasul spre a îndrepta cea ce credem că e bine se fie îndreptat, a merge în sfârşit, la Capul Cabinetului spre a’l întreba cum trebue apreciat fie-care fapt în parte, e o deprindere injositoare ce nu voim se contractăm cu nicî-un preţ.
In definitiv, mai bine ne place se fim acuzaţi în asemenea caşuri că nu avem unitate de vederi, de cât se ni se aducă ruşinoasa invinovăţire că avem în rândurile noastre un ventriloc care vorbeşte pentru toţi — precum făcea d. ion Brătianu în toată presa colectivistă.
POLITICA ZILEI
întrunirea de la Otel Otetele-seanu
Eri seară amicii d-luî Lascar Ca-targiu s’au întrunit la Otel Otete-leş-anu.
Vre-o 20 deputaţi erau presenţi.
S’a discutat cestiunea numirilor de la Casaţie. Insă nu s’a luat nici o hotărîre, aşteptendu-se a se vedea cum se va resolva conflictul dintre d. Vernescu şi colegii sei.
întrunirea de la Otel Mânu
Tot eri s’au adunat partisanii d-lui Dim. Brătianu, la Otel Mânu.
Pe lângă partisanii d-sale a mai fost present şi d. Caton Lecca, care a stăruit ca se se voteze moţiunea de blam a d lui Tache Ionescu, in contra d-lui Vernescu.
Nu s’a luat nici o hotărîre, dar majoritatea părea a înclina pentru votul de blam.
La Curtea de Casaţie
Azi dimineaţa membri Curţii de casaţie s’au întrunit în cabinetul pri inului preşedinte, şi au hotărât, după o mică discuţie, a nu admite nici de cum pe d. Mihail Autouescu ca se figureze ca membru al acestei curţi.
S’a mal decis că dacă decretul va apare în Monitorul oficial toţi membrii Curţii se’şi dea demisia.
Ultima ora
O criza ministeriala este posibilă.
ROMANIA SI LINIILE BALCANICE
Anul trecut, cu ocasiunea deschiderel liniilor Balcanice, ne am grăbit sâ deşteptăm atenţiunea publică asupra noel posiţiunl ce creazft României deschiderea acestor linii. La ministerul de lucrări publice, este adevărat, s’aâ interesat să studieze cestiunea, dar lucrul s’a mărginit la unţstudiii şi ia un raport al prinţului Ştirbei adresat consiliului de miniştri fără să fie urmat de vre-o hotărâre care să asigure Români I posiţiunea de mare cale internaţională Intre Orient şi centrul Europei, aşa după cum reclam interesele noastre.
Astâ-zi ni se anunţă In mod oficial suspendarea curselor vapoarelor Lloyd auuriac de la Constanţa şi de la Varna la Constantinopol. Se ştie ca vasele a-cestei Companii primeai! toate mărfurile austro ungare cu destinaţiune pentru Orient, prin compania austriacă de navigaţiune pe Dunăre, şi pentru acest serviciu guvernul din Viena subvenţiona societatea cu o sumă oare-care de bani pe fie care an.
Acum guvernul din Viena voind a dirige mărfurile sale In Orient pe caile Balcanice şi ne mai aveud nici-un interes de Lingăul austriac i-a suspendat subvenţiunea. Suspendarea subvt-nţiu-net a adus suspendarea curselor vapoarelor maritime Intre Gonstanta-Varua şi Constantinopol, şi odaia cu aceasta şi suspendarea curselor trenului Fulger care, traversând România prin Bucureşti abutisalaVarnaunde Lloydul austriac primea poştiaşi călătorii destinaţi pentru Constantinopol şi alte părţi ale Orientului.
Consecinţa acestui fapt este pentru România perderea traficului internaţional de călători şi mesagerii în profitul liniilor Balcanice.
Nea plăcut, după cum se vede, să dormim şi somnul nostru ne costă scump astâ-zi.
Noi, dând alarma anul trecut, ne am făcut datoria de ziar care se ocupă In mod special cu politica căilor ferate. Răspunderea deci o lăsam asupra acelora care n’au voit nici să ne audă nici să ne asculte.
Astâ-zl traficul internaţional de călători şi da mesagerii care se face pe la noi cu trenul Fulger s’a otârât a se face pe liniile balcanice. România e scoasă din liniile internaţionale ale Europei, şi aceia ce e şi mai supărător este ca chiar poşta şi calatorii din România vor trebui să ia calea liniilor balcanice pe la Belgrad pentru a merge la Constanţi -pol şi tn alte părţi ale Orientului.
Starea aepasta de lucruri păgubitoare a mişcat in fine zilele acestea pe Direcţiunea cailor ferate romane şt a silit’o sa trimită la Pesta şi la Viena un delegat cu misiunea de a Încerca să obţie oare care avantage. Pe de altă parte sa anunţa oficial că In Aprilie viitor seva ţine la Constantinopol o conferinţă de Directorii drumurilor de fer din Europa tn legătură cu liniile Balcanice, la care conferinţă va lua parte şi Directorul căilor noastreferate. Scopul acestei conferinţe este de a stabili în mod definitiv traficul internaţional de călători, poşta, mesagerii şi mărfuri, cu mare şi mică vitesaşi tn special cursele trenului Fulger, pe liniile Balcanice.
Nu ştim ce resultate mulţumitoare pentru ţară vor obţine delegaţii noş-tril la Viena şi la Constantinopol; aceia ce ştim este, ca siluaţiunea e grea şi de nu ne vom deştepta nici acum, apoi, cu voinţa şi cu ştiinţa condamnăm România a rămânea pentru tot d’a una i-sotntă de căile ferate Europene, redu-câml liniile noastre la simplă categorie a liniilor locale, cu toate câ porţiunea noastra geogr* fi :ă ne aj ută puternic a face din aceasta ţară o mare cale internaţională avantsgios hrănită de un trafic extern care poate găsi In trecerea sa pe teritorul nostru o cale scurtă şi eftină pentru Orient, condiţiunl pe c«re nu le găseşte pe liniile Balcanice.
Este oficial constatat şi de guvernul român şi de oamenii de ştiinţa ca dacă asta zl nu avem pe la noi traficul in-ternaţ onal de mărfuri destinate pentru Orieot, aceasta se datoreşte numai lipsei unui pod peste Dunăre şi incapacităţi portului Constanţa dt a primi vase multe şi a suporta o în şc.ure corner-» cială mal întinsă.
www.dacoromanica.ro
4#
EPOCA — 23 MARTIE
£iMHEriî??5!SSB
(urnire succesele care ai reînceput, chiar aşa pe sfârşite, in teatrul nostru.|
Ast-fel Dumineca seara am revăzut pe Hamlet unde Manolescu are cea mal reu-
— D. Brunet, lichidator din Panama, a cerut ministrului afacerilor str&ine s& mentie staţionamentul francez, pentru protegiarea naţionalilor ameninţaţi de indigeni.
Fără polul peste Dunăre şi fără lărgirea portului Gonstanşa mărfurile din Germania de Nord şi din Transilvania de exemplu, nu pot suporta marele Întârzieri şi cheltuoli de transbordamente de la Feteşti şi Cernavoda, precum şi pe aceea ce se impune la debarcarea şi îmbarcarea mărfurilor la Constanta, causâ pentru care nici nu se decid a trece pe liniile noastre pentru a merge In Orient.
i Aceasta fiind oficial constatat fle-care înţelege lesne că nu trebue să mal per-dem uu minut, ci să ne punem pe lucru pentru a executa cât mai repede a-ceste două importante lucrări pentru care camerile au deja votate creditele necesare.	•
Lărgind podul de la Constanta şi construind podul peste Dunăre, marele Întârzieri şi marele cheltueli de debarcare şi Îmbarcare dispar. Mărfurile din Germania de Nord, In loc să ia calea Mârel. se facă turul Europei pe la Manşa şi Gibraltar pentru a ajunge la Con-slantinopol ssil In alte porturi ale Orientului, dupe cum facastă-zl, vor fiprea fericite de a lua o cale scurtă ca aceia de la Jţcanl şi traversând repede şi fără întrerupere România s( abutiseze la Constanţa, de unde s’ar afla numai la câţi-va paşi da Constantinopol şi de cele-alte părţi ale Orientului. Transilvania asemenea în loc sg’şl trimită produsele In orient pe căile Balcanice şi s6 facă un ocol atât de mare, vor găsi de sigur că calea cea mai scurtă este prin România la Constanţa, prin pune ■ tul Predeal.
Comerciul Insă dacă cere ocale scurtă apoi el cere ca acea cale sS fie şi eflina. Sub aci st punct de vedere Statul român fiind proprietarul liuielor sale ferate, este acela care e mai bine In po-siţiune a oferi mărfurilor şi călătorilor din Germania şi Transilvania tarife mult mai reduse de cât ale companii or căilor ferate Balcanice care au de plătit luxul a tot felul de cheltueli şi care tre-bue se distribue şi dividendele acţio narilor 1
Condiţiuciie de eftinătate ce presin-tăm noi, pot atrage chiar şi produsele Ungariei de sud pe la Vârciorova la Constanta.
Din toate punctele de vedere dar, România se pretează perfect a deveni şi a remânea o calp internatioualâ între Orient şi centrul Europei şi am fi foarte culpabilidacân’amştişidacâ nu ne vom grăbi sS’I creăm şi sâ’l menţinem astă posiţiune.
CATE-VA CUVINTE
asupra
(Urmare!
IHTEIUL FOCAR PR HCIPAL DE CONJUNCTIVITA GâA-NULOASA SJNT CCZAhMiLE
Am zis In articolul precedent că cazărmile şi şcoaiele sunt focarile princi pale de conjunctivita granuloasâ, din care această boală radiază In ţara In treagă. In statistica ce am dat s'a văzut acest lucru. S’a văzut, de exempiu ct dintre granuloşii români prezentaţi la spital un mare număr erau foşti militari şi Îmbolnăviţi In armată.
In unul dintre articolele precedente provocam pe d. dr. Grigore Petrescu, oculistul armatei,să ne spue părerea sa; să o ştie autorităţile şi publicul — căci, adâogam, numai ast fel d. dr. Gri-gorie Petrescu va scăpa de greaoa răspundere ce ’l aşteaptă atunci când un număr însemnat de suferinzi şi de infirmi, ’l vor arata cu degetul, spunân-du’i: al fost In capul serviciului de ocu-listică, erai dator să ştii ce ne aşteaptă, erai dator să convingi autorităţile mari asupra tristului nostru viitori Astâ-zi văd, după o lucrare a sa ştiinţifică, că acest confrate şi a făcut datoria a expus competintiior părerile şi convingerile sale, care întăresc, căci sunt de acelaşi fel, părerile şi convingerile me e.
Vom transcri aci câte va pasage din importantul săd raport cu data 1888, 6 Aprilie, către d. Munstru de rt-sbel şi publicat în gazeta medicală Progresul Medical Român Nr. 10 din 1889.
D. dr. Gr. Petrescu, intră In materie, In numitul raport., cu partea următoare pe care o transcriu aci Întocmai :
«In mod prea abil emit opimunea că de şi cu însemnate diferente, boala e răspândita In toată armata şi dacă se mai găsesc Încă unii meoici militar: sad civili care să nu creaza iu existenta sa, aceasta se explică prin faptul că nu sunt încă familiansaţi cu ttsionomia sa actuală ; in adevăr, ch ar acum vre’o cinci-spre-zece ani In urma, aceasta boală se presenta, dupe spusa celor cari o tratad pe atunci, cu simptome iniţ ale acute, foarte alarmante, mersul era repede, numerul infirmilor ce lăsa, Intr’uu timp relativ scurt, era cu mult mai însemnat ca astăzi ; infirmităţile produse prin boale de ochi se obser-vadln spitalele noastre militare după un scurt timp de căutare a bolnavilor, cifra reformaţilor era, comparativ, mult mal Însemnată ca astăzi ; aceasta se msi explica şi prin faptul că mij oscele terapeutice, de.pe atunci, erad slabe şi dirigiate la Întâmplare, lntr’un mod empiric.
Astăzi boala se presantă cu simptome insidioase, puţin aparente care rămân într’o stare quasi latentă un timp adesea foarte lung, câte-va săptămâni şi chiar luni, de şi, nu e mai puţin a-devărat că cu toată această aparentă domoală, Întocmai ca şi forma sa acută sub care se presenta mal des altă dată,, poate duce la orbire, după un timp ce variază intre doi până la zece sad chiar cinci spre-zere am.
Tocmai această stare insidioasă, Care, timp Îndelungat nu modifica aspectul ochilor, face a nu se admite de mulţi medici şi de toate persoanele Străine ştiinţei, natura malignă a boalei
şi sombrul seu prognostic, şi din nenorocire, chiar bolnavi', în mare parte oameni putini luminaţi, cu gred pot fi convinşi de periculul ce ameninţă vederea lor ; orbirea fisică e precedată şi preparată de orbirea intelectuală.
Aceasta ne arată in mod clar că numai cu multă abnegaţiune şi zel din partea medicilor, şi prin aplicarea severa şi conştiincioasa di către autoritatea administrativă, superioară, a masurilor raţional indicate, se poate a-duce îndreptare răului.»
Mai depaţte In raportul d-sale d. d-r Gr. Petrescu arata că In luna Aug. 1887 regimentul al II de linie avea cifra de 402 bolDavi de ochi, dintre care 161 erad granuloşl (adică incurabili ; rostul se Înţelege de sine numai cu boala Începută.
In aceiaşi lună şi an, regimentul al 111 de linie avea 140, dintre care 50 In stare incurabilă.
Regimentele al II şi al III de artilerie atinse de conjunctivita se concentrează la S obozia impreuni cu bolnavi de ochi ; cazarma se contaminează; regimentul 2 de roşiori, ocupând aceeaşi cazarmă împreună cu artileria, se molipseşte asemenea la rândul săd.
D d r Grig. Petrescu susţine ca fo carul primitif al boalei de ochi, de care este băntuit regimentul 2 linie, este garnizoana Craiova, tocmai acolo unde se afirma că conjunctivita nu există.
In raportul seu se declară că Iu corpul al II de arau ta conjunctivita granuloasâ, în luna Novembre, acelaşi an, atacase numărul de 1.049 soldaţi dintre care 713 granuloşl (incurabil ).
Ia fine In luna Martie 1888 bolnavii incurabili din corpul al II de armata erad de 990.
Mal departe d. d r Gr. Petrescu saune că din rapoartele medicilor şi-fi de corpuri, cu datele din Decembre 1887 şi Ianuarie 1888 se vede cum că boala este răspând ta mal In toate garnizoanele mari, cu slabe exeeptiunf, şi că multe dm corpurile de garnizonă, care ad declarat categoric ca n’au bolnavi de och , finesc prin a da In ultimele lor situaţiuni.
Ga cooclusiune a celor ce preced, d. d-r. Grigore Petrescu declară :
1 Epidemia de oftalmie militară actuală se tnt nde In mod lent, inegal pentru diferite corpuri şi garnizone, Insa progresiv.
2)	Durata sa nu se poate precisa cs pentru alte epidemii.
3)	Durata individuala a boale! trece la mulf. soldaţi peste opt luni, un an şi mai mult chiar, fapt ce se poate
i proba cu registrele spitalelor şi infir-! măriilor, ast fel că aceşti oameni pot fi i considerat’, nu numai ca inutil! pentru j corpuri, dar chiar ca o sarcina pentru J minister, care a ordonat (No. 785): bolnavii, fie In spital, fii In infir merie, comptând In efectiv, nu pot fi înlocuiţi cu noul ch maţi, chiar dupe expirarea termenului de serviciu.
In acelaşi ordin Ministerul adaogă că acei de la Monastirea Dealului, cari ar deveni incurabili să se reguleze positia lor conform regulamentelor.
«Această din uimâ parte a ordinului d lui Ministru, are necesitate de elucidare, adaoga d. dr. Petrescu.
Reforma acestor oameni nu poate fi pronunţată de cât In cazul când se va dobândi convinctiunea că starea lor Încetează d’a deveni vătămătoare pentru populaţia civilă; dar acest moment nu se poate preciza, pentru că boala este indefinita şi că prin urmare ar trebui ace: soldaţi să ramâe In tratament, chiar mai mulţi ani.
Apoi d sa arată exemplul altor ţări Intre cari Belgia ajunsese a avea a VI parte a populatiunel sale granuloasâ, numai prin contactul foştilor (militari granuloşi cu populaţiunea civilă şi al cărei număr de pensionari era de mai multe mii.
Ma departe d. dr. Grigore Petrescu mai zice : «Efectivul complect al corpurilor, pentru motive, pe cari nu le pot cunoaşte, n’a fost nici o dată pe de Întreg inspectat şi am convincţiunea că tocmai printre cei absenţi sa găsesc mulţi bolnavi.»
In fine. d. dr. Petrescu propune măsurile dictate de prezenta unei epidemii.
In resumat d. dr. Grigore Petrescu recunoaşte existenţa epidi m>ei de conjunctivită granuloasâ In toată armata; recunoaşte Întinderea insidioasa şi lentă,dir progresivă; afirmă gravitatea acestei boale, care se termină, dupe mulţi am de suferinţă, şi dupe ce a contaminat şi pe alţii, prin orbire; arată ca ţifra incurabililor în Martie 1888 se ridică la 990 ; susţine temerea că popu-laţiunea rurală va fi invadata ; arata în fine lipsa de inspeetiuni complecte şi riguroase.
S tuaţiunea este arătată prin cifrele incurabililor ; or-ce desvoltare este de prisos.
i Acei 990 incurabili, dacă nu sunt până acum complect infirmi, dar vor fi de sigur.
Aceşti nenorociţi vor nenoroci familiile lor ; aceste familii vor nenoroci pe alte familii; căci aşa este natura boalei.
Care va fi numărul la caro se vor fi ridicat până astR-zî soldaţii granuloşi ? Este de bănuit că ol este considerabil şi lucrul acesta se explică, daca nu se face un control zilnic şi serios ; căci conjunctivita granuloasâ cu alura ce are astft-zi, In cele mai multe cazur», se stabileşte într’un mod aşa de insidios, In cât, diCâ se vor considera ci bolnavi numai soldaţii care se plâng de turbu-rsri in ochi, sad care presinti vr’o turburară vidita, atunci numărul granulo-şilor va fi foarte mic.
Îmi aduc aminte, că anul trecut, când făceam parte dintr’o conii«iune, care avea misiunea să se. ocupe d -spre gra-nulaţiun', am vizitat batalionul al 3-lea de vinatori şi am constatht următoarele pe care le-am raportat Incris comisiu-nei: In infirmeria din cazarma Alee sundria, care era In mijlocul dormitoarelor, erad 10 soldaţi granuloşl, iar
printr’o inspecţiune minuţioasă In batalion, am dovedit 197 soldaţi cu boala declarată, la unii mai mult la alţii mal puţin.
Alt-fel caracterile boalei erad destul de pronunţate, ca chiar ofiţerii să poată continua a deosebi pe acel la care boala Începuse.
Cu această ocasiune m’arn mai convins despre greutatea de a vedea pe toţi oameni unui corp. In adevăr, când se credea c* nu mai este nici un om din batalion de văzut, am mai constatat că 3 soldaţi, Intre cari un sergent, scăpaseră cu intentiune de iospectiune.
Când comisiunea din care făceam parte începuse, a lucra, ţifra ce se dedea, a granuloşilor era de vr'o 300. O inspeiţmne făcută de o comisiune de medici militari, câte-va zile dupe acea, a găsit 1000 granuloşi. c
Nu pot termina aceasU espunere despre principalul focar al granulaţiunelor în ţară fără să mai spun că această boala, care trece de nimic In ochi multora, este, dar mai cu seamă va fi în curând, o calamitate considerabilă.
Această calamitate o vor vedea aceia cari astâ-zi sunt increduli; cficl numărul ţăranilor, foşti soldaţi şi ajunşi In stare de orbire creşte.
Rog pe d nii gazetar!, cari nu cred In gravituiea acestei boale, să vie tn flecare zi la sp talul Golţea la ora 2 p m. şi Iacei Brâucovenesc la ora 9 i/2 a. m. şi vor vedea starea In cari ad hjuus unii dintre soldaţii îmbolnăviţi In armată.
Od *tă ce aceşti domni, increduli In gravitatea boalei,vor fi văzut asemenea t x'mple, şi apoi 'şi vor închipui d’o parte numărul celor ce s’aîi îmbolnăvit In armată, iar de alta starea ce i aşteaptă, sunt sigur că nu vor mai trata de vizionari pe medicii cari arată a-cest rău.
Conştiinţa mea este Impăcaiă, res-punderea mea este ridicată, or cari vor fi marginile calamităţei ce prevăd.
(Va urma).
D-r X. Manolescu
profesor de maladii de ochi la Universitatea din Bucureşti.
Trupa teatrului naţional , îmbunătăţită mult prin reintrarea lui Nottara, astâ-zi este complecta, dupe revenirea d-nei Ar. Ro-manescu şi a.lui Manolescu. Personalul prime noastre scene este dar azi aşa cum ar fi trebuit se fie de la începutul stagiunii, aşa cum s’ar cuveni se fie şi de aci înainte, cuprinzând tot ce avem mai bun şi mat talentat ca artişti dramatici.
Pacat înse că această completare, voită, ori întâmplătoare, se împlineşte tocmai a-cum când stagiunea e pe sfârşit; ori cât in-tuziasmar avea noui veniţi, şi ori câte sfor-ţsrl ar depune, ca se scape cel puţin onoarea teatrului în aceasta stagiune, silinţele vor remânea aproape zadarnice căci publicul s’a îndărătnicit cu desăvârşire şi pe drept cuvânt faţa cu tot ce s’a făcut şi se face estimp în Teatrul Naţional.
Neliniştit de la început de plecarea neaşteptată a celor trei artişti de frunte; răcit a-pol necontenit de soiul pieselor date şi de interpretarea lor,—publicul a dat înapoi din primele zile ale deschiderii stagiuni şi a stat ast-fel, fara a mai face un pas înainte, până acum. E adevărat ca la prima represintaţie în care a jucat Nottara sala a fost mai plina ca de obiceiQ, dar în urma seria de salt goale a fost neîntrerupta. De asemenea, Duminică seara, la Hamlet, dat pentru reintrarea d-nei Ar. Romanescu şi a d-lul Gr. Manolescu, publicul s’a grăbit să întâmpine pe cei doui artişt şi a umplut sala ; aseară Îns6, la Mândrie şi amor, d’o data lumea a dat iar înapoi, cu toată reputaţiunea piesei d’a fi pe placul capriţioşilor noştri bucureş-teni, şi, afara de cinci ori şase loji ocupate, afară de stalurile din urma ocupate de ofiţe-rimea tânăra, Încolo sala era întocmai ca în serile cele mai rele din iarna aceasta.
Lucrul se esplica. Publicul, daci a venit une-ori la teatru, a facut’o numai de hatărul artiştilor lui iubiţi. De aceia nici Nottara nic. d na Romanescu ori Manolescu n’ati de ce se plânge; căldura şi aplausele cu care aQ fost primiţi,aQ dovedit cât sunt de sus In apreciareabucureştenilor.Iar cât pentru continuarea apoi a sălilor goale, aceasta învederează mai mult nemulţumirea ce există faţă cu tot ce s’a făcut estimp la teatrul naţional şi este încâ, pentru cine va voi, saQ va putea să înţeleagi, un avertisment aspru, care 1n-j [semnează că nimeni nu poate ierta pierderea zadarnică a unei Întregi stagiuni, nici nu voieşte să uite greşala şi lipsa de îngrijire din atâtea luni prin aparenţa de viaţi, prin lustrul câtor va săptămâni de la urmă.
Ast-fel, fie se me înşel, dar mă tem ca până la închiderea stagiunii, cu toată dragostea ce avem pentru cei de curând veniţ1, pu vom avea ocaziunea să vedem publicul idomesticit şi îmblânzit cu una cu douS. La teatru e lucru curios ; o data vadul stricat (cu greu se ma poate restabili. Aşade cu greO în cât ar trebui tn adevăr ca ce: ce pot face ce va pentru teatrul naţional să se grăbească a chibzui de pe acum ce aQ de făcut ; căci de vom intra în stagiunea viitoare, tot sub auspiciile celei care se sfârşeşte, vom asista de sigur, în primăvara viitoare la moartea teutrulu naţional.
— In aşteptarea însă a unul viitor mal bun pentru şcena noastră naţionala, trebuie s6 înregistrăm, şi tnca cu cea mal vie mul-
şitâ, cea mai complecta creaţiune a sa. Ştim cu toţii cum din primul minut rolul acesta a ridicat pe Manolescu acolo unde se men ţine până acum cu vrednicie ; am asistat apoi la perfecţionarea, din an în an a acestei crea-ţiunî, pana în punctul în care am vezut’o dăunazi, când artistul ne-a dovedii ca este cu desăvârşire stăpân pe rezultatul muncef sale.
Tot din seria represintaţiunilor proiectate acum la urma, face parte şi cea d aseară,— Mândrie şi amor, comedie care a fost jucata de mal multe ori, câţi-va ani de-a rândul pe şcena teatrului naţional. Şi dacă tn a-ceastă a doua seară publicul a fost mal puţin numeros ca ia Hamlet, succesul a fost tot aşa de mare, — ţinând seamă neapărat de cadrul şi de valoarea piesei.
Alături cu Manolescu, care ne-a presen-tat pe Filip Derblay cu o deosebita îngrijire, regăsind şi acum ca altă data momentele frumoase ş culminante a le simpaticului seQ rol, avurăm ocaziunea se aplâudam pe d na Ar. Romanescu în Clara de Beau-lieu, una din amănunţitele sale creaţiuni, care nu puţin a contribuit a’l ridica presti-pml-Jp-^ri nşjnte ţinut la mare favoare, de artistă de valoare şi înamorată de arta sa. Numeroşii admiratori pe care a ştiut, cu talentul seQ, se’i formeze în public, aii aplaudat atât recitarea duioasa de baladă aOfeliel cât şi modernele accente a le mândrei Clara de Beaulieu.
D. D. R.
ECOURILE ZILEI
D. general Mânu ministrul de res-bel a fost primit azi de M. S. Regele.
—x—
Un consiliu de miniştri s’a întrunit azi sub presedenţia d lui Theo-dor Rosetti.
—x—
Azi M. S. R»gele însoţit de adjutantul Seu des-rviciu a vizitat cazarma Dorobanţilor, regimentul 21 şi 6.
—x—
Mâine un prânz va avea loc la palat.
In totul 50 de invitaţi.
—x—
Azi s’a întrunit comisiunea numită de Academia Română pentru a studia cărţile depuse la concursurile din anul acesta.
—x—
Azi membrii înaltei Curţi de ctlsa-ţie s’eâ întrunit la 9 ore în cabinetul primului preşedinte.
—x—
D. G. Beldiman, prefectul judeţului Ilfov, a plecat în judeţ unde va face o serie de inspecţiuni.
—x—
Consiliul comunal e convocat pe mâine la ora 6 seara.
—x—
M S. Regele a primit din partea Exe. Sale d lui Profirio Diaz, preşedintele Statelor Unite Mexicane, o scrisoare prin care ’1 notifică realegerea sa la preşedenţie pe un nou period constituţional.
—x—
S’a acordat un congediu de 8 zile. pentru a veni în ţară, d-lui T. C. Vaoărescu, trârnis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Viena.
—x—
Colegiele I şi III electorale pentru consilierii judeţului Tutova sunt convocate a se întruni, la orele 9 dimineaţa, în localul comunei de reşedinţă spre a alege fie care câte doui consilieri, pentru împlinirea locurilor vacante, în zilele următoare;
Colegiul I în ziua de 23 Aprilie 1889.
«	« III »	»	» 24	» »
Delegaţii colegiului III se vor a-lege în ziua de 12 Aprilie, a. c.
—x —
Consiliile comunelor Cogealac şi Nalbant din Tuleea şi al comunei llusâneşti din Velcea se disolvă.
—x—
De eri s’au Început plantările de arbori pe la forturile din jurul capitalei.
Aceste plantări cari vor înconjura capitala se vor face treptat.
—x—
D. Ministru de Resbel a adresat o circulară şefilor de corpuri prin care ’i tnvitâ a începeimediat cu instrucţia recruţilor.
In acest scop nici un congediu nu va fi dat ofiţerilor pâne la sfârşitul Iurtei lui Muiu.
STLRI MĂRUNTE •
Oficiul vamal din Pojon, în urma unei ordiuaţiunî ministeriale, a confiscat toate exemplarele din romanul care apare tn fascicole tn Mannheim, cu litula Das Drama in Moyrrliny.
—	Buletinul Palatului constată, că sănătatea regelui Olandei s’a schimbat foarte puţin. Simptomele nefavorabile se menţin.
—	Cel doui fii al al regelui de Siam, ah sosit la Paris venind (de la Modana.
—	Ancheta asupra exploziei d’inaintea manejului regal a făcut să se aresteze un comis şi un soldat, dar fondul afaoerel nu aâ cunoaşte.
—	O telegramă din Viena anunţă că împăratul Frantz fosef e grefl bolnav.
La Curte domneşte i o mare nelinişte.
ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI
DIN CAPITALA
intre vagoane. — Lucrătorul Ion Pu-roiu de la gara de Nord, pe când manevra cu un vagon voind a’l lega de altul, a fost apucat tritre tampoanele ambelor vagoane strivindu-1 la umărul obrazului stâng.
El a fost trim.s la sp.talul Mavrogneni.
200 lei. —La secţia 18 a fost dus Petre Andrei, pentru c’a fugit din serviciul d-lut Ion Marinescu birtaş In strada Şlirbaitt-Voda No. 10 furlnd şi 200 lei.
24 lei.— La socţia l-a fost dus Nae Istă-tescu, pentru c’a furat marfa In valoare de 24 lei de la stăpânul seQ Niou Qrauer din str. Lipscani No. 24.
DIN JUDEŢE
Subt umbra de fag. — In ziua de 12 Martie cor. tînâruIjDumitru Gheorghe Ur-luescu, tn etate de 20 ani, din comuna Be-rislaveşti, judeţul Argeş,(Împreună cu sora sa Ioana şi cu alţi(copi), a mers cu caprele la pădure, unde a t»i«t un fag pentru a mânca caprele muguri; dar la câd.re fagul l’a lovit fârlmătidu’I piciorul stâng şi până seara, din causa durerilor, a încetat din viaţă.
Prea mult. — In ziua de 4 Martie cor., a tncetat din viaţă In comuna Ţândârei, judeţul Ialomiţa, fetneea Dragomira Gri-gorie Iu etate de 120 ani aproape.
Rlonstrg. — In ziua de 4 Martie cor., Maria fiica lui Nicolae Popescu din corn. Foleşti de sus, jud. Vâlcea, a n»scut un copil de sax bărbătesc, având och 1 mari eşiţi d’asupra capului, căutătura lor In sus, lipsind tigva capului şi creerii; pe ambele mâini şi pe spate are puţini perl albi. Ace t copil a tncetat din viaţă tn ziua naşterel pe seară.
Inecntd —In ziua de 9 Martie curent llinca Dumitru din com. Corodeştl, jud. Tutova, împreună cu o copilă a sa, numita Aristiţa, tn etate de 9ani, voind a trece părful ce curge prin satul Stancaseni, aQ fost luate de apă, care venise mare din cauza topirel oraeţilor. Copila, până a fi scoasă de locuitorii ce le venise In ajutor, s’a înecat; iar muma a scăpat.
Cadavru.— In seara de lt Martie cor., s’a găsit moartă într’un părtQ din comuna Bascovele, jud. Argeş, femeea Tudora Bu-nea-Cheraşcu, In etate de 66 ani. Din cercetările urmate s’a constatat că, voind a trece pârtul, Tudora a căzut tntr’insul şi, fiind slabâ şi bolnăvicioasă, nu s’a mal putut scula.
In groapa.— In ziua de 15 Martie cor., Maria, soţia emancipatului Dumitrache Enache, diu comuna Chirnogi, jud. Ilfov, Însoţită de alte femei, s’a dus sa scoaţâ pămtnt de lipit dintr’o groapă din marginea comunei; dar, pe când Intrase tn groapă s’a surpat pământul peste dânsa şi a încetat din viaţă.
Ars de viu. — In ziua de 13 Martie cor., Vasilca, soţia lui Gheorghe Şocate, din comuna Satu-Nou, jud. Tuleea, ducându-se la moară spre a măcina un sac de meiQ a lăsat acasă mal mulţi copil al el. In a-cest timp, unul dintr’âuşii, numit Toadar, în vârstă de 4—5 ani, jucându-se la vatră unde era foc, i s’aQ aprins hainele de pe dânsul şi, neavând cine se’i dea îndată a-jutor, i s’a ars tot corpul, şi a doua zi a încetat din viaţă.
60 de nepoţi.—In ziua de 13 Martie
cor., a tncetat din viaţa Călin Radu, din comuna Bulbucata, jud. Vlaşca, In vârstă de 110 ani aproape.
In acest lung interval nu numai că n a fost greQ bolnav, dar încă ’şl a făcut singur cele necesare pentru hrana sa.
El s’a căsătorit tn vârstă de 40 ani trăind cu soţia şi cu copil set o viaţă foarte liniştita, şi acum, tn acea comună are a-proape 60 de nepoţi.
DIN STREIN ATATE
Sinucidere intr’o pescero do pucioasa.— Uu tluâr din Bi isad se depărta la 15 Martie de acasă ca se aducă din pes-cerade pucioasă din Turia picături de apă de o hi. In zadar tl aştepta mumasa s6 se întoarcă In ziua şi tu noaptea minatoare. Oamenii, care ta rugarea el s’au dus tn pescerâ, tl găsiră mo t. Se crede că şi a căutat Însuşi moartea tn pescera de pucioasă, mâhnit (tind din pricina unei boale incurabile.
Obus Graydon. — Locotenentul Gray-don a inventai un nod obus cu dinamită. Experienţele de păna acum n’au dat resul-tale dorite, dar, de pe arat&ri>e ziarului Iron, care se ocupă mult de noua inven-ţiune,specialiştii laudă mult acest obus, care, moditicându-se, va fi negreşit adoptat, In curând, de artileria euglesâ.
O agresiune.— D. Legendre, horticultor tn Paris, a fost victima unei încercări de omor a casă la d-sa. Mal mulţi agresori, s’aQ repezit s6’l ucidă şi ’l aQ rănit cu nişte instrumente de grad mărie, ce aveaQ la înde mină.
1N F 0 R M A TIU NI
“•Monitorul oficial» care va a-pare mâine, va conţine un decret regal prin care se acordă principelui Ferdinavd de Hohen-zollern titlul de Al toţii Ilegală, Principele de Homânia.
Am spus câ d. Cesianu prefect al districtului Remanaţl ar fi demisionat.
D. Ministru de interne primin-du-I demisiunea, ia exprimat mulţumirile sale pentru buna şi corecta
www.dacoromanica.ro
i
EPOCA — 23 MARTIE
3
administraţie pe oare a fîicut’o pe tot timpul cât a fost în capul judeţului Romanaţi.
Aflăm dintr’o sorginte sigură că un atentat a fost comis la Belgrad contra Regelui Alexandru I.
Or ce comunicare a acestei noutăţi a fost oprită.
Toate măsurile au fost luate pentru a se ţine pentru cât va timp secretă, această criminală încercare.
-858—
S’a respândit ştirea că d. P. 0-bedenaru şi-ar fi pus candidatura pentru postul de casier al casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Ştirea e greşită. D. P. Obedenaru nici n’a petiţionat cel puţin pentru a obţine această funcţiune.
Următoarea importantă mişcare diplomatică va apare peste două zile in «Monitorul oficial».
In această mişcare se fac transferări şi numiri in corpul diplomatic.
Ast fel vor fi numiţi şi trasferaţi :
D. G Mitilineu până acum minis tru plenipotenţiar la Bruxelles este transferat în aceeaşi calitate la Con-stantinonol.
D I. Vacarescu, ministru plenipotenţiar la Belgrad, este transferat la Bruxelles.
D. G. Rosetti Solescu, este transferat ca ministru plen'polenfiar la Belgrad.
b. R Romalo, este numit secretar la Roma.
D. G. Nanu, este numit consul general la Constandnopol.
D M Patrascu, actual şef de cabinet al ministerului de externe, este numit secretar la Paris.
D. Edgard Mavrocordat, fost secretar de tegaţiune la Petersburg este numit secretar la Belgrad.
Consiliul de administraţie al Casei de Depuneri întrunindu-se astă-zi spre a proceda la alegerea unui casier, a admis în această calitate pe d. Boambă.
-sss-
D. Senator Cotescu a fost numit raportor general al legei asupra vânzărel bunurilor Statului în loturi.
In urma unui diferend întâmplat între d-nii C.... şi C.... o întâlnire s’a declarat inevitabilă.
Dd. C.... şi C.... s'au bătut erî seara cu floreta. La a treia re-prisă d. C. a fost uşor rănit la braţ. Martorii au declarat că onoarea este satisfăcută. Adversarii s’au reconciliatpe teren.
D. Th. Rosetti a presintat azi Regelui demisia ministerului.
D. Preşedinte al consiliului va Tace o decluratiune azi în Camera.
Causa demisiunei ministeriului e neînţelegerea cu d. Vernescu si rerusul ministrului justiţiei d’a se retrase din cabinet.
ftl. 8. Regele va avea azi con-
vorbiri cu diferite personalităţi politice pentru formarea noului cabinet.
SPECTACOLE
A seară la Teatru Naţional s'a dat Mândrie» şi «Amor» (Le maltre de forges).
Lume multa.
Cu deosebire dd. C. Nottara, Aristiţa Manoles-cu şi Gr. ManolescuaQ dobîndit un mare succes. *
■ •
Mâine seara se dă «Vinceneta».
Se ştie succesul ce a avut tol-d'auna d-na A-ristiţa Manolescu in acest rot.
• *
Duminică se dala Alenei! al patrulea şi ultimul poate, concert simfonic sub direcţiunea distinsului profesor d. Ed. Wachmann.
* *
Sâmbătă tn sala cea mare a Datatului Ateneului se vi da Concertul tenorului Vasiliu sub pa-tronagiul M. S. Regina.
Vor da concursul d-reln Metz, Edmea Chabu-deanu, Maria Chefaliadi, d. Ed. Gruber etc.
D. Vasiliu debutează pentru primâ-oară In Bucureşti. Despre d-sa se vorbeşte mult bine, de aceea aşteptam s£’l auzim pentru a reveni.
Mâine vom publica programul acestui concert.
* *
A-seară la Eforie a fost obicinuitul spectacol de varietăţi.
Lumea a aplaudat ca tot d'auna pe artişti.
* *
La Circ astă-searâ reprezentaţie High-LifTe.
Probabil lumea va fi in numfir respectabil.
Luni 27 Martie se va da în sala Dacia o repre-sentaţie extraordinară in beneficii! şi cu concursul d-nelM. Vasilescu, d-rel P. Moor şi al d-lor Costache Nottara, C. Costescu şi alţii.
Se va juca «Doi Sergenţi», drama în ; acte de d. Giacometli, tradusa de d. Titus Dunca.
Representaţia ce era se se dea a-l'altă-erl la «Dacia» n beneficiul d-rel Maria Cornescu, s'a amânat pentru MercurI 29 cor. Represintaţia se va da tn sala Ateneului vechio. Biletele luate de mal înainte sunt valabile.
A 3‘ EDITIUNE
CORPURILELEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 22 Martie 1889
La ora 2 1/2 şedinţa se deschide sub preşedenţia d-Iul general I. Etn. Florescu, fiind presenţi 82 dd. senatori.
Se fac obicinuitele formalităţi.
D. Th. Kosetli declară, că ivindu-se oare care neînţelegeri ia sinul cabinetului, miuisterul ’si a dat demisia.
CAMERA
Şedinţa de la 22 Martie 1889
Şedinţa se deschide la orele i şi 1/2 sub preşedenţia d-lui Gr. Gozadtni, vice-pre-şedinte.
Respund la apelul nominal 103 dd. deputat'.
Se îndeplinesc formalităţile obicinuite.
D. laeob Fatu f ce o cerere pentru o pensiune a se acorda văduvei profesorului Pagano de la Bârlad.
D. I. Nădejde interpelează pe guvern asupra celor pet ecute la Roman si Vas-luiQ cu ocasia unor întruniri electorale.
D. P P. Carp roagă biuroul sâ suspende şedinţa pentru ca sft sosească d. Th Rosetti, preşedintele consiliului spre a f»ce o comunicare.
Şedinţa se suspendă.
La orele 2 şedinţa se redeschide.
D. Th Itosetti, prim-min stru,anunţa ca din causa unor neînţelegeri ivite în sinul consiliului de mini-tri, d sa a remis in manele IM. 8. Iii gelul de-mis'a sa. Aceasta demisie nu e î ca primita, dar Camera trebue sâ lucreze în secţii.
D. preşedinte ridică şedinţa la orele 2 şi jumătate.
Plaivaz
D E P E S I
Legea militară
(Prin fir telegr.)
Budapesta, 3 Aprilie.— Camera a c ceptat definitiv, jcu o mare majoritate, proectul de lege asupra armatei.
Negusul din Abisinia
(Prin fir telegrafic)
Roma, 3 Aprilie. — După ştirile ce aă sosit noaptea trecut» la Roma, Negusul ar fi murit, din causa renilor primite lutr’o luptă recentă In contra dervişilor, la Metameh.
Din Viena
(Prin fir telegr.)
Viena, 3 Aprilie.— Mitropolitul Pe-trovicl a depus jurâmlntul ln mântele imperatuluî.
Viena, 3 Aprilie — împăratul a primit azi pe d. Petronievici, ministru al Serbie1, care i-a remis notificarea ur-căreî pe tron a regelui Alexandru.
ULTIME IIORMTIP
Criza Ministeriala
Aîî pe la 3 ore ci. general Greceanu s’a dus la Cameră şi la Senat şi a spus d lor gen. Florescu şi Const. Grădişteanu, că M. S. Regele îi va primi ta 5 ore, pentru a conferi asupra siluaţiunei.
*
* »
Toţi miniştrii, exceptându se d nu Vernescu, s’au în'runit azi la 4 ore, în biblioteca Senatului şi au examinat
situaţia parlamentară.
*
» *
Dd. general Florescu şi Constantin Grădişteanu aii avut fie care în parte şi înainte d’a merge la Palat mai mu'te convorbiri cu diferite personalităţi politice şi între altele cu d. George Canlacuzino.
Apoi ambii preşedinţi s’aă întâlnit şi s’au cons/ă.uit într’o cameră de la Senat.
După cât aflăm sentimentul celor doui preşedinţi ai Camern şi Sena tu lui este că ar trebui sS se formeze o nouă combinaţie ministerială juni mido conservatoare, din care ar fi exclus d. Vernescu.
D Vernescu a declarat azi prin cu loarele Camcrii. că imediat după re constituirea ministerului, d sa va interpela pe guvern asupra excluderii d sale din minister şi asupra nepubli-cării decretelor în «Monitor».
Aceasta e culmea.
*
D. Th. Rosetti a motivat Regelui demisia d sale şi e probabil că motiva rea demisiunei va apare în «Monitor».
Până în momentul de faţă M. S Regele nu a primit încă demisiunea ce’i a fost prezintată de d. preşedinte al consiliului.
*
Dintre toţi senatorii, singurul d. Nicolae Fleva a aplaudat la anunţarea demisiunei cabinetului.
*
D. George Vernescu a convocat pentru astă seară la d-sa acasă
pe amicii d-sale politici, din Cameră şi din Senat.
*
România Liberă de azi publică următoarea notă :
Suntem informaţi că consiliul de miniştrii de aseară, pent” i a înlesni situaţiunea făcută d-lui Vernescu prin cele trei numiri orânduite de d sa pentru curtea de Casaţie, decisese în unanimitate că se va da curs numirilor d-lor Orbescu şi Şen-drea, dar că nu se va perfecta numirea d lui Antonescu, aceia din cele trei care a suscitat mal multe protestări de ilegalitate şi de nepotism.
D. Vernescu nu a primit transac-ţiunea ce i se oferea de colegii sei şi a cerut ca câte trele decrete se apară în Monitor.
Dupe o întrevedere ce prezidentul Consiliului a avut cu M. S. Regele la 9 ore, d. Teodor Rosetti a mers la d. Vernescu se ’i ceară dimisiu-nea, dimisiune pa care acesta a re-fusat’o.
Atunci, la 12 ore, d. T. Rosetti s’a întors la Palat şi a depus în mâinele Regelui dimiaiunea lui de prezident al Consiliului.
AcensU retragere implică retragerea întregului Cabinet.
E cert că se va recurge la forma constituţională a consultării prezidenţilor Camerii şi a Senatului pentru deslegarea situaţiuniî.
ln ceia ce priveşte numirile, cum Curtea de Casaţie a dispus se nu primească nici un jurământ pane la promulgarea decretelor prin Monitor, noul ministru al justiţiei va fi chemat se se pronunţe asupra lor luând avisul consi.iului de miniştri.
* %
Am omis a spune că articolul nostru de astă-zl, intitulat România şi Liniile balcanice, este reprodus după ziarul Curierul Financiar.
*
D. Edgard Mavrocordat, numit al doilea secretar la legaţiunea din Belgrad, va ocupa funcţiunea de şef de cabinet al ministrului de externe, în locul d-lul Patraşcu, numit secretar la legaţiunea din Paris.
PRIMĂRIA COMEI BUCUREŞTI
PUBLICATIUNE
Se aduce la cunoştinţa generală că a 2 a tragere la sorţ a obligaţiunelor împrumutului oraşuui Bucureşti de 13 milioane lei emis In anul 1888 se va e-fectua în ziua de 1 Aprilie a. c. în sala consiliului comunal la ora 3 p. m.
La aceasta tragere se vor amortiza titluri penttru o valoare nominală de lei 105.500.
p. Primar, IV. IV. Soimescu Şeful div. compt. Andrici
No. 12154.-1889 Martie.
TEATRU BULEVARDULUI
IN FIE CARE SEARA
[{EPRmWATM VARIATE
Acrobaţi, cântăreţi, gymnasticî, dănţuitori şi dănţuitoare internaţionale, Operete franceze şi germane, etc., etc.
CAILE FERATE ROMANE
PUBLICATIUNE
Direcţiunea Generala a Cailor Ferate Române aduce la cunoştinţa publicului cu, cu începerea de la 1 Aprilie anul curent, stil nou, trenul Fulger (express d’O-rient va circula numai intre Furiş si Itucuresli. Legătură Intre ttuciiresti si Consluutinopol se desfiinţează din cuuza iucetarel serviciului vapoarelor pe mare Intre Vurna si Conslantiuopol.
Atragem atenţiunea lectorilor noştri asupra anunciului stabilimentului «Jokey.
MARELE CIRC SIDOLI
STRADA POLITIEI No. 7
ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS
Alo BRIU8TA REPRESENTATI1E
HIGH-LIFE
JOI 23 MARTIE
REPRESENT1TIE EXTRAORDINARA
In beneficia atât aplaudatei familii Giu-seppe Volta cu exerciţiile noi şi pentru prima ora Don Quisotte de la Mancha pantomimâ espaniolâ, esecutatâ de întreaga trupă.
BURSA DE BUCUREŞTI
22 Martie 1889
0/0 amortisabila .	. . 83 5/8
0/0 amortisabila .	.	. 99 0/0
0/0 funciar rural. . . 97 0/0 funciar rural. . . 104 3/4 0/0 funciar urban . . 104 1/2 6 0/0 funciar urban .	.102
0/0 funciar urban .	. 94 1 /8
6	0/0 urbane laşi. .	.	. 82 1J4
Banei Naţionale .... 945
Dacii..................277
Construcţii............145
Naţionala asig .... 257 Londra 3 luni.	.	.	.	.	25	15
Londra cheque	.	.	.	.	25	75
Paris 3 luni	.	.	.	.	99	75
Paris cheque . . . . 100 30
Berlin 3 luni......... 123	75
Berlin cheque..........124
Agio...................015 0/0
BURSELE DIN STREINATATE
BURSC DE VIENa
3 Aprilie 1889 Deschiderea
Napoleon .
Imperial .... Lira turceasca . • Argint contra hârtl. Rub hAr. numerar Acliu. Cred.-Anslalt Renta hâr. austriaca » aur austriac . » aur unguresc . » argint auslriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la ved. » p. Amslerd. v. » p. Belgia U v. Bancnote ilalienc .
3 Aprilie 1889 închiderea
47 70
Napoleon .
Imperial .... Lira turceasca . . Argint contra hârti. Itub. hâr. numerar Acliu. Cred.-Anslalt Renta hâr austriaca » aurauslriac . » aur unguresc . » argint austriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la ved » p. Amslerd. v. » p. Belgia la v. Bancnote italiene .
9 66 9 91 10 87 100 128 75 300 85
83	9 ) 101 70 103
84	80 121 10
59 30 100 10
47 70
2 APriPe 1889	2 Aprilie 1889	
Rcntafrannesa 4Vt% 104 72 Renlafrancesa3% 85 50 R. româna per. 5% 99 llaliana . . . . 98 15 lmprum. grec. 1879 490 lmprum. grec. 1881 452 Banca otomana. . 556 Datoria Egvpl. 6% 457 Sch. p. Londra la v. 25 24 » p. Viena la ved. 276 37 » p. Amslerd. lav. »07 37 » p. Berlin la ved. 122 81 n p. Italia la ved. p.0/8 » p. Belgia la v- p.6/32	Consolid. engleze . Act. Bancei Românii Schimb p. Paris. . » p. erlin . . » p. Amsterdam.	98 5'8 8 25 56 20 62 12 04
	BURSO 0 B R IN 1 Aprilie 1889	
	Deschiderea Rubla hârtie nume. 4I8 Disconlo Gesellscha. 238 50	
	2 Aprilie 1889 închiderea	
BURSA DE FRANKFORT S/M
2	Aprilie 1889
VALORI
Cursu
zilei
Ren. rom. amor. 5% | 98 10
Napoleon .
Renta rom. amor.
•	rom. C.F.R. 6%
» »	» » 5%
lmpru. Oppenheim » muniei. Bucur. Disconlo Gesellscha. Schimb p. Londra. » p, Paris. .	.
» p. Amsterdam. » p. Viena. . .
•	p. Belgia . . » p. Italia. . .
16 42 98 20 108
103	50
104	50 97 75
239 20 33 80 60 168 E.0 168 10 80 10 80 10
FOIŢA ZIARULUI •EPOCA»
(5)
HECTOR X1ALOT
DREPTATE!
Partea I.
IV
(Urmare)
Calixt mirat, deschisese ochii; apoi, recunoscând pe frate-seă şi luând şi el îndată un rol în farsa, zisese.
—	Cum 1 dar n’am ce face cu asta.
Rîsetele amestecate cu strigătele spi-
ţerulul care voia sădea numai decât doctoria sa, şi a le d-lui de Pourceau-gnac care să apăra ca să nu o ia, făcuseră să vie d-na Ranson, care rămase uimită la uşă :
Eraă aşa de nostimi ln cât mama lor începu a rîde împreună cu dinşii ; atunci ei înaintară ca s’o sărute flecar,-2 din partea Iul.
—	Buna ziua, mamă.
—	Al dormit bine, mamă ?
Dună regula casei dejunul să lua la 11 ceasuri, şi fiind că copiii aveau tot d'auna poftă bună, nu veneaâ nici o-datâ In Intârziare ; tn ziua acea, mea«*-ziua suna când începură a dejuna, şi eraă a-proape două când trăsura d nel Ranson să opri dinaintea uşel casei notarului Heline, alăturea cu catedrala Ssn-liulul.
D-na Ranson nu era o clientă de a-cele care aşteaptă : ea fu Introdusă îndată tn cabinetul notarului, care sta Încă întins Intr’un fotoliCi ; dar înainte
de a aduce vorbă despre profesor, ea voi să’i mulţâmească, cea ce ţinu mult, căci la fle-care cuvlnt de mulţumire, el’I respundea printr'un fapt dovedind cinstea Iul Săniei : el fuseseră camarazi, trăiseră acelaş soifi de viaţă la quarta-lul Latin ; lucraseră, luptaseră alaturea unul lângă altul, amândoi seraci, fără cunoştinţe, farâ sprijin; a vorbi de Săniei, era a vorbi de sine cu bunăvoinţă şi nesaţul cu care spui bucuros amintirite ce te privesc ; şi, a asculta cum lauda d-na Ranson pe Săniei era Intru cftt-va a asculta propria sa lauda. Nu desfâşuraseră aceleaşi caliţaţii de inteligenţă, de voinţă, de curaj ?
—	Nu’i aşa? zicea el la fie care moment ; sunt mândru de a vedea că l’aţi preţuit îndată pe cât face ; un om de treabă şi un doitor minunat. Şi cu toate aceste nu’I fericit.
—	A 1
—	Sunt lucruri foarte triste In viaţa lui.
D na Ranson ar fi dorit ca notarul să’I dea lămuriri, dar el să opri aci, spre marea mulţămire a lui Calixt şi a lui Valerian, pe care laudele aduse Iul Săniei ti plictisafi. In cât, spre a’şl trece vnmea, citeau «fişile de adjudicaţiunl lipite pe pereţii cabinetului.
In sfârşit d na Rao»o i Hjunse la profesor, şi notarul, aditiioarea atât de iute la vorbă, atât de gata la povestit, să făcu serios şi tăcut.
—	Iată o alegere greti de făcut, zise el,şi care atrage serioise răspunderi.
—	De acea cerem intervenirea şi sfaturile d tale.
—	Daţi ml voe.
Indrâsneţ â' chiar semeţ tn tinereţa sa, tn cât cumpărase biuroul s-iO de notariat fără o para moştenită si fără a şti unde şi cum va găsi cele 200 000 fr., ce’I trebuiaii, el devenise cel mal cuminte notar, cel mal înţelept şi mal fricos, din ziua când o căsătorie neaş-
teptată II aduse, o dată cu averea, teama de răspunderi. Gata a Întreprinde or-ce pentru dtnsul ca şi pentru alţii, fără a ţinea seama de greutăţi sau de primejdie, când n’avea nimic de per-dut, acuma, de când se rezema pe a-verea femee', devenise de o dată omul cercetărilor de aproape, a sfatuirilor şi a chibzuiri or ; averea ’l făcuse sfios ; şi rare ori nu începea ln or cc împrejurare printr’un :« Daţi-mi voe...»
Aşa să întâmplă cu d-na Ranson ; lauda lui Săniei era ce-va teoretic, n’avea de cât să Inirâne ln cor ; de sigur Săniei nu’şt va desminţi nicl-o-datâ reuptaţia, şi deci nu l’ar putea compromite ; dar a să rosti asupra alegere! unul profesor, a ajuta la această alegere, eră alt ceva, ceva practic.
—	Daţi ml voe să vorbesc mal amănunţit : profesorul pe care’l cauţi nu poate fi ca or-ce repititor a cărui însărcinare e de a supraveghea studiele şi purtarea copiilor, urmând direcţiunea dată de profesorii de şcoală ; unu ca acesta II vo' găsi lesne printre foştii DOitri camirazi; dar acela de care v’a vorbit Săniei e cu totul altmintrelea : trebue să fie un om care să poată face oameni, dând el însuşi o direcţiune Înalta prof-sorilor pe care'l va a-lege ; într’un cuvinte un tată, a cărui însărcinare e mal grea şi mai delicată de cât a unul adevărat tată; căci un tată îşi razemâ autoritatea pe iubire, cea ce face ca ascultarea şi supunerea să fie uşoare ; pe când el, profesa, nu poate să lot meeze pe a sa de cât pe o Inrturire moralA, şi trebue s’o facă a fi primit» nu numai de elevii sei, dar şi de mama lor. Nu ştiu daca vorbesc lămurit...
—	Poarte lămurit.
—	Atunci vedeţi ce loc lnsămnat va lua acest profesor, acest străin In casa d voastră, pe lângă copii d-tale şi chiar
I pe lângă d-ta, care veţi fi silită de a pă-
răsi o parte din puterea părintească In folosul lui.
—	O văd fiind că mî-o arătaţi; dar mărturisesc că nu mă gândisem la a-ceasta.
—	Iată pentru ce îmi iau voea de a vă face observaţii; vorbesc unei femei nu unul bărbat ; sunteţi mamă nu părinte, şi prin aceasta chiar situaţiunea e mal grea de cât ar fi când acest profesor ar Întâlni o autoritate care să poată cumpăni pe a sa, acea a unul barbat, In stare a discuta cu dînsul şi a’I impune până In sfârşit voinţa sa.
Nu întâia oară atunci d na Ranson simţea apăsând pe umerii sei greutatea răsponsabilitâţel cu care o tncărcase moartea bărbatului el, dar nicî-o-dată n’o simţise ca acum când asculta pe notar, care o făcea să pipâe cea ce până atunci presimţise numai.
—	Adevărat, e aşa, zise ea mişcată; dar ce putem face ?
—	De acea arat şi eii observ.ţiele mele. Din altă parte, adică din partea acelui profesor chiar, se înfăţişează greutăţi. Un om ca cel ce căutăm nu e un oare cine ; are prin inteligenţă şi prin caracter, o valoare proprie, care a trtboitsâ’l facă să ajungă ce-va fără a fi nevoit să aştepte ca o întâmplare fericită să’l ia d i pe stradă şi să'I dea o posifiune In lume ; dacă un noroc al nostru vrea ca el să nu fi găsit acea posiţiune, va avea dreptul, nu’l aşa, de a cere mult, căci va trebui să consacre mu ţi ani fiilor d-tale.
—	Crede că voi şti să răsplătesc jertfele sale.
—	Sunt sigur; de acea nu Intru In aceste amănunte de cât spre a mă descarcă de or-ce răspundere. A găsi un soţ pentru o fată, sau o soţie pentru un barbat, Hsta până la un oare care punct e de meseria mea ; dar un profesor, e altă treabă; va trebui c»|Saniel, care are mult mal,multe cunoştinţe de cât mine,
să bine-voiască a mă ajuta ; el cere concursul meii, eu ’i voi cere pe al sefl, şi mi’lva da cu devotament, şi’mi va fi folositor ; vel vedea ce om e.
D-na Ranson care Intrase la notar cu credinţa că va,găsi îndată profesorul ce dorea, eşi nemulţumită, cam Îngrijită şi mai ales supărată contra el însăşi; nu trebuea să ştie aceasta dinainte, n’ar fi trebuit să ’ţl o spue de la Început ?
Profesorul ne având nimic a face cu exerciţiile fisice prescrise de Săniei, ea putu să le Înceapă de îndată.
Cumpără caii de călărie; de la regimentul de cavalerie de la Senlis căpătă un profesor de călărie ; două patrate din grădina de legume fură date pe seama lui Calixt şi a lui Valerian, precum şi un teren din grădina inglezască; In sfârşit ii să cumparară lemne şi ferestree.
Cât pentru călărie, fii săi să arătară bine-voitorl.
Li plăcea să călărească ; li plăcea să cultive grădina. Primavara era frumoasă, farâ mari călduri precum şi fără frig. Lucru nu’l ostenea. Tot ce puneai! In pâmlnt, grâne sal! plante, creştea repede. Mal lntăiil voiseră să aibă o singură gradină pentru amlndol ; dar dup* oare care discuţie să hotârlserâ să aiba fle-care câte una.
Intru cât priveşte tăierea lemnelor d-na Rauson întâlnise, din potrivă, o mare Împotrivire atât la Calixt cât şi la Valerian, împotrivire care o desperase.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 23 MARTIE
■«« i -i—i .i i-r-T-t .WfrT, ..ffMgaf
CASA DE SCHIMB
612
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, IN'o. 33
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Guriu 1 Bucureşti
S2 Martie 1889
	Ciîmp. Vend	
1 0/0 Renta amortisabila	88 3/4	991/4
S 0/0 Renta perpetua	B8 1,2	99
6 0/0 Oblig, de Stat	iOl 1/4 10t d 4	
* 0/0 Oblig, de at.drum de fer		f
7 0/0 Scris. func. rurale	10* 1/2 1043/4	
* 010 Scris. func. rurale	97	,97 1/4
7 0/0 Scris. func. urbane	1(4	i 104 1 2
8 0/0 Scris func. urbane	tu2	1103
1 OţO Scris. func. urbane	94	95
Urbane 5 0/0 laşi	82	82 12
b 0/o împrumutul comunal	88	88 1 2
Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.l	Î40	250
împrumutul cu premie	50	1 6'i
A.ctiuni bancei nation.	940	1 950
A.etiuni «Dacia-România.	275	2»0
» Naţionala	160	270
• Constructiuni	140	15 J
Argint contra aur	10	, 30
fiorini austrlaci	a.»	■ 210
Tendinţa foarti fermă		
AUGSBURG"
IN AUGSBURG (GERMANIA) Societate pe acţiuni de la 1 Decembre 1875 j I
IVI a sine de Pachetat şi de Satinat Elevatoare per-tru edificii cu mai multe etaje Instalatiuni de Transmisiuni de Masine cu Alo uri şi de Turbine
IVI a sine de tipar cu 1 cilindru IVIasine de tipar cu ^ cilindre IVIasinc de tipar pentru a tipări de o dată cu S culori
IVIasine de tipar cu cilindru ) funcţionând Muşine de tipar fără cilindru ) pedal liistaluliuno cu mecunismol cilindric al ccrnelei pentru maşini simple si maşini pentru imprimat a 2 culori
MASINE DE TIPAR ROTATIVE
pentru a tipări Ziare, Broşuri, Ilustratiuni, şi pentru a tipări de o-data cudoue sad cu mai multe culori. Cu Aparate de f ltuit dupe cea mai nouă constructiune cu titvâ şi cu cuţite de faituit rotative.
Tuatu Maşinele noastre sunt de constructiune cea mai solida; permit col mai mare tiragiu având tot-o dată o funcţionare sigura si fara sgomot.
Am furnisai păna la l.nnane 1889: 3150 Masine de tipar dintre care 7 Masine pentru Imprimeria Statului In Bucureşti, şi un mMre numer la cele mai Însemnate Stabilimente typograftce Iu Romănia.
Represeutanţi pentru România dd. KUBESCH & SIEGENS, BUCUREŞTI STR. SMARDAN 53
Tot d’odată mal putem procura şi diferite alte Masine de tipo-litografie si de legat cârti precum şi cerneala şi culori de tipar, Cleiu şi ori ce alte utensilie pentru Tipografie din ibricele cele m i renumite.
liUBESCH el SIEGENS
CASA DE SCHIMB «05
MOSCU NACHMIAS
tio. 8, In palatul Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Buncei National! (Dacia-Romănia)
Cumpără si vinde efecte publice si fac» ori-se schimb de monezi
Bu curesti
Cursul pe ziua de 22 Martie 1888
Renta amortisablla Rama amornsautla
româna perpetua
•---- ‘	t[Cc—
*	X
5
6	% Obligaţiuni de stat [Conv. rur.]
*	%	„	Municipale
.0 Ir.	Casei pene. [300 L.]
7	% Scrisuri funciare rurale
t %	„	,,	,,
i %	urbane
8	%	„ lasl
Acţiuni Banca Naţionala
3 98 Losuri Serbesti cn prime Losnri «u prime Kmli. 18SS Losuri crucea roste Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prima „ crucea roşie Ungar „ cu prun* Losuri Basilica Uomtiau ,, Otomane cu prime lm. cn prime Buc. [90 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote [rancese „	italiene
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
STABILIMENTUL „JOCKEY”
OC, STRADA CLOPOTARII, OO
Sub-semnatul reînoeste comunicarea ca, operatiele stabilimentului seu pentru:
r'J&i I9P1 Primiri de cal spre întreţinere (2 lei pe zi) şi \i| W» Desfaceri vânzări în comision, de cal tră-r suri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfăcătoare resultate celor ce s’au servit de * interventiunea stabilimentului seu.
In ori ce moment se gaseste de venzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc.
In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive.
Bucureşti, Martie 1889.	LANGOSY
Stimabile Domn
Dacă aveţi trebuinţă de mobile pentru locuinţă de vară, vilă, hotel, gradină şl tn generat pentru casă v6 Invit a vedea in-venţiunea mea cea mal nouă în mobile de de făcut ca: scaune, fotoliurî, canapele şi mese de fasonul cel mal elegant şi comod, bine lucrat şi curat lustruit, ast-fel ca nici so .rele sad ploaia ar putea cauza ver o stricăciune.
Preţurile sunt socotite pentru vânzarea mare şi prin urmare foarte eftine:
1 scaun 7 lei; 1 fotoliu 13 lei; 1 canapea 25 lei; 1 masă 15 lei; etc.
Modelurl sunt espuse la prima fabrica roniâua de mobile cu vapor, Calea Rahovei, la dreapta barieril, unde se primesc comenzi pentru instalare dc saloane, săli de mâncare, budoare, camere de dormit, hoteluri şt cari mobile se execută foarte solid si cftiu.
DE VENZARE
f,
la Filipeşti de tîrg, judeţul Prahova o rasi cu 2 etaje şi 15 camere, un loc de nn 1/2 pogon, oi niţa şi 2 odaî de slugi este frumoasă de ocuit şi se poate instala şi o fabrică într’Iusa.
A se adresa la doamna Ventura Hugues.
CĂTRE DD. ARENDAŞI SI PROPRIETARI DE MOŞII
CER E TI
caseiIODNPITTS BUCUREŞTI
NUOIL.E
CATALOAGE ILUSTRATE
PENTRU
MA SINE AGRICOLE
Cump. Vinde
83
88	3/4
98	* 101
87 3/4 *45
104 X , 96 1/4 104 y. 101 g 94g
89 940 73 14 30 41 11 19 60 50 *%
18*
100
99 {Oi
83 1/2
97
99
101X elH «60 106 97X 104 3/4 10*X 96
69 II4
960
76
16 1/9
33
44
81
9£
68
66
t*x
sil
î96
100;.'.
iou
974
PENTRU FAM1LUII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
(-) Venzare in rate lunare si septa m Anale (-)-
CEA MAI BUNA MAŞINA BE CUSUT DIN LUME
„PATENT-NOTHMANN“
•h j Aceste Maşine afl fost, graţie numeroaselor lor avantagn, premiate la fo ite esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă nume-rj a roase îmbunătăţi'-1 asupra altor maşine de tot felul acesta. între care voiil cita: braţul lor înalt, care produce o mânuire uşoară şi co-modă, suveica fara înfirare, aşezarea de sine a acului Ia adevărata sa positiune. depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără nici un sgomot pentru care a şi fost numita cu drept cuvent „La Sileuceuse.“ Produce un lucru curat, elegant
(Q® şi simetric.
Poseda 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile maşine! sunt lucrate In oţel cel mat 'r fin ceea ce contribue la soliditatea şi durabilitatea el.
Deposit de maşine de cusut zise ode Lipsea» pentru cismarl; maşiaele «Titania» şi «Ringschiffchen» pentru croitori; « Wehler et Wilson» pentru fabricanţi de lingerie.
Singurul representant MAX L1CHTENDORF
Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco
BULEVARDUL ELISABETHA	)
CASA GRAND HOTEL B0ULEVARD	bucureşti
--( UNDE SE AFLa ŞI DEP0S1TUL GENERAL )- )
POMI RODITOBI ALT01TI
DE DIFERITE SPECII
DIN CELE MAI RENUMITE CALiTATI SI DIFERITE SPECII
SE AFLA DE VENZARE LA
GEOIKiE IO:\N!I)V™1Şv
jrâdin* Numita BRASLEA
Pentru mat multe calităţt de diferite fructe, între car* şi noile varietăţi de pere numite:
Regele României, Regina României, Mihal-Bravu, Stcjan-cel-mare, etc., am foit premiat cu următoarele recompense de I-a clasa :
2 Medalii de aur de la Exposiţia de horticultură din anul 1868 2 Medalii de la comitiul agricol de Ilfov din anul 1881 fi 1882 1 Ordinul Coroanrl României pentru horticultură şt pomol. 1888 1 Diplomă de o ioare cl. I de la Expos. Coop. României din 188;
1 Brevet de furnisor al Curţcl Regale din anul 1888.
J2 de nnf de când m£ ocup cu pomologia, desvoltând aceasia m avut şi am dorinţa statornica, d’a vedea Întreaga Românie in-
Sunt arta, am
xeslrată cu ceie mal bune fructe, pentru ca Ea s6 ajungă a se mândri vis a-vis de celc-l alte State tn privinţa calilăţel fructelor.
Pentru reaiisarea acestui scop, pe lângă ostenelile şi sacriftciele băneşti ce am făcui, am hotărât a reduce şi preţurile pomilor la jumătate din cele prevăzute tn catalog, ca prin această eftinatate sC şl poata procura orl-cine din toate speciele ce ar avea dorinţa.
Asemenea am făcut o însemnata reducere de preţ şi pentru alte tţ specii de pere, producţiunl rol, ce nu se vâd tn catalog, adicâ : RE- I CELE ROMÂNIEI, REGINA ROMÂNIEI, MIHAl-BRAVUL, STE-FAN-CEL-MARE, etc. — Acestea se vindcaO cu preţ de 10 Ici bucata şi acuma vor li numai 3 lei.
D-nil amatori din Capitala şi din districte, cari vor dori a avea catalogul, sunt rugaţi a se adresa prin epistole ia zisa grădină şi tndata li «e vor trimite.
Iscăliturile rugăm a fi cât se poate de descifrabile.
Timpul plantatului pomilor pentru prima-vară tlind sosit, d-nil sunt rugaţi a grăbi trimiterea comandelor d-lor, deoare-ce, cu cât pomii se vor planta mal de timpuriu, cu atât este mat bine.
559
DE VENZARE fie aLru şj şase a T. | DE IPIRIAT SI DE VEXZUSR tatea din
talia 15 şi 16.—Calea Victoriei 163.	(1166) [ Bulevardul ElisabeiaNo.t2. In parte sad In total.
PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT
ÎNCĂLŢĂMINTE
DE FRANZ HULLA SI C. LETZTERGROSCHEN
LA MAtiaSIMJL PRIMUL FONDAT ifti BLCUHESl i
LA ADEYAKATA
Strada Şelari No. 9
STEA ALBASTRA
Strada Şelari No. 9
Uornnci Fnglrzestl veritabile pentru barbati lei 13, 18, IO.
Pantofi de barbati de
Chete Rejeturi de glace Hi vărs forma ebinczeaH-
■	a , » •	■ 4IMMIII IUI Ulllljdti	.
9 3,18,40.	diferite fasoane de lei ea «le lei 10, 14. 9 8, 13.
Pentru barili E, 6, 7, g, 9 9.9 8.	Pentru baeti lei ti. 7. H.

Ghete Şaten, Geiiim, Be-zelzuri de lei 9 9, «8, 13
ROG A SE NOTA BINE
STRADA ŞELARI A t) matia.fasoane englezeşti
nI chinezeşti de lei 90, LA	99, 98.
ADEVARATA STEAOA ALBASTRA
I 1027
Cu stima, I). ftlESCHELSOHN
4
MEDALIE DE ARGINT
CDARllE CilIlUlCA IhKBEIilAM]
Depositu centrai tn farmaciile domnilor ALESSAMJlUU BUCUREŞTI şi I*. LAZEAIVU CRAIOVA /« delail La toate farmaciile din tiara — UN LEU FtULOUL-
Cel mal eficace remediu ce se poate întrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: duiereade mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadyra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemeuea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boalede renichi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, tăiaturi, buboae, bătături etc. etc.
Fie-carui Rulou este alaturata o inslructiume foarte detaliata
1196
P ÎCTK9S19K PH3HSES9NB3EEKK SHKSESÎNBXSBfflMmHHflHBHBMMHI
COASTHUCTOH DE IUOHI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Hoaţe hidraulice, Deposit de unelte si obiecţe de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiuuc de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
1064
Tipografia Ziarului „Epoca'
Tipărit eu cerneala Ch Lorii)* !ui>Ute Paria
Girant responsabil V. P, Gheorghlr
www.dacoromanica.ro