ANUL IV No. 924 A DOUAjEDITlUNE MARŢI 20 DECEMBRE (1 IANUARIE) 1*88 NUMERUL (5 RĂNI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In RucnrcNci: La casa Administraţiunei. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei. 3 luni 10 Iei. kn Ntreinetnte: La toate ol’ficiele poştale din Uniune, prin mandate postate Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 Iei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 15 BANI NUMERUL AMJXCIERILE OIN ROMÂNIA SE PRI M ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paria : Agcnce llava**. Place de la Hoursc. * AnunciurI pe pa«. IV, linia 30 hani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 leî linia. LA PARIS: scgaseste jurnalul cui» cent. numerul. la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, lilv. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DMINlS TRA ŢI UNEA No. 3.— Piatza Episcopia!.—No. 3 mm NOMADE kFI învăţătorii rurali VOI VENI SI ACOLO ! BTCRALIS1REA STREIMLOB________ RAPORTIL D-Lll RLARAHRERG R\TM\ mm DE A FI Până acum câtâ-va vreme ni se contesta nu numai raţiunea noastră de a fi, dar chiar legalitatea titlului în virtutea căruia existăm. Am răspuns atunci la toate argumentele ce tindeau a dov» di că a-vem la cârmă un guvern personal şi inconstituţional. Atât însă nu era suficient Or-ce guvern are datoria de a fi guvern constituţional; însă pentru a ’ş' justifica presenţa la putere, un guvern trebue se justifice câ el rppresintâ sentimentele m^jorităţai ţerei la un moment dat, câ el corespunde necesităţilor situ&ţiuneî actuale, câ el are putinţa de a realişa reformele pe care ţara le aşteaptă de la densa. Şi aceste merite încep astă zi a ni se recunoaşte până la un oare-care punt chiar de adversarii noştriî. Ca dovadă luăm numai ultimul articol apărut în cepul ziarului Lupta. Examinând situaţiunea reciprocă a liberalismului şi a conservatismului, d. Panu constată câ «liberalismul este fracţionat, trunchiat, di-visat». Cât pentru conservatori, divisiu-nile lor nu numai câ nu ’i slăbesc, dar fracţiunile care compun partidul lor, contribue şi mai mult a întări pe conservatori. «Mal întâiu, zice d. Panu, partidul conservator, s'a mărit scum câţi-va ani cu venirea în sinul lui a unui element liberal, nuanţa Vernescu, lucru ce nu s’a întâmplat partidului liberal. Acel element a rămas şi face parte constitutivă din corp». Cât pentru fracţiunea junimistă a partidului conservator, iată ce zice d. Panu despre acţiunea ei : «EUe drept câ junimişti s’au desfăcut iaraşi cu câţi-va ani în urmă de conservatori. Dar ia se vpdem pentru ce şi cum s’nu d spărţit. Junimişti nu s’au despărţit de conservatori pentru ca grupându-se aparte se se rezeme pe opinia publică, pe staturile societăţeî, aşa In cât se caute a mărgini influenţa partidului conservator, a’i lua o parte din aderenţi, convertindu’i lajunimism. Junimiştii nu au avut în opinia publică faţă cu conservatorii a-cea acţiune disolvantă de propagandă dăunătoare, cum au avut li-berali-disidenţî, radicali şi socialişti. Aceste grupuri constituindu se au luat de multe ori terenul de sub picioarele naţionali'or liberali. «Deci desunirea junimiştilor de conservatori nu a adus nici a putut se aducă acel» prejudic u pe care grupurile noui eşite din sinul partidului liberal l’au adus acestuia». Intru cât priveşte puterea reformatoare a liberalilor şi conservatorilor d. Panu constaţi, câ pe când acea putere s’a slăbit la liberali din causa divisiunilor lor, câ pe când grupurile eşite din sinul partidului liberal precum disidenţi, radicali şi socialişti au luat terenul de sub picioarele liberalilor, la conservatori din potrivă, diferitele fracţiuni ce oompun partidul lor au contribuit numiu se întărească acţiunea lor reformatoare şi să se Îndemne uni pe alţi spre -eforme. Reproducem aci Însuşi cuvintele d-lui Panu eu toate reservele şi res-trieţiunile pe care nu le Împărtăşim. «Junimişti din contra au făcut mare bine conservatorilor, fără de voia lor şi împinş'1 de împrejurări». «In adevăr ajunşi la putere, ei au avut priceperea de & striga reforme, reforme. In realitate reformele lor nu sunt mare lucru, dar în fine tot sunt ceva». «De altă parte, conservatori simt situaţiunea lor, ei înţeleg câ tre-buese se fie reformatori... Conservatori sunt împinşi de junimişti pe calea inovaţiilor. Cu cât junimişti, pentru a se deosebi de conservutorî, se arată mai reformişti, cu atâta conservatori, pentru a nu părea în faţa ţerei că nu vofsc reforme, sunt nevoiţi se le accepteze»... Ca concluzie la toate cele ce preced, d. Panu zice : «Prin urmare cu acest mijloc, a-cusarea cea mai puternică ce se a-ducea conservatorilor începe a slăbi, cel puţin nu mai are acea putere iresistibilă pe care o avea cu şase luni în urmă». «Iată de ce situaţia partidului conservator pentru moment, notaţi că zic pentru moment, este mai bună de cât a tuturor grupurilor din câmpul opus». Noi acceptăm conclusia d-îui Panu, chiar cu reservade la sfârşit: câ pentru moment, situaţia partidului conservator e.,le cea mai bur_ă. Crci nu ne îndoim câ peste un timp oare care, dupe ce vor fi rea-lisat ideile în numele cărora au venit la putere, conservatorii îşi vor slei fc rţa lor reformatoare şi vor fi si:iţi se cedeze locul altora. Mai mult; acel moment venit, noi cei d’âuteiu vom cere ca conservatorii se se retragă de la putere, spre a nu se discredita precum s’a discreditat partidul liberal şi spre a căpăta forţe noui în oposiţiune. Până atunci fie-ne permis a justifica presenţa noastră la putere prin faptul că situaţiunea noastră este mai bună pentru moment, de cât a tuturor grupurilor din câmpul o-pus, şi fie ne permis a spune liberalilor, câ, lăsând la o parte recrimi-naţiunile inutile, se f »că bine se ’şî reguleze situaţiunea lnr reiiprocă, se pue ca; et certurilor lor de familie şi se expue ţerei prog-amul în numele caruia pretind se ne moştenească. TELE GRAME AGENŢIA IIA VAS Paris, 30 Decembre. Ştirea care atribue d-lul Floquet inten-ţiunea de a-şl pune candidatura la 27 Ianuarie In contra generalului Boulanger este desminţitâ. Sofia, 30 Decembre. închiderea sesiunii Sobraniel s’a făcut az’. Principele a mulţumit deputaţilor pentru lucrările săvârşite de dtnşil. Principele a fost foarte aclamat. llclgrad, 30 Decembre. Scupcina s’a deschis priutr’un ulnz re-g ii pe care l’a citit preşedintele consiliului. D. Tausonovici, radical, a fost ales preşedinte, iar d. IDsta Popovicl, de asemene radical, vice preşedinte cu o imensă majoritate. Candidaţii lib-ralilor aii întrunit 95 voturi, iar •■el'ul grupului radical-disident 3 voturi numai. Aceste resultate ad fost primite cu o satisfacţie generală. Pretutindeni ordinea şi liniştea sunt perfecte. Paris, 30 Decembre. Ziarul oficial publică numirea d-lul de Coutouly, ministru al Franciel la Bucu-reşcl, la gradul de ofiţer al Legiunel de o-noare. INVET AT0RI1 RURALI • Suntem fericiţ' s8 constatam c» cu toate greutăţile bugetare d Maiorescu, ministrul cultelor şi instrucţiune! publice , a ţinut seama de dorinţa Camerei şi a trecut în bugetul anului viitor pentru toţi învăţetorii rurali salariul de 90 le! lunar. In adevCr se ştie ca până asta-zl în contra lege! care ficseaza un salario uniform pentru membrii corpulu' didactic dupe categori", de lnveţetorl rural', nstitutort urban', profesori de gimnazii etu. salariul nu era egal pentru toţi şi uni' semucuraQ de salariul lege1 mal noi pe când alţii nu primeaţi de cât un salariu meschin dupe legea de la 1864. In contra acestui erbitrar colectivist s a ridicat cu drept cuvCnt inteligentul deputat sstean de la Argeş d. Dobrescu—s6 nu se confunde cu K. K. Dobrescu - şi a interpelat pe d. Maioresuu. Ca urmare a interpelare*, d. Iancovescu a luat iniţiativa unei propuneri ca să se roage ministru se aplice legea Aceasta propunere, iscăliţi de d nii Iancovescu, Moise Pacu şi Dobrescu de la Argeş şi de un mare număr de deputaţ1, a fost trimisa 1b secţii dupe ce Camera admisese urgenţa. Faţa cu dorinţa Camerei, d. Maiorescu nici n’a mai aşteptat ca propunerea să vie de la secţii, şi a trecut în buget suma trebuincioasa pentru ca toţi înveţitoril se fie plătiţi potrivit cu legea şi cu munca lor. Deputaţii colegiului III leali vor fi recunoscători. VOI VENI SI ACOLO 1... Acel ce au obiceiul să’şl petreacă zioa în vre una din tribunele parlamentului, fie în tribuna presei, fie în cea oficială, diplomatică sau publică, aii observat, poate,că din când în când, o intrerupere cam săratâ.tae cuvântarea unul orator, tocmai atunci când î’l este lumea mal draga—precum zice vorba româneasca. Vă Închipuiţi negreşit plictiseala unui om politic cunoscut prin trecutul său autoritar, căruia i se tae discursul tocmai In momentul când el face un logos asupra libertăţel, şi vă închipuiţi mal ales cât de mare trebue să fie a-ceastă plictiseală cănd acel ce întrerupe, aminteşte în trei cuvinte un fapt cunoscut de toată lumea. Această întrerupere tae cu desăvîr-şire tot efectul produs printr’un discurs de prima calitate şi lasă adesea pe orator, fără flştigoul. Spre a nu lăsa lumea asupra impresiei produsă priu asemenea intreruperl şi spre a nimici rlsul publicului, oratorii noştriî cănd pat aspmenea ruşinl, ad adoptat formula următoare : — Voi veni şi acolo I Voi veni şi acolo 1 Adică nu perdeţl răbdare domnilor, nu vă grăbiţi să rt-deţi In socoteala mea, câcl am să mă tălmăcesc îndată. Voi veni şi acolo 1 Aceste patru cuvinte se pot compara cu un adevărat mesagiu ds deschiderea Corpurilor legiuitoare din timpurile colectiviste, mesagiu care făgăduia multe... dar nu ţinea nimic. Spre pildă, X. are obiceiul să vorbească mered despre jertflle sale în timp de cinci zeci de ani de viaţă politică, jertfe făcute pentru causa hber-tăţeî. Cu lacrăml In ochi, lacrăml ce’I îneacă glasul, el spune că ’şl a expus viaţa pentru a da patriei sale libertatea, el vorbeşte despre drepturile mandatarilor naţiune!... Da o dată se aude dintr’un colţ al Camprel următoarea intrerupere: — Vorbeşte ne mai bine despre lovitura de Stat de la 1864. — Voi veni şi acolo 1 răspunde oratorul, după ce s’a cam scărpinat Io cap. Dar discursul său se cam încurcă de o dată; X Începe să dea zor ca să isprăvească mai iute... şi acolo tot nu vine, câci nu’l vine la socoteală să întoarcă foaia trecutului. Z ..are mered cuvăritul cinste în gură, pentru zece parale face discursuri de zece ceasuri şi arată cum Statul risipeşte averea publică, cum drumurile de fer ale căror răscumpărare se propune sunt ruina naţiunel... — Vorbeşte-ne puţin de concesiunea Crawlay, zice un întrerupător. — Voi veni şi acolo 1 răspunde oratorul, când întreruperea a fost făcută de un glas puternic. Dar acolo tet nu vine 1 Un liberal Înfocat a luat cuvântul spre a vorbi In contra administraţiei actuale a cutărul judeţ, unde sub-pre-fectul a bătut pe un cetăţean, iar primarul a luat zece lei mită de la un contribuabil. Tocmai atunci când discursul săd a-tinge culmea retoricei, tocmai atunci când Întreaga Cameră ’l ascultă—pe jumătate convinsă câ el are dreptate, — de o data să aude în fundul Camerei: — Vorbeşte-ne puţin de paşalâcul d tale. — Vot veni şi acolo I răspunde oratorul; dar glasul său a început să tremure, diapazonul a scăzut şi acolo tot nu vine. Aş putea înmulţi până mâine exemplele celor ce răspund : «Voi veni şi acolo !» sad al celor ce se fac că n’aud bine de o urechie, şi să mulţumesc să răspundă : «Ce aţi zis ?.... Cum ?... Regret că n’am auzit întreruperea» şi a-poi de temere câ întreruperea să nu se reproducă, îngână trei cuvinte şi apoî închid gura. CoDdusiune : Ferice de oratorul care nu simte nici o dată nevoea să zică : «Voi veni şi acolo 1» Aga. NATUftALISAREA STREINILOR Ni se trimete următorul articol pe care cu plăcere îl publicăm. Confratele nostru «Conservator» avea dreptate în articolul său intitulat «Na-turaîisarea Străinilor» publicat în E-poca din 13/25 D> cembre. Nu numai modul său de a vedea, de a cerceta şi de a raţiona a fost şi va fi Împărtăşit de toţi Românii adevăraţi şi luminiţiln-tru cât se atinge de scopul tăcut ce ’l urmăresc mej^ritatea streini'or car! cer naturalisarea la noi, dar şi sfatul ce '1 dă Camerilor noastre mi se pare ne-meritşi bine venit. Cel ce scrie aceste rânduri de şi se deosebeşte de onor. «Conservator» ce semnează articolul, în privinţa multor norme în regularea afacerilor Statului nostru, mărturiseşte Insă că împărtăşeşte cu totul cele zise cu privire la naturalisarea streinilor în România. E în adevăr un pericol naţional a da urmare cererilor de na-turalisare ce se adresează corpurilor noastre legiuitoare de mal mulţi ani. Na numai meseriile cele mal lucrative sunt apucate de streini, dar chiar acele profesiuni de la care streinii sunt îndepărtaţi prin lege încap treptat, sad mal bine unele revin din nod, în mî-nile streinilor. Aşa este cu profesiunea de farmacist. Streinii, de la 1886încoace sunt escluşi da la această profesiune. Toţi Insă constată că de atunci încoace Camerile noastre indigenează cu duiumul persoane streine care aduc tocmai, în sprijinul cerere! lor, faptul că vor să practice farmacia. Sunt farmacii In câte-va oraşe şi târguri din Moldova es-clusiv ale streinilor care — după cum constată d. dr. Felix acum un anin un raport de inspecţie sanitară — nu numai nu ţin prăvăliele lor conform reglementelor, dar chiar elevii pe cari îi ad, sunt iarăşi streini, sad cel români sunt numai de formă, mai mult slugi. Fiind dar înţeleşi asupra acestor puncte capitale, urmeazA totuşi să ne întrebăm cum trebue să procedeze comisiile de indigenat ale Corpurilor legiuitoare. Până acum ele s’aO mulţumit în caz de naturalizare a streinilor cu dovezii e aduse de pe la primăriile comunelor urbane, sad chiar rurale, cum ca ei io-cuesc acolo da atâţ«a ani şi 'şi plătesc regulat dările, ca sunt onorabili, etc. Acest act slujea şi pentru dovedirea domiciliului. S’a observat insă câ mare parte d n acei streini preliniead câ nu ad fost nici o dată supuşi unei puteri streine. — Pentru cine ştie rostul lucrurilor până mai deunăzi la noi cu privire la streini, cunoaşte Insă că această afirmaţie era şi este chi&r azi o adevărată minciuna. Oameni cart trăesc de mici copil la noi, ei şi părinţii lor, nu ad primit nici o dată de când avem serviciul militar obligator să se zică «români» sadehiar «supuşi romîni» când a fost vorba de împlinirea datoriilor militare către ţară. Ei alergad la cutare sad cutare Consulat sad Agenţie străină destul de cunoscută şi se lnscriad pentru un preţ oare-care ca supuşi neaoşi ai lor. Astfel consiliele de revisie şi ministerul de resbel erad puşi în posiţiune de a scuti persoane care regulat vorbind, în alte ţări, la vtrsta de mijoritate.tre-buiad să ’şl declare formal calitatea lor şi să o stabilească prin alt-fel de dovezi de cât simplele matricule consulare. De ce persoanele doritoare de cetăţenia română nu fac actul de opţiune pentru ţara care lî hrăneşte şi le dă po-siţii de cât după vîr3ta de 30 ani, când sarcina serviciului militar nu mal li se poate cere ? De ce Statui permite închirierile de moşii şi alte ecarete la nişte oamnl care nu ad un statut personal bine întemeiat? Fiind fost în posiţie de a cunoaşte unele daraverl ale Statului, îmi permit a spune aci câ cu mal mulţi an! In urmă o persoană oare-care se afla ca arendaş al Statului — şi sunt mulţi de aceştia—care după ce’şi a rotunjit bine averea a tulit’o peste graniţă lăsând Statul răbdător de peste 160 mii iei noul. Statul ti ştia că era originar din Turcia ; făcu prin urmare cercetări acolo. Se află însă mal în urmă că acel individ era sad devenise pe timpul şedere! sale în România, supus grec. 11 căută deci în Grecia. Resultatul a fost că 0-mul nostru îşi vânduse şi proprietăţile Însemnate ce avea în Turcia şi trăia — poateacum să fi murit—în patria palica-rilorlmbogaţiţi. Cine e vina când străinii venind în ţară, usează de toate mijloacele permise şi ne permise, iad în arendă moşiile Statului şi ale particularilor, să înavuţesc şi apoi o iad la sănă toasa cu câşturile nepl&tite, cu buzunarele pline şi lăsând pe toţi cu buzele umflate ? Gel puţin în interesul averel proprii, Statul trebue să intervină, ne mai permiţând închirierile de pământ la străini care nu oferă garanţii morale, omeneşti şi chiar legale (conform cu statutul lor personal). Se va zice c* Statul, din consideraţia nu ştid cărei doctrine cosmopolite, nu poate să ia măsuri garantatoare a averel. Ce se va zice însă faţa cu caşul următor : Un individ dino ţara imediat vecină cu noi, a venit acum trei-spre-zece ani tn România ; făcea negoţ bun de brutărie pe rînd In mai multe oraşe ale ţârei. Dupe vre o trei sad patru ani de la sosire, se însoară cu o pământeancă fata de oameni cu posiţie. Ia zestre vre o 15-20 mii de franci; se stabileşte in Bucureşti. Răsboiul vine, face parale bune ştiute de toţi. In scurt, dupe li ani de căsătorie, omul nostru de acord cu fraţii săr, care tn fle-care an venead şi se ducead de aci în patria lor, pune bani peste bani, cumpărând materiale pentru fabricare şi neplatind nimănui nici chiar chiriele, şi In o bună zi pleaca lâsându şl nevasta In cea mai mare sărăcie. Abia dupe doi ani s'a putut dovedi ca grecul nostru, — pardon, supusul otoman—plecase la patrie, se însurase din nod, clădise sad reparase biserica satului său natal; in fine, trăia ca un burghez mulţumit de munca şi posiţia ce ’şi făcuse. El bine, acest om pe care nici chiar nevasta sa în timp de 11 ani de căsătorie nu putuse sfla cu siguranţă din ce sat era, nici cărei anume suditenţe aparţinea, când s’a căsătorit la not s’a dat ca născut tn Bucureşti, făcând a-şl, cum zice legea noastră actele cu martori, şi fiind! trecut apo’ chiar printre pământenii ce nu mal ad trebuinţa de naturalisare. Aci esto prin urmare în joc averea, onearea şi viitorul chiar al familielor române. Nu numai deputaţii ar fi dar vinovaţi când nu ar despica bine actele şi mărturiile de naţionalitate ce străinii ce cer www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 20 DECEMBRE naturalisarea pretind cS sil, dar cetăţenii români neoşî aQ datoria a se o-pune la unele fapte ca cele ce relatarăm şi & le denunţa. E inutil a mal insista asupra gravelor consecinţe a nesimţirel şi indiferenţei noastre in materie de dobândire de naţionalitate. Avem funcţionari publici, comunali, judeţeni şi al Statului cari se scutesc azi de serviciul militar, ai cari totuşi mănânc pâinea românilor. Nu vorbesc aci de românii de origina bine dovedită; vorbesc de străini: greci, unguri, ovrei, nemţi. — Nesimţirea noastră merge până acolo în-•ât credem că ar fi o lipsă de omenie •ând—liberali sad conservatori, români •u toţii — am lăsa să se facă prin presă şi prin ajutorul autorităţilor anchete asupra statutului personal legal al cu-tărul primar, consilier comunal sauju-deţan, prefect, deputat, senator şi chiar ministru, ale căror drepturi la naţio-■alitatea română nu sunt Întemeiate de cât pe o avere câştigată de multe ori in modul descris de d. M. Cogălniceanu, sad pe relaţiunl sociale şi rudenii interesate. Toţi suntem convinşi că tn astă ces-tiune descoperim o mare bubă a corpului social românesc; să ne silim să o facem să crape cât mal curând, câcl alt-fel cangrena mădularelor noastre sociale şi politice va fi peste o genera-ţiune un fapt Îndeplinit. Un liberal democrat RAPORTUL D-LUI N. BLARAMBERG ASUPRA REINFIINTAREI PORTURILOR FR/INCE Culegem următoarele extracte din Raportul d-lul Blaramberg, Împărţit erl Deputaţilor : Domnilor Deputaţi, Cestiunea porturilor-france nu este o cestiune nouă pentru Parlamenlu ro • mân. Ea a făcut d«ja obiectul unor des-baterl, tn anii 1874,1883 şi 1885. Experienţa acestui regim este asemenea de mu t făcută la noi, şi aceasta In decurs de o jumătate de veac. Cum ad prosperat iu acel lung interval cele două mari porturi ae ţârei; ce s'a întâmplat, in urma desfiinţare! acelui regim, v’o spune starea de decădere actuala a Galaţilor şi, până la un oare-car.-* punct, v’o spune şi starea puţin Înflorită a Brail*- ; v’o spune sporirea exorbitanta a agiulul în timpii din urma; (nu dor că am pretinde că dacă aceasta e una din căuşele lui, ea e şi causa lui unica ;) iu tine putinţa dată, um ia din Puterile vecine, de a exploata faţa cu noi situa(iunea sa privilegiată şi lipsa sau mai bine zis su-presiuma ori-cărei concurenţe, spre a ne impune, pe de o parte, exc usiv produseie şi fabricatele sale inferioare şi de a tnchioe, pe de altă parte, nepe-depsit, ort ce debuşeu, exportului nostru de vite. lata fapte cari sar tn ochi, cari cad sub simţuri cart pot fi scutite de orl-ce demonstraţiune şi care se impun de la început raţiunel şi conştiinţei tie-câuia, lndatft ce nu e prevenit In cestiune. Nu voesc să Încarc acest raport cu un istoric al cestiune!, istoric de alt-minterea deja făcut şi Inca de mână de maestru, de d. Mihail Kogâlniceanu, In savantul săd rapoit. Preferim a trâmbe la acea lucrare lum noasâ pe toţi acel oe ar voi să cunoască această cestiune In toate amanunţimele sale, chiar cele mal meticuloase. Să smintim numai că supresiunea porturbor-france se propune pentru prima oara ca un corolar şi o concesiune de făcut Austro-Uogariel, In schimbul av«ntagielor ce dânsa ne acordase de a trata şi Încheia direct cu noi o convenţiune de co-merciQ, la o epocă unde acest drept suveran ni se contesta. Că legea vamală d n 1874, care prevedea desfiinţarea p nurilor france, subordona acea desfiinţare ia construc-ţiunea definitivă de docuri, de intrepo sile. de magazii generale, cu toate ac-cesoriele lor perfecţ onate, cum ele exist Jn porturile însemnate ale Europei şi Americel şi din minutul numai a desă-vârşirel acelor lucrări. Prin proiectul din 1879, presintat de guvernul d-lul I. Brstianu, se prelungeşte privilegiul pe 10 ani, când de o-datâ vedem că acel pnvileg'd, care trebuia să dureze până la 1890, este desfiinţat de acelaşi guvern la Aprilie 1883, ca şi când el de astă dată se supunea unei lozinci. Ce este în ort ce cas s gur, esle că de atunci imperiul vecin a început să ne facă legea, fn ceea-ce priveşte Intri g comerţul nostru şi să pună tot felul de pi d ci i xportulut nostru de vite, până mtr’a’.ât In cât să 'I facă ilu-sonQ şi să îl suprime de fapt. In aşteptarea desbaterilor generale, când toate opmiunile au să ’şi dea libera cariera şi unde fie.-care din colegii noştri ad negreşit să aducă contingentul săfi de lumini, in calitatea mea de raportor m^ voiu ataşa la punctele esenţiale şt voiQ căuta să pun aci numai jaloanele acelei discutiunl. Porturile france, după cum loti ştifl, sunt acele porturi maritime sad fluviale, puse In afară de linia vâmet, alt-fel zis porturile scutite du regimul fi«cal al unei ţâri şi In care mărfurile străine pot fi introduse fără a plăti nici drepturi de Intrare, nici drepturi de eşire. Avantagiele acestor intreposite, a-cestor bâlciuri permanente, mal ales pentru ţările agricole, pentru ţările lipsite de industrie, sunt indiscutabile. Aceste lucruri sunt, ca să zic aşa, trecute In stare de axiome. Dacă cine-va s’ar Îndoi, nu ar avea de cât să deschidă cea d’Intâid carte, care tratează despre materie, şi în adevăr iată ce citi m tn două din ele, pe cari le răsfoim pe tnlâmplate : «Nu se poate tăgădui, observă Pierre Lărousse, utilitatea porto-francilorpentru ţirile cari, lipsite de industrie, ad nevoe de a recurge la produse e străine; aceste porturi, adevârate bâlciuri perpetue, le permit de a se aprovisiona &-vantagios, fâra a fi apâsate de dări....» «Fiind dat pentru un popor, observă la rendul sâd d. Maurice Block, necesitatea vămilor, considerate ca instrument de venit pentru Stat, sad ca instrument de protecţiune pentru industria naţională, este clar că existenţa porturilor france, Intr’o ţeară a cărei comerţ şi industrie sunt considerabile şi unde domneşte principiul egihtaţel înaintea legel nu s’ar putea justifica, şi ca regimul de iutreposit ajunge p ntru toate nevoile, ca şi la toate interesele. Dar nu este tot ast fel în (erile unde industria nu este înaintată şi cari au nevoe de mărfurile străine ; câcl atunci locuitorii acestora se pot aprovisioua avantag os In aceste bâlciuri perpetue, cari resultâ din creaţiunea porturilor-france.» Aşa dar avantagilreale şi netăgăduite Inasemenea cas, şi singurul lucru care poate contrabalansa sau compensa a-cest avantagiu, chiar In părerea unora, este un sistem de intreposit real, care nu e3te de câi o modificare a sistemului porto-francurilor, o altă formă a lor. Inte'egemdar discuţiunea şi controversa acolo unde cine va ar avea, Intre aceste două sisteme, opţiunea, adică a-colo unde Statul, In schimbul porto-franculuî, ar avea da oferit traficului internaţional magazii de intreposit, do-curl, basinurl şi toate ceie-alte accesorii, şi acestea nu în stare de proiect sad de eboşă, ci de lucrări sistematice, deja terminate şi capabile să rivaliseze cu lucrările analoage din alte porturi,europene, de primul ordin. La noi nimiedintoate acestea,deşi s’a făcut câte valnceputuri de lucrări,darşi acelea ridicule.şi cart îeamănâmaîmult cu jocuri de copil, de cât cu lucrări de arta. Destul se amintim basinul artificial, început la Braila şi unde, trei, patru bastimente, ceva mai mart, abia pot »’şi găsi locul şi încă chiar acelea mal că nu vor putea, mai adesea, evolua de cât de andaratelea; şi aceasta a-colo unde există acel basin natural şi majestuos care se chiamă Dunărea, şi aceasta tntr’un loc depărtat şi isolut al oraşului, In mijlocul unor noroae unde cine v« riscă pină şi vara de a se nă-molt, chiar pe jos. Obiecţiunile ce se fac porturilor france se pot resuma ast-fel : 1. Se strigă mai Intâid In contra privilegiului scordat numai unora din o-raşele ţărel, cu sxdustunea, celor alte de a consuma produse şi mărfuri străine, fără a plaţi diversele dări fiscale, pe când aceleaşi produse şi aceleaşi mărfuri sunt impuse la intrarea lor pe restul teritoriului; 2. Se invoaca scăderea ce va resulta de aci In veniturile noastre vămile, scid-re, care se exagerează, după plac şi cu intentiune şi fără a se ţine in seamă de comoerisaţiunile corelative. 3. Se pretinde că porto francurile Înlesnesc contrabanda, ca şi când, o mal mare vigilenţă a impiegaţilor vameî, n’ar putea opri In giurui perimetrului unui oraş, unei zone oare-care, mărginite şi Incongiuratâ de lucrări de apărare, aceia ce dânşii ad pretenţiunea de a impedica, de-alungul întregului nostru masiv de munţi şi întregului mal al Dunărei, adică de la o margine la alta a ţârei ; 4. Seinvoacâ neajunsurile ce regimul porto-francurilor are pentru însuşi locuitorii ce beneficiază de acest regim, de oare ce fabricatele lor fiind asimilate, cu produsele originale din alte ţâri, nu pot să intre in restul Regatului de cât achitând drepturi dupe tariful de importaţiune. Se invoacă şicanele şi vexaţiunile Ia cari eraţi şi puteau să fie expuşi locuitorii dm fudeţ şi, mal in particular, sătenii pentru micele lor cumpărături de câţi va lei ; 5. In fine, se invoacă balanţa comer-C'u ul nostru, din anii din urma, In speranţă de a’i smulge probe că comer-ciul nostru a câştigat cu închiderea porturilor france. Mulţi n’ail vâzut.In propunerea noastră de reînfiinţare a porturilor france, de cât o afacere de clopotniţă. Daca am putea admite un singur moment că el ar avea dreptate, nu subrcrişil, ar fi ridicat glasul lor In aceasta cestiune. La spatele spatele cestiunel locale, este o cestiune mare naţională, la spatele cestiune! economice este şi o cestiune mare politică: reluarea raporturilor noastre, urmate, cu Occidentul şi recâştigarra simpatielor seculare. Privilegiul porturilor-france nu este creat In favoarea numai a consumatorilor unul oraş, căci atunci am fi cei dtn-tăl a recunoaşte ca el n’ar fi legitim; dar el îmbrăţişează totalitatea inter-selor uriei ţări, atrăgând In c rcul sâu de activitate, toate produsele solului naţional in schimbul produselor străi-nătaţei si este şi un puternic stimulant al traficului. AU fel zis. faptul scutire! In ceea ce priveşte importul, care este un avan-tagiti numai lora*, este larg, este. cu prisos compensat., de faptul resurselor şi debuşeuiul desch s producţiunet în-tregei ţâri, şi privilegiul In caşul a-cesla n’are nimic de nedrept, de oarece el no este decât condiţiunea prospe-rfirei a două mari centruri ale ţârei şi preţul fatal al avantagiu iul general ce se urmăreşte. In ceea ce priveşte inegalitatea propriii zis ce resulta de aci, în profitul numai a două oraşe,răspundem că ea ţine la o împregiurare care se impune. Nu atârnă de nimeni de a împiedica ca aceste două mart porturi să nu fie situate, din punctul de vedere al traficului, mai favoratiil do cât cele-l'alte, dar mal ales de cât oraşele din inter,o-rul ţăre.l. Privilegiul acesta le este a-cordat de natura şi nu este în putinţa nimenui de a Împiedica ca ele să fie şi să rămână, daca mă pot exprima aşa, cei coui plămâni ai ţârei, cărora cineva nu le poate suprima aerul liber, aerul respirabil, fără a condamna întregul corp ftisiel şi asfixiei. Porto-francurile, In lipsa de docuri şi intreposite reale, este condiţiunea de viaţă a acestor două mart debuşeurl ale negoţului nostru fluvial şi maritim. Şi apoi daca sentimentul meschin al rivalităţel şi al invidiei ar putea să 'şl găsească loc In inimi româneşti, am putea să amintim că medalia are dos şi că dacă aceasta situaţiuoe excepţională creaza acestor oraşe privilegii, le creaza şi neajunsuri mai mult sau mal puţin exclusiv. Din causa contactului lor direct şi zilnic, cu toate părţile lumeţ, e e sunt mai expuse, ele sunt expuse a primi cele d’lntâiQ atingerile contagiunei tn cas de epidemie. Mult timp chiar şi lucrul s’ar putea reinoui ; ele ad fost expuse tn primă linie chiar la bombardări şi devastări. Ce să zicem In privinţa pretinsei scâ-deri, dar mai ales a unei scideri largi fără simţitoare c'mpensaţiuni a venitului vamal al Siatuiui, prin reînfiinţarea porto-francurilor ? Toţi ştiQ ce e3ta arta de a grupa cifrele şi câ, tu molul chiar de a le grupa este secretul de a le face să zică nu aceea ce e, ci aceea ce ar avea cine-va interes să fie In ele, lntr’un cuvânt a-ceea ca voeşte. Este Insâ ceva care nu înşeală ca simplele presumpţiunl şi calcule de probabilităţi, este realitatea lucrurilor, este simţime itul general. Dacă am voi cu toate acestea să i-lustrâm acest raport şi cu c fre şi cu date statistice, am pune sub ochii Camerei următoarele date împrumutate memoriului Camerei de comerciu din Galaţi : «Din 1.534,813,581 lei, valoarea mărfurilor ce noi am importat din străinătate In curs de 5 ani. adica tn anii 1883. 1884, 1885, 1886 şi 1887, numai de la Germania şi Austro-Uugaria, am importat In acest interval de 843,669,044 lei, prin urmare cu lei 52,524,507 mai mult de jumătate dt cât am importat de la cele-l’alte 18 State cu care mal stăm In relaţiuni comerciale, iar In special cu aceste două State stăm la import şi export ast fel: Import Export D» la Germanii pe ace»tl 5 ani. 803,213,266 3,650,7’2 „ „ Auslro-Ungaria . . . 551,465,777 281,610,232 «Pe când de la Francia, Anglia, Belgia, Italia, Oieama, Olandi, Rusia, Portugaii, Sjrbia, Grecia, Isunnia, Danemarca, Bulgaria, Egipt, E ve(ia, Suidiaşi Norvegia Turcia şi Sutele Americel , nu am importat de cât 691.144 537 lei, şi le-am exportat de 881,907,047 lei. «Oare este logica, care este resonul economic, care iste In fine raţiunea politica de Stat, ca să favorisâm mărfurile G; rmauiet şi ale Austro Ungariei ma1 mult de cât ae celor-l’aite State ? Daca suntem drepţi, trebue să nu facem nici o distincţiune ; şi, tn toate caşurile,dacă este să facem o ion-cesiun-, să o facem cel puţir. in profitul aceior ţâri care ne ia In sihimb mărfuri mai multe dm tara noastră, şi acestea ar fi Francia, Eug.itera, Italia şi Ounda». Ca să arătăm avantagiele regimului porto-francurilor, eompensaţiunile ce existenta lor procura, In schimbul sa-caliciilor, daca stcrificiQ ar fi, ce ţara ’şi-ar impune pentru reînfiinţarea lor; de înrlurirea ce acest regim are la noi asupra si ortrei agiuiul, reproductm aci câte-va rtflecţiuniîmprumutate remarcabilului articol, publicat de unul din coiegii noştri, d. Christodul 1. Sulioti, unul din delegaţii d v .asupra aceiuiaş subiect; căci el spune tot ce am avea de admgat.... «Aurul ţârei s’a împuţinat, pentru că plătim in aur tot ce importam exclusiv dm uneie ţări, care nu cumpârâ nimic saO aproape rnmic d* la uo.; pentru ca comerciantul d n Braila şi Galaţi, fără să «ibe avmtagiul desfa cerei repezi a mărfuri or este nevoit să plateassa înainte mii de lei vama, şi la termenul scadenţei, să cumpere aur cu or-ce preţ de la bancherii jidani, spre a face onoare po iţei; pentru câ mulţimea de vase mici ce veneaQ altă data pe Dunăre şi ne aduceau productele ţârilor lor, pe care le vindeau aici pe bani de ai noştri! şi plecau Încărcate cu producte de ale noastre,pentru care ne lăsau aur; pentru ca zic mulţimea aceea de vase, al cărei numeros personal consuma tot pe aur sunător cu săptămânile şi câte odată cu lunile In porturile noistre libere, azi nu mai vin la noi, căci nu mal pot să ne aducă nimic. In ceea ce priveşte obieeţiunea întemeiata pe înlesnirea contrabandei, nu voiQ mat adăoga de cât un cuvânt, la ceea ce am spus, încă de la Început, a se şti, oă, a se retrunşa la spatele ei, spre a se retuşa la o măsura aşa d i u-tila şi salutara pentru ţara întreagă, e lot una cu a di serviciului nostru vamal un certificat de incapacitate şi sărăcie morala. Gat pentru prejuditiui ce se pretinde câ s’nr aduce cu aceasta reîntoarcere la regimul porturilor f/ance industiiei naţionale, să ne lie de ajuns a aminti că acelea din industriile locale, care merita interes şi solicitudine, s'aQnas'ut şi au prosperat, cum e a-ceea a 'abricarei luminărilor, tocmai sub regimul porturilor france, şi câ, pentru toate cele l’alte In genere, este destul de a se prevedea o înlesnire pentru constatarea oficiala a provenin-ţel şi originel lor, pentru ca concurenţa străină să nu poată să aibă o Inrturire asupra lor, în bine safi In răO, de cât Iu măsura consumărel locale. Acestea sunt In resumat considera-ţiunile care, dupe noi, militează In favoarea restabilirei porturilor france. Nu ne rămâne dar de cât a aştepta ca majoritatea acestei Camere, care a dat deja atâtea probe de independenţă şi de patriotism, să tucunune opera pe care a Inceput’o, sancţionând conclu-siunile acestui raport si redând ast fel comerciului nostru avântul său de mai nainte ; rechemând la viaţă două cen-trun principale ale ţărel, două mari porturi ale României, afirmând, cutez a zice, odată mai mult, neatârnarea ţârei In relaţiunele el economice şi internaţionale. Aceasta este opiniunea maioritâţeî delegaţilor secţiunilor. Minoritatea Insă compusă din d-nii Proiopopescu Dimitrie şi Duca George, a respins propunerea de reînfiinţare a porturilor france, reservându’şt a pre-sinta opiniunea el separată. Raportor, IV. Blarambttrg. 1‘roecl de lege Art. i. Porturile şi oraşele Brăila, Galaţi şi teritoriul lor, sunt de,clarate de porto-francun şi se vor bucura tn timp de 10 ani, începând de la 1 Februarie 1889 viitor, de Întreaga lioer-tate de a primi coribiile şi mărfurile tutulor naţiunilor şi a exporta tot felul de producţiuni şi marluri în franşiza tn cotidiţ'umie In care aQ mal exercitat acest drept la epoca când aceste oraşe erau recunoscute ca porto francuri. Art. 2. In acest interval, guvernul va executa şi desăvârşi construcţia cheurilor, docurilor şi iutrepositelor In condiţiumle raţionale şi sistematice, In care aceste ciad rl şi statiilimente există în primele porturi ale Europei. Art. 3. Un reglemeut de aduimstra-ţiune publica va determina modul a piicaţiunel regimului porto francurilor şi va stabili natura şi cantitatea obiectelor de strictă necesitate, pentru con-sumaţiunea domestica ce vor putea fi scutite de dreptul de vamă la eşire din sus zisele porturi. Tot acest reglement va determina şi regulile vamaie tn genere de păstrat, pentru a se evita şicanele şi vextţiuuile de la barieri. Aceste reguli vor fi bisate pe un sistem de facturi şi timbre, ast fel In cât or-ce d.ferend fiscal să nu aducă întârziere şi să privească pe negustorul stabilit In oraş. Raportor, IVicolae Blaramberg;. INFORMATIUNI ÎNTRUNIREA LIBERALILOR LA PLOESTI Aflând, câ mai mulţi capi al partidului venerabilului, eraO se plece erl la PloeşU pentru a lua cuvântul la întrunirea ce era se se ţie, in vederea caudidaturel d-lul Petre Gradişteauu la colegiul al do lea de senat de acolo, ne am decis să-l urmAm pentru a auzi discursurile lor şi a afia isprăvile lor. Din n» norocire safl din norocire, d. tVva şi Dim Brâlianu care erafl se vie si dânşi la aceasta întrunire, n’ail putut Inlovaroşi pe d. Petre Grădişteanu care împreuna cu deputaţi liberali K. K. Djbrrs:u, N> gnescu şi Grigorescu au plecat erl ia 4 şi 40 la Pioeşti. întrunirea eralixata pentru orele(8,şi era sft se ţie tu sala liceului din Pioeşti, care serveşte liberalilor din acest oraş, de centru al activiUţel lor politice. De şi anunţata pentru orele 8, întrunirea nu a început de cât la 9. Lume prea puţina, vorbind de cetăţeni serioşi, căci, mai întregul auditoriO era compus din copii şi funcţionari colectivişti daţi afarâ dm slujbă. Nu exagerăm nimic. Spunem tot adevârul. La intrarea d-lul Petre Grădişteanu In sala, un cetăţean dă semna u aplauselor. D. Grigorescu apoi ocupa fotoliul preşe-deuţiai şi dupe câte-va cuvinte, prin care spune câ o a doua întrunire se va ţine Mercur , acorda cuvâ itul d-lul Negoescu. D. Chr. Acgoescu, vorbeşte mal ln-tâiu de aiegerne pe oare le-afl făcut Plo-eşteui tu ultima vreme, lovind tn colectivişti şi tn acel care cu ingerinţe şi cu promisiuni de slujbe, «0 eautat se a-junga la putere. Spune cum s’a hotărât de comitetul partidului lib ral-disident candidatura d Iul P tre Grădişteanu, şi cum toţi liberalii trebue se vot-z« pe inimicul neîmpăcat ai infamei reactiuni Apoi, adresâudu-se la toţi alegători din Plueşti, la liberali disident', la liberali naţionali, ba chiar şi la conservator),’! roaga să voteze pentru acela care va fi un controlor conştiincios, iar nu un boer, ce ar şedea pe sadea fără ca să zică o vorbă. D. Negoescu laudă apoi pe d. Petre Gră-dişleauu, arătându-I calităţile, capacitatea, conjurând pe cetăţeni de faţă se voteze toţi fără distincţiune de partid, pe candidatul propus de comitetul partidului liberal-disident. Terminând, deputatul Prahovean dă citire unei depeşl a d-lul N. Fleva, prin care d. senator de R.-Sarat, arată câ nu poate veni din causa câ un pericol ameninţa finanţele lerei, că e dator să stea Luni la Senat, pentru a lua parte )a discuţiunea pro iotului de lege pentru cele 26 milioane de bilete ipotecare. Depeşa d-lul Fleva se srArşeşle a«t.-fel: «Se trăiască cetatea liberalismului Ploeş tif, care ţine sus drapelul liberalismului.» Negreşit că accsie cuvinte bonbastice, provoa a aplausele aduuârei. Dune d. Negoescu ia cuvântul d. Petre Grădişteanu. D-sa tutr’un discurs teatral şi plin de frase, daclamate pe diferite tonuri, arată câ a fost eombitut. cu o mare înverşunare (lind-ca a îudrăsnit să ceară de la tribună unirea tuturor liberărilor. D-sa preconi-sează dm noO această unire, dar recunoaşte câ în partidei liheralaQ fost şi clon-cani şi prigorii! Această comparaţiune de sigur nu va mulţumi pe d S anian la al cărui sprijin a făcut apel d. Negoescu. Apoi (I. Grădişteanu spune ce a fost si ce a făcut, până ce ajunse la guvernul de astă zi, pe care ’l califică de personal, in-conrt luţiona! şi anti-naţional. D. Grădişteanu a mai gâs t, câ miniştrii de astă zi voesc să descopere pe M S. Regele, zicând, câ numai el are conducerea afacerilor publice in ţară. www.dacoromanica.ro Arătănd tn sfârşit, că e bolnav şi ca a-tare nu mal poate continua, termină promiţând, oâ de va fi ales, va combate infama reacţiune care a Început să ridice capul I.... întrunirea era să se sfârşească, când se repede la tribună d. I. Gogâlniceanu, de profesie băcan, caro de şi nepregătit precum singur o spunea, a făcut un dlscura plin de căldură pentru d. Grădişteanu, pe care văzându’l numai s’a cutremurat, de acel Grădişteanu,care zice el, e cunoscut de Europa întreagă I.... Mal mulţi asistenţi chemând apoi la tribună, pe d. K. K. Dobrescu, acesta Începu să înşire clişeurile pe care le-a tuvă-ţat pe de rost cu atâta meşleşugire, atacând pe junimişti, pe conservatorii bătrâni, pe tinerii conservatori, în cât lumea rămăsese uimită de atâta elocinţâ din partea vestitului K. K. D. Dobrescu a fost si profet, căci a zis, că azi Senatul va da vot de blam guvernului, care va cădea de sigur I S’a observat, câ tn discursul săQ domnu Dobrescu a făcut mal multe cacofonii involuntare, ca de o pildă : «Nu vom face ca candidatul conservator. Ne vom căsni ca calea de rel'orms aă meargă progresând... etc. ece. După d. Dobrescu, d. Grigorescu ridică şedinţa şi fie care se întoarce a casă. înainte de a lerna n* vom arăta să!I»ă-ti ia partisanilor d-lul K. K. Dobrescu care a Ci căutat să facă mii ds vexaţiuni reporterului nostru. P. Balul de Sâmbătă seară dat la Băile Eforiei de comitetul de organizare al secţiei Române de la Expoziţia din Paris, a reuşit Intr’un mod strălucit. Da şi nu era îmbulzeală, totuşi balul a strălucit prin societatea distinsă ce ’ş1 dăduse întâlnire la această serbare. Printre cei de faţă erau şi d-nil general Mânu, Ministru de Resbel, Alex Marghiloman, Ministru lucrărilor publice, general Florescu, Pre-ş-dintele Senatului, de Coutoully Ministru Franciei, principele G. Bi-beseu, colonel Algiu prefectul poliţiei Capitalei, Holban, Bobeica, B«!ş şi alţi senatori şi deputaţi precum şi un numer foarte mare de persoane de distincţie şi militari din toate armele. Chioşcurile în care se vindea flori, ţigări, bilete de loterie, şi bu-feturile, erau ţinute de Doamnele Co-ralia Sivescu, Vintilă Rosetti, Tro-teanu, Homaire de Hell, Peretz, A-lexianu, Socek, Alexandrescu, Bru-zezi, Ssvereanu, şi domnişoarele Alex. Gatargi şi Bâicoyanu. Cotil-lionul care a reuşit intr’un mod splendid şi care erea condus de D ni! Uonst. Mânu şi Ştefan Sutzo, cu murta dibăcie, a durat pâne la ora 4 de dimineaţă. Rezultatul mat-rial al balului promite a fi satisfăcător, şi se crede, că suma adunată va trece peste 10,000 lei noul. -s*- D.Theodor Rosetti, preşedintele con-si iului, a lucrat azi de dimineaţă cu M. S. Regele. -s»- Orăşeniî din Alexandria, spune Is-bânda, sunt în ajun ds a înfiinţa un club. Pre cât suntem informaţi el va purta numirea de ciubul liberal-con-servator. Spiritul de asociaţiune, spre cinstea lui, este foarte mult desvol-tat în acest oraş. Se vede câ, cu dispariţia sectei blestemată a colectivităţii, a dispărut şi vrajba dintre cetăţeni. Ţăranul Stan Coman, ce se afla in spital în urma unei crise nervoase capă tată ia Curtea cu juraţ', în momentul cârd a auzit verdictul Curţii os ’l a condamnat la un an de zile închisoare, pentru participare la răscoale, a eşit din spital pe deplin vindecat şi a fost condus la Văcăreşti unde îşi va face ptdeapsă. -o*- Marţi 20 Decembrie se va judeca la tribunalul dm Slatina, procesul oficiantului postai Barbescn, acuzat ca ar fi delapidat o suma de bani. Dânsul va li apărat de d. Angelian, din Caracal. Partea civilă va fi re-presintatâ prin d-nii Tomescu şi Ba-rozzi. Acest proces presintâo importanţă foarte mare de oare-ce se va descoperi mai multe tncurcături în sarcina colectivitâţei. D.Fabius, primarul oraşului Târgu-Ocna, a sosit în capitală cu Însărcinarea de a negocia cestiunea proprie-taţei comunei sale, In discuţie cu Statul. D. Fabius va fi primit azi de d. ministru de interne. Agenţia «Ilavas» no aduce ştirea, câ d. de Coutou y ministru Franciei la Bucureşti a fost decorat cu Crucea de ofiţer al legiunei do onoare. -S6- Unul din scandalurile colectivită-ţei este şi «facerea relativă la cumpărarea capelai de la Paris S’au cheltuit patru sute de mii lei spre a se lua acolo mănăstirea Do-menicuiilor şi a se transforma în capela, Insă până în ziua de astâ-sl nu avem acolo decât locuinţa preotului şi o cameră întunecoasă unde se face slujba bisericeasoâ lntr’un mod foarte sumar. # EPOCA — iO DECEMBRE Ministrul Sturza a roit în anul trecut se se conforme planurilor stabilite, dar a fost oprit de d. Costescu-Comaneanu deputatulcoleetivist,care fiind stabilit la Paris şi bazându-se se vede pe eminentele sale cunoştinţe arhitecturale revendică drepturile de a se amesteca în treabă! Comitetul societăţei pentru cultura şi literatura romănâ din Cernăuţi, face un apel călduros către toţi scriitorii din ţară, rugendu-i a trimite bibliotecei ce a Înfiinţat, operile şi ziarelece vor apare, şi ce au apărut. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 17 Decembre 1888 (Urmare) D. I. Oroveanu, vorbind la cap. 23, cere ca s6 se ia măsuri pentru lmul.irea vagoanelor şi facerea unor magazii pe la gări, unde se poată sta productele comercianţilor. D. Al Marghiloman respunde că se a va face tot ce va fi cu putinţă pentru a-ceast sfârşit. Se votează fără discuţie cap. 24-29. D. t«. Paladi ia cap. 29 susţine ca indemnitatea de locuinţă a dire torului G. P. R. sS fie redusa de la 6000 la 20 0 franci. D-aa propune şi un amendament In astă privinţă. D. Al. Marghiloman susţine că directorul e destui de modest plătit cu 29,001 franci In total şi se miră, cum se poate cere reducerea acestei sume. D. M. Kocalniceanu susţine părerea d-lul Marghiloman. Amendamentul se respinge. Se votează fără discutiuue budgetul liniei Cernavoda-Constanta. Proectul tn total se votează cu 60 bile albe contra 7 negre. La ora 6 1/4 şedinţa s6 ridică. Şedinţa de la 18 Decembre 1888. Şedinţa se deş-hide la ora 11/2 sub vice-preşedintia a d-lul Cozadini fiind presnţ 106 d-nl deputat!. Se aprobă sumarul şedinţe! trecute. Se fac diferite comunicări. D C. Raceanudepune o petiţiune a o-răşemlor din Târgovişte, prin care cer să se restaureze caiedrala din acel oraş. D. l>-r. Severeanu face o propunere cu privire la linia Cernavoda-Constanta, şi prin care se cere o anch >tâ din partea guvernului pentru abusurile ces’ad comis de către colectivişti cu ocasia rescumpâ-rârel acestei linie. Se cere urgenta care e admisă. D. C. Dobrescu (Argeş) *tr. ge atenţiunea Camere! asupra modulul cum uni deputaţi presintă petitiunile ţăranilor care cer pâmtnturi, şi aceasta spune d. Dobrescu, se face prmtr’un ton ame.nintetor, par’ că adunarea actuală n’are interes pentru cererile teraniior. D. Dobrescu apoi dă o mică săpunealâ deputaţilor care vin cu aceste peliţiunl şi cari poseazâ în aperători tiranilor. Deputatul de A'geş arată că statistica pentru acordarea pâmtnturilor se face în-tr’un mod abusiv. D. Carp promite că va da ordinele cuvenite pentru ca statistica să se facă tn-tr’un mod regulat. Or-ce abuz se va pedepsi, adaogă d. Carp. După odiecutiune la care iaO parte d-nl Cogălniceanu şi Şomănescu setnch.de dis-cuţiunea. A X EDITiUNE CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 1!) Decembre 1888 La ora 1 şedinţa se deschide sub preşe-deotia d-lul L. Catargi fiind presanţi i 12 dd deputaţi. Ne fiind nici un d. ministru presant, Camera trece tn secţiuni până ia ora 3. La redeschiderea şedinţei, d. Bubeica dl citire unei propuneri semnate de 70 deputaţi, prin care cere ca să se acorde Camerei v-cântă de la 20 Decembre până la 10 Ianuarie. D P. Carp cere să se pună la vot pro-punerera p< nlru prelungirea pe 5 luni a convenţiunei comerciale cu Franţa. Se pune la vot iară discuţie şi si admite eu 128 bilete albe contra 1 neagră. Indigenatul d-lu' S. Samitkd se votează cu 58 bile contra 57. — Indigenatul d-lul Ionescu (Ianoş) se respinge cu 66 voturi contra 29 pentru. D. Burghelea. depune o propunere privitoare la modificarea unor articole din procedura penală, tnce priveşte mandatul de depunere. D. Gr. Tocitescu, adresează următoarele interpelări : li Dacăare de gând d. ministru al instrucţiei să sporească salariile profesorilor de la scoaiele normale da învăţători. 2) Când ad să înceapă lucrările pentru clădirea unul nod local al Universitătel de Iaşi. 3) Dacă guvernul are de gând să presin-te un proect de lege: a) penlru reorganizarea magistral ur -I; b, pentru imlemni-zarea de către Stat a condamnaţilor dovediţi nevinovaţi tn urma recur-ulu' în reviziune; e) pentru garantarea libertă-ţel individuale. 4) Ce măsuri s’au luat în contra primarului comunei Şipotele din judeţul laşi, Nicu Dimitriu, pentru ilegalităţile săvârşite la alegerile comunale. — D-nil I C. Grădişteanu, N. Ionescu, D. Sturza şi S. Andrieş tşl amână desvol-tarea interpelărilor ce adresaseră. — Pro-ciul de acordare a unui credit de 13,130 lei n., pe seama ministerului d > externe pentru distribu rea Ui-gramelor, se votează f*ră diseuliune cu ta voturi. — Sa dă citire proectului de acordare unui credit de 200,000 lei pentru Exposiţia din Paris. D. I. Lnhovari, spune că acest proect n’&re nimic a face cu politica de partide; e vorba să se dovedească şi aci, că poporul român n’a fost nicl-o dală ingrat. (Aplause). Se pune la vot. Resultatul votului Votanţi 138. Majoritate absolută 65 Bile albe pentru 85 « negre contra 33 Cu 8t bile contra 4 se votează creditul prin care comuna Iaşi cedează o parte din pămînt penlru construirea liniei V.isluid-laşL (Şedinţa urmraza) SENATUL Şedinţa de la 19 Decembre 1888. Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşedinta d-lui general Florescu. 96 senatori faţă. Se da citire, In a doua lectură, propunere! senatorelui Ioan Plesnita pentru construirea unei linii ferate directe între Galaţi şi Bârlad. 1). Aurelian, interpelează ministerul de Comercid asupra înfiinţare! de Stat a unei scoli comerciale tn P.oieşth D. V. A. Ureche, aduce o întrebare in-terpelntivă prin care protestă, contra zidire) In Uorohoid a unei noul biserici în paguba bisericet zidita de Ştefan cel-Mire, unul din cele mai strălucite monumente ale ţârei aflată în acel oraş şi care cade in ruină. D. G. MArzescu, asupra ordine! zilei, arată, ca guvernul a adus în desbaterile Stnalulu1 proiectul de lege votat de Adunare asupra retragere! ce or 26 milioane de bilele hipotecare, al cărui raport s’a Împărţit d’abia ieri pe la casele senatorilor şi ’l vrl F< iu»iuseai»u, respunzând d-lul Aurelian ’i aminteşte, ca pe când era ministru a insistat şi obţinut voturi de la Senat a unor proiecte de peste 50 milioane în câte-va ore, fără mâcarsă se tipărească! In caşul de faţă au trecut deja, câte-va zile de când s’a adus la Senat acest proiect asupra câruias’a admis urgenţa şi prin urmare se poate lua tu desbatere. D. general Florescu, regreta câ d. F.eva aduce îu şedinţă publică conversaţia ce a avut cu uşieru Senatului a le cărui spuse le impută biuroului, care nu se va înjosi nici o data a da asemenea instrucţiuni. Intru cât priveşte proiectu tn cestiune aminteşte, câ el e adus de la 15 a le co-rentel la Siual care a admis urgen a, recunosctnd darea tr'bue resolvat cu un momeut mai ’nainte. D’alminteri în sec-ţ uni guvernuadat desluşiri depline şi nu cr«de, câ Senatul ar putea fi Impe-dicat să lucreze, de un număr de Senatori cărora nu le lips -sc nici o d ită pretextele. E4e de onoarea acestui îna'.tcorp, când o data a încuviinţat urgenţa să o şi realizeze (aolaus-). Se cere Închiderea discuţiei. D. general Fiorescu cedează scaunul preşedeuţiel d-lul C. Boerescu, spre a res-puude provocârel d-lui Mârzescu. D. MArzescu,zice câ genera ui Florescu n’a vorbit ca preşedinte cică leader alma-joritaţel, cere a se îndeplini prescripţiu-uiie regulamentului şi a se amâna desba-teriie. D. Aurelian zice câ dacă Senatul nu veieşte să acorde încă 24 ore, mal bine se se tuchidâ discuţia asupra incidentului. Se cere a se vota cu bile menţinerea azi la ordinea zilei a proiectului, or amânarea. D- Th. Uoset i prim-ministru, asupra punerei votului, zice ca guvernul nu s’ar opune la o amânare de 24 ore, dar roagă Smatul se decidă a nu se despărţi pentrn vacanţie e C'-âciunulul înainte d’a resolva acest proiect de lege. Senatul încuviinţează cu o majoritate de 66 voturi contra 34 menţinerei pe azi a proiectului de lege la ordinea zilei. L). C. Itoeres-u vice-preşedinte acordă d-lui Gâlcâ cuvântul spre a’şi desvolta interpelarea asupra gestiunel fundaţiunel Guiireanu din Bârlad. D. Gâlca, tievâzând pe ministru Cultelor, t ut rea bi pe miniştrii dacă pot râs-punde la nefastă interpelare. D. Prim-minlstru, declară că afară de ministrul Cuiielor, cel-l’aiţi miniştrii nu puteau lua cunoştiinţâ de aceasta afacere. Prin urmare desvoltarea interpelărel d-lui Gâlcâ se amână. D Th. Itoseiti, dă citire raportului comitetului delegaţilor asupra proiectului pentru retragerea celor 26 milioane de bilete hipothecare. In discuţiune generală. D. Willner, zice câ dupe decisiunea luată de Senat d’a se discuta imediat a-ceastâ lege, crede căsoluţiunea e prejudecată; totuşi d sa ’şl va face datoria eom-bâtând’o. Oratorul se sileşte a demonstra, câ nu este exact argumentul dupe care creşterea exorbitantă a agiului asupra aurului a fosteauzatâ deemisiunea biletelor de bancă pe stocu de argint care este comun tutulor Băncilor şi chiar celei a Francei. Prin urmare nu crede câ se va aduce uar> meditlta această privinţă prin retragerea biletelor de bancă emise pentru stocu celor 27 milioane hypotecare. Proiec ul de lege înfăţişat de. guvern, ca lege financiară nu e bun, nici din punctul de vedere al operaţiune! de tezaur, întrucât pentru stingerea celor 26 milioane de bilete bipoihecare, uvbu t ase face un împrumut de peste 27 miliome, ale câru dobânzi şi amortisment-, vor a-păsa mal gr. 0 tezaurul pub ic, de cât s r-r.ina ce o ara azi către Btuca Naţionala. Şi n ci cu acest mijloc n t se vi putea siârpi agiul, al cărui modil pare a fi acest proiect de lege. Iu resumat, d. Wil’n’r, contestă utilitatea leee! «i va vota contra el. D Al. Orescu se plânge că rano^tul a omis menţ onarea opiuinnei minoriwţel din secţiuni ce a fost contra acestui proect de lege, din care cauză se vede nevoit a vorbi tn şedinţa publică. D-sase pronunţă contra acestui proiect de lege, care este un împrumut cu mult m&' greu şi păgu- bitor pentru Stat, de cât arangiamentul săd cu Btuca Naţională asupra bilelor hi-polhecare. Apoi e o foarte slabă nădejde pentru stingerea agiului. D. A. iretzulescu felicită guvernul, că a venit cu acest proiect de lege ce are de scop de a înfrâna agiul, căci este incontestabil, câ Banca Naţională fiind împinsă a emite un numâr disproporţionat de moneda hârtie a produs agiul asupra aurului cu toate relele sale de care a avut să sufere ţara Se pronunţă dar pentru lege şi felicita pe guvern de osteneala ce ’şl dă, de a vindeca răul. (Aplause). D. N. Fleva, fâgadueşte câ după cum a declarat, câ nu e bine a se face ces-tiede partid dintr’o dispoziţie financiară, va examina foarte obiectiv proiectul guvernului, pe care nu il crede, a corespunde scopului ce ’şl a propus guvernul. D-sa a-iirmâ, că guvernul subcuvânt de aîufrtna agiul cere ţârei prin legea ce înfăţişează un sacrificiu de 38 mili"ane şi cu toite astea e foarte îndoios de a putea vindeca răul produs de agid. Oratorul, contestă arătările raportului, că cele 26 milioane hipo.ecare ad contribuit la creşterea agiului, într’u cât pe vremea emisiunel lor şi până la înfiinţarea Bâncel naţionale, nu se negociau cu nicl-o diferenţă asupra aurului. De asemenea nici biletele Bincei n’ad contribuit la urcarea agiului, tu cât nu vede utilitatea retragere! biletelor, cu emisiunea unul împrumut. Dar, agiul va creşte şi va persista potrivit nevoiei Statului de a trimite aur în Străinătate, care se produce tocmai de mulţimea împrumuturilor. Apoi, deoare-ce circu’aţiamonedei fiduciare nu e nici de cum disproporţionată, este evident că criza provocată de agiţi nu se poaleatribui biletului de bancă ci trebue căutată aiurea: tn imulţirca împrumuturilor. Aci edar buba! Deci nu vede, cum va vindeca criza proiectul guvernului. In rezumat d. Fleva, crede câ guvernul insistă a i se acorda acest tmprumut p. litru ca să poată face faţă anuităţilor de plătit în străinătate a căror scadenţă bite ia uşe. lotru cât dar crede a fi doved.t, câ convenţia cu Banca asupri hipotecarelor e mal avantagioasâ tezaurului, de cât e-miterea unul împrumut pentru a lor stingere, nu poateadmite proiectu de lege în cestiune şi roagă Senatul a nu’l lua în consideraţiune. Şedinţa se rîdică la 6 ore anunciându-se cea viitoare pe mâine. CURTEA CU JUR1TI Rescoala din com. Corbeanca Şedinţa de la 19 Decembre Şedinţa se deşchide la orele 12 sub preşedenţia d lut Gerkez, preşedinte, asistat de dd. membri Voreas şi Algiu. Po'o iul ministerului public este o-cupat de d. procuror general B. Voi-nescu. Apărarea este susţinută de dd. Fleva, B. Gânescu, G. Râdulescu, Stănescu şi alţi. Se dă citire actului de acusaţie din care resultâ câ acusaţii Gonst. Vlăş-ceanu, Ghiţâ Ion, Duţa Stoica, Păun Marin, Nae Popa, Ilie Constantin T >şa, Marcu NicoLe, Tunase Marin, I. Viâş-c-ann, Const. Nieolae, Stoica Gregar, E ie Stoica, Gheorghe Luneu, D nu Ene Bota, Matei Niioiae şi M-rin Ne-delcu, în ziua de 4 Aprilie 1888 fiind constituiţi în ceată au jefuit şi distrus producte, mărfuri, efecte, lucruri mobile şi imobile a!e mai mu tor locuitori dm cătunele Corbeanca, Sârindâreanca, Michiana, 01N BUCUREŞTI Cu cea maî frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistratiune, din nod arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu ver!-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale. RESTAURANTUL prevăzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preturi foarte reduse. Camere de ia 3 lei în sus. (869) Administratiunea STRIDII FRUNCEZE sar» garantate proaspete Contra unui mandat postai de 8 franci se primeşte franco In gara o ladit/.a cu ÎOO stridii ordinare sau 75 mari sau 50 extrag A se scrie către d nu A. DUMESTE la Arcachon a Bordeaux (France^ RPOCA — 20 D1CEMBRE BUCUREŞTI ;V. DORNER“Liî COHSTRDESTE Si INSTALEAZĂ MORI'F&BRiCiDESPIRTSIRÂCHiU Sistemul cel mal nou şi esperimentat pentru fabricaţiunea de Cognoc, Ţuică, Drojdii etc. dând cea mai mare producţiune de estragere. Clădirile şi instalaţianile vechi se întrebuinţează cu mult succes. Construcţiunea şi instalaţiunea se esecutâ In cel mal scurt timp şi cu preţuri avantagioase. 1024 DOCTORUL SALTER MEDIC ŞI CHIRURG De la Facilitatea de medieian din Vieaa Specialist In boalele Syphilillcc pe care le traleaza tiilr'uu mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiuni de la71/2—8 /2 dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Forluni Mo. 4, lAnga Spiţeria de la Biserica ou Sfinţi. Se primesc bolnavi in pensiune. 817 Pădurile de pe întreaga moşiă Şişeştide Jos, plasa Ocolului, judeţul Mehedinţi, douâ ore depbrtare de T. Severul, ca două mii pogoane, gorun fi fag, sunt de dat In tăere. As* menea sunt de d^t In tăere şi pădurile de pe întreaga moşie Negoeştl-Călugăreasa. plasa Amaradia, judeţul Gorjiu, două ore departe de staţia de drum de fler Carbuneşti şi o poştă de Târgul-Jiului—ca una mie trei sute pogoane—maî mult gorun de cât fag. Doritorii se pot adresa In Craiova la d-nu Constantin Bengescu, strada Libertăţii, No. 10, In toate zilele de la 3—6 ore p. m., pentru a se înţelege 8supra preţului şi condiţiunelor cu cari se vănd aceste păduri, — şi In Bucureşti la d nu Colonel J LAHOVaRY, la Icoana, str. Lustrului, 5., de la ora li—i ziua şi de la 6—0 seara, Iu toate zilele. 1070 Craiova, 1888 Octombre. CASA DE SCHIMB 613 "SOg I 3-a- - ° few ou < F—-! ® t- • g.i * x> « 5- O £ l “*• c> rT ® *- q . _ 3 o o 3 tj» z F , .efl -O O £ ai Z i o. O iZ ’T— ~ C *- 73 5 -3 3» ^ £ — °'C® 2-_- 5 *=®p --S5 . r o) a l •— 2 s "7 .33£ _• ■ - gs « a n JI =3 O ^ 3 0 X .i « A *- cti îi)- «i- “• Oh *5î _ ac « S & “> t u z ". a -g,® n 3 s ®eo 7 U 0^3— -OIM "J O « ® <• .O fl, 00 3 "3 o O s_ -ţn y i) o, £ clw aî ^*a o rt S 5 ti •■= -3 *• i®3. e|-3. rfi ° ^ ?• - ! O O CL«- oZ« t: t q. a 3 00 < 5 _ H 93 > E-Jl.S'S E-<3 ffî “4 CO C" shi S5Î.SS. •“i®ao NUMELE OBLIGAŢIILOR NnmCrnl tragerilor pe an. DATA TRAGERILOR CÂŞTIGURI principale. CÂŞTIGURI sigure. Oblig, fălle ferate otemane 1870 Oblig. Statalul Serbcsc (monop. tutun.) Obligaţiune 3% impr. serbcsc 1881 Obligaţiune bombau Basllica 1886 Obligaţiune Crucea roşie hal. 1885 şase trei cinci trei patra 1 Febr. I Apr. 1 Inn. 1 Aug. 1 Oct. 1 Dcc. 2 lan., 1 Hal, 1 SepL 14 Ian. 14 Hart 14 Iun. 14 Aug. 14 Nov. 1 Iun. 1 Dec. 1 Mart. I Febr. 1 HaT 1 Aug. 1 Nov. Fr. 600.0001) Fr. 300.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000 Fr. 232 Fr. 12.30*) Fr. 100 Fr. 12*) Fr. 30*) 21 'j |rr.l,200.000 jFr. 386.50 *). Obligaţiunile eşite cu cel mal mic câştig continuă a participa la tragerea câştigurilor, t). Guvernul otoman plăteşte 58% din valârea nominală a câştigurilor ioMUi’ihir turceşti. « CĂRBUNI (LIGNIT) Uiu Solib{;u 1000 KILCGBAMt iDUSt U OUMiClUU 25 LEI CAUTATE SUPERIOARA LEMNE DE FOC, CER SI FAG 1000 LLbGft*itt£ LE. 2G, SUU X L G dME LEI 13,50 ADUSE LA DOMICILIU, TAlATK SI SPARTK Se vinde lu t. Leitei, Culca Plcvnd No. 19S. 9»4 DE VENZARE i B.iStlLA (cântar centimal) lut. Lessel Calea Plevuei 192 1055 Vindem acest grup de cinci obligaţiuni pe cari le numim „Câşt'g sigur“ cu suma de 203 franci In aur sau E'ST 220 franci în aur plâtibili 100 franci îndată şi 120 după un an, sau “TOI WW" 240 franci în aur plâtibili în 4 rate trimestriale de câte 60 franci, sau "^8 260 franci în aur plâtibili în 13 rate lunare de câte 20 franci. "Wl & îndată după trimiferca celor 100 sau 60 sau 20 de franci in aur, sub scriitorul va primi mimeriie obligat iilor sale, cu cari participă singur ia tăte tragerile şi la totalitatea câştigurilor Câştigurile se vor plăti la domiciliul câştigătorului cu cea mai mare discretiune. ♦ TRAGERILE NU SE POT AM ANA SUB NICI UN PRETEST ♦ ^ * Gbiigsţiunile originale vor fi trimise cu intorcerea poştei şi sub plic recomandat Cererile, însoţite de suma respectivă, în bilete de bancă din t<5te ţările, mandate poştale saă cec la vedere pe o piaţă a Europei să se adreseze la m SE POATE CASCIGA INTR'O ZI 300,000 FRANCI cumpărând bilete d'ale mmi Loitiiii IRaGEREA Lu I FeJoi'vifai'xt; st. ii. 1 889 tabloul câştigurilor: m 1TEUR DE LA LLE LA ■ ' i ii mu, iMgqa»aiti»5ftaaaBaR:iaBtagsmingBBB T<5te cererile trebue să se adreseze direct la adresa indicată mal sus. GaraafcStu originalitatea numai a acelor obligaţiuni, cari vor fi prevăzute cu sigiliul casei nostre. ţliaral nostru publică tu limba fraucesă, greacă şi rouiâuă listele oficiale de tragere a tutuior rosurilor fără escepţiune. Abouamcutul unu.ta cotita <» franci. i vxsKiBiaesjt P P ■M ă;ri@ I I l'rimim drept plată ori ce cupon cu scadenţa în cursnl anului curent. Cumpcrăm şi vindem ori-ce obligaţiune saă ios după cursul tjilel. Respundem la ori-ce scrisbre sau cerere de iuformaţiunî, care va fi însoţită de o marcă de 25 bani peutru francarea respuusulul. Se pute scrie in limba franceză, germană, engleza, italiana.; greca şi română. rrl « 3 S ° “73 M o o t lot de . . . }00,000 ir. . auo.ooo fr. î lot de. , . . 25,000 fr. . 85,000 fr. 1 lot ue. . 10,000 fr. . 10,000 fr. I lot de, . . • 10,000 Ir. , 10,000 fr. I lot de. . . . 2,ooo Ir, . 8,000 fr. l lot de. . . . 2,000 Ir. . 80,00 fr. i lot de. . . . 2,ooo fr. . 8,000 fr. î lot de. . • . 2,000 fr. . 8,000 fr. I loi de. . . . 2,000 fr. . 8,000 fr. i lot de. . . . 2,000 fr. . 8,000 fr. I lot de. . . . 1,250 Ir. . 1,850 fr. l lot de. . • • 1,250 fr. . 1,850 fr. l lot de. , . . 1,250 fr. . 1,860 fr. l lot de. . • . 1,250 fr. . 1,850 fr. t lot de. . * -• 1.250 fr. . 1,850 fr. l lot de. . . • 1,250 fr. . 1,860 fr. t lot de. . . • 1,250 fr. . 1,850 fr. 1 lot de. . . . 1,250 fr. . 1,850 fr. i lot de. . • . 1,250 fr. , 1,850 fr. i lot de. . . . 1,250 fr. . 1,850 fr. 1 lot de. . • . 1,250 fr. . 1,850 fr. i lot ue. . . . 1,250 fr. . 1,850 fr. 2ti loturi de . . 1,000 fr. . 8s,0.«0 fr. ţou loturi de • • 400 ir. . 800,oOO fr. Rambursarea loturilor este garantata da GULlbML IJll'tllIAL 01 Oii AN pketul biletelor: 1 fttaiCt . . , trei. 5 1 litiete . . . trei. 34 86 bilele . . . trei. 11 li lOU L ile le . . . trei. 405 Formal, laţilu cerute de lege au fost îndeplinita. 1 Tivgerea va avea loc la Uon=tantmopole, la Palatul Imp nai al moutdelor. li.daca uupe piiuuiea banilor, biletele Etvor , adresa imeuiat cumpărătorilor. 11 iute ue banca ţi uri i e timbre fără eacep- t ţiune, sunt piiumelu plata fara orice dificul- } late, cu clib in aur. Uri ce caţtigator va fi înştiinţat prin telegrama cluar m ziua tragerei. Pentru a p îmi biletul sau biletele, trebne v| bo eespedieze banii prin manda postai, cbeque saucer soare recomandata la Directorul -Comptoir commeroial— 557, GRANDE RUE DE TtKfi, 557 COIXSl AJVTL\Oâ*OLE 1060 ; MAGASIN DE LINGER1E LA ORAŞUL VIENA vis-ă-vis de f Llb. Socec ■^ALÂVILLEDEVIENNE____________ Recomandam onorabilei noastre clientele peiutrn lefiinetBie »l Hclldltate armatoarele noutăţi: Flanele, cămăşi $i ismene de lână după sislcmul profesor. Iir. G. «Jicger. Gulere si manşete de olanda ultiniu i«son. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantznzesti cu balene veritabile, ’i ru- ouri cont plec o pentru nunii. Trnisouri pentru p«>nsionate, olo-lui i si restaurantul'!. Rutarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, servele si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumhurp Madapolam frantzuzesc de toate calitatile sl lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecoese, du bumbac, de lâna si de matase. Avem onoare ii inferaa pe clientela noastră că a a pa rut Catal ocru nostru ilustrat si va fi trimis ori-cui va face cerere. LA ORAŞUL VIENA Calea Victoriei, Egalatul «Dacia-llomania» vis-a-vis de Soeec CASA DK SCHIMIi K05 MOSCU N AC H MIAS No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-HornAnial Kuouresti Cursul pe ziua de 19 Decembre 1888 Cump. Vinde Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] 5 6 6 5 '• c°’ţ’.'ia' 5 % „ Municipale 10 fr. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisori funciare rurale 5 7 % „ ,, nrbane 6 5 „ .. 5 % ,. „ ,, laşi 3 % Obl. Serbestl cn prime Im. cn prime Buc. fîo lei] Losurl crucea roşie llaltane „ Otomane ru prime Losurl Basiltra Hombau Act. Oacia-Bomânia „ fioc. Naţionala „ Soc. de Con.strurMnnl Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrlnc Mărci germane Bancnote francese ,, Hali,ane ,, Rable hârtie NR. Cursul oslo socotit In aur 94 M 94 ^ 96 >1 MK wr. 107 96tţ 1«H 109 94 X 8î 75 51 99 4a 17 3% 9i8 194 100 99 955 95 35 % 3/4 «•'X 930 W% 107 103 95 60 31 53 *1 4 910 196 ioox 100 960 COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA (SOCIETATE ANONIMA) LA L1EGE (BELGIA) No. 3.— BIUROUL LA BUCUREŞTI, SI RADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE Sl INST L' RE DE DISTRIBUIRE DE JPâ Sl DE GAZ PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil. FORJE, TlRlIOilil. ATELIERE RE CONSTRICŢIE MOTORI HYDRAULICI, STĂVILIRE, ROBINETE, FÂNTÂNI, ---GURI DE FOCI-- CONSTRUCŢIE 2DE UZINE DE GAZ SPÂBGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, X U O U FI I cu elete si obicinuite Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1888. Medalie de aur: Craiova 1887. Tipojjrufia Ziarului „Epoca" Tipării cu cerneala Ck. Lorilleux-Cle Paris www.dacoromanica.ro O iraut responeabil V. P. Gbeorghiu