ANUL IV No. 927 ——— A DOUA EDITIUNE VINERI 28 DECEMBRE (4 IANUARIE) 1888 NUME RU L I1AKI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O'A-UNA ÎNAINTE In Bncaretici: La casa Administraţiuneî. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an *0 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. kn Strelnrtafe: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 Iei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢ1UNEA No. 3,—Platz.a Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU NUMERUL 15 BA NI NUMERUL AMJNCIUHILE OIN ROMA NIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agcnce Havas, Place de la llottrse, S Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segâsestejurnalul cui» cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. «er-main, Au. ST. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI A DMIN/STRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. MAGISTRATURA STERILITATE? ATENTATUL LUI STOICA ALECSANDRESCU PAPUCA ECONOMIST FLOTILA DE RESBOIL AUSTRIACA PE DUNĂRE DOMNUN.VOINOV LOGODIŢII MAGISTRÂTUB Insferşit un început de premenire a magistraturei s’a făcut. Asta-zî sau mâine vor eşi decretele pentru noile numiri care se raportă mal mult la curtea şi tribunalele din Bucureşti, numiri noui care vor a-vea, sperăm, o urmare care se cuprindă şi curţile şi tribunalele din ţară. Acest început de purificare era inevitabil, cu nerăbdare aşteptat de ţară ; era o datorie şi de morală şi de onoare pentru d. Vernescu. Magistratura aşa cum rămăsese de ia marele St&tescu, era un scandal care ecsaspera lumea, era ceva care insulta dieptul, brava legile, ruşina civilisaţia şi vremile în care trăim. Populeanu, Manolescu, Ghimpa şi toţi complicii lor, erau o sfidare permanentă pentru cetăţeni şi pentru siguranţa publică. In fie-care zi se descoperă în mod legal câte o noue infamie colectivistă, făcută prin unii din magistraţi or cu complicitatea lor : Afacerea de la 5 Septembre este astâ-zi limpezită: poliţia Statului, aucsiliarii parchetelor bateau ziariştii, violau domiciliile, distrugeau averile, şi parchetele nu făceau nimic pentru apărarea lor, nimic pentru pedepsirea vinovaţilor. Mal mult. S’a constatat că în ziua atentatului lui Stoica Aîecsandrescu ţi înainte de comiterea lut, politia fă cea transporturi de bite comandate la un dogar; se prepara pentru sel-băteciile de a doua zi. Şi iluştrii noştri magistraţi din parchete în loc se ocrotească pe cetăţenii bătuţi şi jefuiţi, se pregătea se comită acele îngrozitoare infamii din procesul Orovenilor, infamii care aQ spăimântat conştiinţa publică, care au umplut de îngrijire pe fiecare pentru ceea ce ireserva ziua de mâine. Şi această infamie s’a descoperit astâ-zi prin destăinuirile făcute de Mâiţă Bărbierul în momentul morţei sale. Apoi avem procesul-verbRl mincinos dresat de procurorul de curte Manolescu, şi prin care voia se implice pa dd. A. Catargiu, M. Balş şi Fiiipeseu într’o încercare de asasinat contra lui Ion Brătianu — Un procuror de curte care se comită asemenea infamii 8'a mai vezut unde-va? Şi instruoţiiie mincinoase de la Vâlcea şi de la Galaţi, şi acele neuitate arestări preventive, lungi de de căte un an şi jumătate ?—Şi condamnările nevinovaţilor, cărora li se puneau de către poliţie câte un ceasornic In buzunar, care erau implicaţi în cine ştie ce tâlhărie, ce omor 7 Dar afacerea Miulescu care acum din nou se instrueşte, ce perspective nuol de infamii nu ne va arăta, dacă cele spuse de Soare se vor adeveri, după cum se pare ? Această magistratură devenise o adevărată primejdie publică. Un proverb zice : că este mai bine ca un lucru să se facă mai târziu de cât nici-odatâ. Mulţumim d-lui Vernescu că s’a grăbit, luând direcţiunea ministerului de justiţie, se dea acest început de satisfacţie opinii publice, de asigurare pentru noi toţi justiţiabilii din această ţară. 11 rugăm numai se nu se oprească în drum şi se plimba fierul roşu al destituirii peste toate părţile cangrenate din magistratura noastră. Se nu se uite nici la ţipetele colectiviştilor, nici la mila de care sunt coprinşî unii imbecili, care cred că pot fi generoşi pe spinarea cetăţenilor, că pot fi îngăduitori în paguba majestâţiî justiţii. Se nu se uite mai cu seamă la aceia care caută să scuzeze infamia judecătorului prin sărăcia omului, sărăcie care l’a făcut se asculte de porunca primită. Judecătorul nu trebue să fie nici bănuit, necum recunoscut culpabil de infamii; şi orî-care ar fi fost mobilul sub impulsia căruia a comis neomenii, prin ele el s'a făcut pentru vecii vecilor nedemn de a maî fi magistrat. Aiurea un magistrat ca Populeanu şi Manolescu ar fi silit de opinia publică se’şî piarză urma. La noi întinză le mâna cine o pofti, dar bine-voiaseâ îngăduitorii a nu fi generoşi neghiob şie cu viaţa, cu libertatea,cu onoarea şi averea noastră. Încă o dată felicităm pe d. Vernescu şi îl rugăm se meargă înainte. Ion IV. lancovescu. STERILITATE? Organul englezului Dan se plânge că actuala Cameră n’a lucrat nimic şi că a luat vacanţie fără nici un rost. Din parte-ne suntem siguri, că dacă parlamentul ar fi rezolvat un milion de ceştii, La Liberte tot n’ar fi fost mulţă-mită. Dar iată cura statl lucrurile : Mat întâii un guvern nod şi un parlament nod ad trebuit să consacre puţină vreme cu darea esplicaţiunilor cerute de opoziţiune asupra formărel cabinetului şi cu lămurirea unei situa-ţiuni care succedeazâ unei stări de lucruri de 12 ani. Cu toate acestea, dacă actuala Cameră n’ar fi votat decât unele legi, cura e retragerea celor 26,000,000 bilete ipotecare din circulaţiune, şi tot s’ar putea zice c’a făcut ceva. Dar daca nu s’au votat destule proiecte de legi şi s’a consumat prea mult timp în explicaţiuni asupra situaţiuneî politice, nu este vina guvernului, şi este ciudat lucru ca oposiţiunea sS ridice a semenea obiecţiuni, căci guvernul şi a depus proiectele de lege care aşteaptă numai a fi cercetate, iar oposiţiunea este aceia care a provocat toate acele explicaţiuni asupra situaţiuneî. Dar oposiţiunea ne impută votul Ca-meriî pentru luarea vacanţielor cu o zi înainte de zioa hotărîtă. La această cestiune de detalid n’a-vem să-i răspundem de cât atât, că Camera a votat luarea vacanţielor după Îndemnul d-lui Voinov, membru liberal din oposiţiune. ATENTATUL LUI TELEGRAME AGENŢIA IlAVAS I.ondra, 2 Ianuarie. Corespondentul ziarului Times la Viena atribue diplomaţiei franceze înţelegerea stabilită între Rusia şi Vaticanul. Madrid, 2 Ianuarie. 200 zoriliştl întruniţi într'un banchet ad trimis o adresă d-lui Zorilla, Paris, 2 Ianuarie. Ştiri din Berlin anunţă că Germania e decisă s& facă o expediţie având de scop să creeze o linie de posturi fortificate între Zanzibar şi regiunea la-urilor. Viena, 2 Ianuarie. Se anunţă din Belgrad Corespondentei Politice că mulţi diplomaţi, jurnalişti, precum şi un numeros public ad asistat la şedinţa Scupoinel. Raportorii erad d-nil Riberatz, liberal şi ProticI, radical. D. ProticI a citit raportul comisiunil; el a făcut sfe se observe că acest project dă una din constituţiile cele mal liberale din Europa. Şeful disidenţilor, d. Tajsicl a vorbit în contra proiectului, dar într'un limbagid foarte moderat. Discutiunea a tinut 2 ore fără incident. Ministrul afacerilor străine a cerut un vot unanim zicând că poporul sârb trebue sâ dea azi în fata Europei probă de iubire a liberLătil şi de maturitatea sa politică. (Aplause). Belgra d, 2 Ianuarie. Scupcina a adoptat în bloc proiectul de constituţie cu 494 voturi contra 13. Acest resultat a fost primit cu intusiasm. Mâine se va Include Scupcina. Brunswig;, 2 Ianuarie. Tac/eblatt anunţă că principele regent a refusat sfe accepte demisia ministrului de Stat, comite Gortz de Wrisberg. Viena, 2 Ianuarie. După o ştire care cere confirmare, se anunţă din Belgrad că 4 membri al Scup-cinel, printre car! d. CaticI, ar fi fost arestat! ca btnuiţl de conspiraţie, Viena, 2 Ianuarie. Impăratiil a numit alt' 12 membri al Camerei seniorilor, aleşi dintre represin-tantil tutulor sferelor vietei publice, industriei ti al ştiinţelor. Infamiile se ţin lanţ la colectivişti. Gând cercetezi vre unul din scandalurile cu care s’a ilustrat regimul poliţienesc de 12 ani, da! peste un alt scandal, şi este prob bil că ţi-nend acum în mână una din iţele unuia din comploturile ţesute de colectivişti, se va desfăşura tot şi rul de infamii colectiviste. S’a deschis de curând o anchetă asupra evenimentelor de la 5 Sep tembre, şi am arătat eri că s’a constatat cu probe că devastările re-dacţiunelor au fost organisate de poliţie. Ancheta nu face însă lumină deplină numai în afacerea de la 5 Septembre, ci ridică un colţ al vălului care acoperă încă misterul a-tentatului de la 4 Septembre, şi ne face se cunoaştem ce era acel «mare necunoscut» de care ne vorbea d Populeanu. Găci cercetându-se afacerea de la 5 Septembre, iată ce s’a descoperit: In seara de 4 Septembre s’ab transpor tat de la o casarmă poliţienească la alta, două căruţe de ciomege, făcute la un dogar din Strada Ştirbel-Vodă. Or, în ziua de 4 Septembre, seara, s’a severşit atentatul iul Stoica A ioxandrescu. Prin urmare infama m&uifastaţio de l& 5 Septembre nu numai nu era spontanei:, dur a fost pregătită înainte de sevârşirea atenta ttdul ; căci cum s’ar fi putut porunci, fa?e şi preda bâtele în aceiaşi seară de 4 Septembre? Fe lângă aceasta aflăm că d. Io-sif Oroveanu a descoperit şi poate dovedi că în seara de 4 Saptembre aproape o oră după sSvârţirea atentatului Iul Stoica Alcxandrcscu, el lo-sif O-oveanu a fost căutat de căpitanul Stânciulescu, la o rudă a sa d. doctor Manolescu. Şi dupe cât ne aducem aminte din depunerile din procesul Oroveanu, Stoica Alexandrescu a acuzat pe fraţii Oroveanu, pentru prima oară în noaptea de la 4 spre5 Septembre, adică la 5 Septembre, la 2 ore dupe miezul nopţii. De aceste împrejurări trebueşte apropiat şi faptul pe care l’am povestit acum câte-va zile, că bărbierul Mâiţă, cel maî însemnat martor al acuzaţiunel, a destăinuit la 4 persoane că el a fost pus şi plătit ca se arate că Orovenii sunt autorii atentatului de la 4 Septembre. Este deja dovedit că ziua de 5 Septembre e opera poliţiei d-luî Ion Brătianu. Cine ştie daca nu se va dovedi a-cum, în mod tot atât de neîndoios că atentatul de la 4 Septembre, a fost o farsă Doliţieneaseă. X. PAPUCA ECONOMIST «Pe cine nu laşi s<5 moară, nu te lasă să trăeşti», zice o vechie vorbă românească. Aşa ara paţit’o noi cu Papuca. Dacă nu nu am fi apucat să vorbim despre densul şi despre ziarul săli, toţi ar fi crezut negreşit că Papuca dă de lucru vre unei tutele şi că Naţiunea e pusă sub interdicţiune pentru veci vecilor. Ne am apucat îosă de discuţie cu densa o dată, de două ori, am deştep-tat’o din amorţeală, am căutat să o facem să’şî vie în fire, să nu moară, şi acum Naţiunea a prins nas, iar Papuca se crede economist şi ne făgădueşte încă de la 16 Decembre un articol pe zi ca să ne înveţe şi pe noi ceva carte. In loc de un articol economic şi politic pe zi, Papuca ne dă regulat câte o mojicie pe zi, spre a ne dovedi negreşit că studiile sule asupra intervenţiunel s’au neintervenţiunei Statului, asupra tutelei (despre care mai ales, pare că se teme grozav) aQ fost făcute nu la Academia ştiinţelor politice şi administrative, ci la Academia ştiinţelor suru-gieştî. In loc de operileluiMichel Chevalier, Papuca a citit operile lui Matache Ţi-ganuşi ţine să o dovedească cât de des. Pentru aceste motive, profitând de vacanţele parlamentare şi dispunând din această pricină de ceva timn de pierdut, pe de altă parte dorind să facem pentru sfintele sărbători un dar copiilor de la mahala, ne-am hotărât să scoatem la lumină o nouă jucărie populară cu denumirea de Papuca economist. Toată lumea cunoaşte negreşit piipu-şele ce se vînd lajuc&rierT, şi care îndată ce întorci cu o cheie un arc încep să merlăe : a Papa \ Mama 1 Papa! Mama 1» Pe acest sistem este bazată jucăria supranumită «Papuca economist», dar jucăria noastră este mult mai perfecţionată, câci în loc de două cuvinte, dânsa înşiră o suta de cuvinte. Capul papuchel are uu clavir (la jucărie neapărat, nu la realitate) şi clavirul are mai multe game; îndată ce atingi spre exemplu gama pe oare stă scris: «intervenţia Statului» papuca deschise gura şi ’ţi răspunde: «Ciocoi 1.. Cicclovină !... Fir’ai al dracului 1... Ba-tă-te Dumnezeii 1» Dacă pul degetul pe gama «tutelă», atunci Papuca învârteşte ochii în toate părţile,scoate 'limba,şi ţipa: «...Grucel... DumnezeL-!... ParastasI...» şi aşc mai nainte pentru toate ramurile economiei politice. De şi nu intră în obiceiurile noastre să facem reclamă la pagina I, printr’o excepţiune lesne de înţeles, luămîndrăsnealasă recomandăm această jucărie tutulor copiilor din Du-descu, Isvor şi Duşumea, care doresc să Înveţe economia politică predată la şcoala Naţiunei. Jucăria noastră mal are şi meritul că pune sub ochii generaţiunelor viitoare figura unuiom politic de desuptul căreia sa poate scrie : FosLib lele cAnd dl fost Dar acum eşti Ittcru prost. Hevent. FLOTILA DE RESBOIIJ AUSTRIACA PE DU NARE Zilele din urmă, a eşit la iveală în presa austro ungară cestiunea creărei unei flotile de resboifl austro ungare pe Dunăre. Oficioasele din Viena şi Pesta ad fost înfircinate a o desminţi. Marele ziar vienez ins», Neue Freie Presse, revine din nod asupra cestiu-nei publicând următoarele amănunte interesante ce i se trimit din Budapesta : Căpitanul de fregată Schonta este numele oficeruluî de marină, care a fost nu de mult aici din ordinul amiralului Ster-neck, pentru a se informa din intuiţiune proprie^-asupra raporturilor locale, ce sunt a se lua în consideraţie la înfiinţarea flot lei. Numitul oficer a avut sâ ia infor-maţiunl despre raporturile de navigaţiune pe Dunăre de la Pojon până la Orşova, precum şi pe rturile laterale Tisa, Drava şi Sava. Căci, flotila fluvială va avea sâ’şi întindă cercul de activitate şi asupra a-fluenţilor Dunărei, întru cât aceasta va fi posibil, ori întrucât adâncimea apelor va permite. Flotila fluvială dupe disposiţiunile actuale va consta din 12 monitoare. Vor fl aşa dar a se construi, afară de cele două monitoare în fiinţă «Leitha» şi «Maros» Încă 10 vase de resboid de felul acesta. Pentru fie-care vas se vor sistemisa 42 de mateloţî, afară de aceea se vor rechisi-ţiona maî multe vapoare, care vor fi înarmate pentru a face în cas de lipsă serviciul de eclerorî. De aceea va fi necesar a se spori trupa marinară cu 600 oameni. In fapt se va şi clădi tn apropierea viitorului port de iarnă sad de resboid de pe Dunăre, o casar-mă pentru mateloţî. Monitoarele vor fi construite în regie de către administraţia Marinei, dar nu In Pola, ci într’un stabiliment nod, care se va Înfiinţa lângă Dunăre. Asemenea se va clădi şi o fabrică proprie de muniţiune şi materii explosive, ast-fslcă toate articolele necesare la aşezarea şi echiparea flotilei fluviale se vor face lângă Dunăre. La a-ceasta sunt în prima linie de luat consi-deraţiuni strategice, bune-oarâ eventuala isoiare a teritoriului de resboid vamal de la Pola. In momentele de faţă Capitala Ungariei are cele mal multe şanse, c& în interiorul ei vor fi nlaiate portul de evrnă şi portul de ?ă3boid d fiotiiei şi prin urmare şi schelele, cai..rmş. şi fr.brica. de materit exploeivş. Dar hot rîroa definitivă nuesta încă luacf: şi eventual poate fi şi Raabul satt Komaromul sad alte locuri unde se află raporturi militare favorabile, cum este pe braţul Dunării doi&Buda-vcohe sad Pesta-nouă. Şansele Capitalei Ungaria se susţin prin aceea, că ea este un oraş cu totul deschis, eeea-ca deja pe la începutul anilor 70 a născut ideea, părăsită după aceea, de a o fortifica. Armata austriacă avss. maî de mult începuturile—ce-I drept primitive—ale unei flotile fluviale. Avea două vapoare şi două şalupe canoniere, care astă-zi, în posesiune privată fiind, fac serviciul de remor-cherl pe Dunăre. Această flotilă se afla pe la anii 50 când pe Lago di Garda, când pa Logo Maggiore, cina la Veneţia, ear pe timpul ocupaţiunil principatelor române generalul MoTlynari a folosit-o la serviciul pe Dunăre. De atunci a fost ventilată de multe ori ideea de a crea o flotilă fluvială, dară a fost abandonată, mal ales din con-sideraţiunl financiare. Treaba se află îccâ tn stadiul pregătirilor acuma, dar cuvintele hotărîtoare pentru crearea flotile! date de amiralul Ster-aeck, pun mal presus de or\-ee lndoeală, că delegaţiunile vor avea a se ocupa dej*, în sesiunea de la primăvară, cu primele trebuinţe ale acestei sporiri a putere! noastre armate. Această sporire se poate face numai gradat, dară probabil se va purta de grije, ca în cas de lipsă flotila să poată fl formată numai de cât, spre acest sfârşit vor fi cumpărate şi echipate pentru serviciul militar mal multe vapoare — se vorbeşte de 12—de la societatea de navigaţiune pe Dunăre. In*acest cas se va plăti societăţii sad chirie, sad întreaga valoare a vapoarelor. Scopul strategic al flotilei fluviale va fi sigur defensiv, dar numai atunci tl vapu-tea ajunge, dacă anumite puncte ale Dunării vor fi mal bine apărate prin fortifi caţiunl ca în present, şi de aceea în legătură cu această afacere se vorbeşte şi de e xecutarea astor-fel de fortificaţiunl. www.dacoromanica.ro 1 EPOCA -- rm—hfa.-:. 23 DECEMBRE Corespondentul ziarului vienez.se crede datora accentua tn mod deosebit, că în a-ceste planuri şi dispoziţiunl ale administratei armatei nu sunt a se căuta motive de îngrijire. Consideraţiunile militare din cestiune n’ah a face cu actuala stare a politicei externe, care în present este liniştitoare. Eleaă emanat numai din purtarea de grije pentru toate eventualităţile şi a O devenit actuale prin regularea Porţil-de-fer. Această regulare se va termina numai în decurs de 5 ani de zile, iar până atunci probabil, că şi flotila fluvială austro-un-gară va fi realisată. D. VOINOV Focşani, 18 Decembrie 1888. Domnule Rcdactore ! In interesul adevărului, şi pentru ca lumea să cunoască tripotagiile d-lul N. Voi-nov—-baş colectivist bătăuş — vă rog să bine-voiţl a da loc în coloanele preţiosului d-v. ziar, următoarelor rânduri: Minciunile fl-lui \. Voinov Cetăţenii FocşenenI, îmboldiţi în cea mal mare parte de îndemnulşi stăruinţele fostului prefect d. Prodan, au trebuit să cază din nou în greşala neer-tată de a alege ca deputat pe d. Voinov. După ce însă, d. Voinov ’şî vede visul cu ochii, nu pierde timp şi să pune snb ordinele tuturor înfumuraţilor,face tot felul de zizănii, să pleacă până la pământ înaintea puternicilor zilei, pentru ca mâine să ’I înjure din nou. Cutezanţa d-lul Voinov a mers şi mal departe; d-sa să laudă că a fost rugat de grupul comercial din Focşani să ’şl pună candidatura... Aceasta este o minciună sfruntată; din contra, toţi comercianţii şi toţi proprietarii judeţului Putna au fugit şi vor fugi de oameni ca d. Voinov.—Ca dovadă, putem cita un singur lucru : D-l. Voinov nici o data n’a cutezat să ’şl pună candidatura în opoziţie, ce In tot-d’a-una a fost ales cu poliţia şi sub-prefecţil. Osebit de aceasta, Focşenenii sunt în dreptul lor, a se indigna de laudele d-lul Voinov, pentru că dânşii a simţit pe spinare meritele d-lul Voinov când d-sa fiind Ministru de justiţie,au vărsat sânge nevinovat pe strade când în fine a schilodit lumea la Bosel şi Orfeă. EI bine, Focşenenii nu pot suferi insolenta laudă a d-lul Voinov, şi or-când se va presenta ocazia, ’l vor trimite In alianţa vechiului său amic N. Săveanu, pentru ca Împreună să-’şllm-parţă laurii de biruinţă ce i-a câştigat ca bătăuşi. Suntem siguri, că d. Voinov va insulta pe însuşi d. Prodan care l’a ales, pentru că tot ast-fel a făcut cu d-ni Bălănescu-Robescu, etc. etc. In deprinderile d-sale, nu este de cât amăgire, rea-credinţâ şi trădare; d-sa nu ştie ce este recunoştinţa, o-nestitatea şi buna-cuviinţă. Deprins In această scoală infectă, d. Voinov a pus toate stăruinţele de a împănat administraţia jud. Putna, cu vestitul A. Cris-todorescu ca sub-prefect, arendaşul său de moşie,-—cu Alecu Petrescu, şef de gardişti, un bătăuş ordinar, cu un Ţanu ca preşedinte de comitet, V. Măcelaru şi alţi colectivişti compromişi. Cu toată silinţa ce ’şl dă d. Voinov a complace celor de la putere, suntem siguri că oamenii de bine l’ail ghicit şi ’l vor tăia din unghii. Locul d-lul Voinov este aiurea, iar nu la Cameră. Prin urmare, d. Voinov rămâne ce a fost în tot-d’a-una, adică un mincinos. C. CALEA FERATA DIRECTA INTRE BARLAD SI GALAŢI In cea din urmă şedinţă a Senatului s’a cetit în a treia lectură importantă propunere a onor. Senator d.Ioan Plesnilă în privinţa construirel unei linii ferate destinată a lega d’a dreptul Bârladul cu Galaţii. Această propunere la redeşchiderea sesiunel actuale, va fi cea din d'ântâiu la ordinea zilei a desbaterilor maturului corp. Crearea acestei linii este, după părerea tutulor marilor agricultorlşi comercianţi din părţile locului, de o capitală importanţă pentru întreagă Moldova, căci printr’ensa se va sustrage liniei Odessa traficul Moldovei de Sas, direcţie care e mal avantagioasă azi producătorilor noştril pentru exportul cerealelor pe Marea Neagră. Iar pentru Mol-dova-de-Jos va avea nestimatul avan-tagiodea da viaţă imenselor ţinuturi din valea Hanului şi a Covurluiulul, ce par astă-zi nişte paragini sălbatice prin lipsa ori căror comunicaţiunl la cari au fost osândite până acum. Linia directă între Berlad şi Galaţi, este chiar mai importantă după unii, pentru cel din urmă oraş, de cât însuşi porto-franco, fiind chemată a deveni debuşeul maritim al întregel Moldove; şi din acest punt de vedere ces-tiunea merită cea mal mare băgare de seamă şi rezolvarea ei în înţelesul propunere! d-lul Ioan Plesnilă se impune cu oră mai ’nainte. Iată în această privinţă şi un articol apărut de unâ-zl în Bursa de Galaţi, sub titlul o linie ferată Galaţi-Bârlad: Se ştie că Camera de comerţ din Galaţi încă din anul expirat, aă luat iniţiativa unor manifestaţiunl către guvern şi Corpurile legiuitoare pentru legarea portului Galaţi şi Bârladul printr’o linie ferată. Consiliile judeţene şi comunale ale judeţelor Covurluî, Fălciu, Tutova, Vaslui şi Iaşi, precum şi Camera de comerţ, din laşi, ab respuns în unanimitate la apelul ce li s’a făcut de Camera de comerciu din Galaţi, şi cu toate s’ab aliat a recunoaşte că propunerea comerciulul gălâţean este în interesul ţârei, Această cestiune care a fost foarte căi duros îmbrăţişată mal de toată presa română, a râmas numai sub starea de pro-ect, din causa evenimentelor noastre interioare. Acum dupe ce Corpurile legiuitoare s’aQ constituit, Camera de comerciu locală a crezut de cuviinţă a mal repeta cererea sa, şi ast-fel cu nota 746 a intervenit către d. preşedinte al consiliului de miniştri (notă pe care şi noi o vom publica în alt număr) rugându-1 să bine-voiască, a îmbrăţişa această cestiune cu interesul ce merită şi a interveni către Corpurile legiuitoare pentru realisarea el. Linia ferată actuală care leagă laşul de Roman-TccuciO prin curba Paşcani nu poale folosi de cÂ,' districtelor de munte ale ţârei, pe când districtele de câmp râ-mânoafl ca şi m^ă înainte lipsite de căi de comunicaţie. (Suvernu şi Corpurile legiuitoare, nu au putut sta indiferente a-cestel nedreptăţirţ ce se face unora din cele mal bogate şi mal populate districte, şi ast-fel aQ luat măsuri, ca să lege printr’o nouă linie ferată atât laşul cu Vasluiul, precum şi Vasluiul cu Bârladul. Cu acest mod, ţara aceasta va fi tăiată prin două linii aproape paralele curgând de la Nord spre Sud şi servind prima linie a-dicâ Paşcanil-Tecuciu toate districtele de munte; iar secunda care leagă laşul direct cu Bârladul prin Vasluiu, districtele de câmp. La ce ar folosi ţârei noua linie ce traversează o parte din disLrietele de câmp ale Moldovei, dacă aceste dislricte nu vor fi legate cu cel mal apropiat port al Dunărei, Galaţul ? Negreşit, dacă nu s’ar face o linie ferată directă şi de la Bârlad la Galaţi, distanţa nu este de cât 50—60 kilometri, aceasta ar însemna că guvernul a înlesnit cerealelor din interiorul ţârei până la Bârlad ca să ia mal curând calea Odesa prin Un-ghenl de cât calea porturilor române, căci transportul de la Bârlad la Galaţi prin Tecuciu, ar fi mal scump de cât până la Odesa, unde dupe cum se ştie căile ferate Ruse fac reduceri de peste 75 la sută pentru cerealele care ar fi Introduse din alte ţări. INFORMATIUNi Consiliul de miniştrii a luat hotă-rîrea se expulseze din ţară pe d-nu Kisselof, care a atentat la viaţad-lui Nacevici, fost ministru ai Bulgariei, şi care a fost achitat de curtea cu juraţi din Vlaşca. Jurnalul consiliului de Miniştrii pentru decisiunea acestei expulsărl a fost semnat ehear astszî. Aseară dd. Miniştrii au fost primiţi de M. S. Regele, cu care s’au întreţinut mai mult timp. Noua mişcare judecătorească care se va face dupe sărbători, va cuprinde şi numele d-lui Vasile Carlova, avocat, care va fi numit procuror pe lângă tribunalul de Ilfov. Alegerea făcută în persoana d-lui V. Carlova, este foarte nemeritâ, căci d sa e unul din puţinii tinerii inteligenţi pe care ’i avem. -sa- D. V. Alexandri, ministrul nostru la Paris, a terminat o nouă dramă în versuri, ce se va juca pe la începutul iunei lui Februarie pe scena Teatrului Naţional. -as- D. colonel Algiu, prefectul poliţiei Capitalei, va da azi o ordonanţă în privinţa măsurilor de ordine ce se vor lua cu ocasia serbătorilor Crăciunului. -ss- D. şi d-na Maiorescu au plecat astă-zi spre a petrece sărbătorile la Sinaia. Din eroare s’a pus în informaţia noastră de eri, privitoare la mişcarea judecătorească, că d. C'ostovici a fost depărtat. D. ministru al justiţiei convingen-du-se că d. Costovicî e un bun magistrat l’a avansat numindu’l preşedinte de tribunal la Dâmboviţa. — SNS— D. general Arion, inspectorul general al artileriei, a cerut înfiinţarea unor ciblo de tir sistematice. Această cerere fiind primită, cible-lele vor fi instalate tot pe platoul de la Cotroceni în locurile ce sunt azi rezervate tragerei la ţintă a artileriei. -sm- Martorii d-lor sub-locotenent Hol-ban şi Victor Lecea s’au întrunit o prima oară, fără a isbuti se se înţeleagă. D. sub-locotenent d. Holban ca ofensat alesese sabia, iar martorii d-lui V. Lecca obiectaseră, că clientul lor ne fiind militar poate se refuze sabia. Martorii d-lui Holban respunzend, că în cazul de insultă gravă ofensatul este liber se ’şi aleagă or-ce armă ar fi, s’a încheat un proces verbal în care se constată, că martorii ambelor părţi n’au putut ajunge a se înţelege. D. sub-locotenent Holban şi-a constituit atunci alţi martori, care ne putând asemenea se se înţeleagă cu martorii d-lui Victor L9cca, au hotărât împreună cu aceştia se supuie cazul unui arbitragiu. S’eu ales arbitri d-nii colonel Jac-ques Lahovary şi Adolf Gantacuzino, prim-preşedinte al Gurţei de apel. Mâine se vor întruni la clubul Militar toţi membrii «Revistei armatei» pentru a alege noul comitet de Redacţie. Gandidaţii la directorat sunt dd. coloneii Sergia Volnescu, Poenaru şi Carcaleţeanu. -SS8- D. doctor Dimitriadi, medicul forturilor constatând mai multe cazuri de conjunctivită granuloasă printre lucratori, a propus Ministeriului de Resbel introducerea mai multor măsuri profilactice. Consiliul sanitar superior al armatei va discuta azi această propunere. —sas— Celebra pianistă rusă d-na EssipofT Lecitisky, va sosi la 8 Ianuarie în Bucureşti, spre a da 2 mari concerte. DIN DISTRICTE BRAILA Bal în ajutorul săracilor Din iniţiativa privată, zice Mesagerul Brăilei, luându-se decisiunea d’a se da un bal în folosul săracilor, în ziua de II Decembre rnrrnt, mal mulţi cetăţeni s'aQ întrunit lu localul Primăriei şi aii luat hotărârea ca balul să se dea în sala Raly, în seara de 26 Decembre curent. Banii ce se vor strânge din vânzarea biletelor înainte de data când s’a fixat ca balul să aibă loc, se vor împărţi săracilor la Primărie în ziua de 23 Decembre c., de către un comitet ales, dintre persoanele cele mal cu greutate, în acest scop. Felicitând pe iniţiatorii acestei umanitare şi nobile acţiuni, ne unim glasul pentru a îndemna pe concetăţenii noştri!, d'a nu pierde ocasiunea ca printr’o sumă neînsemnată să aline pe cât se va putea suferinţele nenorociţilor suferinţî, cari devin mai simţitoare şi dureroase din causa asprimel elementelor în ano timpul în care ne găsim. O asemenea faptă face ca satisfacţiu-nea sufletească să fie complectă şi sărbătorile să le petreacă lie-care In linişte, ştiind că a contribuit la alinarea suferinţelor mal multor nenorociţi, cari, în lipsă d’ajutorarfi fost victimele celor mai insuportabile torturi din causa frigului şi a foamei. Această faptă merită a fi imitată cât de des şi nu ne îndoim că dânsa va a-vea imitatori. COVURLU1U Intrigi colectiviste Ziarul Galaţii, zice Posta, Intr’unul din numerele trecute, Intre altele spune cititorilor săi, că d. Emil Vulpe, advocat din localitate, văzendu-se scris pe lista liberală conservatoare ca candidat al colegiului al doilea judeţan, ar fi re-fusat de a figura pe listă sub pretext că face parte din partidul liberal-naţio-nal şi că în partidul liberal-conservator nu se găsesc persoane onorabile. Suntem în stare să desminţim pe o-norabiliî noştri confraţi, spunându-le că Emil Vulpe numai din partidul libe-ral-naţional-colectivist local nu face parte, câci pe acest partid la noi II carac-terisază neonestitatea în aplicarea legilor, tradarea principiilor liberale, subita schimbare la faţă. pentru un post de primar şi tocmai aceste lucruri necorecte nu să impacă cu conduita şi seutimentele simpaticului nostru concetăţean Vulpe. D. Vulpe a lucrat şi lucrează cu membrii partidului liberal-conservator, câci.în acest partid sunt barb&ţî care ’! fac onoare de a ’l avea în mijlocul lor după cum şi d-sa cu drept cuvînt îl onorează prin sinceritatea şi nedupiicitalea purtărel sale politice şi prin probitatea de care zilnic dă dovezi faţă cu societatea. Dacă d. Vulpe a fost şters de pe listă pricina e a afacerilor d-sale personale care ’l impedică pentru cât-va timp de a ’şl pune priceperea şi experienţa la serviciul societăţel care ar dori să aibă mulţi membri ca d-sa. Atât. FELURIMI Cat costa reshoaielc. — Dintr’o statistică a Englezului G. M. Mulhales resultă, că răsboaiele trecute au costat: FOIŢA ZIARULUI «EPOCA• ţ71) WALTER SCOTE LOGODIŢI SAU CONETABILUL DE CUESTER XX. (Urmare) De Lacy îl făcu semn de a începe, şi să culcă din noii ca pentru a adormi. Vidai începu atunci o baladă mal nesfârşită asupra întâmplărilor numeroase a le modele! amantelor, frumoasa Yseult, şi asupra credinţei statornice şi a dragostei neschimbate de care, în mijlocul unor greutăţi şi primejdii de tot felul, dădu atâtea dovezi viteazului cavaler sir Tristem, amantul el, In paguba bărbatului el mal puţin preţuit, supărăciosul Marc, rege al Conaiulul, al cărui nepot era sir Tristem, precum ştie tot universul. Fără îndoială nu acest cântec l’ar fi ales De Lacy spre a lăuda amorul şi credinţa ; dar un slmţimînt care să a-propua de ruşine 11 lmpedecă de a În- trerupe pe menestrel, poate pentru că nici nu voia să se lase In prada sim-ţirelor neplăcute pe care le stîrnea în el cântecele aceste, nici chiar să şi le mărturisească. Or cum, nu lntlr-zie a adormi din nou, sau cel puţin a să preface că doarme ; şi cântăreţul, dupe ce urmă cât-va timp cu musica lui monotonă, începu a simţi şi el nevoie de somn. Glasul seu şi sunetele ce scotea din strunele rotel sale slăbeaţi, să Intrerupeau, păreau că iesă din peptul sad şi nasc cu greii sub degetele sale. In sfârşit gura şi harfa lui amuţiră ; capul i să plecă pe piept, şi el adormi cu un braţ atârnând la la o parte şi cel-l’al răzemat pe instrumentul şed. Totuşi somnul lui nu ţinu prea mult, şi când să deşteptă, pe când să uita Împrejurul lui spre a recunoaşte, la lumina lămpeî, tot ce să afla în pavilion, simţio mână greoae căzându-Ipe umăr, ca pentru a’i atrage băgarea de seamă, şi In acelaş timp glasul neadormitului Filip Guarine ’l zise la ureche : — Ţ’al isprăvit treaba pentru noaptea asta; întoarce-te sub cort, şi nu fa sgomot. Menestrelul să înfăşură în mantia sa, şi se retrase fără a răspunde, de şi cam supărat poate de a să vedea trimis cu aşa de puţină ceremonie. XXI Cel din urmă lucru cu care s’a îndeletnicit seara spiritul nostru să Înfăţişează destul de obişnuit gândurilor noastre în timpul somnului. Imaginaţiei, pe care simţurile n’o mal pot călăuzi, li place să urzască o ţesătură fantastică din o mulţime de idei care se arătă la întâmplare. Nu e dar foarte de mirat că conetabilul de Lacy, In timpul somnului sed, avu vedenii nedesluşite şi amestecate care păreau a’l a-semănui cu nenorocitul Marc de Cor-nouailles, şi, că, dupe un somn tulburat de visuri aşa de displăcute, să sculă cu fruntea mal posomorită de cât când să culcase în ajun. Păstra tăoerea, şi părea acufundat In cugetările sale, pe când scutierul sed 11 ajuta să se îmbrace, cu respectul ce nu se dă astăzi de cât capetelor încoronate. — Guarine, ztse el în sfârşit, cunoşti pe acel flamand de treabă care să zice ca s’a purtat aşa de bine la asediul Pa-zel-Dureroase ? un om nalt şi voinic? — De,sigur, Milord, răspunse Guarine; cunosc pe Wilkin Flammock; l am văzut chiar eri. — Aşi ? strigă conetabilul; şi unde l’al vezut ? Aici ? Iu acest oraş al Gloceslerulul? — Da, Milord. A venit pe de o parte pentru negustoria sa, şi poate şi pentru a vedea pe fata lui Roşa, care face parte din suita tinerel lady E-velina. — E un soldat viteaz, nu’I aşa? — Ca cel mal mulţi din oamenii de felul seu: un zid într’un castel, un fir de paie în câmp deschis. — Şi credincios, nu’I aşa ? — Credincios, ca toţi flamanzii, când sunt plătiţi bine pentru aceasta, răspunse Guarine cam mirat că stăpânul sed să interesa atât de mult de un om pe care’l privea ca de un rang cu totul de jos. Conetabilul făcu şi a alte chestiuni, şi’i porunci să’i aducă pe flamand de îndată. Plecarea apropiată a conetabilului De Lacy cerea ca el să ia Iu grabă deosebite măsuri In timpul acelei dimi-neţe ; şi, pe când să îndeletnicea cu a-ceasta şi dădea audienţe la mal mulţi ofiţeri al trupelor sale, văzu apărând la Intrarea pavilionului naltul şi grosul Wilkin Flammock, în vestminte de postav alb, şi avend numai un cuţit de vînătoare atârnat la cingătoarea sa. — Uite cine-va căruia trebue să’I vorbesc de o parte, zise conetabilul ; retrageţi-vă d-lor, dar nu vă dupârlaţi. Ofiţerii eşiră din cort, şi conetabilul remase singur cu flamandul. — Te chiamă Wilkin Flammock? ÎI zise el ; d ta aî aparat cu aşa vitejie contra Galejilor castelul Paztl-Dureroase ? — Am făcut cum am putut mai bine, Milord, răspunse Wilkin, cum eram obişnuit prin lnvoeala mea ; şi sper că voi face tot-d’a-una de asemenea o-noare Invoalilor mele. — Mi să pare că cu nişte membre atât de puternice şi un spirit, pe cât am auzit, atât de semeţ al fi putut să rlv-neştl la ce-va mal Înalt de cât negustoria ce faci — Nimănui nu’l pare răii când poata să'şl îmb'unătăţască starea, Milord ; cu toate aceste sunt deparie de a mă plânge de a mea, şi aş primi bucuros să nu ajungă nicl-o-datâ mal bună, dacă mar putea Încredinţa cine-va că nu-să va face mai rea. — Dar aveam de gând de a face pentru d ta, Flammock, mal mult de cât îşi lnchipue modestia d-tale. Voi să’ţt dau o mare dovadă de încredere. — Dacă e vorba de câte-va bucăţi de postav, Milord, nu vel găsi pe nimeni care s’o merite mal mult. — la lasă ! te gândeşti la lucruri prea de nimic. Ce ai zice dacă te al vedea armat cavaler, cum merită curajul d-tale, şi numit castelan al castelului Paza-Dureroasă ? — Mie onorurile cavaleriei I Milord, mă rog să mă ierţi; m’ar prinde cam ca o coroană de aur pe un purcel. Cât despre a apara, fie an castel, fie o colibă, mă mândresc ca sunt In stare a o face ca şi or-care altul. — Dar trebue să fii ridicat la un rang mal nalt de cât al teii, zise conetabilul aruncând pri virale asupra îmbrăcămintei puţin militărească a flamandului; condiţia d-tale de acum nu sar potrivi cu protectorul şi păzitorul unei tinere doamne nobilă şi de rang Înalt. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA 23 DECEMBRE mar-**' '>;tkksk-? ■ zcis^ss-'stvssrmm Rftsboaele luî Napoleon cel mare, de la 1793—1815, au costat viaţa unul milion şi nouă-sute de mit de oameni şi 24 mii 000 milioane, de franci. RSsboiul ruso-turc din 1328 o sută două-zecl de mit de vieţi omeneşti şi 400 milioane de franci. Răsboiul hispano-portughez (1820 — 40) 160 mii de vieţi omeneşti şi 100 milioane de franci. Răsboiul franco algerian (1830—47) 110 mii de oameni şi 76 milioane franci. Resboiulaustriaco-francez-italian din din 1859 63 mii de oameni şi 1000 milioane de franci. Răsboiul american (1803—65) 650 mii de oameni şi 14 mii milioane de franci. Cel austro-prusian (din 1866) 151 mii de oameni şi 400 milioane de franci Răsboiul Brasilieîcu Paraguay (1864— 70) 330 mii de oameni şi 9000 milioane franci. Nu se cunos încă datele precise privitoare la ultimele răsboaie franco-german, româno-ruso-turc, bulgaro-sârb, dar se calculează aproximativ, că cel român-ruso turc a costat viaţa la trei sute de mii de inşi şi cel fran-cezo-german cam tot aţâţa oameni, Inse cheltuelile se urcă la vro o 10 miliarde. Ast-fel în mai puţin de un secol răs-boiul ar fl mâncat naţiunilor aşa zise civilisate, afară de patru milioane de vieţi omeneşti şi preste 63 de miliarde de franci, — fără a mal număra, apoi vieţile şi miliardele ce costă şi In timp de pace exerciţiile militare. Europa singură cheltunşte acum aproape cinci miliarde pe an. Şi cu toate acestea o experienţă aşa de dureroasă a rămas fără roade 1 * * * Datoriile staţilor mari europene si cheltuelile pentru armata. — In anul 1888, conform budgetului a 15 state europene, s’au cheltuit pentru armată şi marină 3200 milioane mărci; plătirea intereselor pentru datoriile de 84 miliarde sunt de 3970 milioane. Datoriile s’au urcat din anul 1855 până 1887 de la 68 la 84 miliarde. In Germania ab crescut datoriile în aceşti 12 ani de la 3180 milioane mărci la 8000 ; InjPrancia dejla 19,500 la 27,000 ; tnpta-lia de la 7900 la 900; In Austro-Ungaria de la 6870 la 9000 ; In Rusia de la 7700 la 13,500 ; numai în Englitera au scăzut de la 15,500 la 14,800 milioane mărci. A 2‘ EDITIUNE CURTEA CU JURAŢI Rescoala ţăranilor din Creata Lesile Şedinţa de la 22 Decembre 1888 Şedinţa se deşchide la orele 12 sub preşedenţia d-lul Cerkez, asistat de dd. Algiu şi Voreas, membrii. Fotoliul ministeriulul public este o-cupat de d. procuror-general Burada, asistat de d-nu prim-procuror Sfetescu. Apărarea susţinută de dd. Fleva, B. Gănescu, Stfinescu, G. Miile şi No-reanu. Acusaţil In număr de 44, din care Insă numai 43 presenţî , unul fiind bolnav. Comisiunea juraţilor este compusă din dd. Biciola, Ciulei, Eftim'e Ema-noil, Cotescu, Demetrescu Mirea, U-reche A., Matache Iancu, Popescu A., Pancu N., Poenaru, Ionescu Nae, Ni-culescu Luca, suplimentari Bedros Ga-rabet, Furtunatu Constantin. Se dă citire actului de acusaţie din care reese că acusaţil sunt daţi judecăţi pentru distrugeri şi batai. Se procede la ascultarea martorilor. Radu Gândac. A mers şi el cu mulţimea. Neagă că era din capi. El a spart geamuri, dar n’a bătut pe nimeni. Declara că din causa sărăciei şi greutăţilor s'au sculat cu toţi şi că nu au fost îndemnaţi de nimeni. IIie Tingirică. Ce a fficut toată comuna a făcut şi el. N’a bătut pe nimeni dar a spart şi el cum au spart cel-l’alţl geamuri şi ce au găsit. Petrache Stan, Marin Radu Bojoc, Const. Stoian, au fost cu tot satul, au spart şi eî ce ab găsit, dar de bătut, neagă că ar fi bătut pe Ghiţă Aposto-lescu. Ioniţă Dumitrache. S'au sculat din causă că au tot cerut locuri de arat d-lul Darvari şi că nu voia a le da de loc. Neagă că a devastat la Darvari. A-daugă că la judecătorul de Instrucţie a declarat faptul pentru că l’a bătut crunt. Gheorghe Dragomir, Dinu Dumitrache, declară mai întâi că n’a făcut nimic, că n'a mers nicăirT. Acusaţil precedenţi întrebaţi arătă că nu e adevărat, cficf au mers şi el. Apoi afirmă zicând ; da e.m mers şi noi în răscoală dar cu toi satul, n’am făcut Insă nimic acolo. Ion Ioniţă, Tache Dumitrache, au fost şi el cu satul dar n’au făcut nimic. Constantin Ghiveciu. N’am fost ni-căirl, n’am făcut nimic. Acusaţil până la Const. Ghiveci, inclusiv sunt daţi judecăţii pentru devastare la d. Ghiţă Apostoleanu. Radu Dobre. A fost şi el cu cel alţi. Dragnea Ion. S’a dus la Primărie unde a găsit lumea adunată. întrebând de ce a’ab adunat, ’l s'a spus că a venit un ordin de la Bucureşti să li se împartă grâa şi porumb, dar că pri-maru s’a învoit cu proprietarii şi că ’1 ţine ascuns. Au chemat pe primar care le-a spus ; veniţi mâine să’l căutăm căci poate a venit. A doua zi s’ab dus din nou, însă primarul fugise. Alt Ceva nu mat ştie. Ion Simion. De la primărie m am dus la curte crezând, ca vom găsi pe primar acolo, dar când ne-am apropiat de poartă un epistat de la curte a Început să tragă cu un revolver în noi. Noi atuncî am rupt'o la fuga şi n’am mal făcut nimic. Nicolae Zancu. A spart şi el geamuri. Tudorachc Nicolae. Şi el a spart gia-murl, cu toţii de sărăcie. Ioniţă Dumitru. A fost şi el cu toată lumea la revoltă câcl sărăcia l’a scos din casă. Am spart giamurl cu toţii, dar n’am bătut pe nimeni, câcl nu ’ml-a făcut nimeni nimic. Dumitru Stan, Gheorghe Radu, Lixan-dru. Am fost cu toţii; nu puteam să nu ne ducem câcl atunci ne bâteab alţii pe noi. Am spart geamuri dar n’am bătut pe nimeni. Pe Stan Cireşeanu nu l’am bătut eb ori ăla, ci toată lumea. Restul acusaţilor declară că n’ab luat parte la nici una din acusaţiile ce li se aduc. Toţi acusaţil neagă că ar fi bătut pe Cireşanu. Afirmă Insă că au spart giamurl şi alte obiecte şi aceasta numai causa miseriel ce ’i-a forţat. Se suspendă şedinţa pentru 15 minute. La redeşchidere se procede la ascultarea pârtii civile. D. ltasacopol Era In Bucureşti când s’a întâmplat fapta. Când s’a întors a găsit totul prăpădit. Mal ales Ţuica. N’are Insă nicî-o pretenţie. Apostolescu cârciumar L’au bătut crunt Insă nu ştie cine (? I). In urma bâtâei a fugit la Bucureşti şi când s'a Întors a găsit toată prăvălia spartă. Preşedintele. La instrucţie al arătat pe nume cine te a bătut? Apostolescu. Am arătat fiind că eram ameţit şi nu ştiam ce spun. N’am nici-o pretenţiune. Stan Cireşeanu Nu ştiu ce au avut cu mine de m’au bătut. Ei ziceab să mă duc cu el la sfat; n’am vrut. Arată pe Nic. Andrei, Geor-ge Nicolae, Toma Gheorghe, Ion Vlaş-ceanu ca ab venit la el să ’l ia împreună cu eî. Susţine toate cele depuse ia judecătorul de instrucţie. M’au bătut grozav, am zăcut In spital şi nici a-cum nu sunt sănătos. Preşedintele. AI vre-o pretenţiune ? Hesp. Nu. D. Darvari, proprietar D sa trimite o declaraţie scrisă prin care arată că n’are nicl-o pretenţiune pentru pagubele suferite. Ascultarea martorilor Nicolae Toma ilanciu A văzut pe Dumitru Oaşe cum a bătut pe Apostolescu dar când a văzut că se îngroaşă gluma (?) a fugit In casa perceptorului. Nu mai ştie nimic. Itadu Serbau Nu ştib cine a bătut pe Apostolescu. D. procuror Burada. De ce al declarat la judecătorul de instrucţie ? Martorul. De frică. D. procuror Burada. Te-a bătut d. judecător de ’ţl era frică ? Martorul. Nu, dar 'ml era frică de d-luî. D. apăr. Fleva, face aceiaşi întreba-bare ca şi d. procuror. Martorul. ’Mi-a fost frică ca mă închide şi pe mine. D. Fleva. Ştii câ acusaţil au fobt bătuţi ? Martorul. Da, şi Incfi grozav. D. Procuror. Cine ’i a bătut ? Martorul. Nu ştiu, dar aşa am auzit şi eu că i-a bătut. Vanghelie Dragu Când a văzut câ bat pe Apostolescu ţerani ab sărit l’ab luat In braţe şi l’ab scăpat. Dar acum spune, adevărat. Nu ştie cine a început răscoala dar erab mal bine de 200 da oameni. Invoelile erab foarte grele. Din 3 una şi din 5 două, mal târziu Insa ab avut In parte adica 1 la 1. Dumitru Pohn S’ab dus cu toţi la proprietar unde au spart geamuri şi au doborlt gardul. Nu pot se ştib cine era Iu capul cetei câcl erau mulţi. D-sa arată cum că acuzaţi purtau ciomege. A văzut pe Cap de Urs Intre fruntaşii. Procurorul Burada. Ce spunea Cap de Urs oamenilor ? Martorul. Ca să meargă şi la d-nu Ştefan Georgescu ca şi d-lul face ln-voeli grele. Preşed. Pentru ce ai arătat alt ceva la instrucţie ? S’a răstit d-nu judecător la d-ta ? Mart. Nu s’a răstit, al vorbit bine dar.... Preşed. Aceia pe care ’l-aî arătat la instrucţie i-ai văzut acolo ? Mart. La început au fost, dar mal pe urmă au plecat. D. Apăr. Ganea. Te a silit cine-va să declari la pruna instrucţie? Mart. Da m’a silit d-nu judecător Florian. Ecalerina Apostolescu D na Apostolescu a arătat cum ab venit oameni la prăvălie şi ab spart toate ocalele şi giamurile după ce s’ab întors de la curte unde ab spart tot aşa. La judecător de instrucţie a arătat pe Cap de Urs,Tingirică şi Gândac, dar a-cum nu Arată pe nimeni pretinzând că atunci era ameţită şi câ nici nu mal ştie ce a declarat. A văzut pe unu cu steag dar nu ştie cine ’l purta. Tudora IIic A auzit prin femei că Cap de Urs se lăuda câ el e Mircea. Când ab venit oamenii la curte să spargă ea s’a ascuns de frică. Nu ştie ce ab făcut la curte câcl erea ascunsă. Ştie îmă că ab spart geamuri. Nu ştie din ce s’a fficut şi cine a făcut rescoala căci se ascunsese de frică. Preşed. Cine era Iu frunte ? Mart. Nu ştib. Procur. Bur. Pentru ce la jud. de instrucţie al arfitat pe unii şi pe alţii care ziceai că ial văzut In frunte ? Mart. Tace, şi termină zicând că nu ştie nimic. D. Preşedinta, în virtutea puterii des-creţionare dă citire declaraţii martorul Gheorghe Tais visitiul d-lul Georgescu. A văzut pe Tingirică, Gheorghe Dragomir, Radu Gândac., Gheorghe Arcuş şi alţii cum au spart prăvălia Iul Apostolescu, apoi aratfi cum venind la curte au bătut pe băiatul d-lul Georgescu şi pe el zicând ca nu vrea să le dea cheile, Marla Georgescu In lipsa bărbatului meii care se afla la Sineşti ab venit la noi Tingirică, Ilie Radu,Cap de Urs şi alţii cari căutau pe bărbatul meb, zicând câ ab venit să le dea orz,cfi a venit ordinjde la Bucureşti să se faca Invoelile 1 din 10 şi pe care )’am ascuns după ce l’am cumpărat cu 500 de fr. de la primărie. Adâogînd că când vor pune mâna pe soţul meu ’l vorjupui. A doua zi aâ venit şi l’ab căutat din nou însă negăsindu’l ab devastat ţoală casa spărgând toate geamurile şi răpind uşile. Nae losif A văzut cum devastau cu ciomegele In mână la Darvari. Adaugfi, unii strigau să dea iar alţii nu strigab. Neagă cum cfi la instrucţie a arătat pe unii din acusaţi. Poate ’mî-am uitat, dar n’&m arătat pe nimeni. Toţi ab fost nu numai 5, 6 .. Nicolae Ionita Am văzut pe Tudor Vlad, Nicolae Grimă, mai în cap, cum au spart geamurile, un pavilion şt un gard al d-lul Georgescu. încolo n’am mal văzut nimic căci am fugit de, la curte de frică să nu mă bată şi pe mine. Ionita Santlu Arată cum că Cap de Urs a scos măsurile din prăvălia socrului său şi că poporu le-a spart. D. Fleva. Nu ştie martorul pentru ce le-a spart? Mart. Zicea că sunt prea mici. D. Fleva. Care? cele noul sau cele vechi ? Mart. Cele noul (ilaritate). Ion Cialep Oameni s’au dus la primărie să ceară ordinul din Bucureşti care să le dea porumb şi grâu. Când ab văzut câ primarul a fugit, atunci au Început să strige: haideţi cum s’a făcut în alte părţi ca In Afumaţi se facem şi noi aci şi ab plecat cu toţi la curte. Arată pe Tingirică, Cap de Urs şi Dobre care ab venit din alt cfitun şi i-a Îndemnat se vie cu toţi la primărie. D. Fleva. Ce v’a zis primarul când v’aţî dus se cereţi ordinul ? Mart. Nu ştiu, că eu n’am fost. D. Fleva. Ce Invoell aveţi? Mart. Una şi una, 3 zile cu caru şi 8 cu mâinile. D-nu Fleva. Ab fost bătuţi acusaţi când i-a arestat ? Mart. Nu i-a bătut nimeni d-!or, căci auzeam şi noi dacă îl bătea cine-va. (Desbaterile urinează) Cu ocasia sărbătorilor, principele Ferdinand de Hohenzollern a adresat ofiţerilor regimentului al III loa de linie din care face parte, o scrisoare prin care le aduce urările cele mai vii şi le anunţă că peste câte-va luni va sosi în ţară unde se va stabili definitiv. Această scrisoare a fost citită corpului ofiţeresc de şeful regimentului d. colonel Pala di. Ofiţerii regimentului al IlI-lea au primit cu multă bucurie vestea despre stabilirea în ţară a principelui moştenitor şi au însărcinat pe d. colonel Paladi a răspunde A. S. Regale. n Principele Ferdinand de Hohenzollern întorcându se definitiv în ţară îşi va stabili reşedinţa la Iaşi. X Ştirea dată de unele ziare, cum câ dd. Maca şi Rădoiu, ar fi decişi se nu primească noile funcţiuni care li s’a încredinţat este lipsită de temeiu. Domniile lor au şi depus azi jurământul cuvenit şi au ocupat posturile lor. u Iată textul comunicatului publicat de Frcmdcnhlatt, organul Ministerului Afacerilor streine din Viena, prin care se desminte crearea unei flotile austro-ungare de rezboiu pe Dunăre, în coprinderea următoare : «După informaţiunile ce am luat în cercurile autorizate, suntem în poziţiona a face cunoscut câ, cu privire la crearea unei flotile de rezboiu pe Dunăre, nu se ştie nimic, nici de propuneri în această chestiune a-desea ori desbătuta în teorie, nici despre un memoriu a secţiei de marină, şi cu atât mai puţin a fost vorba despre unele demersuri diplomatice în această privinţă la Bucureşti, de care se pomeneşte în unele corespondenţe ziaristice. Prin urmare în cercurile guvernamentale nici câ a fost vorba de o cerere de credit în viitoarele delegaţii! ni pentru scopul croârei unei flotile de rezboiu dunărene cu aşeză-mintele ce ’iar fi trebuincioase.» n Ni se asigură câ d. general A. Gernat, comandantul corpului al 2 lea de armată, este decis ca se se retragă din armată, şi se ceară trecerea d sale în rezervă. D sa însă nu se va retrage de cât dupe 1 Aprilie. n Sgonootul răspândit despre o răscoală isbucnitâ la Bolintinu-Berceni (Sabaru) din districtul Ilfov e lipsit de or-ce temeiu. n Magistraţii noui numiţi au şi depus azi legiuitul jurământ. n Lupta şi Adevărul de astâ-zl reproduc dupe noi mişcarea în magistratură, amândouă aceste ziare însă nu ne fac onoare de a ne spune pe nume. Aşa Lupta zice că reproduce această mişcare «după ziarele oficioase,» iar Adevărul spunecâ această mişcare să dă ca sigură «de un ziar oficios.» Dintrn’ntâiu facem cunoscut A-deverului că Epoca nu e ziar oficios; în cât priveşte pe Lupta, o întrebăm care sunt acele multe ziare oficioase, care au dat informaţiunea de caree vorba, căci, pe cât ştim noi, numai Epoca a avut’o. N’ar fi rău, iubiţi confraţi, ca a-tunci când luaţi vre-o marfă străină, să lăsaţi cel puţin marca ţabricei intactă. n D. P. Obedenaru, judecător de la tribunalul de Ilfov, a declarat azi că ’şl va da demisia din acest post. U Mâine secţia a 2 a tribunalului de Ilfov va judeca afacerea fostului inspector de poliţie Musceleanu. Tribunalul e presidat de d. V. Romni-ceanu. * Procesul de rescoala din comunele Lamoteşti şi Gălbinaşi, a fost judecat eri de tribunalul corecţional. Duoi din autori au fost condamnaţi la câte 2 luni de închisoare, iar alţi 2 la câte o lună. u Bugetul liniei Lemberg-Cernâuţî-Iaşi pentru secţia română a fost a-doptat de consiliul de miniştri. O sumă de 883,000 e trecut in bugetul veniturilor ca excedent de vărsat în tesaurul Statului. Bugetul însă va suferi în urmă oareşi-cări modificări, dupe ce se vor regulacestiunileîn discuţie cu acţionarii acestei linii. ULTIMA ORA AGENŢIA IIAVAS Londra, 3 Ianuarie.—Corespondentul ziarului «Daily-News» la Odesa a-nunţâ cft partidul militar zoreşte pe guvernul rusesc se protesteze In contra politicei regelui Milan dar se crede cft Ţarul nu va părăsi atitudinea sa expec-tantă, afara numai dacâ Austria va interveni intr’un mod efectiv In Serbia. Colonia, 3 Ianuarie. — «Gazeta de Colonia» publică două rapoarte ale ataşatului militar al Germaniei la .Viena major de Ines, care pe când era ataşat la legaţiunea din Madrid javusese de mal multe ori ocasiune de a vorbi luî Bazaine; iar acesta ’i spusese cfi primise prima ştire privitoare la trecerea Moseleî de câtre armatele germane graţie unei depeşl a lui Sir Maier, care depaşă ’i venise din Londra. SOCIETATEA CONCORDIA*4ROMANA,, Delegatinnea Soeielateipen-tru Espositiimea Universala «lin Paris la 1889 Delegaţiunea aduce la cunoştinţa es-posanţilor, cari vor voi a lua parte la concursul deschis de Societatea pentru Esposiţiunea din Paris de la 1889, că această Esposiţiune urmând a să deschide la 1 Februarie viitor, sunt rugaţi toţi domnii Esposanţî a trimite în cel mal scurt timp obiectele de es-pus, spre a se putea regula organisa-rea lor. Pentru obiectele Insă, care din cause neprevăzute s’ar lntlrzia espedia-rea lor, vor putea fl trimise şi după deschiderea esposiţiunel (1 Februarie 1889). Toate obiectele urmeazfi afi adresate: d-lul C. Troteanu preşedintele dele-gaţiunel societate! «ConcordiaRomlnă» pentru esposiţiunea Universală din Paris 1889. Noi credem de prisos a mal reaminti d lor esposanţî că odată cu trimitere, obiectelor de espus, pe lângă cele-1-alte indicaţiunî cerute prin apelul nostru de la 14 Septembre trecut, să arate mal cu deosebire dacă obiectele sunt destinate a li se înapoia după terminarea esposiţiunel sau a să vinde in folosul d-lor, şi In acest cas, vor precisa şi preţul vinderel acelor obiecte. Gfi, In fine, dd. esposanţî care vor voi a’şî face instalaţiunî proprii cu spesele d-lor, sunt liberi că le face, fără nici o taxă, societatea nepercepând pentru dreptul de expunere şi locul ce vor o-cupa obiectele, de cât taxa reglementară de 100/0, ce se va prelua asupra preţului obţinut de pe obiectele expuse şi vândnte In localul societăţel. Preşedinte, C. Troteanu. IN CUREND VA APARE” SUPLIMENTUL DE ANUL NOU AL „CARICATUREI“ profiluri m mmm 6 DESEMNE COLORATE INEDITE DE G. JIQUIDI N.B. D niî abonaţi pe 3 luni la albumul CARICATURA vor priimi gratis acest supliment. mm SERATE DEDANS IN FAMILII UN TRIO compus din 2 viori şi un piano, având un repertoriu foarte bogat, pentru dans, primeşte angajamente cu preţuri moderate. A se adresa la administraţia ziarului. STRIDII FRANCEZE garantate proaspete Contra unui mandat postai de 8 franci se primeşte franco in gara o ludit/.a cu ÎOO stridii ordinare sau 75 mari sau 50 extra. A se scrie câtre d nu A. DUMESTE Arcachon a Bordeaux (France) COGNAC VECHI U De vânzare din cauza desfacerel deposi-tulul o cantitate de 6000 litri COGNAC VECHIU VERITABIL DE VIN SI ÎOOO LITRI SUBOVITZA DIN FABRICA «ASSOCIATIUNEA VINICOLA LA MORMQRA» DIN BOHOTIN Calitate garantata Preturile reduse, Conditiuni ovanlagioase. A se adresa la d-nu Singer et Elephant în Vaslui. C088) HOTEL HUGUES DIN BUCUREŞTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind In faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din noii arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale. RESTAURANTUL prevăzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preturi foarte reduse. Camere de la 3 lei în sus. (869) Administratiunea Th. D. Costin ! Calea Calauasilob, /“/Vinuri BUCUREŞTI / ALBE SI ROŞII Specialitate exclusiva indigenă din pla-1 iurile cele mal renumite, şi în special din golu dkinci districtul Mehedinţi. Puritatea garantată şi constatată prin analisa [chimică chiar de câtre onor. Eforia Spitalelor \civile. Preturi foarte moderate Se expediază franco la domicilia în mari | şi mici cantităţi, cu vadra,în butelie şi în butoae de toate mârimelc. 1086 JA se adresa la d.Th. D. Costin Cal. Călăraşilor, iî MARELE DEPOU si ATELIER DE BIJUTERIESIHORLOGERIE ]VE. CRONBERG1 Bucureşti Cal. Victoriei, S (ms-ă-ris dcPref. Poliţii) Pentru Logodne si Nuntzi recomand depoul meQ bine asortat cu bijuterie fină şi modern lucrată, precum: cercel, brăţări, coliere, diademe, fulii de cap, inele lucrate cu briliante, diamante, rubine, safir, perle etc. precum şi ceasoar-nice de prima calitate. Lanţuri de aur fasoane moderne. Cadouri de aur şi argint de la 10 lei în sus. (1062) M. CRONBERG BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARB\TEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi tmpedicare, dupâ experienţa de i7 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii ae la 8 dim. până la 6 seara. Loo separat d’aşteptare pentru fiecare. 1047 Doctorul THEODORESCU FLOREA —S’a mutat Strada Polona, No. 33- Gonsullatiunl de la 5—6 ore. m www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 23 DECEMBRE SBSSGaES '• • :.r •- ■ ::v. «EBfa 1 £T% PENTRU ZILELE DE CRĂCIUN r*iBî » K 5* BEItMiP DINFOCŞANI SE AFLA IN BUCUREŞTI, CALEA ViCTORIEI N. 50 VIS-A-VIS DE PASAGIUL ROMAN Mare asortiment de vase si de decoratiuni pentru saloane, bune pentru cadouri de Crăciun. PREC1URILE MODERATE 1037 EPILEPSIE Boala re/ju/ula păn’ucum /'ara leac} EPILEPSIA, Precum şi toate Boalele nervoase sunt vindecate de mine cu desăvârşire, după un procldeu nou I tn cel mal scurt termen şi sub | garanţie. A se indica etatea şi durata | boalel. Remediul modul întrebuinţării I ele. sunt expediate,în contra tri-1 miterel sumei de 25 franci de Chst. J. Secmann Berlin 139,'Schcenhauaer allăe 139 AYIS IMPORTANT Compania de Gaz din Bucureşti are onoare a informa pe onor. Public cS pentru a da satisfacţiune la mulţi Abonaţi cari cer o presiune de gaz mal mare, a aşezat în mai multe regiuni ale Capitalei conducte de un diametru mal mare. Efectul se resimţi cu începere de astă zi Luni 19/31 Decembre 1888. Cu aceasta ocaziune Compania aminteşte că ori care ar fl presiunea în conductele principale, Abonaţii singuri pot regula consumaţiunea lor de gaz deschizând mai mult sau mai puţin robinetul Comptorului lor pentru a nu lăsa să treacă de cât gazul strict necesar la iluminatul şi trebuinţele lor. Direcţiunea 19/31 Decembre 1888 .2 a ca r.__:--C «3 ® L. 3 ţp O •*-» Cp r . F—s § < NI > ca p K/J o ■S^a teu «-'Sa- 2-§83f±3 «-eS-'g^îSSe iaS ţe .g p ® O O e» as =>.-6 "®5 s- ÎS H O •A ’• S <« < a as s SJ t'>ac't. q-B a o- i CC- f/) 3 fl» aca ■ 5^ ' C5 , O < >- IZZZ, -i o. a 3 ‘ ■> -o a — y NUMELE OBLIGAŢIILOR NuwSrnl tragerilor pe an. DATA TRAGERILOR CÂŞTIGURI principale. CÂŞTIGURI sigure. Oblig. Căile ferate ofemnnc 1870 Oblig. Statului Scrbcsc (monop. tutun.) Obligaţiune 3°/0 luipr. serbesc 1881 Obligaţiune fiombau-Basllica 1886 Obligaţiune Crucea-roşie Ital. 1885 şase trei cinci trei patru 1 Febr. 1 Apr. 1 Iun. 1 Aug. 1 Oct. 1 Dec. 2 lan., 1 Sal, 1 Sept. 14 Ian. 14 Hai t 14 Iun. 14 iug. 14 Nor. 1 Iun. 1 bec. 1 nart. 1 Febr. 1 Sal I Aug. 1 fior, Fr. eoo.ooot) Fr. 300.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000 Fr. 232 Fr. 12.50’) Fr. 100 Fr. 12*) Fr. 30*) *). Obligaţiunile eşite cu cel f). Guvernul otoman plăteşte 21 maî mic c, 58% din îştig continuă a participa la tragerea câ valdrea nominală a câştigurilor Sosuri Fr.î,200.000 ştigurilor. lor turcesl Fr. 386.50 i. Vindem acest grup de cinci obligaţiuni pe cari le numim «Câştig signr“ cu suma de 205 franci în aur sau BST 220 franci în aur plătibili 100 franci îndată şi 120 după un an, sau ^3 240 franci în aur plătibili în 4 rate trimestriale de câte 60 franci, sau "W W* 260 franci în aur plătibili în 13 rate lunare de câte 20 franci. “Wl îndată după trimiterea celor 100 sau 00 sau 20 de franci in aur, sub scriitorul va primi numeriie obligaţiilor sale, cu cari participă singur ia tdte tragerile şi la totalitatea câştigurilor Câştigurile se vor plăti Ia domiciliul câştigătorului cu cea mai mare discreţiune. | TRAGERILE NU SE POT AM ANA SUB NICI UN PRETEST ♦ Obligaţiunile originale vor Pi trimise cu întorcerea poştei şi sub plic recomandat Cererile, însoţite de suma respectivă, în bilete de bancă din tdte ţările, mandate poştale saă cec la vedere pe o piaţă a Europei să se adreseze la 0E LA LLE LA VIENA s amsa*MJ3ts>isaejii±^B£xsss; T6te cererile trebne că se adreseze direct la adresa indicată mat sns. Garantăm originalitatea numai a acelor obligaţiuni, cari vor fl prevăzute cu sigiliul casei nostre. Riarnl nostru publică îu limba francesă, greacă şi română listele oficiale de tragere a tutulor iosurilor fără escepţiune. Abonameutiii unual cost» 6 frunci. ! /TSKcanBsrzex CASA DE SCHIMB 613 !. I». F E R IVI 0 Strada Lipscani, IVo. 23 .‘uinpera, si vinde efecte publice si f&co or-ce schimb de monezi Curse 1 Bucureşti HZ Decembre 1888 0/C Henta aiEortisabila 0/0 Henta perpetua 0/0 Oblig.de &tat 0 0/0 Oblig, de st. drum de fer o/o Scris. lunc. rurale 0/0 Scris. lunc. rurale 0/0 Scris. func. urbane u o/0 Scris lunc. urbane 1 uRl Scris. func. urbane Urbane b 0/0 laşi o o/o Împrumutul comunal -'niig. Casei pens. (lei 10 dob.) >niprumutul cu premie icuuni bancei nation. \ctiuni »Dacia-Homftniav » Naţionala » Constructiuni \rgint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa susţinută CumţT 95 1/* 95 Vend. 95 3/4 95 1 t 97 1/2 98 1/2 104 94 3/4 104 100 92 3/4 80 1/2 84 1/2 238 55 1020 240 220 80 3 1/4 210 104 1/2 95 7,8 104 1/4 100 1/4 98 1,4 81 85 242 60 1030 260 230 90 4 211 3S (• „NAŢIONALA societate generala de asigur. DIN BUCUREŞTI CAPITAL CE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR libPU» YEUSATE fi Aducem la cunoştinţa publică, ci am transferat biurourile noastre In palatul Societăţei din Strada Doamnei No. 12. 726 Direcţiunea generala. I I fl 8 i ( i SE POATE CASCIGA INTR’0 ZI 300,000 FEANCIJ cumpărând bilete d ale mm LIMBII 01T0MANE TRAGEREA La 1 F’elox'uar'its st,. \ rx. 1889 : tabloul câştigurilor: i lot de . . 300,000 Ir. . 1300,000 fr. t lot de. . . . 25,000 fr. . 126,000 fr. , 1 lot de. . 10,000 fr. . i0,000 fr. l lot de. . 10,000 lr. . 10,000 fr. l lot de. . . . 2,000 fr. . 2,000 fr. i lot de. . 2,000 fr. . 20,00 fr. i i lot de. . . . 2,000 fr. . 2,000 fr. l lot de. . . . 2,000 fr. . 2,000 fr. i toi de. . • . 2,000 fr. . 2,000 fr. ! i iot de. . . . 2,000 fr. . 2,oOO fr. i i lot de. . . . 1,250 fr. . 1,260 fr. i I lot de. . . . 1,250 fr. . 1,260 fr. | x lot de. . . . 1,250 fr. . 1,2 50 fr. j i lot de. . • . 1,250 fr. . 1,250 fr. î lot de. . . . 1.250 fr. . 1,250 fr. : i lot de. . . . 1,250 fr. . 1,250 fr. î iot de. . • , 1,250 fr. . 1,250 fr. 1 l lot de. . • , 1,250 fr. . 1,250 fr. i lot de. . 1,250 fr. . 1,250 fr. i lot de. . . . 1,250 fr. . 1,250 fr. ■ x lot de. . . . 1,250 fr. . 1,250 fr. I x iot oe. . 1,250 fr. . 1,250 fr. 28 loturi de . . 1,000 fr. . 2»,0t>0 fr. : 500 loturi de 400 lr. 200,000 ir. I Primim drept plată ori ce cupon cu scadenţa în cursul anului curent. Cumperăra şi vindem orl-ce obligaţiune saă los după cursul (Rleî. I|^ Respundem la orl-ce scrisdre sau cerere de informaţiuul, care va fi îusoţită de o marcă de 25 bani pentru francarea respunsulul. m He p6te scrie in limba franceză, germană, engleza, itauana, greca şi română. ţ,1 Rambursarea loturilor este garantată de GL\LHi\LL 1MPJLHIAL Oi OMAN PREŢUL biletelor: i Bilei . . . JKrci. S 1 Bilete . . . trei. 34 25 Bilete . . . Irci. 118 HO Bilete . . . trei. 4(15 Formal,taţile cerute de lege au fost îndeplinite. Tragerea \a avea luc la t.onatantinopole, la Palatul Irnpi riai ai monedelor. ludaia uupe primire» banilor, biletele eevor adresa imeuiai cumpărătorilor. tt iele ue banca ţi ori te timbre fără e»cep-ţiure, sunt primite In plata fără orice dificultate, cu curs în aur. Uri ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar In zioa tragerel. Pentru a pumi biletul sau biletele, trebue se te eespedieze banii prin manda. postai, cbeq ue sau scrisoare recomandata la Directorul —Oomptoir oommeroial— 557, GRANDE RUE DE TEkE, 557 CONSiANTINOPOLE 1060 ■ ■■jts .i MAGASIN DELINGERIE LA ORAŞUL VIENA ĂLA VIILE DE VIENNE vis-d-vis de E7 I.tb, Soeee Recomandam onorabilei noastre clientele petttrn leftlcntate «I soliditate următoarele noutăţi: Rufario pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza Olanda veritab. de Belgia ai Rumburg. Madapolam frantzozesc de toate calitatile i : J ii Flanele, cămăşi si ismene de lână dupâ sistemul profesor. Pr. G. .Iteger. Gulere si manşete de olanda ultimu fison. Mare asortiment de cravate ultimu fason, l orsete frr'ntzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti, l'rtisonri pentru pensionate, otc-lu: i si restaurau tur i. 3 vă Olanda veritab. de Belgia ai Rumburg. fapolam frantzozesc de toate calitati si lăţimile. Batiato de olanda si de lino albe si oolo-rate. CiorapideDamesiDomnide Fii d’Ecosse, de bumbac, do lâna si do moţase. Avem onoare a informa pe clientela noastră că a nparut Cataloou nostru ilustrat, si va fi ti'iirais ori-oui va face oe-rere. LA ORAŞUL VIENA Calen Victoriei, Pnlaliil «Dncia-fllomânin» vis-a-vls dc Socec h : CASA DE SCHIMB 805 IVSOSCU NACHMIAS No- 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir.Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionali fDacia-Romănia) Bucureşti Cursul pe ziua de 22 Decembre 1888 Renta amortlsabila ,. româna perpetua Obligaţiuni de s^ariConv.rnr.] " Municipale fr. , Casei pens. [300 L.J 7 % Scrisuri funciare rurale 6 % ,, ,» u ,, ,, urbane Obl. Serhesll cu prime cu prime Buc. r«0 lei) Losurl crucea l-oslo Italiana ,, Olomuno cu prime Losurl Rasilica bombau Act. bacia-Homânia „ Soc. Nalionala „ Soc. de Conslrucliunl Aur conlra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ Ualiane Ruble băitie NB. Cursul osie socotii tn aur laşi Cump. Vinde 95 95 97 x 86 230 103 3/4 94 Sţ 10354 99 S 9*54 80 74 55 29 48 17 3 3/4 110 124 100 99 256 96S 98 9654 235 104 54 95 104 '0054 93 81 78 60 31 53 21 <54 212 126 50054 too 260 lU 41 Si/ <^0' CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU CRACIUNI PORTRETE m ''k'AcT'Vv ■ , ■ PORTRETE 111 ' ..4 ia MARI MUIAT U R H R 1_ _ •: r -_-J IVI AR IM EJI AJTJJ R ALA SE EFECTUEZA FORTE ESACT DUPE FOTOGRAFIA TRIMESA ESECUTAREA IN CEL MULT DE LA 10-14 ZILE Fotografia romane neatinsa. Asemănare fidela se garanteaza. La trimeterea fotografiei trebe alaturat si costul. Atelier artHtle premiat SIEGFRiED BODASlHER o Wien, 11 Grosse Pfarrgas»» o. Tipografia Ziarului „Epoca" Tipărit cu cerneala Ui lorllleui www.dacoromamca.ro lorllleux-Cle Pari» O iraut. responsabil V. V. (>lx *>t feWu*