ANUL IV No. 1008
A TREIA EDITIUNB
ASM..
MERCURI 22 MARTIE (3 APRILIE) 188»
N’JMERUL <!> IS A M numerul
ABONAMENTELE
NCEP LA I Sila A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Hncuresci: Lai cs9a Administraţiunol. In Tnra: Prin mandata poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Htreinatate: La toate oTHciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢIUNEA
No. 3i-Matia Episcopiei,—I\o. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
NUMERUL BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
OIN ROMANIA SE PRI M ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris : Ajjencc llavas. Placcde la Bourse, 8 AnunoiurI pe pag.iV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PAMIN: segăsestejurnalul cu IK cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. (ier-tuain, No. H I.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—l’iatza Episcopiei.—No. 8.
OPERA MUSTII Y
DESPRE MIŞCAREA JUDECĂTOREASCA
pensiunile militare
NUMIRILE IN MAGISTRATURA.
OPERA NOASTRA
Cu toate că Camarile actuale au avut sarcina de a lichida un trecut de 12 ani şi cu toate că guvernul a fost necontenit hărţuit de o oposiţiune sistematică şi de o disidenţă neaşteptată, totuşi s’au realizat până aeum tn actuala sesiune a corpurilor legiuitoare, un număr de reforme care consti-tuesc un titlu la recunoştinţa ţării.
In primul rând trebue să aşezăm reforma ţărănească şi reforma sistemului nostru monetar.
Prin legea vânzării moşielor Statului am dat populaţiuneî noastre rurale o perspectivă de prosperitate şi am adus liniştea, până la un oare-care punct, în câmpiele noastră.
Prin măsurile luate de guvern pentru consolidarea valutei monedei, am adus comerciulul nostru foloase de zecimi de milioane, şi am descărcat bugetul nostru cu o sumă de 8—9 milioane care serveau anual la plata în aur a datoriei publice în străinătate. Gra-ţiedispariţiunei agiului, comercianţii nu mai au a plăti 17 şi 18 ia sută agio, pentru plăţile mărfurilor aduse din străinătate, şi proprietarii sunt scutiţi de a mai plăti agio pentru plăţile ratelor lor la creditele funciare rurale şi urbane.
Pe lângă aceste două mari reforme, s'au votat mai multe legi însemnate, ale căror efecte bine-fă-cătoare nu se pot, de nimeni, contesta. Aşa e legea pensiunilor militare, legea moralisatoare a cumulului, couvenţiunea cu compania Lemberg-Cernăuţi-IaşI.
Acestea, şi numai acestea, sunt meritele cu care ne recomandăm alegătorilor care ne-au trimes în Parlament şi care au dat majoritate guvernului actual.
Iu contra acestor fapte, bârfelile oposiţiunei, frasele late şi goale nu pot avea nici o valoare. Că guvernul actual e guvern personal, că nu se dă satisfacţie ţării, că s’au schimbat oamenii dar nu s’a schimbat sistemul, acestea sunt acuzaţiuni vagi ce să pot a-dresa ori-căruî guvern, acestea sunt generalităţi stupide care pot face tema discuţiunilor politicianilor,dar care nu pot avea trecere înaintea ţării.
Şi acestea sunt tocmai titlurile de glorie cu care vrea să se recomande ţării oposiţiunea, titluri pe care noi nu îi le Invidiem.
Această popularitate dupe care alerg unii oameni care, dupe cum s’a zis de generalul Boulanger, vor să se facă sindicii nemulţumirilor, nu are nici un farmec pentru noi ; căci precum a spus într’o zi d. Carp: „Ambiţionăm numai popularitatea faptelor îndeplinite, iar nu popularitatea speranţelor deşteptate44.
PARTEA EXTERIOARA
DEPESI
Noul procuror general din Paris
(Prin tir telegrafic)
Paris, 1 Aprilie. — D. Quesnay de Beaurepaire, prim avocat general, e numit procuror general în locul d-lul Bouchez.
Legea asupra înaltei Curţi de justiţie
(Prin tir telegrafie)
Paris, 1 Aprilie, — Proiectul de lege care constitue Senatul In înalta Curte de justiţie s’a depus azi pe biroul Camerei.
D. ZancofTIa Belgrad
(Priu fir telegrafic)
Viena, 1 Aprilie. — Se adevereşte din Belgrad asigurarea că guvernul sârb e decis să se opună or-carel Întreprinderi ce ar încerca d. Z inkoff şi care ar putea să compromită relaţiunile amicale ale Serbiei şi Bulgariei.
Scrisoarea reginei Natalia
(Prin fir telegrafic)
Belgrad,, 1 Aprilie. — D. Vassilievici a transmis scrisoarea reginei Natalia adresata regelui Alexandru şi regenţilor.
CESTIUNEA ZILEI
Afacerile din Serbia.—Scrisoarea Reginei \atalia.—Decla-ratiunea Itegenlilor. — D.
DraganZankotf la Belgrad.— Declara tiu-nea parlisnnilor d-lui Zankoil'
Belgrad, i Aprilie. — Nu mal este nevoie de a desmiup toate ştirile contradictorii ce aâ circulat zilele trecute, asupra intentiunilor regineî-mume, pe de o parte, şi moiificârei holârlrilor fostului R*ge Miian pe de alta. Faptele petrecute, şi pe care telegraful le-a comunicat, infirma toate acele ştiri. Regele Miian a ajuns la Constantinopoli şi Regina Natalia a scris regenţilor că primeşte condiţiunile puse <ie dânşii. De altmintere, declarase la Yalta deja d-luî VasilievicI că era departe de gln-dul său de a Ingreuia câtu-şi de puţin posiţiunea regenţilor. Asemenea o des-minţire a fost data şi pretinsei alcătuiri particulare ce s’ar fi încheiat Intre regenţa şi Miian; învoiala d’intre fostul Suveran şi guvernul actual al ţăreî, zice ministrul afacerilor străine într'o circulară a sa, se reazemă pe constitu-tiune şi priveşte relaţiunile fostului Rege şi al Reginei cu fiul lor şi numirea a doui tutori care d’iopreuna cu tutorul natural, tatăl, să administreze bunurile listei civile.
Cât pentru domou Drăgan Zankof, care a sosit de puţine zile aice şi care, cu toate desminţirile ce se dau, are de gând să se aşeze la Belgrad, negreşit că presenţa sa are o însemnătate politică. Ar voi, zice se, să profite de influenţa ce are asupra radicalilor pentru a’i împinge mai adânc într’o cale rusofilă; se ştie eâ, sub acest raport radicalii sunt mai puţin legaţi decftt liberalii şi că chiar aspiraţiumle lui Paşici se Indrepteazâ mai mult spre Vechia Serbie şi Macedonia decât spre Bosnia şi Erzegovina.
Dar, atât declaratiunile regenţilor, şi în special ale d-lui Ristici, cât şi vederile radicalilor fac să se creadă că is-btnda d-lul Zankof va fi mică. Radicalii se gândesc mal mult la consolidarea si-tuaţiunel interioare şi la înbunâtaţirea stărel financiare, de cât la complicaţiu-nile din afară.
Pe de altă parte, o telegramă din Sofia anunţă ca partizanii lui Zankof din Bulgaria aii somat în scris pe şeful lor să se întoarcă în ţară, unde să urmeze o politică de opoziţie legală. In cas de a nu voi să ia lu seamă această somaţiune, d. Zankof va fi părăsit de partisanii săi.
DESPRE
O persoană aparţinând lumel judiciare ne trimete nişte observaţiunl a-supra ultimei mişcări făcute de d. G. Vernescu In magistratură.
Corespondentul nostru ne face să observăm că nu numai înaintarea d lui Antonescu e ciudată, dar şi numirea d-lui P. Orbescu ca preşedinte de secţie la Curtea de Casaţie, lată în adevăr, cum stail lucrurile.
D. P. Orbescu a fost numit membru la Curtea de Casaţie pe timpul când cerinţele legale pentru admiterea la a-ceastâ înaltă Curte eraâ foarte uşoare,
când nu se cerea titlu de licenţiat sad doctor în drept.
De la 1870 insă, membrii la Curtea de Casaţie nu se pot numi de cât d’ln-tre aceia, care pe lângă şeapte ani de servicidtn funcţiuni judecătoreşti, sau meritul de a fi profesori de drept, ori avocaţi distinşi, au şi titlul de licenţiat sau doctor In drept. Acelaşi lucru se cere şi pentru presidenţil Curţeî de Casaţie, tot de la 1870.
Regula aceasta s’a observat continuu de la acea dată. Ast fel s’aâ numit dd. Se. Falcoianu, Al.Creţescu, C. Schina, Th. Rosetti, G. Creţeanu, Gr. Lahovari, toţi d’intre membrii titraţi.
iS’a făcut, ce ’i dreptul, o singură es-cepţie, cu d. N. Gherassi, dar şi aci s’a avut în vedere incontestabilele aptitudini ale d-sale şi faptul ci în curând avea să pâraseassâ această carieră, precum a şi făcut.
Dacă d. G. Vernescu ar fi voit să ţină seamă de aceste precedente, ar fi văzut, că d’Intre membrii titraţi, cel mat vechili ca numire ia Curtea de Casaţie e d. N. Mmdrea, numit de la 1872, după ce ocupase 8 ani catedra de profesor de drept şi fusese şi membru la Curtea de Apel.
âpol după d. N. Mandrea urmează dd. AL Degrea şi Sc. Feriehidi, numiţi la 1878
Dar dacă sV* fi tinut cel puţin seamă de vechimea simplă a membrilor Cur-ţeî de Casaţie ! Atuacllncâ s’ar fi găsit d. Ştefan Silion, numit de la înfiinţarea Curţei de Casaţie, adică de la 1862, şi d. Al. Petrescu, numit la 1868, adică cu doui ani înaintea d-lul P. Orbescu.
Deci, zice corespondentul nostru, nici numirea d-lul Orbescu nu să poatetoc-mai bine justifica.
---- ----------
GESTIUNEA NUMIRILOR
IN
MAGISTRATURA
întrunirea de la d. Vernescu
Am spus în numerul nostru de erî că d. Vernescu, ministrul al justiţiei, a convocat pentru eri seara la d-sa a casă pe mai mulţi din amicii sex politici, pentru a se consfătui cu domniile lor asupra situaţiunei create în urma interpelării d lui Take Ionescu şi a nemulţumire! pricinuite de ultima mişcare judecătorească.
Întrunirea s'a ţinut eri seara şi au fost presenţi vre-o 22 d-ni deputaţi, amici ai d-lui Vernescu.
Au luat cuveatul mai mulţi oratori,intre care şi d. G. Vernescu,care a arătat că numirea d-lui Mihail Antonescu ca membru al înaltei curţi de casaţie este absolut legală şi eă d-sa nu îşi explică cum s’a putut produce atâta agitaţiune.
D. Pake Protopopescu a arătat reul ca ar decurge daca lucrurile ar merge mai departe şi a căutat a găsi o soluţiune satisfăcătoare pentru toţi.
După câte-va alte discursuri, majoritatea adunărei a fost de părere că d. Vernescu ar trebui să retragă decretul pentru numirea domnului Mihail Antonescu.
D. Pake Protopopescu si general Florescu la primul ministru
Azî dimineaţă d. Theodor Rosetti a chemat la orele 9 1/4 dimineaţa la d-sa a casă pe d. Pake Protopopescu, cu care s’a întreţinut mai mult de o jumătate oră.
Dupe aceasta, la orele 10 1/2 la mi-nisteriul de interne, a fost o nouă întrevedere între d-nii Theodor Rosetti, general Florescu şi Pake Protopopescu, tot asupra modului de a des-lega situaţiunea.
După cât ştim, şi acestea le am aflat chiar de la d. Pake Protopopescu, o aplanare a incidentului creat în urma numirei d-lui Antonescu, este pe cale de a se face.
Dupe d. primar al capitalei,această deslegare se va obţine prin demisiu-nea d-lui Mih. Antonescu din postul la care a fost numit.
PENSIUNILE MILITARE
Seria îmbunătăţirilor în de ale oaste!, făgăduită de actualul ministru de de resbel, a început prin legea pensiunilor militare, votată de Camera deputaţilor, acum puţine zile. Ne place a spera că, cu aeeia-şi bună voinţă şi grabă, o va admite şi Senatul, şi că va putea fi ast-fel promulgată până la 1 A-priiie.
Legea aceasta, în care autorul el ar fi voit, negreşit, luând exempludin ceia ce este In alte ţări, sg facă mai mult şi
mal bine, dar In care a căutat, de pe zisele chiar din expunerea de motive, se nu aducă «nici dispoziţiunl exagera-«te care neapărat nu s’ar putea de o «cam dată Introduce în armata noastră «nici din acelea care ar ocaziona o «sarcină prea mare pentru ţară», legea aceasta, nu numai presintă un progres însemnat asupra legeî din 1868, dar are încă avantage mari şi speciale. Pentru acestea va fi privită ca o adevărată bi-ne-facere.
Mai întâi, ea consacră, şi lanoî, principiul, admis pr tutindeni, de pe care se recunoaşte necesitatea de a avea, pentru miiitari.o lege deosebită de aceia a celor l-alţî slujbaşi ai Statului. Apoi,— prin articolul 18,— ea scuteşte pe militar de toate stragânirile şi alergăturile la care era supus până acum, îi fereşte de starea de genă, adesea îngreuitoare pentru mulţi ani în urmă, în care ’l punea obligaţiunea de a aştepta începutul anului bugetar pentru a putea fi înscris la pensie. Legea cea nouă hotâreşte ca, de-o-datâ cu punerea In retragere, benevola sau din oficifi, a oflcerului, se se reguleze şi trecerea sa la pensie. Nu avem nevoia se insistam asupra acestui avantagiu însemnat.
Vine In urmă cotitatea pensiune!. Din tabloul de mal la vale, (tn care am a-rgtat ceia ce i se da în mână militarului cu scăderea reţiaerei de 10 0/0 pentru alimentarea fondului pensiunilor şi taxa de 5 0/0 înfiinţată de legea din 18771, se va vedea cu înlesnire deosebirea însemnată dintre ce a fost şi ce va fi.
Ast fel, pentru a nu lua de cât un singur exemplu, unul general, (care în nici un cas, şi pentru orl-cât de îndelungat serviciâ, nu primea mal mult de cât un coonel) i s’ar cuveni pentru 18 am, mai mult de cât ceia ce avea ca maximum. Şi pentru toţi posiţia se îmbunătăţeşte în proporţiunt simţitoare aceasta chiar pentru văduva şi urmaşii oflcerului; întru toate este progres.
Acum putea-se-va zice că legea a-ceasta este perfecta, că respunde la toate dorinţele şi aspiraţiunile? Negreşit că nu, dar ceia ce mal avem a a-daoga, nu constitue o critica, ci numai expresiunea unor desiderate; sperăm că încetul cu încetul, se vor Împlini; cu a-tât mai mult, ca legea cea nouă, în care se vede la fie-care moment buna voinţă pentru militar şi grija de soarta sa, deschide calea la alte îmbunătăţiri şi mal mari.
Am dori,— întru aceasta suntem interpretul speranţelor militarilor, — am dori ca pensiunea militară se fie privită ca datorie a Statului, înscrisă în bugetul ordinar al resbelului şi plătită de a dreptul din vistieria ţărei, iar nu, ca a-cum, şefie administrata de o casă specială, supusă la retmere, fiind acea reţinere chiar limitată aşa precum este tn noua lege; am mai dori încă şi sporirea cotitsţel pensiunel şi înlocuirea primului termen de 18 ani, prin alte două mal mici. Dar, aceasta, o repetăm cu titlu de îmbunătăţiri succesive, recunoscând ca( pentru acum, ceia ce se putea face, s'a făcut şi ca ministrul de resbel ’şl a câştigat reale drepturi ia recunoştinţa ofloerilor, căci, precum zice un organ mlitar din ţara, legea cea nouă «are avantagiul moral că, pe lângă îmbunătăţirea materială, scuteşte încă pe oficeril bătrlnl,—ajunşi chiar infirmi — de a alerga după acte şi certificate, care se constate ca infirmitatea provine d’intr’un serviciu comandat, aceasta, numai In scopul d’a câpâta o pensiune cu care se poată trai.»
SOCIETATEA AGRICOLA
un raportTnteresant
Se ştie că acum vr’o două luni, s’a înfiinţat tn Bucureşti o societate agricola compusă din proprietari şi arendaşi al judeţului Ilfov.
D. T. D. Dobrescu, ales ca raportor al a-cestel societăţi, a alcătuit următorul interesant raport asupra împrtjurărilor In care s’a propus ideia de a se forma o societate asupra activităţel comisiuneî pro-visorie şi asupra Stătutei or.
Publicăm astă-zi numai cele două din-tâiâ părţi remânând ca cu altă ocasie să dăm seamă şi despre aprecierile sale a-supra statutelor.
Domnilor,
Precum a făcut cunoscut d. preşedinte în cuvintele călduroase, prin care a deschis şi a salutat această adunare, comisiunea, aleasă de d-voastrft în întrunirea de la 29 Ianuarie 1889, ’ml-a făcut onoarea de a mă numi pe mine raportor al lucrărilor sale. Primind a-ceastă sarcină, eâ nu m’am bizuit, d-lor, în puţinele mele puteri; ci m’am rezi-mat pe buna voinţă şi indulgenţa, cu care veţi aprecia o lucrare, pentru care s’ar fi cerut şi timp mal îndelungat şi cunoştinţe mal întinse. Vă rog dar să o criticaţi cu blândeţe, să o judecaţi cu indulgentă si să nu vedeţi în lucrarea mea de cât buna-voinţâ, cu care am pus umărul la o sarcină, a cărui greutate e, de bună seamă, mal presus de puterile mele.
Ca să puteţi urmări mal bine şi mal lesne lucrarea aceasta, eâ am împâr-ţit’o, d-lor, tn trei părţi.
In partea I arăt împrejurările care aâ determinat adunarea generală de la 29 Ianuarie 1889, ca să hotărască formarea unei societăţi agricole.
Iu partea II se vede activitatea comi-siunei alese, în restimpul ce desparte adunarea de azî de întrunirea de la 29 Ianuarie 1889.
la partea III se coprinde dezvoltarea câtor va disposiţiuni de căpetenie din Statutele ce am formulat, şi care arată In trasuri generale, calea pe care voeşte să selndrumeze această societate.
1
Formarea unei societăţi agricole
In adunarea generală a proprietarilor şi agricultor lor de la29 Ianuarie trecut care s’a ocupat cu câte va modificări, ce a crezut că ar trebui introduse în pro-ectul legeî de tocmeli agricole, s’a ridicat, incidental, cestiunea resvrătiri-lor din primâ-vara anului 1889. Cu a-ceastâ ocasiune s’a arătat un lucru ştiut de toţi: câ adică parte din presa română a susţinut că această resvrâ-tire a fost resultatul unei mişcări economice, ale cărei cause sunt asupririle proprietarilor şicultivatorilor. Interese, pe care nu ne propunem nici de cum & le cerceta aici, aâ exploatat această versiune şi aâ ridicat’o până la propor-tiunile unei crise, botezată cu numele de criză agrarie.
Ede lucru In deobşte cunoscut că or de câte ori, în organisaţiunea sociala, se dă unei clase o cultură, ale cărei e-xigenţe nu se pot satisface prin mijloacele economice disponibile, atunci se produce mai tot-d’a una o criză; pentru cuvântul ca direcţiunea era de la început greşită, trasă din analogia altor popoare, ale căror bsse economice eraâ diferite. De aci trebuinţa firească şi neapărată ca organisaţiunea socială să fie resultanta forţelor, ce pun în joc diferitele clase ale societăţii.
Adevărul acesta ne arată lămurit că suntem în societate un factor cu dreptul de a coopera la intocmirea socială a epocei noastre şi ca, tocmai pentru a-cest cuveat, avem datoria se cercetăm şi să vedem, dacă în ţara românească şi pentru căuşele ce se daâ, e cu putinţă să se producă, aşa, numai de cât, o criză agrarie, mai ales azi, după desfiinţarea clăcel, improprietărirea ţăranului şi cu drumul merefl deschis către Împroprietărire, fapt, prin care s’a regulat şi la noi proprietatea privată.
Care sunt aşa dara căuşele, cari ar fi putuţ proiuce o criză?
Datele ştiinţei, basate pe observa-ţiune, spun câ numai atunci 3e produce o criză, când mijloacele economice disponibile nu sunt în stare se satisfacă exigenţele cultureî, ce se dâ unei cla*e.
Parte Insă din presa română a susţinut că asupririle proprietarilor şi a-rendaşilor, cum numeşte pe cultivatori, aâ produs criza.
Va se zică căuşele ar fi două : după ştiinţa, cultura; după presa, asupririle.
Ia se cercetam acum şi se vedem, pu-tut’a avea fiinţă vr’una din aceste două cause ?
Mii întâiâ cultura ce s’a dat şi se da actualmente sătenilor în şcoalele rurale, fără a da direc;iune activităţii şi traiului lor, departe de a fi exigenta, abia ’I pune In positiune ca, prin cunoştinţele ce pot dobândi tn şcoala, dacă vor, sa 'şt facă singuri socotelile şi să se pue ast-fel la adăpostul înşelăciunilor, cq
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 22 MARTIE
■BBKaMGSBXmaBg
s’ar presupune. Dar, dotaţi din fire cu mare deşteptaciune, el ’şi fac minunat, şi fâră aceasta, socotelile tutulor dara-verilor lor. Prin urmare In loc de cultura, noi vedem aci mai mult lipsa u-neî educaţiunf, Întemeiata pe principii sanatoase. Pentru aceasta trebue se se mărturisim ca, Împreuna cu toţi suntem şi noi vinovaţi.
Când Insă printre fii sătenilor se simt unii coprinşl de dorinţa de a urma mal departe cursul Înviaturilor, nimic nu i Împiedecă de Ia aceasta; căci şi pentru el sunt deschise de o potrivă /porţile şcoalelor publice; iar internatele Statului au Înlesnit la mulţi calea. E-xemple se pot aduce multe. .
Dacă ambiţionează deosebitaonoaredea representaţara.şi dacă colegiul electoral II inveşte cu această demnitate, uşile camerilor legiuitoare le sunt iarăşi de o polrivâ deschise şi nimic nu ’I Înlătură. Exemplele nu ne aâ lipsit de când avem regimul representaliv.
Din acestea se vede lămurit ca cultura, ce s'a dat şi se dă actualmente sătenilor, este o cultură, ale cărei exigenţe pot fi cu prisos satisfăcute prin mij'oacele economice , de rare dispun. Prin urmare cultura n'a pu'ut fi causa crizei. Lipsa unei direcţiuni să-nâtoasi-, da.
Ne remâne acum ie cercetăm şi se vedem dacă asupririle proprietarilor sad arendaşilor ad putut fi causa crizei.
Am putea sg ne dispensăm foarte lesne de această cercetare, pentru motivul foarte drept că nicairl resvrâti-toril n’ad strigat contra asuprirei proprietarului sad arendaşului sau a foamei, ci s’au dus d ept. la primărie şi au cerut să li se dea ordinul No. care le face 1/10. Negâsindu-I, s’ad năpustit mal Inia u asupra primarilor, apoi a-supra cflrciumarilor şi acelor mal înstăriţi dintre ei chiar -probă Afumaţii—şi In urmă asupra proprietarilor şi arendaşilor, ca complici ai celor-l’alţî. Nu voim Insă a ne folosi de aceasta şi,
In dorinţa de a ne lumina, lăsând la o parte până şi pe «albişor sau roşior?» ne urmăm calea şi trecem înainte.
Dar înainte de toate a zice asuprire, fără a arăta anume cum şi prin ce s’a făcut asuprirea, nu va să zică a pune neted cestiunea, spre a putea obţine un răspuns. Ce vo*-sc să înţeleagă prin asuprire ? Din două lucruri unul: Or că învoelile sunt grele, scumpe; or că proprietarul sad arendaşul Ii nedreptăţeşte.
Mal Intâiu învoelile au ele pretutindeni aceiaşi greutate? Nu variază oare dupe loc, şi nu sunt cele mal mu te localităţi ur.de învoelile, Începând cu 1/3 scad până la 1/5 şi chiar până la 1/7? Dar să admitem ca peste tot ar fi scumpe sad grele. A cui este vina. a proprietarului sad a arendaşului? E-roare! Că învoelile sunt grele sad scumpe, aceasta nu poate fi nici vina săteanului, nici a proprietarului, nici a arendaşului. Vina este legea cerere! şi ofertei: cu cât un lucru se cere, se scumpeşte ; cu cât se oferă, se efti-neste. Şi săteanul pricepe el însuşi i-mutabihtatea acestei legi şi zice : «De, boerule, s’a Înmuiat lumea ; nu se mal ajunge pământul. Vedem şi noi că n’al de unde să ne dai».
In ce se atinge de nedreptăţirT, dacă vor fi fost, noi le desapiobăm din toate puteiile şi declsrâm că interesele adevărate ale agriculturel impun cultivatorilor datoria de a da ei intâiu săteanului exemplu de Îndeplinirea îndatoririlor cu ouestite, şi se-I înlesnească propăşirea In marginile putinţei şi ale dreptului: căci buna stsre a locuitorului sătean stă In strânsă legătură cu buna producţiune a cultivatorului.
Insă este oare cu putinţă ca, lntr’o ţară ca a noastra, să se fi scumpit In-voelile şi, In această privinţă, să se fi produs asupriri, până în punctul de a provoca ocrisă? Ne Indaim. înţelegem şi admitem fenomenul acesta într’o ţară cu pământ puţin şi cu locuitori mulţi. Apoi nu numai noi, ci lumea Întreagă ştie că România are atâta pământ, In cât ar fi în stare să hrănească o populaţiune, nu cât cea de azi, ci de cinci ori mai mare. Lucrul acesta ne explică pe dep!in pentru ce românul n’are încă trebuinţă, nu S8 em gieze, dar nici să se mute de la un sat ia altul, spre a'şi agonisi mijo cele de traid, şi pentru ce, din potriva, suntem mered inuodati de muncitori din toate ţările străine. Prin urmare dacă învoell grele şi nedreptaţiri ar fi fost într’o parte, In zece, două-zect, n’ar fi rămas oare atâtea părţi, unde împovăraţi! şi nedreptăţiţii s'ar fi putut retrage şi părăsi ast-fel pe împovărători şi asupritori ? Negreşit ca da. Şi cu toate acestea nu s’a auzit nici până azi ca un satean s’a mutat din satul In care s’a născut şi crescut, din pricina asupririlor arendaşului sad proprietarului.
R cunoaştem ca legile economice cîr-muesc lumea şi că evo'uţiumle economice şi sociale se seconda ză recipro-camente. Dar ştim In acelaşi timp că evoluţiun le econom ce nu se manifestă Intr’un mod brusc. Eie’şi urmează cursul lor fatal, fireşte Încet, dar statornic şi potrivit cu mişcările sociale. Dacă este aşa pentru ce s’a încercat să lm-proviseze, prin turburărl, un curent e-conrm c, care nu este aplicabil condi-ţiun lor noastre sociale existente ? Pentru ce n’a căutat să prepare şi să dirigă mai întâid condiţiunile sociale, adică cultura, igiena, ’deie de drept, de respect către autoritate, către proprietate, ca apoi fatalmente se resarâ curentul economia ?
Se vede lămurit din toate acestea, Domnilor, că mei cultura nici asuprirea n’ad putut şi nu pot fi azi căuşele ctizeî. Şi cu toate acestea se susţine mered că România suferă de criză a-grarâ, şi că această ciiză s’a produs prin asupririle arendaşilor şi proprietarilor.
Nu, d-lor. Agitaţiuniledin primă-vara trecută, n’ad fost ecoul asupririlor arendaşului saU proprietarului. Ele.neavând
nimic natural, sunt evident resultatul unor agitatori interesaţi, cari, profilând de lipsa deculturâ a muncitorului nostru pe de o parte, iarpe de alta de oposiţiu-nea naturală,ce există între producţiune şi consum,ad căutat să satisfacânişte absurde şi nelegitime ambiţiuni, voind astfel să zădărnicească lucrarea anilor tutulor oamenilor noştri de Stat cu dor de propăşirea ţărel, şi să pericliteze resultatul la care tind să ajungă eforturile stiinţ-1 sociale moderne: armonia între forţe, schimb de producţiune, propor-ţiune de consum.
Aceasta este, domnilor, o cestiune care se impune cercetărilor noastre, şi suntem datori nu numai către noi înşine, dar către ţară chiar, să o examinăm şi, însufleţiţi de dorinţa binelui gen-ral, se căutăm să facem lumină şi se arătam adevărul. Dar pentru acest sfârşit se cere m jloace şi muncă, dar munca incordata şi perseverantâ.
Cerinţa aceasta a impins adunarea generala a proprietarilor şi cultivatorilor de la 29 Ianuarie 1889 se adopte următoarea coaelusiune, trecută In procesul verbal al acelei întruniri:
«Pentru aceste conderaţiunt, întruni-«rea de astă zi declară că, pe da o parte «admite propunerea pentru formarea dunei societăţi, iar pe de alta că 3e con-«sideră cam-mbriai ei toţi cel iscâli-«liţl într’acest proces-vprbal.
«însărcinează pe d nil Die Niculescu «Dorobanţu, Dumitru T. Dobrescu, Ste-«fan Mihâlescu, G. Niculescu. Petre «loanid. Dobre Popesiu, Dumitru G. «Hagi Theodoraky. Christache Guva, «Alexandru Dumitrescu Panait şi Ra-«dolescu Niger, se aviseze la formarea «unor statute pentru constituirea so-«cietaţii şi se convoace, cât mai curând,
«o adunare generală a proprietarilor şi «agricultorilor din ţară pentru votarea «statutelor şi alegerea comitetului di-«riginte.
Prin urmare, domnilor, noi, care am fost delegaţi de întrunirea de la 29 Ianuarie să lucrăm în numele el şi se aş-ternem temeliile şi principiile, pe care să se poată Întruni coonerarea tutulor pro Tietarilor şi cultivatorilor din ţara, ne am constituit îndată sub preşedinta domnului Pie Niculescu Dorobanţu, care, încredinţat câ acesta este singurul teren, pe care se poate lucra In folosul general, a primit această însărcinare cu nestrămutata hotărâre de a duce la bun capăt dorinţele legitime co-prinse în propunerea votată de adunarea generala, şi a cărei încheiere v'am citat'o; iar ed am fost invitat se formulez statutele şi să le aduc în desbaterea comisiunei alese.
II
Activitatea comisiunii alese
Trec acum, domnilor, la partea care formează directobiectul întrunire! noastre de astâ-zl şi vă rog să-mi daţi voe să-vă arăt mai Intâiu activitatea comi-siunei, în restimpul ce desparte adunarea de azi de cea ţinută la 29 Ianuarie, şi apoi să desvolt în puţine cuvinte I disposiţiunile de căpetenie In statutele ce am formulat, disposiţiuni, care sunt temelia societăţii ce tindem se consti tuim.
r Comisiunea aleasă în adunarea de la 29 Ianuarie şi constituita cum am ari-tit mal sus, n’a lăsat să treacă un singur moment neîntrebuinţat; ci s'a pus îndată la lucru cu dragoste şi cu credinţă. Gel d’intâi act al el a fost formularea şi împraştierea în ţară a unei cir-culări, în care se facea cunoscut dorinţa şi hotărlrea adunărel de la 29 Ianuarie, şi despre care nu ne Îndoim că aţi luat cunoştinţă. Resultatul acestuîln-tăi pas a fost numeroasele aprobări şi Incuragiări |re au întimpinat în toate părţile membrii comisiunei, depeşile şi scrisorile ce ad curs şi, precum vedeţi, curg încă şi acum neîncetat, numărul cel mare al d-v. presenţl azi aici, şi, ca urmare natural*, speranţele ce se nasc în noi ca vom fi sprijinit' cu tărie pe calea ce ne croim. Cel puţin până acum Începutul pare a avea bune prevestiri. Dar ştiţi, domnilor, că tot începutul e greii, şi nu trebue să uitaţi că un lucru biue inceput este pe jumătate isprăvit.
Iertaţi-mă cs am trecut cu vederea se vă spun, câ In această privinţa comi-sium-a este datoare întâia ei isbânda dărnicie, demou ui P- tre loanid, care cu cheltuielile sale personale a tipărit în eflte-va mii de exemplare circu'ara publicata, şi tot d nia sa, prin cunoştinţele sale, a împfirţit’o în cea mai mare parte din ţară. Aceasta este o faptă domnilor, a le cărei roade sperăm să fie îmbelşugate, căci ne arată câ împlinirea datoriilor nu remâne nici o dată deşartă.
Din procesele verbale, aflate la dosar, si prin cari le ţinem la diaposiţia d-voastrâ, puteţi vedea, domnilor, câ membrii comisiunei, pe lângă lucrările. cu care fle care în parte s’a îndeletnicit pentru îndeplinirea cu sfinţenie a sarcinel ce primiseră, ad avut, afară de alte, întruniri, cinci lungi şediDţe de noapte pentru desbaterile C8 trebuia se nască, şi resultatul ac-slor elabora-ţiunt sunt statutele ce avem onoare a aduce In desbaterea şi aprobarea dum-nevoastră.
Nu pot trece înainte fără a aduce în public mulţumirile noastre domnului Stere Pou opoulo, care a avut bunăvoinţă de a pune la disposiţiunea comisiunei un salon cu toate necesariile pentru şedinţele com siunel şi care a scutit ast-fel societatea de ori ce chal-tueli.
ECOURILE ZILEI
D. P. P. Carp, ministru de externe a lucrat azi cu M. 8. Regele.
—x—
D. Pache Protopopeacu primarul
Capitalei, a fost primit azi de dimineaţă de M. S. Regele.
•—x—
D. general Folino, inspectorul serviciului sanitar al corpului 1 de armată, a plecat azi In inspecţie la Mehedinţi.
—x—
Eri d general Dona comandantul divisiei a 3-a, a inspectat regimentele 3 de linie şi batalionul 3 de vânători.
—x—
Diviziadin PitegM va fi strămutat la Mehedinţi.
—x—
Un număr destul de însemnat de cai de remontă vor sosi In curând din Rusia.
Aceşti cai sunt destinaţi regimentelor de artilerie
—x—
Trei medici din Bulgaria au cerut voea dea urma seriele d^ inoculări contra r biei (turbare ) ce se fac în Bucur şti, guvernul bulgar dorind a înfiinţa la Sofia un institut pentru tratamentul turbărei.
—x—
Astă-zi se va înfăţişă înaintea tribunalului de Covurluiu procesul intentat de sindicatul societsţei financiare din Bucureşti comunei Galaţi pentru plata acţiunelor, cupoanelor şi a altor valori ce sunt în posesiunea sindicatului.
Comuna va fi apărată de d. George Mârzescu care a şi venit în Galaţi ; dd. avocaţi Alexandru Vlădescu şi Mişu Schina vor susţine acţiunea. —x—
Mercurî 22 Martie, ora 8 seara, la societatea «Concordia Română» str. Regală, se va ţine adunarea generala a întregului corp didactic din Capitală spre a se desbate d,ferite cestiunî atingâtoare la noul proect de reformă a legei din 186 i, pre-sentat Senatului de d. ministru al instrucţiune!.
—x—
Cetim în «Ţara» din Iaşi:
O nouă isnoavă socialistă este şi aceea câ mai mulţi agenţi de-aî a-cestei secte umblă misterios prin mahalale şi adună iscălituri pentru o hârtie — cerere de pâmeot zio ei —
I dar în realitate pentru un protest ce | vroesc a adresa ministeriuluî contra d lui Sandu Râşcanu, prefectul poliţiei, cum câ din ordinele d sale s’ar opri pe locuitori de a veni la întrunirile socialiste.
Mai mulţi dintre subscriitori însă, aflând câ au fost mistificaţi prin. a-| ceastă nouă înşelătorie socialistă, pregătesc acum un contra protest, şi ca dacă au apucat a iscăli câţi va, aceasta este numai că au fost amăgiţi spuindu-li-se câ hârtia în cestiune era o simplă cerere de pâment.
Bit ţii socialişti ! Ei ved câ se îneacă, şi s’apucă sermanii oameni cu manele, de ce pot!...
—x—
Primim un volum de versuri de d. Mircea Dimitriadi. Volumul eîntitulat; «Făt Frumos — Forme noi. — Pygmalion. — Din albumul ei.
Pe cât se poate vedea dintr’o aruncătură de ochiu, am constatat câ d. M Dimitriadi nu-i lipsit de talent.
Pentru o mai de aproape cercetare, vom reveni, într’un apropiat «Curier literar».
—x—
Conferinţa d-lui V. A. Urechiâ, a-nunţată pentru Joi 23 Martie curent se va ţine la Ateneu Duminecă 26 Martie 8 1/2 ore seara, iar a d lui A. Odobtsou se amână pe Joi 30 Martie la aceeaşi oră.
Doue mese se vor aşeza la dreapta şi la stânga tribunei pentru presă.
INTEMPURILE ZILEI
I)I.\ CAPITALA
Vin cu apd. — Iordache Nedelcu a bîut atâta vin, în cât s’a «indignai» cum e mal bine; vazirni îusâ câ vinul îi face rah, s’a dus se bea apâ şi... s’a aruncat în Lacul Cismgiu.
Scos de acolo, Iordache a fost transportat la spitalul Mavrogheni.
— Rătăcita.— Rebeca Solomon o fetiţă numai do vre-o 9 ani, rătăcea pe strada Zidurile. Pentru ca părinţii se-1 dea de urmă, Rebeca a fost dusă la Secţia 47.
Altul.— La secţia 42 s’a depus un băiat în vîrsu numai de vre-o cinci luni. Nenorocita fiinţa?* fost gâsilâ lepădatA pe Str. Fetiţelor, în’drrptul casei cu No. 2-
Dl.\ JURETE
Mume denaturate. — Zilele trecute s’a găsit un copil lepădat în disp. V strada Ciurchi din Inşi; a doua zi o femee T»sia Gheorghiu vroind la rândul ei se lepede un copil a fost prinsa şi dusă la comisie. Ar trebui zice Tzara, ca autoritatea în drept se întrebuinţez^ o asprime mai serioasă contra acelor mume denaturate, care'şi aruncă pruncii tn strade espuindu-î ast-fel la lol-felul de pericole.
Pe drum.—O evreică bolnavă, ce venea de la Negreşti spre a intra tn spital la laş , a murit grabnic pe când mergea în căruţă pe strada Podul-Lung.
Prins.—Sâmbătă seara sergentul de oraş cu No. 5i5 a pus mâna pe un pungaş renumit, care evadase de la arestul din Ploeşt.i unde era condamnat a sta doi ani la puşcărie. Acest pungaş care se numia odinioară N'colal Mocanu şi-a schimbat numele tn Nae Petresca şi venind de la Brăila în Galaţi Vineri, a şi comis o în-drăsneaţâ pungăşie în tovărăşie cu un alt
individ, al căruia nume scapă din memorie ziarului Galalzii care ne comunică faptul Nae Petrescu după ce comisese pungăşia reuşi a se face nevăzut pe când tovarăşul sefl fu arestat tn acea seară chiar.
Sergentul cu No. 56 urmărind pe pungaş îl întâlni Sâmbătă pe la 8 i-eara când eşia din Magasinul d-lui Kepich şi se luă după dânsul până când ajunse In dreptul pa-sagiul Luminel. Aco'o pungaşul profilând de întuneric o luă fugă spre strada Mihal Bravul. Sergentul pe de o parte dădu a-larmâ iar pe de altă se luâ după pungaş, care vâzându-se câ va fi prins a sărit peste grilajul terasei din faţa gârel ră-nindu-se grav la obraz.
Turbat.— Cânele turbat, care a cutrie-rat toată strada Domneasca din.Galaţl şi a muşcat mal mulţi câni Joia trecută, a intrat în curtea doamnelor Elena Atanasiu şi Maria Căpitanovicl. Aici a muşcat o căţea ; dar urmărit de ficior, a^lost ucisă. Căţeaua muşcată a fost asemene ucisă erl.
înţeleptele doamne aO luat aşa dar toate măsurile posibile spre a tntimpina o nenorocire.
Luat-a comuna vr’o măsură fn privinţa celor-l’alţl cân muşcaţi? Întreabă Galaţii.
Lua-vor edilii noştri acum, după ce’i deşteptam ?
Un duel— D. G. Cotescu, a fost ieri grav insultat de poliţaiul Moruzi în Galaţi.
Un duel este iminent între ofensant şi insultător zice Posta.
Martorii d-lui C. Cotescu sunt: d. d-r. Filipescu Brâescu şi d. locotenent Ştefan louescu.
Roata. — Ma’adia care bântuea copiii tn comuna Oancea din judeţul Covuriuiă, a încetat. Ea a făcut însă, zice acelaşi ziar, mal multe victime în populaţiunea copiilor din acea comună.
Roti.—Posta a denunţat mal multe hoţii care s’aii comis tn cuartslul I din Galaţi fâră ca autorii să se prinzâ.
Eata acum alta hoţie proaspătă :
La 19 Martie, ziua tn amiază mare pe la ora 11, trei indiviţl tmbrâcaţi bine s’afi Introdus In casa psallului de la biserica sf. Apostoli, I. Arginlescu şi i-afl furat 160 lei in hârtie, un ceas de 100 lei, un palton noQ, două rîndurl de haine negre şi albiturile In valoare pe 300 le!.
Hoţii nu s’aO prins.
SPECTACOLE
Astă-seară la Teatrul Naţional se dă «Mândrie şi Amor» (Le maître de forges) drama ’n 4 acte şi 5 tablouri de Geoţges Ohnet.
Rolul «ducelui de Bligny» va fi ţinut do Cos-tacheNollara, iar al Iul «Philippe Derblay» de d. Gr. Manolescu, d-na Aristiţa Manolescu va ţine rolul «Clarei de Beaulieu».
*	1»
*
La Eforie a-searâ spectacol variat. Lume tot nu multa. Artiştii ne-au făcut se ridem destul.
Representaţia ce era se* se dea a-seară la «Dacia» în beneficiul domnişoarei Maria Cornescu s’a amînat.
La Circ lumea continuâ’a merge In număr destul de mare. Aceasta cu multa dreptate, de oa-re-ce Direcţia nu cruţa nici o jertfă pentru a mulţami în destul pe spectatori.
Şi în adevăr, artiştii ce compun trupa acestui Circ sunt d’intre cel mal miraculoţl chiar.
Pe lângă toate acestea, apoi Direcţia a îngrijit se dea Duminică două representaţil pe zi, aşa câ pot merge şi copiii, care nu pot sta seara.
Cine merge la Circ, n’are se se căiască.
INFORMA TIUNI
D. senator Chintescu va fî numit prefect al judeţului Romanaţî, în locul remas vacant prin demi-siunea d-lui Cesianu.
-SSB—
Azi dd. C. Marcovicî şi Grig. C. Mano au fost primiţi în audienţă de către preşedintele Consiliului.
Domniile lor aii expus d-lul Th. Rosetti desideratele adunărel generale a funcţionarilor, cerând tot-o-dată să fie ajutaţi în îndeplinirea scopului urmărit de a se îmbunătăţi soarta funcţionarilor, -w-
Allăm că d. I. C. Brătianu refuză de a ’şî» pune din nou candidatura ia alegerea colegiului I de Muşcel.
Diseară întrunire intimă la d. Dirn. Brătianu ; vor lua parte deputaţii şi senatorii din grupul d-sale.
Partidul liberal-conservator din judeţul Suceava propune pentru alegerea la consiliul judeţian persoanele următoare:
Colegiul 1
Emanoil Mortzuu, Vasile Clucerescu, Teodor I. Ghiţescu, lancu Teodorinl, Ttodor Tatos, Gheorghe Diubert, Vasile Teodorescu şi Dimitrie Iorgan-dopol.
Colegiul 11
Grjgorie Brăescu, Grigorie, Rărjova-nu, Costach8 Crivetz, Alexandru Hulubei, Dimitrle Maftiescu, Nicul»! Rainu, Anastase Stroe şi Constantin Haraga.
Colegiul III
Teodor Grumazescu (Rădăşonl), Vasile Diaconu (Opriş»nf), Grigore Co-dreseu (Dolhase.a), Gheorghe Simio-nescu (Mălin1), Niculai Bacalu (Bogdfi-neşti), loan Grigorescu (Fântâna Mire), Niculai Filon (Cristeşti) şi Dimitrie Cumpătă (Şoldaneşti).
-»*-
Următoarea petiţiune a fost adresată d-lul preşedinte al Camerei, de către mai mulţi alegători din Drâ-g?şanî, care arată că semnâturele lor puse pe protestul în contra dârei în judecată a d-lui I. G. Brătianu,
le au fost stoarse prin surprindere şi înşelăciune.
Domnule preşedinte,
In jurnalul Voinţa Naţionala No. 1340 de la 2/14 Martie curent, pe prima pagină, vedem un protest relaliv la darea lu judecată a d-lul I. C. Brătianu subscris de mal ma ţi orăşeni şi locuitori al comune! Drăgâşanl, că acest domn Brătianu, nu trebue a fi dat judecă ţel.
D-le preşedinte, daca trebue saă nu d. Ion Brătianu dat judecăţel, aceasta este o cesiiune care depinde de votul represen-tanţilor naţiunei dat tn această afacere, iar nu de cel ce colportează a fura subscrierile unora şi altora.
Pe noi nu ne preocupă absolut nimic aceasta, tot ce ne preocupă este, că două persoane (ale căror nume la necesitate le vom declara) din Dr&gaşani, ne-aO presen-tat o reclamaţiune, cerându-ne a o subscrie, exp icându-ne ca este o cerere către Cameră a înfiinţa un gimnasiQ în judeţul nostru, fără tusa să ne spună că este protestul contra dârei în judecata a d-lul Ion C. Brătianu, şi noi în dorinţa de a avea un asemenea gimnasid am sub3 :ns fără să ştim; prin urmare subsemnaturile noasire sunt luate în mod fraudulos, ceva mal muit, parte din noi nici nu şiim carte, ne-a sub-scris fără să ştim sau să fim cel puţin laţă când ne-a sub-scris şi aiţil lipsesc din oraş tucă de mult timp, cum de exemplu M. Constantiuescu care este dus la o vie a d-lul Simulescuîu Moldova (Cotnari).
Ast-fel fiind, supunem respectoşl aceasta la cunoştinţa d-voastre, şi vă rugăm, d-le pre ediule a nu pune nici un Leme.tt pe protestul în cestiuue, de oare ce el este făcui far a cunos iuta uoastra, fiind bui-pi-iusi cu scmualurele de cei doi orăşeni menţionaţi mai mus.
(ss) Alexe Radulescu, loniţă Marin Fera, Costica Georgescu, Voicu Pred » Botoran, Dumitru Tanasescu, Radu Ionescu, Şerban Sandu Buză, Tudor Milei Blegu, câislea Nicolae, Dumitru P. S mion, louiţâ Georgescu, Ion Raduţ,llie P. Vasilescu, Petrică Ionescu, Nicolae şelaru, Iomţa Stan, Ion Bralulescu, loniţa Orascu, Nicolae Po-pescu, A. Bucu eJ, C. T. Mârg ne»nu, T. Stânescu, Cosiicâ G. Orâşeanu, N. T. Ma-rinescu, G. Diculesou, Dicu Fiorea Dobrescu, Florea I.Badescu, Ştefan Creţeanu, C. Ui seu, Tache Sterian, 1. Dimilrescu, N. Mihalache etc. etc.
-SRS-
Mal în fie-care zi d. Nădejde, deputatul socialist din Iaşi, prii-meşte vizita unul mare număr de săteni din Ilfov, cărora le promite marea cu sarea pentru ziua când d-sa va ajunge în ţară la locul la care aspiră. Negreşit că d-sa nu uită a recomanda visitatorilor sel se caute a face cât mal multă propagandă.
Nu credem că această propagandă să pi’ocure d-lul Nădejde tocmai ce speră, ci poate se deştepte pe cel în drept asupra unor neajunsuri care ar putea produce excitaţiunile zilnice al căror obiect sunt ţăranii.
INSTITUTUL MEDX0-MIL1TAR
In numărul său de la 4 (16) Martie, ziarul România Liberă face nişte scurte şi repezi aprecieri Iu privinţa institutului nostru medico-militar, cu ocasiu-nea dârei de seamă asupra inaugurârel nouel şcoaie de medicina militară din Lyon. Cunoaşterea de aproape a orga-nisarei institutului medico-militar şi a utiiitaţei lui, chiar sub forma şi in starea lui actuală, este o cestiune de cel mai mare interes pentru armată şi din acest punct de vedere trebue a aduce lumina nu numai pentru România Libera, dar pentru ţara întreagă.
Pentru a respunde la chemarea sa, o armată, In condiţiunile actuale de or-gamsaţiune, are nevoe d’o sumă de factori bine Întocmiţi, care la un moment d«t să poată conlucra, cu mijloace şi în direcţiuni variate, pentru realisa-rea aceluiaşi scop.
Unul din aceşti factori este, fâră îndoiala, serviciul sanitar. A crede că e de ajuns a fi doctor In medicină pentru a face faţa tuturor cerinţelor ce se impun unul medic militar, este o greşală ertatâ numai acelora care nu cunosc de aproape cunoştinţele speciale, pe care le reclamă armata de la un medic militar şi dificultăţile cu care trebue s6 lupte el.
In medicină şi în armată specialisa-rea este o necesitate, care se impune prin forţa lucrurilor, şi ea nu se poate dobândi de cât priutr’un serviciu sanitar militar, ai cărui membrii preparaţi din vreme să poată Îndeplini Îndatoririle lor In timp de pace şi de resbol.
Astă zi, prin desvoltarea mare ce aă luat armatele, nu se mal poate face — din punctul de vedere al importanţei lor — o deosebire serioasa Intre diferitele organe, care compun o armatâ, şi trebue s* recunoaştem pe de o parte câ diferitele servicii se comp'ectează unele pe altele, iar pe de alta parte câ de la funcţionarea lor regulată depinde superioritatea armatelor.
In ceea ce priveşte pe medicul militar el are de îndeplinit, în timp de pace ca şi In timp de campanie, un serviciu foarte dificil, care cere cunoştinţe speciale, multă abnegaţiune, devotament şi iubire pentru cariera lui. Trebue dar a’i prepara de mal nainte, încă de pe băncile facultăţci, pentru a putea respunde rolului şeii.
Este adevărat câ In timp de pace căutarea bolnavilor in spitalele militare şi la corpurile de trupa, cade în domeniul comun al medicinal. Insă chiar In acest cas este o deosebire între medicul civil şi medicul militar; acest din urmă singur poate resolva în interesul armatei şi al soldatului ceslium importante ca: simulaţiunea şi disimulaţiunea di-
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 22 MARTIE
3
feritelor boale, apreciarea cazurilor de reforma şi de congedil, etc. etc., ces-tiunl care nu se învaţă nici la facultate, nici tn spitalele civile.
In alegerea şi executarea mâsurelor de higiena, prescrise de regulamente şi de higiena militară, medicul militar trebue sâ ţinâ seama de o potrivă de datele ştiinţei medicale, de experienţele dobândite şi de cerinţele armatei, fără de care acele mâsuri vor fi infructuoase sau nu vor găsi executori.
In operaţiuni speciale precum este recrutarea, etc., se poate vedea superioritatea medicului militar, căci de la modul cum o va conduce va resulta a-vantage sau desavantage mari pentru armata şi pentru populaţiune în general.
Dar momentul cel mal dificil şi cel mal important, csre face sS reiasă necesitatea medicului militar, este de sigur acela In care dâţisul trebue a împărtăşi toate pericolele şi greutăţile unei concentrări, manevre sau campanii. Atunci medicul militar are a suporta traiul combatantului, pe care II însoţeşte tn primejdie, tl ridică tn mo; meniul când cade rănit sad bolnav, şi 11 îngrijeşte dupe Inc-tarea acţiunel, — muncă titanică, pentru care trebue sâ fie de timpuria pregătit.
Medicul civil auxiliar) n’a urmat, n’are îndatorirea d a urma şi nici nu poate urma o trupă In marşuri, concentrări, manevre, tragere In ţintă, detaşări, etc.
Putem afla de la cel cari au făcut campania de peste Dunăre, că majoritatea medicilor cari au Însoţit corpurile In acţiunile lor pe câmpul de luptă, n’aQ fost medici militari Improvizaţi. Ei erau eşiţl din fenta şcoală de medicină, militâreşte organizată, adică e-raH preparaţi din vreme să sufere asprimea vieţel din ultimul resboiu.
A crede şi a susţine că armata se poate lipsi de medici militari, şi că a-ceştia pot fi Înlocuiţi ori când prin medici civili, este a nu cunoaşte viaţa militară, trebuinţele armatei, sau a nu avea pentru oşteanul care ’şl varsă sln-gele pentru patrie, solicitudinea ce ’î datorează societatea.
A lupta pentru a asiguraarmatel medici militari, care In timpul studielor universitare se poată dobândi cunoştinţe speciale de medicina militară şi o educaţiune militura, este a pregăti pentru luptător un camarad priceput şi devotat, care se lege raDele Iul In faţa inamicului şi să Împărtăşească o soartă comună pe câmpul de bâtae.
Aşa dar existenţa unei armate moderne şi progresul el, sunt sirius legate cu existenţa unei şcoale medicale militare, menită a produce medici militari. Exemplele ne vin din Germania, Austria, Italia, care posedă asemenea institute, şi sacrificiile ce se fac aco'o n’ao Îndemnat pe nimeni să ridice glasul contra lor; de curând Franţa a căutat să umple un gol simţitor, ce nu maî putea să dureze, prin crearea unei a doua şcoale medico militare la Lyon.
Acestea sunt consid-frantele ce ş’au avut In vedere când s’a înfiinţat institutul medico-militar din Bucureşti,care a început să funcţioneze In Octombre 1884.
Neapărat începutul a fost dificil, dar îmbunătăţirile făcute de atunci şi acelea ce se vor face, mal ales când se va instala institutul In noul său local, pe lângă spitalul militar In construc-ţiune, vor aduce fo'oase reale, chiar pentru aceia cari astâ-zî sunt ostili a-cestui institut bine-fărator pentru armată,—pecire a’l desfiinţa ar fi a surpa aşezământul serviciului sanitar al armatei chiar din temelia Iul.
Adevăraţii patrioţi şi amicii armatei trebue darsâmenţinăinstitutul mrdico-militar, In care se predai!, In int-re-sul instrucţiunei speciale şi a misiunel ce aii de Îndeplinit medicii militari, următoarele cursuri speciale, din care se poale vedea menirea şi foloasele Iul:
Legile şi regulamentele medicc-mili-tsre. Mica chirurgie, (pansamentele tn timp de pt-ce şi In timp de resbel). Patologia chirurgicală generală cu aplica-ţiuni la legături şi aparate de fracturi, precum şi transportul răniţilor prin ambulanţe şi trenuri sanitare.
Chirurgia operatoare şi anatomia de regiuni, cu aplice ţi uni la chirurgia militară, in timp de pace şi de resbel.
Igiena militară şi rxpertize medico-militare (alimentaţiunea, îmbrăcămintea, cazermarea, bivuacarea, cantonamentul,igiena in marşuri militare, concentrări, mobilizări, resbel, etc).
Epid^miologia (boalele epidemice ale armatelor).
Chimia analitică (analiza substanţe-lorşi conservelor alimentare In armată, a apelor de băut, a substanţelor textile vestimentare, şi analiza droghelor farmaceutice şi a medicamentelor, cu cari se aprovizionează farmaciile alimentare).
Clinica oftalmologică. cu aplicaţiunl la boalele care scutesc de serviciul militar şi la acelea cari se simulează şi se disimulează.
Toate aceste cursuri se predab de patru medici militari superiori şi de un farmacist militar chimist.
Numărul elevilor s’a urcat până a-cuma la 42, dintre care 2 aa obţinut titlul de doctor, şi In curâi d alţii vor veni alături cu el ca se umple golurile aşa de simţite In serviciul sanitar militar.
Pe lângă studiele lor Ia facultate şi la institut, aceşti studenţi servesc In spitalul militar central, In calitate de elevi interni, In căutarea bolnavilor, secundând pe medici atât In îngrijirea bolnavilor cftt şi În cercetările ştiinţifice. Din acest punct de vedere dar, el sunt o necesitate pentru a asigura mersul regulat al serviciilor spitalelor, fără care militarii bolnavi ar rămânea lipsiţi de îngrijirile ce le datorează administraţia resbelulul. Prin urmare serviciile ce aceşti studenţi aduc armatei resplatesc In parte, chiar In timpul
I studielor lor, ch°Ituelile ce necesiteazâ Întreţinerea lor In institut.
Dupe o versiune care a circulat prin unele locuri, ar fi fost vorba să se permute acest institut la Iaşi. O întâmpinăm prin a întreba: unde vom găsi maî multă pos bilitate pentru un elev In medicina d’a deveni un bun nr dic, şi un bun medic militar, dacă nu In Bucureşti? Aci avem lntr’ade er: 1) o facultate mal veche, cu un material de studia mal bogat; 2) laboralont orga-nisate ast fel In cât pot riva iza cu la-boratoril din ţările cele mai înaintate;
3)	spitale civile numeroase, cu servicii sueciale, In care varietatea cazurilor, importanţa şi numărul lor se explică prin exi>t-tnţa populaţiunel mal mare a capitalei, comparativ cu laşi. Capitala ţârei constitue centru' di activitate, de care atârna o mulţime de considera-ţiunl, capabile d-) a ne explica pentru ce aci materialul clinic e mai bogat; 4) Pe d— oparte efectivul armatei din gar-nizona Bucureşt cu mult superior celui din garnizona Iaşi, pe de altă parte existenţa unui spital d nr oQ creat, unic In tară,ce va costa pe Stat 3 milioane lei spital organizat cu 5 servicii speciale (medicina internă, chirurgie, boale ve-neriene, boale de ochi, boale de piele şi boale contagioase), conduse de specialişti capabin, din care unii profesori ai facultate! de medicină ; In fine construirea unei şcoale cu o cheltuială de peste 300,000 lei, destinată peDtru instrucţiunea eleveiior institutului şi înzestrată cu laboratorii de chimie, de igienă şi de microbiologie, care pot trece ca mod îl In învăţământul medical la noi, sunt destule argumente pentru a convinge chiar pe cet mal puţin compeiinţt !u crstiune, că trmsf*-rarea inst tutuluî la Lşl ar fi o măsură de de-sorganizaţiune, tn detrimentul armatei.
Relativ la educaţiunea mi itară putem spune că eşti, de sigur, În interesul institutului medical militar, pentru a se da elevilor săi o educaţiune militară, care să’i ridice, din acest punct de vedere, la nivelul or-cărut militar; aceasta va fi posibil când institutul ’şt va lua locul destinat In noul spital militar, In care elevii vor fi internaţi şi prin urmare puşi în posiţiune d'a dobândi o atare educaţiune. Rcmâne dar ca posiţiunea lor să fie îmbunătăţită, acordându-li-se privilegii egale cu a-celea ale şcoalelor similare străine, ast-fel în cât să fie o mândrie pentru un student in medicină d’a face parte din institutul nu dico militar. Ne putem făli chiar asta zi ca cea mai mare parte din actualii elevi ai institutului se prenumeră Intre cel mal distinşi e-levt ai facultăţei noastre de medicină din Bucureşti.
Un cuvânt pentru a termina. Un matematic profund a făcut In ziaru* Românul socoteala bizară că cu 400 000 lei institutul a produs doi doctori. Pentru a arăta pe ce târâm putred se întemeiază acest calcul este de ajuns a spune, celui ce a calculat şi celor ce ar fi dispuşi să'l creadă, că această sumă trebue raoortata la numărul total al elevilor (42) şi tot-d’o-datâ a’i s-duce aminte că lacultatea di medicină de la Iaşi a absorbit pâns astă zi din bugetul ţârei aoroape 900,000 lei şi n'a pro lus de cât 9 doctori In medicină, şi ru toate acestea nimeni nu se gândeşte s’o desfiinţeze, pantru câ şi aceasta facultate ca şi institutul medico-militar nu putea să improvizeze doctori In medicină Intr’un an siâ do1. Trebuia să ştie câ pentru a deveni cine va doctor In nud cină Ii trebue 5 ani de frecuen tare de studii şi 2 ani de examene de doctorat şi teză.
A.
A3S EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 21 Martie 1889
La ora 2 1/2 şedinţa se deshide sub pre-şedenţu d-lui general I. Etn. Plorescu, fiind presenţi 77 dd. senatori.
Se tac obicinuitele formalităţi.
D- IV. Fleva roagă pe d. ministru al do-menielor să’i dea o listă de toţi locuitorii care ah mal puţin de un hectar de pământ.
D. Al. Lahovari spune că o va da.
D. Ştefan Greceanu interpelează pe d. ministru de interne asupra faptului că prefectul de Bacâfi a tăiat onorariile preoţilor ortodox?!.
D. Ştirbei, ministru respectiv, respunde că a dat ordine, ca acest abuz se înceteze.
D. St G-ecianu declară că nu e satisfăcut. si cere mal multă severitate.
D. Gr. sturz» arată tn ce m zerie zac pre ţii din comunele rurale şi cere sâ se facă ceva şi pentru dânşii.
D- Viluer arată şi d-sa tn ce tristă stare se găsesc preoţit din BicâQ şi cum prefectul le mal tae şi lefur le.
1. S. S. Episcopul Alelhisedee susţine cele arătate de d. Vilner şi spune câ şi d st are o plângere de la eparhie, prin care se zice, ca prefectul de Bacău a mat bugetele a casă şi a tăiat lelile preoţilor.
Cere să se ia măsuri.
D. Ştirbei mat respunde c’a dat ordine In consecinţă.
D. IV. Eleva protestează In ootriva faptului săvârşii de prefectul de BacâO şi cere darea Iul tn j.jdecalâ.
— Se dă cetire proeclulul de lege, prin care se aprob Io dobâ ida de 6 1/2 la 0/0, tn loc de 60/0 la împrumutul c* este autorizat judeţul VasluiO să contracteze de la casa de depuneri, consemnaţiun' şi e-conomii prin legea de la t Aprilie 18-6.
D. Orescu depune un amendament, care se respinge.
Legea se primeşte cu 51 bile albe contra 4 negre.
La ora 4 dd. Senatori trec In secţii.
CAMERA
Şedinţa de la 21 Martie 1889
Şedinţa se deschide la orele 1 f/2 sub preşedenţia d-lul Gr. Cozadini, vice-pre-şedinte.
Presenţi 105 dd. deputaţi.
D. Ion G. Leca secretar, dă citire sumarului şedinţei trecute pr cum şi diferitelor petiţii şi comunicări care se trimet la comisiunele respective.
D. Gr. Cozadini vice-preşedinte anunţă câ ne mai fiind nimic la ordinea zilei şi dupe hotărârea luată de Cameră, dd. de-pulati treb iese sâ treacă tn secţii unite.
La orele 2 şi 1/2 se declară şedinţa secretă pentru ca d. general Mânu ministru de resboiO, sâ dea diferite explicări Camerei Ia privinţa tortificatiunelor precum şi a arăta diferitele planuri de fortificaţii ce sunt a se executa In campania aceasta.
Plaivaz
D E P E S I
Din Ungaria
(Prin fir telegrafic)
Budapesta, 1 Aprilie. — împăratul a visitat pe cardinalul Haynad.
Budapesta, 1 Aprilie. — Camera deputaţilor a acceptat toate articolele legii asupra armatei, fără Schimbare.
Aniversarea naşterei principelui
de Uismarck
(Prin fir telegrafic)
Berlin, 1 Aprilie. — împăratul a visitat la 8 1/2 dimineaţă cu Uomitele Val-dersee, pe principele de Bismarck, pe care l’a felicitat cu ocasia aniversării naşterei râie.
Autorităţile şi generalii ab venit de asemenea să I felicite.
Berlin, 1 Aprilie.—Primind o deputa-ţiune a direcţiunii asociaţiunil centrale a industriaşilor germani care a venit spre a ’l felicita cu ocasia aniversarii naşterei sale, d. ae Bismarck rosti o alocuţiune, zicând câ speranţa ce are lumea Iu meuţiur-rda păcii va contribui sâdesvoite munca şi industria germana, mai cu seama In monarhie, şi ca simţimiatele monarhice ale poporului formează In acest moment garanţia cea mai serioasă a păcii.
Principele Fevdinand
(Prin fir telegr.)
Filipopoli, 1 Aprilie. — Principele a plecat de la Filipopoli la 10 ore. Înconjurat de funcţionarii civili şi militari, In mijlocul unei mari demonstraţiuni populare.
Sofia, 1 Aprilie. — Principele a sosit la Sofia cu casa sa civilă şi militară. La gara doamnele oferiră buchete principesei. Toţi miniştrii erafi de faţă precum şi ofiţerii garnisoanet, o companie de onoare şi o musica militară. Mulţimea era considerabilă şi foarte simpatică. Trupele înşirate de a lungul stra-delor defilară înaintea principelui.
Drapelul prinţiar a fost taâitatîntr’un mod definitiv de asupra palatului.
Xoul comptoar de scont
(Prin fir telegr.)
Paris, 1 Aprilie. — Ziarele anunţă că noul comptoar de Scont va fi constituit mâine.
O scrisoare a d Iui Stanley
(Prin fir telegr.)
Londra, 1 Aprilie.—O scrisoare a d lui Stanley,cu data de 4 Septembrie,zice că toate merg bine în lagărul săd, şi că situaţiunea lui Emin era bună când 11 părăsi.
Tratat de conierciu între Italia
si Grecia
(Prin fir telegr.)
Roma, 1 Aprilie.—D. Crispi şi d. Pa-pagiropulo absemnatnoul tratat de comerţ şi de navigaţiune Intre Italia şi Grecia.
Scrisorii de la Stanley
(Prin fir telegr.)
Londra, 2 Aprilie. — S’a primit aci mai multe scrisori de la Stanley, care aQ data 4 Septemhre 1888.
Stanley a stat 36 zile cu Emin Paşa. Intăluirea lor s’a fâcut pe marginea lacului Albert Nyanza.
U tima scrisoare poarta timbrul din Balana, localitate situată la Îmbucătura Gongului, şi data din Februarie. Prin urmare ea a ajuns In 5 luni păna la coastă.
Azi Camera a ţinut o şedinţă secretă In care d. general Mânu, ministru de resbel, a arătat cum stă ceşti unea fortificaţiilor.
D-sa a citit memorii privitor la fortificaţiile noastre, al generalului Brialmont şi acela al maiorului Schuman. D-nu gen. Mânu a citit asemenea memoriul comitetului do apărare al ţării.
D. ministru de resbel a arătat că e nevoe pentru compiectarea fortificaţiunilor de 70 de milioane şi că pentru anul acesta ar trebui se se voteze 15 milioane.
Dupe expunerea d-lui general
Mânu, d. Blaramberg a cerut mal multe explicaţiuni.
Apoi d. Kogălniceanu şi-a arătat nedomirirea sa, zicând că nici o-dată nu s’a aflat într’o situaţie atât de grea, neştiind dacă trebue se voteze pentru sau contra.
După d. Kogălniceanu ia cuvântul d. Ion Lahovat’i, care zice că azi, ca acum patru ani, e pentru fortificarea ţării. D. Lahovari cere ca această cestiune să se discute până la sfârşit In şedinţă secretă şi ca numai votul să se dea In şedinţă publică.
D. General Mânu dă apoi ex-plicaţiunile cerute de preopinenţi.
D. Mihail Kogălniceanu ia din noii cuvântul şi de astă dată combate fortificaţiile.
D. Tache Ioncscu va lua apoi cuvântul şi va susţine creditele pentru fortificaţii.
*
Astă seară se întruneşte un consiliu de miniştri, în care se va tranşa cestiunea numirii d-lul Mihail Antonescu.
*
Amicii d-lul Lascar Catargiu să întrunesc astă seară la Otel Ote-teleşanu, iar partisanil d-lui Dim. Brătianu să vor aduna tot astă seară la Otel Mânu.
*
Cestiunea numire! d-lul Antonescu nu e încă tranşată.
D. Vernescu doreşte ca să se resolve această cestiune numin-du-se d. Antonescu si acesta de-misionând la moment.
*
D. Th. Rosetti, primind în audienţă pe dd. C. Marcovicî şi Gr. Mano, îl a angajat să propună şi un proiect mal echitabil asupra pensiilor, afară de cel privitor la îmbunătăţirea soartei funcţionarilor tn general.
*
Procesul colonelului Polyzu va veni înaintea consiliului de resboiu în ziua de 24 Martie.
*
Comisiunea de informaţiunl instituită pentru a găsi elementele de culpabilitate tn contra d-lul I. C. Brătianu n’a lucrat o săptămână de zile.
Ea nu ’şl va reîncepe cercetările de cât săptămâna viitoare, când se crede că va depune cuvenitul raport.
#
D. Nicolae Kirilov, fost prim redactor la ziarul Naţiunea, s’a retras de erl de la numitul ziar.
*
Contrariu ştire! ce se răspândise se zice că d. Mihail Anto-tonescu, întrebat de cine-va dacă are de gând să refuze înaintarea ce i s’a făcut, ar fi răspuns că nu se gândeşte la aşa ceva, şi că nici
0	dată nu va plăti cu o ast-fel de monedă pe d. ministru al justiţiei, care l’a avansat.
*
D. Aristid Pascal, profesor universitar, îşi va pune candidatura la colegiul întfiiu de deputaţi din Muscel în contra d-lul I. C. Brătianu.
D. Pascal se presintă ca independent.
*
Primul-preşedinte al înaltei curţi de Casaţie a luat azi disposiţiu-nea, ca noii membrii al acestei Curţi să nu depue jurământul de cât atunci când decretele respective vor apare în Monitorul oficial.
tt
Ni se trimit următoarele rânduri, privitoare la unele afirmări cu desăvârşire greşite rostite la Creditul Fonciar urban, cu prilejul adunârei generale.
D. Cariagdi a spus că societatea Creditului Funciar urban merge din ce tn ce mal bine, mult mat biae de cât Creditul rural, care s’a împrumutat cu
1	1/2 milion cu dobândă de 3 0/0, pe când Creditul urban n’a avut nevoie sâ alerge la bani străini. Aflrmaţiunea a-ceasta este inexictâ.
Atât tn anul 1887, cât şi în 1888, direcţiunea Creditului urban s’a împrumutat de la Deutsche Bank din Berlin cu sume importante. An f-l tn anul 1887 a luat 500,000 de lei cu dobânda de 8 la sută, In aur, fără ca acest fapt sâ fi fost adus la cunoştinţa societarilor m adunarea generala din Martie 1888 şi fără ca
sâ fie menţionat In darea de seamă din acel an.
Ceva mal mult: când d. Constantin Boţea In adunarea din 1888 a Întrebat pe onor. consilia despre capitalul social, d. director-consilier-societar Bai-coiaou a respuns că se afli depus spre păstrare la Banca Naţionala, neavând loc la Credit, pe când el era ipotecat pentru împrumutul contractat.
Tot ast-fel In luna lui Iunie 1888, direcţiunea Creditului se împrumută cu suma de 300,000 lei cu o dobândă de 8 0/0 In aur, de la Deutsche-Bank din Berlin prin d. Cerlenti şi ipoteceazâ capitalul social al Creditului.
întrebăm acum pe consilia cum se face ca acest Împrumut sâ nu fie trecut In darea de seamă, cum se face ca dobânda de 5 mii lei In aur a plătit sâ nu fie trecuta în Bilanţul, creditului, pentru a avea cunoştinţă de acest împrumut toţi societarii? Cu ce bani s’a plătit dobânda de ea nu figurează In darea de seamă, şi cum creditul plăteşte 8 0/0, câad casa de consemnaţii şi Banca Naţioaalâ dab cu mai puţin ?
Jean A. Arion, Maria Lupu, Polina Perticari, Lt-Colonel A. D. Lupu şi Const. C. Perticari aii durerea a a-nunţa încetarea din viaţă a mumei şi a soacrei lor
înmormântarea s'a făcut la 21 Martie 1889 la cimitirul ŞerbanVodă. (Bellu).
CAILE FERATE ROMANE
PUBLICATIUNE
Directiunesi Generala a Cailor Ferate Itoaiâne aduce la cunoştinţa publicului ca, cu începerea de la 1 Aprilie anul curent, stil nou, trenul l ulger (express d’O-rienl va circula numai intre Paris si Bucureşti. Legătură intre Bucureşti si Conslantinopol se desfiinţează din cauza incetarei serviciului vapoarelor pe mare intre Vnrna si Constantiuopol.
TEATRU BULEVARDULUI
IN FIE CARE SEARA
Acrobaţi, cântăreţi, gymnaslicl, dănţuitori şi dănţuitoare mte; naţionale, Operete franceze şi germane, etc., etc.
MARELE CIRC SIDOLI
SUIA DA POLITIEI i\o. 7 ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS
REPRESENTATIE EXTRAORDINARA
MERCUBl 21 MARTIE
HIGH-LIFE
cu program deosebit şi foarte interesant cu concursul tuturor specialităţi al trupei
Aviso. —M<re Festival artistic în beneficiul iubiţor d-nl «Velpscu» şi «Moceanu» profesorii şcealel de gimnastică, pentru plecarea d-lor la Expos uun»a din Paris va avea loc Duminică 26 Martie la ora 3 p. m.
DE ÎNCHIRIAT
cl e la 23 Aprilie 1889
Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), doue-spre-zece o-dai, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa.
A se adresa Str. Pitar-âlosu 5*
DE ÎNCHIRIAT
Doue apartamente compuse de câte patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz si apa situate in strada Silfidelor Mo. 6 bis.
Doritorii se vor adresa strada Silfidelor Xo. 6.
Si ■ nrnnilT Duminica 19 cor.»
tt I tllUU I pe Calea Victoriei iu're Calea Dorobanţilor si Mr Ito-mnna o bratara de aur iu fjrma de lantz.
A se readuce la d. Emil Lahovary Str. Koinauâ \o. 9 uude se va da o
buna recompensa.
BURSA DE BUCUREŞTI
21 Martie 1«89	
4 0/0 amonisabila . .	83 50
5 0/0 amortisabila . .	. 98 1/2
5 0/0 funciar rural. .	. 97
7 0/0 funciar rural. .	. 104 3/4
7 0/0 funciar urban .	. 104 1/2
0 0/0 funciar urban .	. 102
5 0/0 funciar urban	. 94 5/8
6 0/0 urbane laşi. .	. 82
Bunei Naţionale . .	. 917
Dacii		. 277 1/2
Construcţii		. 146
Naţionala asig . .	. 258
Londra 3 luni. . . .	. 25 15
Londra chegue . . .	. 25 75
Paris 3 luni . . .	. 99 70
Paris chegue . . .	. 100 30
Berlin 3 luni . . . .	. 123 15
Berlin chegue ....	. 124
Agio		. 010 0/0
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 22 MARTIR
iw ii'ii ii ii1 h . u„-::cssiBmnaKammm
PRIMA FABRICA DE STICLĂRIA DIN MOLDOVA
BOGDANESC1 (judeţul Baeau)
Această fabrică naţonală recomandă produsele el, Începând de la articolele cele mal simple până la cele mal fine obiecte, precum: tot soiul de sticle, latnpe, candelabre, vaze, sticlării pentru uzul farmaciilor, garafe, sticle pentru ape minerale etc, etc, etc.
Toate comenzile se efectuează cu cea mal mare exactitate şi promptitudine spre mulţâmirea onor. public.
A adresa comănzile la
PIIIIU FABRICA UE STICLĂRIA 1)!N MUVYA-BUMESCI
G ARA-ONESCII
Această staţiune a Căilor-Perate Române primeşte şi expediţiun! de valoare precum şi telegrame. Pentru aceste din urmă este suficient a le adresa:
STICLĂRIE GARA ONESCII
1149
CAFEA SEROGATA REGALA
pentru prepararea cafelei obicinuite este cel mal perfect şi higienic aliment constatat de Laboratoriul chimic din Bucureşti.
CAFEAUA REGALA
dă cafelei obicinuite un gust delicios, un miros plăcut şi aduce oeconomie foarte însemnată de cafea.
FABRICA DE CAFEA REGALA WEINREEB & FEHR \
Depot! tn Bucureşti la d-nil Frid-man et Finkel, Hotel Transilvania, str. Gabroveni. De vânzare en detaii la toate magazinele de coloniale.
MAGASIN DE COLONIALE
— MATÂCHE GEORGESCU
,,LA CORO/ NA REGALA"
Avis important pentru Menagiu
Recomand marele meu depou cu vin negru vechia analisat si garantat natural, CU preturi foarte moderate şi mai eftin ca ori unde fiind producţiune proprie din
via mea, asemenea şi vinuri verb! şi noui prima calitate.
Vânzarea In vase sau pus la buteil şi transportat franco Ia domiciliu.
Mare cantitate de butoae goale de rom ni coguae de la 5 până la 22 v «dre ne desface si se vinde foarte eitin.
Mari aprouisionârl cu toate articolele de baeanie, drognerie, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete.
Brânza. Caşcaval, şi llrda de toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine de tot felul; Cărnuri şt Pescărie afumate şt conservate.
Ciai colonial şi altele, itoni si Cognac veritabil, si tot felul de beutnri splrtease si Liijuoruri tine; Itiscuits si toate Articole rocesare pentru menagiu.
Dorind a întări si mal mult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cele m»I moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Onor. visitatorl al Magasinulul meu se pot convinge de adevăr de la prima visiti ce vor face.	1006
Cu deosebită stimă, MATACHE GEORGESCU
CASA DE SCHIMB
012
L NI. F E R Ml 0
Stradu Lipscani, No. 23
Cuwpera. si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul B uouresti 21 Martie 1889
5 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat.
6	0/0 Oblig, de st. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
5	0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scrie. func. urbane
6	o/0 Scris func urbane 5» OjO Soris. Tune. urbane Urnane 5 0/0 Iaşi
5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (leiiO dob.) împrumutul ou premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
• Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austrieci Tendinţa foart» fermă
Cump. Vend. 8> 1/2 ty 08 I 99 iOl 1/4 101 8,4
104 1/2 105 97	97 1/4
1(4	104 1 2
iul 1/2 1G3 94 3/4 95 62	8?l(4
87 3 4 88 1 4 240	250
50 I 60 940	| 950
FARMACISTUL
CURŢII REGALE
: . . . ..	:	.. ; A	.
' A. •
lifiZT. :-■■■■»-	'A. •-* :» .»	. 9 • ♦ .; ♦ r ■> O» II t ll t .î iif U> ii» JH .» t	T It.tt 1* ,.T . t 1.2 Ut^
farmacia CHR. ALESSANDRIU română
270 160 140 3) 2'. 9
2*0 ,270 ; 150 ! 50 210
SINGURUL
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o j reputaţie netăgăduită In faţa d-lor doctori ţi clienţii ce | afi constatat folose surprinŞitdre ©
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se Întrebuinţări cu succes contra durerel de piept, I tatei provenita în urma guturaiului, iritaţinn! ale pcptulul. i astmu, catar al başicel udului.—Lipsei de pofti de mân-j care, etc.—Cu o linguri din acest Gudron pus într’o j litri de api formezi ape de Picuri, care se pote da cu j mult succes la copil contra bălelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron In api sa charati safi lapte dulce 2—3 ori pe «Şi. 2 lei fi.
!
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Homănia)
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Bucureşti
Cursul pe ziua de 21 Martie t8S8
Renta amortisabila Huma autorusanila ,, româna perpetua Obligaţiuni iteslal [Conv.rur.] „	Municipale
fr.	Casei pens. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
„ urbane
- „	..	„ lasl
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losurl sertiesll cu prim»
Losuri eu prime Emis. 1888 Losurl crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ erucea roşie Ungar i cu prime Losurl Basilica bombau „ Otomane cn prime lm. eu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrlue Mărci germane Bancnote francese „	ltaliane
„	Ruble hârtie
RB. Cursul este socotit tn aur
I1C RDCliniIT Deb23Apriliecu Ut AntNUAI rent moşia TissâO
din plasa Săraţii, districtul Bezefl, şi un parchet de pădure, parte de cherestea şi lemne de foc în apropiere de gara Buzeh 3 ore, şi de gara Mizil 2 şi 1/2. Doritorii se vor adresa la d-na Ana Melic, Strada Spătarului No. 10.	(1182)
Emplasture gudronat dis Pativi Hcmrae (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefi ruinul.
Pastila Gumose-Codein-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscut* de tote celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminăril ce li s'au făcut s’atJ aprobat de Onor. consilii! medical superior, 1 leu 50 băni cutia.
-A. "V I S
Preparaţiunea acestui viu, care peatra mine a deveait j uo cult e adesea denaturat de unii relegi cari găsesc de cavunţâ a debita alte preparaţiunl !n locul acestui via, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cit flacbue originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DE
CHR. ALESSANDRIU
Farmacistul Curţii Regale
Etatea cea fragedă a copiilor ’l face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest I vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni In sus; tine-j relor fete le ajută Ia buna desvoltare a corpului, întă-1 reşce (Ssele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a j se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 l©i.
GRABITI-VA!
600,000 FRANCI
de câştigat la f Aprilie st. n. la cea mai eflina si cea mai avantagioasa din toate loteriile din lume
mm loterii ottotune
la care /ie-eare numer trebue se căştige cel puţin 400 franci
Loteria permanentă: 6 trageri pa an, la Hg-care 2 luni, 3.30U loturi câştigând suma •normă de 4,00,000 fr.
TRAGEREA
Lu 1 Aprilie et. n. 1	89
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
t lot de . . .	600,000 fr. .	000,000 fr.
i lot de. . . .	60,000 fr. .	00,000 fr.
i lot de. . . .	20,000 fr. .	20,000 fr.
i lot de. . . .	20,000 fr. .	20,000 fr.
i lot de. . . .	6,000 fr. .	0,000 fr.
i lot de. . . .	6,000 fr.	00,00 fr.
l lot de. . . .	6,000 fr.	0,000 fr.
i lot de. . . .	6,000 fr.	0,000 fr.
i loi de. . . .	6,000 fr.	0,000 fr-
l lot de. . . .	6,000 fr.	0,000 fr.
12 loturi de.	j,ooo fr.	3,000 fr.
28 Ioturi de . .	1,000 fr.	2S.OOO fr.
ţoo ioturi de . .	400 fr.	. 200,000 Ir.
550 loturi pentru	suma de.	. . 1,000,000
Capsule elastice cu ulei de Ricină (Alesaan-drlu).—O dosă, cutia a 4 capsule l leO, a 6 capsule I lefl şi 25 bani, a 8 capsule I lefl şi 50 bani.
Sinaplsmul Alessandriu, muştar în foi. —
Aceşti preparaţiune esperimeutată de autorităţile mSstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl streine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I lefi 50 bani,___________
Capsule oleo-baleamloe-santaline (Alessandriu).—Remedii sigur contra maladiilor secrete (scursore, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-pgtă, safi ori-cât de învechită, se vindecă prin Întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fei pentru un tratament de vindecare complectă,— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 iei.
mr A se observa pe capacul cutiei semnătura, coidre roşie, şi a nu vi debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantdză. Se trimite contra mandat postai în ori-ce localitate.
Rambursarea loturilor este garantată de GIJVEHXUL IMPERIAL Ol UMAX
PREŢUL biletelor:
1 Bilet	.	.	.	Beci. 5
7 Bilete	.	.	.	Frei. 34
23 Bilete	.	.	.	t rei. 118
iOO Bilete	.	.	.	Frci. 4B3
1 bilet pentru O trageri numai 25 franci
Lista oficială a tragerel se va trimite numai de cât franco fie cărui cumpărător dupe fie-tragere.
Uri ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar în zioa tragerel.
Tragerea va avea loc la Constantinopole, la Palatul Impi riai al monedelor.
Îndată după primirea ban tlor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
B lete de bancă şi ori ce timbre fără escep-ţiune, sunt primite în plata fără orice dificultate, cu curs in aur.
Pentru a p imi biletul sau biletele, trebue s6 se ecspedteze banii prin manda postai, châque sau scrisoare recomandată la Directorul
-Goixiptoir oommercial—
557, GRANDE RUE DE Tr-Kr,, 557 CoNSl AM IâOPOLE
DE VÎTîDAJSE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA.
fa healitipfa unde nu so găzsac aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucnrctei ft centra mandat posta! espediez in orl-ce localitate.
CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CIc:M£UA ROŞIE)
&CKUtt<X)CCCtt3^^^	(XC (:CCCCCCCCCCCCCC'CC-CCCav^CCCCCC? ecccccccccccccc
iiK3L$şzr X “	"
i\

awsisfr »ă,9M.a
,, NAŢIONALA'‘
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUH. DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DErLIX VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre în palatul Societâţei din Strada Doamnei No. 12.
I
i
1
8
i
v726
Direcţiunea generala.
PIC \/1 M 7 h D C trei cai de călărie
Ut VtiUHnt de ; atru şi şase an', talia 15 şi 16.—Calea Victoriei 163.	(1166)
DE IMIBIK1AT $1 DE VBllRR tateadin
Bulevardul ElisabeiaNo. 12.1n partesaâ In total.
MTWPUDTAT Gn apartament de cmc IttUmUAl camere cu salon, osebit cuhnie mare, mansardă, pod sistematic şi pivniţă.
Calea Victorii 72, In colţ vis-â-vis de Pa-atul Regal, a se adresa la proprietar In acelaşi acoperământ.
ftl? Yî \7 4 Dl1 casele din Calea Grivtţa No. DL IL l/i lIuj 70, compuse din şapte ca-mi-re. trei buratârii, mal multe magazii, grădină în fundul curţi etc.
Doritorii se vor adresa la d. avocat Athana-siad strada Manea Brutar No. 12.	(1153)
nr VfrWtDV Calea Victoriei No. 77 (e-Wj Tllill/illIllJ tagiul I). — Mobile complecte pentru un cabinet elegant, făcute din stejar sculptat, aproape nouă de tot: mobi e pentru salon şi sală de mâncare; servicid de roasă; bibliotecă, coprinzfind 450 volumee trăsuri etc.
PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT
INCALTAMIN T E
DE FRANZ HDLLA SI C. LETZTERGROSCHEN
LA MAG iSIMJL PIUMUL FOXDAT »X ULCUUESTI
L4 ADEVAHATA
Strada Şelari No.
STEA ALBASTRA
Strada Şelari No. 9
Bocanci Englezeşti veritabile pentru barbati lei #3, 42, t«.
Pentru baritl 5, ti, 7, U.
Ghete Şaten, Genis, Be-aetzuri de lei 11, 1 2, 13
l*iuitotl de barbati de diferite fasoaue de lei 11, 42.
ROG A SE NOTA SINE
STRADA ŞELARI r 9
LA
Ghete Bezeturi de glacc si vărs forma chinezeasca de lei IO. I t. 4 2, 13. Pentru bacti lei<i,7,8.
H. HONICH
TAPETESI PERVAZURI
Bulevardul Elisabeta-Doamna (Băile Eforiei)
Recomandă Vergelele de alamă pentru scări şi sticle pentru uşi (plaques proprătâ).
PRETURILE FOARTE MODERATE

(«lirtc de vărs de Ver-nmtin,fasoane englezeşti si eliinezesti de lei IO, ii, iîi.
s
H
I
1027
ADEVARATÂ STEAOA ALBâSTRA
Cu „unui, i>. m:sun:i.Miii\
fi
UE l'CDIRUT SI DE VEiîlllEaîî'S
Clfimenţei No. 21. A se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2.
LICOARE
DE
GIDROMOLHMIT
este form-tâ din gudron vegetal de Norvegia, balsam de toiutaci şi văic de brad. Se recomanda ca tămăduitoare tusei vechi, dureri de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftâ de mâncare, catar al bâşicel urinare. Sticla 2,50.
1NJEC1IA GALBENA.
sigură în vindecarea scursorel (Blenoragie/. Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Di-milrie G. Gli rman, farmacist în Bn-zefl, se găseşte de vânzare la principale farmacii din Bucureşti şi din ţară, en gros la drogheria Brus, Bu Clipeşti.
Şese observe eticheta, ehei mulţi fa> niaeisti ilau Gudron simplu, eu eticheta dumnealor in loc de Licoare de txudron-tolu-vCscat.
CĂTRE DD. ARENDAŞI SI l'ltOPIIIETARI DE MOŞII
CEBETI
ca seiIOP PITTS BUCUREŞTI
NUOILE
CATALOAGE ILUSTRATE
PENTRU
MASINE AGRICOLE
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom
MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA
AUVILLEDEVIENHÂ
vis-d-vis de 1,1b. Soceejj
Recomandam onorabilei noastre cliontele pectru ieftinatatr ai soliditate următoarele nout&ţl:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prost ape de pânza.
Flanele, cămăşi şi ismene de lână după • J	sistenuil profesor. l>r. G. Jirgcr.
Olanda veritab. de Belgia st Humhurg Gulere si manşete de olanda ultiniu tason. Madapoi&m frantzuzesc de toate calitatiie Mare asortiment de cravate ultimu fason. 81 lăţimile.	Corsete frantzuzesti cu balene veritabile.
0 &n<*a 81 ln° a^0 81 co °‘ Trusouri complcc'e pentru nunii.
GIorapideDamesiDomnide Fii d’Eoosse, *rn*°“r' pentru pensionate, ote-de bumbac, de lâna ei de matase.	Iuti st restaurantun.
Avem onosre a informa pe clientela noastră că a aparut Cataloau nostru, ilustrat si va fx trimis ori-oui va faoe oe-rero.
LA ORAŞUL VIENA
Cnlea Victoriei, l'uinlul «I>acia-Bomânlit» vis-â-vis do Socec
___
VUBWMS...
Tipografia Ziarului „Epooa'
Tipărit cerneai» Ch Lorllleux-Cle Darii
Girant roaponaabil V. P. bheurghlr
www.dacoromanica.ro