O SINGURA EDITIUNE
■UMINECĂ 25 DECEMBRE (6 IANUARIE) 1888
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ANUL IV No. 222
N'JMERUL 13 BAM NUMERUL
ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a FIE-CAREI luni si se plătesc TOT-O'A-UNA ÎNAINTE
In Biicarftscl: La casa Administraţiunei. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei. 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Ntreinetate : La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢ/UNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
MAGISTRATURA
628
—.. — —- ---
MIŞCAREA JUDECĂTOREASCA
ALE
GUVERNULUI
LOGODIŢII
\
D. G. Panu publică în Lupta de eri un articol asupra parlamentarismului şi susţine că parlamentarismul este în decadenţă.
Pentru ecsplicarea acestei decadenţe, d. Panu arată, ca cauză principală, intervenţia numărului cel mare al cetăţenilor, amestecul din ce în ce crescând al maselor în via a publică, şi zice că parlamentarismul a mers bine câtă vreme prin sufragiul restrâns nu interveneau de cât clasele mai superioare în viaţa publică, dar câ amestecul maselor a stricat echilibrul partidelor, rupân-du-le cadrul lor de activitate, cadrul restrâns numai la interesele claselor superioare, şi conchide ast-fel:
«Concluzia? Criza parlamentarismului se va sfârşi când partidele vor începe a reprezenta necesităţile şi aspiraţiile pătu-turilor adânci sociale, dupfe cum la începutul vieţii Iul el reprezenta |esact necesităţile şi aspiraţiile pălurel superioare.»
«Criza parlamentarismului să datoreşte lipsei de echilibru între cuprinsul partidelor eiistente şi între cuprinsul mulţi-mel din ce în ce maî mare care a intrat şi intră în mişcarea politică. Când partidele vor deveni populare, adică când vor reprezenta suma marelor interese sociale, a-tuncl criza va lua de la sine sfârşit, echilibrul tulburat va fi restabilit.»
D. Panu şi are, şi n'are dreptate.
Are dreptate când spune că partidele trebue se represinte cât mai mult suma marilor interese ale maselor.
E însă necomplect în ecsplicarea fenomenului acesta al decadenţei parlamentarismului când îl pune numai pe seama egoismului claselor superioare, aristocratice şi burgheze, şi de aceea n’are deplin dreptate nici în ecsplicarea cauzelor slăbire! regimului representativ nici şmai cu seamă în poveţele ce le dă partidelor pentru ca să ridice iarăşi prestigiul parlamentarismului.
Ceea ce este absolut esact în teoria d-lui Panu este câ sufragiul universal sau sufragiul lărgit a turburat regulata funcţionare a regimului parlamentar. Cauza nu este însă tot-d’a-una egoismul partidelor de până azi, ci foarte des şi ecscitările partidelor noui, şi cererile ecsage-rate şi de multe ori greşite ca direcţiune ale maselor profunde e-lectorale, mobilitatea opiniilor lor, pornirea de a crede multe fâgădueli nerealisabile şi de a’şi închipui că interesele lor imediate şi directe pot fi satisfăcute în paguba altor interese legitime, fără ca această violare se nu aibă efecte rele şi pentru progresul societâţei şi chiar pentru interesele lor cele adevărate, dar maf puţin evidente, fiind că nu sunt atât de directe, atât de actualitate şi nu au o formă tot atât de concretă oa unele nevoi ale vieţei zilnice.
Din acest punct privit lucrul,
sunt mulţi publicişti, mulţi cugetători mari astă-z1, şi dintre cei mai înaintaţi, care pun vina pe sufragiul universal şi caută un corectiv la defectele sale.
Noi vom zice numai, câ alături cu interesele unei clase, sunt interesele colective ale unei naţiuni, alături cu interesele de actualitate ale aeeliaş clase sunt interesele permanente ale unei societăţi, şi alături cu nevoile maselor sunt cerinţele progresului şi ale civili-saţii în omenire, sunt legile istoriei şi ale evoluţiunei societăţilor.
In concilierea acestor interese, in înţelegerea de către partide a acestor lucruri, în moderaţiunea cererilor tutulor intereselor care sunt faţă în faţă, stă leacul boalei de caro suferă parlamentarismul.
TE LE GRAME
AGENŢIA IIAVAS
Belgrad, 4 Ianuarie.
In discursul tronului ce a rostit ieri, regele, dup6 ce a făcut istoricul situaţiunil a ziz câ Constituţia justifică simpatiile naţiunilor civilisale şi ale suveranilor lor şi încoronează opera independenţei serbeştl.
Făcând în urmă o expunere a domniei sale, regele a zis câ primii zece aul au fost consacraţi independenţei ţârii care fu recunoscută de tratatul de la Berlin, a le căror stipulaţiunl au fost executate foarte scrupulos de către Serbia şi regele seh, şi a adâogat câ acest tratat constitue azi chiar basa drepturilor po itiee îu Balcani, drepturi pe care Serbia n’are interes de a le combate.
Cel zece ani din urmă ah fost consacraţi a face din Serbia uu Stat modern ; şi un resultat al acestor sforţări este tocmai noua Constituţie.
Regele a terminat, prin aceste cuvinte : «Trăiască Serbia constituţională şi liberii Trăiască naţiunea serbâ.'»
Aplause întusiaste ah salutat sfârşitul discursului regal.
Petersburg, 4 Ianuarie.
Ziarele ruseşti sunt unanime a reclama formarea unul minister naţional tn Serbia, ca fiind singurul mijloc dea asigura menţinerea nouel Constituţii serbeştl în întregimea sa.
Londra, 4 Ianuarie.
Dupâ corespondentul lui «Times» ia Vie-na, Rusia ar considera eşecurile sale politice în Balcani ca resultând din insuficienţa representanţilor sâl actuali la Belgrad, la Atena şi la Bucureşti, şi prin urmare ea şi-ar propune sâ-I schimbe.
Berlin, 4 Ianuarie.
Un articol al ziarului «Post» constată cu satisfaţie că Italia în afacerea Tunisului nu mal are nici un motiv de a se nelinişti.
Un demers din partea FrancieT, de felul aceluia care era de temut, ar fi avut de sigur un caracter de provocaţiuneîn privinţa Italiei; dar Italia este aliată Germaniei.
«Suntem foarte satisfăcuţi, adaogă ziarul german, de a constata că datoriile fie-căruia dintre cel ce formează alianţă cu noi, fiind îndeplinite cu fidelitate, nu suntem actualminte ameninţaţi de nici o primejdie atât din spre Orient cât din spre Occident.
MAGISTRATURA
Mişcarea făcuta de d. G. Vernescu In magistratură a dat ocazie la sumedenie de comentarii, care s’ar putea împărţi în două categorii maî însemnate : o parte, care aprobă în totul actul sâvîr-şit de d. ministru şi o altă parte, care tr8ge cu toroipanul pe nemiluite.
Epoca a fost între cei d'Intâih, care a aprobat opera de desinfectsre, şi la vreme am arătat motivele puternice care ne ’ndeamnâ să fim cu totul favorabili acestei mişcări.
La rtndul lor cele maî multe organe simpatice guvernului se declară mul-ţămite de schimbările făcute.
Gazetele colectiviste şi mal multe din oposiţiune sunt furioase, ba Democraţia In paroxismul acestei furii se năpusteşte asupra d-lul Vernescu cu o serie
de înjurături, cari — judecând după culoarea feţei colaboratorilor el — nu pot fi scoase de cât din vocabularul d-lul Tache Protopopescu.
Supărarea unora din organele opo ziţioniste n'o înţelegem, câcî multe din aceste organe au strigat alăturea cu noi In potriva magistraţilor destituiţi azf.
Pe colectivişti îl pricepem, şi ’I pricepem de minune: acestor oameni nu la vine la socoteală să’şl vadă favoriţii lipsiţi de puterea pe care le o da pozi-ţiunea de magistraţi şi e foarte natura! ca să se indigneze. S’ar putea chiar zice, că un colectivist neindignat nu e colectivist.
Decât, gluma a parte, ar trebui ca onorabilii colectivişti, cari mal cu seamă au veleităţi de radicalism, să nu se mal facă apărătorii Populenilor et Comp.
Cât pentru noi, nu putem decât să fim perfect de mulţumiţi, când vedem cum se desinfecteazâ atmosfera viciată de magistraţii lui Stăteseu şi să dorim d-lul G. Vernescu continuarea acestei opere.
Quidam.
628
Medicii au constatat că pofta de de-putăţie este o boală mal răspândită de cât poftele femeilor însărcinate, şi câ consecinţele acestei boale sunt mult mal primejdioase la aspiranţii de mandatari ai naţiune! de cât la aspirantele la o farfurie cu fragi în luna Decembre, sau la o duzină de stridii în luna Iulie.
S’a constatat în adrvăr câ oameni care par că ar putea fi foarte fericiţi dacă nu s’ar ocupa de politică şi n’ar pofti să intre In parlament, care sunt forte blânzi, foarte cuviincioşi cu restul lumel, devin turbaţi îndată ce ’I înhaţă pofta da deputăţie, şi se apucă de cele mai mari năsdrăvânil.
Ei ar putea să meargă seara la teatru şi să facă haz privind pa Iulian, ar putea să stea la gura sobei iarna, şi pe iarbă vei de vara, să asculte, dulci şoapte amoroase, dar le place mal bine să facă discursuri într’o sală publică în care mirosul de usturoiu se întovărăşeşte cu acel de năduşeală. Le place mal bine să facă apeluri către naţiune, să se certe cu prietenii lor, cu nevestele, cu copil, cu părinţii, numai şi numai ca să ajungă deputaţi.
Spre a mulţumi pe toată lumea, le-gislaţiunea sârbească tn înţelepciunea ei a găsit un leac, şi Ragele M.lan întrebuinţează cu pricepere acest leac.
Din când în când, toată lumea e deputat tn ţara sârbească. Adică să ne înţelegem.
De câte ori se revizueşte Constituţia vecinilor noştri de la Belgrad, se fac alegeri, şi atunci numărul represen-tauţi or naţiunei se urcă la 028, ast-fel încât fie care sârb — din cel ce fac politică negreşit—e deputat, şi nici u-nul nu mal e muncit de pofta deputăţiei.
îndată ce Regele Milan simte că pofta de deputăţie începe a se lăţi prea a-fară din cale In Statul său, tronc, trânteşte o revisuire de Constituţie, şi deschide uşile Corpurilor legiuitoare. Pasiunile dispar atunci ca prin farmec pentru timpul cât ţine Skupcina.
Sistemul ar fi bun de practicat fără întrerupere pentru a mulţumi pe toată lumea, dar el are însă şi părţile sale cele plicticoase.
La noi, spre exemplu, unde avem 184 de deputaţi, avem prin acest fapt 20 de postulanţî pentru fie-care minister, 20 da interpelări pentru fie care ministru în parte, iar la sârbi unde sunt 628 de deputaţi, socoteala revine la 89 şi 5/7 de postulanţî pentru fle-carejportofoliu, 89 şi 5/7 de interpelări pentru fle-cara cap de ministru.
Ţi se face pârul măciucă când te gândeşti la spectacolul ce ar înfăţişa o Camera cu un asemenea personal permanent.
Apoi, unde mal puneţi aiureala la care ajunge un nenorocit consilier al
Tronului, expus zilnic să asculte 628 de cereri de slujbă pentru un protejat, 628 de hatâruri, de permutări, de con-gediurl.
Uf! Mărturisesc că n’aşl vrea să fih , ministru In ţara sârbească nici măcar In scurtul timp cât se revizueşte Constituţia.
In contra poftei de deputăţie ar fi poate un leac şi mai bun, acel care stârpind căuşele, ar nimici ast fel şi e-fectele.
Dacă n’ar fi Camere, n’ar mal fi nici j deputaţi, şi prin urmare n’ar mal fi nici poftă de deputăţie.
Ce ziceţi? Poate că ar merge lucrurile maî bine ?
— Ce serait un systeme, precum îmi zicea un profesor al med, când răspundeam la examen câte o prostie.
Aga.
MIŞCAREA JUDECĂTOREASCA
Reproducem după Românul următoarele apreciaţiuni asupra mişcare! făcute de d. G. Vernescu.
Aprecierile acestui organ nu pot fi bănuite de părtinire.
Iată ce zice organul d-lui V. Ro-setti :
Astâ-zî «Monitorul» publică decretele prin care se face, In magistratură, numirile pe care le-am anunţat în numărul nostru de ieri.
Am fost tot-d’a-una cel d’întâih care am ridicat vocea spre a protesta contra miniştrilor cari, îndată ce vin la putere, fac schimbări gonind din magistratură persoane ne agreate spre a le înlocui prin protejaţii lor.
Noi am fi dorit ca schimbările să se facă cât de rar se va putea, în magistratură, pentru ca ast-fel, cel care îmbrăţişează a-ceastâ carieră, să se bucure cel puţin do siguranţa postului săh, lucru care poate fi o garanţie de independenţă.
N’am voi ca numirile şi înaintările magistraţilor să depindă de miniştrii, pentru ca nici independenţa lor să nu atârne de la el.
Din nenorocire însă, toate guvernele cari s’ah succedat, n’ah ţinut seamă de cererile noastre, n’ah voit să se voteze o lege care să facă ca, magistratul să nu mal atârne de bunul plac al miniştrilor, o lege prin care să se garanteze independinţa magistratului, ast-fel că astă-zl, venind d. Vernescu la ministerul justiţiei, s’a pomenit că are o magistratură colectivistă.
Din toate părţile tl se spunea :
«Nu mal este dreptate în această ţară.
«Magistraţii judecă după placul miniştrilor.
«Spre a câştiga un proces trebue să iei pe cutare advocat, agreat de guvern».
Pe de altâ parte se amintea tristul rol jucat de procurorii şi j udecât orii de instrucţiune, tu timpul colectivităţii, la Orfeh, la Bossel, la 5 Septembre, la 14 şi 15 Marte şi se spunea ministrului: cum poţi să ml ţii In funcţiune pe acele persoane ?
D. Vernescu, aducându’şl aminte, de sigur, de acusaţ'unile ce Însuşi a adus unor magistraţi a recunoscut câ nu poate să mal lase obiceiurile trecute să se continue sub d-sea, a usat de dreptul ce T are azi ministrul, şi a Înlocuit prin persoane care ah Încrederea sa, pe cele care n’o aveah.
Şi publicul a zis: bine le a făcut colectiviştilor.
Ast-fel stând lucrurile nu putem să ne ridicăm, azi, în contra d-lul ministru al justiţiei, dar profităm de cele întâmplate spre a protesta, din noh, contra organi-saţiunel noastre judiciare, spre a cere ca să ni se presinte o lege, care să se voteze îndată după redeschiderea Camerilor şi prin care să se asigure independenţa şi stabilitatea magistraţilor. Numai ast-fel vom putea opri ca magistraţii să devie a-gentl politici al guvernului, ca justiţia să nu se dea pe hatâr şi ca cel care are dreptate să se presinte înaintea judecătorilor săi, sigur fiind câ el ÎI vor recunoaşte-o.
Până atunci suntem nevoiţi a spune că bine a făcut d. Vernescu, câcl opiniunea publică cerea de mult ca să nu mal fie tu magistratură ce! care se distinsese prin zelul cu care servise regimul cosectivitâţil.
NUMERUL L) BAÎ\I NUMERUL ANUNCIUIULE
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Pari**: Ageuce Ilavas, Place (te la llourse, S Anunciuri pe pag. IV, linia 30 hani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PAIUS: segăsestojurnalul cu 15 ec.nt. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. «rr-niain, \o. S-l.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
PROECTELE FINANCIARE
ALE
GUVERNULUI
Reorganisarea Bancei National*.
—Idei generale. —Administraţia superioara.— Convocarea acţionarilor.
— Alte mesuri.—
Concesiuni.
Reorganisarea Bancei Naţionale
Am mai vorbit într’un articol precedent, despre hotărrea guvernului de a organisa Banca Naţională, aşa în cât se nu fie dăunătoare comer-ciului şi Statului, prin operaţiunile pe care le face, şi se contribue la stârpirea agiuluî.
D. Ghermani a presintat acum câte-va zile, consiliului de miniştri un proect de reorganisare a Bancei Naţionale, proect elaborat de d-sa arătând tot de odată necesitatea absolută a acestei reorganisări.
Consiliul de miniştri a luat în discuţie acest proect. El n’a luat însă nicî-o hotârîre definitivă şi de acea nu vom insista nici noi asupra amănuntelor,ci ne vom mărgini în expunerea planului de reorganisare în general, pentru ca cititorii noştri se aibe câte-va idei generale numai despre cele ce are de gând guvernul se facă cu Banca Naţională.
Adăogăm câ până la 1 Ianuarie consiliul de miniştri va termina cu diseuţiunea proectulul în cestiune.
Idei generale
idea de căpetenie a d-lui Ghar-mani, este de a face ca Banca Naţională se fie cu desăvârşire separată de St&t şi de diferitele admi-nistraţiuni ; ast-fel ca ea se fie împiedecată de a da avansuri şi de a face împrumuturi.
Nicî-un avans nu va putea face Banca Naţională vre unei comune şi nu va putea cu nicî-un preţ să contracteze împrumuturi mari aşa cum avea obiceiul pân’acum.
Prin acest mijloc, averea Bancei nu va maî fi risipită şi casa ei va fl tot-d’a-una plină, pentru a face faţă trebuinţelor comerciale.
Administraţia superioara
încă de mult timp, am ridicat şi noi glasul în contra cheltuelelor e-norme da administraţie ale Băncii Naţională, care pe lângă că dă lefuri grase şi cu totul exagerate, mal dă şi tantieme funcţionarilor ei superiori.
Ei bine această risipă nu va mai exista.
Se vor lua disposiţiuni pentru ca înalta administraţie a Băncii să nu aibe un aşa mare număr de funcţionari superiori, care prin lefurile lor grase, aduc pagube Băncii.
Banca Naţională nu va avea ua cât strictul necesar de funcţionari superiori.
Prin acest mijloc, se va face o mare economie, şi acţionarii băncii vor câştiga mai mult.
Convocarea acţionarilor
Dacă statutele vor permitei, se vor convoca de către d. ministru de fi» nance, toţi acţionari Băncii Naţionale, pentru a li se pune în vedere măsurile de reorganisare a Băncii.
Aceasta se va face chiar în contra voinţei directorilor Băncii Naţionale, care de sigur nu văd cu ochi buni, proectul de reorganisare al d-lui Ghermani.
Alte mesuri
In cadrul reformelor ce sunt a se Introduce în administraţiunea Băn-
www.dacoromanica.ro
î
EPOCA — 25 DECEMBRE
cii Naţionale, intră şi măsurile următoare :
Schimbarea stokului Băncei din argint, în aur, ast fel ca or cine presentendu-se la ghişeturile Băncei cu un bilet va putea se primească în schimb aur, fără ca se plătească nici un fel de agiu.
Concesiuni
D. ministru de fin&nce, pentru ca acţionari Banceî se nu tio nemulţumiţi pentru restrângerea operaţiunilor Băncei, cea ce le va aduce de sigur o micşorare a veniturilor lor, va ceda 10 0/o din cele 20 0/o pe care Statul le percepe din venitul net al Banceî.
Prin acest mijloc, d. Ghermani crede că va obţine de la acţionai! toate concesiunile pe care le va cere, pentru a'putea severşi reorganisarea Băncei Naţionale.
lntr’un viitor articol vom da toate amănuntele proectului d-lui Gher mani privitoare la organisarea Băncii Naţionale.
P.
REVOLUŢIA FRANCEZA
Cu ocasia aniversarei centenarului de la 1879 a revoluţiei franceze, Mon-segniorul Freppel, arhiepiscopul catolic din Angers, va publica la 5 Ianuarie o importanta broşură, ale cărei conclusiuni sunt cele următoare :
Ar fl o sarcină foarte uşoară aceea de a semnala un rău fără a arăta şi remediul ce se prescrie pentru a’i îndepărta.
Nişte critice pur negative, afară că nu daQ nici un resultat, apoi mai aG încă şi gravul inconvenient, de a părea că sunt inspirate de un sentiment de ostilitate şi de defăimare. Nu acesta este scopul a-cestei lucrări. Este însă adevărat, că con-clusiunile noastre reese chiar din tot ceea oe precedă. Cu privire la ocasia centenarului de la 1789, noi am considerat Revoluţia franceză, sub diferite priviri, şi în consecuenţele cele mal directe, pentru a arăta pe faţă, în ce ab s, dănsa a condus ţara; şi într’o ast-fel de stare de lucuri, când totul e repus în discuţiune pentru a cincl-spre-zecea saG chiar a doua-zecea oară, de la puterile publice până la soarta celui mal modest cetăţean, noi aşteptăm fără sfială respunsul ce vor bine-voi a ni’l face.
E necesar de a resuma acest examen, pentru a degagia elementele soluţiunei care ne pare singură cea adevărată, singura eficace. Aeeastă soluţiune o vom formula în două cuvinte: E absolut necesar ca să se rupă odată cu revoluţia, şi a se relua cu înţelepciune şi tărie mişcarea reformatoare de la 1789.
Ce ! ni se va respunde, vechiul regim, cele trei ordine ale regatului, tot acest concert de lucruri, care exista înainte de 1789: aceste toate vreţi să le reînoiţi ? In nici un fel. Nu mal stă în puterea noastră de a reînvia secolil şi morţii. O sută de ani ah trecut de asupra, modificând cât se poate de adânc condiţiunea persoanelor şi a lucrurilor.
Nebun ar fi acela care ar dori să nu cu-
noască schimbările supravenite de la o Yârstă la cea-l'altă.
Despre fapte e necesar vecinie de a se ţine seamă ; dar principiile nu trebuesc nicl-odată părăsite.
I. Şi mal lntâiO în ordinul religios, dacă nu se doreşte ca atheismul şi materialismul se aducă descompos'.ţiunea totală a societăţeî franceze — şi această lucrare nu e deja prea mult înaintată — ede toată necesitatea de a readuce aplicaţia doctrinelor, şi a preceptelor decalogului şi a evangeliei în Stat, în familie, în şcoală; de a reda religiunel locul s6G legitim ^ manifestaţiunile şi în actele vieţel publice domestice şi private; s&G de nu, vai de Franţa, care va rămâne destinată a deveni peutru lumea întreagă cel malgroas-nic exemplu al unui popor necredincios misiunel sale, atins în isvoarele chiar ale vieţel morale, şi căzând el însuşi în gol şi abis.
Asupra nici unui alt punct sofiştii secolului trecut, şi urmaşii lor de azinus’afi rătăcit mai mult şi propagandei lor de nemilostenie.de asemenea funestă pentru demnitatea moravurilor noastre şi pentru puterea caracterelor, se d,itoreşte starea de nepuliuţâşidediscordie Ja caresuntem reduşi.
II.	In ordinea politică, dupe atâtea a-venture şi expediente sterile, unele ca altele, trebue să se revină în mod franc şi leal, fără şovăire către monarhia naţională, încarnată şi personificată în casa Franciel, având titlurile şi dreptul săG într’o adopţiune perfectă şi prelungită din generaţie în generaţie în timp de 8 secole, şi nu numai într'un simplu vot trecător, smuls prin forţa circumstanţelor, saG surprins în momente de tulburări. Monarhiei naţionale, susceptibilă transformărilor tn viitor ast-fel dupe cum a fost în trecut, când s’a putut vedea devenind succesiv feodalâ, aosolută, temperată, monarhiei naţionale, mal mult de cât or-cârui ait regim prin fixetatea chiar a principiului săG, aparţine de a da ţărel şi a garanta toate libertăţile dorite.
Nu, temperamentul unul popor cum şi al unui individ nu se pot lesne schimba. Nu, nu e posibilitate de a smulge din corpul unei naţiuni un organ esenţial fără de a-1 iovi de moarte.
Pentru a menţine o societate, în condi-ţiunile normale ale puterel şi a vieţel sale, este necesar înainte de toate de a conserva totul în mijlocul săG; ridicată şi respectata, insLituţia centrală, cu care şi prin care un popor e născut, a trăit, a crescut, s’a desvoltat, ne făcând de cât unul cu dânsa, şi găsind în aceasta asenţă alianţa fecundă, printre vicisitudinele istoriei sale, garanţia suverană şi permanentă a mărirel şi a unităţel sale.
A voi sâ se reorganiseze un regim stabil şi regulat în alară de acest factor indispensabil al ordinel politice, e a se mişca în zadar.
III.	Restabilirea monarhiei naţionale implică, dupâ noi reconstituţia vieţel provinciale fără care or-ce reformă ar fi zadarnică.
Aceasta e una din greşelile capitale ale revoluţiunel franceze, noi am mai spus'o, de a fi suprimat aceste centre istorice şi secundare care, sub numele de provinci, erafi nişte puteri organizate şi ierarhizate 1
Gu aboliţiavamelor la interior,dupâ cum o cerea cu dreptate textul de la 1789, unitatea naţională, din punctul de vedere politic, nu ar fi suferit, prin conservaţia pro-vincielor. Ce a rezultat, din contra, prin supi esiunea lor ?
A rezultat ca toată mişcarea politică a fost concentrată la Paris, şi că Francia întreagă a rămas la discreţia capitalei. *
Ca un soldat fericit sâ smulgă puterea, or ca o mişcare de stradă triumfătoare să puie guvernul în stare de inerţie restul Franciel e silit a suferi legea învingătorului or-care ar 11 el, fără de a putea oferi o resistenţă serioasă în adunărel provinciale puternic constituite.
Aci resedă origina tutulor revoluţiunilor noastre, şi dacă nu se aduce nici un re-mediQ, nici un regim nu va fi durabil. Aceastăreformă e oare grea de executat? Nu, de sigur că nu. Deja s’a refăcut o schiţă din vechile provincii, tn curţile de Apel, în Academii, şi mai de curănd încă în cercurile marilor comandamente militare.
Sâ se adauge state provinciale, pentru a precumpăni acţiunea unul parlament u-nic, unde totul depinde de o majoritate schimbătoare; şi vom avea o garanţie sigură contra surpriselor tot-d’a-uua cu putinţă.
IV.	In materie de învăţământ trebue ca Statul să revie ia adevâratu-I rol, care e un rol de ocrotire, de supraveghiere şi de încurajare, ur nu cum e astă-zl, când să caută a usurpa o funcţiune de învăţătură şi educaţie care nu intrâ.în competinţasa.
Uuiversităţl regionale, autonome şi independente de Stat guveruându-se prin ele însuşi, cu programele şi cu metodele lor; fără a avea sâ aştepte cuvântul de ordine eşiie din biurourile unul minister, şi putând ast-fel se readucă viaţa intelectuală şi ştiinţifică In centrurile provinciale, a-coio unde asta-zl e cu desăvârşire slăbită peutru a nu zice că nu există de ioc.
Şcoli primare adevărat comunale unde părinţii de familie prin organul consiliilor municipale, să poată avea ceva de vezut sau de zis, pentru alegerea dascălilor şi a caracterului învăţământului : iată libertăţi folositoare în înţelesul chiar al ştiinţei, în profitul cmturei religioase intelectuale şi morale a ţârei.
V.	In ordinea civilă, dacă se voeşte a se opri dispopulaţiuuea Franciel, ruina a-griculturel, a comerţului şi a industriei, e de absoluta necesitate do a reveni asupra legilor succesonale, inspirate de Revoluţia iraaoeza prin idei egalitare până la exces.
Partagiul forţat al bunurilor, la deschiderea lieşl-cărel moşteniri, nu e numai o atingere profundă la libertatea de a testa, dar îucâ o eroare economică a căror con-secuente ar sfârşi prin a deveni mortale pentru prosperitatea ţârei.
Vi. Iu ordinea socială, libertatea lucrului, cheamă în ajutorul său ca corectiv, şi ca complement, libertatea asociaţiuneî, contrariQ doctrinelor iul Turgot şi a Revoluţiunel franceze.
Corporaţia liberă şi voluntară, între oameni de aceleaşi bresle, lucrători şi patroni, fără monopoluri nici priveligiurl este singurul mijloc eficace şi practic pentru a scapa de individualismul şi socialismul, de asemenea conţinuţi, de şi sub diverse titluri, în teoriile economice şi sociale ale secolului trecut.
VII De militarismul, născut din revoluţia franceză, nu mal avem nimic de zis. Nici o reformă nue putincioasă In circons-tanţele actuale.
Cât timp Germania va deţine pe nedrept Alsacia şi Loreua, flagelul armamentelor universale va rămânea deslânţuit pe întreaga Europă.
Numai când reparaţia va fi dată, atunci numai se va putea intra în adevăratele principii a apârârel statelor, şi desarinarea pe o scară întinsă se va impune popoarelor pentru cel mal mare bine, şi pentru o-noarea civilisaţiei creştine.
Noi, n’am spus totul, dar credem că am spus esenţialul.
Este dar o reacţie contra mişcărel revo-
luţionare din 1789, cea ce propuneţi ? ni se va spune.
— Da, fără nici o îndoială, căci salutul Franciel nu se poate obţine de cât cu acest preţ. 0 reacţie profundă şi viguroasă; reacţia bunului simţ contra utopiei, reacţia realităţilor contra visurilor şi aflcţiunelor reacţia experienţei contra unei urmări de decepţiunl lamentabile, reacţia principie-lor contra absenţei de or-ce doctrină, reacţia dreptului hereditar şi naţional contra usurpaţiunei forţei, reacţia creştianismu-lul contra atheiştilor şi materialiştilor, reacţia unei ţări care vrea sâ trăiască contra căuşelor de slăbire care ar sfârşi prin a o ucide.
Dacă nenorocirile presentulul şi ameninţările viitorului ar putea sâ aibă acest rezultat, va trebui să bine-cuvântăm pe Dumnezefi şi se mulţumim oamenilor.
Pentru mine nu există o altă formulă de scăpare de cât aceasta :
A rupe cu ideile revoluţionare pentru a relua fără esitaţie şi în mod ferm, mişcarea reformâtoare de ia 1789.
Ţineam se o spui sus şi tare, în ceasul de faţă, pentru binele religiunel şi în interesul ţerel mele, fără a me lăsa şi opri de nioi o altă consideraţie, căci nu ’ml cunosc tn inimă de cât două pasiuni: amorul Bisericei şi amorul Franţei.
Monsigniorul Freppel.
Paris, 11anuarie 1889.
IN F ORMAT IUBI
D. general Mânu a supus unui nou examen întreg proiectul de fortificare a ţerii iu scop d’a se introduce modificări în părţile defectoase şi d’a reduce la minimum posibil eheltuelile ce vor pricinui fortificaţiile.
Gând această lucrare va fi sfârşită, d. general Mânu va expune franc şi leal Camerilor spre ce chel tueli putem fi târâţi.
Budgetele tuturor ministerelor au fost depuse la ministerul de finanţa spre inarticulare la bugetul general al Statului.
D. Ghermani a şi început se le examineze ca ast fel se se poata stabili în mod definitiv budgetul de chel-tueli şi venituri.
-SB8-
D. Alexandru Marghiloman, ministru de lucrări publice, a primit eri pe d-nii Weissel şi de Kiinnelt delegaţii societăţeî Lemberg-Cer-năuţî-iaşi.
D. G. Duca, directorul general al căilor ferate române, a asistat la prima conferinţa ce s’a ţinut eri la minister.
Negocierile pentru a se ajunge la regularea tutulor diferendelor existente Intre Stat şi sus-zisa companie vor urma, chiar şi în timpul sărbătorilor, pentru că ast fel, până la redeşchiderea Corpurilor legiuitoare totul se fie terminat.
-BMB-
Balul din anul acesta la palat va fi splendid. Peste 2,000 de invitaţii au fost deja trimise.
-**-
La 15 Ianuarie va avea loc al 2-lea mare bal al Gurţei.
La acest bal nu vor lua parte de cât Corpul diplomatic, înalţii demnitari ai Statului, militarii superiori şi membrii Corpurilor legiuitoare.
Eri a luat vacanţe şcoala naţională de poduri şi şosele.
Din causa viscolului linia Călăraşi este cu desăvârşire întreruptă.
*•
D nil Radoiu şi Maca aii declarat eri, că nu primesc transferările ce li s’a făcut şi că vor demisiona din magistratură.
Mişcarea făcută în magistratură de d. Vernescu a făcut cea mai bună impresie. Mai cu seamă la Cra-iova numirea d lui Stănescu In postul de prim preşedinte de Curte a mulţumit opinia publică.
O nouă mişcare care se cureţe şi tribunalele şi Curţile din ţară este ceruta de toată lumea, afară de colectivişti bine înţeles.
-sas-
Aflâm că este vorba ca d-na Pau-lina Luca, vestită cântăreaţă, se vie în Bucureşti cu o trupă de opern pentru a da câte-va representaţiuni. De asemenea este vorba de o altă trupă de operă care ar veni din Rusia.
Credem că comit tul h âtrului n’ar face reu se fie mai conciliant şi se nu depărteze prin nişle exigenţe băneşti prea mari singura plăcere intelectuală publică ce avem în anul acesta.
O exposiţiune de Belle-Arte s’a deschis în palatul noului Ateneu, fixpoziţiunea este deschisă în toate zilele de la 10 dimineaţă pâne la 5 dupe amiază. Preţul intrărei 1 leQ iar Duminicile 50 bani şi Joile 2lei.
Direcţiunea generală a telegrafelor şi poştelor face cunoscut următoarele :
«Persoanele cari primesc scrisori sau jurnale întîrziate şi acele cari au motive legitime de plângeri contra modului executârei serviciului telegrafo-postal, sunt rugate a adresa tot-d’a reclamaţiunile lor d’a. dreptul directorului general al poştelor şi telegrafelor, şi se le însoţească de plicul scrisorei sau banda ziarului întârziat.
«Aceste reclamaţiuni n’au trebuinţă se fie înaintate în plicuri francate, ci în plicuri simple, fiind că direcţiunea le consideră şi le va primi ca elemente proprii a înlesni controlul şi a îmbunătăţi funcţionarea regulată a serviciului.
D. Constantin Orman, distins elev al facultăţii de medicina, a susţinut cu succes teza sa tratând despre
Zona.
Urăm succes tenerului doctor In spinoasa sa carieră.
OEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA HAVAS
Londra, 4 Ianuarie. — Zirrele englezeşti publica corespondenţa schimbată între Sir Moner şi Corniţele Her-bert de Btsmarck cu ocasia atacurilor «Gazetei de Colonia» care a acusat pe Sir Morier de a fi destăinuit lui Bazaine mişcările armatei germane.
Sir Mortier protestează cu voiciune şi arată o scrisoare a lut Bazaine, cu data de 8 August, care scrisoare des-minte într’un mod formal cuvintele a-tribuite diplomatului englez.
FOIŢA ZIARULUI •EPOCA»
t?3,
WALTER SC01T
LOGODIŢI
SAU
CONETABILII DE CHESTER
XXI.
(Urmare)
Crede-mă, Milord, adause cinstitul flamand, văzfind că cuvintele Iul a-tingeafi pe coaetabil, sta! Iad ta acasă ; părerea unul om netnvăţat să facă o dată să'şl schimbe gândul un om luminat, care, iartâ-mă c’o spun, a luat o hotărîre fără a socoti dacă e înţeleaptă saG ba. Rămâi la moşiele d tale, câr-mueşle-ţl vasalii d laie, ocroteşte d-ta Însuţi pe fidanţata d tale. Numai d-ta at dreptul să ceri de la dlnsa amor şi ascultare ; şi, fsrâ a ciuta să ghicesc cea ce va face dacă va fl despărţită de d-ta, sînt sigur că, sub ochii d-tale va lodepliai toate datoriile de soţie credincioasă şi iubitoare.
—	Dar sfântul mormînt? zise Hugues de Lacy suspinând ; căci recunoştea Înţelepciunea acestei păreri, cu toate că împrejurările îl ImpedecaG de a o urma.
—	Acei care aG perdut sfântul mor-mînt să caute a’l redobândi, Milord, răspunse Wilkin. Apoi, dacâ Latinii şi Grecii aceia, cum le zice, nu sunt mal de treaba de cât să spune, puţin ne pasă dacâ el saG păgânii vor stăpâni ţara care a costat pe Europa atât slnge şi aţâţa bani.
—	Pe legea mea 1 zise conetabilul, e bun simţ In cea ce zici, dar te sfă-tuesc să nu mai spui aşa ce-va, căci te ar lua drept un eretic sau un ovrei. Cât despre mine m’am jurat, mî-am dat cuvîntul, şi nu mal pot să 'mi a-runc ochii lu urmă; nu’ml mal |rămâne dar de cât să văd cui aş putea încredinţa această însărcinare însămnatâ, de vreme ce înţelepciunea d-tale nu te lăsa să o iei asupra [d tale, şi, mărturisesc, nu fără oare-care aparenţă de dreptate.
—	Pe nimeni n’al putea mal fireşte şi mal onorabil să’l alegi pentru o treaba care cere atâta încredere dejcât pe un neam de aproape care să fie vrednit dedtnsa ; şi cu toate aceste aşi voi să n'o al de dat nimănui.
—	Dacă prin un neam de aproape înţelegi pe Randal de Lacy, efl îţi zic curat câ nu’l cred de loc demn de încrederea mea.
—	Nu de el voi să'ţl vorbesc, Milord, de un altul care 'ţi e mal aproape
prin sânge, şi care, dacă nu mă înşel fo irte, îţi este şi mai scump ; mă gândisem la nepotul d-tale Damian de Lacy.
Conetabilul tresări par că l’ar fi muş-cut o vespie ; dar îşi veni îndată în fire, şi zise cu un sânge rece silit:
—	Damian trebuia să meargă în locul meG In Palestina; să vede că a-cuma eG trebue să mă duc tu locul lui, căci de la boala lui din urmă doctorii ş’aG şchimbat cu totul părerea ; el zic că acum i-ar face răG căldura pe cât bine i-ar fi putut face mai nainte. Dar învăţaţii noştri doctori, ca învăţaţii noştri preoţi, ,trebue să aibă tot-d'a-una dreptate, or-cât fi să schimbă părerea, şi noi bieţii mireni nu.putem fi de cât greşiţi; adevărat că pot să mă bizui pe Damian cu toata Încrederea; dar e tlnăr, Flammock, foarte tînăr, şi în aceasta privinţa prea samană cu cea care ar fl încredinţată grijelor sale.
—	Atunci Milord, ţ’o mal spun, rămâi acasă, şi fii d-ta însuţi ocrotitorul acelei la care ţii fireşte atât de mult.
—	Iţî maî spun şi eG inc’odată că nu să poate ; am făcut un demers pe care’l priveam ca o mare’datorie ; poate e o mare greşalâ, dar nu maî e cu putinţă s’o îndrept.
—	Ei bine 1 bizue-te pe nepotul d-tale, Milord; e cinstit şi credincios, şi mal bine să te încrezl într’un leG tînăr de cât într'un lup bătrâu; poate să greşască, dar nicî-o dată nu va face răul cu voinţă.
—	AI dreptate, Flammock ; şi poate
ar trebui să mă căiesc că nu fam cerut mal curând sfatul, de şi e dat aşa pe faţâ. Dar cea ce s'a petrecut între noi să ţrăinâie tainic; |şi gândeşte Jlaiceea ce far putea folosi mal mult de cât o convorbire asupra treburilor mele.
—	E o socoteală care va fi lesne de regulat, Mi ord, câcl n’am venit aici de cât pentru a cere sprijinul d-tale, pentru a dobândi o lărgire a drepturilor stabilimentului ce noi flamanzii am făcut pe graniţă.
—	Vel câpăta tot ce vel cere, dacă n’a fi ce-va din cale afară, răspunse contabilul.
Cinstitul flamand, care n'avea ca Însuşire bună de căpetenie o mare modestie, âă grăbi a’l spune Iu cele mal mici amănunte ce dorinţl avea. De mult voise să şi le Împlinească, dar în zădar ; această Întrevedere era mijlocul de a isbuti.
Conetabilul ne voind să Întârzie a îndeplini hoUrlrea ce luase, să duse îndată la nepotul seG, care află, spre marea lui mirare, câ locul unde era să’l trimită să schimbase. Unchiul seG ÎI vorbi de plecarea lui grăbită, de boala lui Damian, şi de nevoia de a da un ocrotitor lui lady Evelina, ca de cuvintele care’l hotăraG să’l lase In Ing itera spre a’l representa In timpul lipsei lui, să veghieze asupra drepturilor şi intereselor casei De Lacy, şi mai cu seamă să ocrotească pe tlnăraşi frumoasa logodnică pe care unchiul seG era silit a o părăsi pe mal mulţi ani.
Damian era Încă In pat când cone-
tabilul ÎI spuse de schimbarea ce să Întâmplase în planurile sale.
Poate aceasta nu'i supăra, căci în asemenea stare ’I era mal lesne să ascundă ochilor unchiului seG emoţiu-nea ce nu să putea lmpedece de a simţi. Cu toite aceste conetabilul, cu graba uaul om care doreşte a sfârşi cât mai curând tot ce are de spus asupra unul lucru desplâcut, II poveşti pe scurt toate măsurile ce avea să ia pentru ca nepotul săG să’şi poată Îndeplini cum să cuvine însărcinările lnsămnate ce i să încredinţau.
Damian îi ascultă ca un glas pe care l’ar auzi în vis, şi pB care nu’l putea întrerupe, de şi ce-va ’l spunea în sufletul Iul câ Înţelepciunea şi cinstea ar fi cerut ca să spue mal multe unchiului seu asupra schimbarel dispo-siţiuniior sale.
El cercă cu toate aceste să rostească câte-va cuvinte când conetabilul sfârşi de vorbit ; dar cu un accent prea slab ca să sdruncine o hotărîre atât de tare pe cât era de pripită într’un om care nu era obişnuit a vorbi înainta de a să fi gândit bine, nici de a’şl schimba vr’o-dată kotârlrea, dnpe ce o luase.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 25 DECEMBRE ■9RHES

In consecinţă acesta din urmă a cerut Comitelui Herbert de Bismarck să desminţâ aceasta calomnie In «Gazeta Germaniei de Nord.»
Corniţele Herbert de Bismarck a res-
{>uns câ coprinsul şi tonul scrisoarel ui Sir Morier nu permit să dea urmare cen-rel sale uimitoare.
«Daily Telegraph» declară căîntreaga Engliter eâ actuairainte insultata In persoana lui Sir Morier.
Cele-l-alte ziare englezeşti vorbesc în acelaşi sens.
CURTEA CU JURAŢI
Rescoala din Lipia Bojdani
Şedinţa de la 23 Decembre
Şedinţa se deşchide la orele 12 sub preşedenţia d-lui Cireşeanu, asistat de dd. Voreas şi Algiu.
Fotoliul minisceriulul public este o-cup&tds d procuror-general Burada, asistat de d-nu prim-procuror Sfetescu.
Apărarea este susţinuta dd. avocaţi Fleva, C. Miile şi C. Disescu.
Comisiunea juraţilor se compune din dd. Biciola, Ionescu Dimitrie, Ciulei, Spiridon, Georgescu P., T. Brâtianu, M. Marinescu, Bedris Garabet, Nae Ionescu, Fortunatu C., D. Dumitriu, Fo-tescu N., Pancu N.
Se dâ citire actului de acusaţie din care reese că acusaţil sunt daţi judecăţi pentru jefuire şi devastări prin rebeliune.
Actul de acusaţie
Se dâ citire actului de acusaţie din care resultâ că preveniţi In număr de 25 sunt daţi judeciţi pentru câ In ziua de 31 Mirtie întruniţi In ceată au de vastat cârciuma lui Nicolae Filip, caruia i-ab furat suma de 7,000 lei.
De aci plec la casa arendaşului T. Fi-litis înarmaţi cu ciomege , încep a sparge giamurile, sfărâmă totul In modul cel mal barbar. Sparg magasia de porumb pe care T împart Intre ei. De aci trec la Fundu, sparg casaadminis tratorului Pavel Anghelini, dărâma fe restrele, mobile, strică un cufăr din care fură 1400 lei.
De aci merg la monastirea Căldăru-şani şi sparg casa părintelui Gherasim.
De aci rmrg in Stubeiu unde devastează cârciumile d-lui Georgescu, bân-du-i tot vinul. Apoi în ziua de 1 Aprilie, au distrus cârciumile comercianţilor Ion Ionescu din Turbaţi, Vasile N. Cojocaru din Fundu, Niţa Sotir din Bojdani şi Stan Gheorghe din Lipia.
La aceştia beau vinul, parle ’l varsa. sfărâmă ferestrele şi distrug marfa. A doua zi preveniţi merg cu carele pe la magasiile devastate şi încarcă pro duete, ducend fie-care cât putea.
Se procede la ascultarea acusaţilor Nicolae BeicOtanu. Declară cu totul alt-ceva ca la instrucţie, S’au dus la T Filitis ca să ceară pământuri şi porumb. Nu l’ab găsit acasa, dupe spargerea giamurilor s’ab dus la d. Iancu Fetrescu unde ab spart asemenea giamurile. Acusatul cu încă câţt-va oameni s’fib dus la comuna Fundu şi au spart casa d-lui Angh-Jidi prăpadmdu-i toiul şi furendu 1 2.200 fr. R-istul cetei s’a dus la Mănăstirea Câldoruşani unde ab căutat să găsească pe ciocoi. Din depunere resultâ câ acusatul era din capi.
hrgu Georgescu. Se plânge contra al rendaşulul ca e foarte asupritor. Nu voeşte se le dea pământ de cultivat de cât plătind 40 lei de pogon, jumătate bani Înainte. Asemenea adaogă câ nu pot să treacă pe o altă moşie câcî tre-bue să treacă peste un podeţ făcut de Stat peste apa Snagovului şi pentru care proprietarul le ia i fr. de trecere. Am reclamat de mai multe ori. Insa n’au voit să ne dea dreptate nimeni de aceea am găsit de cuviinţă să ne sculăm. Acusatul a mai fost dat judecăţi şi condamnat 6 luni de zile închisoare corecţionalâ pentru falş în acte eomerciale.
Bălăceanu. Arată cum că Nicolae Filip hangiu Împreuna cu arendaşii nu-meab primarul şi notarii după cum voiab el, bătând pe săteni care nu vo-iab să voteze aşa cum le plăcea d-lor. Nu e adevărat că au furat banii lui Filip Nicolae. La Iancu Georgescu ab devastat pentru că să purta răb cu el, le prindea vitele şi nu le înapoia de cât după ce plăteab câte 50 bani de cap.
Gheorghe Dim. Ţurloi. Neaga că mergea In capul cetei purtâna un steag. M’am dus numai la Fundu însoţit de toată lumea. Neaga că a furat banii lui Filip.
Gheorghe Dinu (Cârnu). N’a fost ni-căerl, n’a făcut nimic.
Barză Ioan. Ab venit oamenii la el şi l’ab silit să dea adunarea cu goarna. El s’a supus şi a adunat peste 1000 oameni.
A fost numai la Toma Filitis dar n'a făcut alt-ceva nimic de cât când ceî-l’alţi spărgeabel cânta cu goarna.
Stoica Alexandrescu. Ab venit 3 cătune peste noi şi ne-abluat cu sila. Ne am dus toţii şi unde a spart unul, spftr-geab toţi, mal de frică, mal de voe, că de nu faceab toţi, te bâteab de te omo-rab.
Petre Lazăr. S)a dus şi el cu tot satul la Filip ca să ’l ia să meargă la Primărie să le citească ordinul de porumb din Bucureşti. L’ab 'uat pe Filip dar lui nu ’l ab făcut nimic, s'ab dus cu el la Primărie unde negâsind pe primar nici pe notar s’au dus la curte să'l caute şi oamenii auzind câ este ascuns acolo ab spart geamurile. Nu ştie dacă oamenii ab furat şi ab spart casa Iul Nicolae Filip. Adaogă că Iancu Georgescu l’a.legat şi l’a b&tut şi 'i a luat tot ovăzul cât '1 avea acasă zicând că la furat de la d-lul.
Stroe Dumitru. N'am fost nicăeri.
Preşedintele. La instrucţie al declarat că al fost şi tu şi câ a spart şi tu cu cel-’alţl ?
Acusatul. Păi vezi, atunci n’am ştiut ce spun.
Din deposiţia acestuia reese ca acu-saţiipretutindenl dedeab fuga Intâiu la vin şi la ţuică.
Petre Sin Petre Bacian, Pelracile II e. Oheorghe Panait, Pe-trache Stan, Mihai Serbau Ghiu leu, Iile Bodoianii, n au făcut, at ceva de cât cea ce a făcut tot satul. A-ratâ cum câ de sărăcie şi din cauza d-lul Georgescu s'ab sculat.
Tudorache Dumitru. Arata cum că a luat numai câte-va baniţe de porumb şi o puşcă alt-ceva nimic. Am spart eb geamuri pentru câ aşa era obiceiQ.
Achim loan. S’a dus şi el cu toată lumea la monaslire. Nu ştie dacă s’a spart casa călugărului, din cauză că era multă lume. De la Găldaruşanl s’a dus la Ştiubel unde privea cum beab oamenii vin. Ei nu a băut căci nu bea de cât ţuică.
Vasile Oprea Ungureanu. A auzit şi el că a venit un ordin de porumb şi de a-ceia s’a dus la primărie căci nu avea ce să mai mănânce.
D. Fleva roagă Curtea să întrebe pe acusaţi d>ica au fost maltrataţi de autorităţi dupe ce ’i-au arestat.
Preşedintele întreabă pe fie-care acu-sat In parte. Fie care acusat arată cum câ armata ’l-a bătut cumplit pe toţi. Unul z:ce câ a fost bătut şi ’l a rupt coasta, lucru ce nu poate adeveri. Altul câ a fost maltratat cu apă. In fine toţi au fost bătuţi, nici unul n’a scăpat.
Se suspendă şedinţa pentru 10 minute.
La redeschiderea şedinţei se dă ascultare părţel civile.
Vasile lonita consilier
Arată pe Vasile Oprea care Ta bătut ca să’i dea ordinul de porumb din Bucureşti.
Pavel Anghelini
Arată cum i s'a distrus toată averea şi cere despăgubiri civile 3500 fr. sumă echivalenta cu perderile ce a suferit.
Se procede la ascultarea martorilor.
Dumitru Constantin
Era vizitiul lui N. Filip pe timpul revoltei. Gând ab venit oamenii la prăvălia lui Fiiip el s'a ascuns in pod de frica. Nu ştie dacă au bătut sau nu pe N. Filip.
Filip Stoica
Arată cum că acusatul Achin a venit la el şi 'i-a zis: hai cu mine că am să’ţi spui ceva. El n'a vrut să se ducă dar acesta T-a zis, lasă ca ştiu eb că eşti roşior, să şti câ are să vie bătăuşii care să’ţl spargă casa. Nu a voit să se ducă, tnsă mai târzib a venit o ceată de oameni împreună cu Achim, ’î-ab spart gemurile şi i’ab bătut. Arată asemenea pe Peire Bairac, Ghiulea şi încă câţ -va din acusaţi care l’ab bătut. Altceva nu mai ştie, câcî dupe bătaie a zăcut toată săptămână.
D Miile. Să spus martorul dacă la instrucţie a venit cu cheltuiala d-lui Georgescu ?
Martorul. Da ’mî a plătit drumul căci atunci n’avea bani.
D. Fleva. AI spus sab te-ai plâns unde-va câ ai fost bătut ?
Martorul. Da, la judecătorul de instrucţie.
Păun Dumitru
Martorul spune cum că a auzit pe Curcan zicând la vre o 8 oameni, haideţi mă câ ne aşteaptă măciucaşi în Bogdani. Arată că a văzut cum duceab oamenii tn ghionturi pe N. Filip la primărie. A fost şi el închis la manej însă pe urmă a fost pus In libertate. Am fost şi eb cu ei dar de frica, căci auzeam câ care nu merge cu ei le sparge casa.
Preşedintele. Cine conduceab pe oameni la Găldărusani ?
Martorul. De d le, daca ştiam că o să mă Întrebe cine va asta, mă uitam şi ştiam, dar aşa nu ştiu căci erau mulţi.
Preşedintele. La Căldăruşani cine striga să trăiască feciorul lui Guza?
Martorul. Toată lumea d-le preşedinte nu striga de cât aceasta.
Un Incident
Părintele Procople
Nu ştie de cât că a venit multa lume la monastire şi ab spart casa părintelui Gherasim şi ab căutat prin arehon-dârie să găsească vre un proprietar sab arendaş. Nu ştie însă din ce causi ’I câutab.
Iancu Bănică
L’ab bătut oamenii zicâad câ e înscris la roşi. Cum a scăpat din bătaie a dat fuga şi s’a ascuns în pădure de unde nu s’a întors de cât când a auzit câ a venit miliţia.
D. procuror renunţa a se mal asculta restul martorilor.
Se dâ ascultare martorilor apărării.
Nicolae Filip Rogojinaru
Nu are nici o cunoştinţă de revoltă căci pe acel timp erab angajat la lucru In comuna Netezeşti.
D. Miile. Ştie martoru că venise un ordin de porumb la primărie?
Mart. Da, a auzit şi el.
D. Miile. S’a auzit prin comună că pnmaru cu d. Georgescu a ascuns a-cest ordin forţând ast-fel pe oameni a lua porumb de la d-lui ?
Mart. Aşa să zicea.
D. Miile Ge lnvoeli aveţi ?
Mart. Avem la patru pogoane un pogon complect, 2 din 5, 1 nap. vita la er-bant, 5 oca de fasole şi 3 găini dişmâ. In padurea de stat, avem insă 6 lei de vita. Mai apoi însă 2 zile cu caru şi 2 cu mânile.
Gheorghe Vasile Ceaune
Când s’a întâmplat faptul era bolnav. Ab venit nişte baeţi şi la el să’l ia dar nu s’a putut duce. Nu ştie Insă cine ab fost acei baeţi. Arata cum câ d nu Georgescu e foarte răb câ dacă prinde vre-o vită prin râzoarele d-lui le glo-beşte. Nu ştie dacă d-nu Georgescu a luat z&loage de la vre un sătean.
Nicolae Baclu
DIN DISTRICTE
IAŞI
asupra reseoalei
din
D. apărător Miile, roagă curtea să pue tn vederea d lui Procuror câ Întrebările trebuesc făcute prin d. preşedinte iar nici de cum direct martorului,
D. procuror. Nu permit controlul ni-menuia, citiţi mai Intâiu procedura penală unde veţi vedea ca numai dv. ca apărători sunteţi supuşi acestei formalităţi.
Incidentul se închide.
D. Fleva. Ge învoell au sătenii cu d. Georgescu?
Mart. Grâu din 3 una şi care are 4 pogoane unu desăvârşit.
D. Fleva. Ge alte lnvoeli mal ab ?
Mart. 3 zile cu caru şi 2 cu mâinile.
D. Fleva. Ce ştie martorul în privinţa podişcel ? Gât se plăteşte ca să o treci ?
Mart. Este o podişcă pe vase a d lui Georgescu şi cine trece pe ea fără plată, dar cine să Întoarce trebue să dea 20 bani de jug.
D. Miile. Gât plătesc sătenii erbă-rilu?
Mart. Pentru vitele mari 26 fr. 70 bani perechea iar cele mici 16 fr.
D. Fleva. S’ab găsit ceva zălonge la arendaş când s’ab făcut răscoala ?
Mart. Am auzit că s’a găsit o ipingia a unui om pe care la găsit furând peşte.
D. Fleva. Ab fost oameni In lipsă de porumb în anul acela?
Mart. Da erea o mare lipsă şi n’a-veam de unde să cerem.
Trăia răb cu arendaşul din causa învoelilor care erab foarte grele. Nu s’a amestecat de loc In politică (ilaritate) din cauza bătrâneţi.
Mai depun şi alţi martori însă fără nici o importanţă.
Şedinţa se suspenda pentru 10 minute. La redeschiderea se da cuvlntul d lui prim-procuror Sfetescu.
D. prim procuror Sfetescu, arată cum Nicolae Filip, omul care tot d’a-una a ajutat pe resculaţl Imprumutându le bani sab dându le marfă din prăvălie pe datorie a fost jefuit şi redus în cea mal deplorabila stare.
Dar nu numai acest Filip a suferit, dar însuşi notarul caruia ’i ab scos toate din casă şi le au aruncat în noroiu. Ab bătut asemenea pe primarul şi pe nevasta primarului pe care l’ab găsit In Gruia, la postul lui nu după cum făcea adinioare cas onor. apărare ca primarul fugise din Lipia. A plecat d’a să se duca ia postul lui iar nici de cum şi-a părăsit postul. D-sa termină rugând onor. comisiune a juraţilor a da un verdict de cond«mnare.
D. apărător Disescu. Faptele ast-fel cum se arata, ne cunstatându-se de loc, trebuesăjse considere de dv.ca un delict politic. Ei ab comis un delict de distrugere şi daca numai unu ar fl comis acest delict i ar condus ia o mică închisoare corecţionalâ dar, pentru câ s’aQ grupat în ceata d. proc ror vă cere cond. aspra prin urmare la reclusiune. Gombate această cerere a d-lul procuror pe motiv câ n’a stabilit nimic In persoana acestor acusaţi şi prin urmare cere achitarea.
D. procuror gen. Burada. Respunztnd, combate argumentele aduse de d. Disescu pentru apărare. Adaogă că acu-saţii de faţă n’ab făcut această mişcare de frică ci din buna voinţa şi termina cerând un verdict de condamnare.
D. C. Miile Atacă cu cea mal mare înverşunare pe d. Georgescu arendaşul moşiei, zicând câ d-lul e unul din autorii morali ai acestei răscoale. Deci nu aceşti nenorociţi trebuesc pedepsiţi oi: ci nu sageata care fuge şi în drum ’i omoara ci arcul care trimete această săgeata, este vinovat. Astăzi nu vibsăvâ rog a erta ci pentru că am ferma convingere câ sunt nevinovaţi, viu să vă rog a face dreptate.
D. Fleva. In acele momente lotul era In o stare anormala. Chiar autoritatea s’a revoltat contra el însăşi; pentru aceasta dâ exemplu pe primar care a luat parte cu tot satul la devastare. Asemenea adaugă ca nu crede ca cererea pârţil civile să fie basatâ de oare ce dacă ar fi aşa am vedea pe unul că ar veni înainte dv. să vă reclame perderile suferite. Nu vedem pe nimeni. Mal mult: unde e Nicolae Filip acela care se plânge că a suferit o pagubă de 50,000 fr. de ce nu vine sâ’şi reclame dreptul. Ei bine să vă spui eb. S’a gândit nenorocitul un n omeni ca poate va câştiga ceva plîn-gându-se, dar mai târzib gândindu-se ca nu poate se ia nimic deoare-ce n’a pierdut nimic, s’a decis nu numai a nu insista dar nici măcar a se mal presenta aci Înaintea dv.
Susţine că acusaţil au fost bătuţi de autoritate şi termină rugând onor. comisiune a juraţilor a da un verdict de achitare.
D. preşedinte declară desbaterile închise şi face obişnuitul resumat.
La orele 10 p. m. comisiunea juraţilor intră în camera de deliberare.
Ancheta Slpote.
Cel patru locuitori delaŞipotl, zice Fulgerul acusaţi de primarul acelei comune pentru rebeliune, fiind din nob arestaţi şi trimişi înaintea judecătorului de instrucţie, acesta’i-a pus în libertate, ne găsind contra lor cas de urmărire.
Pe de altă parte, d. Leon Negruzzi, prefectul judeţului, încredinţându-să c’a fost indus în eroare asupra pretinsei rescoale din comuna Şipotele, a ordonat subprefecţilor Victor Fara şi Ve-niamin Kostache să aacheteze lucrurile la faţa locului
TECUCI
Ajutor pentru şcolari sărăci
Proces-Verbal,
In urma iniţiativei luată de d. Prefect al jud. Tecuci, de a seda un bal, cu profitul căruia să se îmbrace elevii lipsiţi de mijloace, acest bal a şi avut loc în seara de 17 a curentei tn localul şcoalel de fete No. i, sub patrona-giul d-lor profesori din Tecuci.
Comisiunea menită a aduce la îndeplinire scopul de mal sus, şi care se compune din d. Prefect, d. Primar al oraşului Tecuci; d-nele directoare ale şcoalelor de fete No. 1 şi 2 şi d. director al Gymnasiuluî, a luat In cercetare reţeta balului şi s’a constatat că pro dusul net a fost de 1334 lei, din care scăzîndu-se cheltuelile în sumă de 159 lei, rămâne beneficiu net suma de 1175 lei.
Comisiunea lutnd act de aceasta, dispune a se forma liste de elevii ser-mani, care urmează a fi îmbrăcaţi.
Cu această ocasiune exprimă mulţumirile sale d-nelor şi d-lor profesori care ab pus toate silinţele in esecutarea acestei opere.
De cele ce preced s’a redijat pre-sentul proces-varbal.
Prefect, P. Barozzi.
Primar, G. Nicolau, N. Manoilescu, 1. Masere, Zoi Lascarov.
VERDICTUL
După o deliberare de 1 oră comisiu-nea juraţilor pronunţă un verdict negativ.
Prin urmare sătenii sunt achitaţi.
Aflăm că si proiectează căsăioria prinţului Ferdinand de Hohenzollern. moştenitorul Tronului, cu o prinţesă aparţinând uneia din familiile domnitoare din Europa.
Căsătoria se va face probabil în luna lui Iunie, însă nu in Bucureşti de oare ce palatul nostru n'ar fi suficient pentru a primi toate capetele încoronate care vor trebui să fie faţă la această căsătorie.
îndată după nuntă perechia regală va veni în ţară.
n
I. P. S. Mitropolit primat, încun-jurat de clerul catedralei mitropoliei Ungro-Vlahieî, a înfăţişat azi naşterea Mântuitorului închinăciunei M. M. L. L., cari au bine-voit a reţine la dejun pel. P. S. Mitropolit primat cu prelaţii suitei Sale.
X
Parchetul din S fia ar fi reuşit se pue mâna pe o conspiraţie contra principelui Ferdinand. Lucrul se ţine absolut secret.
Printre autorii acelei conspiraţiuni sunt doui preoţi şi doui Bulgari supuşi şerbi.
Nici-oaltă urmare nu s’a dat acestei afaceri, de cât, că aceste patru persoane nu fost expulsate erî din Bulgaria. Numele celor doui supuşi s»rbi e Ivanciu Petrovicî, şi Gabor Stupeici.
*
Pe când era ministru al lucrărilor publice, prinţul Stirbey a făcut, sub formă de referat câtre consiliul de miniştri, o însemnată lucrare asupra stării linielor noastre ferate şi a so-şelelor noastre. Prinţul Stirbey prevede lucrările ce ar trebui să se facă pentru a să complecta reţeaua căilcr noastre de comunicaţiune.
Această lucrare constitue un plan complect de mari lucrări publice, care s’ar putea executa în 10 ani.
*Yom publica ac*st referat în cele două numere viitoare ale ziarului nostru.
X
La i Ianuarie 1889 «Gazeta Transilvaniei» întră în al 53 lea an al existentei sale.
Urâm viaţă lungă confraţilor de peste munţi.
X
Azi dimineaţă la 10 ore era se fie duelul între dd. Victor Leca şi sublocotenent Holban, în manegiul Blaramberg.
D. procuror Boldur-Voinescu a-fl&nd aceasta s’a transportat la faţa locului pentru a împedica duelul.
Adversarii şi cu martorii s’au dus atunci la Manegiul de ia Malmeeon,
unde a avut loc duelul, care s’a sfârşit prin rănirea d-lui Leci.
Procesul-verbal d< scrie lupta în termenii următori;
Pase au fost şapte. La a şeasea
fiasâ, d. sub-locotenent Holban a ost uşor atins la mâna dreaptă. Lupta a continuat. La a şeaptea pasa d. sub locotenent Holbau prin o lovitură de cap parată de d. L°ca cu mâna rotunjită înăuntru, a fost lovit la mâna dreapta cea ce a causat o tăeturâ la adâncimea de trei m. m. la trei degete a mânei drepte.
Martori consultând medicul d-nu doctor Leonte, d-sa a declarat câ d. V. Lacca se afla afară din luptă prin gravitatea loviturei precum şi al părţeî lovite.
In urma acestei declaraţiuni lupta a încetat adversari şi’au întins mâna şi s’a declarat onoarea satisfăcută.-
X
«Monitorul» de azi aduce următorul oo-municat:
Unele ziare au răspândit sgomo-tul câ guvernul ar avea iritenţiunea se închidă târgul de rîmâtorl de la Turnu-Severin.
Pentru ca asemenea svonurî neîntemeiate se nu influenţeze asupra unora din comercianţii cari au rela-ţiuni cu târgul, se dâ cca mai formală desminţire acestor sgomote, a-ducend în acelaşi timp la cunoştinţa atât a comercianţilor care aduc rî-mâtorii lor spre desfacere îu târgul de la Turnu-Severin, cât şi cumpărătorilor din ţară şi din străinătate, câ târgul va urma ca şi in trecut operaţiunile sale.
X
Mare e număru instituţiunilor Înfiinţate cu aspiraţiunl mari de câtre inimi nobile, dar care ab fost sugrumate de guvernul obstrucţionist de trista aducere aminte. Intre ele e şi Liceul Sf.-Gheorghe. fondat în anul 1883 de elita societaţel noastre, tn scop d’a nune capăt expatriărel şi desnaţionalisareî copiilor, ce căutab In străinătate învăţătură, creştere şi îngrijire mal aleasă.
Faimo sele regulamente şi ordine o-culte a le priceputului ministru, care a ros 4 ani de zile şcolile, a avut efectul, d’a umplea de elevi şi de avuţii pe şefii scoalelor-handrl, şi d’a deşerta şi de-sorganisa scoli temeinice ca Institutele-Unite din Iaşi sab liceul Sf. Gheorghe din Bucureşti.
O linişte de câte-va luni a fost de ajuns, ca aceste scoli să reînvie şi să prospereze, cum s’a putut constata cu deosebire de lumea Je* a asistat la e-xamenelede la liceul Sf. Gheorghe, ce s’au ţinut tn cursul săptămânal.
Notăm cu plăcere, că Direcţiunea acestui liceb primeşte necontenit semne de Incuragiare şi urări de prosperare.
Ea a decis Intre altele, pentru a da scoale! o desvoltare mal puternică, de a deschide după sărbători şi cursid primar, dorit de mal mulţi părinţi, care ab şi început să ’şl înscrie copiii.
X
DSn causa serbatoarei Crăciunului, minierul nostru literar care trebuia se iasâ Dumineca, va apare Marti, 27 c. Cedend numeroaselor cereri ce am primit din toate părţile, am luat hotărârea se punem acest numer în vinzare atât în capitala cât si în judeţe.
X
Cronicele luiMax au eslt de sub tipar si se găsesc numai la administraţia ziarului nostru cu pre-tlul de 3 lei, 51) b. exemplarul.
EXP0S1TIA UNIVERSALI DIN PARIS
COMITETUL NATIONAL
A V I S
Comiletid Naţional află cu părere de rău că atât printre industriaşii din Bucureşti cât şi printre cei din Plo-eşti şi alte localităţi unii rău voitori lipsiţi de sentimente patriotice, îndeamnă pe industriaşi a nu se mai ocupa cu lucru pentru Exposiţie sub cuvânt. ca n’ar mai fi trebuinţa.
Comitelui Naţional in faţa acestor uneltiri nedemne se grăbeşte a face din nou apel călduros tutulor bunilor cetăţeni industriaşi, se nu dea ascut ture unor intrigi josnice, ci se asculte cu încredere avise/e Comitetului Naţional, ddndu-şi toate silinţele spre a se aplica la lucru objec-telor ce vor voi a expune, urmând a se adresa pentru or ce desluşiri la Direcţia Comitetului, strada Mercur No. 11 bis.
Atragem atenţiunea cetitorilor noştri asupra anunţului din pag. IV ai marelui deposit de musiul agricole al d-lui \V. Staadeeker,
MARELE CIRC S1D0LI
STRADA POLITIEI No. 7
— DUMINECA 25 DECEMBRE 1888 —
la orele 8 seara
o ’ \® §( ~ \ a'
DESCHIDEREA CIRCULUI
SI
DEBUTUL
V i
T_ «i
jac .5 a «
RENUMITEI TRUPE
gimnastica acrabatica cu artişti oel mal renumiţi şi cu totul noi pentru Capitală. Luni 26 şi Marţi 27 Decembre
2
i ■ ii.ii ifiiiLat
în amândouă sârbătorl: la orele 3 p. m. şi la 8 seara cu program schimbat şi interesant.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 25 DECEMBRE
-KUJaJZ---jy	x
MMMftnr.nMur^n;<( -. ■ :i t.
oo
-\
\ X
19 i
îl	'
->■. li	~
BUCUR ESCI

Co
finOe;

Q
oq
Sistemul cu 2 fusuri curbate si acel cu mişcare exentrica, ambele pre-vezute cu noul aparat de scuturat cu furci.
’Mi permit a atrage atenţiunea onor. agricultori asupra noilor Loco-mobile si Batoze de treerat din fabrica
RUSTON PROCTOR & C°- LINCOLN
care sunt «lin nou perfecţionate si prevezute cu noi modificări practice
Aceste maşini vor fi expuse la vedere de la 1 Februarie viitor la
Depositul meu din Strada Bibescu-Voda 6,
Cât si la Sucursala mea în Braila, Strada Bulevardul Cuza, 114.
Domnii amatori ele maşini Ruston Proctor sunt rugaţi a-mi transmite o om aride Ie d-nealor mai din vreme spre a le putea e-feotua la timp.
mi vi |
MORI SIMPLE DUBLE SI TRIPLE
pe postament de fer din fabrica
şi pe postament de lemn din fabrica
CLAYTON SCHU TTLEW ORTH
cu pietre franţuzeşti de 36 şi 42 ţol uri
DIN
LA FERTE SOUS JUNARRE
fomate din 5—6 bucăţi întregi de la periferiă pînă !a mijlocie
Toate dimensiunile se găsesc în depositul meu
W. STAADECKER
Bucureşti. — Slr. Smurdun, 8
IEDE FIER SI HUMA
ATELIERUL MECANIC
No. 59 si 34 L>is, Strada îsvor, IST o. 59 si 34 h>is
Acest atelier fiind prevăzut de toate accesoriile cele mai nuoî şi perfecţionate va putea executa or-ce comandă de această branşe în r’un mod solid şi prompt. Se ese-cută şi se afiâ în depoul Atelierului mecanic :
CASA DE SCHIMB 613
I. M. F E R M 0
Strada Lipsc-ani, No. 23
Cumpera si vinde efecte publice si face ,or-ce schimb de monezi Gursul Bucureşti 23 Decembre 1888
POMPE
DE
TOTE 8IŞŢ5KSLE ROBINETE
TUBURI DE FIER, TUCI SI PLUMB
TUBURI SPECIALE
PENTRU
Latrine si Scurger accesoriile lor
CAPACE pentru HASNsLE
SGHUBURI
SS TE©TÎJflflS
FONTA
GRILAJE
PILAŞTRI
CANDELABRE
'Limmm'mz
DE
GOB ORIRI
Fir.uiu
PENTRU AŞEZAT LA FONTI NI
COLOANE PtXTRU CLĂDIRI
Banc! de gradina si Furnituri, instalatiuni complecte de Bai si Conducte de apa
Cu stimă, KEILHUAER
982	Strada Isvoru IVo. 59
	Cump.	Vând.
5 0/0 Renta amortisabila	95 1/2	95 3/4
5 0/0 Renta perpetua	95	95 12
6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer	97 1/2	98 1/2
7 0/0 Scria. func. rurale	104	104 1/2
5 0/0 Scris. func. rurale	94 3/4	95 7,8
2 0/0 Scris. func. urbane	104	104 1'4
6 o/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	100	ICO 1/4
	92 3/4	93 1 4
	80 1/2	81
5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pena. (lei 10 dob.)	84 1/2	85
	238	242
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	55	60
	1020	1030
Xctiuni «Dacia-România.	240	250
• Naţionala	220	230
» Constructiuni	80	90
Argint contra aur	3 1/4	4
Fiorini austriaci Tendinţa susţinută	210	211
CĂRBUNI (LIGNIT)
din Sotîuga
1000 KILOGRAME ADUSE LA DOMICILIU 25 LEI
CALITATE SUPERIOARA
LEMNE DE EOC, GER SI FAG
1000 KILOGRAME LE' 26. 500 K'U GitME LEI 13,50
ADUSE LA DOMICILIU, TAIATE SI SPARTE
Se vinde la E. Lessel, Calea Plevnei No. 193.
984
PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT
INCALT AMINTE
DE FRANZ HDLIA SI C. 1ETZTERGR0SCHEN
LA ilIAGăSLVlL PRIMUL FONDAT » BUCUREŞTI
Li ADEVARATA
Strada Şelari No. 9
Soson galoşi, tic pele. de cauciuc pentru batrhati, dame de lei D.To si 9.
STEA ALBASTRA
Strada Şelari No. 9
Bocanci Englezeşti veritabile pentru barbati lei 13, 12, 40.
Pentru baeiti S, 6, 7, 8.
Ghete de vacs dc Vcr-mutia,fasoane englezeşti si chinezeşti dc lei IO, 11, 12.
ROG A SE NOTA BINE
STRADA ŞELARI T 9
LA
Galoşi de cauciuc pentru barbati, dame al eopU de lei 5.75 si 5.
1027
ADEVARATÂ STEAOA ALBASTRA
Cu stima, D. MESCHELSOHN
sassESsaBaaEasHSEEZEraHsaarasearawa^
iKFgmwziizmmm smmmssemsmil

Necontenitele perfecţionări, precum şi nouile inven-ţiuni ce se aduc la maşinele originale Singer, face ca aceste maşiue se fie cele mal perfecte rnaşine din lume.
Maşina de cusut cu braţul 'nalt Improved, a Întrecut pe toate cele l’alte sisteme care există pâ' ă acum.
Sunt recunoscute ca cele ma! bune rnaşine de cusut pentru menagiu precum şi pentru ori ce meserie. Ele se pot mănui cu uşurinţă, posedă aparatele accesare cele mai perfecţionate, sunt de cea mal mare durabilitate, lucrează iute şi sigur, şi se pot întrebuinţa atăt pentru cele mal fine stofe cât şi pentru cele mal groase.
Mai mult de 8 milioan6 masine de cusut originale Singer sunt în exploatare
peste 300 premii
O maşină de cusut originală Siager, este cel mai folositor Instrument, de o valoare durabilă, şi de acea este
CEL MAI FOLOSITOR CADOO DE CRACI0N SI ANUL NOU
Bucureşti, - Bulevardul Elisabeta	G. NEIDLINGER	Băile Eforiei - Bucureşti
Sucursala in IAŞI, Str. Lapusneanu; GALAŢI, Str. Domneasca; CRAIOVA, Str. Lipscani; PLOESTI, Str. Lipscani	1046
PENTRU ZILELE DE CRĂCIUN
mmm se ««cu j
\\m\m m mmu
SE AFLA
IN BUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI N. 50 VIS-A VIS DE PASAGIUL RORIAN
~<xsmjSSHEX-	!
Mare asortiment de vase si de decoratiuni pentru saloane, bune pentru cadouri de Crăciun.
PRECIURILE MODERATE
1097
Jo» ■>
ţl
-1 s ~
*9
"53
EPILEPSIE
Boala repuiuta păn’ucum fara leac,
EPILEPSIA,
Precum şi toate Boalele nervoase sutn vindecate de mine cu desăvârşire, după uri procldeu nou în cel mal scurt termen şi sub garanţie.
" A se indica etatea şi durata boalel.
Remediul modul întrebuinţării etc. sunt expediate,în contra tri-miterel sumei de 25 franci de
Chat. J. Seemann
Berlin
139, Schcenbauser allă 139
AYIS IMPORTANT
Compania de Gaz din Bucureşti are onoare a informa pe onor. Public efi pentru a da satisfacţiune la mulţi Abonaţi csri cer o presiune de gaz mal mare, a aşezat în mal multe regiuni ale Capitalei conducte de un diametru mal mare.
Efectul se resimţi cu începere de astă zî Luni 19/31 Decembre 1888.
Cu aceasta ocaziune Compania aminteşte că ori care ar fl presiunea în conductele principale, Abonaţii singuri pot regula consumaţiunea lor de gaz deschizând mal mult sau mal puţin robinetul Comptorului lor pentru a nu lăsa sS treacă de cât gazul strict necesar la iluminatul şi trebuinţele lor.
Direcţiunea
19/31 Decembre 1888
'msmmma
Tipografia Ziarului „Epoca"
Tipărit eu cerneala Ch. Lorllleux-Cle Parts
www.dacoromanica.ro
Girant responsabil V* P. Gheorghlu