ElUVFMSIFllMIil REVISTA POLITICA SI UMORISTICA A. ANULUI 1838 SCENA I lancti ţicnii?, (către (iii seQ) Avere n’a-vem, fetele cu zestre nu vor sg te ia, la loterie nai câştigat! E pi', ce e de f cut ? Trebue se te pricopseşt cu or ce preţ ! JtănŢăCdlie (gsngav). Trrreeebue p’aaap’al Iancu păcălit Se te vtn In lumea politica, financiara, artistica. Jean Ţăcălie. — Se mev’trrrrl Iancu Ţăcălit.— Se fii floarea tineretului, floarea inteligenţe , floarea oratorilor. Jean Ţăcălit. — A orrrr'atorilor 1 Iancu Ţăcălit. — Pentru ca se progresem ** facem ca triehina, se ne schimb-ra me diul Se mergem la Bucureşt. Aici tn Ga e$t! nu mai Inaint m no cât lumea! Jian Ţăcălit (vesel, sare tn sus şi bate din palme).— La Bucureşt 1 Sint bilear’duri bune! Şi ce nu stnt 1 Şi ce nu slnt 1 Jancu Ţăcălit. — Am poruncit Saftit se nt fac - Calabdltcu şi s'o ştergem. Jean Jăcălie. — Se luam şi plaapomă. S6 luam şi cap’-tli. Iancu Ţăcălit. — Las'că o se lupt?m acolo pentru plapomă şi o se’ţi găseşti şi tu un că-piltll SCENV II La gura do \ortl lăncii Ţă'ălie (dându' se jos din vagon).— Ptruuu! Ptruuu! Ajunserăm cu mila lu Dzea! Jenicâ, ţine-te de mine, s6 nu te pierzi. Jean Ţăcălit. — Beee 1 Iancu Ţăcălit. — P’aicî, P'aicl 1 Jlăn Ţăcălit. — Beee 1 SCENA III Nat Dimancea. — De la provincie venit’. Conu Fănică. — Cu gând ca sg vg pricopsit’. Iancu ţi Jean. — De la provincie venim cu gând ca s6 ne pricopsim. X. Dimancea De vreţi vr'o slujbă vr’un ghelir Cdlaţl-vl ’nltl tn chimir Şi slujba iule-o veţi avea Pe ochii mei pe legea mea I Conu Fanlea De vreţi femei, de vreţi bibiţe, Suflelu maichil, porumbiţe, Serviciul ea vi'l ofer, Şi mal nimica nu vl cer_____ X. Dimancea D'aveţl procesul cel mal grea Mă 'nsărcineţ si vorbesc ea, Dar nu uilaţl un mic plocon, Si n’am parte de barbişon! Conu Fanîca Seloşl d'amor, de poezie, Vi rog si nu ml ocoliţi, Şi si veniţi la prăvălie lanou si Jean (minunaf şi vesel) Venim! Conu Fonica Veniţi 1 Iancu si «lean Venim I Conu Fauicu Veniţi f X. Dimancea (p’o arie jalnica) In lume grea e si Irăeşll Dacă al gusturi de artist; De vrei si aibl or ce doreşti) Trebui si fii colectivist! ) Iancu Tacalie (vesel) El Iaci din gură : ml es din fire, Cum am putea si fim şi noi l I). Dimancea La Ateneu e întrunire, Aideţl d’aplaudaţl şi voii n—iKUTCTn.- SCENA IV Sala Ateneului D. I. C. Brălianu.— D-lorl D-zeO a fâcut lumea la 48 ! N. Dimancea. — Bravo! D. Brălianu. — Răposatul Sultan Abdul Megid... Dimancea. — Bravo 1 D. Brălianu.— Răposatul Ţar... Dimancea. — E bravo 1 D. Brălianu. — La 1848.... Toata adunarea Bravo! bravo 1 Bravo 1 , D. Brălianu — (Trece dupg un paravan şi dupg câte va minute se întoarce îmbrăcat ca scamator. Apoi scoate pe nas ca la 500 coţ de panglici. înghite săbii, mănâncă jăratic etc 1 Iancu 'ţăcălie. — Mat rar aşa om politici Jean Jăcălie. — Mal rrr’ar! Iancu Jăcălie — la modele, ia modele.... (Se urc« la tribuna mutul care vinde cârti cele de ţigara.1 C. F. Robescu. — Onorata adunare ! Cetăţeanul care acum s'a urcat la tribună are sâ vg spue ma1 mult şi mai bine de cât or care altul, cine e partidul liberal, ce a făcut el şi ce va mai face în viitor 1 Daţi’i cuvenita ascultare. Mutul de la tribună................ ............................zgârci 1 (Aplause seomotoase pe toate băncile). Iancu Ţăcălie — Mise pare Jeane, ca tu vorbeşt n ult ma bine. Jean Ţăcălie. — Iîî iî! (Întrunirea se termina cu focur' bengale, cu înălţare de baloane, şi descărcaturi de pistoale.) SCENA V Iancu Ţăcălie. — Reuşiră colectiviştii la alegeri, dar pân’acum tot n’avemosul la gura. Top ne zic: sg ma' aşteptam; o sg ve dem. o si facem şi o s ■ dregem Jean Ţăcălie. — Mi a pr’omis c’c’onul Fonica. Iancu Ţăcălie.—Sâ mergem la Cameră. Acolo a toata tara înaintea oichilor! Sa cerem ţgii .. . Jean Ţăralic — Dar cere v’az? Iancu Ţăcălie, — Cavalerie, peste cava lerie. Jean Ţăcălie —OffTiţer' cu s ăbiile scoase! (In timpul acesta şarj 'le de cavalerie trec pe lângă aânşi şi 1 trântesc la piraânt.l Primul agent poliţienesc. — (căutându’î prin buzunare) Sunteţi revoluţionari, ha ? Mi-aţ fost revoluţionari 1 Iancu Ţăcălie (abia suflând). — Feritu ne-a sfrntul d'aşa ceva! N’am fost neam de neamu nostru! Jean Ţăcălie. —Sâ fffiQ al dracului, dacă m’inţ 1 Al doilea agent. — Iaca un jurnal! Ce caută, mg rog, la d ta, glistiru asta de cauciuc? lata praf pentru omoiîrea insectelor! laţi un corn cu sare. Iancu Ţăcălie.—Tirguelt... Cât despre corn mi l’a pus nevasta când am plecat...... Ştii pe drum.,.. I- iul Agent (răstit).— D-voastre nu sunteţi d’aic ? Jean Tacălit. — S'întemde la Gâgâgă.... eşt .. II- lea agent. Opozanţ' din provincie. l-iu agent. — Am pus mâna p'un levor- ver! (scoatedin buzunarul lu Jean un obiect Înfăşurat în hârtie). Poftiţ. ia Sacţie. SCEN A VI La Sccile Comisarul (răstit). — Aţi bătut or va bătut? Mal mulţi cetăţeni. — Ne-a bstut, ne a rupt oasele 1 Comisarul (către vardist). — Umfla'l şi bagâ’i la dubă 1 Vardislul (salutând).— ’Ţeles! Comisarul (către un tîngr). — Cum te chiamă pe d-ta ? Papacurcanopol. — Ianis 1 Comisarut. — Ce eşti d-ta? Papacurcanopol. — Gazetar. Comisarul. — Ce faci mal toată ziua? Papacurcanopol.— Zoco cărţile la cafenea Comisarul. — A' bătut or te-a bătut ? Papacurcanopol. — M’a batut’o fraţico, diavolo Stanţulescu. Comisarul (către vardist). — Umfli’l! Papacurcanopol (In culmea politeţe pentru ce l'alţ arestaţ nu vrea să int e cel dinţii la duba). — Oriste oriste chirie 1 Comisarul (către Jean Ţ-calie). — Eşti adus aic pentru încercare de revolta cu o-mor. Jean Ţăcălie.— DeuuunVe p’îna uuun de 1 Comisarul.— Aî fost vgzut lângă un gard cu un livulver în mâna şi s’a auzit o detunaţie uşoara... Jean Ţăcălie (rimbind). — N’a fost d’e-tunaţie de r’ev’olv’er 1 Iancu Ţăcălie. — Ha! ha! ha!.. Jean n’a umblat de când e el cu revolveru. Comisaru (furios). — Nu rîde d-le! Ul-tragiezi autoritatea! Şti d ta cu cine vorbe şt ? Nu rîde ca’ţ: fac şi proces de ul-tragiu (Catie Jean). Dar obiectul acesta gfcsitlad-ia? Ma poţ se tagadueşti ca nu e un livorvel ? (desface hârtia şi priveşte obiectul). Jean Ţăcălie (rîzlnd). — Vezi ca nu e r’ev’olv’er 1 E un ciubuc de c’iocolată. Comisaru (cMre alţi cetfţenî). — Aţi bl» tut, or v’a bătut ? Cetăţenii. — Noi am bătut. Comisaru (cttre vardişt ). — Dă-le dru» mu, cetăţenilor 1 SCENA VII Iancu Ţăcălie. — Ce s’sude ? Ce t’aude? Jean Tacăhe. — Mi se p’are că c’int» cinevaş. Căpitanul Stănciulescu (cu un gârbacl în mâna). Eh suni vestitul sbir Care lovesc la mir, Cu sabia laiti şi rănesc, Căci Stănciulescu mt numesc ! Înjur de ceară şi de sfinţi, De luminări şi de părinţi, Dad ghionlurl, pumni şi chiar picioare Căci ţză pe mint nu mt doare. Ed suni vestitul sbir Cu bani mulţi la chimir l Iancu Ţăcălie. — Aoleo! Sg ne fereasc&l D-zeo sg nu cădem pe mâna âstuia. Jean Ţăcălie. — Par’bl’eu. SCENA VIII Iancu Ţăcălie (în o cameră de la Otel Gabroven i. — Vorba aia, n’am nimerit momentul oportuni Tocmai când venisem şi noi sâ ne facem colectivişti, moare colectivitatea. Sâ ft ştiut ca noi suntem pricina, veneam barim de mal nair.te. Faceam ţgrit un mare serviciQ. Am vgzut pe bieţii miniştri colectivişt cum veneau sărăci d aberbe-leacu. EşaO unu dupg a tu din o casa mare, dar nu eşaO cum sgese. Ci eşaO par’ca h-ar fi d 4 cine va cu picioru ’n spate. AO venit juniraiş i la putere. Ce ne facem no acum ’ Se ne schimb un principiile1 D’abia lelmbr. ţişasem 1 Ce rg.i e ca nu se votează o lege pentru inam ăvib.litatea chilipi giilor şi cumularzilor! Jean al med ar dace-o binel Nu s’ar mai sinchisi de schimb rile guvernelor. Dar ce dracu s’o li f cut el ? O fi dat de vr’un bocluc în vremurile astea de turbu-rari, g-gauţu ! Mg duo sg colind o.aşu şi sg ’l găsesc. SCENA IX Vacantele paria aientnre IancuŢăcălie. —P’aicl pin piaţa mare trebue se fie Jean, pe la negustori de păsări, li plac la nebunie sticleţi. ! Are şi el. Cum-pgra şi vinde. L’am cauiat şi pe eheiu Dîmboviţei. Vai maica mea ce am tras 1 A trecut din Întâmplare o pisică p’acolo şi a ridicat tot prafu. Un ceas a trebuit plnă sg pot j vedea bine cu oichii. www.dacoromanica.ro * Un optimist. — Toate sunt d le cu socoteala. Cheiurile nu sunt stropite înadins. Trebue se se ridice praful ca se nu vaza trtcetorit pe ce ce se sca da ziua namiaza mare despuiaţ în gârla. lancu ŢăcUlie.—Ia taci d le din gura, c* ft’auzim ce zic £.ia care vin spre noi. Optimist ul.— A ! a 1 1 ştia se duc si ceara posturî de la noul guvern. Dar mulţ mal sunt I Corul dc po«tulautl Noi am luptat doisprcce ani Şi am remas nişte golani! Am suferii de iţtndtd 1 Cicl n'am mâncat de cât bătăi, D I -ne slujbe nu glumiţi... Şi iute, iute ne numiţi! Avem hârjî. patalamale, Certificate medicale... Lujilăm de doisprezece ani, Şi am i Imas nişte golani. L'n postulaţii solo U.i post de sub-prefecl aş vrea... Un alt postulant Cemisâria... nu t rea... lin alt postulant La vamă cer si mi numiţi Un alt postulant Mie si 'ml dcţl or ce voiţi I (Postulsnţi, se deptrteaza cântând). lancu Ţăcălie.— Bre. dar mulţ' ma" suntl Miniştrii chiar daca n’ar ma5 avea nici 0 alta treaba, tot n’ar putea s6 le asculte cererile la toţ'. Un om politic.—Ş\ miniştrii aO mult de lucru, d le ! Am fost az> la Carp şi d’abia l'am zărit Intre maldârile de hârtii şi de pro-ecte de leg'. lancu Ţăcălie.—Ce legi ? Omul politic.—Legea tocmelelor agricole, legea căpitfinatelor, legea... Dar uite-le cft trec p’aicl. Bre, aQ şi făcut deja corp! Procctele do legi Noi suntem proiecte De legi foarte drepte, Şi ne-a zămislit Un om iscusit. Avem fond fi formă Nt numim reforma... lancu Ţăcălie. -Dar ce carte al tn buzunar, onorabile ? Omul politic.—Era noua. lancu Ţăcălie.—Şi ce vrea ea? Omul politic.—Progres înţelept. lancu Ţăcălie. — Dar turma aia de oa-men care ţipi, gesticulează şi se strtmbâ colo, ce este ? Omul politic. — Aia sunt colectivişti ca-zuţidela putere. Fac planur cum se puie mina iar pe buget. Dar sunt p taţ, p taţ,— doamne fere-te 1 lancu Ţăcălie. — Ce tot spu’ d-le ? Omul politic. — Nu me crez ? Se fac o prob . Uite, se strig odat»: iat» hoţi 1... Vez cum s’aQ uitat la mine I ’l-am strigat pe nume... lancu Ţăcălie. — Dar pişicher ’m -a mai fost nenişorule... Omul politic. ~ Dacî sunt om politic. lancu Ţăcălie. — lat», ac zut o stea ! Omul politic. — E biata L’Etoile Rou-mâine 1 SCENA X La un birt lancu Ţăcălie. — Biete, d.’m ciorba ru-seasc». Un redactor de la Democraţi i (aparte).— Ciorbi ruseasca / lancu Ţăcălie. — Pe urma se’mi aduc : sardele ruseşt, icre negre, batoc de Rusia. Redactorul de la Democraţia. — Unul la mln . E muscal I lancu Ţăcălie. — Ce ma' dedu Ivan eşt 1 Pai astea icre sunt 1 Redactorul. — Vezi bine, tn Rusia trebue S6 fie ma bune... lancu Ţăcălie. — Pe urmi se 'ml aduci un ceaio rusesc. Sunt cam răcit, — pone-maişî ? Redactorul. — E muscal'. E muscal 1 lancu Ţăcălie. — Da’mi un pahar de şliboviţa, aide, scări I Redacloi'ul. — Mi se sue stngele la cap... lancu Ţăcălie.— Ia caut' tn pardesiul med. Am acolo un portofel de piele de Rusia. Redactorul. — Turbez. lancu Ţăcălie. — Pe urmi se tragi la scar un birjar muscal. Redactorul de la Democraţia. D» când sireacii liberali Au lăsat frinrlc din mâni Or und’ m( dur. văz tot Muscali Şi nic.ficri nu vid Români! Ce jwjfinari 1 Ce iconari 1 Şi ce birjari I Ce lipovmi 1 Ce povlicheni 1 Ce sibermî 1 Ce moscoviţi 1 Ce chieviţi! Şi ce sctpiţU EPOCA — it DECEMBRE (Se repede cu furie la lancu Ţ c lie şi '1 muşc ), lancu Ţăcălie. — Atlta îmi mai lipsea — pdcatele mele— iac -me şi turbat acum I Cor dc chelneri Muşcat, el poate si turbeze, S/i ducem si l inoculat La Babeş ! Iute o birje — acum si vie. Şi hal la 11 adm iolojie, La Babeş ! SCENA XI lancu Ţăcălie. — Am evadat de la institutul lui Babeş ! Sunt pe jumetatc turbat cit nu g sesc pe sec tura aia de Jean. Ce dracu s'o fi f cut ? Turbat aşa cum sunt. mult aş vrea s i muşc.. din bugetul ţ6ri 1 Dar ce vez colo ? Bibi-cescu fur» «Telegraful» din buzunarul lu' Fundescu. Se fac hoţ unu pe altul I Pîn* ieri îş aduceai! laude pentru onestitate. Cum vez eu, colectivişti numa când se pişe între e se cunosc 1 Şi ma, voiam se ’l fac pe Jean colectivist 1 lat» un cavaler frumos I Ce cal, bre ! bre! vărs foc pe n r ! El se lupt cu o scorpie. Ce scorpie o aia d-le ? Un consumator. — Pacostea de agii!, d-lel Ne-a s r cit ! Ne suge d’atâta vreme sângele, cu îo de gur> 1 lancu Ţăcălie.—A, a, a! Fie c'arîsbit’o! Dar mie ’m pare red ca scade valoarea au-rulu ... Consumatorul. — De ce ? lancu Ţăcălie. — N'ose ma' aib» c tare nic fiu-meQ, c ruia toati lumea t zice : mediocritate d’aurită. S' EN \ XII Alegerile din urma lancu Ţa ălie.—(d nd în fine cu ochi de fiu-seo).—Bine Jeane, ce te-a f cut bre, ptn'acum ? Pe unde a fost ? Intrasem în grij ... Jean Ţăcălie.— Mi-am g’ sit n’orocul, p’apa I lancu Ţăcălie.—Ce noroc ? Jean Ţăcdl e.—O fat ! lancu Ţăcălie — Ce fel de fata ? Jean Ţăcălie (cu nevinov ţie). - Toata lumea şi ma ales cr’aidoni îi zic ca e o m'archiză.... lancu Ţăcălie.—Tot guguşciuc eşt' b"ete! C' nd o se ’ţi mai vie minte la cap ? Dar st vorbim d'alt ceva. Ao început alegerile. A-cum e timpul sa cerem favori. Aide la miniştri. Jean Ţăcălie.—Al'lons... lancu Ţăcălie.— lat! turnul Colţei. Dar ce s > ceart» i ia acolo ? Or îşi dispuţi proprietatea lui? O parte din Comlslunea de «avanii Aceste t un turn măreţ Şi foarte vechia, de mare preţ 1 Primarul E vremea st ’l dărâm acu ? O parte din comisia de savanţi Nu, nu, nu, nu, Nu nu, nu, nu I Alta parte.din comisia dc savanţi Acesta e un turn urtt Şi Capitalei tl stă ’n gât Primarul Ca să ’l dărlm, veţi aproba ! Alta parte din comisie Da, da, da, da Da, da, da, da 1 lancu Ţăcălie.—Aide, ti ne vedem de treaba. Jean Ţăcălie. —‘Uite, din vorba ’n vorbi, ajunser m la Ateneu. Dar cine o fi cerşetorul f la din uşâ ? Un privitor.— E d. C. Esarcu. Cu gologanul, domnule, a ajuns sa fac un palat m reţ cum nu s'a mai v'zut în Rom nia. lancu Ţăcălie. — Bravus 1 Ce diferenţa între ista şi un colectivist ! SCENA XII lancu Ţăcălie. — Nu e nimic de f cut 1 Toţ miniştri aQ plecat din Bucureşt ca sfi nu se zic> c»tinfluenţeaz' alegerile. Aşa guvern n'am ma, pomenit de când sunt ea 1 Inchipueşte’ţi Jeane,toţ agenţi poliţienest sunt legaţ la och şi cu urechile astupate ca se n'auz şi se nu vaz . Dar asta n’ar fi nimic. E sunt legaţ cot la cot ca nic se nu se raijte ! Jean Ţăcălie.—Cest p'iram’idal 1 lancu Ţăcălie.—O se ma reuşească, la moş I Jean Ţăcălie.—La m’oş' 1 lancu Ţăcălie. —la tac , c»ci nu ştia ce s'aude... Cor de Colectivişti Ceasoamice, cizme, obuze Ne au adus bani. destul, destul, Şi noi care umblam tn bluze, Umblăm galanţi, sunlem silul l Am mituil, Am pingelii, Pt unde-a dat al ntslru pas, Cenuşe ’n valrt na rămas l lancu Ţăcălie. — Dar da ce fug cAstl* reţi ? Jean Ţăcălie.—Ao vez'ut duba pâs’iten- ciar’ulu: I ! «CENA XUl Dupe alegeri lancu Ţăcălie.—Acu a sosit momental se mergem la ministru se te prezint. Sunt burduf de recomandaţi . Dar iat , iat»... Jean Ţăcălie. — Gaz'etele col’ectitiviste ţip> ca mahalagioaicele. Gazetele colectiviste Au fost grozave ingerinţe Şi aU perii multe fiinţe ! Telegraful Un lac de sânge peste toi Aşa câ toţi umblăm In not 1 * Voinţa AU fost scopiţl şi iconari Armate ’nlregl de jugănarl !\ lancu Ţăcălie.— Bietele gazete ale roşilor, ved totul tn roşu 1 SCENA XIV lancu Ţăcălie. — Domnule Ministru, îţt prezint pe fiu-mea Jean. Jean Ţăcălie.—Jean Ţ’rc’M’ie ! D P. P. Carp. Domnule Jean, aţi vlaut vr'o dat1 vr'o universitate ? lancu Ţăcălie.— Domnule Ministru, (lumea n’a eşit de cât o singura dat» dia era-şul s60 natal, G eşti. D. P. P. Carp.—Ce şti' d-ta, d-le Jeane? Jean Ţăcălie. — Bileard, mac’a, conţin», bac’ara.pas’ienţ , table ghiulbah'ar, dom’ino lot’on, ot'uz'bir, ghiordum, ţi'nt’ar, şi altele. D. P. P. Carp. — Cam ce c rţ> aţi citit ? Jean Ţăcălie. — Dr'am’ele Paris’uluî, Cont’esa pal id , Muşch'et'ari, Roc'amb’-ole.... carte de v’ise. cart'e de sem'ne,.. D. P. P. Carp — Destul. Aţ venit prea târzia. Dac» veneaf Înainte de Martie s’ar fi g sit multe locur pentru d-ta, d-le Jeane. lancu Ţăcălie.—Avem influenţa tn judeţ. Avem rude alegâtor'. D. P. P. Carp.—(Bsându’î cu gurile căscate) Gugumani 1 SCENA XV Maturatorii laueu Ţăcălie.— Iute Jeane, cl ne aiitafl. Măturătorii.—Bre, am obosit, a» sbs*lt, www.dacoromanica.ro EPOCA — 10 DECEMBRE —Piliiiimini i, ",|| ■ T-^MWJWUB 3 BJVWWI sa 4*C*nd mitursm murd riile colectivităţi ! In 1 turi I lancu Ţdcălie.— Fuga Jeane, fuga 1 Iean Ţdcălie.— On m'a touchâ p’apa I SCENA XVI lanta Ţăcălit.— înapoi la G eşti Jeane, Ssăne întoarcem când o veni iar Bivtianu putere ! Jian Ţăcălit. — Se lup’t'«m se tr'tnt’im guv'er’nul I lencu 7ycălit. - Cu fapta şi cu vorba. Je*n Ţdtălit. — Cu v'orb'a... CA IIIL. RAPORTUL LUI î\m ŞTIRBEI CĂTRE KISSFLEFF ASUMI ŞTIRII VUACH El IN INUL 1832 Veniturile publice şi întrebuinţarea lor. Nu ta fi nepotrivit d» a da aci tabloul veniturilor şi al cheltuelilor din Valbchiaa la 1827. TABLOUL ▼«sitarilor ni ehel'uelilor pe anul 1827, vanilor le noeotile dupr regulamentului din 1818 Venituri: Sume primite pe se -ma Hispodaru-lu şi care nu se varsad la casa vistieriei: Adică: Venitul salinelor, . . . 890 000 Venitul vâmel 800 000 Birnl ţigani or Statului . 112 747 lmposit asupra exportârel porcilor 78,500 Total. 1,881 247 R°port. . 1,881.247 Impositul a 17.000 Iu Iii. socotind 218 lei de ludie pe an. • . . . . 3,700,000 595,000 soiotind 17 1/2 pe semestru, sau 35 pe an de ludie. A-ce»stâ suma liotă-rtA anume numai pentru intreţinr rea poştelor, era trimisa de«dreptul la casa antreprize!. 1.375.000 socotind 12 1/2 Ie! pe simestru, sad 75 pe an de ludie. Era o casă particulară pentu primirea acestei sume sprea plaţi lefurile tutulor impiegaţiţilor şi slujbaşilor publici Sume care in-trad deadreptul in casa vistieriei: 1.830.000 socotind 18 lei pe simestru, sad 108 pe an de ludie. Suma actasta slu jea I i pl ila tributului anual catrâ Poarta, şi la t hui -tu»Iilepentr Principat: dar IIospo-darii găsiră chipul de a Întrebuinţa ce< mai mare parle dmtr’in-sa In folosul lor ________personal. 8,7W,000 Total. Capit«ţia contribuabililor străin’, care, stabilit în tară şi ocupandu se de agricultura, erad puşi suo do: ispravnici particu'art.................. 188,700 T.xe cunoscute sub numele de dijmarii, tutunărit, oent, şi vinarit puse pe por i şi albine, pe tutun indigen, pe o şi vin, socotind 14 aspri pe oae sad capra, şi 0 aspii sau 2 p:\ rale pe vadri, oiâaura de 10 oca sad 22 litruri şi jumătate de vin......................... 420,000 Capitale plătită de câte-va clase privilegiate, care erad scutite de taxs asupra vinului, a albinelor, a porcilor şi a tutunului, şi cunoscute sub numele de mazile, ruptaşe şi com- paniste.................. 345,842 Totsl. . 0,841,789 Cheltueli: Sume vărsate deadrentul la casa Hos- podarulul, precum se vede aci alăturat 1,881.247 Tribut anual pe care Principatul era tinut să'l plătească Port'....................... ' Che tueli extraordinare, pe care H spoiarul spunea că le făcuse la Gonstantinopol, fără să arate în ce chip. . . . Che tueli fa cute de Hospodar pentru a da daruri Turcilor, pentru a intreţine pe cei sosit! de curând în Bucureşti şi al tele....................... Cheltueli pentru tmbrăcamin - tea Prinţului.............. întreţinerea Curţii Pripţului şi che tueli pentru masa lui. întreţinerea grajdurilor Hos- podarului.................. Pensiuni pentru diferiţi membrii al familiei Hospodarulul şi lefuri pentru câţi-va sluj -b îşi a Palatului. . . . Leafa agentului Prinţului la Constantinopol şi a agenţilor de pe lângă paşa ele limitrofe. 180,000 Intreţin-rea Divanulu -E'en-di sad agent civil al Sublimei Porţi pe lângă Ilospndar. . 61,000 întreţinerea gărzilor turceşti In număr de 455, sub numele de beşlii, şi a şefulu; lor. 103,900 Lefurile tutulor funcţionarilor şi slujbaşilor S «tulul, de la cel mai nalt până la cel din ur-m* rang. 1,213 571 Sume plătite pentru diferite pensiun'.................. 124 500 întreţinerea poştelor. . 640,677 Cheltueli pemru d ferite ser- viciurf.................• 74,105 Aj itoare date celor scăpătaţi In decursul anu uf. . . . 81,820 Che tuelile impiegaţilor trimişi prin districte In interesul serviciului..................... 12,440 Total. 0,841,789 Ceea ce isveşte mu întâi In acest tablou, este da a vedea ca persoana Hos podarului costă pe Principat două treimi din venitul S'atulul. Acest Înalt funcţionar pe 7 ani, după ce ia pentru dânsul toate contribuţiile indirecte, care se sue la 1,881,247 pe an, găseşte nvjlocul de a -şi mai apropia, sub cuvânt de oheitueli ex raordmare la Con-vtent nopoli şi peut.u Curtea sa, încă 2 024 029 de lei. Chipul cum se facea darea soco'ele-lor vistieriei, era de rls. Vistierul sad samişul venea In fle-care an şi arata printr o r«pede cetire înaintea a 8 boeri chtltueliie şi veniturile Statului. Aceştia erau de obiceia in funct une şi atâr-năud de II ispodar prin slujbele lor, formad mica minoritate printre boierii de rangul întâi. Fara a li se lăsa vremea să cerceteze sad să verifice socotelile, li se cerea să pue iscălitura, lucru pe care-1 fficead tndata, considerând actul acesta ca o simplă formalitate. încă ce-va de asemene e curios In acest tablod, anume cifra cea mică a veniturilor publice, comparate cu marea miserie In care se aflad proprietar şi ţăran din caus« cererilor şi vrxiţiu-mlor ne'nirrrupte ale administraţiei. Ş In adevăr miseria nu venea din mărimea impozitului legal care apăsa pe contribuabil, ci din repartiza nedreaptă a contribuţiilor, din venalitatea sluj-belor, din desordinea care domnea In cea mal mare parte din administraţie. Aci pr iprietetea era n micită, nimic nu se cruţase pentru a năbuşi cu totul a-ce>t simt mâi.t In locuitori. Pie utin-drnt puterea înlocuise dreptul, arbitrarul înlocuise legea, şi d n nenorocire abuzurile de "tot soiul er«d singurul mijloc de produrţiune şi de câştig. Proprietarului mic şi mare, i se fâcead neajunsuri In toate chipurile, el era de obiceid sărăcit şi adesea silit să şi vândă pământul pentru a scăpa de persecuţii de tot toiul. Impiegatul din con- 439,500 965,089 105 002 205,794 207,350 173,464 306,730 tra care nu avea de cât 209 de galbeni venit, trăia tntr'un lux scandalos, strin-g^-a bani şi trecea de om cu atât mai priceput, cu cât ştia miu bine se stoa ' câ poporul. * • In ordinea judecătorească. Garanţia de căpetenie a ouneoiior, a averii şi a onoarel, pntereaud jpcfitorească In lipsa tribunalelor, rra cu totul contopită !n adm nistraţie; perceptorul impositelor era Io acel«ş timp administrator şi magistrat. De aceea nu exista un corp cu do :trine ni se cunoştea tradiţie In principii, nu era nici un organ natural al legii, şi împărţirea dreptăţi', obiectul principal al solicitudinii ori-cărui guvern bun şi basa principală a ori-carel societăţi, era privata ca simplul atribut al S'ftpânirii, şi ca lucru de a doua mână. L,jgiie remănead prin urmare fAra putere, favoarea sad capriciul ho-târea In toate; dreptatea era de obicei sacrificată pasiunilor şi interesului josnic. Hospodarul, reservându-şl dreptul de a judeca In ultimă instanţăţtoate prici neie civile şi criminale, aduse ra re-suitat grămădi rea proceselor Intr’un mod gred de închipuit, şi aceasta creştea mereu. Erai silit pentru pricina cea mal simplă şi clară se stărueştl mal mult am tnaints d i a obţine ca o mare favoare dreptul de a fi judecat. Fericit încă acela care nu era respins cu totul ; căci nu era lucru rar d»-a ved ‘8 p-oce-se amanate sub diferite pretexte şi vecinie pendente, reclamantul In pagubă cu tot dreptul săd, şi adversarul lui bucurându-se In linişte de obieetul luat pe nedrept. Iu aşa stare de lucruri vinovatul cu tndrasnealâ era tot d’auna sigur de a râmanea neped -psit şi omul cinstit, victima onestităţii sale, trecea de păcălit şi el era batjocorit. Cât despre procedura criminală, era revo tâtoare uşurinţa cu care se dispunea de libertatea şi de viaţa oameni or. Capul temnicerilor închisorii din Bucureşti, luat din clasa cea mai de joi a societăţii şi care era plătit 250 de le pe luna, prezida un fel de Iribunal compus de 6 până la 9 membrii dintre cei mai ignoranţi mai sărăci, primind de la 50 ia 100 de lei pe lună, şi care nici nu prea asist->u la şedinţe. Ast fel capul temnicerilor judeca de obicei singur şi In şedinţă secreta toate procesele criminale, şi In virtutea raportului săd, iscălit câte o d«ti pro forma de unul sad doi din cobgii lui, Hoipo-dirul condemna ia moarta, erta sad tr mitea la ocnă persoana acusata, fără a 0 compărut înaintea Iul şi fara a o fi ascultat. « * * A'te cause de sărăcie a Ţârei. In cepa ce priveşte lomerciul, Valaehia nu putea vinde mei un produ :t teritorial altora de cât Turcilor din Constantinopol şi cu preţul pe care aceştia i-l hotârad. Exportul viteior de tot felul era de ase-m nea oprit sub cuvânt că trebue apro-visiouata capitala. De aceea ţăranul nu semăna de cât ceea ce ’i trebuea pentru hrana sa proprie; tot prisosul ar fi fost silit să-l lase se se strice sad să-l vândă Turci.or, siDgurii stăpâni al pieţei care, ne avâud a se teme de nic. o concurenţa, deUead preţuri foarte mici, şi deovicei inferioare costu u muacei. Nu se ţmead Yite mai multe de cât trebuead pentru luirarei pământului şi pentru hrana p ipuiaţiei din câte-va oraşe; căci sermanul ţăran manca nu mai rnalai şi se afla fericit daca lş< pu-La ferbe o ciorba la sărbători ca Paş-tele şi Cr.c unul. Daca vom adauga la cele spuse mal sus ca Vaiach a, unde industria e apro-pe nulă, «fara de făn, care, vin, lână m:tre, ceara, sed, lemn de încălzit şi de construcţie, era supusă importului, şi nu putea oferi nimic In schimb străinătăţii, se va înţelege uşor, cum una din ţările cele mai favorisate de natură nu avea de cât o populaţie tn miserie, secata prin trebuinţe şi privaţiuni. Aceste vremuri grele ah fost înlocuite prin zile mai fericite. Nu se poate tăgădui binele nespus pe care Muntenia şi Moldova il datorează Tractatului de la Andriauopoii diu 1829 Aceste Piia-cipate, uilaie şi ca pierdute in mij orul marei familii E iropene şi care se afl id Itnr’un bdivărat haos intern, paread menite, In urma desordinelor ivite tn Orient la 1821, a avea soarta tuturor populaţiuniior creştine din Imperiul O-toman. Mulţumită protecţiunii Rusiei, se Inch ie Cunvetiţiunea de la Aker-man, şi singura condiţ'e pentru menţinerea păci cu Poarla, fu ameliorarea so rial celor două Principate şi a S rbiei. Tractatul de la Andrianopoli şi Reglementul organic complectară mal tăr-zid opera începută şi deschiseră acestor ţâri o eră de prosperitate. I 3 * Ni se spune câ d. Tat«rnnu jude-| cătorul de instrucţie însărcinat cu instru ţiaafaeereiG.Soare Miulescu, verificând unele din ar&t&rile sale, le »r fi găsit exacte. Tutuş d-sa voind a se convinge de veracitatea scrupulos exactă a a-râtarilor lui Gheorghe Sonre a luat toate mesurilo pentru ca prin cercetări minuţionsa şi contradictoria ss ajungă a stabili aceste arătări. In acest scop şi pentru a avea mal multe interogatorii de care d sa are nevoe a stabilit mai multe comisii rogatorii. * . MM. LL. Regale şi Rpgina au vizitat hz li ora 11 Exoosiţia de bele-arte instalată în palatul Atheneului Român. Cu ocazia zilei da eri M. S. Regina a Împărţit mal multe îmbrăcăminte şi alte objecte necesare la un număr însemnat de copile sărace. ft Consiliul pentru apirarea ţăreî se va Întruni peste puţine zile, sub-preşedenţia M. S Reg lui. * Kată textul cuvintelor rpstite erl de d. Th. Rosetti preşedintele Con-siliulu , cu ocazia serbare! zilei naş-terei a M. S. Regina. Doamnă, Cervoea presinta Majestfttel Vo’stre r'sp ctuoasele felicitări al; consiliului de Miniştrii. Dumnezeii s6 ocrotească z'lele M*j"s-tăţei Voastre pentru mândria Gazel Regale şi a Ţăreî, pentru încuragiarea celor ce lucrează, şi pentru mângăerea celor ce sufer. Se trăeştl Augustă Doamnă, ani îndelungaţi şi fericiţi I # Un fost funrţionar al poliţiei sub d. Moruzi. care cu d siverşire aparţine partidului căzut de la putere, a declarat eri, că se sfii In compania jandarmilor atur ci când fo9tul capi tan Stuioiulaseu b«t»acu trâgatoa-r le re bărbi rul Miiţa (martorul din afarerea Oroveanu), pentru a'l convinge se drpue In contra acestuia. Acest funeţ onar a adăogatcă sbie-ret le de durere ale lui Mziţâ se auzeau până la Hotel de France. * Dupe cât aflăm vestitul eserocAn-droni i se afla ascuns într’un sat din Transilvania, exercitând meseria de caf- g u. E vorba de extradiţia lui. * Monitorul oficiul publică azi decretul următor: CAROL I, Prin graţia Iu’ r)iimn(,zed şi voinţa naţionala, Rege al României, La toii de facia si viifnri, sa^atate: Asupra rauorlu'ui ministrului Nistru al afacerilor i-tr ine, cancelar al ordinelor, sub No. 23.337; Având fa vedere hotArlrea înaltei eurţ! de jusi’ţte cu No. io din 7 Decembre 1888, prin care generalul tn demisie Anglndescu (Alex-n dru), fiind găsit culpabil ca, tn calitate de ministru de resbel, a luat mită şi a volat legea comptzbi itâţel, a fost condamnat la tnrhisoare corecţională, a-mendă şi incapacitate de a mal ocupa funcţiuni publice; Având In vedere statutele ordinelor Notstre, Am decretat şi decretăm : Art. I. Fo-lul ge iţe ral Ange'escu A'exan-dru este ex lus dintre membrii ordinelor No istre dm car ftce parte. Art. II. In aceias' li mo se retrage sus numitului dreptul de a m 1 pur ta insem-11rIa altor ordii e şi medalii străine şi române cu cari este decorat. Art. HI. Mini'lrul Nostru al afacerilor străine, cancelar al ordoi loc, este însărcinat cu ex cutarea acestui decret. Dat tn Bucureşti, la 16 Decembre 1888. CAROL Ministru afacerilor străine, cancelar al ordinelor, P. P. Carp No. 3.720 JLSSMTSA K&VAS Viena, 29 Decembre. Un amic al «Corespondenţei Politice» a avut o întrevedere cu Principele Ferdinand al Bulgariei. Principele i a declarat că sopră a duce la capăt lucrul bulgar care a devenit propriul săd lucru şi a combătut Intr’un mod categoric or ce idee de decla-raţiune de independenţă sad de desfăşurare a cesliunil Macedoniei. B uxela, 29 Decembre. «Nord» constată i-s 1888 se sfârşe-te mal bine de rât anul 188’. Atunci circulad ştiri d» resbnid, azi pacea pare asigurată. «Nord» afirmă intenţiuuile pacinice ale Franciel şi Rusiei. P'ris, 29 Decembre. Sesiunea parlamentară s’a închis. Viena, 29 Decembre. Dupe nişte depeşl private venite din Belgrad, fereastra c*re se alia de-asupra mărcii consulatului austriac a fost sfărâmată cn pietre, de asemenea ad fost sfărâmate ferestrele mal multor case care a-parţin la supuşi austro-ungarl. Asupra reclamaţiunil consiliului Aus- triei, prefectul de po iţie a aşezat un post de siguranţă tn faţa consulatului. Viena, 29 Decern b-e. 8e anunţă din Belgrad «Corespondenţei Politice» câ şedinţa de mâine a Scupcinel nu se va desohi ie printr’un discurs al Tronului, ci numai printrun ucaz regal. Borna, 29 Decembre. Regele a acceptat demisia d-lul Miglianl ministru de finanţe. D. Qrimaldi, actualmente ministru al a-griculture', urmează d-lul Miglimi ca ministru de finance, d. Perazzi e numit ministru al T-siurulu', iar d. Micelli, deputat, ia portofoliul agrioulturel. D. Perazzi a fost colaboratorul constant al d-lul Sella, pe când acesta era ministru de finance. S'fia, 29 Decembre. Inch:derea 9«siunei Sobraniel va avea loc mâine la ameazâ Azi camera a terminat votarea bugetului şi a adopt U proectul de lege privitor lareteaua cailor ferate. Mâine va avea loc lin banchet oferit de primarul oraşulu'. Berlin, 29 Decembre. Comandanţii celor douâ corpuri de armată bavareze vin la Berlin ca sâ felicite pe împăratul în numele armatei bavareze. Neapole. 29 Decembre. Imormăntarea fostului ministru Man-cini s'a făcut tn faţa rppresintanţilor recelui , al Parlamentului şi al autorităţilor. Mulţimea era enormă. Londra, 29 Decembre. Cadavrul unul copil sluţit tntr’un mod spăimântător s’a găsit la Bradfurd. Se crede câ această crimă este opera asasinului negâsit din Wnile chapel. Emoţiunea este mare la Londra. O SURPRINDERE Librăria Humana In BucurestTa scos acuma, sub titlul d« Cnlenrlnrul I-luslrut Itucurcstcan pe 1880, un volum în 4, tipărit cu mnr« intrnjire pe h irlie fina si conţi; ând 35 de gravuri, portrete vederi *i o muuime de nuvele, studii, poesn, descrip(iunî, biografi), sfaturi, recette, ete., c.«re ne a pri dis o udcverala surpriza. La no> nu s’a mal scos o asemenea publicaţiilor, şi ne facem o plac -re a o recomanda cititorilor no?tri ştiind câ n>- v ir mulţumi. Mai observam că preţul de 1 leu 50 bani, exemplarul va fac ’ pe. toţi sâ ’şl cumpere acest frumos album. IN CUREND VI SOSI IN CAPITALA MARELE CIRC SIDOLI CU 0 TRUPA CU TOTUL NOUA INSOTITĂ DE O FRUMOASA MENAGERIE Prima rrpresetitntlune va fi la 25 Decembre coreut, prima zi de Crăciunl. (1093) Avis Important Sub semnatul «m onoare a aduce la cunost'nţa onor. PubLccă pentru sozo-nul de iarnă pot pune la disposiţie SĂLILE DIN PENTRU B1LURI, SOCIETiTI. NUNTI, ŞJNQ'IETE ETC. precum şi saloane mai mici pentru cer-cur mai restrlnse cu preţuri foarte moderate. Inlin Sllefler 1083 «Grand Hălel Union» HOTEL HUGUES DI.N BUCUHESTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind In faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistratiune, din nod arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu veri-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nll Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale. RESTAURANTUL prevăzut cu o bucătărie escelentâ români şi franceză. Preţuri foarte reduse. Camere de la 3 lei în sus. (869) Administratiunea COFETĂRIA FABRIC ă DELTCHERURI* STR 01 C a ROL I N. 17 «LĂTUR CU BISERICA CURIE- VtCHC0LTU STA CAKOl Recomand Domuri de Jamaica ralit»te superioară cu 2 fr. 40 litru şi Ite Romuri d» Bremen din ce'e mal prima fabrici. Pesmetp■•ntru ci«l eu 1 fr.80 kilo, Ciaiuri Buşeşti line 2 80, Lieheruri, Ananas, B ne-dtclme Sarirevse,Piperment, Qairnse i alte < u 2 «0 ut, / irh r Saaoleon ru 1 fr 80 bt. Rachiuri îndulcite şi cu bun» gusturi pentru m n»gifi r.asel de la 1 fr 20 litrul In sus Bomboane ou 4 fr. kilo, Şampanie, A-ranjam -"te d» Buf t» pentru nuni' te espositi'le eu prime mednli' ţi diplom» de onoarp; posedă numeroase lmt>iinaia(i'M a«uor« ador (mts>m* d t.»t. fe m «ec-ta intre care voul cua: brutul lor iii rit, crre pro tune o manuif-* uşoară si ro moda, suveica fora mili are, aşezarea de sine a acului tn ade trtU sa p uiuţi te. depanator il automatic, ef.. Pe lănga a-cesua. ucreaza fără n c. uu sgeaact pentru care a ţi tosc. numita cu drept cuvâ it „La Siloueeuse.** ProJu.a uu lucru curat, elegant şi simetric. Po*rda 14 aparat* accesorii, prerum aparat ppntru brodai, marcat, tiuit, încreţit, etc. Totte plrţ le ta iţinel sunt lucrate tn oţel cel mat fin crra ce coriir bue la soliditatea şi durabilitaiea el. Depnsit de maşine de cusut zise ude Lipsea» pentru cismari; mxşinele «Titania» şi *Ringschi/fcheni> pentru croitori; eWthler et Wi/sen» pentru fabricanţi de iingerie. o,rwntant ( BULEVARDUL ELISABETHA ) MAX L1CH TENDORF CASA GRAND HOTEL BOULEVARD I bucureşti ţ ---( UNDE ?E aELa Şl DEPUStTUL GENERAL )- ) Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco ---() M asinele v e o li primesc» in schimb (■)- «■«■mwiFnwira^ COMPAGME Dl! G\Z DE BOCUEN —isaasiessss— In vrdprea gerurilor actuale, Direcţiunea invită pe numeroşii sel Abonaţi sfe inv' liuscă ci m 1 ori< cu o pătură de pâslă sad de lâna pentru a evita couge a-ţiunea ni'6' re romine. A9em*n*a pentru mal mu'tft sigu-anţă recomandă Compania întrebuinţarea liquiUutui incongelubil pe preţul ite C5 Bani litrul tn proporţiunile următoare: Pentru 1 lomptor de 5 B-curi de la 4 rână la 8 Miruri 10 Becuri de la 5 până ia 10 litrul*! 20 Becuri de la 10 i ânâ la 2o liirurl 30 Becuri de la 15 păuâ la 30 litrurt 40 Recuri de la 20 până la 40 liirurl Pentru i coţnp or ue 2n0 Becuri de la 10' pfinâ la 200 I Iruri Pe tru 1 complot* de. 50 B-Cun de la 20 până ia 40 litruri Pentru 1 com tor de 00 Becii, i de la 30 pflnâ la 60 liirurl Pentru i comptor de 80 Be uri de la 40 până la 8o litrurt Pent u 1 complot* de 100 lîe uri de ia 50 până la 100 liirurl Pentru 1 c motor de 150 Recuri de la 70 până la 140 liirurl Pentru 1 comptor de 4uo Becuri de la 175 până la 250 liirurl Cantitate* de liquid de Întrebuinţat variază du >6 locul mai mult sad mal puţin espus lrigului ce ocupă comptorul şi poate dura două erni. 00 DIRECŢIUNEA Pe .tru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Pentru t conul or du Pentru 1 comptor d i n REDESCHIDEREA HOTELULUI MEliClIR F-STUL HOTEL LflBES STRADA LIPSCANI 2, BUCUREŞTI 4m onoa e a race cunoscut onor. public, domnilor cât ton ţi l'ostilor mei clienţi, că atu redeschis sus numitul hotel, situat u centrul capitalei, restaurat si mubdat din nou. Camerhe de la 1 fr. 50 pe zi Apartamente şi camere cu lună, cu sau I' ra pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni conns-voiajori preţurile sunt es-Cepţionale. Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt. Rog pe onor. public de a mă ouoracn vizitele d-lor si sper ca vor u pe deplin satisfăcuţi. (1028) Cn stimă, Dl, YV‘-Ii»berg;ei* fostul antreprenor al hotelului Englitera. FABRICA C O MET < < DE SOBE ME'DINGER SI NU SINE DE BUCĂTĂRIE ADOLF SALOMON Cen mat practică şi economică sistemă de încălzire. Căldura şi ai dorea pot fi n gulate In mod perfect. Focul se poate Întreţine In petmanenlă zi'e şi sPptamâni Întregi. Ca combustibil se i o fecţionatâ. Durabile, practu eţ'cuo ecoi omie mare tn combustibil. Se *'■’■'\*fe*T*poate arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc. CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS. EPILEPSIE Boala repu'utapăn’ucum fara leac,\ EPilEPSIA, Precum şi toate Boalele nervoasa sun Vindt-c.-ite de mine eu desăvârşire, dup#* u i pro' ldeu nou tu cel mal scurt termen şi sub g irauţie. A se indica etatea şi durata j boalel. Remediul modul Întrebuinţării eti*.suntexpediate,1ii < ontra Lri-miterei sumei de 25 franci de Chst. (I Scemaun Berlm 133, Schaenhausor allăe 139 DE ÎNCHIRIAT «îlSXI I'o O'o N i 108 ins. A sa adresa strada Pitar-Moşu No. 16. 1044 —1 ........... —K/S, J2 NE MAI AUZIT DE EFTIN ! INDUSTRIA NATINALA 1061 REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JABGBR ^recunoscut ca cel mal excelent to calicit acum in urma, de juriul medical din Londra cu ‘Medaliede Aure & 4 m Soson galoşi cu lac rusesc. . . . Lei 10 Soson galoşi cu pele de vacs . . . Lei 9 Ghete de sanatate de barbati, cu postav . Lei 9 LA FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE em mmm# Bucureşti, Calea Cala.rasi.lor* No. 13© si 138 DEPOUL LA P. COCORIDIS „LA ORAŞUL ATHENA“ STRADA CAROL I, N. 28 Ori ce fel de încălţăminte de barbati, dame si copii se vând cu PRETURILE FA8HCEI. nmh p ^ E b 2 ll^IN A LIX CUCTFE SAISONS 71, Calea Victoriei, vis-ă-vis de Palatul 1legal PRO . 0- . G J/E6EP.W BlfC!P$(EHN(,STU l-Rl Preturile de v6nz»re originale ale Ta-b icel dupe mărime._____ T'll III ITH I'ITW 5a^B3*Etl COVSTltLCTOK 1>E llOitl BIUROU TECHMC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49 MORI, FABRICI DE Sî IRT, FABRICI DE LEMiWRIE FABRICI DE SCROBEALA Mssinl pentru tot felul de industrie. lUnsinl «le aburi, Turbine, noule liydtu»alice, licpos't de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. l*»cli*«* «Ie iliiiira. Instalatiuni de lumina electrica. Fubriculiune de curele de piele. (Cataloage fi Preţuri corente U cerere gratis şi franco) Casa fondata în anul 1837 J. RESCH & FII BiJutci'H si Jouilleri Curiei 11. II. Ile(;clui Carul I REPRESENTANTUL MANL’PACTUREI SI HORLOGERIE PATER PHIL1PPE & C-N1E DIN GENEVA şi al manufactureî de argintărie CHRISTOFLE & C-NIE DIN PARIS filo. 36, CALEA VICTORIEI, No 36. ir«t io lO <—l Cd i—i FONDAT IN ANUL 1852 LVIIMTlLUGASPi o CJI 0 > O H D’.EK UZESSI cr m ■p- O •—M > < w < a tO lO 55 calea victoriei 55, bucureşti Se găsesc specialităţi de vinuri fine, asemenea si un maredepo-sit de conserve alimentare etc. cu preturi foarte moderate. 1M» < Cj H O 70 >— m O’ CI FONDAT IN ANUL 1852 ■OTESEi'KE-: V‘. r,ţ j HaanaStfflENTE HILIT1RE Aduc 'a cunoştinţa numeroasei tnolo oliontole, d-lor ofiţeri precum şi onor. Public că am transferat MAGAZINUL SI ATELIERUL DE SELARIE lluciii*o*'t:. — Cn!<*u Vii'toricl \o. 57 Ce I’am avut tn laţi, t i timp d • 4^ ani; i*p| mal mari 'ocom iense obţinute Ia mal multe Esposiţ uni din ţara ’p ecuinşi dip’oma de onoare obţiuuta la Esposiţiunca imernaţiona ă de la Vnuia 1871, sunt cele mal b ne dovezi ea pot concura cu lucrările efectuate în Ate-li-rul meu eu or-cm-e fabricant din straiuftt b*. Iml v.d a mateeilinţele ca pr n perfi cta ea‘Cui ca lucrului «d salisfic dorinţaonnr. domul care mă vor onor cu com i deb'lor. Ua v chifi induslriaş si In vederea r.'pulaţmnel câştigată pân ■ a unt, contez foa-n; mult tn Sprijinul tululor. ' KDUAliI» u.vT'i (U. Comenzi pentru d stricte frauco la ori ce garâ din ţara. Se repara ori ce se atinge de aceasta arta. 1085 ECONOfAIA DE ÎNCĂLZIRE se poale aduce i rin închiderea ferestrelor şi uşe or p in BURLETE SUEDE care le Imh.d tiereim t ca să poate deschide hrestrele pentru ae-risaie. Aceste burlcte se găsesc la MAGAZINUL b 12TAPETE H. HON1CH llulevurilul i lisnbelii-liuumna ţ uile lil'oi* «? ) «UUMM I mSSSM&m S A PUNE R I E —K3— PARFU MERIE 8 ,CJA»ST!. 0.P0 HUL CENTR L. CALEA V CT01 El IV S-A-V S OE PAL.'.fUL REGAL) Are onoarea d'a aduce prin aceastala runoşlinţa Onorabilului Public, că a deschis XPOSITIUNEA PENTRU CRĂCIUN şi recomandă marele depnza de parf'umerii engleze şi ranceze precum şi a-cele din propria I' bncă. Recomanda de n«. menea MAREA COLTCTIUKE DE ARTICOLE DE TOALETA SI LUX care -unt foarte nem rit-, peniru cad u '. A ege e mare d ■ lnjut< rit. SPECIALITATE LE LUM NARI STEABINA. SI DE CEARA OHNAMLNTATA Serviciul prompt — 1‘returi couveoubilo 10Î1 Tipografia Ziarului „Epooa1 Tipărit cu cerneala Ch. Lorllleux-Cle Pari* Girant responsabil V. P. Gheorghlu www.dacoromanica.ro