ANUL IV No. 925
N'JMERU L [% BANI NUMERUL
ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc
TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bacnresci: La casa AdministraţiuneL In Tara: Prin mandate poştalii.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetate: La toate oHlciele poştale din UniunP, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
MERCURI 21 DECEMBRE (2 IANUARIE) 1888
NUMERUL 15 MM NUMERUL
ANUNCIURILE
OIN ROM ANI A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Pari* : Ajjrnce Havas, Place ele la Bourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA pams: se gisestejurnalul cu 15 cent. numerul, ia Kioscul din Bulevardul St. Uer-main, No. S4.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
No. 3,—Plutza Episcopiei.—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢI UNEA No. 3.—Piatza Eplsoopiol.—No. 3.
ULTIMA CARTE
GESTIUNE 1 PORTtlULOR-FKASCE
PATER,	PE
JUDECATA PESTE JUDECATA
CAN DIDATURA
GENERALULUI BOULANGER
ULTIMA CARTE
Un vechi u proverb românesespune că «scumpul mai mult păgubeşte şi leneşul mai mult aleargă».
Aşa ni s’a întâmplat noue în trecut cu cestiunea ţeranilor, aşa ni se va întâmpla şi în viitor dacă nu vom lua bine seama la ceea ce vom face.
La 1864 s’a făcut o împroprietărire largă.
La 1880 s’a făcut o altă împroprietărire mai restrânsă, şi apoi o lege pentru vânzarea moşielor Statului la săteni, lege care în urmă a fost lărgită la 1886, lege care va fi acum cu desăvârşire refăcută şi prin care curând, curând toate mo-şiele Statului se vor îmbucătăţi şi vor trece în mânile sătenilor.
S’au făcut apoi legi pentru tocmelile agricole, s’au instituit credite a-gricole, şi s’au cheltuit de câte-va ori câte-va milioane pentru a se cumpăra porumb sătenilor.
Toate aceste legi, toate aceste reforme, toate aceste ajutoare costisitoare n’au slujit la mare lucru, n’au îmbunătăţit serios soarta sătenilor. Sunt forţe pierdute, sunt puteri consumate de geaba. In loc se dea ţerei liniştea interioară, ele n’au făcut de cât se enerveze spiritul public; n’au fâcut fericiţi pe săteni şi ’i-au deprins cu intervenţia Statulu',şi încă cu intervenţia cea mai pipăratâaStatului, intervenţia care dă păment, porumb, şi regulamentează libertatea de a contracta cu tendinţa de a regula-menta şi preţul obiectelor sau serviciilor schimbate în agricultură ; intervenţia Statului providenţă, care asigură mămăliga din căldare şi fiertura din oala.
Pe această cale Statul nu poate se mal intervie multă vreme.
Intervenţia In tocmeli are o limită peste care, ori cât de înaintat ai fi, nu mai poţi trece, în vre-mile de azi, cel puţin ; ajutoare es-cepţionale ca cumpărări de porumb iarăşi nu pot se meargă multă vreme,căci mijloacele Statului sunt mărginite; şi in fine, darea de pământ se va sfârşi, prin legea care se va vota, se va sfârşi odată cu însuşi moşiile Statului.
Care va fi atunci situaţia Statului român, dacă şi aceste din urmă sacrificii vor fi tot aşa de neputincioase ca cele de aceeaşi natură din trecut?— Mai mult de cât grea şi plină de primejdii.
Şi când te gândeşti că după atâtea reforme pe care nu ori ce Stat le face, ai ca perspectivă în vii-
tor, nemulţumirea şi desordinea, îţî vine se crezi că o soartă fatală a-pasă în oarbele sale decrete Statul român, paraliseazâ toate sforţările sale, face sterpe toate măsurile, toate reformele considerabile ce reali-sează.
Aceasta este din norocire numai aparenţa lucrurilor, căci dacă reformele noastre cele mari n’au dat resultatele pe care eram în drept se le aşteptăm, cauza a fost şi este nepăsarea şi nepriceperea noastră, care n’am ştiut se înconjurăm marile măsuri ce am luat, cu toate garanţiile cuvenite, cu un întreg sistem de măsuri lăturalnice bine combinate. Şi ast-fel am dat de multe ori ceea ce nu eram absolut datori se dăm, şi n’am dat ceea ce eram datori să dăm.—Scumpul mai mult păgubeşte.
Organisaţia statului în liniile ei de detaliu este viţioasă.
Administraţia e vitregă.
Justiţia e grea, formele ei confusa şi costisitoare.
Condica civilă pe alocurea este contra intereselor claselor mari ale ţerei.
Siguranţă nu este nici în sensul administrativ, nici în cel economic al cuvântului.
Debuşeuri şi drumuri bune nu prea avem.
Instituţiile de credit, multe puţine, sunt reu organizate.
Şi, resortul cel mare al orî-cărei producţiunî, al ori-cărei activităţi productive, educaţia intelectuală şi morală, ca şi educaţia agricolă, lipseşte.
Aceste cauze au făcut nefolositoare toate marile noastre reforme.
Cu vânzarea celor din urmă moşii ale Statului jucăm ultima noastră carte; se căutăm se câştigăm partida, se înconjurăm reforma de toate măsurile trebuincioase pentru a o face rodnică şi spornică.
Aceasta este o mare datorie patriotică, şi pentru conservatorism o cestiune de viaţă şi de moarte.
TE LEGR AM E
AGENŢIA HA VAS
Petersburg, 31 Decembre.
«Noul timp» zice cA crearea unei flote austriace pe DunSre lasă pe Rusia în indiferentă. Singurul scop al Rusiei e de a împiedeca violarea statuquo-lul în Balcani. «Noul timp» speră că Austria va înţelege că ea trebue să prefere alianţei germane amiciţia Rusiei sprijinită de Prancia.
Paris, 31 Decembre.
Marchizul de Reverseaux, membru ai comisiunilDunărene, e numit ministru de clasa l-a.
New-York, 31 Decembre.
Ştirea dată de «New-York Herald» în privinţa unei răscoale ce ar fi isbucnit la Mexic nu e de loc Întemeiată. Întreaga istorie e o curată născocire.
Roma, 31 Decembre.
«Propaganda» a pr mit din Muniura ştirea că inundări teribile s’ab întămplat în aceste ţări si ab făcut multe victime.
Acelaşi ziar zice că ho'era a isbucnit tn-tr’un chip trăsnilcr la Quiloa unde 2,000 de creştini ab pierit.
Viena, 31 Decembre.
Mal multe comisiunl puse sub preşiden-tia arhiducelui Albert, vor fine del berârl în cursul luneî Ianuarie la Viena, pentru a discuta principiile după cari va trebui să se revisuiască regulamentul exerciţii-lor de infanterie, în raport cu întrebuinţarea nouel puşti. Mal mulţi comandanţi de corpuri de armată vor asista la aceste deliberări.
Sofia, 31 Decembre, înainte de închidere, Sobrania a examinat petiţia emigraţilor şi a maiorului Po-pofl’ osândit pentru neregularităţl în serviciul comptabilitătiî sale. De acord cu guvernul, ea a acordat amnistia tuturor acusiţilor politici de la 9/20 August 1886 până la ultim-le evenimente din Eski-Zigra, esceptându-se d> la această măsură de clementă iniţiatorii şi şefii diferitelor mişcări.
In privinţa maiorului Popoff, considerând serviciileanterioare ale acestui ofiţer, Camera, de acord cu guvernul, i-a acordat reabilitarea sa.
GESTIUNEA
PORTURILOR-FRANCE
Azi vine la Cameră cesiiunea porturilor france, care capătă o însemnătate deosebită prin faptul că majo ritatea Camerii este divizată asupra acestei cestiunî şi că d. Lascar Catar-ejiu nu numai este parlisan al portu rilor france, dar ca representant al Galaţilor voeşte a interveni pentru a face să se reînfiinţeze porto franco la Brăila şi Galaţi.
Cât pentru miniştrii, el sunt toţi de acord pentru a combate proiectul d-lul N. Blaramberg.
Cabinetul însă nu va face cestiune ministerială din aceasta, numai el va propune negreşit ca să se stipuleze resursele budgetare, care negreşit să vor căpăta prin înfiinţarea unul im-posit nou pentru acoperirea deficitului de câte va milioane pe care îl va lăsa negreşit înfiinţarea porturilor france.
înaintea deschiderii şedinţa de azi a Camerei, e probabil că majoritatea să va întruni pentru a lua o holărîre asupra acestei cestiunî.
Este însă mai mult de cât sigur că să va propune o moţiune de amânare, până după vacanţiile Crăciunului.
Daca amânarea va fi primită şi de partisanil porturilor france, cestiunea rămâne întreagă, şi tot interesul dis-cuţiunil va fi păstrat pentru desba-terile ce se vor deschide după vacanţii.
Daca, din contra, amânarea nu va fi primită de cel ce susţin înfiinţarea porturilor france, scrutinul de azi va avea mare însemnătate, căci fie că s’ar admite, fie că s’ar respinge amânarea, votul Camerii va prejudeca până la un oare care punct soluţiunea ce se va da cestiuniî.
PATER, PECCAVI !
Democraţia s’a supărat pe d. Panu, pentru ci acesta nu ’nceteazî de a numi partidul lui Radu Mihaid pe propriul săb nume de partidul colectivist.
Următoarele rânduri ale Democraţiei sunt un adevărat giuvaer :
«Şi daca vom lua vorba colectivist In Înţelesul denaturat, pe care i l'a dat mal cu seama ignoranţa ciocoiasca—atunci cu atât mal mult acest nume nu mal poate conveni astă-zl partidului li-beral-naţional.»
Cititori, nu rîdeţl !.... Ignorantul ciocoiQ care a dat partidului Radu Andronic numirea de colectivist, e însuşi leaderul acestui partid, e celebrul Eugenie Statescu, patronul Democraţiei !
Dar ceea ce este mai nostim, este când organul numitului domn afirmi câ zestrea guvernamentală, colectiviştii proprio-zişi, aO trecut Ia noul guvern.
Noi nu ştim de una ca asta ; dar ceea ce ştim pozitiv, este ca colectivitatea este tot aşa de ’n buna stare ca şi înainte de cădere.
Nici Ion Brâtianu, nici Stltescu, nici Radu Mihaib, nici Ulmeanu, nici Tache A-
nastasiu, nici..în sfârşit nic' un colectivist
n’a trecut in rlndurile partidului conservator.
Or:-cum însă. nu e rău să asişti la pocăinţă colectivittţef, nu e desagreabil lucru să priveşti cum colectiviştii, atât de obraznici odinioară, fac evala înaintea foştilor lor adversari şi cer iertăciune.
CficI acest înţeles 11 ab cuvintele :
«Partidul liberal nu mal e la putere. Timpul înverşunărilor pasionale—cel puţin între not (colectiviştii) şi Lupta—a trecut. £ vremea sS ne o-prim la discuţiunile liniştite pentru triumful i-dtilor...»
Maî pe româneşte, aceste cuvinte însemnează :
— Lasaţi ne, sărăcuţ de maica noastră, nu ne mai bateţi, ca destul ne-a bătut Dumnezeu I
Şi cu toate astea, tot e umbră de obrăznicie şi în acest pater peccavi. Căci e obraznic lucru, ca un colectivist să vorbească de idei, după ce în iz ani n’aQ avut nici-o i-dee, de cât hoţiile şi corupţia.
Şi—drept vorbind—avem de d. Panu mal bunâ idee, ca să ne închipuim, că va lupta pentru idei cu colectiviştii alaturea.
Nu, colectiviştii sunt tot colectivişti, chiar atunci când fac temenele.
Nu ne rămâne de cât să întoarcem aforismul lui K. K. şi să zicem :
«Colectivişti sunteţi,—colectivişti să rămâne ţt 1»
Quidam.
JUDECATA PESTE JUDECATA
Pe când înalta Curte de Justiţie pronunţă moartea civilă a unul fost ministru de sub guvernul trecut; pe când consiliurile de râsboiu rup epoletele şi smulg decoraţiile militarilor care aii fost trup şi suflet cu d. Ion Brâtianu; pe când tribunalele corecţionale pronunţă sentinţe peste sentinţe în contra funcţionarilor răsfăţaţi şi protegiaţi de erî; pe când oameni de greutatea politică a unul Simeon Mihailescu adastă ziua judecăreî lor, cu inima strlnsâ, ziarele colectiviste zic : «Pentru ce as-vârliţî asupra unul întreg partid toate ruşinele, toate necinstele unor oameni care au servit sub acest partid?»
Pentru ce ? N’avem nevoe să o mai spunem astă-zl, căci am spus’o de mii de ori şi e constatat acum de toată lumea că era peste putinţă să alegi, In partidul colectivist, neghina din grâu.
Neghină era toată colectivitatea; fruntaşii el au dovedit’o luând locul pe banca tribunalelor corecţionale.
Şi lucru ciudat, pe când instanţele judecătoreşti mai râdeail numele unul colectivist din lista celor ce ab dreptul să umble cu fruntea sus, clubul liberal întocmit acum de curând, pronunţa şi el câte o sentinţă pe seară.
Cu toată dragostea sa pentru partidul răsturnat ia 15 Martie, clubul liberal găsea că judecata tribunalelor nu este de ajuns spre a purifica atmosfera co-lectivitâţei, şi venea de mal pronunţa şi dânsul câte o hotirlre în contra unul frate.
Pe când ziua Voinţa Naţională 3aii Democraţia nuînscriaii ia pasivul lor de cât o sentinţă dată în contra lui Maican, seara clubul liberal pronunţa în familie o altă sentinţă, expulsănd din mijlocul s*b pe Radu Mihal, fostul prefect de poliţie, fostul ministru de interne, fostul câlâu al presidentulul consiliului de miniştri.
Pe când ziua, înalta Curte pronunţa o hotărâre în contra ex-generaluluî An-ghelescu şi ziarele colectiviste se spă-lati pe mâini ca Pilat, seara sub [focul viii al lumânărilor ce ard aşezate în candelabre, colectiviştii mai pronunţai! şi altă sentinţă, expulsând din sinul lor pe d. Dimancea, fostul vice-preşedinte al majorităţei gheşeftare.
Judecată peste judecată.
Judecată în numele legel, pronunţată în faţa cruce! ce stă pe masa tribunalelor, judecata în numele moralităţei, pronunţată In faţa prietenilor ce ştab în jurul mesei presidatâ de un leader al colectivităţel.
Să vede că aceşti oameni care să trudesc în toate chipurile spre a şterge pata ce le stă lipită pe frunte, care pe faţă se leapădă de or-ce om luat din st-nul lor spre a fi aşezat în temniţe,simt cu toate acestea că hotărârile ce pronunţă justiţia nu sunt de ajuns şi că ab nevoe să mal pronunţe şi el alte hotărâri.
Ei pe fle-care zităgăduesc imoralitatea, necinstea colectivităţel, dar pe când fac aceste tăgăduiri sunt nevoiţi
KwwrirtiviuwvnTiyiwimgMMBaaHgaMa
să pronunţe chiar el sentinţe infamanta în contra unul frate—în afară de sentinţele pe care le pronunţă justiţia.
Lovesc ei în Dimancea,traficantul de graciârr. şi în zăpăceala lor, nu bagă de seamă nenorociţii că fără voe lovesc şi în Stătescu, acel care subsemna cererile de graciărl retribuite.
Lovesc el In Radu Mihaib, organizatorul măcelurilor din ţară, şi nu b8gă de seamă că fără voe lovesc şi în Ion Brâtianu, duhovnicul Ministrului săb de Interne.
Judecata peste judecata. Când veţi isprăvi (de cules şi de ales) clubul vostru se va disolva de sine’şî.
CANDIDATURI GEN. BOELVNGER
Mal mulţi membrii al cabinetului fan-cez şi preşedintele consiliului, fiind r*ţi-nuţi la Senat de discuţiunea bufetului, miniştrii nu ’şî ab putut ţine adunarea obicinuită de Joi, în care trebuiau să hotărască data viitoarei alegere din departamentul Senei.
El s’aiî întrunit Sâmbătă sub preşeden-ţia d-lul Garnot.
Membrii «Comitetului Naţional» s’aQ întrunit sub prezidenţia generalului Bou-langer spre a delibera asupra situaţiuneî.
S’a hotărât să se pună candidatura generalului.
înainte de a se despărţi, membrii oomi-tetuluî ab alcătuit, votat şi semnat următorul proces-verbal :
«In vederea alegerel de la departamentul Senei, membri! comitetului republican naţional s’aO întrunit la27 Decembrie s. n. la orele 3.
«EI protestează unanim în potriva sgo-motelor răspândite cu perfidie de adversarii partidului naţional şi declară că nici o dată înţelegerea şi unitatea de vederi n’ab fost mal desâvtrşite ca acum între toţi membrii.»
Ab semnat; General Boulanger, Roche-fost, Naquet, Laisant, Laguerre, Le Hâ-rissâ, Laur, Michelin.Saint-Martin, Susini, Chevillon,Borie, Vergoin, Vacher, Laporte, Dâroulâde, Comte Dillon, Lalou, Georges Thiâbaud.
S’a mal hotărlt, ca profesiunea de credinţă a generalului să fie scurtă. Va spune într’însa, câ se prezintă numai ca să facă Parisul se aprobe partidul naţional. Va a-dăoga o declaraţiuno republicană, care va fi mal mult sab mal puţin accentuată, dupe cum regaliştil vor propune sab nu candidat.
Iată acum ce s’a hotărlt în privinţa campaniei electorale :
Campania va fi cât se va putea de calmă. Se va evita de a se face întruniri publice, manifestaţii de stradă şi de a se scoate strigăte. Propaganda se va face prin pro-clamaţ'uni, profesii de credinţă, tot felul de afişe duoe împrejurări, prin calea presei, şi în sfârşit prin comitete, care vor desfăşura cea mal mare activitate prin cuartierele lor respective.
In ultimul moment, boulangiştil poate vor organiza vre-o câte-va întruniri; dar în nicl-un caz generalul nu va vorbi, nici nu se va arăta la asemenea întruniri, căci —spun amicii săi—n’ar eşi vib de acolo.
In Camera franceză, se asigură că niot un demers nu s’a făcut încă pe lîngă d. Auguste Vacquerie, ca să i se propună candidatura.
Se vorbea însă tntr’un chip vag de o altă candidatură posibilă, a d-lul Schoel-cher, senatorul inamovibil, care, precum se ştie,a fost unul din reprezentanţii poporului, cari însoţeab pe Baudin la baricada foburgului Saint-Antoine la 3 Decembre 1851.
Se mal anunţă că d. Camille Dreyfus, deputat al Senei, lucrând din propria-I iniţiativă şi în numele săb personal, s’ar fi dus Mercur! la Nancy, ca să ofere candidatura d-lul Antoine, deputat protesta-tor al Metzulu! îu Reichstag.
Se maî vorbeşte şi de candidatura d-lul Floquet, dar această ştire pare cea mal lipsită de temeib.
Blanquiştiî vor susţine pe d. Protot, fostul delegat la justiţia comunei, în potriva generalului Boulanger. D. Protot, care a suferit multe tn timpul Imperiului, e lu vârstă de vre-o cinci zeci de ani.
Acestea sunt ştirile cele mal noul în privinţa alegere! ce se va face la departamentul Senei.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 21 DECEMBRE
an
15 fete din scolariî claselor primare lipsiţi de mijloace.
Concertul s'a deschis printr’un imn «Veche mândră Românie», esecutat de corul vocal de sub diresţia d-lui lancu Elarian, imn care n’a reuşit din causa lipsei de elemente.
Corul a mai cântat două imne care, însă, au eşit puţin mai bine.
D. M. Strajan profetor la Liceu şi preşedintele Societăţii a ţinut o cuvîn-tare de ocasiune, arătând starea miseră în care sa găsesc mulţime de elevi ce frecuentează scoalele, desculţi şi des-brîcaţl aproape, pe timpul friguros al ierncl—şi foloasele societăţilor de binefacere.
D-sa sfârşi mulţumind tutulor celor cari au contribuit cu obolul lor la a-jutorarea şcolarilor sărăcişi în parte d-lor: C. Poenaru, unul din membrii fondatori ai societăţei care a dat tutulor copiilor câte o cutie necesarăjpentru păstrarea cotideelor, şi d-lul G. G. Vor-voreanu care a dat fie căruia câte 50 b.
La concert au dat concursul şi d-ra Poh! o ttnără copila care ne-a uimit prin talentul ce are de a mânui arcuşul vioarei. Apoi d. I. Teodonan, un elev în clasa IV gimnasială şi d. G. Vagner nu puţin aii contribuit unul cu pianul altul cu vioara ca serbarea să fie cât se poate de atrăgătoare.
Public a fost mult. Şi, de sigur, toţi cei ce ad asistat la această festivitate s’au despărţit plini de bucurie şi satis-facţiune că au îndeplinit un măreţ act social.
CUTIA CU SCRISORI
Primim din GiurgiQ următoarea scrisoare :
Domnule Redactor,
Prin jurnalul d-v. mă văd publicat că aş fi depus în penitenciar pentru deflorarea unei copile de 12 ani.
Această ştire ne fiind adevărata, de oare-ce am fost liber în totd’a-una şi sunt chiar liber, vă rog să reveniţi şi să desmiuţiţi ştirea ce aţi dat prin publicitate.
Afacerea este înaintea d-luî jude instructor de Ilfov; acţiunea este pornită după denunţarea unui sergent de noapte anume Gheorghe Ungureanu pe care eu în cualitate de comisar l’am dat judecăţii în luna Octombre a. c., că a bătut şi jefuit noaptea în stradă pe Plaşota Amedeu şi ’I a luat 215 lei. Actele sunt înaintate de atunci, iar ser-geutu este în serviciu şi astâ-zi.
Primiţi, vă rog, etc.
George I. Vlsanu.
INFORMATIUN!
Hoţiile de la herghelia din Nucet
Am vorbit acum câte-va zile de darea în judecată a căpitanului Di-mitrescu Nastase ruda fraţilor Mai-can, căci se constatase ca sub direcţiunea sa la herghelia din Nucet s’au oomis mai multe abusuri.
Patru-spre-zece sunt capetele de acusaţie în contra căpitanului Di-mitrescu, acum demisionat din armată.
Iată care sunt aceste capete de a-cusaţie :
1.	In adever medicul hergheliei a făcut raportul cu No. 11 pentru trimiterea în spital a soldatului Geor-gescuMatei încă din luna Iunie, care se şi se găseşte înregistrat, iar originalul lipseşte fiind desfiinţat de către căpitanul Dumitrescu Nastase.
2.	Că la armasarii, epele, caii şi mânzii aflaţi la herghelie nu se da
porţia reglementară de ovez, în tot timpul cât căpitanul Dimitrescu Nastase a comandat herghelia armatei şi aceasta din ordinul sergentului maior Popescu.
3.	Că s’a scos 50 saci cu ovez din magasia hergheliei cari s’au trimis la moşia căpitanului Dumitrescu.
4.	Că tot din magasinul hergheliei s’a scos 315 saci ovez cari s’au adus noaptea la magasiile lui losefescu, omul de încredere al căpitanului Dumitrescu.
5.	Că cantitatea de ovez ce urma a se aprovisiona în regie nu s’a făcut în întregimea ei, ci s’a trecut ca a-provisionată întreagă, urcânduse şi preţurile.
6 Cin grâul secuestrat da herghelie de la arendaşul moşiei Nucet s’a dat numai 15kile manuntanţei, iar nu 81 baniţe ; s’a dat însă d-lui Io-sefescu pentru plata treeratuluî, pe când căpitanul Dumitrescu a primit în bani costul treeratuluî.
7.	Că nu se potcovesc caii de cât foarte rar, întrebuinţându-se şi ferul potcoavelor vechi pentru facerea celor noi, încărcând în compturi atât cantitatea materialului cât şi preţul lor.
8.	a Ca în decursde 2 ani şi 4 luni s’a trecut în compturi material pentru reparaţia trăsurilor şi furgoa-nelor hergheliei pe când în realitate nu s’a întrebuinţat nici un material în cantitatea ce se arată în eomp-turî şi preţul a fost urcat în aceleaşi compturi.
9.	Că tot în timpul de la Aprile 1886 pane la 20 August 1888, nu s'a cumpărat do cât 700 kilograme ra-piţâ şi s’a trecut în compturi că s’au cumpărat 1353 kilograme.
10.	Că in loc de 1700 kilograme de sare pe care a întrebuinţat’o, a trecut îd compturi 4000 kilograme.
11 şi 12 privesc vânzarea productelor gradinei din herghelie, în folosul căpitanului Dumitrescu.
13.	La cumpărarea unor oglinzi, lămpi şi aletle s’a încărcat şi preţurile şi cantitatea.
14.	La aprovizionarea lemnelor iarăşi s’a încărcatcompturile în cantitate şi în preţuri.
-Ss® -
S’a cerut de către d. comisar regal, ştergerea fostului general An-ghelescu, din controalele armatei, contra căruia nu se luase până acum această măsură.
-am-
Consiliul de răsboiu a trimis ministerului de externe, copia după sentinţa care a condamnat pe fostul căpitan Stănciulescu, pentru a’i lua decoraţiile ce i se conferise.
-«*-
D. căpitan Paleologu a fost însărcinat cu instrucţia afacerai locotenentului Chiritzescu acuzat că ar fi maltratat pe d. II. Fundâţeanu, în ziua de 15 Martie.
-ă*-
Aflăm că d. Al. Odobescu, membru al Academiei, îşi pune candidatura la colegiul I-iu de Senatori de Argeş.
Candidatura d-luî Odobescu să recomandă Argeşenilor prin talentul şi meritele sale literare cât şi prin faptul că d-sa este acel care a luat iniţiativa restaurării Curţii de Argeş.
D. major Alexandreseu, va fi numit raportor în afacerea ex-majoru-
lui Fânuţâ careva fi dat în judecată pentru arestare ilegală.
-**-
Eri seară pe Calea Victoriei, în faţa clubului regal o doamnă G... a pălmuit pe d. căpitan H... despre care s’a mai vorbit sunt acum câteva zile.
-s*-
Relativ la instrucţia afacerel de la 5 Septembrie iată amănuntele pe care le-am putut căpăta.
Eri d. judecător de instrucţie Pre-torian a luat interogatoriul mal multor sergenţi de oraş din două companii care au făcut importante mărturisiri în privinţa modului cum au fost organisate devastările făcute pe la ziarele L'lnd&pendance Roi.-mâine, România şi Epoca.
Afară de acestea d. Pretorian a mai răuşit să descopere şi alţi sergenţi care vor fi interogaţi azi.
Cu ocazia aniversărel zilei naşte-rei sale M. S. Regina a primit mai multe daruri de o mare valoare.
Intre altele M. S. a primit din partea M. S. Regelui un pianino de o mare valoare, din partea A. S. Comitelui de Flandra o învelitoare de masă şi alte tapiserii vechi de o valoare istorică foarte însemnată, din partea A. S. Principelui de Wa-les mai multe scule precioase, din partea A. S. Principesa Iosefina de Hohenzolern nişte vase de Onyx, din partea Principelui de Wied o colecţie de medalii vechi de aur, şi alte daruri tot atât de frumoase cât şi de precioase.
Mai mulţi alegători din judeţul Dâmboviţa au hotărât să voteze din nou pentru d. general Vlâdescu, la alegerea de senator.
Nu credem însă că fiiind din nou ales, d sa va primi onoarea ce i se face de către conjudeţenii săi din Dâmboviţa de şi se zice că aceştia au de gând să voteze şi de zece ori pentru candidatul lor favorit.
-SSB-
Depese din Berlin către «NeueFreie Prea se», 27 Dcembre.
Este de însemnatcă «Norddeutsche Aligemeine Zeitung» vorbind despre achitarea de juraţii din Giurgiu a lui Kisseloff, cel ce a atentat la viaţa ministrului bulgar Nacevici, o critică cu cea mai mare asprime în revista sa cualificând’o ca o injurie adusă dreptâţei.
In Focşani s’a luat iniţiativa formării unui mic Ateneu, pentru ţinerea de conferinţe ştiinţifice şi literare.
S’a şi întocmit un comitet provizoriu compus din profesorii lyeeu-lui «Unirea», doctori, ingineri şi alţi bărbaţi iubitori de cultură din lo-I calitate.
Comitetul Naţional pentru Exposiţiu-\ nea Română la Paris ne roagă si dăm j publicităţii următorul comunicat :
Prinţul George Bibescu urmând a se duce pentru câte-va ziie la Paris, în interesul secţiune! române la Exposiţiunea universală, d. gen. 1. Em. Florescu a binevoit a primi i se îndeplinească funcţiunile de preşedinte şi a gera afacerile comitetului Naţional pe tot timpul absenţei prinţului G. Bibescu.
DIN DISTRICTE
TELKORIIAIV Turbări du vite cornute.
In comuna Năsturel, din acest judeţ, în ziua de 4 Decembre s’a ivit nişte cazuri de turbare printre vitele locuitorilor.
D. Ştefan Tocitescu, medicul veterinar al judeţului s’a trasportat la faţa locului, unde a dat ajutorul necesar, pentru oprirea Intinderel contagiulul boalei.
Din constatările făcute reese, că în zilele de 22 — 23 Noembre, doi bol ai unor locuitori, au fost muşcaţi, pe când erai! la păşiune de un câine turbat, fără ca locuitorii să ştie. Gând s’a observat turbarea, ad chemat pe un locuitor care ştia să taie de această boală. A-cesta în nepricepere, cu acelaşi cuţit cu care a tăiat sub limba vitele atacate, a tăiat şi pe cele presupuse. De aci a născuse răul, căci virus rabic s’a transmis prin instrument, în vite.
Aceste sunt informaţiunile ce am putut culege în acest caz.
Ce se poate remarca ca mai rău, este că aceste operaţiuni se făceau de către tăietorul de turbare, în faţa primarului numitei comune, care era mal mult sad mai puţin iniţiat de modul cum să transmite acest virus rabic, din conferinţele ţinute înscris, de d. Tecitescuîn acea comună în lunele Oc-ţombre şi Noembre anul acesta.
Răul astă-zî s’a înlăturat definitiv.
Un creer al unei din aceste vite, s’a luat de către d. medic-veterinar, spre ţa fi înaintat Institutului Bacteo-r*iogic.
COVURLUIU Alegerile judeţene.
In ziua de 16 Decembre, alegătorii colegiului al III direcţi şi delegaţii celor indirecţi, zice Posta întrunindu-se spre a alege pe representanţiî lor In consiliul judeţan s’ad presant t două liste : una din partea liberalilor-conservatorl în frunte cu marele proprietar rural, Alecu Codreanu, şi alta din partea altor cetăţeni de diferite grupuri întrunite la un loc, în frunte cu proprietarul urban şi rural Ion Soare.
Numărul votanţilor a fo3t de 169 ; majoritatea absoltde 85. Lista partidei liberal-conservatoare a întrunit 95 voturi, trei voturi au fost anulate. Au fost dar proclamaţi ca membri ai consiliului judeţan, următoarele persoane alese de alegătorii colegiului III : Alecu Codreanu, Şerbu Marin, G. Cardaş, M. N. Mihailescu, P. G. P&vel, N. Istrati, G. Alevra, Gr. Greţescu.
A11GES1L
Ajutor pentru snraei
Aflăm cu plăcere constituirea unui comitet purtând denumirea «Caritatea» sub presidenţia d-neî general Vlădescu, zice Imparţialul din Piteşti, în scopul ca fie-care din membre prin cotisaţiuni lunare, strângere de ofrande de la persoanele caritabile, organisâri de petreceri, să vina în ajutorul săracilor din oraş, şi copiilor de ambe-sexe ce urmează prin şcoli. Ideia e mare; va face de sigur onoare membrelor ce ’l vor compune. îndemnăm din parte-ne pe toate d-nele din oraş şi districtul nostru a da ca tot-d’a-una dovezi de frumoasele d-lor sentimente, îuscriindu-se cât de multe în acest comitet; ca astfel scopul să fie atins de S-tele Sărbători. Ajutorul ce vor da va alina suferinţele multor nenorociţi.
DOLJ IU
Ajutor pentru şcolarii sărăci.
Joi 15 c., Gomitetulîsocietăţiî Basarab pentru ajutorul copiilor săraci, a dat un concert, zice un ziar craiovear, cu care ocasie s’au distribuit îmbrăcăminte şi încălţăminte la 33 de bâeţi şi
FOIŢA ZIARULUI * EPOCA»
,	(70;
VVALTER SCOTF
LOGODIŢI
SAU
CONETABILUL DE CHESTER
XIX.
{Urmare)
Conetabilul era nedrept cu stariţa cutezînd a’i face această învinuire pricinuită de ciudă, şi ea sluji numai întru a o întări în hotărîrea sa de a nu lua pe nepoata-sa la dînsa In timpul lipsei lui De Lacy. In fapt, era desinte-rasată pe cât era de mtndrâ ; şi dacă sîmţea mânie contra Evelinei, o simţea numai pentru că nu’i urmase sfatul fără şovăire, de şi era vorba de o afacere care privea numai fericirea nepoatei sale.
Cugetarea nepotrivită a conetabilului o întări deci în hotărîrea ce luase In pripă.
— Sire cavaler, li răspunse ea, ier-
te-ţi cerul gândurila d-tale jignitoare pentru servitoarele lui 1 E în adevăr timp, pentru mântuirea sufletului du-mitale, să te duci să te pocăeştî în Palestina, avend a ispăşi nişte judecăţi atât de semeţe. Gât despre d-ta, nepoată, vei primi de la alt cine-va găzduirea ce nu ţ’aşî putea da acum fără a îndreptăţi nişte bănueli nedrepte ; ai la Baldringham o rudă mireană care’ţî e aproape prin sînge mai cât şi mine, şi care poate să’ţi deschidă uşele sale fără a’şi atrage uricioasa bănuială de a voi să se îmbogăţească pe socoteala d-tale.
Conetabilul băgă de seamă că obrazul Evelinei să acoperi cu o gălbeneală de moarte la aceasta propunere ; şi fără a cunoaşte causa neplăcere! sale, să grăbi a o scapa de temerile de care parea cuprinsă.
—	Nu, cinstită maică, zise el, de vreme ce nu vrei săîngrijeşti deruda d-tale, ea nu va cădea în sarcina nici-uneî persoane din familia sa. Gât timp Hu-gues de Lacy va avea şease bune castelurl, fără a număra şi alte locuinţe a le căror sobe sunt în stare a primi foc în ele, logodnica lui nu va sta cu nimeni dintre acei care ar privi o ca o povoară iar nu ca o mare onoare ; şi mi să pare că aş fi mai sarac de cât m’a făcut cerul daca n’aş putea găsi prieteni şi servitori destul de numeroşi spre a o servi, a asculta şi ocroti.
—	Nu, Milord, zise Evelina, eşind din lâncezeala în care o arunuasa tonul aspru al mătuşei sale; de vreme ce o
soartă nenorocită mă lipseşte de ocrotirea soreî tatălui meu, în braţele căreia m’aşî putea arunca cu atâta încredere, nu voi cere adăpost nici unei rude mai depărtate, şi nu voi primi nici pe acela pe care voeşti a mi-1 da cu atâta generositate, Milord, de frica de a nu pricinui, primindu’l, bănueli aspre, şi, sunt sigură,puţin meritate, contra acelei care mă sileşte a alege o locuinţa mai puţin vrednică de mine. M’am hotărit. E drept că nu ’mi rămâne de cât o prietenă ; dar e o prietenă puternică, şi In stare de a mă ocroti contra soartei rele care pare a mă urmări anume, pe cât şi contra relelor obişnuite a le vieţeî omeneşti.
—	Regina, presupun ? zise stariţa întrerupând’o cu nerăbdare.
—	Regina cerului venerabilă mătuşă, răspunse Evelina ; Maica-Domnului de la Paza-Dureroasă, care a fost tot-d’a-una bună pentru casa noastră, şi care m’a ocrotit în deosebi puţin timp în urma. Mi,să pare că, de vreme ce acea care s’a consacrat altarului Fecioarei mă răspinge, tcebue să cer ajutor patroanei sale.
Venerabila doamna, prinsa pe neaşteptate de acest răspuns, rosti interjecţia hum 1 cu un ton care s’ar fi potrivit mai mult unui Lollard *) sad nul Iconoclast, **) de cât unei stanţe catolice şi unei fiice a casei Berenger. Adevărul e că evlavia moştenită ce avuse pentru Maica Domnului de la Paza-Du-
*) Eretic
“) Sfaramător de [icoane.
reroasă slăbise foarte de când recunoscuse meritele unei alte icoane a Fecioarei care se afla în jlnsăşi mănăstirea ei.
Totuşi, aducându-şi aminte de Ice’şi datoria sie însăşi, tăcu, pe când conetabilul spunea că vecinătatea Galejilor putea să facă din Paza-Dureroasă o lo-cuiuţă tot atât de primejdioasă pentru logodirea sa pe cât fusese cu puţin mai nainte.
Evelina ’i răspunse aducăndu’I aminte de tăria cea mare a castelului,|de deoesbitele împresurări ce îndurase, şi împrejurarea însămnată că primejdia In care să aflase la urma i să întâmplase numai din pricina că tatăl ei, spre a să supune celor mai aspre cerinţe a le o-noarei, eşise în fruntea garnizoanei, şi să luptase cu puteri nepotrivite sub zidurile cetăţeî. Adause apoi că era uşor conetabilului de a alege printre vasalii lui şi a eî un seneşal de o înţelepciune recunoscută, de o vitejie încercată, în stare într’un cuvînt de a che-zăşui siguranţa cetăţeî şi a acelei care o va locui.
Înainte ca De Lacy să poată răspunde la aceste argumente stariţa să sculă cu obrajii înflăcăraţi, şi cu un glas tremurând de mânie, aminti că nu putea să dea sfaturi în trebile lumeşti, şi ca regulele tagmei sale o chemad a îndeplini datoriele simple şi liniştite a le mănăstirel. La aceste cuvinte să retrase, lăsând pe cel doi logodiţi în sala de primire, fără altă tovărăşie de cât a Rosei, care stătea la o oarecare depărtare.
Toate cererii* vor urma a se a-dresa la cancelaria comitetului Str. Mercur. H.
La societatea Politecnieă SImbăta trecută s’a făcut un vot pregătitor pentru comitetu anului viitor. La această adunare a oamenilor tecnici din Bucureşti se afla şi colectivistul d. G. Gantacuzino redactor la «Voinţa Naţională», şi ajutat de sateliţii sei Ingineri Salygni, Râmni-ceanu, conduotor N. Gucu director al soc. de construcţiuni, Schlawe et tuti quanti, au format o listă a lor pentru noul comitet, compusă In cea mai mare parte din ingineri specialişti prin căpătueala şi ghe-şefturile fostului guvern.
Scopul urmărit de d. G. Gantacu-zino cu candidaţii d-sale nu poate fi de cit dorinţa de a menţine germenul politicei înfipt de d sa în a-cea Societate, cu toate că prin statutele ei eselude ori ca amestec politic; din norocire resuitatul votului pregătitor nu ia prodi s isbânda pe deplin, căci în resuitatul acestuivot vedem şi cîţîva ingin. integri,ca dd. Duca, Mănescu, Guran etc. etc» Iar inginerii cunoscuţi ca C. Olănescu, Ţâraşeanu, C. Popescu, I. B. Gantacuzino, Cotescu şi alţi, nu au întrunit de cât foarte puţine voturi, graţie înscenărilor colective ale colectivităţii.
Noi credem că este destul de trist că în corpu de ingineri, unde dupe cariera acestor oameni, ar putea zice cine-va că sunt oamenii cei mai independenţi ai societăţii noastre, se vedem atît servilism desbrăcîndu-se de ori ce independenţă, şi partea cea mai mare a acestui corp, tremu-rînd înaintea umbrei unui şef trecut sau actual.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 1/9 Decembre 1888 (Urmare)
Porto-francurile
La ordinea zilei cestiunea porto-franourilor.
D-nu Lasear Catargiu, preşedinte, spune că guvernul roagă pe onor. Cameră, ca să amâne desbaterea acestei cestiuni, de oare-ce miniştrii competenţi sunt la Senat.
Voci numeroase. Nu se poate I astă-zî!
D. SI. Cogalniceanu, răspunde că se uneşte la amânarea desbaterilor, dar să se citească azi cel puţin raportul. (Aplause)
D. Hina, spune că nu sunt încă trei zile reglementare de când s’a depus pro-ectul. (întreruperi, sgomot). D-sa arată că s’a călcat regulamentul şi că a se discuta azi, ar fi o surprindere. (Sgomot, vociferări).
D. N. Ularambcrg, arată, că de oare-ce
Camera a admis urgenţa, nu e nevoe de cele trei zile (aplause). D-sa regretă, că se vorbeşte de călcarea regulamentului, când avem la biuroul preşedenţial pe venerabilul d. L. Catargiu (aplause sgomo-toase). Dar dacă e vorba de surprindere, apoi veţi vedea o alta şi acea va fi reală. (Aplause prelungite). Şi apoi cine ne garantează, că dd. miniştrii nu vor prelungi discuţiunea la Senat şi mâine? (Aprobări). Atunci se rămână această discuţiune tocmai dupe vacanţe? D-sa roagă pe onor. guvern, ca cel puţin astă-zî să se citească raportul. (Aplause).
Voci. Astâ-zl 1...
Voci. Mâine I
D. G. Vernescu, ministrul justiţiei, se miră ce însemnează această perturbaţiune. Dacă voeşte Camera, ca această discuţiune se înceapă numai de cât, atunci n’are de cât se nu ia vacanţe 1 (întreruperi, sgomot).
Urmarea acestei conferinţe în patru ochi păru a fi plăcută la amîndoi; şi când Evelina spuse Rosei că ele să vor întoarce la Paza-Dureroasă cu o escortă îndestulătoare, şi că vor sta acolo cât timp va ţinea cruciata, credincioasa eî servitoare văzu în faţa el un aer de mulţumire ce nu’l văzuse de mult. Ea lăudă de asemenea chipul curtenitor cu care conetabilul să plecase dorinţilor sale, şi vorbi de toată purtarea sa cu o căldură care părea că să a-propie de un simţimînt mai duios de cât recunoştinţa.
—	Şi cu toate aceste, scumpa stăpână, zise Roşa, dacă vrei să vorbeşti curat, vei mărturisi, sunt sigură, că priveşte numai ca un răgaz intervalul de ani ce trebue să se strecoare între logodna şi casatori i d-voastră.
—	Aşa e, răspume (Evelina ; şi or-cât. de puţin plăcut s’ar părea acest simţimînt. nu l’am ascuns viitorului med soţ. Dar tlnereţa mea, Roso, ti-nereţa mea prea mare mă face să mă tem de a avea de îndeplinit datoriele de soţi ea Iul Hugues de Lacy; apoi aceste prevestiri răle mă tulbura într’un chip ciudat.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 21 DECEMBRE
Voci nunioroasc. Na admitem! As-tă-zl I
D. G. Vernescu, (dupe restabilirea ţă-cerel). Noi nu facem de aci cestie ministeriali.
Voci. Ala! (sgomot, strigări).
D. G Vernescu, sfârşind, roagă Camera se nu înceapă azi această discuţiune!
D. Lascar Catarsiu, preşedintele Camerei, roagă pe d. G. Vernescu, sâ se u-nească la cetirea raportului astă-zt. (A-plause furtunoasei.
D. G. Vernescu, respunde câ nu se poate uni, de oare-ce nu s’au îndeplinit cele 3 zile reglementare. ('Sgomot, întreruperi).
D. Lascar Catargiu. Nu este exact! fAplause).
Să pune la vot amânarea discuţiuneî pe mâine, se face un sgomot teribil, nu se poate înţelege unde e majoritatea şi şedinţa se ridică, fiind ora 6, într’un mare tumult.
Reporter
CURTEA CU JURAŢI
Rescoala din corn. Corbeanca
Şedinţa de la 1!) Decembre 1888 (Urmare
Se mal ascultă martori Ghita Nico-lae, Stana Manole, Petrache Badea şi Panait Polopulo, cari confirm deposi-ţiile.
La orele 4 1/2 d. procuror Voinesc are cuvântul.
D. Procuror gen. B. Voinescu. Despre fapte voi zice foarte puţin. Chestia nu se mărgineşte numai în faptu material ci trebue sâ vedem dacă avem înaintea noastră nişte culpabili cari au devastat
firin revolt», cari deci au sdruncinat iniştea ţării. Sunt sigur că apărarea ne va acusa că am fost nedrepţi câ în loc să arestăm satul întreg am ales numai pe unii sad alţii. Am ales, da, însă numai pe âceia care au mers în capul tu-tulor, pe aceia care au fost capi. Ne va mal zice apărarea că am adus aci pe nişte nevinovaţi dar n’am adus pe instigatori. La început d-lor când s’a crezut că există instigatori noi am arestat pe unul şi pe altul cum de esemplu pe preotul Mârculesu pe Dobre dascălu dar în cele din urma văzînd că ambii erab cât se poate de inocenţi în această chestiune, de acea îl am şi pus imediat în libertate. Se vor acăţa asemenea sunt sigur şi de faptul că şi primarul a fost cu el; da a fost dar a fost de frică sărmanul, de frica bătăii şi a morţii. Şi causa ţiganilor sunt sigur că nu o vor lăsa la oparte, apărarea '1 acusâ că el au dat naşterea acestei mişcări dar eu vă spun d-lor că abia stăteau sărmanii pe câmpul luptei şi cum s'a ivit un moment propriu flecare a căutat să scape cât mal de grabă.
Mi s’a zis în ultimul proces că consider pe aceşti nenorociţi ca nişte negrii. N’a ştiut acel domn se interpreteze de loc cuvintele ce am emis, sad şi dacă le-a interpretat le-a interpretat greşit. Nu ştiu cine din noi doi ’i tratează mai rău ca negrii. S’a mal zis aci că suferinţele şi nevoile iad forţat să se res-coale.Dar bine d-lor le este permis că cu bâta în mână să’şî revendice nişte drepturi ce cred că ad a cuceri când există legi care să le asigure dreptul ?
Nu trebueasă’I înecaţi în sânge ni se strigă de unii, dar bine d-lor uitaţi că atunci cu lacrimile în ochi aţi venit să ne rugaţi se intervenim să tri-metem forţe care să vă asigure, şi nu eram noi aceia care vă rugam să mal aşteptaţi un moment că liniştea se va restabili de la sine? Cum d-lor când suntem în ajunul de a le da pământ de a le uşura soarta, când suntem în a-junul de a tăia din avutul nostru al tu-tulor, vin atunci unii cari 'I încurajează şi le admite faptele ne lăsând sărmanilor cel puţin gândul că întorctn-du-se acasă vor găsi o situaţiune mai bună.
D. procurot Voinescu termină cerând condamnarea preveniţilor.
D. apărător B. Gănescu. D. procuror vă cere un verdict de condamnare, dar nu vine să vă stabilească faptele pe ba-sa cărora d-v. să puteţi da un asemenea verdict. Pentru ce, d-lor, pentru faptul că unul purta un steag, altul un clopoţel, trebue d-v. să’i condamnaţi la munca silnica ? La Urzicenl s’a dus un prefect şi a zis ţăranilor: vreţi să a-raţl pe câmpul proprietarului araţi, căci aveţi voe, vreţi dişmă i din 10, ei bine cereţi şi o să vi se dea. In fapt d-lor nu se stabileşte nici o invinuire gravă contra nici unuia din acusaţi. Cred şi sper d lor juraţi că nu veţi da de cât un verdict de achitare. Nu represiunile trebue să potolească pe săteni, ci trebue să li se facă legi bune, care să le asigure avutul şi numai acestea ’l va putea linişti. Da aceea vă rog d lor juraţi a da un verdict de achitare, fiind siguri că nu achitaţi nişte criminali ci nişte persecutaţi al soartel.
D. apărător Stănescu. Găseşte acu-sarea foarte slabă şi aceasta numai pentru că nu’î basată pe nici o probă.
D. Apărat. C. Rădulescu. M’am întrebat tot-d’auna pentru ce sunt daţi a-ceştl oameni în judecată. Pentru răscoală ? Şi ’ml-am răspuns imediat. Nu... căci n’a fost rescoalâ. Rescoală nu e de cât atunci când intervenind forţa armată şi ne putând înăbuşi mişcarea pune mâna pe acei care se opun mal mult şi ’l aduce aci pentru a fi judecaţi ca capi. D. procuror vorbeşte aci însă numai de capi, de răscoală, cu toate că aci în faţa d-v. n’aveţi de cât nişte oameni care ad luat şi el parte la mişcare conduşi de mulţime. Acuz» pe preotul Victor Mănciulescu şi pe Dobre ca a-genţl instigatori al acestei rescoale.
Nu cerem milă d-lor juraţi, cum zicea d. procuror ci dreptate.
* D. apărător C. Rădulescu termina frumoasa sa pledoarie rugând a se da un verdict de achitare.
D.C. Miile. Reproduce aceiaşi pledoarie ca în procesul din Ş’efâneştI. Zice că crede şi e sigur ca adevăratele cuuse care au dat naştere acestei uiiş-cănaufost următoarele: 1)Exploataţiu-nea proprietarilor şi a arendaşilor care constă în exploataţie legală şi exploa-ţie ilegală. 2) Esploatarea şi vexaţiunile slujbaşilor comunali şi administrativi. Creditul agricol. 3) Neputinţa de a căpăta dreptate în potriva proprietarilor, arendaşilor şi slujbaşilor abu-sivl. 4) Lipsa de pământ şi miseria ce urmează acestei cause. 5) Luptele politice de la oraş. Acestea a-lor şi numai acestea sunt căuşele care au dat naştere acestei mişcări atât de înspăimântătoare.
D. apărător Solomonescu. A crezut un moment că vede în d. procuror un deputat al col. III, dar dupe un moment de decepţiune a văzut că se află înaintea Curţei cu juraţi.
La orele 6 1 /2 d. preşedinte declară desbaterile închise şi face obicinuitul resumat. Comisiunea juraţilor intră în camera de deliberare, şi dupe o deliberare de 2 ore pronunţă un verdict negativ.
A TEDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 20 Decembre 1888
La ora 1 şedinţa se deschide sub preşi-denţia d-lul liariu Isvoranu, vice-preşe-dinte, fiind de faţă 114 d-nl deputaţi.
D. Lascar Catargi, aminteşte Camerei, că astâ-zl trebue sâ se discute cestiunea porto-francurilor. In cazul acesta, azi nu se poate lua vacanţie.
D. Voinov, spune că până acum Parlamentul a lucrat foarte puţin (sgomot). Cestiunea porto-francurilor trebue lăsată după vacanţie, câcl nu se poate discuta într’o zi; pe de altă parte azi trebuie luată va-canţia numai de cât, de oare-ce sunt deputaţi de la Dorohoifl şi Sevcrin, cari nu trebuie sâ se ducă pe la casele lor tocmai în ajunul Crăciunului.
Se face sgomot, protestări pro şi contra; şedinţa se suspendă.
D. Lascar Ualargi, reluând la redeş-chidere fotoliul presidenţial pune la vot propunerea de a se lua vacanţie mâine.
Resultatul votului
Votanţi 148.
Majoritate absolută 75 Bile albe pentru	52
« negre contra	96
Prin urmare vacanţia se ia de astă seară. D. Al. Lahovari, roagă Camera să nu se despartă, până ce nu se va vota creditul de 365,242 lei, pe seama ministerului de domenii.
Se dă cetire proectulul şi se votează luarea în considerare cu 61 bile, contra 23.
La art. 1, d. G. D. Teodoroscu cere oafe-carl esplicaţil în privinţa fabricel de zahăr de la Sascut. După ce răspunde d. Al. Lahovari, art. se pune la vot şi se admite. Art. 2 se votează fără discuţie.
Se votează legea în total cu 75 bile contra 21.
Se încuviinţează votarea de urgenţă a unul credit de 60,GQ0 lei pe seama ministerului de externe, pentru plata unor taxe rău percepute, pe cari Statul e obligat a le plăti.
La ordinea zilei, două interpelări ale d-lul C. Ressu.
D. Ressu îşi desvoltâ ambele interpelări de o dată. D-sa întreabă, pentru ce oare Galaţii, care aii un biet crâmpei de cheii!, sunt obligaţi să plătească taxe enorme, când alte oraşe, care un cheiu mal mare, nu plătesc atâta.
In privinţa celei de a doua interpelări, d-sa se miră pentru ce nu se pune în cir-culaţiune un tren accelerat între Galaţi şi Mărăşeştl. Arată dificultăţile ce întâmpină călătorul care vine din susul Moldovei la Galaţi.
D. Al. Marghiloman răspunde, că guvernul a dat dovezi, câ nu voieşte să a-ducâ vexaţiuni Galaţilor.
Asupra taxelor de cheiaj, de care se plânge d. Ressu, d. Marghioman arată că aceste taxe se plătesc de toate oraşele cu cheiuri, afară de Zimnicea, Măgurele şi Giurgid, care s’au socotit ca ne având cheurl.
Dacă vre-un funcţionar percepe taxe nelegale, d. ministru declară, că va fi gata să îndrepte răul, îndată ce i se va comunica.
Intru cât priveşte trenul accelerat, care sar putea înfiinţa între Galaţl-Mărăşeştl, d. Marghiloman arată cât ar păgubi Statul. Căci înfiinţarea unul tren noii schimbă un întreg sistem.
D. M. Kogaluiceanu vorbeşte de mersul trenurilor G. P. R. şi arată că trenul de la Mărăşeştl întârziază prea mult p. 1. Galaţi.
D. Al. Marghiloman face o mică rectificare, arătând câ trenul, care pleacă din Galaţi la 6 şi 45 dimineaţa, ajunge în laşi la 10 şi 55 seara. înfiinţarea unul tren special ar folosi numai voiajorilor de lux şi ar consta o pagubă de 515000 frc.
D. Ressu arată din noii, cât de mult trebue să stea călătorul la Mărăşeştl, Tecuci etc. pânce s’ajungâ la Galaţl-Mârâ-şeştl.
D. D. Sturdza îşi amână interpelarea ce adresase d-lul ministru de interne.
Se votează un credit de 1500 lei pe seama ministrului de agricultură pentru întreţinerea a 5 bursieri la şcoala de agricultură de la Herăstrăii.
La ora 4 şedinţa se ridică.
Reporter.
SENATUL
Şedinţa de la 20 Decembre 1888.
Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşe-dinţa d-lui general Plorescu.
93 Senatori faţă.
Se dă cetire în a treia lectură propu-nerel d-lul Senator Ioan Plesnilâ pentru construirea unei căi ferate directe între Galaţi şi Bârlad.
D. Cttinaraseseu depune o propunere pentru construirea unei linii ferate între Urzicenl si Mizil spre a se pune ast-fel în directă legătură Călăraşii cu calea ferată principală a ţărel.
D. Ciurea, întreabă pe d. Ministru al lucrărilor Publice pentru ce gara din Rîm-nicu-Sărat nu e legată direct cu traficu din străinătate.
D. prim ministru depune arangia-mentu comercial cu Francia votat de ci-meră. (Aplause)
Senatu admite urgenţa, holărându-se a se resolva la sfârşitu şedinţei.
Urmarea discuţiei generale asupra proiectului celor 26 milioane hypotecare.
D. Ciurea începe prin a face o interesantă expunere retrospectivă a ivirel a-giulul la noi în ţară şi a atribui creşterea, între alte cauze şi celei a scâderel dobîn-zilor în ţară, apoi a speculaţiunel capitaliştilor asupra scadenţei anuităţilor datorite de stat în străinătate, la cari s’a împărtăşit şi Banca Naţională.
D-sa crede, că unul din mijloacele pentru sttrpirea agiulul este retragerea u-nel părţi din bancnotele în circulaţie şi al doilea sâ se ia disposiţil pentru demonetizarea monedei de argint. Oratorul împărtăşeşte încă si înlocuirea cu aur a stocului metalic al Bâncel Naţionale.
D. Ciurea nu crede exact calculul celor ce ah vorbit contra proiecLuluI în discuţie, că retragerea de la Bancă a celor 26 milioane hypotecare, ar costa pe stat un sacrificii! de peste 30 milioane. Ci crede din contra, că va aduce foloase ţârei întregi prin urmarea imediată ce va avea d’a înfrîna agiul, lucrul pe care ’l demonstră cu cifre.
Terminând oratorul se declară pentru proiectul guvernului şi roagă pe Senat al lua în consideraţie.
D. Aiireliuii suindu-se la tribună, ţine mal întâiu a face o declaraţie leală, că In materie financiară n’a făcut şi nu va faoe nici o dată cestie de partid. Cea ce va a-vea a spune în combaterea proiectului guvernului este intima sa convingere, iar nici de cum o ostilitate contra guvernului.
D-sale în cestia de faţă i se pare, că lucrul cel mal important este împrumutul ce ’şi propune guvernul a face spre a retrage cele 26 milioane hypotecare de la Bancă şi această ’l preocupă. Deci se va mărgini a trata numai cestia împrumutului din puntul de vedere al operaţiei financiare.
Oratorul mai întâiO, nu c’-ede, ca lucru demonstrat câ circulaţiunea fiduciară e nemăsurată şi că a produs agiul In piaţa noastră; deci nu vede nevoia/d’a se retrage biletele şi prin urmare nu vede. nevoia absolută a se face un împrumut. Al doilea, că convenţia cu banca ce e tot un împrumut e mult mai avantagioasâ pentru tezauru publie, de cât sarcina ce ar resulta din coutratarea împrumutului ce se propune prin legea de faţă, care cum s’ar realisa va costa îndoit şi întreit pa Stat de cât ce datoreşte azi Bâncei Naţionale. De acea va vota contra legei, până ce nu i se va dovedi, câ operaţia propusă este mai avantagioasâ de cât starea actual A a afacerei.
Terminând d. Aurel ian îşi ia libertatea de a apăra Banca Naţională de atacurile ce i s’aft adus şi se roagă a se cruţa primul institut de credit al ţărel.
D. M. Ghennani ministru al finance-lor, declară asemenea preopinentului, câ guvernul n’a avut cea mal mică veleitate d’a face din această lege o cestie de partid.
Regretă, că nu poate păşi numai de cât la cestie, din causâ câ contradictorii, au crezut de cuviinţă a’I imputa faptul câ a fost censor la Banca. Aminteşte d-lul Au-relian câ n’a fost numit ci ales censor, pe când se afla în streinătate şi sfidează pe cine-va a’f arăta o singură suflare omenească căreia ’l-a cerut votul 1 De asemenea nu e cu putinţă a fi pus în contradicţie cu opiniile sale, întru cât ca censor la Bancă n’avea a se pronunţa asupra măsu-relor financiare ce lua guvernul trecut.
Intrând în cestie, oratorul constată gi ija unanimă ce coprinde ţara, pentru creşterea agiulul şi dorinţa d’a se sustrage a-cestei oneroase speculaţiunl a comerciu-lul nostru. D sa n’a zis nici odată, câ operaţia ce se propune va stârpi cu desăvârşire agiul, dar de sigur ’l va înfrâna. Şi nu înţelege pe preopinenţii contradictorl care aplică legea ofertei si cererei numai întru ce priveşte împrumutul şi nu voiesc a o admite şi la măsura retragerel biletelor din circulaţie. Nu este esact calculul dupe care ţara ar îndura un sacrificii! de 60 milioane prin această operaţie financiară întru cât e cert câ prin înfrângerea agiulul tesaurul public va realisa un însemnat beneficii! la plata anuităţilor. Foloase de care va profita şi comerciul din ţară, căci or-ce s ar zice, ţara întreagă s’a ferit până acum de bancnote şi toate efectele publice şi financiare sunt negociate pe aur.
Este incontestabil, câ anuitatea ce o plătim în streinătate este un răh, dar d. Fleva se deşteaptă prea târziii ridicânduse contra acestei operaţii, din acest punct de vedere, când s’au pus de mult în bugetul ţărel 48 milioane anuităţi în streinătate.
Ministrul financelor vorbind de căuşele agiulul, demonstră câ una din temeliile Iul sunt biletele de bancă, şi aceasta este atât de adevărat câ înaintea hârtiei mo-nedânu sepomeneadeagiu. Aşa,întâia piatră fundamentală a agiulul ai! fost biletele hipotecare, negreşit involuntară din partea celor ce au fost nevoiţi şi ah trebuit sa le emită pentru nevoile resboiulul. Aceste bilete ipotecare., înlocuite mal în urmă în circulaţie prin bilete de bancă, constitue o datorie exigibilă a Statului şi care a-pasâ foarte grei! asupra operaţiunilor financiare ale pieţei noastre, producând în bună parte speculaţiunea agiulul. Aşa dar, dacă se doreşte a se stârpi agiul, trebue a se începe mal întâiu prin retragerea acestor bilete ipotecare de la Bancă şi deci a unul numârj echivalent de bilete de bancă din circulaţie, care va constitui prima măsură pentru înfrînarea agiulul.
Oratorul atingând cestiunea bimetalis-mulul de care ati vorbit uni din conlra-dictorl, declară, câ având în vedere starea ţărel noastre, se crede dator a se pronunţa în chipu cel mal hotârîtor pentru monometalismul de aur, ca unul ce ar cruţa ţara de speculaţiunl desfrânate.
Asupra scâderel agiulul d’astă-vară, a-rată câ aceasta nu s’a produs prin efectuarea împrumutului de oare-ce dintr’tn-sul nu s’a introdus de cât 6 milioane. Scăderea a fost produsă, întâiu mulţumi-tel îmbelşugatei recolte şi al doilea măsurilor luate de guvern spre a înfrîna speculaţiunea de la bancă.
Ministrul de finanţe, declară terminând, că măsura propusă fără a avea de urmare a stârpi cu totul agiu , este menită a l scădea şi înfrâna. Dupe această măsură, guvernu va veni dupe vacanţii cu cele-l’alte proecte ce vor avea de obiect stâr-pirea totală a agiulul. (Aplause).
Se cere închiderea discuţiul.
D. Fleva, vorbeşte contra, pentru câ crede, câ până acum nu s’a făcut o discuţie propria zisă, cerând a se da cuvîn-
tul celor ce au vorbit contra, spre a răspunde ministrului de finance, Snchizân-du-se discuţia, d-sa va vedea în aceasta o tactica do a face a trece legea cu or-ce preţ.
Preşedintele sună clopotul la cuvântu tactica.
D. lanov, vorbeşte pentru închiderea discuţiei, şi crede că d. Fleva nu e rove-renţios, când zice că cel-l’alţl oratori ce ai! vorbit pentru proect, n’aii spus nimic.
Discuţia generală se închide.
Art. 1 se primeşte fără discuţie.
La art. 2, d. Union, cere desluşiri asupra latitudinel lăsată de guvern în privinţa realisârel împrumutului.
D. N. Fleva, presintă un amendament sub-scris de 6 senatori, prin care se cere ca, creditul să se acopere prin sub-scrip-ţie în ţară, cu moneda curentă.
In desvoltarea amendamentului săi!, intră din nod în discuţia generală, fiind chemat la cestie, protestează în faţa ţărelI
D. prlin-ministru Th. Rosetti, constată încă odată, câ tactica d-lul Fleva şi amicilor săi este de a împiedeca cu or-ce preţ Senatul se lucreze.
Intru cât priveşte obiecţiunea d-lul Gâlcâ, declară în numele guvernului că oroare ar fi sistemul ce se va adopta pentru realizarea împrumutului, dobânda va fi de 5 0/0 în or-ce caz. (Aplause).
Cât priveşte amendamentul d-lul Fleva, acesta ar constitui un privilegia păgubitor intereselor tezaurului public şi ar lega pe minister faţă de speculanţii interesaţi în asemenea operaţii, şi ast-fel este inadmisibil.
Amendamentul d-lul Fleva se respinge şi art. II se primeşte.
Articolele cele-l’alte se votează fără discuţie.
Legea pusă în total la vot se primeşte cu o majoritate de 68 voturi contra 24.
Şedinţa se suspendă la 5 ore pentru ca în secţiuni unite să se studieze convenţia cu Francia.
La redeşchiderea şedinţei.
D. Flondor, dâcitire raportului pentru prelungirea învoelel comerciale cu Francia pe un nou termen de şase luni.
Legea se ia în consideraţie fără discuţie şi se votează în unanimitate de 89 voturi. (Aplause).
Şedinţa se ridică la 5 1/2 ore, anuntân-du-se cea viitoare pe ziua de 11 Ianuarie 1889.
SLTiMF INFORMAŢII!
Curtea cu juraţi din Ialomiţa a condemn&t pe următoarele persoane pentru participare la rescoala din comuna Vereşti:
Marin Anghelescu la 1 an şi i/2 închisoare corecţională.
Stan Albu, Duru Mate?, Grigore Niculescu şi D. Stanciu la câte 6 luni fie-care.
Acusaţii au fost în numer de 20, din care cei-l’alţi 15au fost achitaţi.
*
Autorii rescoalei de la Ciocăneşti judecaţi de Curtea cu juraţi din Călăraşi au fost condemnaţi 2 la câte 5 ani recluziune, 3 la câte 3 ani în chisoare şi 1 la 1 an, iară 12 au fost achitaţi.
n
La alegerea de delegaţi pent"u un loc vacant de deputat al colegiului 3 lea de Roman a reuşit lista socialistă cu unanimitate de voturi
n
Ştirea numirei d-lui Iulian ca prim-preşedinte al tribunalului de Ilfov, este adevărată.
De asemene este adevărată şi acea privitoare la avansarea d-lul Maca ca supleant la Curtea de apel de ilfov.
n
D. C. G. Stefănescu, fost director politic al ziarului Resboiul, a fost numit preşedinte al tribunalului comercial de Ilfov, în locul d-lui Ră doiu, care va trece la o altă secţie.
*
Casa Muzey şi Jules din Paris a obţinut prin licitaţie executarea lucrărilor pentru apararea şi îndreptarea Oltului, în dreptul podului de la Slatina.
Această lucrare, a cărei valoare este de peste un milion, va fi terminată în prima-vara anului 1890.
n
Erl s’a judecat de către Curtea cu juraţi de Prahova, procesul ţăranilor de la Gherghiţa, de pe domeniul Coroanei.
Acusaţii erau în număr de 35, şi ei au fost daţi în judecată pentru de-vastaţiuni şi răscoale în contra autorităţilor de acolo.
Toţi preveniţi au fost achitaţi de către curtea cu j uraţi de Prahova.
#
D. Petroni, preşedintele Tribunalului de Tecuci, |a fost suspendat. A-semenea şi d. Constantinescu pro curor pe lingă acelaşi tribunal.
D. Pruncu actualmente preşedinte la Iluşi, va fi numit preşedinte la Tecuci, şi d. Roşu licenţiat In drept va fi numit procuror pe lângă ace laşi Tribunal.
D. Constantinescu, va fi chemat în-tr’altă funcţiune judecătorească.
X
Un duel va avea loc între d. Vie tor Lecca fratele d-lui Caton Lecca deputatul Bacăului şi d. sub-locote nent Ilolban din regimentu 1 l-iu de Roşiori.
X
Se ştie câ în curând se va face la Roman o alegere pentru colegiul HI de deputaţi.
In locul d-lui Morţun invalidat, d. V. Morţun susţine la acest cole-
giu candidatura unui socialist d. Lascar Veniamin.
D. Dobrescu, simpaticul deputat al Argeşului, invitat fiind de un mare număr de învăţători rurali se va duce la Roman, se facă mai multe întruniri pentru a combate pe socialişti.
*
Mai mulţi membri ai Camerei de comerţ au provocat o întrunire pe di-seară la 8 ore în sala din strada Academiei, No. 39.
Pe afişele lipite pe stradă stă scris că la ordinea zilei este măsuri de luat contra disposiţiunilor luate de Primărie de a lăsa înfiinţarea de baraee pe strade în care se vînd mărunţişuri.
D. primar al capitalei va merge astă seară la această întrunire, şi va arăta spiritul revoluţionar al a-nunţului de mai sus, care declară de ilegală măsura luată de primărie, in virtutea legei asupra comerţului ambulant.
ULTIMA ORA
AGENŢIA IIAVAS Vîena, 1 Ianuarie. — Fremdenblatt zice că după nişte informaţiunl luate dintr’o sorginte competintă, nu se ştie nimic în privinţa propunerilor relative la crearea unei flotile derăsboifi pe Dunăre, cestiunea deja discutată din puntul de vedere teoretic şi de mal multe ori, nici de memoriul departamentului marine! şi încă şi mal puţin de demersurile diplomatice care ar fi fost făcute la Bucureşti şi de care face menţiune corespondentul ungur al unei fol vieneze. Deci nu e vorbă în cercurile guvernamentale de a cere credite relative la acest pretins proiect.
in curInd va sosi in capitala MARELE CIRC SIDOLI
CU 0 TRUPA CU TOTUL NOUA
INSOTITĂ DE
O FRUMOASA MENAGERIE
Prima represeutatiune *va fi la 25
Decembre corent, prima zi de Grăciunl. (1093)_______________________
HOTEL HUGUES
RIN BUCUREŞTI
Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din noi! arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale.
RESTAURANTUL
prevâzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse.
Camere de la 3 lei în sus.
(869)	Administratiunea
STRIDII FRANCEZE
ar* garantate proaspete -wfl
Contra unui mandat postai de 8 franci se primeşte franco in gara o hulit/.a cu ÎOO stridii ordinare sau 75 mari sau 50 extrag
A se scrie către d nu
A. DUMESTE la Arcachon a Bordeaux (France)
Avis Important
Sub-semnatul am onoare a aduce la cunoştinţa onor. Public că pentru sozo-nul de iarnă pot pune la disposiţie
SĂLILE
NN
STABILimm IUILOR EFORIEI
PENTRU
BALURI, SOCIETĂŢI. NUNTI, BANQUETE ETC.
precum şi saloane mal mici pentru cercuri maî restrlnse cu preţuri foarte moderate.
lohn Sticfler
j083	uGrand H6tel[Union»
DOCTORUL THOMESCU
s’a mutat
No. 74 — Strada Dionisic — No. 74
ConsultaţiunI de la 12—2 p. m. 1023
IN CUREND va apare
SUPLIMENTUL DE ANUL NOU
AL
>>
CARICATUREI
PROFILURI DIN PU1UMENT
6’ DESEMNE COLORATE INEDITE
DE
G. «JIQUIDI
N.B. D-nii abonaţt pe 3 lunî la albumul CARICATURA vor priimi gratis acest supliment.
CĂRBUNI (LIGNIT)
din Sotînga
1000 KILOGRAME ADUSE LA DOMICILIU 25 LEI
CALITATE SUPEBIOAKA
LEMNE DE FOC, CER SI FAG
1000 KILOGRAME LEI 26, 500 KILOGRAME LEI 13,50
ADUSE LA DOMICILIU, TAIATE SI SPARTE
Se vinde la E. Leuiel, Calea Plevnei No. u>5,
98-t
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 21 DECEMBRE

COMPAGM Uli GAZ DE BICAIIEST
ln vederea gerurilor actuale, Direcţiunea invită pe numeroşii sel Abonaţi să inveliască comytoril cu o pătură de pâslă sad de lână pentru a evita congeia-ţiunea apel ce conţine.
Asemenea pentru mal multă siguranţă recomandă Compania Întrebuinţarea liquidului incongelabil pe preţul de 65 Dani litrul ln proporţiunile următoare: Pentru 1	comptor	de	5	Becuri	de	la	4	pănă	la	8	litrurl
10 Becuri de la 20 Becuri de la 30 Becuri de la 40 Recuri de la
Pentru 1	comptor	de	200	Becuri	de	la	10)	până	la	200	litrurl
Pentru 1	comptor	de	50	Becuri	de	la	20	până	ia	40	litrurl
Pentru 1	comptor	de	60	Becuri	de	la
Pentru 1	comptor	de	80	Becuri	de	la
Pentru 1	comptor	de	100	Becuri	de	la
Pentru 1	comptor	de	150	Recuri	de	la
Pentru 1	comptor	de	400	Becuri	de	la	175	până	la	250	litrurl
Cantitatea de liquid de Întrebuinţat variază după locul mal mult saO mal puţin espus frigului ce ocupă comptorul şi poate dura două ierni.
00	DIRECŢIUNEA
Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de
5 până la 10 până la 15 până la 20 până la
10 litrurl 20 litrurl 30 litrurl 40 litrurl
30 până la 60 litrurl 40 până la 80 litrurl 50 pâoă la 100 litrurl 70 până la 140 litrurl
REDESCHIDEREA
HOTELULUI MERCUR
F3STUL HOTEL LABES
STRADA MPSCAM 8, BUCUREŞTI
Am onoa-e a face cunoscut onor. public, domnilor căi torişi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat tu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Camerile de la 1 fr. 50 pe zi
Apartamente si camere cu lună, cu sau fură pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de a mă ouoracn vizitele d-lor si sper că vor li pe deplin satisfăcuţi.	(1028)
Cn stimă, M. YV^inberger fostul antreprenor al hotelului Englitera.
PREMIAT CU DIPLOMA DE ONOARE LA EXPOSITIUNEft UNIVERSALA LA BRUXELLES IN ANUL 1888

B/
INVENTIUNE EXTRAORDINARA. Aparatul electro metalic al Doctorului Borsodi pentru vindecarea slabii iunei bărbăteşti. Aparatul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, pentru a readuce bărbatului slăbit putere i perduta si ’l face în zioa cea d’inteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori ce fel.
Preciurile: 1 11. 55, « II. 40. 3 II. 30
ATELIER PEXTEU APARATE ELECTISO-METALICE, PATENT DR. BORSODI
VIEN, II NESTROYGASSE No. 6
\

/
Broşuri detaliate se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant apt pentru România


Si
COXSTIIUCTGR DE MOIU
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, iioalc liydraulice, Depuşii de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fubricutiuue de curele de piele.
(Cataloage ţi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
1054
Casa fondata în anul 1837
J. RESCH & FII
Bijuterii si Joniileri Curiei M. II. Begelui Carul 1
REPKESENTANTDL MANUFACTUBEISI HORLOGEME
PATEK PHILIPPE & C-NIE DIN GENEVA
şi al manufactureî de argintărie
CHRISTOFLE & C-NIE DIN PARIS
No. 36, CALEA VICTORIEI, No. 36
1069
IO
io
I—I
W
M
CC
o
E-s
O
<—I >
<
W
hJ
<
O
lO
IO
FONDAT IN ANUL 18.2
——BB MMMC—■—
L\ IIEMTIITIL HtGASLl
F.BRUZESSI
55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI
Se găsesc specialităţi de vinuri fine, asemeneasi un maredepo-sit de conserve alimentare etc. cu preturi foarte moderate. 104*
"fONÎDAT IN ANUL 1852.
Of
OI
o
r1
ca
P*
o
H
O
50
I—I
Of
Of
CASA DE SCHIMB
013
M. F E R M 0
Strada Lipscani, IVo. 93
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Guz*su 1 Bucureşti 20 Decembre 1888
6 0/0 Renta amortisabila	Cump.	Vend.
	85 1/4	95 3/4
•; 0/0 Renta perpetua	05	95 1/2
® 0/0 Oblig, de &lat 0 0/0 Oblig, de st. drum de fer	97 1/2	98
1 0/0 Scris. func. rurale	107 1 li	108
S 0/0 Scris. func. rurale	97 1/4	97 1/2
7 0/0 Scris. func. urbane	107	107 1/2
6 o/0 Scris func. urbane	103	104
6 oio Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	95 1/4	95 1/2
	93	84
5 0/o Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	87	88
	235	240
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	58	60
	10 20	1030
Acţiuni «Dacia-România»	245	250
» Naţionala	220	230
» Constructiuni	85	90
Argint contra aur	3 90	4 1/4
Fiorini austriac! Tendinţa susţinută	210	211
„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
UUfl.IA VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurouriie noastre ln palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12.

AYIS IMPORTANT
Cu onoare se aduce la cunstinta onorabilului Public si în special onorabilei noastre Clientele ca
AL FABRICE1
SIGMUND PRAGER
Din Strada Carol No. 4 s’a transferat si instalat definitiv în proprietatea sa din
FOSTA CASA A LUI BARON BARBU BELU
1094
MARE DEPOU DE
CRAVATE, MÂNUŞI. BASTOANE. PLEDURI etc. etc
a
g
I
!ţ
CASA DE SCHIMB
805
MOSCU N AC H MIAS
No- 8, ln palatul Principele Dimitrie OMka Sir.lipscani, ln fada noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-Homdnia)
Cumpără si vinde electe publice si face ori-ce schimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de 20 Decembre 1888
Renta amorlisablla „ româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.l „	C. F. R.
„	Municipale
. ,	Casei pene. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale 5 %	*,	,,
7 %	„	,, urbane
.. Obl. Serbesii cu prime Im. cu prime Buc. f20 lei] Coşuri crucea roşie Italiane Otomane cu prime Losurl Basilica bombau âcl. Dacia-România ,, Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur conlra argint sau bilete Florini Wai- Anstrluc Mărci germane Bancnote francese italiane Ruble hârtie NB. Cursul este socotii in aur
lasl
Cump. Vinde
95 95 87 %
85
230
103 1/4 91% 103 V 99 H 9Sg 80 74 55 29 48 17
J 3/4 210 124 100 99 256
96 S
96S
98
8«S 235 104 H 96 104 <00% 93 81 78 60 31 55 21
4X
212
126
100*
100
260
Stabilimentul de bâl este deschis ln toate zilele de la o dimineaţa până la 7 seara.
Pentru dame băile de vapori sunt deschise ln toate Marple şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz.
Băile calde sunt tn toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Diraetltuaaa.
PpSfSILIăJL'
S A PUNE R IE —^3— PARFUMERIE
BitCURtSTI, DLPOillUL CENTRU. CALEA VICTOR El (V.S-A VIS DE PALATUL REGAL)
Are onoarea d’a aduce prin aceastala cunoştinţa Onorabilului Public, că a deschis
XP0S1TIUNEA PENTRU CRĂCIUN
şi recomandă marele el depozit de parfumeri! engleze şi franceze precum şi a-celedin propria fobricâ. Recomandă de asemenea
MAREA COLECTIUNE DE ARTICOLE DE TOALETA SI LUX
care sunt foarte nemerite, pentru cadouri. Alegere mare de bijuterii.
SPECIALITATE LE LUMINĂRI STEARINA, SI DE CEARA ORNAMENTATĂ
Serviciul prompt — Preturi convenabile	1031
EPILEPSIE
Boala, repu ula pân’acum fara leac,
EPILEPSIA,
Precum şi toate Uoalele nervoase sun Vindecate de mine cu desăvârşire, după un pro' ldeu nou Iu cel mal scurt termen şi sub g iranţie.
A se indica etatea şi durata boalel.
Remediul modul Întrebuinţării etc. sunt expediate,tn contra tri-miterei sumei de 25 franci de
Chst. J Seemaun
Berlin
139, Schccnhauser allăe 139
ma bmb—|jjn
HARNASAMENTE MILITARE
Aduc la cunoştinţa numeroasei mele clientele, d-lor oflţorl precum şi onor. Publio ci a ui transferat
MAGAZINUL SI ATELIERUL DE SELARIE
bucureşti. — Calea Victoriei I\o. 57
Ce l'am avut în Iaşi, în timp d« 40 ani; cela mal mari recompeuse obţinute la mai multe Esposiţ uni din ţara p ecum şi diploma deonoare obţiuuta la Esposiţiunea internaţională de la viena 1873, sunt cele mal bune dovezi că pot concura cu lucrările efectuate în Atelierul meu cu or-care fabricant din străinătate, ’lml voi na toate silinţele ca prin perfecta executare a lucrului să satisfac dorinţa onor. domni care mă vor onora cu comsndele lor.
Ca v 'chiti industriaş şi în vederea reputaţiunei câştigată până acum,contez foarte mult ln sprijinul tutulor.	EDUAKD IIAYfcCK.
Comenzi pentru districte frauco la ori ce gară din ţară. Se repară ori ce se atinge de această arta.
1085
■a
DE ÎNCHIRIAT sele din strada
Pomna No. 108 bis. A se adresa strada Pitar-Moşu No. 16.
1044
I
ECONOMIA DE ÎNCĂLZIRE $
se poate adune ţ rin Închiderea ferestrelor şi uşetor prin
BURLETE SUEDE ţ
care le închid heremetic, asl-tel de nu lasă să intre inel aerul, nici să iasă căldura şi afl preferinţa, că să poale descinde ferestrele pentru ao-risare.
Aceste burlete se găsesc la
MAGAZINUL DL TAPETE
H. HON1CH
bulevardul ldisabelu - lioamu n (Huile Eforiei)
960
NE MAI AUZIT DE EFTIN !
NDUSTRIA NAŢIONALA
1061
*°*Dls»o
Soson galoşi cu lac rusesc.	.	.	. Lei 10
Soson galoşi cu pele de vacs .	.	. Lei 9
Ghete de sanatate de barbati, cu postav . Lei 9
LA FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
mm
Bucureşti, Calea Călăraşilor No. 136 si 138
DEPOUL LA- P. COCORIDIS
,,LA ORAŞUL ATHENA" STRADA CAROL I, N. 28 Ori ce fel de încălţăminte de barbati, dame si copii se vend cu PRETURILE FABRICEI.
rC.2-
N $3 c
I s = lG;
<v ci «t.
xj. —	> «- Q ^
aVx QUATRE saisons
71, Calea Victoriei, vis ă rii deraiatul Ilegal SPRO . DR. G. J/EGER, W. BEKGER SCEHftE, STUi GĂRI Preturile do vânzare originale ale Fa-bilccl dune mărime.
f concep
Tipografia Ziarului „Epooa"
Tipării cu cerneala Ch Lorilleux>Cie Pari»
www.dacoromanica.ro
Girant responsabil V. P. Gheorghlu