ANUL IY No. 921 A DOUA EDITIUNE B a——BBIMItlMBB— JOW1 28 1ECEMBRE (3 IANUARIE) 1888 NUMERUL \§ |{\^1 NUMERUL A IÎON AMENTELE INCSP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Bocnresci: La casa Administraţiunel. In Tara : Prin mandate poştale. Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetate: La toate offloiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL {5 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: igcnce Havas, Place de la Bourse, 4 Anunoiuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunoiuri si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PAKIS: segăsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Uer-ninin, Xo. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA No. 3,—Piatza Episcopiei»—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DM IN ISTRAŢ1 UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. POLITICA TIRITOMÎE PREOŢII DE MIR INDEPENDENTA PATARLAGEANU ORATOR AFACEREA. DE LA 5 SEPTEMBRE 1886 LOGODIŢII politica mmm Foile oposiţiunei, şi In special foile colectiviste, ne mai avend de ce se se agaţe pentru a isbi în guvern, au găsit acum de cuviinţă se atace politica exterioară a guvernului. Este negreşit în rolul oposiţiunei d’a să arăta geloasă până la exces de drepturile şi prestigiul ţeriî, şi este sarcina ei de a da alarma când guvernul sevârşeşte acte de slăbiciune şi de umilire faţă cu streinii. Dar se acuzi pe un guvern că e prea mult independent faţă cu puterile străine, că el prea mult se îngrijeşte se cultive relaţiuni de simpatie cu toate puterile', acestea este o învinuire de care sunt capabili numai colectiviştii, numai partisaniî acelui guvern care, în zelul seu de a servi puterile ce ’i erau amice, ajunsese să le discrediteze prin excesul seu de zel. Aşa au făcut cu convenţia consulară cu Germania, pe care imperiul german nu o cerea de la noi, şi graţie concesiunelor căreia s’a creat în România o agitaţiune populară păgubitoare Germaniei. Vina pe care Voinţa Naţională o aruncă asupra guvernului, este că el nu a împiedicat Camerile de a vota o subvenţiune de 200,000 lei pentru participarea noastră la Exposiţia din Paris, şi că acest fapt e o dovadă de simpatie pentru Franţa. Inchipuiţi-ve ce degradare! Nici-o putere streină nu se gândeşte a se formaliza de faptul că Camerile au votat o subvenţiune pentru Exposiţie; şi vin nişte români se bănuiască că ar putea saă că ar fi în drept o putere streină se ne ceară explicaţiunî. Dar mai toate puterile au ajutat pe exposanţiî lor cu câte o subvenţiune, şi nici un conflict nu s’a ivit pentru acest cuvent. Cât pentru România, Voinţa Naţională punând-o pe o treaptă mai jos ca cele Falte puteri, crede că îi s’ar putea face un neajuns, fiind că, participarea la exposiţie fiind hotârîtă, camerile au crezut de cuviinţă se ajute pe exposanţi, pentru ca Ro mânia se fie în mod demn represin-tată. Mai mult. Serbia care a adoptat politica puterilor centrale, Serbia, o ţară mică de tot, a hotărât se participe In mod oficial )a exposiţia din Paris. Fiind însă că guvernul nu s’a o-pus ca parlamentul se ajute cu un credit neînsemnat iniţiativa privată, organul oficios al guvernului tre- cut acuză pe miniştrii că sunt nedemni, necinstiţi, şi că ei urmează o politică de duplicitate. Iar faptul că un om privat, prinţul Bibescu, a căutat prin iniţiativa sa se ne atragă simpatiile Franţei, expune pe România, dupe părerea Voinţei Naţionale,la tot felul de primejdii. Cât pentru faptul că ministerul prin tăcerea sa ar fi complicele u-nei dovezi de simpatie pentru Franţa, pe când politica sa este mai apropiată de aceia a altor puteri, este dupe spusele Voinţei «menit nu numai a deconsidera pe junimişti în afară, dar a compromite chiar prestigiul Statului nostru». Cum se ne mirăm de actele de slugărnicie, săvârşite de partidul liberal pe când erea la putere, când n oposiţie, îl vedem ajuns la un aşa grad de umilinţă, de slugărnicie şi de decădere ? TELEGRAME AGENŢIA HA VAS Ber lin, 1 Ianuarie. Cu ocasia recepţiunii Anului Noâ, Împăratul n'a atins cestiunea politică. Roma, 1 Ianv^trie. Regele, primind deputaţiunile Senatului şi Camerei, a zis că cea mal frumoasă urare ce poate face e de a dori menţinerea păcii; şi că, graţie buneî-voinţe şi acţiunii constante a marilor puteri, pacea va mal fi conservată anul acesta. Budapesta, 1 Ianuarie. RespunzSnd felicitărilor membrilor partidului liberal, d. Tisza a zis că, în situa-ţiunea politică străină, trebue să se caute principala garanţie a păcii în alianţa puterilor Europei centrale. D. Tisza, speră că, mulţumită acestei alianţe care doreşte numai se asigure pacea şi în vederea că nu există azi nici un Stat care se voiască într’un mod absolut răsboiul, se va isbuti a menţine pacea anul acesta. Roma, 1 Ianuarie. Wilhelm II a telegrafiat regelui Hum-bert cu ocasia Anului Noii, amintindu-I cu o vie satisfacţie frumoasele zile petrecute de dânsul în Italia. D. Grispi a primit de la principele şi de la corniţele de Bismarck depeşl transmi-ţându-I felicitările lor amicale. Viena, 1 Ianuarie. Se anunţă din Belgrad Corespondentei Politice că comisiunea Scupcinel compusă din 54 membri a adoptat în bloc proiectul de constituţie cu 41 voturi contra 4 şi 8 abţineri. Scupcina va discuta mâine raportul co-misiuniî, acceptarea în bloc nu este în-doioasă. închiderea solemnă a Scupcinel se va face probabil Joi. Cnir, 1 Ianuarie. Un grec care a sosit la Suakim, venind din Kartum, a constatat că acum două luni, prinderea lui Emin-Bey nu era cunoscută la Kartum. Paris, i Ianuarie. Inundaţiunî grave s’afi întâmplat în Sudul Franciel, mal cu seamă la Arles, Beaucaire şi Âvignon. PREOŢII DE MIR putea face nimic pentru preoţi, fiind dată starea rea a bugetului ordinar al ţârei. Trebue dar ca toţi aceia care se interesează de soarta preoţilor şi a bisericel, să nu lase să scape ocasia vânzărel moşiilor Statului, să să silească acum pe timpul vacanţelor parlamentare, să susţie această causă înaintea opiniei publice, prin presă şi prin întruniri, şi să caute să provoace petiţionărî numeroase către corpurile legiuitoare îu aceasta privinţă. Mal cu seamă însă sf. Sinod e dator de a grăbi cu lucrarea regulărel parohielor, pentru ca nu din causa lor resolvarea a-cestel cestiunî să se amâne. înalţii Prelaţi să’ş! facă numai atât datoria, să pue numai atâta muncă şi insistenţă, cât pune d. Pacu, şi lucrul se va duce la bun sfârşitit. D. Moise Pacu a făcut un discurs, cu o-casia respunsulul la adresă, asupra stărel bisericel noastre asupra învăţământului religios,şi mal cu seamă asupra stărel materiale a preoţilor de mir şi a relelor efecte pe care această rea stare le are. Lucrarea d-lul Pacu este complectă, conştiincioasă şi competentă, şi ast-fel nu putem pricepe cum unii confraţi afl putut sâ ia cu prea mare uşurinţă, în glumă, o lucrare foarte serioasă, numai şi numai fiind-că a fost ceva mal lungă, de cât nerăbdarea culpabilă a unora or a altora. Gestiunea bisericel şi a preoţilor trebue în adevăr să ne preocupe cu deosebire, acum în ajunul votărel legel pentru vânzarea moşiilor Statului, căci de nu se va face nici cu această ocasie nimic, de nu se va constitui un fond din vânzarea acestor moşii, apoi nici odată nu se va mal l'milLlM OilATOR In regulamentul interior al Adunărel legiuitoare, există un articol care dă dreptul deputaţilor să revază discursurile ce au rostit în parlament, mal nainte de a se trimete Monitorului Oficial spre tipărire. Dreptul de a revedea discursul săă, însemnează negreşit dreptul de a polei frasa, de a ciopli stilul, de a pune ici un punct, dincolo o virgulă, de a şterge o vorbă întrebuinţată de două ori de a rîndul, într’un cuvent dreptul de a da o formă mal gramaticală discursurilor ce au să iese de sub presă. Nu crez să fi intrat In capul nimenul până acum că atunci când îşi revede discursul, are dreptul să şteargă ce a spus şi să înlocuiască [o prostie prin-tr’un cuvânt de spirit, o enormitate e-conomicâ prin nişte principii adevărate. Dacă spre exemplu al spus şi al susţinut In parlament că în resbelul de la 1871 Francezii erau aliaţi cu Ruşii, nu ’ţl este permis — atunci când îţi revezi discursul—să ştergi gugumănia de erl şi să înlocueşti această prostie istorică prin adevărul. Sunt o sumă de oameni care aii foarte multe cunoştinţe în toate ramurile ştiinţelîndată ce sunt acasă, dar care nu ştiu boabă atunci când vorbesc în parlament; sunt o sumă de oameni care aii duh când sunt singuri şi nu găsesc absolut nimic de răspuns când sunt In faţa altuia; Intre aceştia pare că este şi marele orator al partidului colectivist, d. Pâtărlâgeanu. Cu ocasia discutărel proiectului de lege relativ la retragerea celor 26 de milioane bilete hipothecare, d. Pătar-lăgeanu a vorbit în Cameră. Şi de ce să nu vorbească? nu e şi dânsul deputat, nu e şi densul orator, n’a avut şi dânsul în mână un bilet hipothecar ca să ştie ce va să zică această hârtie ? Negreşit da. Prin urmare Pâtărlâgeanu a vorbit vre-o zece minute Intr’o chestiune financiară. Acei care au ascultat acest discurs, aii constatat imediat că era du Pătăr-lăgeanu tout pur, adică cunoştinţe financiare de la Facultatea din Pătăr-lagî. Când însă a apărut în Monitorul de la 12 Decembrie discursul onorabilului reprezentant colectivist al judeţului Prahova, ce să vezi! Alta vorbise economistul Pătărlă-gaanu şi alta eşise de sub presă. Discursul vorbit bătea câmpii, discursul tipărit semăna a ceva mal serios. Am crezut un moment că mă găsesc sub influenţa unul fenomen acustic şi optic, şi de aceea am alergat la Monitorul oficial şi am cerut să mi se arate manuscrisul şedinţei Camerei de la 12 Decembre. Ce să vezi 1 Paginele manuscrisului discursului rostit de d. Patărlăgeanu erau împărţite la mijloc, în două. Tot cea ce fusese scris de stenografi, adică toată reproducerea textuală a discursului fusese ştearsă cu condeiul de sus până jos, şi în faţăerascrisalt discurs 111 Să vede că d. Pâtărlâgeanu In persoană, găsise atât de prost discursul ce a rostit în Cameră, în cât simţise nevoea să’l şteargă tot şi să’l înlocuiască prin altul. Acum sunt poate prea nedrept când pul această substituţiune de discurs în sarcina d-lul Pâtărlâgeanu ; poate că dânsa a fost făcută de d.GoguCanta-cuzino, marele financiar al colectivi-tăţei. Sau poate că m’afi înşelat urechile de la început. Poate că acustica parlamentului este atât de proastă, în cât alt fel se aude un discurs In Cameră şi alt-fel ese la tipar. Sunt chiar convins că d. Pătărlăgeanu e gata să pue falşul său oratoric în socoteala acusticei parlamentului. Tlbisir. INDEPENDENTA Deprinşi cu servilismul Camerilor trecute, am ajuns a nu mal şti care e rolul unul deputat în parlament. De ’ndată ce ia un proect de lege pre-zintat de guvern, un membru al majori-tăţel depune vre-un amendament, numai de cât sâ face gaură ’n cer, numai de cât gazetele opoziţiuneî sunt gata sS strige, că ministrul cutare e pe ducă. Un deputat din majoritate n’are drept, după felul cum am ajuns sâ înţelegem parlamentarismul, nici sâ propună un a-mendament, nici sâ se opună la votarea unul indigenat, nici sâ interpeieze guvernul asupra vre-unul funcţionar necinstit şi mal cu seamă sâ nu voteze negru la alb. îndată ce face alt-fel — «o crisâ ministerială este iminentă, cutare ministru" va fi sacrificat, cabinetul se clatină 1..» Ba se merge şi mal depare : se daâ — une ori sub toata rezerva, alte ori din sorginte autorizata— liste de viitoarele combinaţiunl ministeriale. Dacă lucrurile acestea le-ar spune numai gazetele colectiviste, nu ne-ar mira de loc: aşa s'au născut, aşa ad trăit şi aşa au murit colectiviştii, vecinie slugarnic!, vecinie alb la alb, pururea la poruncă; dar când auzim pe membrii mal independenţi al oposiţiunei, pe oamenii hrăniţi la altă şcoală politică, făcând acelaşi cas de fie-care act conştiincios al vre-unul membru din majoritate, — atunci nu putem de cât sâ dăm din umeri şi sâ ne mirăm de simplicitatea ori de reaua credinţă ce’l călăuzeşte. El bine — şi lucrul s’a mal spus — nu e vorba nici de ostilitate guvernului, nici de supărare, nici de clătinarea cabinetului. Gând un deputat din majoritate susţine ceva, care nu concordă cu părerea guvernului, o face pentru că aşa gândeşte el câ’I bine. AFACEREA DE LA 5 SEPTEMBRE 1886 începutul instrucţiei.—Un fapt netăgăduit.—Ascultarea martorilor. Martorii autori. — Ulmeanu, Toboc etc. platiti de politie. — Bâte si ciomege. — Palaria d-lui Rosetti. începutul instrucţiei S’a crezut în presa la început cămări greutăţi şi multe obstacole era sâ întâmpine d. judecător de instrucţie Pre-torian, pentru a găsi adevărul în afacerea de la 5 Septembre, şi pentru a descoperi pe autorii devastărilor de la redacţiunile ziarelor independente. Graţie însă silinţelor şi tenacităţel d lui judecător Pretorian, afacerea putem spune, că e descoperită pe deplin şi succesul va încorona silinţele d-lul Pretorian. Vom povesti aci tot ce am putut afla despre depunerile martorilor şi despre cele ce s’aQ descoperit în această afacere. Un fapt netăgăduit Un fapt netăgăduit In această afacere, probat cu 20 de deposiţiunl ce să coroborează toate între ele, este acela că manifestaţia spontanee, înaintea redacţiilor România, il'idependancc Rou-maine şi Epoca, a fost organisată de poliţia colectivistă, iar principalul or-ganisator a fost d. ex-câpitan Stăn-ciulescu. Acesta a organisattotul, precum se va vedea mai jos. Acesta a luat disposiţiunile necesare pentru ca manifestaţia să reuşească ; dânsul a plătit pe autorii materiali şi ’i a recompensat pentru serviciul ce aii făcut partidului. Şi de sigur împreună cu Stănciulescu, aii luat parte la Înscenarea devastărilor şi stăpânii acestuia, d. Radu Mihal, şi poate şi d. Dim. Moruzi, fost prefect ai poliţii Capitalei. Ascultarea martorilor S’aO ascultat până acum vre-o 65 de martori. Ei se împart în trei categorii: In martori cari aii depus că aii luat parte la devastările redacţiilor, sau că 80 fost puşi de Stănciulescu; în martori care aii asistat la săvârşirea atentatului; în martori cari aii fost bătuţi şi loviţi de bandele colectiviste. Ascultarea martorilor probabil va continua căci aflăm că aii mai fost chemaţi vre-o trel-zecl martori noul şi a-ceasta în urma arătărilor martorilor de la început. Martori autori Aceştia sunt în număr de 12 şi depo-siţiele lor de cea mal mare gravitate. Se constată din ele că fostul căpitan Stănciulescu a chemat în seara de 4 Septembre pe toţi sergenţii de zi care eraâ postaţi lângă redacţiile ziarelor România, L’lndipendance şi Epoca, şi le-a ordonat ca cu nici un preţ, chiar dacă ar vedea capete sparte, să nu intervină şi să nu causeze vre-un deranjament, bandei care era să manifesteze a doua zi. «Intraţi In cârciume şi nu vă arătaţi de loc iumeî», a comandat sergenţilor de zi, fostul căpitanul Stănciulescu. Un alt martor care vedea zilnic pe d. Ion Brătianu, a zis văzând banda spărgând capetele redactorilor ziarelor: «Lasă că nu e nimic. Sunt din ai noştri.» Ulmeanu, Toboc etc. platiti de politie Un martor fiind întrebat la instrucţie dacă veneau la poliţie Ulmeanu, Toboc, Lipieru, etc. a răspuns : «De sigur că veneafi, căci în fie-care seară erau faţă la raport. Ei eraţi plătiţi personal de Stănciulescu». Bâte si ciomege S’a descoperit că în seara de 4 Septembre s’aâ transportat de la o cazarmă poliţienească la alta două căruţe de ciomege, făcute Îs, un dogar din str. Ştirbel-Vodă. Palaria d-lui D. R. Rosetti Să ştie că în ziua de 5 Septembre puţin a lipsit ca d. D. R. Rosetti, redactor la ziarul nostru, se fie bătut de bandele colectiviste. D-sa n’a scăpat de cât cu mare greutate. In învălmăşeala acea însă, d. D. R. Rosetti şi-a pierdut pălăria. Un spion al poliţii care se afla printre manifestanţi, a găsit pălăria d-lul D. R. Rosetti, şi arătându-o d-lui Stănciulescu, acesta i-a dat un bacşiş. Această pălărie acum s’a găsit. Spionagiu Din deposiţiile mal multor martori se constată că erail anume sergenţi postaţi înaintea localurilor unde se găseai! membrii oposiţiunei, pentru a’I spiona şi pentru a afla ce fac şi unde merg. Supararea lui Ulmeanu Acest sbir colectivist, auzind ca va fi dat în judecată, pentru devastările de la 5 Septembre, zicea erl la tribunal în gura mare: «Lasă, că nu singur efi sunt vinovat în această afacere. Daca e ca să merg la puşcărie, apoi voiii face ca să vie dupe mine şi acei care ne-au spus si facem ce am făcut». Sunt martori care aii auzit aceste cuvinte ale lui Ulmeanu. I». www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 22 DECEMBRE DIN DISTRICTE TELEORMAN Exposltlunca Universala d!n Paris 1889 Comitetul Judeţului Teleorman Ad mal donat acestui comitet Jurinfl- toarele persoane : Lei—Bani D-ra Ecaterina G. F.Ionescu 5 » Elisa Săvescu 10 D-na Hariclea Leoneanu 5 D-l. G. F. Ionescu 10 « Ştef. H. Leoneanu 5 35 Se adaogă suma înca sată 431 50 Total 466 50 Preitdinlt: Elena Man«iule«cu. ER.VTĂ. In lista publicată Duminică 11 Decembrie s’a strecurat din eroare A. D. Popov, tn loc de Angliei D. Popescu. D. Gh. ChirovicI, directorul şcoalel de meserii din localitate suntem informaţi, zice Izbânda, că lucrează la o in-venţiune a d-sale pe care o va da comitetului local, pentru a fi trimisă la Exposiţia din Paris. PUTNA Balul din Focşani dat în folosul Expositiei romane din Paris. Sâmbătă 17 Decembre s’a dat un bal Jn localul cercului militar In folosul expoziţiei române din Pari3, sub patro-nagiul d-lor Apostoleanu, Tufelcică, Si-dere, Holban, Geanolu şi Ghica. Mulţumită amabilităţel d-lor din comitet care ’şl ad pus toată activitatea, precum şi bine-voitorul concurs al societâţeî alese din Focşani, balul a reuşit splendid. D-nele şi d-şoarele purtau toalete elegante, tntrecându-se prin frumuseţe şi veselie. Nu putem a ne opri de a nu cita pe lângă d-nele din comitet pe d-na prefectului de Râmnic Robescu, d-na Ciu-rea, d-na Maior Zottu, Harţei, Copen-ski, Paraschivescu. D-şoarele Holban, Apostoleanu, Ru-sescu, Tufelcică, Petrescu Paraschivescu, Gorcid, etc. Balul s’a terminat la lumina zilei, In timpul balului s’ad vlndut de către d-nele din comitet bilete din loterie care de asemenea a fost productiva. TUTOVA Biserica din Zorleni Azi 18 curent s’a făcut sânţirea bisericii din comuna Zorleni, care de zeci de ani, sta începută şi nu se putea găti; din causa lipsei de mijloace la sfinţire a fost onoratul protoiered de Tutova, asistat de clerul miran, urban şi rural precum şi de un numeros public. Persoane mal destinse au fost din Bârlad, şi d. d-r. Varlam, unul dintre arendaşii moşiei Zorleni, ad ţinut un discurs bine simţit; In care s’a văzut marea bucurie ca ad sătenii pentru gătirea sf. lo^aş, numai graţie ajutorului dat de M. M. L. Regele şi Regina, proprietarii moşiei rugând cu toţii pe D-zed să le dea mulţi şi fericiţi ani; cu aceasta s’a sfârşit discursul d-lul doctor, după care s’a oficiat serviciul divin. SITUAŢIA VENITURILOR COMUNEI BUCUREŞTI Monitorii comunal publică un tablod comparativ Intre încasările de venituri comunale de la 1 Aprilie — 30 Noem-brie 1888 şi încasările din perioada corespunzătoare a anului 1887— 88 precum şi cu prevederea budgetară pe 8 luni din 1888—1889. Din acest tablod resultă că situaţiu-nea Încasărilor din veniturile budgetului ordinar al comunei pe exerciţiul 1888—1889 se încheie la 30 Noembre a; c., cu un spor de 91,727 lei, 12 bani, comparativ cu încasările din perioada corespunzătoare a anului 1887—1888, iar faţa, cu prevederea budgetară pe 8 luni din anul curent, cu o neajungere de 6,089 lei, 12 bani. Sporurile cele mai însemnate, comparativ atât cu încasările din anul expirat, cât şi cu prevederea budgetară, sunt date mal cu seamă din veniturile indirecte şi din veniturile din bunuri comunale. Dacă Insă unele venituri s’au Încasat în mal puţin, aceasta situaţiune nu este de cât provisorie, de oare-ce va lua, după toate probabilităţile, modificare In lunele viitoare ; In adevăr veniturile cari au dat cele mal importante dife-rinţe In minus, faţă cu prevederea budgetului sunt veniturile din vlnzărl de terenuri şi imobile şi veniturile directe. Pentru veniturile din vînzărî de terenuri şi imobile, causa provine din faptul că comuna nu a pus încă în vlnzare de cât pentru o mică valoare, asemenea terenuri şi imobile provenind din exproprierile ce a făcut. Gât pentru veniturile directe, încasările având drept basă constatările co-misiunilor de recensemânt, şi aceste constatări fiind deja superioare prevederii budgetare, până la finele exerciţiului neajungerea va fi cu totul acoperită. INFORMATIUNI M. S. Regele a vizitat azi de dimineaţă cazarma regimentului I-iu de geniu. —s^s— Direcţia Casei Regale a început de erî a împărţi lemne şi bani la un numer însemnat de seracî din capitală. D. Alexandru Lahovari, Ministru Domenielor, va prevede în bugetul Ministeriului seu creditul necesar pentru reînfiinţarea biuroului central de Statistică, ce a fost, dupe cum se ştie,suprimat de colectivişti. Se ştie importanţa ce se dă azi în toate statele civilizate, acestui serviciu, care e baza unei solide şi e -xacte administraţii. D. general Greţeanu, inspectorul general al cavaleriei a terminat elaborarea proiectului de reformă al acestei arme. In privinţa proiectului pentru modificarea uniformelorofiţereşti, aflăm că de o cam dată s’a luat dispozi-ţiunea, ca nici o schimbare se nu fie introdusă. D. ministru de resboiu a numit o comisiune compusă din dd. locot.-coloneli Cică, Băduleseu şi maiorul Gherghel, care va avea se studieze reorganisarea justiţiei militare. Această comisiune care va proce-de şi la revisuirea codului militar, va sfârşi lucrările sale la 12 Ianuarie, conform dorinţei exprimate în această privinţă de către d. general Mânu. D. G. Duca, directorul general al Căilor Ferate Române, a luat buna dispoziţiune de a emite pentru studenţii din provincie ce merg se petreacă sărbătorile Crăciunului înfa-milie, bilete de parcurs cu o reducere de 50 0/0. Deja erî direcţia C. F. R. a liberat asemenea bilete la peste 200 de studenţi. Bugetul ministerului de resbel fiind terminat, el a fost trimis ministerului de finance. Din causa lipsei a unor membrii ai Camerei de comerţ, întrunirea ce se anunţase nu s’a putut ţine. Ea a fost amânată pentru ziua de 11 Ianuarie. Afacerea George Soare-Miulescu, devenind din ce în ce mai complicată, d. judecător de instrucţie Tâ-tăranu a hotărât ca se mai întârzie până dupe sărbători cu terminarea instrucţie'. Aşa sunt martorii invocaţi de Soare care sunt respândiţi în diferite părţi, ast-fel că interogatoriele ce ar fi trebuit a se lua prin intermediarul unor comisii rogatorii, nu au putut fi încă terminate. Vezend însă întârzierea ce este o-casionată prin aceste dificultăţi, d. judecător de instrucţie a luat toate măsurile, pentru a grăbi cât se poate mai repede sfârşitul acestei ciudate afaceri. FEL U RIMI Stanley si Emin-Pasa.—Despre aceşti doi exploratori, a căror urmă s’a pierdut In Africa-centrala şi despre care nu se ştie sigur dacă sunt liberi, prinşi, sau poate chiar morţi, se te-legrafiază cu data 22 Decembre din Zan-zibar : «A sosit aici o depeşe de la un sol extraordinar, care a fost trimis. înainte cu două luni In interiorul Africel In speranţa, că va întâlni vre-o caravană, care vine din regiunea lacurilor celor mari şi va afla ceva despre Stanley sad Emin-Paşa. Solul anunţă, că In Kimaca, o localitate pe calea directă dintre litoral şi interior, a întâlnit câţi va neguţători, care umblă des prin ţinuturile dinspre Vest de la lacul Albert-Nyanza. Aceşti neguţători, care sunt Arabi şi veniaii de la Wadelai, ah părăsit Mahagi de pe malul nord-vestic al lacului Albert-Nyanza la sfârşitul lui Aprilie a. c. Ei susţin, că Stanley s’a întâlnit positiv cu Emin-Paşa In Wa-delai circa la 20 Ianuarie. Stanley a sosit la Wadelai cu 300 oameni şi bine a-provisionat. El şi oamenii lulerau foarte obosiţi de strapaţeleşi lipsele Indurate. Expediţia înaintase foarte încet prin ţara Aruvimi din causa greutăţilor calei şi a Incongiurărel ce Stanley a fost silit să facă pentru a evita mocirlele şi atacurile seminţiilor duşmane. Cel doi oficeri albi, care se aflad In societatea lui Stanley, ered sănătoşi şi voioşi. Pe timpul când a sosit Stanley, E-min-Paşa era In voe bună, de şi câţi va ofiţeri egipteni au început să fie nemulţumiţi şi mal mulţi soldaţi ’l-au deşertat. Regii din Unganda şi Unyoro erau încă tot duşmani lui Emin-Paşa, care trebuia se resiste la dese atacuri din partea bandelor de hoţi ce veneau dispre Vest. Paşa era sănătos, dar pătimise In timpul din urmă de ochi. Patru-spre-zece zile dupe sosirea lui Stanley a primit Emin peste Lado o scrisoare de la Mahdiul, prin care acesta II dă In mod emfatic de ştire, că a hotărlt să supună toată ţara până la lacurile cele mari. Mahdiul promite lui Emin că'I va cruţa viaţa şi II va trata bine, dacă va preda oraşul Wadelai şi teritoriul ocupat unul locoţiitor, pe care II va trimite Califa In fruntea unei cete de credincioşi. Emin şi Stanley n’aii dat ascultare acestei provocări şi au răspuns Mahdiulul, că Emin este însărcinat cu administrarea oraşului Wadelai şi a provinciei ecuatoriale şi că nu va evacua aceste teitoril, până când Mahdiul nu’-I va documenta dreptul ce are asupra lor. Stanley după sosirea sa s’a apucat împreună cu Emin să restabilească ordinea Intre trupeşi să împartă proviant şi muniţiune. După întâlnirea sa cu Stanley a declarat Emin, că nu va părăsi oraşul Wadelai de odată cu acesta şi că calea către litoralul oriental este foarte dificilă In urmaagitaţiunilor continue Intre seminţii şi a ostilităţilor lui M’Wanga. Către mijlocul lui Aprilie a sosit In j Wadelai ştirea, că o trupă mare de j mahdiştî se apropie de Wadelai şi de lacurile cele mari. Emin ’şl-a contras i trupele din şi dintre Dofile şi Lado In Wadelai, ear Stanley a trimis soli la regii din Uganda şi Unyoro. Către finele lui Aprilie, când numiţii neguţători arabi s’au dus din Wadelai, era Stanley foarte îngrijat, pentru că nu căpăta ştiri de la ariergarda sa de lângă Aravimi şi se pregătia să tri-miţă un detaşament tare, pentru a exploata calea pe care venise. El insista pe lângă Emin să părăsească împreună Wadelaiul şi să meargă la litoral. Clnd neguţătorii au părăsit Wadelaiul şi Ma-hagiul pentru a se duce către Sud-Ves-tul lacului Victoria-Nyanza, trimisese Stanley deja doi curieri cu ştiri pentru Europa. Unu’ plecase către litoralul o-riental, cel-1'ait in direcţiunea către Aruvimi, cu ştirea că Stanley a sosit norocos In Wadelai, şi cu detailurl din călătoriile sale. * • * Sfirsitul unei Temei frumoase. — Se scrie din Budapesta cu data de Mercurl 14/26 Decembre : Cercurile elegante din oraşul nostru se afla sub impresia dureroasa a unei afaceri, care a produs aci cea mal mare sensaţie. D-na Paul Gonda, soţia unul din cel mal înalţi funcţionari, o damă foarte admirabilă pentru rara el fru-museţâ, în vlrstă de 22 ani, ’şî-a curmat erî viaţa In Impregiurările cele mai înfiorătoare. D-na Gonda se pre-sentâ la stabilimentul de băl numit «imperial» şi luă o cabină. Câte-va minute după Intrarea el In cabină se auzi venind de acolo sgomotul a trei focuri de armă slobozite unul după altul. Oamenii se repeziră In cabina şi găsiră pe tânăra şi frumoasa femee tnotând ln-tr’un lac de sânge. D-na Gonda îşi trăsese trei gloanţe cu un revolver, dintre care cel d’înteid o nemeri In cap, cel de al doilea în pept şi al treilea In pântece. încă înainte de a se fi putut aduce un medic, frumoasa femee îşi dăduse ultimul suspin. Nu se ştie încă ce împregiurări ad împins la moarte pe această femee aşa de fericită. Toţi deplâng sflrşitul jalnic al frumoasei dame. ———————— TEDITIUNE Mai mulţi miniştrii s’au întrunit zilele acestea la ministerul de finance pentru a discuta reforma Bancei Naţionale, care va veni în desbate-rile camerilor în primele şedinţe dupe redeschiderea corpurilor legiuitoare. ft MIŞCAREA IN MAGISTRATURA Decretele pentru următoarele mutări în magistraturi au fost iscălite de d. ministru de jastiţie : D. Alexandru Filitis este numit preşedinte la Curtea de Apel din Bucureşti, în locul d-lui Stoinescu, pus în disponibilitate. D. Gr. Burca, actual supleant la Curtea de Apel din Bucureşti, este numit membru la curtea de Apel în locul d-lui Populeanu. D. Mihail Antonescu, fost preşedinte de tribunal, doctor în drept, este numit membru la curtea de Apel in locul d-lui Iorgulescu. D. Arist. Eustatiu, fost judecător, este numit membru la cu"tea de apel în locul d-lui Al. Sc. Ghica. D-nu Gr. Constantinescu, actual membru la curtea de apel din Galaţi, este numit consilier la curtea din Bucureşti, în locul d-lui Zenide, depărtat. CB3K&Z FOIŢA ZIARULUI *EPOCA> v?0, WALTER SCOTf LOGODIŢI SAU CONETABILUL De CHESTER XIX. (Urmare) Menită nenorocire! de una din rudele mele, aproape gonită din locuinţa alteia, sunt In ochii mei chiar o fiinţă care trebue să duca nenorocirea cu dîn-sa, or-unde s’ar duce. Aceste triste prorociri, şi temerile ce'mi pricinuesc să vor risipi cu timpul. Când voi ajunge la vlrsta de două-zecl de ani, Roso, voi fi o femeie cuminte ; sufletul med va câştiga pănă atunci toată puterea Berengerilor, şi voi fi In stare a învinge lugrijirele şi temerile ce chinuesc pe o ttnără fată. — A ! scumpa stăpână, strigă Roşa, rog pe D-zed şi pe Maica-Domnulul de Ia Paza-Dureroasă să dea un sfârşit bun tuturor acestor întâmplări; dar aş voi ca logodna asta să nu să mal fi făcut, sad cel puţin să fi fost îndată urmată de căsătorie. XX. Lady Evelina să simţi mulţumită şi fericită după întrevederea deosebita ce avusese cu conetabilul, acesta din partea luî, lăsa să’l cuprindă o bucurie ce nu era obişnuit nici a simţi nici a arăta. Această bucurie mal crescu Inca când primi visita doctorilor Care lngrijau de nepotul sed, şi care, dupe ce’I dădură seamă pe larg şi amănunţit despre boala lui II Încredinţară că In curând să va Însănătoşi. Conetabilul puse să se Împartă bani seracilor şi prin toate mânăstirele, să se facă slujbă In toate bisericele, şi să se aprindă luminări dinaintea icoanelor tuturor sfinţilor. Făcu o visită arhiepiscopului, care găsi ca a făcut foarte bine tot ce a făcut, şi’I făgădui, In virtutea deplinelor puteri ce avea de la Papa, de a micşora şederea Iul în Palestina la un termin de trei ani, socotind din ziua în care va părăsi Inglitera şi cuprinzând timpul trebuincios spre a să întoarce în ţară. Intr'un cuvînt, dupe ce atinsese ţelul la care dorea mal cu seamă să ajungă, prelatul crezu că era înţelept de a mulţumi în privinţa tuturor punctelor mal puţin în-sămnate pe un om de rangul şi carac terulc onetabilululul, de vrome ce rîvna de a lucra a unul asemene cruciat era tot atât de trebuincioasa ca şi presenţa sa însăşi pentru a asigura isbânda ex-I pediţel. 1 Conetabilul se Întoarse sub pavilionu seu, foarte mulţumit de chipul cum scapase din nişte greutăţi care i să păruse mal Intăl neînvinse. Când ofiţerii sel veniră ca să’l desbrace, căci nobilii însemnaţi, în timpul feodalităţel, primeaţi la scularea şi la Culcarea lor ca şi prinţii suverani, el le făcu daruri rî-zlnd, şi glumi cu dînşil. In sfârşit, nicl-o dată nu’l văzuse nimeni atât de vesel. — Cât despre tine, zire el întorcân-du-se spre Vidai menestrelul, care îmbrăcat bogat, statea cu un aer respectuos în mijlocul celor-l’&lţl servitori al conetabilului, nu’ţî voi da nimic acum; dar stâl lângă patul med până ce voi adormi, şi, daca voi fl mulţumit de cântecele tale, îţi voi mulţumi mâine dimineaţă. — Milord, răspunse Vidai, sînt şi răsplătit prin onoarea de a fl în slujba d-tale, şi prin un costum care ar prinde mal bine pe un menestrel regal de cât pe un om a carul reputaţia e încă destul de mica ; dar spune-mi un subiect, şi voi face tot ce’ml va sta în putinţa, nu spre a dobândi noi binefaceri, ci din recunoştinţa pentru a-cele pe care le am şi primit. — Bine, băiete, zise conetabilul ;— şi lntorcându-se spre scutierul sed: Guarine, adause el, aşează sentinele, şi rămâi sub cortul med. Întinde te pe pielea de urs, şi dormi, sad ascultâ pe menestrel, cum vel voi. Mi să pare c’am auzit zicîndu-se că te crezi bun judecător In această materie. Era obiceiul, pe acele timpuri 1n care liniştea publică nu era bine asigurată, ca un servitor credincios să petreacă noaptea sub cortul fie cărui mare baron, aşa că, dacă să întâmpla vre-o primejdie, să nu să afle fără sprijin şi fără ocrotire. Guarine trase deci spada sa, şi să culcă la pămlnt fără a o părăsi, ast-fel In cât la cea mal mică veste de primejdie să se poată scula cu armele In mână. Ochii sel mari negri, luptând între somn şi dorinţa de a auzi pe menestrel, ţinteau pe Vidai, care, la lumina lâmpel de argint, II vedea strălucind că aceia al unuia balaur sau al unul basilic. Dupe ce scoase din strunele rotel sale câte-va sunete de preludid, menestrelul rugă din nod pe conetabil să’l arate subiectul ce dorea să’l cânte. — Credinţa unei femei, zise Hu-gues de Licy, răzămându şl capul pe pernă. Dupe un scurt preludid, menestrelul se supuse şi cântă aproape cea ce urmează : Scrie pe praf, Pe-o raza luminoasa, Pe apele rîuluî Pe aripa vârtejului; Cea ce ’nsamnă al t60 nume Piere într'un minut ; Dar credinţa unei amante Nu ţine, val I nici atât. Pânza ce Arachnd ţese Aşa de fragadâ nu e ; Inima el schimbătoare Cuprinde numai viclenie. Arât amantei mele Ca mi-a fost necredincioasă t Ka din noii 'ml făg&dueşte i Sânt înşelat şi totuşi cred, — Cum 1 blestematule, strigă conetabilul rîdicându-se într’un cot, cine e beţivul de poet care te a învăţat aceast» proastă satiră ? — Una din bătrînele mele prietene, care poartă sdrenţe, care e cam moră-cănoasă, şi al carul nume e Experienţa. Rog pe D zeu ca nici d ta, Milord, nici alt om de treabă să nu primească nicî-o-data lecţiele sale. — Foarte bine, foarte bine ; văd că eşti unul din acel oameni care se cred că vorbesc bine, care ad pretenţia de a avea spirit, pentru ca ştiu glumi de nişte lucruri pe care oameni mal cuminţi le cred vrednice de tot respectul lor : onoarea ba; baţilor şi credinţa femeilor. Tu, care zici că eşti un menestrel, nu ştir oare nici o baladă în | onoarea credinţei sexului frumos ? — Mă iartă, nobile siniore, am ştiut o mulţime ; dar am Încetat de a le cânta când m’am lăsat de partea glumeaţă a veselei ştiinţî. Totuşi, dacă înălţimea Voastră doreşte să asculte aşa ce-va, Îmi aduc aminte de una asupra acestui subiect. (Va urma) www.dacoromanica.ro D. Mih. Maca, prim-preşedinte la tribunalul Ilfov, este numit supleant la curtea de apel în locu d-lul Burcă. D: Traian Djuvara, actual preşedinte la tribunal, este numit supleant la Curtea de apel din Bucureşti, în locul d-luî Dobrescu. L). Iulian este numit prim-preşedinte la tribunalul Ilfov în locul d lui Maca, înaintat ca supleant la Curtea de apel. D. Vict. Râmniceanu este numit preşedintede tribunal, îr. locul d - lui Iulian numit prim-preşedinte. D. I. Radoi, preşedinte al tribunalului de comerţ, trece preşedinte de secţie în locul d lui Djuvara numit supleant la curtea de apel. 0. C. G Stefanescu, avocat, fost magistrat, fost director al ziarului «Resboiul» este numit preşedinte la trib. de comerţ în locul d-lui Rădoi. D. Costovici, judecător de instrucţie pelângă trib. de Ilfov este numit preşedinte da tribunal la Dîmboviţa în locul d lui Metaxa, depărtat. D. I. Tauseanu, avocat, e numit judecător de instrucţie,pe lângă trib. Ilfov, în locul d-lui Costovici depărtat. D. O. Niculescu, actual procuror, e numit membru de trib. in locul d-lui Ghiwpa dat afară. D. N. Zanfirescu, actual supleant la tribunal,e numit procuror în locul d-lui O'. Niculescu. D. N. Procopsscu,doctor în drept, de la Facultatea din Paris, e numit membru la .tribunal în locul d-lui Slâvescu depărtat. D. Gr. Clinceni supleant la tribunalul de Dâmboviţa, e numit membru pe lângă acelaşi tribunal. D. Prtmcu, actual preşedinte la tribunalul de Falciu, este mutat în aceiaşi calitate la trib. de Tecuci, m locul d-lui Petroni depărtat. D. Gociu, fost judecător de instrucţie, este numit preşedinte la trib. de Fâlciu, în locul d lui Pruncu transferat. D. N. Stanescu,actual membru al curţeide Apel din Graiova, a fost numit în postul de prim-preşedinte la acea curte, la o vacanţă ce era. D. C.Georgescu, actual procuror pe lângă curtea de Apel din Graiova, a fost numit membru la aceiaşi curte în locul d-lui Stânescu înaintat. D. Manolescu, procuror p9 lângă curtea de Apel din Bucureşti, a fost pus în disponibilitate. D. Dim. Budisteanu, a fost numit procuror de curte, în locul d-lui Manolescu. * Azi toţi miniştrii au fost la Palat, unde au fost primiţi de M. Regele. X In timpul vacanţelor parlamentare, guvernul va profita de timpul ce’i rămâne, pentru a re3olvi şi discuta mai multe proecte de legi menite a fi depuse pe biuroul corpurilor legiuitoare. X Organul cel mai spiritual din capitală (ori-cine pricepe că e vorba de Naţiunea) publică următoarea ştire în care se recunoaşte eleganţa de stil şi perfecta urbanitate a venerabilului d. Dim. Brătianu. D.Carp urmează a’şî munci gândul cum să Introducă mal multe reforme democratice. Iată un proect foarte caracteristic : Se ştie că pe lângă ministerul de externe sunt mal mulţi funcţionari numiţi a-taşaţl. Pentru a Înlesni intrarea în aceste funcţiuni numai tinerilor de elită, d. Carp lucrează acum la un proect de lege prin care va declara aceste posturi gratuite. Ast-fel tinerii inteligenţi, dar care vor avea nenorocire de a nu fi feciori de bani gata, nu vor mal putea candida la postul de ataşat ia ministerul de externe. Aceste posturi vor fi accesibile tuturor imbecililor, cari Insă aa mijloace de existenţă şi pot oferi gratuit serviciile lor. Sunttn adevăn foarte multe cioclovine, care sufere de spleen, dar care—din cauza lipsei absolute de cultură — nu pot oeupa nicl-o funcţiune. După reforma d-lul Carp, aceste cioclovine se vor putea vindeca de boala urltulul, dânduli-se ocupatiuni. Nu e aşa, că reforma Excelenţei sale e democratică ? Prin proectul la care face alusiu-ne organul Papuchi, d. ministru de externe voeşte a reînfiinţa posturile care existau până acum vre-o trei ani, de ataşaţi neretriftuiţi, în cât 3§ permită tinerilor care se află în streinâtate şi care nu şi-au sfârşit încă studiile se se pregătească la cariera diplomatică. Aceste posturi care au fost s -.primate de curând existau pe când d. Dim. Brătianu era ministru di externe. Prin urmare de geaba face d. Dim. Brătianu aşa mare eheltuial de o-brăznicie. Aceste impertinenţe se întorc dar în contra d-sale şi acest fapt ne scuteşte de a ’l imita pentru a ’i răspunde. * Duminecă se va ţine întrunire publică la Academie. D ni Gobălcescu şi V. A. Urechiâ, vor face mai multe comunicări. X In timpul sărbătorilor Crăciunului se aşteaptă sosirea în capitală a lui Sir Wilhe, ambasadorul Mareî Britanii la Constantinopol. X Poşta din Galaţi află, că d. locotenent colonel Vicol din regimentul 5 de linie, a încetat din viaţă azi dimineaţa, după un accident foarte regretabil, care nu este încă cunoscut, până ce nu se va pronunţa consiliul medical; din această causă, ni se spune că balurile ce se dau de către ofiţerii acestui regiment nu vor avea loc mâine şi nici Mercurea viitoare. . X Peste puţin va fi gata, proectul de lege pentru înfiinţarea unei Academii militare. x D. ministru de resbel se va ocupa în timpul vacanţelor, cu studiul următoarelor proecte de legi: Proectul de lege pentru recrutare. Legea înaintârei. Legea cadrelor, şi în fine revizuirea programului de examinare, pentru înaintarea căpitanilor la gradul de maior. X Alegerea unui nou Epitrop la a-şezămintele Brâncoveneştî ce era să se facă azi de coborîtorii neamului princiar brâncovenesc, s’a amânat pentru 15 a le viitoarei luni Ianuarie, in urma cerereî prinţului G. Bi-bescu făcută prin d.N. Blaramberg, reprezentantul său, sp-e a se complecta colegiul familiei şi cu alţi membrii ce au fost omiş: până a-cuma. X Eri toată carnea de porc pu3ă în circulaţie la hale, a fost confiscată de autoritatea comunală de oare-ce s’a constatat, că densa era provenită de la porci bolnavi. D. medic al abatoriului a luat toate măsurile pentru ca pe viitor carnea de vite mici se nu mai poată fipusă în consumaţie fără examenul medical al veterinarilor comunali. X Asupra mişcărel gheţurilor pe Dunăre găsim în «Posta» din Galaţi următorul buletin pentru cele din urmă zile : Pe ziua de 18: Calafat gheţurile nu trec, apa creşte; Brăila gheţurile nu trec; Ga/a/îDunârea limpede, apa creşte; Tulcea pe Dunăre gheţurile ivite; Sulina Marea uşor agitată; Constanţa vânt N., valuri nor. • Pe ziua de 19 : Calafat gheţurile nu trec; Braila idem; Galaţi gheţurile trec, apa scade; Tulcea Dunărea îngheţată sus şi jos; Sulina gheţuri trec, Marea agitată N. W; Constanţa vent N. W. valuri nor. ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Londra, 2 Ianuarie. — «Standard», comentează într’un sens destul de sceptic asigurările pacinice exprimate la Viena, Budapesta şi Roma. COM TETUL NAT. ROMAN PENTRU EXPOSITIA UNIVERSALA DIN 1889 LOTRIA Spre a acoperi cheltuielile secţiuni române a expoziţiunel universale din Paris 1889, autorisată de guvern prin decisiunea No. 18007 din Noem. 1888. 11 \ loturi câştigătoare, în valoare de 60,000 lei; două loturi de câte 2,000 lei; opt loturi de câte 500 lei, şi una sută loturi care dau drept la o călătorie EPOCA - 1030323 22 DECEMBRE la Paris, dus şi întors, valabil pentru o lună de zile, şi 2 fotolurl de orchestră la două teatre din Paris. Preţu unul bilet de loterie 1 leii. Bilele se găsesc la casierul-compta-bil al loteriei d. Th. Stefânescu, director la banca naţionalii, la principalele case de bancă şi de credit, la diferite persoane din societate cnre au binevoit a sS însărcina să desfacă, la diferiţi comercianţi, la debitanţil de tutun etc., etc. Loteria se va trage în Bucureşti la 21 Maiu 1889 în una din şalele Palatului Ateneului român. Loturile câştigătoare se vor plăti la prezentarea biletelor prin casieria Primăriei capitalei Bucureşti. Banii din vlnzarea biletelor se vor depune la Banca naţională a României şi la sucursalele sale. Preşedinte, Gheorghe Bibescu. Vice-preşedinte, Gr. Triandafil. Casier comptabil, Th. Stefanescu. Delegatiunea Societateipen-Iru Esposiţiunea Universala din Paris la 1889 Delegaţiunea aduce la cunoştinţa es-posanţilor, cari vor voi a lua parte la concursul deschis de Societatea pentru Esposiţiunea din Paris de la 1889, că aceasta Esposiţiune urmând a să deschide !a 1 Februarie viitor, sunt rugaţi toţi domnii Esposanţt a trimite In cel mal scurt timp obiectele de es-pus, spre a se putea regula organisa-rea lor. Pentru obiectele Insă, care din cause neprevăzute s’ar întlrzia espedia-rea lor, vor putea fi trimise şi după deschiderea esposiţiunei (1 Februarie 1889). Toate obiectele urmează a fi adresate: d-lul C. Troteanu preşedintele dele-gaţiuneî societăţel «ConcordiaRomlnă» pentru esposiţiunea Universală din Paris 1889. Noi credem de prisos a mal reaminti d-lor esposanţi că odată cu trimitere, obiectelor de espus, pe lângă cele-1-alte indicatiuni cerute prin apelul nostru de la 14 Septembre trecut, să arate mai cu deosebire dacă obiectele sunt destinate a ii se lnaooia după terminarea esposiţiunei sau a să vinde in folosul d-!or, şi In acest cas, vor precisa şi preţul vinderel acelor obiecte. Că, în fine, dd. esposanţt care vor voi a’şiface instalaţiunl proprii cu spesele d-lor, sunt liberi că le face, fără nici o taxă, societatea nepercepând pentru dreptul de expunere şi locul ce vor o-cupa obiectele, de cât taxa reglementară de 10 0/0, ce se va prelua asupra preţului obţinut de pe obiectele expuse şi vândnte în localul societăţel. Preşedinte, C.T oteauu. IN CUREND VA SOSI IN CAPITALA MARELE CIRC SIDOLI OU O TRUPA CU TOTU NOUA INSOTITĂ DE O FRUMOASA ME^YGERIE Prima representatiunc™va fi la 25 Decembre corent, prima zi de CrăciunI. (1093) COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI STRUU CAROL I N. 17 ALATURi CU BISERICA CURTEA VECHE COLTU STB. CAROL Reccomand Romuri de Jamaica calitate superioară cu 2 fr. 40 litru şi alte Romuri de Bremen din cele mal prima fabrici. Pesmetzi pentru ci al cu 1 fr.80 kilo, Ciaiuri Rusesti fine 2 80, Licheruri, Ananas, B :ne-dictine Sartreuse, Piperpient, Quirase si alte cu 2 80 lit , Lich'-r Napoleon cu 1 fr. 80 lit Rachiuri îndulcite şi cu bune gusturi pentru mpnagiu casei de la i fr. 20 litrul in sus. Bomboane cu 4 fr. kilo, Şampanie, A-ranjamente de Bufete pentru nunţi cu servicii gratis. Dulceţuri cu vanilie şi fără a-sortate cu 1 fr. 80 kilo. Biscuiţi de vanilie 4 fr. kilo. Arăt onor. Public Bucureştean viile mele mulţumiri pentru concursul ce mi s’a dat până acum şi rog şi de aci nainte a fi în-curagiat prin muncă şi merit. Mare deposit de spirt rafinat cu preturi eftine i053 Cu Înalta stima Tanase D. C’retulescu O SURPRINDERE Librăria Haimann In Bucureşti a scos acuma, sub titlul de Calendarul 1-lustrat Ilucurestean pe 1889, un vo'um In 4, tipărit cu mare îngrijire pe hârtie fină şi conţinând 33 de gra-vuri, portrete, vederi şi o mulţime de nuvele, studii, poesii, descripţium, biografii, sfaturi, recette, etc., care ne a prodils o adeverata surpriza. La noi nu s’a mal scos o asemenea publicaţiune^ şi ne facem o plăcere a o recomanda cititorilor noştri ştiind că ne vor mulţumi. Mal observăm că preţul de 1 leu 30 bani. exemplarul va face pe toţi să 'şl cumpere acest frumos album' DOCTORUL THOMESCU s’a mutat No. 74 — Slrudu Oionisiu — No. 74 Consultaţiunl de la 12—2 p. m. 1023. Avis Important Sub semnatul am onoare a aduce la cunoştinţa onor. Public că pentru sozo-nul de iarnă pot pune la disposiţie SĂLILE DIM PENTRU BALURI, SOCIETĂŢI, NUNTI, BANQUETE ETC. precum şi saloane mal mici pentru cercuri mal restrlnse cu preţuri foarte moderate. lohn Stlefler j083 vGrand liotei Union» IN CUREND va apare SUPLIMENTUL DE ANUL NOU AL „CARICATUREI“ PROFILURI DIN I’MUIENT C DESEMNE COLORATE INEDITE DE G. JIQUIDI N.B. D-niî abonaţi pe 3 luni la albumul CARlCAl'UllA vor priimi gratis acest supliment. ECONOMIA DE ÎNCĂLZIRE se poate aduce prin închiderea ferestrelor şi uşelor prin BURLETE SUEDE care le închid heremelic, ast-fel de nu lasă să intre nici aerul, nici să iasă căldura şi aQ preferinţa, că să ■ poate deschide ferestrele pentru ae-risare. Aceste burlete se găsesc la MAGAZINUL DE TAPETE H. HONICH Bulevardul Elisabeta-Boamn a| (băile Eforiei) 95 C „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR i DEPLIN VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am i§ transferat biurourile noastre In palatul tgj Societăţel din Strada Doamnei No. 12. ® jf 726 Direcţiunea generala. k îs*»®**».© REDESCHIDEREA uoTEHiiiii mm F3STULHOTELLABES STRADA LIPSEAM 2, RECURESTI Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căi torlşi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat Iu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou. Camerile de la, 1 fr. 50 pe zi Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale. Restaurant in hotel cu preţuri moderate- Serviciul prompt. Rog pe onor. public de amăouoracn vizitele d-lor si sper că vor fl pe deplin satisfăcuţi. (1028) Cn stimă, M. W einbergcr fostul antreprenor al hotelului Englitera. «2 ■« s Jo» t «« o~ • S.S 05 ”13 C *5 EPILEPSIE Boala repututa pdn’ucum fara t'eac,§ EPILEPSIA, Precum şi toate Boalele nervoase sunt vindecate de mine cu desăvârşire, după un procldeu nou în cel mal scurt termen şi sub garanţie. A se indica etatea şi durata boalel. Remediul modul întrebuinţării etc.suntexpediate.în contra tri-miterel sumei de 25 franci de Chst. J. Seemann Berlin 139/ Schoonhauser allâc 139 Stabilimentul de băl este deschis în toate zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise In toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt in toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. u STRIDII FRANCEZE s-' garantate proaspete -»g Contra unui mnntlnl postul de 8 franci se primeşte franco in gara o Indii au cu 109 stridii ordinare sau 73 muri sau 30 extra. A se scrie către d nu A. DUMESTE a Arcuchon a Bordeaux (France) COGNAC VECHIU De vânzare din cauza desfacerel deposi-tulul o cantitate de 6000 litri COGNAC VECHIU VERITABIL DE VIN 1000 LITRI SL1BOV1TZA DIN FABRICA «ASSOCIATIUNEA VINICOLA LA MORMORA» DIN BOHOTIN Calitate garantata Preturile reduse, Conditiuni ovanlagioase. A se adresa la d-nu Singer et Elephant în Vaslui. (1088) HOTEL HUGUES DIN BUCUREŞTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind tn faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din noQ arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală; pentru d-nit Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale. RESTAURANTUL prevăzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse. Camere de la 3 lei în sus. (869) Administratiunea | DE ARENDAT De la Sf. Gheorghe 23 Aprilie 1889, moşia TisăQ plasa Săraţi, districtul Buzău, Işi un parchet de pădure parte de cherestea şi lemne de foc, ce să dă în tăere de acum. Doritorii se vor adresa la d-na Anna Melic, Strada Spătarului No. 10 tn Bucureşti. (1090) Th. D. Costin Calka Calarasilor, No. 1 BUCUREŞTI ALBE SI ROŞII Specialitate exclusiva indigenă din plaiurile cele mal renumite, şi în special din colu drinci districtul Mehedinţi. Puritatea garantată şi constatată prin analisa Jchimicăchiar decâlreonor. Sjoria Spitalelor fcivile. Preturi foarte moderate Se expediază franco la domicilia în mari şi mici cantităţi, cu vadra, in butelie şi In butoae de toate mârimele. 1086 Ia se adresa la d. Th. D. Costin Cal. Călăraşilor, l| MARELE DEPOU si ATELIER DE BIJUTERIESIHORLOGERIE JSJl. CRONBERG Bucureşti Cal. Victoriei, S (vis-â-ris de Pref. Poliţii) Pentru Logodne si Nuntzi recomand depoul meQ bine asortat cu bijuterie fină şi modern lucrată, precum: cercel, brăţări, coliere, diademe, fulii de cap, inele lucrate cu briliante, diamante, rubine, safir, perle etc. precum şi ceasoar-nice de prima calitate. Lanţuri de aur fasoane moderne. Cadouri de aur şi argint de la 10 lei în sus. (1062) M. CRONBERG BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARD VTEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare.după experienţa de 17 ani. Specialist tn boalele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. păna la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru fiecare. 1047 Doctorul THEODORESCU FLOREA —S’a mutat Strada Polona, No. 33— Consultaţiunl de la 5—6 ore. 114 GRIGORE GRADISTEANU AVOCAT Consultaţiunl de la 8—11 a. m., strada Speranţei No. 19. (1094) BIBLIOGRAFIE A apărut de supt tipar : CALENDARUL MAPPA PE 1880 Pe hârtie sugătoare— Preţtul 4Lei De vânzare: 'a Tipografia CAROL GOEBEL strada Doamnei 14, Bucureşti şi la principalele librării din Capitală. A apărut de sub tipar ; ATLASUL ZOOLOGIC cu text explicativ şi 263 figuri colorate de Al. Saabner-Tuduri. De vânzare la librăria Ig. Haimann. Preţul 10 lei. A eşitde sub tipar: CALENDARUL SCOALEI PE 1889 De M. Berar, profesor. Preţul unul e-xemplar legat 3 lei. Deposit general la librăria Th. loniţiu». Bucureşti, strada Şelari 120. www.dacoromanica.ro EPOCA — 22 DECEMBRE Vânz ti i’ & in. rate lunare si septa m Anale (-)----------------------------------------- lini iii iimim—ii rrmr imniriMT n n m iii ttrir1 ittt r mi'it~n n~ ~i n ~ ■ uaMfi lez~^. fflaESCBMKfiCrejpkjbt^— - l. ■ - jsrrrji. xvArirjmxzse CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME „râvmrrmmMMes Perfecţionat PENTRU FAM1LL1J, MESERIAŞI SI FABRICANŢI Aceste Maşine au fost, graţie numeroaselor lor avan!agii, premiate la toate esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase îmbunătăţiri asupra altor maşine de tot. felul acesta, între care voiu cita: Itraiul lor iimll. care produce o mânuire uşoară şi comodă, suveica lara înfirare, aşezarea de sine a acului în adevărata sa posiţiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără nici un sgomot pentru care a şi fost numită cu drept cuvânt „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant şi simetric. Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile maşine! sunt lucrate în oţel cel mai fin ceea ce contribue la soliditatea şi durabilitatea el. Deposit de maşine de cusut zise «de Lipsea» pentru cismarî; maşinele «litania» şi «Ringschiffchen» pentru croitori;