ANUL IV No. 1001 A TREI A EDITIUNS MARŢI 21 MARTIE (2 APRILIE) 1889 N'JMERU L 18 BANI NUMERUL ARONAMENTELE NCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI 61 SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bucare«ci: La casa Adminlstraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni IO lei. In Streinetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 18 BAU NUMERUL ANUNCIUHILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris : Ajjrnce Ilava», Place de la. Bourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. I.A PARIS: se gâsestejurnalul cu 15 cen*. numerul, Ia Kioscul din Bulevardul S*. Ger-raain, ,\o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA No. 3,—Platza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢI UNEA No. 3.—Pi&tza Episcopiei.—No. 3. ■r 0 GRESAU ________________ I NOUA MIŞCARE JUDECĂTOREASCA! --------------------I LEGENDELE ____________________I APRECIERI NECUVIINCIOASE BUGETUL. PRIMĂRIEI CAPITALEI 0 GRESALA ____? Am publicat Sâmbătă noua mişcare judecătorească făcută de d. ministru al justiţiei, şi între altele am anunţat şi nominaţiunea d-lul Mihail Antonescu, ca membru la Curtea de Casaţie. Această nominaţiune a produs o nemulţumire adâncă printre magistraţi şi o vie surprindere chiar printre colegii d-lui Vernescu, care nici n’au fost consultaţi, precum să obicînueşte pentru nominaţiu-nile de la Curtea de Casaţie, nici măcar n’au fost încunoştiinţaţl de intenţiunile d-lul ministru al justiţiei. Nemulţumirea pe care a pro-dus’o această nominaţiune se explică : D-nu Antonescu, a cărui înaintare la Curtea de Apel acum două luni, mirase deja pe multă lume, erea membrul cel mal de curând numit dintre toţi consilierii Curţii de Apel. Nominaţiunea d-sale, nu la vechime, ci la tinerime, într’un post atât de important ca acela de consilier la Curtea de Casaţie, care se cade se fie răsplata magistraţilor celor mal meritorii, care au adus servicii îndelungate în magistratură, a impresionat foarte mult toate cercurile politice şi tre-bue să fi nemulţumit adânc pe membrii curţilor noastre de apel, care toţi meritau mal mult ca d. Antonescu, această înaintare. Trebue să nădăjduim că d-nu Vernescu nu va stărui în hotărî-rea d-sale şi va reveni asupra no-minaţiunel d-lul Antonescu. Decretul nu a apărut încă în Monitor şi prin urmare greşala se poate încă repara. In orl-ce caz, însă, un lucru este sigur că nici într’un chip d. Antonescu nu îşi va putea lua locul la Casaţie. Fie că d. Vernescu îşi va retrage decretul, fie că d. Antonescu îşi va da seamă de situaţia neplăeută ce II se crează şi îşi va da singur demisiunea, noi suntem convinşi că d. ministru al justiţiei va găsi pentru această cestiune o soluţiune care să satisfacă pe toţi. PARTEA EXTERIOARA DEPESI Presa Rusa si România [Prin flr Lelegr.) Petersburg, 30 Martie. — Novoie-Vre-mia şi Sviet exprimă nemulţumirea lor în privinţa alegerii principelui Fer-dinand de Hohenzollern ca moştenitor al Tronului României. Ele declară că a-ceastâ decisiune arbitrară trebuia să fie supusă unei adunări constituante;apoi, făcând alusiune la recentele expulsărî ale supuşilor ruşi, îndeamnă guvernul român să se păzească. Legea asupra Presei (Prin fir telegr.) Paris, 30 Martie. — Camera, dupfi o vie discutiune, a votat cu 266 voturi contra 259 urgenţa proiectului de lege care defereaza tribunalului corecţional delictele pentru injuriile comise prin calea presei către funcţionari. Circulă ştirea că o neînţelegere ivită între procurorul general pe lângă curtea de Apel din Paris şi ministrul de justiţie, a împiedicat realisarea măsurilor proiectate In contra oare-caror personagii bulangiste. împrumutul grecesc cu loturi (Prin fir telegr.) Viena, 30 Martie.—Unionbank a anulat tratatul relativ la emisiunaa împrumutului grecesc cu loturi. Ccstiunea Luxemburgului (Prin fir telegr.) Francfort, 30 Martie. — Ministrul Luxemburgului, d. Eyscben, a sosit şi a conferit iu timpul dimineţeî cu ducele de Nassau. Wiesbaden, 30 Martie. — Curierul Wiesbadenutm aDunţaca ducele de Nassau s’a declarat gata să ia regenţa Luxemburgului, după ce consiliul de Stat şi Camera vor fi declarat ce regele 0-landei nu mai poate guverna. Francfort, 31 Martie. — Ministrul-preşedinte al guvernului marelui-ducat de Luxemburg, după C8 a avut o întrevedere cu ducele de Nassau, a plecat să-şi reocupe postul. Dreptul comun si legea socialista în Germanie (Prin fir telegrafic) Berlin, 30 Martie.—«Gazeta Germaniei de Nord» respinge Intr’un mod e-nergic insinuările ziarului «Times» care zice că proectul presintat consiliului federal in privinţa unei modificări a codului penal şi a legii asupra presei, ar avea de prilej afacerea Gefîken. Acest proect a fost presintat, zice foaia germană , în urma dorinţei repetate a Reichstagului de a substitui dreptul comun legii socialiste. CESTIUNE A ZILEI Marina militară Germana (Prin fir telegr.) Berlin, 30 Martie.—«Monitorul Impe-periului» publică un ordin al Împăratului adresat cancelarului imperiului care separă comandamentul superior al marinei de administraţia marinei. Amiralul şef va comanda marina sub ordinele directe ale împăratului, pe când administraţia va fi cârmuită de secretarul de stat al oficiului marinei imperiului sub respunderea cancelarului. Contramiralul Heusner e numit secretar de stat al oficiului marinei imperiului. Berlin, 31 Martie. — Un ordin imperial descarcă pe vice-amiralul baron Von der Goltz de sarcina de înlocuitor al şefului amiralităţii, ce o ocupa de la moartea amiralului de Monts, conser-vându-I tn acelaşi timp comandamentul marinei Imperiului. Căpitanul Senden, aghiotant al împăratului, e însărcinat să constitue cabinetul marinei a cărui direcţiune o va conserva dânsul. LEGENDELE Pentru ca se ’ţi dai seamă cum se scrie istoria, şi cum se întocmesc legendele, e interesant lucru se ai sub ochi cel puţin un singur exemplu care se’ţ dovedească cum o minciună— scrisă cu sau fără voinţa,— ajunge încet încet se fie vorbă sfântă, ce nu trebueşte nici măcar pusă în discuţie. Cărţile bisericeşti, scrise în limba latină, ah spus spre pildă acum câteva veacuri că sfânta Ursula a fost martirisată, arsă de vie, din preună cu un-spre-zece mii de fecioare. Până în ziua de astă zi Catolicii păstrează în almanacul lor bisericesc numele martirei Ursuleî şi se închină la cele un-spre-zece mii de fecioare, al căror nume nu se spune însă. In realitate lucrurile stau cu totul alt fel: Martira Ursula în cestiune, n’a fost arsă de cât împreună cu o servitore a ei ce se numea Un-decimilla, şi copistul care transcria acest fapt în analele bisericeşti de atunci, necunoscend se vede acest nume, crezu că e vorba de cifra un deci miile (adică un-spre zece mii) şi dintr’o singură servitoare făcu un-spre-zece mii de fecioare. Precum vedeţ:, acest copist în-trecuse şi pe Hristos care din cinci pâini n’a făcut de cât cinci miil Ast-fel se întocmesc legendele. Dar se lăsăm pe sfânta Ursula în pace şi se ne întoarcem la legendele noastre politice care se întocmesc şi ele tot în acest mod, cu diferenţă că în loc de erori involuntare, se scriu minciuni de o rea voinţă patentă — cum ar zice d. Pogor. Acum cât-va timp, pe când ora în discuţie vecinica cestiune a independenţei ţârei cu care se făleşte mereu d. I. Brâtianu parcă ar fi opera sa personală, d. P. Carp îi răspunse între altele : «Independenţa ţârei, n’ai făcut’o d-ta; a făcut’o regele şi dorobanţul !». Regele şi dorobanţul! Cuvinte care spuneau lămurit că cel ce a condus oastele pe câmpul de resboî şi cei ce au murit şi s’au luptat, au singuri dreptul se se fălească că au făcut independenţa ţârei. Până aci, toate mergeau bine şi toţi găseau aceste cuvinte frumoase. A trecut însă un an şi într’o bună dimineaţă, s’a găsit un concipist oare care la o gazetă care voind se ciupească niţel pe d. Carp, a început se’i cam schimba vorbele şi a scris: «D-nu Carp e acel care a spus că regele şi dorobanţul au făcut România». La început, ca încercare, s’a schimbat dar vorba independenţa in România ! De aci înainte, treaba a mers strună şi peste curând a eşit la lumină altă frasă: «D. Carp a zis că va guverna cu regele şi dorobanţul». In sfârşit astă-zi legenda e întocmită ast fel: «D. Carp face alegeri, împuşcă ţăranii, face şi desface legi, cu regele şi dorobanţul — precum singur a mărturisit'o». Tot aşa merge şi legenda cu : «D. Carp a zis că angajamentele care le iei faţă cu alegătorii, nu trebue se le ţii!». D. Carp azis, cu drept cuvânt, următoarele: «Când eşti în oposiţie, când te duci în faţa alegătorilor, nu trebue se iei angHjamente de acelea, pe care nu le poţi fine mai târziu!» Iată cum se fac legendele! Un co-pistarde pe sfinta Ursula dinpreunâ cu un-spre-zece mii de fecioare, un oposant de meserie, caută se înfăţişeze pe d. Carp ca pe un al doilea Căpitan Costache. Din fericire, ceea ce se putea face acum câte-va veacuri, nu mai are trecere acum. Astă-zi ştim toţi ceva carte, ştim cel puţin se citim. Aga. APRECIERE NECUVIINCIOASE ‘On ne peut contentei' tout le monde et son pâre», zice moralitatea unei fabule vechi, mal vechi şi de cât cele două ziare ruseşti ale căror supărare ne-o arată o telegramă ce dăm mal la vale. Ori cât de bine al face, tot nu isbu-teşil a împăca pe toată lumea. O dovadă mal mult ne o dă definitiva regulare a chestiei urmărel la tronul nostru. Ceia ce ne-a mulţumit foarte pe noi, a măhnit cu osebire mult jurnalele Novoie Vremia şi Sviet. Iată, tntr’adevăr, cum resumă telegraful apreciările, nu pentru prima oară necuviincioase, ale a-celor jurnale : — * Novoie Vremia şi Sviet ex- * primă nemulţumirea lor în privinţa alegere! Principelui Ferdi-*nand de Hohenzollern ca moştenitor al tronului României. Ele * declară că această decisiune arbitrară trebuia să fie supusă u-*nel Adunări Constituante. Apoi, * făcând alusiune la recentele ex-«pul sări ale supuşilor ruşi, în-«deamnă guvernul român să se păzească.» Noroc însă că numitele organe de publicitate nu sunt printre factorii înscrişi în Constituţiunea noastră şi care trebuiesc să eoncure la alegerea Domnului nostru şi a urmaşilor săi; o împrejurare fericită încă este şi faptul că suntem în regulă în privinţa procedimen-telor pentru desemnarea moştenitorului. Nu mal este dar nici nevoie nici vreme de a convoca o nouă constituantă, căci o constituantă veche s’a rostit în această chestie. Deci, bun ales este Prinţul Ferdinand, cu sau fără agrementul unor fol ruseşti. In privinţa imputare! a doua, ce se face guvernului, aceia, adică, a expulsărel unor supuşi ruşi, nu vom cerceta din noii dacă ministerul a fost îndreptăţit ori ba să ia asemenea măsuri, dar zia-rile muscăleştl pe care le-am citat se însărcinează înse-le a justifica şi legitima acea urmare; ele chiar ne spun să ne păzim de dânsele; ne-am păzit şi ne vom păzi. NOUA MIŞCARE JIDEC4T0REASCA Numirile de la Casaţie Am anunţat Sâmbătă, în a doua noastră ediţiune, ca d. Vernescu a iscălit decretele pentru numirea d-lor A. Şan-drea şi M. Antonescu ca membri la Curtea de Casaţie şi pentru Înaintarea d-lul Orbescu ca preşedinte de secţie la Casaţie. Ştirea, mal ales despre numirea d-lul Antonescu a produs,când s’a aflat o vie nemulţumire în cercurile politice şi judecătoreşti. Numirile n’au aparutin Monitor “ De şi decretul de numire erea încă de Sâmbătă făcut de d. Vernescu, el încă nu a apărut In Monitor. Totuşi nominaţiunUe acestea ah primit un Început de executare. Iată dar cum stă lucrul. D. Vernescu a făcut Sâmbătă aceste nominaţiuni fără ca să consulte pe nici unul din colegii săi, care au aflat cu mare mirare această ştire Sâmbătă sesra. Tot Sâmbătă seara d. Adolf Canta-cuzino, primul-preşedinte al Curţii de Apel din Bucureşti, a fost Incunoştiin-ţat de numirea d-lul Antonescu la Casaţie şi a fost invitat de d-nu Vernescu de a delega pe un consilier ca să pre-sideze In locul d-luî Antonescu curtea cu juraţi de la Câmpu-Lung. In acelaşi timp primul-preşedinte al Curţii de Casaţie a fost avizat de numirea d lui Antonescu şi aceasta spre a lua disposiţiunile cuvenite pentru depunerea jurământului noului consilier. Audienta d-lui Skina la palat D. Skina, primul preşedinte la Curtea de Casaţie, a cerut erl o audienţă M. S. Regelui, şi erl chiar a fost primit la Palat. Consiliul de Miniştrii Azi la iO orp, s’a Întrunit un consi-lih de miniştrii, In scop d’a să discuta cestiunea nominaţiunelor făcute la Curtea de Casaţie. Mai mulţi miniştrii vroiah să roage pe d. Vernescu de a reveni asupra no-minatiunelor făcute de d sa. D. Vernescu la eşirea de la Consilih nu luase încă nici o hotărlre. Incident la Camera Azi, la deşclrderea şedinţei Cameril, să va ridica, privitor la această cestiune,un incident parlamentar. Probabil că d. Tache Ionescu, d. C. Arion or d. Apostoleanu va adresa oin-terpelare d-lul Vernescu. IIUiETlL PRIMĂRIEI CAPITALEI (Şedinţa de la 19 Martie 1t89) Compunerea consiliului comunal. — Disculiuuea bugetului. — Aprobarea sl votarea lui Compunerea consiliului Şedinţa consiliului comunal se deschide la orele 9 seara, fiind 16 consilieri presenţi. D. Pake Protopopescu dă mal multe explicaţii asupra veterinarului abatoriului, care după zisele d-lul primar ’şi a făcut datoria. Arată apoi răul ce ar decurge dacă vitele n’ar fi bine examinate, căci, zice d-sa, tuberculoza care face a-tâtea victime printre locuitorii capitalei, nu provine de cât din faptul că ei mănâncă vite atinse de această boală. Discutiunea bugetului D. Paladi începând se vorbească, mai mulţi consilieri ’l întrerup, spu-nându’i că ar fi mult mai bine se se dea citire bugetului şi apoi se ae discute. Se dă citire prin urmare bugetului. D. Paladi examinează capitolul contribuţiunilor directe. Anul trecut,zice d-sa, s’au făcut încasări pe untimpde 10 luni în suma de 820,000 lei. Pentru anul întreg s'a prevăzut, 1.026,000. Anul acesta încasările în timp de 10 luni sunt de 811,000 lei, şi prevederile pentru un an 1.260,000, în loc de 1.096,000, cum ar veni proporţia. Precum se vede, e o prevedere de mai mult de 100,000, lei. Primul articol, care a motivat urcarea, este taxa impusă servitorilor. Din 50,000 lei ea s’a urcat la 200,000 lei. După informaţiunile mele, zice d. Paladi, nu cred că vom putea încasa 150,000 lei mai mult. Prevederea incasarei a 150,000 lei mai mult este imensă. D. Pake Protopopescu. Astă-zi, d-le Paladi, prefectul, după legea veche, ne dă în fie-care zi 400—500 lei. D. Paladi vorbeşte şi despre regulamentul servitorilor. D sa nu crede că se va putea aplica regulamentul acesta. D. N. Vrăbiescu. Fac pari, îmi pun capul jos, se mă fac nu ştiu ce, dacă regulamentul nou se poată a-plica. Nici un comisar comunal nu va îndrăzni se înscrie pe servitorii unui stăpân care are milă pentru slugile sale. * * * Se pune la vot capitolul contribu-ţiunilor directe, şi se admite aşa cum este în buget. • * • Se dă citire capitolului încasărilo'r de la accise. D. Paladi spune că nu crede d-sa ca încasările de la accise se raporteze atât cât s’a prevăzut in bugetul primăriei. Anul viitor s’ar putea ca recolta se nu fie aşa de bună ca a-nul trecut. D. Pake Protopopescu rectifică zisele d-lui Paladi asupra faptului că anul trecut a fost fertil. D. Paladi însă uită ceva. D-sa uită că imediat după votarea legei asupra băuturilor spirtoase, s’a cam micşorat venitul acciselor, fiind că comercianţii aşteaptă aplicarea legei, fapt care se ştie că se face la 1 Aprilie. Afară de aceasta, ştiut este că în trecut guvernul şi primăria aveah obiceiul se spue agenţilor lor: «Lasă ’l nene Nae, că e de ai noştri.» Toate acestaa păgubeau comuna şi micşorau veniturile, azi nu se mal întâmplă aşa ceva. — Se pune la vot capitolul veniturilor din accise şi se primeşte. Asupra vânzârai bunurilor primăriei se iveşte o discuţie, la care iah parte dd. Paladi şi Pake Protopopescu. D. Paladi propune un amendament, prin care se reduce la o sumă de 250,000 lei venitul de 500,000 prevăzut asupra venzărei bunurilor primăriei. Se pune la vot acest amendament şi se respinge. Se pune la vot bugetul veniturilor şi se primeşte aşa cum se află. Seda citire bugetului cheltuelilor, www.dacoromanica.ro t EPOCA — 21 MARTIE D. primar observă că sunt aceleaşi cheltueli ca şi in anul trecut. D. Paladi are cuvântul. D si a-trage atenţiunea consilierilor asupra cheltuelilor ce se fac pentru administraţia primăriei şi care se urcă la doue milioane. Trebue ca se facem economii, şi economii nu se pot face de cât fâ-cându-se reducţiuni în lefurile grase ale funcţionarilor de la primărie. D. Pal&di propune deci ca se se ia 20 la sută din leafa fie-cârui funcţionar de la primărie care are o leafă mai mare de cât 200 lei. D. N. Vrăbiescu propune suprimarea diurnelor ce se acordă funcţionarilor primăriei. Se pun la vot amendamentele d-lor Paladi şi Vrăbiescu şi se resping. Aprobarea si votarea bugetului D. Peke Protopopescu pune la vot bugetul întreg şi se votează. Dd. Paladi şi N. Vrăbiescu au votat contra. P. CRONICA DIN VIATA MEA! România Liberă atacând într’un mod cam violent pe d. Al. Beldiman, directorul ziarului Adevirul s’a cr ezut dator să dea prin publicitate câte-Ya informaţiuni asupra traiului sfiO şi Intr’un mic articolaş a explicat publicului mai alaltseri ca: «toata iarna şi chiar acum poartă haine de vară făcute in mijlocul verei anului trecut 1» Aceste explicaţiun nu sunt insă de cR precuvântarea unul imens volum ce va a-pare in curând in editura Haimann cu următorul titlu: DIN VIATA MEA! Cam mc tnibrnr! Cum maniluc! Cum dorm! STUDII DUPli NATURA MEA de A. V. BELDIMAN (antidinastic) Diferitele capitole ce conţine acest volum sunt foarte interesante, şi de aceea ne grăbim sâ le punem de acum, cel puţin în resumat, sub ochi cititorilor. La capitolul: uCum mi îmbrac», d. Beldiman spune între altele : «Port camăş' de stambă cu gulerul de hârtie No. 65. lsmene nu port, din causă că aşa m’am obic nuitîncă de când eram la liceQ în Paris. Toata iarna şi chiar acum port haine de vai ă f .cute în mijlocul verei anului trecut. Pantalonii me foarle subţiri, aO un metru 25 lărgime la burtă şi sunt susţinuţi prin ho\endracl cumpăraţi «â la Menajâre» 80 banT. Crez de datoria measS adaog că sunt antidinastic ; nu port nici o decoraţie». La capitolul: «Cum mănânc», d. A. Beldiman spune: «Mănânc de preferinţă cheftele şi tocătuM; îmi iad dejunul la douâ spre-zece şi prânzul la şeapte». Crsz de datoria mea sâ adaog că sunt antidinastic şi regret din suflet că nu pot mânca pe Regele fript — de şi nu’mi place 1 In sfârşit ia capitolul «Cum dorm», d. Baldiman zice: «Dorm cu portretul lui Cuza junior sub cSpâtâifl şi ’l cânt: Strâng tn braţe plapoma, Creţind că eşti d ta!» Volumul se termina cu următorul aforis-mu al d-lul Beldiman : «Un adevârat antidinastic nu trebue se se regalele cu nimic 1 Eo nu bead bere regala, nu fumez ţigări regale, nu trec pe strada Regală, nu merg nici la ViJla regală la Max. ECOURILE ZILEI M. S. Regina a vizitat eri duminică Palatul de i&Cotroeeni. —x— D. Th. Rosetti, preşedintele consi-liliului de Miniştrii, a fost primit eri de M. S. Regele. —x— 1. P. P. S. S. Mitropolitul Primat va adresa de serbatorile Peştelui o scrisoare pastorala c.8re va ii tipărită şi împărţită în toată ţara şi care va trata despre Post şi Învierea lui Christ. —x— Printr’un ordin circular d. Ministru de Resbel a dat ordin ca toţi recruţii din contingentul anului cor. *e fie vaccinaţi contra variolei. —x— La 15 Mai trebuind a se începe restaurarea unora din casărmiledin dapitala,d. ministru de resbel aluat pisposiţia ca trupele să fie cantonate L’o platourile Cotroueni şi Ţurloia. —x — Regi mentul 21 de dorobanţi va începe în curend exerciţii de tir. —x— Următoarele înaintări vor fi făcute în personalul superior sanitar militar : La gradul de loeotenent-colonel: dd. maiori Petrescu Grigore, V. Pâr-vulescu şi N. Vasilescu. —x — D. locotenent Paraachivescu din regimentul 1 de geniu inspectând nişte şanţuri de la fortificaţii a fost muşcat de un câine turbat. D sa s’a şi presentat la institutul d-lui Babeş unde a început a i se face inocu-aţiuni. —x— D. d-r prof. Babeş a fost decorat cu crucea de cavaler al ordinului «Steaua României». ATENEUL ROMAN DESCHIDEREA. încă de la 01 a 81/2 vasta sală a Ateneului gemea de lume, care venise sâ admire a-ceastă podoaba a capitalei. M. S. Regina însoţit» de damele de onoare a venit sâ a siste la deschiderea seriei de conferinţe de estimp. La ora 9 fără un sfert, d. Esarcu într’o cuv.’ntare plină de farmec, compară starea actuala a Ateneului cu suveranii, care urcaţi pe tron se pun imediat pe lucru pentru binele obştesc, fără sâ aştepte ceremonia încoronărei. Ateneul şi a deschis de mult încă şalele sale pentru producţiile de arte plastice, de artă muzicală-, precum astăzi deschide sala de conferinţe, fora sâ aştepte ceremonia înaugurărel care va avea loc mai târzia. D. Esarcu lasă publicului doritor de cultura speranţa de a vedea tribuna Ateneului român onorata de ilustraţiunî ştiinţifice europene ca Renan, Jules Simon, Herbert Spencer etc. D. Nicolae Ionescu, fiind indispus şi prin urmare în neputinţa de a ş ţine conferenţa, d. Esarcu continua de a citi publicului re-sumatul unu' memoria ce fusese prezentat de d sa societaţei Ateneului la întoarcerea d-sale din Grecia şi Italia. Ideia conţinuta în acel memoria este înălţarea în capitala a unui monument în amintirea râsboiului din 1877 de pe câmpiile Bulgarie; şi a proclamarei independenţei ţerel româneşti. Dupe ce face pe scurt istoricul monumentelor artistice din Grecia şi Italia, admiră şi lauda spiritul ce domina Î11 acele ţâri de a conserva acele mărturii vil de glorie şi mărire stremoşasca. „. Trecând la monumentul ce doreşte sâ se ridice in capitala, propuse ca el sâ fie un arc de triumf, asemene aceluia din Roma, care e situat între Coliseu şi Palatin. Cu o muestrie rara, cu un stil via şi colorat, d. Esarcu descrie arcul de triumf din Roma, numit ai lu, Constantin, dar care în adevâr e al lui Traian. Bas-reliefuerile precum şi diferitele episoade din luptele lui Traian cu Dacii, ce împodobesc arcul, sunt reprezentate de d-sa într’o espunere clară şi precisă. Ţi se părea că al arcul Iul Traian înaintea ochilor. După ce sfârşi cu descrierea arcului roman, arătă în trasuri generale şi de altmintrelea bine definite, cum crede d-sa sâ fie bas-reliefurile de pe arcul ce se va ridica în capitală. Preciză evenimentele mari naţionale precum şi bărbaţii însemnaţi din istoria ţerel care merita Lsâ ocupe un loc pe pereţii interiori ai arculu: de triumf. Termina dorind ca această ţară care a dat scânteia pentru liberarea Serbiei şi a României, autonomia Bulgarie: şi estensiu nea de tei itorifl a Grecie , sâ fie şi pe viitor facla dătătoare de lumină în Orient. Vede-tot INTEMPLftRILE ZILEI DI\ CAPITALA Juck spintecătorul.'— Deştepţii mahalalelor espioateazâ ideia Universului cu Jack spitecatorul. Femeile se t«m sâ iasă din casă. Multe primesc scrisori amemţăloare semnate Jack Spintecătorul. Ar trebui se se ia măsuri. I>1.\ JUDEŢE Ars de viu. — Copilul Ilie, fiul lui Matei Dumitru, din comuna Marceşti. judeţul Dâmboviţ», In etate de 4 ani, iu ziua de 9 Martie curent, aflându-se singur a casă s’a suit pe cuptorul unde ardea varul, spre a se îuoalzi, şi luând foc hamele de pe dânsul ’i a causat mai multe arsuri pe corp atât de grave, in cât peste 3 zile a încetat din viaţa. Viata lunga. — In ziua de i2 Martie cor., Gheoigtie lordaehe, diucâtunul Vlad-nicu, comuna Valea-Rea, jud. TecuciO, în eiate de 101 ani aproape, a încetat din viaţâ. Din copac. — In ziua de 14 Martie cor., Milm Mari'i, din com Mârginenl-de-sus, judeţul Prahova, pe când lâia la un copac .11 padurea S aca-Olan, copacul a căzut peste Marin, care a încetat din viaţă. Ofelia. — In noaptea de 16 Martie cor., Anica, soţia Iu) Detcu Bnrbu, din comuna Netoţii, jud. Prahova, care de un an suferea de a li» naţie, a dispărut de la dom ci-]i0 asvărlindu-ae într’un puţ de unde s’a scos moartă. Furt.— In ziua de 12 cor., pe la 4 ore dim., individul Zaharia Puşeârea, făcător j de rele, urmărit de auto-itâţî, s’a Introdus | prin curtea d-lul CosLache Tauăsescu din j Calaraşi şi prin spargere tn prăvălia d-lui I H. Gheorghiade, unde, zice lalomitzeanul a încărcat doi saci cu diferite articole de băcănie. Gardiştii afl pus mâna pe arest individ, câni voia se iasadin curte, şi l’afl dus cu obiectele furate, la poliţie. Variola. — Fra'zia din Focşani spune călii mai multe comuni din plasa Vraricea exista variola între copii locuitorilor. A-sernenea în com. Coiacu s’ar fi ivit Febra-aftoasă. Medicul primar împreună cu Veterinaru judeţului s’a transportat în localităţile infectate spre a Ina mâsurî pentru stavila-roa râului. Omor.—Locuitorul Neagu Tătucu din comuna VipereştI judeţul Buzrfl a lovit cu un lemn în cap pe I011 Dumitru Tudoran-cea din care cauză a încetat imediat din viaţă. Gazeta Buzeului zice că d. procuror se va duce în localitate pentru a constata crima. DIX STKEIX YTATE Xenorocire pe Mureş. — Dumineca trecuta era Murâşul tu creştere tară veste, când o luntre încârcai.â cu petri, plutind de la Lalaşint spre Arad se lovi de podul dintre Lipova şi Radnacu atâta putere, tn cât luntrea se sparse la moment şi înecă sub sine pe doi luutraşl Români, pe când alţi trei luntraşi scăpară ca prin minune. Intr’o menagcrle din Londra aii murit săptămâna trecuta unul dupe altul trei lei dres-ţi, care represintâ o valoare de peste 10,000 florini. Nu se ştie dacă nu cum-va aO lost înveninaţi din răsbunare. Inundaţia in Ungaria. — Tisa, Mureşul şi Crişu a& crescut din nofl tn albii şi devin ameninţătoare. Tisa din jos de Se-ghedin a ieşit din matca şi a umplut câmpii înlr’o cuprindere mare de loc. Nebun ?.— Se anunţă din Munchen, că un ţeran, urmat cu un pumnal a ajuns până in anti-camera principelui. Acolo a fest arestat de uu genda m de servicia. S’a recunoscut în urma, că individul arestat era atins de alienare mintală. Jubileul lui Verdi.—Italia se prepară a cel- bra cu o mare pompă jubileul iul Verdi. Cu toate că măiestrul a retuşai a da autorisaţiunea sa, se formează pretutin-denea comitete, pentru a face ca această serbatoaresă (ie naţionala. Evorbaca mal întâia să se insiste p** lângă maies rul, — aceasta prin ajutorul unor petiţionari mari la el,—să ’1 faca să revină asupra hotărârii sale. Dar până acâpâla răspunsul său, Italienii îl iafl înainte şi lucrează ca şi când nu s’ar fi întâmplat nimic. întreaga presă italiana combate refuzul Iul Verdi şi susţine ideia, de a se serba jubileul sâfl cu pompa cea mai mare Sindicatul din Milano a provocat în sala consiliului comunal o mare întrunire, la care au luat parte mal mulţi actori dramatici, composilorl, oameni de 1 tere, critici, şi s’afl ocupat de aceasta cestiuue. In unanimitate s’a adoptat propunerea priu aclamaţiuue,deacelebrajubileul Iul Verdi. La Roma, printre studenţi! universitari din toate facultăţile ateneului, s’a constituit un comitet însărcinat a studia mijloacele pentru a lua parte la celebrarea a-cestu frumosjubilea musical, care seva face prin Noembrie viilor. Aceasta patriotică ini ţ alivă a fost comunicata la toate universităţile din regatul italian. La Florenţa, academia regală de musică a votat în unanimitate următoarea ordina de zi: «Academie deliberând, a luat hotâ-rirea, de a face o demonstraţie în omagiul lui Giuscpue Verdi, cu ocasinnea jubileului seO, şi în acest scop ea face un apel la toţi artiştii şi amatorii de aceste arte, pentru a se realia la această propunere». Până tn present cestiuuea sta aci, şi după cât aflam, toate naţiunile din Europa vor trimite d-legaţi pentru a lua parte la această festivitate. ŞTIRI MĂRUNTE 9 ____ Ziarului Neue Freie Presse ’i-se depeşează din Pesta : «Din comuna Ersi din apropierea capitalei se raportează, că locu torii sârbi al localităţii afl provocat în biserica scene sgomotoase, din causă că preşedintele a hotarît, ca serviciul Dumnezeescsă se ţină de 2 ori pe septemână în limba maghiară. Ah trebuit să se aducă gendarmi! şi când Maghiarii afl părăsit h serica, pe stradă afl l’ost tntimpinaţi de câtrâ Sârbi cu insulte şi cu aruncări de petri Uu băiat, lovit !n cap cu o pealrâ, a fostdusde acolo plin de sirige. Două femei sârbe şi un individ, care a aruncat cu petri, afl fost a-restatl de catrâ gendarmi ; şi locuitorii germani al localităţii afl demonstrat în contra serviciului divin maghiar, părăsind biserica tn mod ostentativ, dar liniştit.» — Pricinueşte multă nelinişte în cercul familiei imperiale ruseş'1, boala de care e cupinră Ţarevna. Ea e caracLerisatâ prin desgustul ce-’l are catrâ or-ce nulremlut. Memoria el este de asemenea puţin atinsă, sunt unele momente, când ea nu-’şi mal recunoaşte nici chiar membrii familiei el. — Dupe ştirele ce Pol Korr. le primeşte din ILiew, toate sotniile de Cazaci ce staţionează în Pory şi împr gtur, care de 0-biceifl consisia din câte 6b de oameni, afl fost urcate la nuraerul efectiv de 150 oameni şi lot alâţia cal. Afară de aceasta, a-colo se aşteaptă sosirea altor patru sotniT de cazaci pe picior de bătaie. Din fie-care somie se trimit câte patru ofiţeri superior) şi patru subolicen la Don, precum se vorbeşte în general, spre a recuira Cazaci. ÎHF ORMATIUNI D. C. Grădişteanu, preşedintele Camerei, va lua săptămâna aceasta parte la dosbatorilo Adunârel. D. Gheorghe Cantacuzino, deputat şi preşedintele comisiunel bugetare, a sosit Sâmbăta seara în capitală venind din Paris. D-sa va lua parte la şedinţa de azi a Camerei. - «*- Aflăm că consiliul de miniştri s a opus la iscălirea decretului de dis lvare a comitetului permanent şi al consiliului general din lto-manaţi. In urma acestui refus, d. Ce- sianu, prefectul acelui judeţ ’sl a dat demisia. —s®- Prinţul A. Stirbeiu, ministrul de interne, luând cunoştinţă de interpelarea d-luî senator St. Gre-ceanu, în privinţa suprimăreî ono-rarielor preoţilor ortodocşi rurali din judeţul Bacău, a dat instrucţiuni telegrafice precise tutulor prefecţilor nu numai de a menţine saiariele actuale ale preoţilor prevăzute tn budgetele comunale, ci chiar ale înscrie din oficiu acolo unde nu existau. Intre altele ministerul de interne a restabilit în budgetul comunei Ploieşti suma de 5000 lei, ono-rariele preoţilor urbani, pe cari le suprimase consiliul. E probabil că astă-zî la deschiderea şedinţei Camerei, se va ridica un incident privitor la ultima mişcare făcută în personalul judecătoresc. Vre-o zece deputaţi, fie liberali disidenţi fie conservatori Galar-giştî, au exprimat deja hotărârea de a interpela pe ’d. Vernoscu. Aceşti domni însă nu s’au întâlnit încă spre a se putea con-sfătui, în cât până acum nu se ştie care din domniele lor va avea însărcinarea de a vorbi în numele opoziţiei. Primim din Vasluiu următoarele telegrame : Nădejde şi Miile sosiţi astă zi dimineaţă cu ir emil în Vasluiu. au convocat imediat la otel Proca pe alegă tori. Luând cuvînlul, aii convins asl fel pe alegători, in cât întrunirea s’a terminal printro şarjă dureroasă pe spinarea ambilor. Mulţumirea e la culme. Libertate şi linişte complectă. D. C. Vidrascu deputat. Alta : Nădejde şi Miile, amărâţi de re-sulta ul obţinut de la ţerunii Vasluieni, au plecat astă seară spre capitală cu inima sdrobită. Vidrascu. D. ministru al justiţiei, Gheorghe Vernescu, a fost chemat eri la orele 6 seara de către M. S. Regele. -«s- Erî la şedinţa consiliului comunal, d. Vintilă Rosetti consilier municipal şi director al ziarului Românul, a ridicat un incident privitor la sumarul şedinţei trecute. —Fac această cerere de a mi se da sumarul şedinţei trecute, a zis d. Rosetti, ca se răspund afirma-ţiunilor cu desăvârşire greşite a unui ziar din capitală. De şi d. Rosetti, 11’a dat expli-caţiuni tn privinţa cererei sale, totuşi se ştie la cine a voit să facă alusiune d. V. Rosetti. Ziarul Papuchei, ^Naţiunea, tn numărul de Sâmbătă seara scrie următoarele : Greva măcelarilor. D. consilier N. Vrăbiescu, în şedinţa ţinută aseară de consiliul comunal, a interpelat pe d. primar asupra grevei măcelarilor. D. Pache a îngânat câte va ne-ade-vărurî şi la un semn dat ceauşilor săi, discuţiunea a fost închisă. D Vrăbiescu a protestat cu multa putere in contra acestei procedări meschine si a cerul ca se se studieze cu ateuliune afacerea măcelarilor». Nu e absolut nimic adevărat din toate acestea afirmaţiunî ale Na-ţiunei; d. N. Vrăbiescu n’a protestat câtuşi de puţin şi d. Pake n’a avut prilej să dea vre un ordin ceauşilor seî ca să se în hiză discuţiunea. Papuchiştii de la Naţiunea ar putea să iea informaţiuni de la d. Vrăbiescu, şi pot încă vedea şi sumarul şedinţei trecute,— iscălit dc N. Vrăbiescu, Şi tn care nu se vorbeşte absolut nimic despre acest incident imaginar. ---- --------------------—— SPECTACOLE Pentru reintrarea d-nel Aristiţa Romanescu şi a d-luT Gr Manolescu s'a dat a-seara la Teatrul National «Harnlct». Ova(iunile făcute d-lul Gr. Manolescu dovedesc înc'o data, ci galeria dictează şi ca, sub raportul cultural, suntem cu ioode ani de desub-lui nivelului epocel. D. Manolescu numai Hamlet n'a fost tn cela mal multe par|I. www.dacoromanica.ro D-na Aristiţa a meritat primirea entusiastă ce i s'a făcut, Căci nu trebue si uitam, ca d-sa nu numai e cea mal talentata, dar e chiar singura femee de oe scena Teatrului nostru, care merita numele de artista. Da d-na Romanescu a fost Ofelia şi Inc» o bunft o artisiica Ofelie. D Petrescu în micu-I rol al actorului a fast pe erept aplaudat. Rrslul.... restul I La Eforie representaţie «High-Liffe» Lume multa, dar... acelaşi program. Teatru de vorietaţl, Teatru de varietăţi; dar tocmai variaţie nu vedem. t 3' EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 20 Martie. 1889 La ora 2 1/2 şedinţa se deschide sub pre-şedenţia d-iul general I. Em. Fiorescu, fiind presenţt 74 dd. senatori. D. Viluer adresează o interpelare în privinţa ultimei mişcări în magistratură. D. Th. Rosetti citeşte proectul privitor la pensiunile militare. La orele 3 dd. senatori trec tn secţii. CAMERA Şedinţa de La 20 Martie\1889 Şedinţa se deschide la orele 1 1/2 sub preşedinţa d-lul Gr. Gozadini vice-preşe-dinte. Răspund la apelul nominal 107 din dd. deputaţi. D. general Mana depune un proiect pentru un credit de 15 milioane pentru fortificaţii. D. general Mânu »oagâ Camera a se întruni tn secţii utule spre a se da toate comunicările relative la fortificaţii. D. X. Hiaramberg cere ca aceasta să se faca chiar «zi, declarându-se şedinţă secretă, pentru ca ast-fel deputaţii sâ voteze urgenţa In cunoştinţă de acele comunicări. D. general Mânu, răspunde că azi d-sa nu are elemente cu care sâ facă acele comunicări. Camera consultată, decide, ca mâine să treacaîn secţii unite spre a lua cunoştinţă de acele comunicări. Dd. X. %'oiuov şi Chr. Xegoescu cer ca dd. deputaţi sâ se ocupe câţ mai curînd de proiectul de lege asupraimpuzttulul pe licenţe spre a o transforma într'o taxă pe decdbiru. D. IMesoianu anunţă două interpelări : una d-lul Ministru de lucrări publice asupra necorespoudenţit căţel ferate Tirgul-Jiu-Ftliaş cu trenul accelerat. A doua interpelare adresată d-lul Ministru de Externe asupra convenţiei comerciale cu Auslro-Ungaria. D. 1*. I*. larji. Ministru de Externe, răspunde d-lui Pieşotanu că lucrurile stau tn aceiaşi stare ca şi mal tnainte, de oare-ce n’a primit mei un răspuns nici d-sa. Incidentul se declara închis. D. Tache touescu anunţă d-lul Ministru de Justiţie o interpelare în privinţa numirilor făcute la înalta curte de Casaţie. ţAplause). Ne mal fund nimic la ordinea zilei dd. deputaţi trec In secţii la orele 2. Plaivaz D E P E S I Principele de Ilohenlohe (Prin fir telegr.) Berlin, 30 Martie.—«Post» desminte ştirea demisiunil principelui de Hohen-iohe ca guvernator al Alsaciel-Lorena. Kegele itlilan Ia Constantinopol (Prin fir telegrafic) Constantinopol, 30 Martie. — Regele Milan a sosit asta seara. El a fost primit la gara da către personalul lega-ţiunii sârbeşti, da marele maestru al ceremoniilor şi de uu aghiotant al Sultanului. E hipagiile Curţii au fost puse la aisposiţia ex-regelut Milan care a descins la hotelul Eugliterei. Mâine va avea loc recepţiunea solemna a regelui Milan de către Sultanul,, apoi un prânz de gala. Regina Xatalia (Prin (Ir telegr.) Belgrad, 29 Martie.— Corespondenţa de Est anunţase că s’aii făcut pregătiri la K-oaskul din Kagoivut pentru a primi pe regina Natalia care ar şedea acolo 2 săptămâni. După informaţiunile culese din cele mai bune isvoare, această ştire este lipsită de or-ce temeiil. Anianarea sesiune! Camerei (Prjn fir telegr.) Bomn, 30 Martie.—Camera isprăvind ordinea de zi, s’a amânat până la I-ifl. Maiu. Explosia de la Zurichj (Prin fir telegr.) Londra, 29 Martie.—Lumea îşi aduce aminte de explosia care avu loc la Zu-rich,ecAt-va timpde atunci,şi care costă viata unul student numit Bernstein. După corespondentul ziarului Daily-News la Petersburg, incidentele ce s’ad Întâmplat de curând la ZurichşicarI aii pricinuit trimiterea In acest oraş a mal multor agenţi ai poliţiei ruseşti,eraQ în legătură cu un întins complot al cărui şef era tocmai studentul Bernstein. In urma acestorincidente şi a destăinuirilor ce le a însoţit, s’ail făcut arestări numeroase la Odesa, Moscova, Kiev şi Kurkoff. na * Un teribil cyclon la Samoa (Prin Or telegrafic) Berlin, 30 Martie. — Ştirile primite diu insulele Auckland sunt adevărate. Un cyclon violent s’a năpustit, tn zilele de 16 şi 17 Martie, asupra coastelor din archipelagul Samoa. Corăbiile germane «Eber» şi «Adler» sunt perdute cu desăvârşire. Cea din-tâiu a perdut 70 inşi din echipagifl ; cea de 8doua 20 inşi. Corabia «Olga» s’a isbit de coastă, s’a afundat dar echipagiul a scăpat. Trai corăbii americane şi toate bastimentele de comerţ care steteau tn portul din Samoa, s’ati cuundat. Echi-pagiele americane ad perdut 30 oameni. O corabie englezească a suferit mari stricăciuni şi se duce la Sydney. Berlin, 31 Martie. — Căpitanul Priţ a telegrafia! eri seară din Samoa li-ta ofiţerilor şi a oamenilor cb tchipagiu al corăbii Adler, cari ad dispărut, precum şi lista acelora al corăbiei Eber cari ad fost scăpaţi. Publicaţia acestei liste se va face mâine. O eatustrufa pe mare (Prin fir telegr.) Brnxela, 30 Mirtie. — Pachebotul belgie «Contesa de Fiandra» care plecase erl din Ostanda spre a se duce la Douvres, s’a cufundat In urma unei is-biturl. Căpitanul şi li oameni s'ad înecat. Prinţul Nipoleon care se afla şi el pe corabia «Contesa de Fiandra, a fost singur scăpat. Urmăriri în contra generalului Uoulauger (Prin fir telegrrfic) Paris, 31 Martie. — Procurorul general pe lângă Curtea din Paris, refuzând să depună o cerere de urmăriri în contra generalului Boulanger, va fi înlocuit. Proiectul de & urmări liga patrioţilor pentru atentatul In contra siguranţei Statului pare pentru un moment părăsit. Turnul Eifl'ei (Prin fir telegrafic) Paris, 31 Martie. — Turnul E'fTel a-jungând la înălţimea de 300 metri, s’a înălţat un drapel pe vtrful lui. Inaugurarea s’a făcut dupS amiazl. Preşedintele Consiliului, d. Tirard a rostit o a-locuţiune şi a felicitat pe d. Eiflel. Inundările în Prusia (Prin fir telegrafic) Posen, 31 Martie.— Inundările War-thel au pricinuit mari stricăciuni în oraş şi în împrejurimi. împăratul a sosit azi dimineaţă. El a vizitat pa locuitorii rămaşi fără adăpost, şi dupS ce a insoectat teritoriul inundat, a plecat la Berlin. Serbia si Munlenegrui (Prin lir telegrafic) Belgrad, 31 Martie.—Lumea se arată surprinsă tn cercurile politicede comen-tariele la cari oare-carl ziare, şi maieu seamă cele din Ungaria, se dedad cu prilejul notificării ce s’a făcut principelui Mnntenegrulu!, al recentelor evenimente din Serbia, şi al respunsulul amical şi sincer al principelui Nikita la această notificare. In realitate, nu e în acest moment, în întreaga Serbia, nici un om politic care în mijlocul greutăţilor de faţă, să se poată gândi a provoca o cestiune dinastică. Guvernul actual doreşte a menţine relaţiunile de amiciţie ale naţiunii sârbeşti cu toate Statele, şi nu e nici un motiv de a face escepţie pentru Munte-negrul, azi mal cu seamă când manifestaţiile acestui Stat sunt atât de sincere şi amicale, încât trebue sS fie pri mite cu satisfacţie de către or ce amic al Serbiei şi al dinastiei domnitoare. Politica energica (Prin fir telegrafic) Paris, 1 Aprilie. —Le Siecle menţine ca nici-o diverginţa de vederi nu există între miniştri. Toţi sunt decişi a continua o politica energică pentru apărarea Republicei. Escadra englesa la Maroc (Prin fir telegrafi c) Gibraltar, 1 Aprilie. — In urma în-târzierei Marocului da a negocia cu Englilera. escadra englezeasca s’a întors la Maroc. întoarcerea d Iul Szoegenyi la Viena. (Prin fir telegrafic) Viena, 1 Aorilie. — D S?oegenyi s’a întors de ia Budapesta. El va conserva postul seu de prim şef de secţiune la ministerul afacerilor străine. Decretele pentru numirile de la Curtea de casaţie nu vor apare mâine în Monitor. Astîî-zl prin culoarele Camerei nu se voi'bea de cât de ultima mişcare judeciitoreascii şi trebue sâ mărturisim că tn genere deputaţii să arătau nemulţumiţi de ulti- EPOCA — 21 MARTIE mele nominaţiunî făcute în magistratură. Să crede că d. Vernescu va revoca decretul pentru numirea d-luî Antonescu. In orl-ce cas, d. ministru al justiţiei nu a luat, până acum, nici o hotărâre, şi de aceia d-sa a declarat că va răspunde peste trei zile la interpelarea pe care ÎI a adresat’o d. Tache Ionescu. Privitor la această interpelare, d. Lascar Catargiu, care asemenea părea foarte nemulţumit de ultimele mişcări în magistratură zicea d-lul Tache Ionescu, în mijlocul unul cerc de deputaţi: ‘Ce mal a-dresezî interpelare d-Lui Vernescu ? Nu ştii că d-sa a declarat că nu dă socoteală de actele sale de cât lui Dumnezeu şi că nu stă la vorbă cu deputaţii şi senatorii?, X Comisiunea budgetară s’a întrunit azi, sub preşedeuţia domnului George Cantacuzino şi a luat în cercetare budgetul ministerului de resbel. X Aflăm că d. Mihail Antonescu ar fi trimis d-lul Vernescu o scrisoare prin caro ÎI mulţumeşte pentru buna-voinla ce a avut d’al numi consilier la Curtea de Casaţie, fâ-cându-1 însă tot o dată cunoscut că nu poate primi înaintarea ce ÎI s’a oferit. X Azi secţia I a Curţii de Casaţie de sub preşedenţia d-luî Skina n’a putut ţine şedinţă, de oare-ce mulţi consilieri erau absenţi şi Curtea nu s’a putut complecta. X D. Vernesnu a convocat pntru astă seară, la o consfătuire politică la d-sa acasă, pe amicii d-sale din parlament. X Lupta de azi desminte infor-maţiunea noastră privitor la o întrunire ce trebuia să se ţie Sâmbătă la d. deputat Săulescu. Poate că să se fi strecurat vre-o eroare de amănunt în reda tarea informajiuneî noastre. Această in-formaţiune însă am căpătat’o însuşi de la d. Săulescu. X D. Constantin Bacalbaşa, candidatul radical la colegiul al Ifl-a de Vasluiu, sosind în acest oraş d’împreună cu 8 din amici săi politici din Iaşi, şi văzend că terenul nu-î este favorabil, s’a retras la Iaşi, părăsind orl-ce idee de candidatură. X D. Raieviel, ministru plenipotenţiar al Serbiei, a fost rechemat de guvernul săli şi înlocuit prin d. Kalievicî care a representat, acum puţini auî, pe Regele Milan pe lângă Suveranul nostru. X Intr’o întrunire de la clubul colectivist, discutându-se despre atitudinea viitoare a deputaţilor şi senatorilor din ex-marele partid, s’a hotărât ca la fie-ce împrejurare unde ar fi pus ministerul în joc, toată colectivitatea din Cameră si Senat să voteze într’un glas în contra guvernului. Aceasta s’a hotărât după insistenta d-lul Dim. Sturza care speră poatecă să a-propie reîntoarcerea domniei colectiviste. Zău ? ! X Azi, după ridicarea şedinţei Camerei, d. Vernescu explica într’un cerc de deputaţii, legalitatea numire! d-lul Antonescu la curtea de Casaţie şi susţinea afirmările sale cu textul legel. X Decretele pentru numirile d-lor Orbesru, Antonescu şi Al. Şendrea la înalta Curte de Casaţie, au fost înaintate grefe! acelei curţi, care le-a înregistrat. X Primul preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie a fost din nou primit în audienţă de către M. S. Regele, azi la 11 ore. PRIMĂRIA COTOI GALAT/I PUBLICAŢIE Comuna Galaţi doreşte se conced -e iluminarea oraşului cu gaz fluid sari i-mina electrică, în condiţiuntle caetu ui de însărcinări, care se poate vedea la Grefa primăriei în toate zilele şi orele de lucru. Se publică dar pentru cunoştinţa generală, că ofertele pentru aceasta concesiune, care trebuesc să fie sigilate, conform modelului din citatul caet de însărcinări, şi însoţite d« g Ut AntitUA I moşia Pietrişu dia districtul Vlaşca, plasa Margini. Amatorii sâ se adreseze la sub-semnatul, Strada Romană 54. loan N. Alexandrescu DOCTORUL DIMITROPOL de la facultatea dia Paris stabilindu-se str. Academiei 29, dă con sultaţiunl în toate zilele de la 4—6p. m. H. HONICH TAPETE SI PERVAZURI Bulevardul Elisabeta-Doamna (Băile Eforiei) Recomandă Vergelele de alamă pentru scări şi sticle pentru uşi (plaques proprdtd). PRETURILE FOARTE MODERATE DE 1NCH1RUT DE LI SF. (illEOR® împreuna saU în parte: I. Două prăvălii şi un apartament în faţă calen Victoria. II Un apartament în fundul curţii (catul I) Toate acestea în Calea V c oriei No. 23, între Otel Broft şi 0l-lu Oteteleşanu. III 0 nrava-e de băcănie. Calea Victoriei No. 100 (la Cişmeaua Roşie a se a Jresa la d Ion Lahovary Calea Victoriei 214 în toate dimineţile. DE casele din Calea Griviţa No. Ij Wi ml) 70, compuse din şapte ca-m-re. trei bu< âtârii, mal multe magazii, grădină In fundul curţi Ptr. Iloritoril se vor adresa la d. avocat Athana-siad strada Manea Brutar No. li. (1153) DU Vr\7lllP Ca,ea Victoriei No. 71 (e-llli ÎI.U UlL tagrnl t). — Mobile complecte pentru un cabinet elegant, făcute din st-jar sculptat, aproape nouă de lot: mobile pentru salon şi sala de mâncare; serviciă de masă; bibliotecă, coprinzând 450 volumee trasuri etc. IIE IKBIItllTSI DBVElIllBdM; Clemenţei No. 21. A se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2, www.dacoromamca.ro 3 1 DE URAT un grajd, şopron şi odae de servi-lori în strada Colţel No. 60. A se a-dresa în curte. BOALELE SIFILITICE NEPUTl NT A BAUBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi împedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultalii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru fiecare. 10<7 Vinuri BUCUREŞTI, Th. D. Costin Calea Calarasilor, No. 1 ^ALBE SI ROŞII Specialitate exclusiva indigenă din plaiurile cele mal renumite , şi în special din golu dri.nci districtul Mehedinţi. Puritatea garautatâ şi constatata prin analisa chimică chiar de către onor. Eforia Spitalelor ci oile. 1‘fcturi foarte moderate Se expediază franco la domiciliu în mart şi m ei cantităţi, cu vadra, în butelie şi îu | buioae de toate mârimele. 1086 Ase adresa Iad. Th.D. Costin Ca. Călăraşilor, I —imm Recomandăm bolnavilor de nervi a sa încerca in tratamentul de vindecare atras îu a-plicaţinno din di în di în cercurile mal roarî de O d-niî profesori, medici şi public, care consistă numai in spălarea esternă, nevitămător şi dc succese surprinzătoare. mr aprobat şi recomandat de d-lor Dr. med. P. SVieniere, profesor la Policlinic din Paria, ltue Rougemont, 10.—Dr Darses, medic superior şi director Casei de sănătate pentru băle nervoase la Paris, RueSt. Iîonore 334.—Dr. Stein» greber, med. de alienaţi şi bnale nervoase la Casa de sănătate Naţionala la Charenten (Franţa).— Dr. P. Forestier, med. superior ia spitalul dia Agen, (Bure Franţa).—Dr. med. C. Bongavel la La Ferriei-e, membru consiliului central pentru liigeniă şi sănătate în Franţa. — Dr. medic da Aschenbach, consul la Corfu (Grecia) — Dr. lechl med. sup. la stfti-major regal ci Iîn Viena.— Dr. Arnhessin şi dr.GollmannmedicIîn Viena.— Dr. Hoesch med. dirigente la Policlinic în Ber« lira.—Dr. A. Corazza med. în Veneţia şi doctor L. Regent medic în Berlin.—Dr. H. Grossmann med. de despăr. în Eoehlingen. — Dr. Busbach med. c. r. de district în Zirknitz. — Dr. Kohn med. consilier sanitar regal în Stettin şi alţii. Broşura despre boale nervoase şl apoplexle. Ediţia 17-a se eliberează gratis şi franco de căti'e D-nit farmacişti următori: I. A. Ciura Bucu-roscl; S. Lebel Ploiesel; C. F. Eiteî Galaţi; E. M. Keresztes Roman ; Charles Herzenberg Iaşi şi E. Hainul Botoşani. Persoanelor cari mi fer de agitaţiune, insomnie, migrene şi sensibilitate mare, precum şi acelor cari sufer încă de urmările da a-poplexie şi anunme-- paralisarea membri* tor, dificultate de a vorbi şi slăbire a memoriei şi în fine bolnavilor predispnşl a-pi'pbxiei priatr’o nelinisce persistentă, a» nrceţeală şi strângere de cap, simţi* raent de presiune sub frunte etc. tuturor ace stor persoane consilieam a’şl procura broşura sua menţionată. BURSA DE BUCUREŞTI 20 Martie 1889 4 0/0 amortisabila . . . 83 5 0/0 amortisabila . . . 98 1/2 3 0/0 funciar rural. . . 94 7 0/0 funciar rural. . . 104 1/2 7 0/0 funciar urban . . 404 1/2 6 0/0 funciar urban . . 102 5 0/0 funciar urban . . 94 1/4 6 0/0 urbane Iaşi. . . . 82 Bunei Naţionale . . . . 946 Dacii . . 277 Construcţii. . . . . . 148 Naţionala asig . . . .238 Londra 3 luni. . . . . 25 15 Londra chegue . . . . 25 75 Paris 3 luni . . . . 99 70 Paris cheque . . . . 100 25 Berlin 3 luni . . . . *. 123 15 Berlin cheque . . . . . 124 Agio . . 045 0/0 BURSELE DIN STREINATATE BURSA DE VIENA i Aprilie 1889 Deschiderea Napoleon . Imperial . . . . Lira lureeasea . . Argint contra hărţi, liuli hâr. numerar Actiu. Cred.-Anstalt Renta hâr. austriaca . aur austriac . » aur unguresc . . argint austriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la veil. » |t. Amsterd. v. • p. Belg'a la v. bancnote italiene . 9 58 9 89 10 86 100 198 75 304 65 8i 90 101 80 109 90 84 50 121 40 59 40 100 25 17 70 Napoleon imperial . . , . Lira turceasca . • Argint contra hărţi. Rub. hâr. numerar Actiu. Cred.-Anslalt Renta hâr. austriaca aur austriac . aur unguresc . argint austriac Sch. p. Londra la v. p. Paris la ved p. Amsterd. v. p. Belgia la V. Bancnote italiene . 1 Aprilie 1889 închiderea 9 58 9 90 10 87 100 128 75 3 4 65 83 80 101 80 103 84 50 121 45 59 45 100 35 *7 70 B •« A Qf P «ÎS 30 Martie 1889 BURSA 0 LONDRA 30 Marlie 1889 Renlafrancesa i\i% Renlafrancesa3% R. româna per. 5% Italiana . . . . lmprum. grec. 1879 lmprura. grec. 1831 Banca otomana. . Datoria Kgvpl. 6% Sch. p Londra la v. « p. Viena la ved. » p. Amsterd. la v. » jt. Berlin la ved. » p. ItaDa la ved. » p. Belgia la v- 104 50 85 2 99 96 10 492 418 552 455 25 23 250 207 37 122 55 p.ft/16 p.i/8 Consolid. engleze . Act. Itancei Românii Schimb p. Paris. . p. erlin . . i p. Amsterdam. "bursa d“b T IN 30 Martie 1889 Deschiderea Rubla hârtie nume. 217 25 Disconto Gesclischa. 248 30 Manie 1889 închiderea MM ~'îLLV5M.t -H- .i . BURSA DL FRANXFORT S/M 30 Marlie 1889 VALORI Cursu zilei Rea. rom. amor. 5% | 97 95 Napoluon . . . 5 Renta rom. amor. » rom. C.F.R. 6% » » • » 5% Impru. Oppenheim » muniri. Bucur, Disconto Ocsellscha. Schimb p. Londra, p. Paris. . . p. Amsterdam, p. Viena. . . p. Belgia . . p. Italia. . . 16 20 98 21) 107 00 102 50 10. 10 97 50 217 23 20 31 80 50 168 40 107 65 80 40 80 10 EPOCA - 21 MARTIR . yţaaataaafc; STABILIMENTUL „JOCKEY” «O, STRADA CLOPOTARII, 00 Sub-semnatul reînoeste comunicarea ca, operatiele stabilimentului seu pentru: Primiri de cal spre întreţinere (2 lei pe zi) şi Desfaceri vânzări în comision, de cal trăsuri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfăcătoare resultate celor ce s’au servit de interventiunea stabilimentului seu. In ori ce moment se gaseste de venzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc. In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive. Bucureşti, Martie 1889. LANGOSY 3 REDESCHIDEREA ilOTHlMI MIUTII F3STUL HOTEL LABES STUADA LIPSCANI 8, BUCUREŞTI Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căi torl şi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat tu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou. Camerile de la. 1 fr. 50 pe zi Apartamente şi camere cu luni, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale. Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt. Rog pe onor. public de a mS ouora cu vizitele d-lor si sper că vor ti pe deplin satisfăcuţi. (102) Cn stimă, M. XVeinberger fostul antreprenor al hotelului Engiitera. COMPANIA GENERALA A CONDUCTELOR IIE APA (societate anonima) la lieqe (belgia) NO. 47—BIUROUL IN BUCURDSTI, STR- BREZOIANU—No. 47. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE PA SI DE GAZ PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil. LUCRĂRI IN FER CU C10CANU, ATELIERE DE CONSTRICŢIE MOTORI HYDRAULICI, GÂZI, ROBINETE, SFREDELE DE FÂNTÂNI, ---GURI DE FOC--- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CV GUDRON încălzire cu aburi, X U 13 U R I cu elete si obicinuite Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. S77 CASA DE SCHIMB 612 !. M. F E R M 0 Strada Lipscani, Ko. 23 Cumpora si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi G u r s u 1 B uouresti HO Martie 1889 5 0/0 Renta amortisabila Cump. 81- 1/2 Vond. [9 6 0/0 Renta perpetua «8 99 6 0/0 Oblig, de Stat Î01 1/4 101 3 4 6 0/0 Oblig, dest.drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 104 t/2 105 6 0/0 Scris. func. rurale 07 97 1/4 7 0/0 Scris. func. urbane 104 1104 12 6 0/0 Scris func. urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi toi 1/2 103 94 3/4 95 82 821/4 5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 87 3/4 88 1 4 240 250 Împrumutul ou premie Acţiuni bancei nation. 50 60 940 950 Acţiuni «Dacta-România» 270 280 » Naţionala 260 270 . Constructiuni 140 150 Argint contra aur 30 50 Fiorini austriaoi 209 210 Tendinţa foarte fermă Ghocolat Mmw LA PLUS GRANDE FABRIQUE DU MOffDE BIPLOMES D’EONNEUR A TOVTES LES EXP0SIT10NS VENTE Dl! chocolat menier: 50,00# KIL0SPARJ01 SE TROUVE PARTOUT CASA DB SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No- 8, In palatul Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, In fada noei cladir Bancei Naţionale (Dada-România) Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de 20 Martie 1888 4 % Renta amortisabila 5 % Renta aoiorusacila 5 % româna perpetua 6 % Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] 5 % „ Municipale 10 fr. ,. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 5 % „ 7 % „ urbane 5 % laşi Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri serbesti cu prime Losuri eu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana ,, crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basiiica bombau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei] Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiano „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotii in aur Cump. Vinde 83 98 3/4 98 X 101 *7 3/4 245 104 X 96 3/4 104 X 101X 82 940 73 13* 30 41 2b 19 60 50 124 100 99 268 83 1/2 97 99 101X 87 X 260 106 97X 104 3/4 102X 95 82 7/2 950 76 14 1/2 33 44 31 22 58 56 60* 211 126 100* 100 272 H CĂTRE Dl). ARENDAŞI SI PROPRIETARI DE MOŞII CEREŢI caseiIOBNPITTS BUCUREŞTI NUOILE CATALOAGE ILUSTRATE PENTRU MASINE AGRICOLE Stimabile Domn Dacă aveţi trebuinţă de mobile pentru locuinţă de vară, vilă, hotel, gradină şi An generai pentru casă vâ Invit a vedea in-venţiunea mea cea mal nouă în mobile de de făcut ca: scaune, fotoliuri, canapele şi mese de fasonul cel mal elegant şi comod, bine lucrat şi curat lustruit, ast-fel că nici soarele saii ploaia ar putea cauza ver o stricăciune. Preţurile sunt socotite pentru vânzarea mare şi prin urmare foarte eftine : 1 scaun 7 lei; 1 fotoliu 13 lei; 1 canapea 25 lei; 1 masă 15 lei; etc. Modelurl sunt espuse la prima fabrica româna de mobile cu vapor. Calea itaho ■ ei, la dreapta barieril, unde se primesc comenzi pentru instalat e de saloane, săli de mâncare, budoare, camere de dormit, hoteluri şt cari mobile se execută foarte solid si eftlu. Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA ALAVILLEDEVIENN vis-d-vis de Lib. Socec f Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftin state si soliditate armatoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. Dr. G. Jieger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. DE ARENDAT De la 23 Aprilie curent moşia Tissâu din plasa Saraţn, districtul Bezeii, şi un parchet de pădure, parte de cherestea şi lemne de foc în apropiere de gara Buzed 3 ore, şi de gara Mizn 2 şi 1/2. Doritorii se vor adresa la d-ua Ana Meiic, Strada Spătarului No. 10. (1182) Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Cataloau nostru, ilustrat si va fi trimis ori-oui va faoe ce- rere. LA ORAŞUL VIENA Calea Victoriei, Palatul «Dacia-Ronmnia» vis-ti-vis de Socec MEDALIE DE ARGINT CBJUtTIE CHIMICA BERBERIANU Depositul central tn farmaciile domnilor ALESSANDIUU BUCUREŞTI şi P. LAZEANU CRAIOVA In detail la toate farmaciile din tiara — UN LEU R UL O U L — Cel mal eficace remediu ce se poate iutrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: dus erea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemema sc mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boalede re ichi, con/usiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, târâturi, buboae, bătături etc. etc. Fie-carui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata 1125 ! «7 FOST CARACAS BUCUREŞTI - N. 4. STRIDII ŞELARI, li. 4 - BUCUREŞTI —c>$SBSEâ£SJBr!^>- Restaurat şi mobilat cu eleganţă din nou, situat In centrul Capitalei Restaurat şt mobilat cu eleganţă din nou, situat In centrul Capitalei fi al Comercu precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta i tralâ etc. Compus din 32 camere,, cu preţuri foarte moderate spre’ concurenţa tuti al Comerciuluî, . cen-. tuturor Hotelurilor. In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din nou, Consumaţiunl fine, şi preţuri moderate, mal multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţională în toate serile, condusă de simpaticul artist homân Tache Tomescu. Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s’a înc edinţat d ini Tasse Georgiade fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorab sa clientelă al relncuraja, asigurandu-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat în toi-d’auua probele cele mal frumoase. 1105 Răraâind cu toată stima T. G. nnnanannnnK J’l ££■ CONSTRUCTOR DE DORI BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI 49 MORI, FABRICI UE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate hydraulice, Deposit de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiuue de curele de piele. (Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco) 1054 PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT ÎNCĂLŢĂMINTE DE FRANZ HDLLA SI G. LETZTERGROSCHEN LA MAG*S1.\UL PRIMUL FONDAT IN BUCUREŞTI LA ADEVARATA Strada Şelari No. 9 STEA ALBASTRA Strada Şelari No. 9 TIU î\FPtIUTAT apartamentde cinci DE iiUlIUUAl camere cu salon, osebit cuhnie mare, mansarda, pod sistematic şi pivniţă. Calea Victorii 72, în colţ vis-â-vis de Pa-atul Regal, a se adresa la proprietar în acelaşi acoperământ. DE VENZARE r*l 1 I I I 1 trei cai de călărie wu iL.ii4.nuu de patru şi şase ani, talia 15 şi 16.—Calea Victoriei 103. (1166) DîmiIţiĂTliWmiitB tateadin bule vai uui EnsabeiaNo. 12. iu parte sau in total. LICOARE Iturnuri englezeşti veritabile pentru barbati lei 13, 1 îi, IO. Pentru burfti S, O, 7, 8. Ghete Şaten, Gemu, Be* zctmari de lei 1 I, «2, 13 Pantofi de barbati de diferite fasoane de lei H, 2*. ROG A SE NOTA BINE ŞELARI IT 9 LA (■liote Bezeturi de glace ni v irs forma cliinexeas-ca de lei IO, II, 12, 13. Pentru baeti lei O. 7, 8. tiliete dc vaca de Ver-in n ti o, fasoane rngleifsti *i cliiiiezeNti de lei iO, ii, i;î. 1027 ADEVARATA STEAOA ALBaSTRA Cu slinia, D. MESC11ELSOHN DE jj GIMOMOLHfiM este form. lă diu gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutau şi vâsC de brad. Se recomanda ca Lamâdui-toare tusei vechi, dureri de piept, ţj tusa, arsuri de stomac, nepolla de ij mâncare, catar al haşicel urmare. ) Sticla 2,50. 11MJEU11A GALBENA sig tră în vindecarea scursorel (Blenoragie). Sticla 2 lei. Acesie preparate, compuse de Di-mtlrie U. (llu-rman, farmacist în Bn-z6d, se găseşte de vânzare la principale farmacii din Bucureşti şi din ţara, en gros lu drogneria Brus, Bucureşti. Sie ac observe eticheta, edei mulţi fa. mucisti dau Gudron simplu, cu eticheta dumnealor iu loc dc IJcoarc de Gudrou-tolu-vCscut. URMĂTOARELE PREPARATE COMPUSE DE FARMACISTUL mmmm o, mmmâm -BUZEU- Se găseşte în Bucureşti la d. Marin Ionescu fmer, hotel Union strada Academiei, precum şi la principalele magasinurl din România. I I Apa danlrifrice are proprietatea de a întări gingiile, face se disparâ roşaţa gingiilor şi sân-gerarea lor. întreţine curăţenia şi face se dispera pialra şi mirosul gurei; asemenea se recoman-iâ ca gargară pentru durere de gât, anghinâ şi inflamaţiu-uiie gurei. — Sticla costa un leQ. Pomada de Chinina impedică căderea părului şi ’1 face se crească. — Borcanul 3 lei. Poninda Y'irginea Borcanul 1 led Cosmetic Virginea Borcanul 1 led Coidcream Y'irtţinia ^curăţă pislruele şi coşii, înmoae şi ln-rumuseţeaza tenul. — Borcanul 1 led. Eau de Cologne \ iryinia triplu destilat 2 lei llaconul Prafuri albe si rose de dinii are proprietatea de a întări gingiile şi face se strălucească dinţii. — Cutia 50 bani, i leu, 2,50. Apa de Chinina curăţă şi împedică ciderea părului. — Flaconul 1.50. Pudra Virgini» nu conţine nici o substanţa vatamatoare pentru facia si dantura, adica sar ar de de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este răcoritoare. Albeşte si infrnmusetcza facia. Preţul 3 l. Pasta pentru dinţi are proprietatea a albi si a reda luciul smalului dinţilor. Cutia 2 lei. Pudra nntfsudorica această pudra are proprietate d’* micşora năduşeală picioarelor şi a nimici urîtul miros prouusde asudealâ. Cutia 1 led 50 bani. Tipografia Ziarului „Epoe»1 I iparll en ceraeal» Ch Lorltleux-Cle Parts Girant responsabil V. P. Gheorgbir www.dacoromanica.ro