ANUL IV No. 922 A DOUA EDITIUNE DUMINECĂ 18 (30) DECEMBRE 1888 N'JMERU L 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bucarnucl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. kn Strelnetale: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL io BV!\l NUMERUL ANUNC1URILE DIN ROMANIA SE PRIMESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agcnor Havaa, Plaeede la Bourse, 8 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia. LA. paris : segâsestejurnalul cu ta cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S». Ger-main, I\o. H4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNE A No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE XiLELE DE LUCRU ADMINt S TRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. TEORIILE D LUI KOGALNICEANU O MOŞTENIRE SITUAŢIA CONSERVATORILOR JURAŢII D ALE LII mm MIHALACHE LOGODIŢII TEORIILE D-LUI K0GALNICEA1 Nimeni nu se aştepta ca proectul de a se acorda un credit de 150,000 lei pe seama ministerului de resboiu pentru acoperirea cheltuelilor făcute cu prilegiul ultimelor rescoale ţărăneşti, se dea naştere unor discuţiuni aşa de pasionate ca cele la care a-sistarăm eri. Acela care a escelat In divaga-ţiunl patriotico-naţionale, a fost d. M. Kogălniceanu. D-sa ne-a dovedit încă odată, că tot nu s’a lăsat de puţin onestul sistem de a făgădui marea cu sarea, atunci când e în opoziţie. Făgăduiala, îu adevăr, nu costă parale; de cât d-sa, care a avut de atâtea ori deplină putere in această ţară, n’ar face rău, daca ar fi mai scrupulos în acusarea tutulor partidelor care r.’au făcut nimic pentru talpa casei, şi dacă ar fi mai modest în făgâdueli ce ştie bine că nu le ar putea îndeplini, când ar fi la guvern. Apoi d-sa, care nu cere nimic mai mult de cât vânzarea moşiilor Statului în loturi mici la săteni şi reforma legeî tocmelelor agricole, ar trebui se nu prea arunce cu săgeţi de acelea pe care a înscris moarte reacţiunel. Şi iată pentru ce : Aceste idei sunt eminamente conservatoare, ele aparţin acestui partid, care le-a şi adus In Parlament sub forma netedă de proecte de legi. Acestea sunt în esenţă ideile furate de d. Kogălniceanu de la conservatori şi pe care îi putem dovedi cu Monitorul că le-a combătut odinioară d sa. Pentru aceasta credem că nu’i putem face un mal bun serviciu, dejcât IndemnânduT să nu’şi mai facă o glorie a d-sale din-tr’ânsele. Toate cele-l’alte tirade precum «talpa ţărei, săteanul obijduit» şi alte clişeuri din muzăul (vorbim de cel politic) d-luî Kogălniceanu, sunt şi rămân nişte simple divagaţiunî. Cu prilejul acesta, ţinem se maî amintim un fapt, care n’ar trebui de loc dat uitărei, atunci când el vine de la un om politic cu preten-(iunea de şef al unui partid. Iată acest fapt : D. Kogălniceanu, devenit celpbru prin lovitura de Stat de la 2 Muu, a ameninţat eri Parlamentul ţereî cu o nouă lovitură de soiul acesta, afirmând că mai curând sau mai tîr-ziu vom asista la aşa ceva, «dacă vom continua cu nepăsarea faţă de masele populare.» In nici o ţară din lume nu s’ar fi permis unui deputat ca se insulte Constituţiunea ţărei şi se facă asemenea ameninţări grave. D. Kogălniceanu trebue să mulţumească majorităţei parlamentare şi d-lui Lascar Catargiu, preşedintele, pentru această nemărginită toleranţă. Dar dacă pân'aci lucrurile sunt grave, avem de notat în discursul de eri al marelui bărbat de Stat, şi o parte care întrece culmea cara-ghiozlîeului. D. Kogălniceanu a făcut declara-ţiunea, că suma de 25,000 lei prevăzută în proectul de lege pentru îndemnisarea ofiţerilor pe timpul potolireî răscoalelor trebue plătită de proprietari şi arendaşi, care au provocat răscoalele prin asuprirea neomenoasă a sătenilor ; iar Statul se se constitue parte civilă pentru a dobândi această sumă. Credem că nici un ajutor de judecător de ocol n’ar fi în stare se susţie o asemenea teorie. Căci chiar dac’am admite idea d lui Kogălniceanu, că proprietarii şi arendaşii sunt autorii morali ai răscoalelor, tot n’am putea pomeni de Stat ca parte civilă. Dacâ’n morală aceşti oameni ar putea fi vinovaţi, codul penal n’are nimic r face cu metafizica moralei. Am avut dar eri la Cameră pe d. Kogălniceanu—Orlando şi pe d. Ko-gălniceenu-Guguţă. TE LE GRAM E AGENŢIA HAVAS Paris, 28 Decembre. Alegerea în departamentul Senei e fixată pentru 27 Ianuarie. Generalul Boulanger e candidat. Belgrad, 28 Decembre. Prima şedinţă a Scupcineî va avea Ioc mâne. Adoptarea în bloc a Constituţiei este sigură. Regele a refusat să primească pe radicalii disidenţi. Belgrad, 28 Decembre. D. Miloicovicl, fost ministru, a murit. Paris, 28 Decembre. Prado a fost executat azi dimineaţă Ia ora 7 1/2. El a murit cu curaj, fără a face nicl-o mărturisire. Mesina, 28 Decembre. Pe când nişte soldaţi preparaţi grenade într’un fort, una din eie a plesnit şi a ucis pe un căpitan, pe soţia sa şi 20 de oameni. SITUAŢIA CONSERVATORILOR îndelungatele discuţiuni la care a dat loc răspunsul la Mesagiul Tronului, precum şi ne sfârşitele interpelări ce s'au desvoltat de la începutul sesiunei Camerilor, au avut şi o paite bună, căci au lămurit tendinţele diferitelor grupuri politice şi au risipit confusiunea pe care o crease colectivitatea. Intru cât priveşte pe conservatori le-a fost dat să afirme două tendinţe bine definite. Pe de oparte el au isbutit se stabilească, în aşa mod în cât nimeni nu mai contestă acest lucru, care totuşi nise contesta până acum, că ei ca şi liberalii sunt partisanii şi a-părătorii libertăţilor publice. Pe de altă parte, ei s’au înfăţişat ca represintanţii reacţiunel în contra tendinţelor radicale şi socialiste care să manifestă cu oare-care intensitate de cât va timp. Aşezat pe o bază atât de largă, partidul conservator va putea atrage la densul pa toţi acei pe care reaoa credinţă a liberalilor îi făcuse se crează că conservatorii sunt ostili libertăţilor publice, şi pe toate elementele cumpătate şi de ordine care nu mai găsesc de cât în conservatori pe apărătorii ordinei sociale. Desvoltându-şi programul de reforme precise in cadrul acestor ideî, care, credem noi, corespund sentimentelor majorităţii ţării, partidul conservator are înaintea sa o carieră de mai mulţi ani de muncă spornică şi utilă ţării, O MOŞTENIRE * _____ Printre nemumăratele rele moştenite de la colectivitate, e şi un fel de credinţă în genere răspândită, că nimic nu e imposibil şi că puţină bună voinţa cu puţină protecţiune sunt de ajuns pentru îndeplinirea tuturor visurilor. Sub guvernul trecut s’au realisatin-tr’adevăr atâtea şi atâtea lucruri care par că ar fi numai de domenul basmelor, încât ne închipuim din aceasta pricină că tot aşa trebue să meargă as-tâ-zl, şi că ducă d-nu deputat X va pune o vorbă bună pe lângă d-nu ministru Z, 8pol trebue să se facă or ce cerem. Am văzut oameni venind, şi solicitând de la ministerul instrucţiune! publice, spre exemplu, o bursă lntr’un institut privai pentru un copil; şi dacS stai să le tălmăceşti că nu este cu putinţă, că Statul are institutele sale anu-/ me In care se primesc bursieri, el se supăra şi se plâng că nu voieştî să le dai sprijinul. Am văzut oameni cerând aşa team ne seam ca un ministru se le cumpere casa pentru a face dintr’însa un observator metereologic, sau or ce va pofti, de şi nu e nici nevoe, nici credit deschis pentru un asemenea scop, şi dacă le spui că nu se poate, el î’ţi răspund: «Lasă frate ca daca o vrea domnu ministru se face.» In contra tuturor drepturilor, în contra tuturor legilor, un altul vine de te roagă se scuteşti de oştire pe fiul său Costache, român voinic, cu părinţi voinici şi bogaţi, cu alţi patru sau cinci fraţi acasă, şi î’ţi este peste putinţă se faci se înţeleagă pa acest creştin că serviciul oştire! este obligatoriu, că nu te poţi sustrage de la dtnăfil fără motive bine cuvântate. Cereri de neurmărire în baza unor ho-târlri rămase definitive, cereri de punere In slujbă a unui om osândit, cereri de recompense naţionale pentru persoane care n'aii altceva la activul lor de cât că aii slujit Statului patru ani şi că au făcut cinci sau şase copii, cereri de isgonire din serviciu a unui funcţionar cinstit spre a face loc unui favorit, cereri da votarea unei burse pentru o anume persoană ca se meargă la Paris saii Berlin se înveţe, sau maî bine zis ca se poată rămâne acolo, cererile cele maî fantastice într’un cuvânt, iată mărunţişul reclamaţiunelor ce se aud zilnic. Neapărat că toate miseriile omeneşti sunt de plâns, neapărat că fie-care In parte e dator să vie In ajutorul fratelui său când suferă, dar ar trebui să ne iese o dată din cap ideia greşita că Statul este casierul general chemat să plătească şi nevoele şi poftele noastre. Până acum câţi-va ani, Israeliţii singuri eraţi acei care credeau că nimic nu e peste putinţă şi că un Ministru n’are de cât să voească ca să şi consume or-ce act. Teoriile acestea puse în execuţie,duc pe Miniştrii până înaintea înaltei curţi de justiţie, şi cine ştie dacă în realitate fostul general Anghelescu n'a plătit între altele şi păcatul că n’a ştiut să se oprească la hotarele drepturilor sale, şi că a ascultat cu prea multă bunăvoinţă, cu prea multă tragere de inimă, pe acei care ’i cereau câte un hatâr. Pentru naţiunea întreaga practica unui asemenea sistem de administraţie este desastroasă, să corupe cu desăvârşire moravurile, şi dacă astă-zl Ministrul să pleacă înaintea celui ce ’i cere diu punga Statului un ofl, mâine are să se plece înaintea celui care'tcere un boii. Trebue să ne pătrundem mai bine de datoriile Statului şi de drepturile noastre, trebue să ne fie ruşine s6 cerem cu fruntea senină toate călcările de legi pir’că am cere un lucru care ni se cuvine, iar dacă printre noi se găsesc oameni lipsiţi de acest sentiment, e de datoria guvernului să pue pieptul spre a opri năvălirea hatârurilor pe o asemenea scară. Sarcina e grea negreşit, toţi n’avem tăria de caracter necesară spre a rasista rugăciunelor, mai ales când ele vin din partea unor prieteni, d&r me- ritul va fi tocmai al acelora c^re vor şti tn asemenea Împrejurări să nesocotească legâturele prieteniei. Un an de o resistenţă puternică va fi de ajuns spre a ne scăpa de aceasta nesănătoasă moştenire a colectivităţel. Aga. D ALE LEI CEGII MIHALACHE Marele bărbat de Slat,omul de la 2 Maia, leaderul liberalilor presenţl şi viitori, oratorul cu vorba repede, udata necontenit de lacrimi calde, etc. etc., să distinge In sesiunea actuală a parlamentului prin două feluri de activităţi: Una consacrată contra inchi-derel discuţiunilor de câte-orl este să se întâmple aşa ceva, iar cea-l’altă operilor de bine-facere. Când Camera obosită şi sătulă de prea multă filonichie netrebnică, de discursuri searbăde care strică mal mult misiunel deputaţilor de cât celor care le rostesc, reclamă, ca o mântuire, închiderea discuţiu-nel, conu Mihalache de-odată sare din loc şi invocând trecutul sâO politic de 50 de ani sS năpusteşte asupra majorităţei, vrea s’o aducăl la ambiţie, în numele neperitoarelor, neprescriptibililor, inevitabililor principii liberale şi mal plângând, mal rîzând, someaza pe toţi să lase discuţiunea deschisă. Atunci e vrednic de admirat Conu Mihalache 1 Om mare 1 Curai om mare, cum ar zice personagiul din comedia lui Caragiali. Dar cu mult mai interesant este a doua parte a activităţii sale când se aşează pe canapeaua din anticameră şi ochind prin sticla ochilarilor pefdeputaţr.îl atacă cam în chipul urmetor: — D le X? Dă-mî cinci franci! (deputatul se apropie). Un biet ţeran venind in Bucureşti a vîndut douâ perechi de bol şi nişte pungaşi 1’aQ prădat. Se’I reconstituim suma de $oo de franci de care a fost prădat. Haide, dă ml cinci franci 1 X. se execută. Alt deputat intră. Cuconu Mihalache îl vede. — D le Z, ia te rog, am se ţi spun ceva, (deputatul se apropie). Da’mî zece franci 1 Un biet ţeran etc. etc. Aceiaşi jalnică întâmplare. Şi aşa mal departe. De la unul cinci, de la altul 20, de la altul 25, taxa e dupe puterea bugetară a omului; conu Mihalache it cunoaşte pe fie-care; representanţit ţereî contribue de voe, de nevoe, la fapta cea bună. Mal deunăzi a vândut medalii comemorative pentru statua lui Miron Costin. Nu e vorba atunci contribuabilii aa primit în schimb un echivalent. Si tot aşa, dupe darea de mână a deputatului. Unii însă aâ fost chiar greu impuşi; aşa dd. G. Cantacuzino şi G. Vernescu aa solvit câte una sută franci. Dar aQ de unde 1 Alaltăerl Conu Mihalache a perceput din nou alt imposit. Tot pe aceiaşi basă şi tot dupe acelaşi sistem de repartiţie. De altă-dată protegiatul norocit era un... lurc. Un turc, zicea Conu Mihalache care ştie englezeşte, nemţeşte, spanioleşte,.. turceşte şi alte limb , care a fost redactor la o gazetă arăpcscă în Constantinopol, a fost prin Dobrogea, a luat parte la lupta Întreprinsă contra grecilor în favorul românilor macedoneni din Bitolia, etc. etc. un serman patriot care caliceşte prin Bucureşti... dâml cinci franci 1 E', cum vâ pare ? Trebue sâ ne aşteptăm — dupe cum a luat’o — sâ'l vedem într’o bună dimineaţa umblând prin parlament cu o listă de numere de loterie; un ceasornic cu lanţ de argint poleit cu aur pus la lot, saQ vre un porl-tabac cu musică, cincl-zecl de bani numerul. Nostim de tot Conu Mihalache 1 Sic. JUR ATU _____ 9 Acei care au urmărit cu ceva băgare de seamă ideile partidului liberal în ziarele de odinioară, îşi &-duc aminte negreşit cât de slăvită era de ro??? instituţiunea Juraţilor, pe când din contra cele l’alte instanţe judecătoreşti erau pururea atacate cu înverşunare şi denigrate. Dacă s'ar fi ţinut seamă de dorinţele exprimate în presa roşie, insti-tuţiunea juraţilor ar fi trebuit se în-locuească imediat toate tribunalele, toate Curţile, căci singură această instituţiune era socotită demnă de a da verdicte sănătoase, nepărtinitoare, asupra căreia guvernul nu putea se aibă nici o înrâurire. Intra în sfârşit în ideile şi in programul liberalilor ca justiţia se nu maî fie dată de cât de aceşti magistraţi desemnaţi prin sorţ spre a spune ultimul cuvânt asupra tuturor chestiunilor criminale sau co-recţionale. Se te fi apucat da discuţie cu roşii asupra acestei chestiuni, ar fi fost de prisos, şi or ce împotrivire ţi-ar fi atras toate blestemele partidului liberal, blesteme asverlite neapărat în numele libertăţei, al egali-tăţeî şi al fraternităţei. Dar apa a curs şi pietrele nu au rămas; incet încet liberalii au uitat cu câtă slavă vorbeau de juraţi, şi pe când noi respectăm verdictele lor, liberalii preschimbaţi în colectivişti au început se necinstească această instituţiune. Deşchideţi Voinţa Naţională şi veţi găsi acolo cu prisos de câte ori juraţii au fost criticaţi cu o asprime de necrezut, într’o zi pentru că a-chitau pe Oroveanu.în^’alta pentru că achitau pe tinerii de la Vâlcea şi pe inculpaţii de la Galaţi. Acum in urmă, de trei zile încoace, Voinţa a reînceput campania sa în contra juraţilor pentru că au achitat pe uni şi au osândit pe alţi. Gând asişti la această dărâmare a tuturor principiilor, a tuturor credinţelor liberalilor şi când vezi că nimic nou, nimic sănătos în creeril lor, n’a Înlocuit cea ce slăveau cu aşa mare pompă odinioară, te întrebi : «Ce lucru găsesc ei oare bun în ţara asta?» Şi nu aî de cât un răspuns de făcut : «Pentru dânşii, e bună numai punga ţereî ca se’şi poată vâri mâi-nele Intr’insa până la cot, par ci ar fi punga lor!» IIRIGELE 0P0S1TIHI ____ • Extragem următoarele pasaje dintr’un articol apărut eri în România Liberă : Tot felul de manopere, au fost întrebuinţate, o mulţime de combinări şi intrigi de culise s’au urzit ca să se a» runce vrajba între Cabinet şi majoritatea din Parlament. Ba chiar mulţi s'aii încumetat să arunce zizanie între membrii Cabinetului, întemeindu se pe nişte închipuite resentimente şi pe o necompjetă sinceritate pe banca ministerială. Rezultatul e cunoscut. Se ştie la ce au fost reduse toate aceste speranţe şi iluziunî ; toată clădirea argumentării oratorilor opozanţi a fost spulberată în vent de cuvîntările, rînd pe rlnd rostite, cu o egală francheţă şi căldură , de mal toţi miniştriiactualului Cabinet. Cu toate acestea ei nu voesc să recunoască absurditatea speranţelor ce ’I rătăcesc din calea aceea şi prepară noul intrigi şi noul atacuri împotriva Cabinetului.... Tactica aceasta, deşi nu face cea mal mica cinste acelora care o lntrebuin* ţează, totuşi sa cade a fi relevată şi de« www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 18 DECEMBRE twg-f,ay«a—î - . _ gaa*ftsaMB nunţată. Aşa opoziţiunea liberală, cu multele şi aproape nemărginitele eî varietăţi şi nuanţe ale aceluiaşi liberalism, n'ar voi nici mal mu t, nici mai puţin decât să facă pe ţara să crează ca ne găsim In criză parlamentară ascunsă, de vreme ce, membrii actualei majorităţi ar avea serioase motive d’a nu face menaj bun Împreuna. N'avem să intram noi în cercetarea şi combaterea unor presupuneri neîntemeiate ce cad de la sine tu faţa bunului simţ şi a dreptei judecaţi. Opoziţiunea singurâ ştie prea bine ce trebue şi ce nu trebue să creazâ din asemenea «baloane de încercare» — totuşi ea continua sistema şi tactica sa de iuvenţiuni şi Insinuări râutacioase In privinţa unor membri diu guvern care, până acum, aG oferit multe probe că şi-au dat mâna spre satisfacerea unor nevo adânc simţite de ţară, spre îndeplinirea unor reforme tară de a căror realizare liniştea şi siguranţa din nauntru apar ca foarte •ompromise. SCOALELE SATESTI DUPE DOMENIUL COROANEI Peutiu întreţinerea tn bună stareaşcoa-lelor săteşti, administraţia domeniului Coroanei a emis următoarea circulară: Domnule agent, Comunele de pe domeniul Coroanei posedă acum şcoli bune, corespunzătoare trebuinţelor, clădite cu soliditate şi încăpătoare. Insă or ce lucru este supus stricăciunel dacă nu se îngrijeşte de întreţinerea, apărarea şi repararea lui. Este dar de cea mal neapărata trebuinţă ca învăţătorii şi Invăţâtoarale să dea toată atenţiunea lor pentru a semnala la timp sad şi mai bine, a preveni căuşele de stricăciune ce s’ar putea ivi în decursul timpului ia localele, cu care administraţia aceasta a înzestrat comunele da pe domeniile sale. Căci or-ce causă de stricăciune produce efecte cu atât mai rele, că cât sta mai mult timp neobservată şi neînlăturată; «din lipsa unui cui cade potcoava, din lipsa potcoavei se nenoroceşte calul, şi pe urma calului călăreţul, zice Pran-din în ştiinţa unchiaşului Richard». Aceasta întreţinere mai este necesară şi din punctul de vedere al esteticei, căci produce o urâta impresiune, dacă vedem la o şcoala buneoiră că uşa nu se închide bine, sau e crăpată, un zid de pe care a căzut tencuiala, geamuri sparte şi înlocuite cu hârtie şi alte asemenea nepotriviri care deşteaptă In mintea privitorului ideia de-sordioel sad a neglijenţei. De aceea, vă invit să stăruiţi pe lângă învăţători şi Învăţătoare din ocolul dv. ca să dea cuvenita atenţiune la aceste amănunte care nu sunt mici de cât In aparenţă, şi se deprinză şi pe şcolarii lor a respecta localul şi mobilierul şcoalei. Deprinderile de esactitate şi de îngrijire pe care le vor lua astfel copil, le vor fi mai târziu de mare folos, şi prin calea aceasta a exemplului întipărit tn noua generaţiune putem | spera ca sătenii pe viitor să dea iuaI multă importanţă unei bune şi igienice întreţinere! a localului şi mobilierului lor. In privinţa materialului didactic, să observe asemenea ca copii sfi’l mânuiască cu precauţiune. Să’l strângă tot-d'a-una învăţătorul după sfîrşitul lec-ţiunel şi se nu lase pe copii să pue mii-nele pe hărţi sad globuri, ci să ainâ unele curate şi uscate, cu care să se serve pentru indicaţiunile ce au de făcut. Aceste recomandaţiunî nu le fac din punctul de vedere al economiei ci mai cu seama pentru folosul pedagogic ce ’l avem ca şcoala sa dispună de un material ne uzat, curat, ast-fel în căt să profite de darurile numeroase ce din Înalt ordin ’i fâcem, şi ca copii, băeţl şi fete să se couvingâ de valoarea acestor obiecte, de utilitatea curăţeniei şi exactităţel. Pentru ca Învăţătorii să se pătrunzâ de cererile ce, bazaţi pe sprijinul ce le dăm, le cerem în propriul folos al şcoalei şi al lor, vă invit d le agent, să înmânaţi fie-căruia, câte una din alăturatele copii de pe această circulară. Administrator, I. lialinderu. INFORMATION! Mai mulţt deputaţi liberalî-con-servatori şi junimişti au luat iniţiativa de a forma un cerc de studii al diferitelor grupuri conservatoare. Din acest cerc, vor face parte deputaţi şi senatori care se vor ocupa de proeetele de lege înainte ca ele se fie discutate în parlament, precum şi persoane streine parlamentului In vederea organizării unei active propagande de idei. M. S. Regele primind azi pe d. G. Vern*seu, ministrul justiţiei, a semnat decretele privitoare la mişcarea în magistratură. -es- Rechemarea ministrului Turciei Ahmet Zia-bey, e un fapt îndeplinit. D sa va fi înlocuit cu Feridan-Bey, fost ministru la Atena. Ahmet Zia-Bey va fi numit în-tr’o funcţ*e superioară la ministerul de externe. -ses- Azî Sâmbătă 17 Decembre se face la Galaţi alegerea colegiului al 3 lea pentru consiliul judeţian. Candidaţi partidului liberal-con-servator sunt dd. A. Codreanu, Serbu Marin, G. Gardas, M. N. Mihâilescu, V. G. Pavel, N. S. lătrati, Gr. Gre-ţescu şi G. Alevra. Intreg consiliul de miniştri a mers azi la Palat unde a felicitat pe M. S. R°gina pentru aniversarea zilei naştereî sale. Azi va veni înaintea curţii cu juraţi, procesul de calomnie intentat ziarului colectivist Democraţia de către doi cetăţeni. Acest proces fusese amânat pentru că autorul articolului în cestiune d. Tache Protopopescu lipsea din capitală. Procesul Democraţiei însă nu se va judeca nici az , căci d-nu Tache Protopopescu fiind deputat, e nevoe ca adunarea deputaţilor se pronunţe urmărirea lui. Parchetul din Tecuciu e foarte o-cupat cu clasificarea nenumăratelor delicte ale funcţionarilor colectivişti al căror şir nu mai ia sferşit,precum ne arată relaţia următoare : «După Popovici şi Malaxa, unul fost director de prefectură şi cel-l’a!t fost poliţaiu de ai vestitului Tache Anastasiu, trimişi pe băncile trib. corecţional pentru că au comis delictul de escrocherie pe când ocupau acele funcţiuni, a mai venit rândul şi altor 2 corifei... Ast fel actualul jude instructor, do pe lângă trib. Tecuci», d. D. Donici, prin ordonanţa sa definitivă, a mai declarat că, este css de urmărire şi în contra lui Gh Ghimpa şi M. Mihai-lescu, unul fost director de arest şi cel-l’alt fost primar la comuna Ţigăneşti proprietatea d lui T. Anastasiu, pentru că, pe când ocupau acele funcţiuni, prin o serie de manopere viclene şi neumane, ad răpit locuitorului llie Bejan suma de 800 fr. pe când era închis şi dat judecăţii pentru că er fi tăinuit 22 doage furate de alţi de la d. T. Anastasiu, fâcendu’l se creadă că dând această sumă, va fi eliberat din închisoare. Suma de 800 fr. a primit’o Mihai-lescu, parte în bani, parte în obligaţiuni şi parte din vasele cu vin şi finul acelui nenorocit, pe‘care un nepot al seu, le-a cărat la casa culpabilului pe când unchiul seu era în arest. Cu ast fel de bagagiu co-recţional şi cu asemenea fapte vădite, aceşti oameni mai au cutezanţa a pnsa în victime politice şi a pretinde drepturi la conducerea destinului acestui încercat judeţ.» Ni se anunţă din Yiena că junimea română de acolo va da un mare bal, sub patronagiul A. S. S. Arhiducelui Reiner. Un comitat s’a constituit deja în ac-est scop sub preşedenţia d-lui St. N. Giurcu. -sw- In urma încetărel din viată a A. S. R Ducelui Miximilian de Bav&ria Cuftea a luat un doliu de 5 zile. -■»- Balul ce se dă astă seară în marea sală a palatului Băilor Eforiei, pentru expoziţia română din Paris, va fi una din cele mai strălucite serbări ce s’au dat in Capitală: Toate Jojele au fost dfj i luate cu asalt; Cotillionul monstru ce s’a aranjat, prin surprizele rezervate dănţuitorilor, va fi unic în felul seu, cum nu s’a mai vezot. Nu mai sunt la dispoziţia amatorilor de cât câte-va loje de rangul al II şi bilete de intrare în sală. Lucrările pentru instalarea unui serviciu telefonic în Capitală nu vor începe de cit de la î Aprilie, din cauza lipsei de fonduri. D. T. Petroniu,preşedintele Tribunalului din Tecuci, ne scrie asupra incidentului ce am semnalat de ună-zi că s’a ivit acolo, că d-sa n’a provocat nici un scandal şi că totul se reduce la o regretabilă neînţelegere, a cărei importanţă şi răspundere o va stabili d’altmintrelea cercetarea Ministrului Justiţiei, pe care d. Petroniu o aşteaptă cu încredere. CUTIA CU SCRISORI lntr’unul din numerile noastre trecute am publicat o informaţie privitoare la nişte pretinse abuzuri ce s’ar fi constatat contra d-lor Eleuterescu şi Papinian, silvicultori. Această informaţie ne a fost dată de d. N. C.Macoveî, care revine azi asupra celor zise, rugândune tot de o dată de a publica următoarea scrisoare: Domnule redactor, In No. 743 de Vineri 13/25 luna Maia a. c. al stimabilului d-voatrâ ziar Epoca, s’a publicat oinformaţiune contra d-lor Eleuterescu şi Papinian silvicultori, cum că ar fi comis abusurl, tnsuşindu-'şt lemne d’ale Statului. Această informaţiune fiindu-’ml dată de o persoană streină pentru a o da publici-tăţet, declar că urma constatărilor ce s’aO făcut, am fost indus In eroare asupra arătărilor din acea publicaţiune, faptele petrecându-se cu totul alt-fel. Am dat aceasta pentru a se face rectificarea cuvenită. IM. C. Macovei. soldele şi îndpmn's'irile datorite ofiţerilor în cas când să găsesc pe picior de resbel saO în misiuni. Ne găsim în unul sau altul din acest..' două caşuri. Apoi drepturile ofiţerilor mal sunt şi consacrate prin art. 41 a Reg. din 11 Aug. 87 şi prin art. 68 a Reg. din 1884. Din combinaţiunea tuturor acestor texte din lege şi din spiritul lor reese dreptul vedit a ofiţerilor în causă la o îndem-nisare. In fine afâră de aceste consideraţiunî e şi aceia pusă înainte de ministrul Justiţiei că ofiţerii în cestiune au avut să facă cheltuell speciale fiind depărtaţi de la căminele lor, prin urmare şi din acest punct de vedere, situaţia lor merită se fie luată în seamă. Pentru toate aceste consideraţiunî de-olar prin anticipaţiune că voiu vota proiectul de lege ce să discută în momentul de faţă. D. M. Cogalniceanu susţine amendamentul şi vorbeşte de starea sătenilor. Pus la vot, amendamentul se respinge. Articolul se primeşte. La ora 6 şedinţa se ridică. Reporter LISTA MEMBRILOR COMITETULUI NATIONAL CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 16 Decembre 1888 (Urmare) D. Panu arată că ofiţerii n’aQ făcut cheltuell extra-ordinare în timpul acestei campanii, deci nu voeşte acordarea acestui credit. D. Teleinan spune că e lege în această privinţă şi astă ipge nu se poate călca. D. ăl. Kogalniceanu se revoltă în potriva expunerel de motive din raport. D-sa cere un raport amănunţit de cheltuelile pentru acoperirea cărora se cere acest credit. Şi apoi susţine, ca să plătească proprietarii şi arendaşii jefuitori, iar nu ţara nevinovată deaceste orgii sîngeroase. D. Gr. 1‘eueescu. Ger cuvântul! D. G. Vernescu răspunde d-lui Kogâl-niceanu că art. 9 din reg. militar prevede tndemnitâţile acestea. Se cere închiderea discuţiei. D. N. Ionescu vorbeşte contra, şi d. Pfeu-cescu pentru. Discuţia se închide. Se pune la vot luarea tn considerare a creditului. Resultatul votului Votanţi 89 Majoritatea absolută 50 Bile albe pentru . 68 Bile negre contra 21 Prin urmare legeae luată în considerare. Se pune în discuţie art. 1. D. G. Paladi citeşte art. 5şi 19 din administraţia mi itară, care nu prevede Indemnitatea de cât în caz de răsboiO saO de manevră anuală. Şi i’am avut nici răs-boih, nici manevră.’ D-sa propune un a-mendament, pentru ca să se suprime din acest credit de 150,000 fr. suma de 25 000 fre destinată îndemnitâţel ofiţerilor. D. G. Vernescu combate teoria d-luî Paladi, zicând că legiuitorul n’a putut prevedea răscoala de la Afumaţi, ca să vorbească tn specie de ea ; totuşi ad e loc să şedea îndemnizare tot ca în timp de campanie. D. IV. Ionescu susţine amendamentul d-lul Paladi. D. I. ăl. 14. Epureanu spune următoarele : Sunt convins că dacă nu ne am fi grăbit a vorbi cu uşurinţă în această cestiune înainte de a ceti legea n’am fi ascultat de o parte divagaţiunile patriotice ale unora—interpretaţiunile greşite ale altora. Nn e vorba de a da prime de incura-giare nimănui. Nu suntem de altă parte noi din majoritate care vom fi risipitori cu banul public. Ţara a făcut o prea tristă experienţă cu practica colectivistă ca partidul liberal conservator să urmeze această practică. Toată cestiunea să reduce aci: Ah ofiţerii cari au operat în rescoalele ţăranilor dreptul sah nu la îndemnisare ? Mi să pare că da. Acest drept reese din art. 6, 8 şi 19 din legea din 1873 care vorbeşte de Preşedinte, Principele Gheorghe Bibescu. Alcaz Eug. senator, Alexandrescu I. senator, Alexandrescu Gr. senator, Alexandrescu Dirn. deputat, Aman Th. pictor, directorul şcoalei de Bele arte, Andreescu deputat, Angeli inginer şef al arsenalului. Cavaler al Legiunel de onoare, Arion G. G. avocat şi deputat, Assaki Doctor, profesor la Facultatea de medicină, Assan G. fabricant, Assau B. Gh. ingiaer, Babeşia Doctor, directorul institutului Bacteoro-logic, profesor la Facultate, Bâleanu Em. proprietar, consilier judeţean, Bâleanu G. advocat, Bal? Gh. proprietar (Iaşi), Balş Mibail deputat, Beloescu Stroe, prolesor (Bârlad), Bengescu fost consilier la Curtea de apel (Craiova), Becar doctor (Bârlad), Blank bancher, Blaramberg Al. proprietar, Biaramberg N. vice-preşedinte al A-dunârel deputaţilor, fost procuror la înalta Curte de casaţie, Bobeica C. deputat, Boldescu Ulisse deputat, Boerescu C. senator, Brânză doctor, profesor la Facultatea de ştiinţe, Brailoiu Anton senator, Brâ-tescu advocat, ajutor de primar în Capitală, Broehm Fr. fabricant, Bruni P. nego-ciant, Budişteanu fost prefect, senator, Bunelle publicist, Calendero Doctor, medic şsf al Spitalului Brâncovean, ofiţer al Legiunel de onoare, Câmpineanu C. consilier la Curtea de apel, Cantacuzino G. I. inginer, preşedintele societâţel Politechnice, Caragiali 1. L. Director general al teatrelor, Cara Gostea deputat, Catargi Al. fost deputat, fost prefect, Catargi Al. St. fost ministru, membru în cons. de administraţie al căilor ferate, Catargi Lascar, preşedinte al adunăreî deputaţilor, fost prim ministru, fost Locotenent Domnesc, Cir-kez Gr. Architeci, fost ajutor al Primarului Capitalei, CerkezN. Inginer, Cesianu K deputat, Ci ireu Al. fost proprietar al ziaru ui «Indâpendanceroumaine», Ciurcu N. membru tribunalului comercial, Clemenţi dr. Medic mal multor spitalurl, Co-bâlcescu Gr. profesor la facultate, Membru al Academiei, Concordia societatea reprezentată prin d-nii : Troteanu C. Profesor la şcoala de GomerciO, preşedinte, Rado-vici, fost profesor, vice preşedinte, Şab-ner Tudori, profesor, membru, Costaforu C. avocat, Costescu Comâneanu, proprietar, fost deputat, CozadiniGh. vice-preşe-dinle Adunăreî deputaţilor, Capşa,Comerciant, Crisoscoleo Al. Senator, Consilier comunal al Capitalei, Chrisovelony, Bancher, Diamandi G. S. proprietar (Bârlad), Docan, funcţio iar, Economu, consilier comunal al Capitalei, fost deputat, Emandi Gh. D. deputat, Emilian St. profesor la Universitatea de Iaşi, Esarcu G. vice-preşedinte al Ateneului, fost ministru plenipotenţiar, Eustaţiu Ar. avocat, Fâlcoianu St. fost Senator, Felix, dr. profesor la facultate, vice-preş. al cons. Higienic,Florescu Al. fost cons. de Stat, fost preş. ai cam. S. Florescu, I. General de Divizie-Preşedinte al Senatului, fost prim-ministru, Florescu B. Licenţiat în litere, Profesor. Gabunea Deputat Slatina, Garoflid dr. Prefect-Pre-şedinte societ. Cooperativă din Pioeştî, fost Deputat. Georgescu sculptor. Gher-marii Efrem Prefect. Ghika Eug. proprietar Iaşi. Gottereau Paul architect. Grădiş-teanu Gr. fost Deputat, Mmembru onorific FOIŢA ZIARULUI •EPOCA» (69) WALTER SCOTT LOGODIŢI HAU CONETABILII DE CHESTER XIX. (Urmare) Stariţa ea însăşi nu să putu împede-•a de a lăuda simţimlntul care făcuse pe conetabil să vorbească, şi zise că el să purta ca un adevărat cavaler normand. Insă In acelaş timp ochii sel întorşi spre nepoata sa păreai! aT îndemna a să folosi de generositatea lui De Lacy. Dar Evelina plecând ochii cu o ro-şaţă modestă, urmă a’şi arăta simţi-mintele sale fără a asculta de îndemnurile nimănui. — Voi mărturisi, Milord, zise ea, că atunci vitejia d-tale m’a scăpat de o peire aşa de apropiată, aş fi dorit, ono-rându-te şi respectându-te ca pe vred- nicul meu părinte, vechiul d-tale prieten, să nu ceri de la mine de cât dragostea unei fiice. Nu’ţl voi spune că am biruit cu totul acest simţimtut, de şi l’am combătut ca nevrednic de mine, şi ca unul ce nu răspundea la recunoştinţa ce’ţî daloresc. Dar de când ţ’a plăcut a’ml cere mâna, am cercetat cu îngrijire simţimîntele d-tale pentru mine ; m’am silit să le fac să se potrivească cu datoria mea; Intr’un cuvînt, m’am încredinţat că Hugues de Lacy nu va găsi în Evelina Barenger o soţie nepi-sătoare şi nevrednică de dlnsul. Poţi fi bine încredinţat, Milord, de aceasta, or că să va face chiar acum căsătoria, or că ea va fi amânată pe mal târziu. Voi merge şi mal departe; îţi voi mărlurisi că întârzierea unire! noastre ’ml va fi mat plăcută de cât îndeplinirea el acum. Sunt Inca foarte tl-nărâ şi fără nicl-o experienţă, şi sper că doi sad trei ani mă vor face mal vrednică de dragostea unul om de o-noare. Auzind că Evelina îl părtinpşte astfel, de şi cu puţină răceală şi nehotă-rîre, îi fu tot atât de greu Iul Lacy de a’şt opri avântul bucuriei, pe cât Ii fusese greii mat ’nainte de a’şl ascunde tulburarea pricinuită din o causă cu totul deosebită. — înger de bunătate şi de îndurare strigă el plecând din noQ un genunchii! dinaintea ei şi luându-i din nou mâna, onoarea ar trebui poate să mă facă a renunţa de bună voe *la o speranţa pe care cu aşa generositate nu vrei să ml- o rîpeştl. Dar cine ar putea să aibă o mărinimie atât de lipsită de interes? Da-mî voie să sper că iubirea mea încercată, şi cea ce vel auzi spunându-se de mine când voi fi departe de d ta, cea ce’ţl voi istorisi eu însumi la întoarcerea mea, vor putea da simţi-mintelor d-tale pentru mine mal multă căldură de cât au acuma. Pană atunci, nu’ml bănui fiind că primesc din nou, cu condiţiele puse de d-ta, credinţa ce mi-al făgăduit. Ştiu că am ajuns să iubesc într’o vlrstă prea înaintată spre a putea spera că iubirea mea va fi răsplătită cu lnflacâratul amor ce numai tine-reţa poate dobîndi; dar nu mă lua în rău fiind că mă mulţumesc de acel simţi-mînt mal liniştit care poate face viaţa fericita fără e te face să simţi porni-rele pasiunel. Mâna d-tale sta rece In a mea, nu răspunde acelei care o strln-ge ; s’ar putea ca ea să nuivoiascâa întări ces ce a rostit gura d-tale ? — Nu, nobile De Lacy, nu I răspunse Evelina cu mai multă căldură de cât arătase până atunci ; — şi să vede că tonu 1 cu care ea spuse aceste puţine cuvinte era destul de încurajator, de vrome ce conetabilul Indrâsni a căuta o chezăşie pe buzele frumoasei sale logodite. Dupe ce primi această nouă chezăşie de credinţă, el să întoarse cu un aer de mândrie amestecat cu respect către stanţa supărată, spre a căuta s’o liniştească şi s’o împace. — Venerabilă maică, Ii zise el, cred că de acum mă vel privi cu bunătatea d tale de mai înainte, al cărui curs n’a fost întrerupt de cât din causa intere-resulul ce porţi acelei care ne este atât de scumpă amândurora..Iogâdue’ml să sper câ pot lăsa această floare de frumuseţe sub ocrotirea nobilei doamne care e ruda el cea mal de aproape. în fericirea şi în siguranţa în care trebue să fie tot-d’a-una cât va asculta sfaturile voastre şi va sta la această sfântă locuinţă. Dar nemulţumirea stariţei era prea adâncă ca să fie simţitoare la un compliment pe care un om mai şiret l’ar fi lasat pentru momentul când ar fi vă-zut'o mal liniştită. — Milord, zise ea, şi d-ta, frumoasă nepoată, trebue să ştiţi cât de puţin sfaturile mele, pe care le dai! rare-orl când nu sunt ascultate cu plăcere, pot fi folositoare acelor care sunt încurcaţi în trebi lumeşti: sunt o femeie dedată religiei singurăUţel, retragere!, într’un cuvînt slujbei Maicel-Domnului şi a lui Sfântu-Benoit. Superiorul meii m’a şi dojănit fiind că m’am amestecat în tre-bile unor mireni de dragostea d-tale, frumoasa nepoată, mal mult de cât să cuvine unei femei care e In fruntea unei mănăstiri de călugăriţe. Nu voi să ’ml atrag alte mustrări pentru aceasta, şi nu puteţi să aşteptaţi aşa ce-va de la mine. Fiica fratelui meu, înainte de a fi încărcata de legături lumeşti, a fost bun-sosită când a venit să împartă smerita mea singurătate; dar această casă nu e demnă de a fi reşedinţa logoditei unul baron puternic ; şi simt ci micimea şi lipsa mea de experienţă nu mă pun în stare de a avea a-supra unei tinere care să află în aşa împrejurări autoritatea ce trebue să am asupra tuturor acelor pe care le ocroteşte această locuinţă.— Gravitatea ru-găciunelor noastre, contemplaţiunele cn totul spirituale la care sunt dedate femeile ce locuesc In mănăstire, urmă stariţa cu o căldură şi o tărie care creşteau la fie-care moment, nu vor fi tulburate din causa legăturelor mele cu lumea, prin şederea unei tinere persoane a le cărei gânduri trebue să se aţintească asupra deşertâciunelor lumeşti a le amorului şi a le căsătoriei. — Pe credinţa mea, cinstită maică, zise conetabilul, ascultând la rândul seu de nemulţumirea sa, cred că o tî-nărâ bogata, ne măritată, şi care ar părea „câ nu va măiita nici-o-dată, ar fi privită cu o locuitoare mal cuviincioasă a mânăstirel, şi ar fi primită cu mal multă plăcere de cât acea care nu să poate despărţi de lume, şi & cărei avere pare că nu va mări veniturile casei. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA | V Tr> V} 18 DECEMBRE al Acad. Grant Ed. pictor. Grigorescu pictor. Guran Inginer-şef al comunei Bu'U-reştl. HajdâQ B. P. Profesor la Facultatea de litere, membru al Academiei. Herdan G. Proprietar. Halfou Bancher. HiZuG. Director al şcolelde arte din Iaşi. llillel Bancher, Hioltu fost prefect de poliţie. Hom-maire de Bell publicist. Ionescu Gion Publicist. lonescu Tache Avocat şi Deputat. Iorgu Radu Proprietar (Berlad), Kalimaki Th. Deputat. Creţulescu Rod. Redactorul ziarului «Indep. Roumaine»,KirilolT membru Camerei de Comerţ din Bucureşti,profesor, Konyadr.chlmist(Iaşi), Lahovari Al. Deputat, Lahovari Gh. consilier al curţel de Comptur , secretar gen. al soc. Geografice române, fost director gen. al Poştelor şi Telegrafelor, Lahovari Gr. preşe-ninte la Curtea de Casaţie, Lahovari G. Em. director politic al ziarului «LTn-dâpendace Roumaine, deputat, Lahovari Ion avocat şi deputat, Le conte de Nouy architect, Lipati Atanasiu bancher. Lenche Philipescu, (Al. de) proprietar, Len-che(I. dej proprietar, Lugomirescu Milone, publicist, Mânu Gh. general-deputal, fost primar al capitalei, Mânu, C. fost prefect de poliţe senator, Marghiloman, I. deputat, MarghilomanM, deputat,Mârzescu Gh. senator, profesor la facultatea de drept din Iaşi, Marianu Gh., avocat, Mavrocor-dat Emil deputat, Iaşi, Mavrocordat Edgar, proprietar, laşi. Mavrocordat Dem., proprietar, Jaşl, Mendl N., Millo P. senator, Mincu, arhitect, Mirea Gh , pictor, Moscu N. proprietar, fost deputat, Nicoleanu Gh. inginer agricol,|.Naumescu, consiliercomu-nal al capitalei, Neagoe, profesor, Berlad, Negulicl I. deputat, Negruzzi, proprietar, Iaşi, Paladi, con. corn. capitalei, deputat, Papadopolo M. Inginer, preşedinte al soc. Cooperatorilor din Bucureşti, Parianu fost prefect (Câmpu-lung), Paciurea Leon senator, consilier comunal al Capitalei, director ai Eforiei Spitalelor. Pâucescu Gr. deputat şi avocat, Pencovicl Pană fost director al casei de depuneri şi consemnaţiunl, Peşiacov deputat (Craiova) Filipescu N. deputat, consilier comunal, director al ziarului «Epoca». Pluvier inginer, Popesco Ioan profesor (Bârlad), Popo Nae fost deputat (Craiova), Poumay G. bancher (Craiova), Prager comerciant şi fabricant, Protopopescu Pake primar al comunei Bucureşti, deputat, Racoviţă N. fost ministru, fost consilier la curtea de casaţie, primar al comunei Craiova, Ra-coltâ Hariton senator, Recianu Constantin deputat şi avocat, Râmniceanu consilier comunal al capitalei, fost deputat, Rosetti Vintilâ, consilier comunal, directo-ziarulul «Românul», Rosetti D. R. publi, cist, deputat, Rizu D. proprietar, Rosianu, avocat, consilier comunal în capitală, Ros-novano Gheorghe, deputat, Schiienger, comerciant, Savui, inginer, laşi, Severeanu, Dr., consilier comunal al capitalei, profesor la facultate, deputat, Simu deputat, Brăila, Şoimescu consilier comunal al capitalei, senator, Socec preşedintele camerei de comerciu din Bucureşti, Şoma-nescu Sava deputat, Ştefânescu Dr. medic-şef al spitalului Xenocrat, cavaler al legiu-nel de onoare, deputat, Ştefânescu publicist, Sutzo Grig. Gh. proprietar, fost senator, Sutzo St. publicist, Suliotti Dr. în drept, deputat Brăila, Tassain A. directorul Companiei de gaz, Teutu Th. adjutor de primar din Iaşi, Theodoraki N. G bancher, Theodoraki N. D. proprietar, Thiâry A. proprietar, Bârlad, Triandafil Gr. avo-cal şi deputat fost prim preş. Curţel d’Apel, Turnescu, d-r. fost senator, fost medio-şef al Spitalului Colţea, Vâcârescu M. Publicist. Valbudea, S. I. sculptor. Varlam, fost deputat Craiova, Vasiliu Savu senator, Vericeanu, profesor la facultatea de drept fost secretar general la mini-derul justiţii, Vernescu Gh. deputat, Viadoianu B. deputat, (Craiova), Vogorides-Konaki, principe proprietar, Iaşi, Vrabie colonel, proprietar (Bârlad) Zerlenti Cr. senator, consilier comunal al capitalei. A 2* EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 17 Decembre 1888. Şedinţa se deschide la orele 2 sub pre-şedenţia d-lul G. Mârzescu, vice-preşe-dinte. 86 senatori faţă. D. G. Piesnila înfăţişează o propunere pentru construirea unei linii de cale ferată directă între Galaţi şi Bârlad. Se votează leg»a prin care ministerul fi-nancelor ia beneficiul adjudeci ţi unei definitive a calelor d-lor T. H triton şi G. Manecu din Târgu Frumos vândute pe 47 lei datoriţi fiscului. D. V. A, Ureche dă citire raportului com tetulul delegaţilor asupra propune-rel d-lui Unov în privinţa ridicărel unul monument In Canitalâ, pentru amintirea vitejiei oştirel române în cel din urmă resboiQ. Raportul conchide, a se adoota pentru acest monument Columna lui Tra-jan din Roma. Citirea raportului se primeşte lnaplause călduroase. D. Al. Fleva crede de cuviinţă a face şi din această împrejurare ocestie de partid voind a glorifica partidul căruia i se da-toreşte gioiia câştigată pe câmpul de bătaie. (Protestări sgomotoase). D. Th. Rosetti prim-ministru, nu înţelege urmarea d-lul Fleva, d’a provoca merefl discuţiunî fără sfârşit pentru a so pierde timpul în zadar. Guvernul ia act de dorinţa exprimată de Senat în privinţa ridicărel unul monument întru amintirea faptelor măreţe ale armatei noasire. Socoteşte că cel mal bun început este a se ridica o casă demnă spre a sluji de adăpost celor care n’uQ avut fericirea a muri în luptă, dar au eşit răniţi şi infirmi dupe lupta glorioasă ce aQ dat pentru apărarea patriei. (Aplause). D. Cenernl Mânu, ministru de resoel, pe lângă cele zise de d. prim-ministru, a-daogâ rugăciunea a se lăsa guvernului grija a studia cestiunea, căci e sfâşietoare priveliştea ce întâmpinăm faţă de neîn-grijirea în caro lângezesc răniţii din cel din urmă resboiu, pentru care este de mare nevoe a se crea un institut de invalizi. (Aplause). D. lanov, crede, că e bine a se lăsa ca guvernul se studieze cum se reaUseze mal bine dorinţa Senatului şi protestează contra tendinţei d-lul Fleva de a facecestiune de partid din aceasta. Cu toate acestea pe cât trebue sâ se îngrijească invalizii, p'atât trebue sâ se sfinţească memoria celor căzuţi şi insista pentru ridicarea unui monument anume pentru amintirea resboiulul. D. V. A. Ureclio, susţine conclusia raportului şi propunerea d-lul tanov sperând că guvernul va şti a’şl face datoria. (Aplause). D. I*. S. Aurelinn, regretă cuvintele scăpate d-lul Fleva, ce afl provocat replica aspră a d-lul lanov asupra partidului liberal. Dupe sfârşitu resboiulul isbânda căruia e datorita ţârei întregi, guvernul de atunci a propus a se face institut- de invalizi, se uneşte dec cu opinia d- ui General Mânu şi cere a se recomanda guvernului se studieze realizarea propuusrel d-lul lanov. Concluziele raportului se admit. Se votează legea pentru iuvarticularea actului adiţional la convenţiunea pentru schimbul caietelor poştale, adoptat la 21 Martie 1888 la conferinţa postată din Lisabona. D. Colonel Logadi, întreabă pe d. ministru de resboiQ, dacă este dispus a a-duce un proect de lege, care se preciseze şi se fixeze lămurit înaintările în armată şi se definească respunderile pentru nedreptăţile ce s’ar face. D. General Mânu, ministru de răsboiU zice că întru cât priveşte scrutarea gândului sâd nu ar (1 dator a’l desvâlui; cu toate acestea ia act de dorinţa d-lul colonel Logadi şi între alte legi ce’şl propune pentru rtorganisarea armatei, va fi şi legea asupra înaiutârel în armată, care negreşit va fi inspirată de cel mal înalt spirit de dreptate, pe cât alte prescripţiunl legale vor avea a statornici disciplina urmâriudu-se ast-f'el înălţarea moralului armatei prin garantarea dreptului şi a datoriei. (Aplause). Incideutu se închide. Se trece la ordinea zilei asupra peti-ţiunei d-nel Eleonora Colonel Schina, care cere a i se mări pensiunea. Recunoaşterea calitaţel de cetăţean român d-lui Daniel Ciocârlia român din Ba-uat se votează fără discuţie. Şedinţa se ridică la 4 ore anunţându-ce cea viitoare pe Luni la 2 ore. CAMERA Şedmţa de la 17 Decembre 1888 La ora 1 şedinţa se deschide sub presi-denţia d-lul Lascar Gatargiufiind prezenţi 106 dd. deputaţi. D. I. Felii, în chestie de regulament, cere ca sâ se hotărască o altă zi pentru indigenate şi petiţiunl, de oare-ce astâ-zl s’a hotărât sâ se discute bug tul C. F. R. D. Uhr. Negoescu, contra ordinel zilei cere sâ se respecte dreptul Sâmbetei pentru indigenate. D-sa vorbeşte în această chestiune deSocrate.de era nouă, de cruzime şi de constiLuţie. D. L. Uatargiu spune că această chestiune s’a tranşat deja printr’un vot al a-dunârel; d-sa propune ca mâine Dum-inică să se ţ uâ şedinţă şi să se ocupe numai de indigenate şi petiţiunl. Propunerea să primeşte cn aplauze. Ii. K. (saG, cum zic gurile rele, Do-brescu) vrea să aibă şi la Ploeştî Bancă Naţională, căci—zice d-sa—Pioeştl suntem, Ploeştî să rămânem 1 D. 1. Nădejde depune la biurorl două petiţiunl de a e sătenilor. D. Sandu Rescanu e exasperat de a-tâtea interpelări ale d-lul Nădejde. D. L. Catai-giu zice că fie-care deputat are dreptul sâ iuterpoleze cât are nevoe. D. Nucsoreauu, de şi voiajor, protestează cu indignare. Se dă citire raportului asupra bugetului C. F. R. D. Chr. Negoescu combate proiectul în numele «ideilor înaintate.» D-sa se maî plânge, că n’a«.vut vreme sâ studieze pro-ectui acesta şi sfârşeşte spunând câ nu ’l va vota. D. M. Tzani declară că de şi în chestiile politice va fi tot-d’a-una alături cu d. Ne-goescu, totuşi ar fi ridicol să co/nbatâ a-cest proiect. D-sa esplică proiectul, arată că el nu conţ'nc nici un rău şi roagă Camera să’1 voteze. D. C. Olanescu apără şi d-sa proiectul în câte-va cuvinte şi arată cât de neîntemeiate sunt atacurile d-lul Negoescu. • Se pune la vot luarea în considerare. D. Olanescu ia cuvântul asupra articolului 5 unde veniturile cărbunilor şi lemnelor sunt evaluate la 166,000 lei. D. Olânescu se pronunţă contra exploatare! minelor de către direcţiunea căilor ferate şi presintâ un amendament p»in care se tin^e ca de la 1 Aprilie viitor exploatarea minelor sâ fie făcută de către ministerul lucrărilor publice. D. Al. Marghiloman recunoaşte fundarea observatiuniior d-lul C. Olânescu. D-sa tusa roagă pe acesta să retragă a-mendamentul său, căci va veni In curând cu un proect reorganisator şi modificator pentru servic ul căilor ferate. D. C Ola> eseu declară câ în urma ex-plicaţiunilor date de d. ministru al lu rarilor publice, îşi retrage ameudameetul. (Aplause). D. N. lonescu roagă pe d. Al Marghiloman să retragă şi d-sa propunerile ce a făcut. (Ilaritate). _D-sa spune câ exploatarea (tainelor din Bahna a fost un desastru şi ojjruşine pentru administratiunea căilor ferate. D. Ionescu aduce de exemplu de rea administraţie linia Rusciuk-Varna. D. Nucsoreauu respunde câ la Bahna ah fost ingineri, cari aQ traficat cu hanul public, povesteşte maî multe istorii din timpul d-lul Ion Brâtianu şi termină arâttnd importanţa unor ingineri capabili şi o-neştl, iar nu ca d. Frunzl or alţii. Cuvântarea d-lul Nucşoreanu l'enfant gâtâ al parlamentului, e des întreruptă de aplauze unanime fără deosebire de culoare poliiicâ. D. Al. Marghiloman dă oare-carl ex-plicaţiunl, arată câ acest capitol nu comportă atâta discuţiune şi cere votarea Iul. Art. 5 se votează. Se trece la capitolul cheltuelilor. D. G. I’alladi se miră ce caută d. Al. Marghiloman la ministerul lucârilor publice. Apoi propune un amendament, prin care cere reducerea ehelLuelilor cu membrii consdiulul de administraţie al G. F.R. de la 13 003 lei la 6.000. D. Al. Marghiloman spune, că nu se poate avea uu bun personal cu 6,000 lei noi. D-sa arată că pretutindenea există organul acesta al consiliului de administraţie şi câel trebue menţinut. Amendamendul d-lul Paladi se respinge cu 73 voturi 37. D. C. Olanescu, are cuvântul la art. 9 cap. 8 şi depune un amendament prin care cere unificarea sorviciulul mişcârel cu cel comercial. D. Al. Marghiloman, spune câ servi- ciul de mişcare c tu luptă cu al mişcărel, trebue ca cine-va se le deosebeasci, de a-ceia trebue 2 şefi de s*rviciG. Spune câ serviciul comercial e foarte îngreuiat de lucrări, şeful e mal în tot-d'a-una în voiajuri, căci el discută facerile de tarifurl, serviciul de mişcare de asemenea e foarte însemnat, şeful acestui serviciQ suplineşte de multe ori pe al comercialului. S iprimarea acestui servicifi ar desorga-nisa mergerea regulata a lucrărilor. Roagă Camera să respingă acest amendament. D. Olanescu, îşi menţine amendamentul. Pus la vot se respinge. Se votează art. VIII din proect. (Şedinţa urmeaza) Incidentul privitor la deschiderea graniţelor franceze şi la prelungirea convenţiunii comerciale cu Franţa stă ast fel : Ministrul afacerilor străine al Franţei a comunicat guvernului nostru, prin intermediarul d-lui de Coutouly, că graniţele franceze se deschid vitelor de speţă bovină provenind din România. In acelaşi timp guvernul nostru primea de la representantul nostru la Paris, chiar decisiunea ministrului comerţului francez prin care sa zice tocmai câ favoarea deschiderii graniţelor nu se acordă României. Această contradicţie provine negreşit din o neînţelegere care nu s’a putut explica |pâcă acum. D. de Coutouly a cerut lămuriri în această privinţă guvernului seu. Pentru acest motiv se amână pentru câte-va zile discuţiunea Gamerii privitoare la prelungirea convenţiunii comerciale. D. N. Biaramberg, raportor, în înţelegere cu guvernul, va propune prelungirea convenţiunii comerciale cu Franţa numai pe 6 luni, în loc de un an, dacă dupe lămuririle ce va primi guvernul nostru se va vedea că graniţele franceze nu se deschid vitelor noastre. n Mal mulţi deputaţi aQ iscălit următoarea propunere, care să va ceti zilele acestea în Cameră: Avend în vedere că cu ocasiunea răscumpărării liniei ferate Cernavoda-Constanţa, opinia publică a fost mult preocupată şi că au circulat şi circulă încă multe versiuni defavorabile acelei răscumpărări; a vend în vedere că astă-zi această linie nu numai că nu’şî produce verî-o parte din amortisarea capitalului cu care s’a cumpărat, ba din contra ea nn scoate nici chiar cheltuelile de întreţinere; pentru aceste motive, subsemnaţii rugam pe onorabila Cameră să invite pe guvern a deschide o anchetă care se cerceteze modul şi să d-scopere abusurile şi traficurile ce au avut loc cu ocista răscumpărării acestei linii ferate. n Un incident care să ivise în consiliul comunal din Iaşi şi care provocase demisiunea mai multor consilieri comunali a fost aplanat. D. Velciu casier al primăriei, care fusese casier şi sub colectivişti şi care era bănuit de mai multe neregulari-tâţî a fost depărtat. Menţinerea în slujbă a d-lui Velciu fiind causa conflictului, consilierii comunali demisionari şi-au retras demisiunele care nu fuseseră încă primite. n In curend va anare în Germania o carte asupra vechelor obiceiuri ro mdneştî, datorita penei d şoarei E-lena Vâcârescu, domnişoară de o-noare a M. S. Regina. Aeeastâ lucrare care apareîn limba germană, a fost tradusă de Carmen Sylva. n Azi s’a împărţit senatorilor expunerea situaţiunei Tesaurului public. * In onoarea zilei naşterei M. S. Regina s’a dat azi la Theatrul Naţional o representaţie pentru copii. Theatrul era înţesat de copii din toate şcolile statului. MM. LL. Regele şi Regina au a-sistat la această representaţie. * Iată câte-va amănunte foarte interesante în privinţa prindereî şi o-morîrei faimosului bandit din Tul-cea, Antoşca Alistratov. Se ştie câ acest bandit, a fost groaza locuitorilor din Dobrogea pe care ’i-a jefuit de mai multe ori. In ziua de 3 Decembre Antoşca Alistratov sosi n satul St. Gh orglie din districtul Tulcea, şi întâlni pe un comerciant anume Iani Ţerigoti, căruia prin ameninţare ’i a spus să meargă pe la doi comercianţi şi să ceară în numele lui câte 200 lire turceşti. Iani Ţerigoti a fost nevoit să se execute neavend încotro. înainte însă de a merge la comercianţii în cestiune, a trecut ne la primăria satului, unde găsind pe primarul de acolo d. Nicolae Valsamaki şi pe notarul N. Florian, le-a povestit toată împrejurarea afacerei sale cu Antoşca Alistratov. Aceştia poveţuiră pe Ţergoti se îm- www.dacoromanica.ro bete pe bandit. Tot-o-dată primarul luând câţi-va so’daţîcu densul merse şi se postă în faţa casai unda sa ga-sia Aritişca Alistratov. La orele il seara, primarul bătu la uşă spunând banditului să se predea de bună voe căci n’are să paţă nimic. Banditul însă drept r spuns, cu un revolver şi cu o sabia în mână sări pe fereastră, trăgând tot-o dată două focuri de revolver în Camera primarului. Gloanţele nu atinseră pe acesta. Soldaţii descărcend puştdle, focurile lor n’au nemerit pe bandit, a-tunci primarul comandă din nou foc şi tocmai atunci, un glonţ lovind în pept pe renumitul bandit acesta căzu mort. D. prefect al districtului Tulcea printr’un raport al seu către d. ministru da interne, după ce povesteşte faptele, cere ca să acorde curagio-sului primar medalia «Serviciului credincios cl. I.» X Eată textul propunerel presintată azi la Senat şi despre care se vorbeşte în darea noastră de seamă. PROPUNERE Incâ de la 1842 şi mai cu osebire după resbelul de ia Crimea, epocă în care navigaţiunea cu abur sau introdus pe Dunărea de jos, Galaţii aii fost ajuns a fi gufa de căpetenie a scurgeriltntregei noastre bogăţii de comerţ internaţional. Din mal multe InprejurărI foarte neatîrnate de voinţa omenească, parte provenite din greşeli săvârşite, precum a fost înlăturarea din linie dreaptă a reţalii noastre de căi ferate, Galaţul a căzut în deplină decadenţă, pierztnd şi toata însemnătatea sa da mii înainte. Căderea [Galaţilor nu este o pierdere numai localnică, ci o pierdere generală, prin urmare tămăduirea reulul nu poate fi numai o dorinţa a localnicilor ci o datorie a ţârei întregi. Nici îndreptarea întorsăturii de la Bărboşi, nici tunelul (chiar daca ar fi a se putea pune în lucrare) nu pot a-duce astâ-zl o îmbunătăţire simţitoare. — Deci singurul mijloc care în împrejurările de faţă ar mai putea readuce Galaţii la o parte din înflorirea sa de ma' înainte, nu ar fi altul de cât numai înfiinţarea unei linii directe de cale ferată între Galaţi şi Bârlad. Prin realisarea acestei linii directe între Galaţi şi Bârladu care în legătură cu liniile Bârlad—Vasluiu şi VasluiQ— Iaşi va da o adevârată şi singură linie comercială, şi care poate să ajute bogăţia agricolă a acestei jumătăţi de ţară, punând’o în legătură dreaptă ca firescul ef debuşeâ Galaţi debuşeQ care din nenorocire este astă zi Odesa în loc să fie un port Românesc. Numai prin această linie şi docurite care astă zi să conslruesc vor răspunde adevăratului scop spre a aduce servic:url însemnate comerţului Naţional. In aii-fel milioanele ce se întrebuinţează de ţară vor fi pierdute. No ia linie pentru care toţi proprie tarii mari şi mici în număr de 626 s’ad Îndatorat prin înscrieri formale de a da fără de nici |un fel de despăgubire tot terenul necesar pentru căi, gări, magazii şi alte asemenea clădiri, pe lângă marea sa însemnătate economică va maî putea avea şi o mare însemnătate capitală strategică, punct de cea mai mare importanţă pentru interesele Statului Român. In faţa considerente! şi In temeiul art. 32 din Gonstituţiune formulăm următorul : PROECT UE LEGE Art. I. Sâ încuviinţează clădirea unei noul linii de Gale ferată, care va lega în viitor direct Galaţi cu Bârladul capitala judeţului Tutova. Art. II. Studiile tecnice ale aceşti! noul linii se vor începe nesmintit d’o dată cu deschiderea! campanii de lucru a primâ-verel anului 1889. NOSTIMADE «Naţiunea» ziar Economico-co-mico-liheral O veste buna circula astă-zî după prânz printre membrii partidului liberal Dim. Brătianu : Naţiunea după multe munci şi dureri a isbutit să dea naştere unui articol economic.... Imediat membrii partidului aQ hotă-rlt să’l traducă în franţuzeşte şi să’l trimeată «Academii de ştinţe morale şi politice» pentru a’l avea în vedere când se va ţine un nod concurs asupra atitudine! partidului liberal ramolit, faţă cu curentul pentru intervenţia Statului. Cititorii noştri se vor interesa negreşit de a şti până în cele mal mici amănunte fapt-le care au prezidat la pro-duefiunea acestui cipo d’operă menit a ridica numele românesc până în slăvile carului. De-o camdată n’am putut afla de cât atâta, că el a fost scris întâi în bulgăreşte, de un mare econom’st de peste Dunăre angajat cu mari sacrificii de redacţia Nafiuneî şi apoi a fost tradus In româneşte de d. Dem. Brft-tianu şi ln franţuzeşte de cfttre d. Gr. Eiiad tn colaboraţie cu d. Arghiropol. P.S. In ultimul moment aflăm că o mare agitaţie domneşte la redacţia ziarului Lupta, căci articolul economic d n Naţiunea ar fi nu numai plagiat din discursul d Iul Paou asupra intervenţii statutului; dar încă teoria d Iul Panu este cu desăvârşire schimonosită. La redacţia Epocel de asemenea e-moţiunea a fost mare, căci articolul In cestiune era destinat pentru usul Epocel, şi se întreba Ia ce us ne ar putea servi. Discuţiunea a fost m8re între membrii redacţii, căci fiind vorba de a se răspunde d lui Panu, după părerea unora răspunsu devenise inutil In urma schilodire! discursului seQ de către Naţiunea. «Publicaţi drept răspuns la teoria in-terventionistâ a lui Panu, articolul pe care discursul directoruluilLt^pfel l’a inspirat Naţiunel şi fiţi siguri că aţi cufundat pe Panu,» a propus unul din redactori 1 Propunerea însă n’a fost primita, pe motivul că d. Panu nu este vinovat de gugumăniile Papuchiî, şi articolul economic al Naţiunel a fost reservat pentru un us mai practic şi mai ascuns, fără a fi prea afara din cale misterios. P. S. bis. In urma usulul făcut cu articolul economic al Naţiunel, suntem datori a recunoşte calitatea superioară a hârtiei pe care se tipăreşte Naţiunea. Călduroasele noastre mulţumirii ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Londra. 29 Decembre. — Sa anunţă din Z mzibsr ziarului Standard că regele Uganda a fost detronat de fratele seu. Ştirea este îusemnata dacă se confirmă, căci regele împiedica trecerea Iul Emin-Bey care ar putea atunci să fugă spre coasta orientală. Viena, 29 Decembre. — După Nou-velle Presse Libre guvernul va presintâ delegaţiunilor o cerere de credit pentru crearea unei flotile de resboiii pe Dunăre. Această cerere ar fi consecinţa unui memoriu al comandautuluî marinei baronul de Sterneck. care a arătat că România a creat o flotilă ds resboiQ In josul Dunfireî, şi ca Rusia, după regu-larisarea Porţi or de fler ar putea să trimeaţă In susul Dunărei corăbii de resbal de oare care mărime. Pentru a-ceasta Austria se vede obligată să creeze o flotilă de răsboiu destul da tara pentru apărarea sea. PRIMA SOCIETATE DE CREDIT FUNCIAR ROMAN DIN UUCLUESTI Se aduce la cunoştinţa publică că în ziua de 16 Ianuarie stil vechiQ 1889 se va ţine licitaţiune în Bucureşti In localul Societăţii din strada Colţei, pentru vânzarea moşiilor Peretu, Albeştil, Depusa şi Dulceanca proprietăţi ale Socie-tăţel, din judeţul Teleorman. Licitaţiunea se începe la orele 12 din zi. Condiţiunile licitaţianei şi ale vânză-reî se pot vedea în toate zilele la Societate. Direetiunea PRIMA SOCIETATE DE CREDIT FUNCIAR ROMAN DIN BUCUREŞTI Se aduce la cunoştinţa publică că în ziua de 21 Ianuarie stil vechiQ 1889, se va ţine licitaţiune In Bucureşti, în localul Societâţel, din strada Colţei, pentru arendarea moşiilor Peretu, Albeştil, Depusa şi Dulceanca proprietăţi ale Socie-tăţei, din judeţul Teleorman. Licitaţiunea se începe la orelel2 din zi. Arendarea se face pe termen de cinci sau zece ani cu începere de la 23 Aprilie 1889. Condiţiunile Hcitaţiunel şi ale vânză-rei se pot vedea ln toate zilele la Societate. Direcţiunea IN CUREND VA APARE SUPLIMENTUL DE ANULNOU AL „CARICATUREI“ mm m nmm\