ANUL IV No. 921
A DOUA ED1TIUNE
SAMBATA 17 (29) DECEMBRE 1888

NUMERUL |Rft| NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc
TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Rucuresci: La casa Administraţiunei. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In strrlnriate: La toate oniciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL 15 RAM NUMERUL
A\miliRILE
DIN ROMÂNIA SE PRI MESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
l.n Paris : Ajjcnor Ha vn*. PLilCC de la Hourse, 8 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
I.A PAKIS: segâsestejurnalul cu 15 con», numerul, la Kioscul din Bulevardul S». Gnr-main. .\o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
No. 3»—Platza Episcopiei,—IVo. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DMINIS TRA ŢI UNEA No. 3.—1‘latza Episcopiei.—No. 3.
PREOŢII SI PARTIDELE
ERTAREA PĂCATELOR
N A MERIT COLECTIVITATEA
DISCURSUL
D-LUI
ION N. IANCOVESGU
LOGODIŢII PREOŢII SI PARTIDELE
9	___
Cele doue proiecte menite se îmbunătăţească starea ţăranilor sunt depuse pe biuroul Camerii care curând le va discuta.
Nu vrem se vorbim astâ-zi nici de legea tocmelilor al cărui folos şi bun resultat practic noi nu-1 prea vedem, nici de economia legei pentru vânzarea moşiilor Statului la ţărani, lege care Încă de acum doi ani ţinea un loc de căpetenie în programul Epocel şi al amicilor sei. Curând ne vom ocupa pe larg de aceste două proiecte de legi, dintre care unul ni se pare minunat de bun, iar cel-l’alt fără mari efecte spre îmbunătăţirea stărei ţăranilor.
Pentru astă-zi vrem se atingem o mare cestiune, care interesează ţara întreagă, şi care nu este fără legătură cu starea ţăranilor şi cu legea pentru vânzarea moşiilor Statului.
Vrem se vorbim de imbunâtăţi-rea soartei preoţilor de mir, şi credem că nimeni din aceia care vor îndreptarea şi îmbunătăţirea actualei stări de lucruri, ci nu dărîmarea ei, nu ne vor contesta că cestiunea preoţilor de mir ia aproape proporţiile unei cestiuni sociale.
Ştim că mai toate nuanţele celor două mari partide de guvernământ, ceea conservatoare ca şi ceea liberală, au avut şi au în programele lor îmbunătăţirea soartei preoţilor. Din partidul conservator toţi am luat acest angajament înaintea alegerilor, din partidul liberal, cele două ramuri mai însemnate ale sale, liberalii d lui Dumitru Brătianu şi liberalii colectivişti, asemenea.
In asemenea condiţiuni ar fi un adevărat scandal ca se treacă şi sesiune aceasta fără ca se se resolve şi această însemnată cestiune.
Din partea partidului conservator neîngrijirea şi nepăsarea în această cestiune, ar fi şi o ruşine şi o abdicare, şi o complectă neînţelegere a nevoilor ţărei şi a intereselor conservatoare. In adevăr, partidul conservator este dator să ajute la des-voltarea tutulor elementelor conservatoare, să caute să creeze şi să împuternicească toate elementele de ordine care se află prin stratele a-dânci ale poporului.
Fruntaşii satelor, preoţii şi învăţătorii rurali eşiţi din scoli normale şi din seminare, bine şi alt fel reorga-nisate, şi asiguraţi şi In existenţa lor materială, puşi la adăpost de ori-ce
şicane şi vecsaţiunî, ar fi un element de ordine şi de serioasă propăşire în satele noastre, în lumea noastră rurală.
Este dar neapărată nevoe să ne o-cupăm de aceste cestiuni cât mai în grabă. Un proiect pentru unificarea salarielor învăţătorilor rurali este în discuţia secţiunilor; legea pentru vânzarea moşiilor Statului ne dă o-caziunea să ne ocupăm şi de îmbunătăţirea stărei materiale a preoţilor.
D. Alecsandru Lahovari, răspunzând d-lui Micescu, a spus că Camera poate să se folosească de vânzarea moşiilor Statului la săteni pen-tra ca din banii ce vor resulta din această vânzare să se facă un fond pentru preoţi, şi d. Cogălniceanu mergând şi mai departe a zis, câ d-sa care a secularisat o parte din averile mânestireşt', crede că este o datorie ca din aceste averi să se dea o parte pentru biserici, fiind-că de la biserici şi mănăstiri are Statul moşiile sale.
Se ne folosim dar de înţelegerea ce este asupra acestui punct între partidele din Cameră şi din ţară şi să constituim din o parie din produsul vânzărilor moşiilor,un fond al bi-sericeî, din care se sesalarieze preoţii şi să întâmpine cheltuelile necesare pentru pompa şi ritualul religios.
TE LEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Paris. 27 Decembre.
Republicanii n’afl hotârît tacă candidatura lor de opus generalului Boulanger la Paris.
Figaro crede că. conservatorii vor combate candidatura generalului Boulanger.
Paris, 27 Decembre.
O întrunire compusă din 4000 acţionari al Canalului de Panama a votat în unanimitate o resoluţiune care afirmă încrederea sa în d. de Lesseps şi renunţă la cupoane până la deschiderea canalului. Societatea se va sili să adune capitalul trebuincios sfârşirel operei întreprinse.
Sofia, 27 Decembre.
Unukaz princiar prelungeşte sesiunea Sobraniel până la 31 Ianuarie 1889.
Schimbările ce sunt în ajun d’ase face în personalul tribunalelor şi curţilor de apel, şi despre care să vorbeştecu stăruinţă de câte-va zile, vor fi, credem noi, bine primite de public din două puncte de vedere.
Mai înteiu fiind-câ să cerea neapărat casă se facă o selecţiune în magistratura care ne-a rămas moştenire de la guvernul colectivist, pentru a să curăţa din senul ei Po-puleniî, Stoiceştii , etc care să allă încă la posturile lor.
Apoi, această epuraţiune este semnul prevestitor câ reforma judecătorească va fi în curend săvârşită, şi că ea va fi bine săvârşită.
Căci valoarea unei asemenea reforme atârnă nu numai de coprin-sul disposiţiunelor legii ce este a să face, ci şi de cualitatea personalului judecătoresc căruia îi se a-cordâ inamovibilitatea.
Magistratura colectivistă amovibilă erea un rău trecător; magistra-
tura colectivistă inamovibilă ar fi o nenorocire permanentă.
Iată de ce, credem noi, vor fi bine primite schimbările ce să vor face zilele acestea în personalul judecătoresc.
Pe calea Victoriei este o prăvălie cu numele de Magazin Universal In care se află de vânzare tot felul de mărfur ; găseşti acolo şi maşine de bucătărie şi mobile pentru salon.
O sucursală a acestei prăvălii s’a deş-chis acum în ziarul Democraţia care ţine spre vânzare şi articole politicoase în coloana întâiu şi articole obrasrice la coloana doua sau a treia.
Astâ-zi ne vom ocupa despre partea cea politicoasă a ziarului în cestiune
Cu ocasia sărbătorilor Crăciunului, Democraţia s’a hotărât să Îndeplinească bisericeasca datorie a spovedaniei , însă nu pe seama ei, ci pe seama fostului general Anghelescu pe care ni’l arată în sfârşit ca un om care a păcătuit.
Democraţia a devenit umilă, a pus mânuşi ca se facă această mărturisire, s'a ploconit înaintea înaltei Curţi de Justiţie, zicând că a avut şi are încredere în dreptatea ei, Şi spunând că păcatele sunt, pentru oameni.
Pe ici pe colo răsuflă însă temerea grozavă a ziarului colectivist, ca nu cum-va tot fostul minister din trecut se n’apuce drumul care conduce la înalta Curte de Justiţie. De acea, Democraţia spune cu duhul blândeţei, că şi conservatorii au păcătuit dar că liberalii n'au avut curagiul să se arate ne-omenoşî şi au lăsat judecata încurcată. Mai spune ca ar fi bine să gândim de zeue ori înainte de a arunca pâcatele unui singur om asupra unul întreg partid.
Vezi că aici se Încurcă treaba, căci nu e vorba de pâcatele unui singur om ci de acele ale întregului minister trecut.
Istoria Democraţiei faţă cu partidul ei, este tocmai istoria şefului de regiment cu toţi sergenţi beţivi.
Iat’o :
Un general făcând inspecţie unui regiment de linie găsi patru, cinci, zece, sergenţi beţi—adică indignaţi, cum se zicea la 5 Septembre 1886.—Văzând a-ceastă stare de lucruri, el chemă pe şeful regimentului şi ’i zise :
—	«Bine ce fel de disciplină e in corpul d-tale. Am întâlnit un sergent beat.
—	De, domnule general, răspunse colonelul, sergenţii mei sunt oameni cum se cade, oameni buni, dar ştiţi dv. că calul cel mai bun tot se poticneşte.
—	înţeleg să se poticnească un cal, ripostă generalul; dar să se poticnească toţi caii. Prea e prea 1
Aceasta e tocmai situaţia colectivi-tăţei. Dacă s’ar fi poticnit numai nenorocitul de Anghelescu, am închide gura şi n’amzice nimic; dar cum naiba să nu vă facem pe toţi răspunzători când ştim că Ion Brătianu se poticnea prin împuternicitul său Carada, care pentru binele patriei se amesteca In toate contractările de furnituri şi împrumuturi ?
Cum să nu vă facem pe toţi răspunzători când ne aducem aminte câ Radu Mihaiua dus'o Intr’o poticneală,şi cînd toate urgiile voastre care răsuflă In fie ce zi ne dovedesc câ Statescu s’a poticnit la justiţie în afacerea Oro-veanu şi câ cel mai cinstit chear dintre voi are la pasivul săti. câte-va ajutoare date mârşăviilor din trecut, câte va poticneli pe drumul cel drept?
Tthialr.
www.dacoromanica.ro
N’A MURIT (M(!TIVIT\TE\
Îşi poate cine-va face o idee de suma colosală de infamii ce a fost grămădită de guvernul trecut, când vede că, dup9 ce timp de atâţia ani colectiviştii au scandalisat zilnic publicul cu câte o infamie noue, azi, 9 luni dupe cădere, fecunditatea colectivistă nu e încă sleită, şi avem pe fie-care zi de înregistrat o noue hoţie care s’a dat pe faţa, o noue infamie care a resuflat.
Eri am consemnat în coloanele noastre un fapt precis prin care se stabileşte, ceea ce era o convincţiune pentru toţi, câ guvernul colectivist organizase cu martori mincinoşi şi plătiţi, implicarea d-lui Oroveanu în atentatul lui Stoica Alexandrescu.
In aceiaşi ordine de idei ni se comunică’ din Tecuci, că un anume Dragoş ar fi fost asasinat din ordinul d-lui Tarlie Anastasiu şi că o anchetă judecătorească s’a deschis în această afacere.
Acum cine ştie ce infamie noue, ce alt scandal judecătoresc, ne re-serveazâ ziua de mâine?
Ast fel colectivitatea care trăia la putere numai din scandal, îşi continuă existenţa în oposiţiune prin acest şir neîntrerupt da infamii care se desvăluesc zilnic, şi care pe toată ziua se dovedesc prin sentinţe de condamnare emanate de la cele mai înalte instanţe judecătoreşti din ţară.
O locuţiune românească zice că dupe cea murit, cine-va a mai trăit trei zile.
Colectivitatea dupe ce a murit va mai trăi încă ani întregi.
Această supravieţuire a colectivi-tăţei stabileşte o antitesă vie între regimul colectivist şi regimul de az', între şirul de infamii ale colec-tivităţel şi şirul de reforme al erei noul, care se desfăşură paralel de la venirea noului guvern la putere şi până azi.
DISCURSUL
DOMNULUI
ION N. IANGOVESCU
(Şedinţa de la 7 Decembre 1888) (Urmare şi fine)
Iată ce spunea D-sa :
«In fine, cu o zi înainte de lovirea de «Stat, adunarea aceea a înţeles şi a dat «împroprietărirea ţăranilor... Va fl fost «poate pentru aceasta un Catargi re-«voluţionar pe vremea aceea, cum se «găseşte şi azi un fost ministru de in-«terne, d. Rosetti. Faptul Inse positiv «este câ în cele din urmă toţi proprie-«taril, toţi deputaţii au dat tot, şi In mod «negreşit mult mai bun de cât ori-ce «ar putea să dea o lovire de Stat. D. «Kogălniceanu, chiar In ziua aceea de «la această tribună, zise : «Să mă trăs-«neascâ D-zeu, în ziua când voii! lovi «libertatea acestei tribune.» Represen-«tanţil naţiunel ’l-aH crezut. A doua zi «însă, D. Kogălniceanu aruncă pe biu-«roul Adunârel Mesagiul de lovire de «Stat şi luă fuga fără căciulă afară, ca «să aducă jandarmi în sala Adunăref.»
Aceasta, d-lor, este o mărturisire nepărtinitoare făcută de şeful partidului liberal ; şi acelaşi lucru ’l spunea şi d. Blaramberg într’o însemnată operă a sa.
Dar mal este alt-ceva : D. Kogălui-ceanu repetând pe d. Godrescu şi pe d. Cozadini, spune Camerei că d. Rosetti, când a venit cu legea modificatoare le-gel tocmelelor agricole, afscut’o in scopul de a face din aceasta lege. un mijloc de opresiune şi de a răpi independenţa colegiilor electorale ale ţărei. Şi vedeţi lucru ciudat ; o lege pentru tocmelile agricole, care trebuia să facă fericirea săteanului, iatfi a doua zi după ce s'a votat, ce efect, spunea chiar jurnalul Românul, ca a avut :
«Vorbirăm de prolecţiunea legilor, «noi credem ca însuşi proiectul pentru «modificarea legii tocmelilor agricole «n’a contribuit cu puţin la sporirea de «peste 30 la sută a arenzilor moşiilor «Statului.
Iată cam ce fel de protecţiune a fost
aceea prin tocmelile agricole şi împrejurul căreias’a fâcut atâta sgomot. In loc ca ţăranii să se bucure şi să se folosească, să bucurau arendaşii cari plăteau 30 la sută mal mult pentru moşii.
Vrea să zică, pe de o parte partidul liberal n’a fâcut nimica prin această lege pe care a luat'o de pretext, pentru binele ţăranilor, iar pe altă parte le-au falsificat noţiunea de legalitate şi a provocat în spiritul lor nişte ilusiunl primejdioase pentru liniştea Statului, ’i-a înşelat şi a pregătit ast-fel rescoala de care am fost atât de surprinşi. Şi tot aşa a fost şi cu legea pentru vîii-zarea moşiilor Statului.
In resumat activitatea partidului liberal a fost următoarea : Se proclama prin discursuri şi prin expuneri de motive la legi, principii pe cari chiar liberalii le considerau ca primejdioase, ca socialiste şi anti liberale şi se traduceai! în legi disposiţil mult maiînguste şi pe cari apoi, nici pe acestea nu le a-plicaii după cum v’a spus d. Dobrescu, Argeş, câ s’a fâcut cu vlnzarea moşiilor Statului. Pentru interese de reclamă electorală, partidul liberal a violat libertăţile şi a realisat reforme, în afară de libertate, or iarăşi pentru interese de reclamă electorală au făgăduit lucruri în afara de principiile liberale. Dar aceasta n’a fost destul : dupe ce a jucat rolul de agent provocator, apoi a contribuit foarte mult şi la sărăcirea săteanului, aplicând dupe cum spuneam tocmai partea cea mal egoistă a ideilor liberale.
Am auzit cu destulă părere de rău ps d. N. Ionescu denaturând cuvintele d lui Păucescu, şi am văzut şi presa vorbind mult despre cuventul de tutelă întrebuinţat de d. Păucescu.... şi denaturând înţelesul teoriei liberale a elitei făcute de ziarul Epoca. Dar elita şi clasă dirigenta este acelaş lucru şi cu-vîntui de clasadirigentă, ca şi cuvântul de tutelă, ca şi cuventul de protecţiune n’a fost rostit pentru întâia oară de d. Păucescu aici, şi de Epoca aiurea. In Camera liberală, în faţa d-lui Ionescu, s'aspus de d. Stolojan, s’a snus de d. Codrescu şi s’a repetat de d. Ko-gâlniceanu acest cuvânt; alaltâ-ierl chiar d. Blaramberg a vorbit de clasele dirigente, şi când d. Păucescu a vorbit de tutelă, aîntrebuinţat un cuvânt foarte obicinuit în ştiinţa, cuvânt pe care ’l găsiţi la fie care pagină a economiei politice. Şi economiştii liberali întrebuinţează cuvântul de tutelă şi de protecţiune tot-d'a-una ffirâ să ’l dea sens reacţionar. Era, d-lor, un mijloc ca să se proteagă ţăranul şi fâră să se jignească libertatea. Şi iată ce incove-niente, ce suferinţe trage ţăranul In urma codului civil. Nu critic codul civil în care sunt trecute principiile care trebue să guverneze lumea modernă şi liberală, dar critic lipsa de legătură între viaţa de toate zilele a ţăranului şi condica civilă. Ştiţi, d lor, că toate actele mari a vieţii civile nu le fac ţăranii, ştiţi că ţăranul nu ’şl poate proba filiaţiunea, ştiţi că ţăranul nu poate să adopte, nu poate se testeze, nu poate să ipoteceze, căci toate aceste acte tre-buesc făcute sub forma autentică şi câ ţăranul nu ştie să Îndeplinească toate aceste forme, şi mal tot-d’a-una el vede actul său anulat din pricina aceasta. Ştiţi, d-lor, toate abusurile, toate suferinţele pe care le întâmpină ţăranul pentru ca să revindece o bucăţică de pământ ? Ştiţi d v. ci a patra parte din populaţiuniea acestei ţări,—vorbesc de moşneni,—şi ei să bucură de o procedură specială,—ştiţi că moşnenii, de la aplicarea codului civil, din şeapte, opt sute de procese de revindicare ale lor, care erau pendinte, nu cred ca să fi putut să ’şl vază resolvate un sfert din ele până acum ? Ştiţi d-lor, că revendicarea unei jumătăţi de pogon de pământ costă de trei ori mai mult de cât valoarea acelui pământ? Şi ziceţi: cum să se facă protecţiunea? La prima vedere, d-lor, s’ar părea că orl-cine critică această stare de lucruri, critică şi codul civil, dar nu este aşa. Dacă în Francia este un cod civil, este şi contenciosul administrativ; dacă în Francia este cod civil este intr’acelaşi timp şi instituţiunea notarilor; dacă în Francia aceleaşi reguli presideazâ la formele pentru revendicarea de pământ este in acelaşi timp hotărnicie, locuitorii aii hotare şi titluri de proprietate şi cadastru. Cu ce se presintâ ţăranul nostru înaintea judecăţei ? El n’are nici hotărnicie, nu are nici titlu de proprietate. Şi ar fi o încercare reacţionară, dacă, spre exemplu, în loc de notar s'ar fi introdus pe lângă judecătoriile de pace un alt magistrat care la trei luni odată, ar fi avut sarcina să meargă prin sate să facă actele solemne şi autentice fo'ositoare ţăranilor ? Unde s'ar viola principiile libertaţel ? Dacă s’ar hotărî o data pentru tot-d’a-una să se delimiteze moşiile sătenilor, să se facă planurile care să rămână în cancelaria comurelor, ar fi aceasta un atentat la liberalism, ori ar fl un mijloc foarte ne-merit de a protege, de a tutela cum zicea mai de-ună-zt d. Păucescu ?
Daţi-ml voe acum, d-lor, în această
2
EPOCA ~ 17 DECEMBRE
ordine de ideisă vă vorbesc de intervenţiunea Statului. In numele liberalismului, să cearcă, cum zicea d. Fleva altă data, a se merge departe, foarte departe, a se merge până a decreta încetarea or-cărel libertăţi tn ţara a-ceasta, şi fiind-că s a vorbit de Engli-tera, să-ml daţi vos şi mie să mă ocup mal In urmă puţin şi de Englitera. Să vedem de-o-cam-dată ce e interven-ţiunea Statului pe aiurea; şi dupe ce ştiţi cum ab voit şi cum vor liberalii să intervie. să vedem In ce sens vor conservatorii ca aceiaş lucru să se facă şi la noi.
D-lor, sunt două feluri de interven-ţiunl ale Statului, sau mai bine, Statul poate să intervină In două chipuri posibile : sad ca să ajute, să împuternicească prin deosebite mijloace directe clasa care ’I interesează, sad să vie şi sub pretext de a face bine unora sg violeze drepturile şi libertatea altora, să facă bine unuia, făcând râd altuia. Aceasta se chiama regulamentare şi constrângere; şi acest lucru ciudat cer acum liberalii, sad cel ce se dau de liberali; contra acestui soiu de inter-venţiune cred că partidul liberal-con-servator 'şl face o glorie de a se opune din toate puterile. (Aplause). Aşa, d-lor, când se cere ca Statul să intervină In regularea raporturilor dintre proprietari şi săteni, se uită un lucru că nici odată nu e bine ca să se caute să se lovească In efectele unul rău, ci sg se caute cât mal curând sg se lovească causa ; şi or de câte ori aţi voi se re-gulamentaţl raporturile proprietarilor cu sătenii, şi sg îndreptăţiţi starea săteanului prin limitarea drepturilor proprietarului, faceţi o operă negativă, nn positivă ; scutiţi poate pe ţăran de un răd, dar nu îmbunătăţiţi starea lui. Şi apoi de ce această încredere generală In intervenţia nemărginita a Statului, In ceea-ce Leroy Beaulieu numea acum câte-va luni, cea mai din urmă idolatrie cu care se cerca sg se plece grumazii democraţiei ? De ce vedeţi leacul tot In intervenţia regulamentară, în reţete care aţi văzut ce resultate funeste au dat? Cum, credeţi d.-v. că Statul ar putea prin legi sumare să înlăture efectele celei mai mari şi celei mal generale dintre legi, legea ofertei şi cerere!? Credeţi d.-v. că aceasta e ceea-ce ar trebui sătenilor noştri ? Sad ar fi mult mal ne'merit să ne ocupăm se îndreptăm relele de care vă am vorbit şi acela că ţăranii care au pământ, şi aceştia sunt cei mal mulţi, nu ştiu se tre8gâ dintr’ensul toate foloasele ce ar trebui se tragă ?
’Mi veţi da voe se fac o mică statistică: ţăranul nostru posedă acum 6 milioane pogoane din 12 milioane cât e suprafaţa arabilă a ţgrel noastre ; şi se mai oferă prin vinderea moşiilor Statului Încă 2 şi jumătate milioane; se fac 8 milioane cel puţin; împărţiţi aceste 8 milioane Ia 800,000 capi de familie, şi vi se va da o mijlocie de 10 pogoane pentru fie-care, ei bine, ţăranii In Belgia, Elveţia, Olanda, peste tot, prosperă cu 5 pogoane, şi dacă Europa s’a entusiasmat de proprietatea mică, şi dacă un om ca Stuart Mill şi ca Sismonidi a cântat proprietatea mică e că au avut sub ochi exemplul acestor proprietari mici foarte prosperi şi care nu posedau mai mult de 5 pogoane.
Care e dar causa că având 8 pogoane săteanul nostru totuşi recurge la proprietar ? Causa stă In aceasta : Pământul a început se sărăcească şi săteanul nostru nu face cultură intensivă şi lipsa de producţiune Îndestulătoare din bucata de pământ ce o are, el caută se o compenseze, cultivând din ce tn ce o mai mare Întindere de pământ, crezând că dacă are pământ mal mult dar ’l lucrează slab are se aibă mal multe avantaje de cât muncind mal puţin pământ, dar lucrăndu-1 bine.
Cu chipul acfsta s’a Întâmplat că In mod excepţional şi artificial s’a ridicat preţul pământului tocmai din causa a-
cestor cereri ale ţăranilor, care merg crescând.
Ast-fel cât timp va dăinui sistemul acesta, cât timp ţăranul va căuta se cultive o întindere din ce in ce mal m8re de pământ penru ca se acopere golurile ce lasă cultura sa nesistema-ticâ, vom avea tot d a-una dar tot-d’a-una o urcare, o scumpire a Invoelilor.
Şi vă înşelaţi dacă credeţi că aşa fiind lucrul, dacă aflându vă In faţa unei cereri din ce în ce crescânde şi In faţa u-nel oferte staţionare, veţi putea lua mă-sur, regulamentare sg îmbunătăţiţi a-ceastă stare de lucruri or-care ar fi legile ce veţi face.
Recunosc Insă un mijloc, acela al d-lul Panu, care ne spunea : Nu vreai! sg uutorisez pe proprietari sg închirieze ţăranului pământ de cât pe cutare preţ; şi care mal adaogă ceea ce nimeni a-fără de d-sa nu va putea sg primească: Aşi vrea sg oblig In acelaşi timp pe proprietari sg dea oare-care cantitate de pământ ţâranilor pe preţul de mine fizat.
Eâ nu cred, repet încă odată, că vreun partid araveasg ajungăaşadeparte; căci aceasta ar fi o nouâ expropriere, cu atât mal nedreaptă şi mai nerealisa-biia, cu cât nu se poate justifica prin nici un drept.
Şi acum este timpul sg vin la principiul teoreticul intervenţiei Statului.
Se vorbeşte în numele ştiinţei pentru intervenţia Statului modern şi se tratează cu dispreţ vechia ştiinţă economică, care este contra or cărei intervenţiei, dupe unii, şi în or-ce cas contra or-cârel intervenţii exagerate şi despotice dupe toţi economiştii.
Să vedem Insă cum s’a făcut că s’a revenit pe continent la vechia idee a intervenţiei Statului, să vedem dacă e ştiinţifică, dacă e liberală şi dacă poate să convie liberalismului şi democraţiei chiar.
D-lor, peste tot locul, lndrăsnesc a spune aceasta, ideia aceasta, ideea in-tervenţiunei Statului, şi aci nu mă ocup de socialismul curat, e pornit^ din dorinţa vechelor partide conservatoare din ţările Monarhice de a recăpăta terenul perdut faţă cu liberalismul, care partide au profitat In unele ţări industriale de efectele reie ale excesivei li-berlaţei a concurenţei pentru a discredita teoriile liberale. Şi începând chiar cu Anglia, de care ne vorbea d. Tache lonescu, cel d’ântâiu care a vorbit de intervenţia Statului In timpii noştri! dintre oamenii politici cunoscuţi a fost şeful partidului conservator, lordul Beaconsfield Intr’unul din romanele sale politice In care descria cu culori negre starea lucratorilor englezi, şi tn care roman a zis următorul lucru atacând liberalismul: Această oligarhie veneţiană egoistă care a despuiat poporul şi a ciuntit prerogativele regale.
De atunci această idee a făcut şcoală, şi de pe la 1860 aii luat’o şi liberalii, şi azi s’a făcut un fel de mpzat, spune Spencer, Intre partidele politice pentru a făgădui care de care mal mult ca intervenţie a Statului. Se Inşalâ însă d. lonescu când crede cft In Anglia s’a mers atât de departe pe calea intervenţiei Statului, cât ar voi d-sa să mergem noi. Se tnşală ; căci afară de legea pentru regularea raporturilor dintre proprietarii şi fermierii irlandezi, raporturi care au multă asemănare cu cele ce erab la noi înainte de 1864, şi unde fermierii au un desmembrâmănt al dreptului de proprietate, toate cele-l’alte acte de intervenţiune ale Statului sunt, chiar când sunt exagerate, mal mult cu caracterul intervenţiei pentru a garanta siguranţa, higiena şi salubritatea publică. Şi Întrucât sunt excesive şi vexatoare, să ridică chiar şi In contra loi, In numele libertate!, spiritul cel mal luminat al vesculul, Herbert Spencer. Nicăerl Insa ele n’au caracterul de atentat la proprietatea care este manifestaţia cea mal puternică a libertăţel individuale.
Alt unde va intervenţiunea Statului, şi de acolo a pornit curentul cel mare, s’a manifestat In Germania. Dar şi a-colo cel d’ântâl care ab vorbit pentru intervenţia Statului ad fost iarăşi conservatori. El ad vorbit cel d’lntâi tn a-ceastă jumătate a veacului, bine înţeles iarăşi afară de socialism, de intervenţia Statului, şi mal cu seamă aşa zişii conservatorl-socialiştî ca Robert Iag-hetzow.
Intru cât priveşte pe Wagner, s’ar putea zice ceea ce s’a zis de Bluntschli adica ceea ce a zis Schopenhauer de He-gel : ca sunt profesori de filosofie salariaţi de Stat !
S'a vorbit adesea de teoriile din urmă ale lui Bluntschli şi Wagner şi s'a zis de mulţi că aceste teorii nu sunt expre-siunea propriei gândiri, nu sunt efectul cercetare', ci ar fi de multe ori şoptite de la Varzin.
Aşa dar lace se reduce curentul pentru intervenţiunea Statului? El se reduce întru cât este real şi nu ’l socialist la o reacţiune a vechilor conservatori, a veacului de mijlocJn contra Europei moderne.
Şi pentru aceasta să fie demodat oare sistemul care este apărat, nu In trecut dar In present, de un sociolog ca Spencer, de un istoric ca Taine, de un economist caLeroy-Beaulieu? Sfârşesc cerând, că dacă este vorba să se îmbunătăţească serios soarta ţăranilor apoi să căutăm să ne suim la căuşele reale, să nu ne mulţumim numai cu paliative ci să facem proiecte de lege care în adevăr să Însufleţească, să Imputerniceze pe ţărani.
Să le vindem moşiile Statului In loturi. să le delimităm pământurile şi să le dăm titluri de proprietate, să le dăm libertatea de a testa, şi mijloace de a se bucura de toate legile ţărei, să le dăm capital pentru cultură prin institute bune de credit, să nu ’l mal apă-sâm cu imposite, şi să le dăm In afara de cultura generală şi cultura agricolă.
In acest sens, d-lor, partidul conservator, cred că ar putea revendici pentru el cel mai glorios dintre titluri : a-cela de a apăra, de a imbutâţi starea săteanului fără să atenteze la libertate. Şi el care a fost acusat de duşmanul libertăţilor, astă-zl să se facă apărătorul conchistelor mari ale liberalismului în sensul adevărat al cuvântului. (A-plause prelungite.)
INFORMATION!
Acum câţ'-va ani s’a prins la Tecuci un bandit anume Dragoş care a fost ucis, sub cuvent că a vrut se evadeze.
Se zice, de rudele lui Dragoş, că el a fost asasinat din ordinul lui Tache Anastasiu.
Muma lui Dragoş a făcut acum 5 luni o plângere pentru acest fapt, sperând că guvernul colectivist ne mai fiind la putere va putea căpăta dreptate.
Parchetul Gurţei din Galaţi a deschis o anchetă în această privinţă.
Acum s’a delegat procurorul tribunalului Tecuci d. G. S. Constan-tinescu, spre a o continua.
Aflăm, că tribunalul de Ilfov sesizat atat de moştenitorii reposatu-lui Ion Oteteleşanu cât şi de d-na Irina Câmpineanu şi d. Ioan Kalen-deru ca executori testamentari şi administratori ai institutului ce are a se funda în virtutea testamentului rep&usatuluî, a respins cererea de punere în posesiune a moştenitorilor legitimi în averea lăsată de reposa-tul Ioan Oteteleşanu.
A respins asemenea, de a recu-
noaşte d lui Ioan Kalenderu şi d-nei Irina Câmpineanu calitatea de executori testamentari şi administratori ai unui institut care nu numai că nu a fo3t recunoscut de stat ca persoană judiciară dar nici că este înfiinţat.
Tribunalul însă, în virtutea testamentul olograf al repausatului 0-teteleşanu a recunoscutnumai d lui Ioan Kalenderu calitatea de legatar universal în averea remasă şi a încuviinţat punerea sa In posesiune.
Nu ne îndoim că cu caracterul Integru şi stăruinţa de fier ce d. Kalenderu pune în tot ce întreprinde, testamentul repausatului Ioan Oteteleşanu, al unui nobil şi generos adevărat boier român, va li adus la îndeplinire, căci densul este făcut in favoarea copilelor din popor, şi ţara întreagă va păstra recunoştinţă atât generosului Ioan Oteteleşanu, cât şi d-lui Ioan Kalenderu, care va căuta, suntem convinşi, a aduce la îndeplinire, cu desintere-sarea ce’l caracteriza, voinţa repausatului donator.
D ni Roco, Augustin, Ghiţşscu şi Ţincu, toţi redactori la ziarul conservator România, au adresat primului procuror, o petiţie prin care cer ca se fie dat în judecată d. D. Moruzi ca autor intelectual al devastărilor de la 5 Septembre.
Afară de aceasta confraţii de mai sus, se conslituesc parte civilă. D lor cer tot odată ca justiţia se urmărească pe acei din colectivişti care a doua zi dupe atentatul de la 5 Septembre, au declarat în Voinţa Naţională că ei au severşit devastările la redacţiile ziarelor.
D. prim-procuror Dobriceanu, a înaintat această petiţie d lui judecător de instrucţie Pretorian.
-ss-
S’a vorbit de unele ziare, că d. Costescu directorul general al ministerului de justiţie, va lua locul d-lui Ciru Eeonomu, procuror general al curţii de casaţie. Ştirea este ne fundată.
D. ministru al justiţiei a asigurat pe d. Eeonomu că mişcarea judecătorească nu’l va atinge pe d-sa.
Eri s’a făcut la Galaţi alegerea consiliului judeţian din acel oraş.
Lista conservatoare a triumfat.
Candidaţi partidului conservator pentru colegiul al doilea sunt: dd. R. Scriban, Gr. Semaca, I. Anastasiu, Har. H. Dracu, Marin Tecu-ceanu, N. Bordea, Emil Vulpe, An-doni Marin.
—ss—
Am mers azi la spital pentru a ne informa de starea săteanului Stan Goman, care leşinase auzind cetirea sentinţei prin care era el condamnat de curtea cu juraţi. Am aflat că dânsul e bine, şi că nu a avut altceva de cât o uşoară congestie cerebrală. Sa crede că chiar mâine va putea fi transportat la Văcăreşti.
Palatul Ateneului Român fiind a-» j proape gata, s’a organisat în sălile de jos o esposiţie de Bele Arta ce sa va deşchida Luni 19 Decembre.
Ziua de 17 ale curentei e rezervata exclusiv pentru representanţi presei.
D. judecător de Instrucţie Tâtă-
ranu a dat mandat de compari-
ţiune, contra lui T. Ţârlea, unul din aceia pe care Soare ii arată a fi autorii omorului Maria G. Popovicî din strada Soarelui.
Consiliul Profesoral al Facultăţel de medicină întrunindu-se In şedinţă extra-ordinarâ pentru a discuta îmbunătăţirile de adus în diferitele cursuri ale acelei Facultăţi, dupe o lungă discuţie a stabilit cursurile experimentale la care trebuesc a-duse Îmbunătăţiri. Ajungând la discuţia creditului pentru institutul de Bactereologie, consiliul a votat următoarea moţiune :
«Consiliul Profesoral departe de a susţine desfiinţarea Institutului de Bactereologie, crede din contra că în interesul ştiinţei e absolut necesar.
Consiliul aprobă de asemenea raportul d-lor Profesori Grigorescu, Petrini Paul şi Petrini-GalaţI, ne în-suşindu şi inse ultimele apreciaţiunî ce s’au strecurat la sfârşitul acelui raport.»
Această moţiune a fost votată de toţi membri presenţî.
DIN DISTRICTE
PRAHOVA
Târgul de seplemâna din Ploesti
In septâmâna trecuta, târgul a fost foarte animat, zice Democratul, iar cel din săptămâna aceasta mal slab.
Vlnzarea productelor a fost: Grâul, chila veche, de la lei 56 până la 64 cel bun. Secara, idem, cu lei 36. Porumbul, idem, de ta 35 până la 38 cel mal bun. Orzul, idem, cu lei 32. Ovăzul, idem, cu lei 25 26.
Dupe cum se vede, preţurile merg scăzând, afară de al ovăzului, causa fiind, că exportul pentru străinătate s’a Închis. Pentru Bucureşti se cumpâră ovăz [şi porumb ; iar pentru Braşov numai porumb In cantităţi mal mici.
Vînzarea vilelor a fost: Bol de muncă din Moldova, prima calitate, perechea cu lei 320 până la 340, iar cel-i’alţl varieazăîn mal jos. Boul Insă de tăere, s’a vlndut cu lei 80 şi vaca cu lei 40 50. Porci au fost mulţi şi în săptămâna trecută şi aceasta şi s’ab vlndut cel mal graşi cu 140 perechia.
Preţul articolelor de alimente, este: Carnea de bou sab vaca cu 50 bani chi-logramul,— cea de viţel^cu 60 bani, — cea de pere cu 60 bani şi cea de berbec cu 50bani. Pâserile sunt scumpe. Iar pânea se vinde: jimbla 30 bani chilo şi 20 bani pânea ordinară.
TLTOVA
Serbarea in folosul expositlel române la Paris
Duminecă la 11 Decembre curent a avut loc In Bârlad, zice Tutova, marele concert musical dat de d-na Josefina Sturdza, sublima noastră artistă, In beneficiul txposiţiunel din Paris; cu concursul bine-voitor al d-lul Hinke capelmaistru musicel militare locale şi a fiului săb O. Hinke, precum şi a simpaticului flautist Kimel.
Intre acte, d-nul Ştefan Sturdza distinsul nostru conferenţiar de la tribuna
FOIŢA ZIARULUI •EPOCA» WALTER SCOT f
LOGODIŢI
SAU
CONETABILUL III CHESTER
XIX.
(Urmare)
Svelina Intră atunci rezemata ps braţul Rozei. Ea lepădase doliul de la ceremonia logodnei sale, şi purta o fusta albă şi o rochie albastru deschis. Capul el era acoperii cu un văl de zăbranic atât de straveziQ, In cât sămăna cu aburii uşori cu care pictorii Înconjoară capul serafimilor. Dar trăsurile Evelinel, de [şi Inzăstrate Jde o frumu-seţă aproape Îngereasca, erab departe în acel moment de a înfăţişa expre-siunea liniştită ce să dă flsionomiel a-celor fiinţe cereşti. Tot [trupul el tremura ; obrazul el era palid, şi un cerc roş împrejurul pleoapelor sale vestea ca vărsase lacrimi. Totuşi, In mijlocul acestor sintonie de nesiguranţă şi
de teamă, se vedea in faţa Jet un aer de adâncă resemnare ; o hotărlre de a’şl îndeplini datoriele In or-ce Împrejurări ar fi domnia In expresiunea solemnă a ochilor săi şi a frunţel sale, şi dovedea că ea căuta să’şl stîmpere tulburarea ce n’o putea domoli cu totul. Acest amestec de curaj şi de sfială ce ghiceai în fisionomia ei ÎI dădea şi mal mult farmec; nicl-o-data nu păruse) atât deîncântătoare ca atunci: Hu-gues de Lacy, care fusese păn’tn a-cel moment un amant puţin pasionat, simţi toată puterea simţimintelor celor mal romantice. Frumoasa Evelina era în ochii sel ca o fiinţă coborîtă de sus, & cărui sentinţă era să hotărască de fericirea sab nenorocirea sa, de viaţa sau de moartea lui.
Supunându se avîntulul seu, răsboi-nicui plecă un genunchiu dinaintea Evelinel, apucă mâna el pe care ea tl lasă s’o ia mai mult de cât i-o dădu, o sârută cu aprindere, şi câte-va lacrimi din ochii sel, care nu plânsese mal nicl-o-data, o stropiră. Dar, de şi surprins şi scos din caracterul seb prin această emoţiune neaşteptată, Îşi relua slngele răce văzend că stariţa privea umilirea Iul, dacă putem zice aşa, cu un aer de triumf, şi începea a să disvinovăţi In faţa Evelinel, nu fără tulburare, nu fără îngrijire, dar cu o nobilă mândrie, şi cu un ton de tărie care avea de scop a arata că nu să sfia de stări (A.
— Milady, zise el Evelinel, venerabila d-tale mătuşă ’ţl-a spus In ce ne-
norocită stare mă aflu de eri seară, din causa asprime! arhiepiscopului de Cantorbery, sau mal curând ar trebui să spun, din causa tălmăcirel drepte, dar crudă, a jurămlntulul ce am făcut de a lua parte la Cruciată. Nu mă îndoiesc că respectabila stanţă ţ’a spus toate aceste amănunte cu cea mal mare exactitate ; dar fiind că nu mă mal pot bizui pe prietenia sa, mi e învoit a crede că n’a fost dreaptă cu mine In judecăţile ce a putut face asupra dureroasei nevoinţt care mă sileşte a părăsi ţara, şi a renunţa, cel puţin pentru un timp, la cele mal frumoase speranţe ce a avut vr’odată un om.
Această venerabilă doamnă mî-a bănuit de a fi eu Însuşi causa întârziere! ce sufere serbătorirea ceremoniei ce trebuia să urmeze logodna noastră, şi că aş voi s’o amân un număr de ani nehotărît. Nimeni nu renunţă de bună voie la nişte drepturi aşa scumpe ca acele ce mi le-ai dat eri; şi fără să fib Învinovăţit de prea multă semeţie, să ’mîlngSduI a spune, că mai bine de cât să le las vre-unui om născut dintr’o femeie, le voi susţinea în loc de luptă, contra or-cărul năvălitor, cu lancia de fier tocit şi cu spada cu , două tâiuşurl.
Dar cea ce aşi apăra cu preţul a o mie de vieţi, sunt gata a lăsa de o parte, dacă nu pot s’o capăt fără ca să le coste pe d-ta un suspin. Dacă dar crezi că nu poţi trăi fericită ca logodnică a lui Hugues de Lacy, vorbeşte, consimt ca logodna noastră să se
desfîiinţeze, şi noroceşte pe un om mal fericit de cât mine.
Ar fi zis mal mult; dar simţi că era gata a să laşa învins de a doua oară de emoţiunea sa ; şi această stare era atât de nouâ pentru, el, In cât nu putea să se Impedece de a roşi.
Evelina tăcea; stariţa luă cuvlntul.
—	Nepoata, zise el, auzi că genero-sitatea sau mal bine zis dreptatea conetabilului de Chester Iţi propune, din pricina plecărel sale apropiate pentru e expediţie depărtată şi primejdioasă, de a desfiinţa logodna care n’a avut loc de cât pentru că era înţeles şi ştiut ca va sta în Inglitera. Mi să pare că nu poţi sta la gând de a nu primi libertatea ce voeşte a’ţi înapoi, mulţu-mindu’l de buna Iul voinţă. Cât despre mine, amân mulţumirele mele pănă ce vot vedea dacă cererea d-voastrâ amândurora va ajunge spre a face pe arhiepiscopul de Cantorbery să pronunţe nulitatea logodnei d voatre, căci a-ceasta poate avea asupra faptelor şi hotarlrelor amicului seb lordul conetabil aceiaşi Inrlurire da care a dat o do vaoă atât de strălucită, de sigur din multă rlvnă pentru interesele sale spirituale.
—	Dacă vrei să spui prin aceste cuvinte, venerabilă doamnă, zise Hugues de Lacy, că am de gând să mă acopăr cu autoritatea prelatului pentru a mă scuti de a (îndeplini cea ce am făgăduit, cea ce sunt gata a face de şi fără voe, tot ce’ţl pot răspunde, e că d-ta eşti cea întâi care te al îndoit de
cuvlntul lui Hugues de Lacy.
Şi de şi mândrul baronul vorbea astfel unei pernei, unei călugăriţe, ochi sel scinteiau şi faţa'I era Înflăcăraţi.
—	Buna şi venerabila mea mătuşă, zise Evelina luându-şl toată hotarlrea, şi d-ta, Milord, nu vă supăraţi că vă rog pe amtndoi să nu măriţi prin presupusuri fără temeib şi prin un reslmţi-mlnt pripit greutăţile care ne Înconjoară pe toţi. Indatorirele ce am către d-ta, Milord, sunt atât de mari, că nu mă voiu putea plăti nicl-o-dată de ele, de vreme ce coprind averea, viaţa şi onoarea. Aflâjcă, |în cumplita groază ce simţam când GalejiI mă împresu-rab In castelul meb de la Paza-Dure-roasă, am jurat, înaintea icoanei sfintei fecioare, ca, dupe ce onoarea mea va fi scapaLi voi 11 a acelui pe care Maica Domnului II va alege drept făptuitorul mântuire! mele, In acel ceas ds groază nespusă. Dlndu-ml un isbâ-bavitor, mi-a dat un staptn, şi nu puteam dori unul mal nobil de cât Hugues de Lacy.
—	Milady, strigă conetabilu cu vioiciune, ca şi cum s’ar fi temut că'I va lipsi curajul de a rosti cea ce era să spue — D-zeb mă ferească de a voi să mă folosesc de legâturele cu care te al Încărcat Intr'un moment de strlmtoare, pentru a te sili să iei o hotărlre care nu s’ar potrivi cu aplecarea d-tale I
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 17 DECEMBRE
3
Ateneului din Bârlad a ţinut conferinţa sa despre Poetul Eminescu.
A fost o adevărată sărbătoare, care a Întrecut tn splendoare pe toate cele care s’ati dat până In present. Sala Teatrului era decorată în mod feeric, cu drapele naţionale, cu arbuşti, şi flori, toata lumea aleasă din oraş a fost bine representată la această ocasiune, mal cu seama sexul frumos, prin loje nu Intâlnial de cât ochi frumoşi cari a-runcati flăcări, s'ar fl crezut cine-va că se află într’un paradis din o mie şi una de nopţi.
D-na Sturdza Intr’o admirabilă toaletă regală, a ţinut publicul In admira-ţiune prin accentele sale musicale în timp de două ore, parcă ar fl fost două minute; Liszt, Schuberth, Rovina, Gou-noud, Mozart etc. aii defilat în imagi-naţiunea deşteaptă a unul public en-tusiasmat până la exageraţiune. Numeroase buchete şi superbe coşuleţe cu flori ati fost oferite distinsei artiste şi patroană a acestei opere patriotică ca semn de admiraţiune şi de recunoştinţă.
D nul Ştefan Sturdza a fost foarte a-preciat şi aplaudat în cursul conferinţei sale despre poetul Eminescu, întrecând cu mult cele-l-alte oonferinţe ale sale de până acum, de şi acele ti făcuse re-putaţiunea de distins conferenţiar.
Este imposibil de a cita aici pe toate persoanele ce au luat parte la această serbare naţională, cu toate aceste ne credem datori a cita pe d-na Ecaterina Iamandi şi pe d na Maria Thîery, precum şi pe d. I. Popescu şi Doctor Ber-caru cari au contribuit în mod demn la reuşita acestei sărbari, în calitatea d-lor de membri al Comitetelor unite.
IAŞI
Turburari satesti.
In comuna Şipotele, zice 7ara, a isbucnit un început de revolta printre săteni, care, intrigaţi;de un locuitor mal cu avere ce vroia să se facă primar, aâ dat navală asupra Primăriei şi aii gonit pe primar, ajutori, notari şi gardişti instalănd ei o autoritate comunală după plac. D. sub prefect Venia-min, luând măsuri a restabilit imediat ordinea arestând pe vre o patru-cinci indivizi instigatori şi dându-I în judecată.
A 2* EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 16 Decembre 1 888.
Şedinţa se deschide la orele 21/2 sub preşedenţia d-lul general Florescu.
99 senatori faţă.
D. Gâlca, adresează ministrului cultelor o interpelare asupra administraţiei fondului şcoalel Codreanu din Bârlad.
Apoi, aminteşte din noQ guvernului rugăciunea ce a făcut spre s se face barace pe la gări pentru adăpostul produselor agricultorilor şi comercianţilor.
D. Th. Rosetti prim-ministru, făgădu-eşte, că azi chiar se va ocupa de această cestiune cu ministrul Lucrărilor Publice.
Se alege o comisiune de cinci, care împreună cu propunătorul d-nu Ianov, urmează sâ transforme în proiect de lege, propunerea pentru suprimarea scrutinului pe listă în alegerile judeţene şi comunale.
Senatul trece în secţiuni spre a se ocupa de proiectul de lege pentru retragerea celor 26 milioane bilete hypothecare.
Şedinţa se ridică la 4 ore anunţându-se cea viitoare pe mâine.
CAMERA
Şedinţa de la 16 Decembre 1888
La ora 1 şedinţa se deschide sub presi-denţia d-lul Lascar Gatargiu fiind prezenţi 97 dd. deputaţi.
D. I. Radulescu depune o petiţiune a mal multor cetăţeni din Piteşti, care cer punerea în lucrare a liniei PiteştI-Curtea de Argeş şi îndreptarea liniei Piteştî-Câm-pu-Lung.
D-sa cere urgenţa, care se respinge în urma cererel d-lul C. Olânescu de a nu se admite.
D. I- Nădejde prezintă cererea de împroprietărire din partea mal multor săteni.
D. Al.Marffhilomau depune mal multe proiecte de legi.
K. K. (şi mal cum ?...) cere pensie.
pentru d-na M. Zottu.
D. I. N. Ianeoveseu interpelează pe d. ministru al insLrucţiunel pub.ice asupra numirel neregulate a revizorului şcolar de la Vâlcea precum şi asupra purtârel i-legale, arbitrare şi necuviincioase a acestuia cu învăţătorii săteşti şi asupra indiferenţei de a se repara nedreptăţile regimului trecut.
D. I. Nădejde îşi desvollă interpelarea privitoare la împroprietărirea locuitorilor mărginaşi al oraşului Iaşi.
D-sa cpre ca actualul consiliu comunal să se conforme votului dat de fostul consilii! comunal, care a dat dreptul la pământ acestor locuitori.
D. Sdrbei ministru de interne, răspunde că actualul guvern nu poate fi res-punzător de faptele celui trecut; de la anul viitor însă, această lege va li pusă în aplicare.
D. N. Ionescu ia act de declaraţiunea ministerială.
D. M. T/onl adaogă, că greşala consiliului comunal trecut este că n a voit să
dea pământuri pînă ce nu va face parcelarea deplină.
D. G. Ruliu renunţă la cuvent.
D. Ceaur Aslau susţine că acel consilii! comunal trebue disolvat, căci nu ’I capabil să facă o lucrare serioasă şi a-firmâ că sunt foarte juste cele susţinute de d. I. Nădejde.
D. I. Nădejde răspunde că sunt multe pământuri parcelate şi locuitorii ar li mulţumiţi, dacă li s’ar da măcar atâtacât e parcelat.
D. Ştirbei răspunde că se vor lua măsuri.
D. I. Nădejde, arc cuvântul spre a’şl desvolta o aua uutrpelare privitoare la neregularitâţile săvârşite cu prilegiul alegerilor comunale de către primarul Zamfir Grigore Barbu.
D-sa zice, că acest primar a făcut alegerea dupe voe, ameninţând pe oameni cu Colonelul Vartiadi.
Afară de asta, zice d. Nădejde, oamenii care aQ reclamat, sunt urmăriţi ca se fie bătuţi de sub-prefectul de la Domneşti. El au fugit şi pribegesc pe uliţele Bucureştilor.
D. Ştirbei, respunde că va lua măsuri pentru ca drepturile cetăţeneşti ale fiecăruia se fie respectate.
D. I. Lahovari, depune un proect de lege, prin care se cere regularea soartel copiilor minori al căror părinţi aQ fost împământeniţi.
La ordinea zilei alegerea unul membru care se ia parte în comisiunea rurală conform art. 2 din legea creditului funciar rural.
Şedinţa se suspendă pentru 10 minute, ca dd. deputaţi sâ se sfătuiască.
La redeschidere se alege d. C. Olănescu.
D. L. Catargiu, spune că, Camera are o mulţime de membri în diferite comi-siuni, totuşi nu se vede ce lucrează a-ceştl membri; roagă dar ca acum de încolo se presinte şi Camerei lucrările revizuite. (Aplause).
D. R. Stanian, adresează o interpelare d-lul ministru de instrucţie, dacă a înscris în bugeLul anului curent suma ne-necesarâ pentru întreţinerea scoalel de comerţ din Ploeştl.
Se pune la vot un credit de 18,750 lei pe seama ministerului de interne, serviciul telegrafelor şi poştelor spre a se plăti şefilor de gări şi de trenuri pentru serviciile poştale şi telegrafice conform con-venţiunel ce există între direcţia C. F. E. şi cea telegrafo-poştalâ.
Proeclul se votează fără discuţie.
Se dă citire proectulul de lege pentru acordarea unul credit de 150,000 fr. pentru acoperirea cheltuelilor făcute pentru potolirea răscoalei săteşti.
D. G. l’ami, vorbeşte contra acordărel sumei de 25,000 lei pentru îndoirea soldei oliţei ilor.
(Şedinţa urmeaza)
CURTEA CC JURAŢI
____ *
Procesul rescoaleî «lin Greci Mic-sunesti.
Şedinţa de la 16 Decembrie 1888.
Şedinţa se deschide la orele 12 sub preşedenţia d-lul Cerchez asistatde dd. Voreas şi Algiu.
D. procuror Boldur Voinescu, stă pe fotoliul ministeriuluî public.
Printre apărători sunt dd. Pleva, Christ. Goga, Micşunescu, Barbu Gâ-nescu.
Acusaţiî sunt în număr de nnuă. A-ceşlia sunt Niculae Chirilă, Nedelcu Ion, Stroe Toader, lordache Ionescu, Stoian Mandu, Gheorghe Christache, Voicu Toader, Acsenti Ion, loniţâ Ef-timiu şi Petrache Stoici.
Inculpaţii sunt daţi în judecată că răsculându-se, au jefuit şi aii distrus proprietatea d-lul Polizu Micşunescu în ziua de 1 Aprile 1888.
El au mal călcat şi aii devastat pe mal mulţi cârciumari şi pe arendaşul din comuna Bălămucr, stricând toate pl ntaţiunile sub cuvânt că pămeatul din Vachinen! ’I aparţinea.
Să începe cu ascultarea acusaţilor.
Că toţi cei-l’alţî ţărani răsculaţi care s’au judecat până astă-zi de către curtea cu juraţi, declar şi inculpaţii de faţă că la devastări au luat parte toţi sătenii.
In privinţa distrugerii plantaţiunilor, spun că eleie aparţineau şi prin urmar8 n’aii făcut de cât să ceară să li se res-titue proprietatea lor.
D. preşedinte începe apoi cu ascultarea martorilor acusârel.
Toma Ivascu declară că au distrus sătenii plantaţiunea comunei, iar nu a d-lul Polizu-Micşunescu. N’au distrus nimic din proprietatea acestuia.
Radu Mihai (nu ceasornicarul) arată că i s’a distrus şi devastat cârciuma, dar aceasta afi fâcut’o satul întreg şi inculpaţii de faţă.
Dobra Petra spune că la devastarea cârciumel lui Raau Mihaî a luat parte satul întreg. Nu cunoaşte pe acusaţl nici nu ştiecine a luat parte la răscoală. Înaintea instrucţiei n’a declarat nici un nume.
Dimiliie Enaclie
In ziua rescoaleî, a făcut învoeli cu sătenii,pe urmă le a dat de băut, apoi a plecat la Ploeştl.
Declară că stă bine cu ţăranii şi că relaţiile lui cu dânşii sunt excelente.
Slamate Dumitru
a văzut pe inculpaţi resculându-se dar satul întreg iar nu singuri.
Martorul spune câ ţăranii erau la chef.
Slroe Tanase
S’a îmbătat tn ziua rescoaleî, în urmă a căzut jos, şi oamenii aii trecut peste dânsu şi l’ail călcat. A zăcut trei luni de zile.
Constantin Cristca
AcusaţiI împreună cu satul întreg, şi cu toţi aii devastat proprietatea d-luî Polyzu Micşiunescî. Resculaţii eraţi beţi şi s’au liniştit fără ca să vie armată.
Sandu Mihaiu
A fost şi densul la învoeala cu arendaşul. In urmă a băut şi s’a Îmbătat, şi s’aQ luat la bfitae între ei toţi.
A stricat şi el plantaţiunea la d. Polyzu Micşiuneacu din causă că dânsa era pe locul comunei.
Se suspenda şedinţa.
La orele 2 şedinţa este redeschisă
D. procuror Voinescu Boldur are cuvântul.
D-sa într’o cuvântare foarte logică, arată devastările ţăranilor şi că origina rescoaleî din satul Grecl-Micşunesci nustatn suferinţele ce au păţit, ci In instinctele rele.
D. Voinescu-Boldur sfârşeşte, cerînd de la juraţi sâfie indulgenţi faţa cu ţăranii dar cu nici un preţ să nu’I achite
D. Nicolae Pleva ca apărător al ţăranilor arată ca d. procuror a considerat pe ţeranl ca negri din America, pe care nu vrea să’l ia nimeni în seama.
Apoi d. Pleva demonstră câ la Greciî-Micşuneşti nu a fost nici o rescoală, şi că acusaţil n’au devastat nimic, căci precum s’a văzut, nici un soldat n’a venit în acest sat pentru a astâmpăra răscoala.
In privinţa origineî rescoaleî d. Pleva o atribue lipsei de bună administraţie şi de justiţie. Iată de ce aii trebuinţa ţăranii. Gând or avea primari şi zapcil buni, nici un sătean vre odată nu s’ar rescuia. Dar d. procuror a zis, continuă d. Pleva,caa voit să aducă înaintea juraţilor pe capii rescoaleî şi să’l pedepsească.
Dar aceştia sunt capii, întreabă d.
Fleva?
D-sa citeşte un proces-verbal al primarului din Grecii-Micşuneşt! prin care e acusat Toma Radu şeful garnisoneî de acolo că ar fl autorul principal al rescoaleî. De ce n’a fost adus şi Toma Radu aci în fa(a justiţiei ?
D. Fleva cere achitarea preveniţilor.
La orele 2 3/4 d. preşedinte declară desbaterile închise.
D-sa face obicinuitul resumat şi apoi curtea cu juraţi trece în camera de deliberare.
Verdictul
Dupe o deliberare de jumătate oră Curtea a eşit cu un verdict negativ.
Toţi preveniţii au fost achitaţi.
Contrariu ştire! date de Agenţia Havas şi prin o inexplicabila equi-vocă, ştirea despre deschiderea graniţelor franceze vitelor noastre, nu se adevereşte.
Decisiunea ministrului comerciu-luî frances nu priveşte pe România, câci se deschid în adevăr graniţele vitelor provenite din unele ţări ex-ceptându se însă Rusia, Austro-Un-garia, România şi Montenegro.
Este posibil ca această împrejurare se facă pe Cameră se nu admită prelungirea convenţiunii comerciale cu Franţa de cât pe 6 luni, în loc de un an.
in ori-ce cas discuţiunea care trebuia se vie în Cameră mâine sau poimâine va fi amânată pe câte-va zile.
X
Eată o ştire care negreşit va în-vessli tot corpul învăţătorilor rurali.
Prin budgetul viitor al ministerului Instrucţiune) Publice se ficsează unificarea salarielor tuturor învăţătorilor rurali, ast fel că toţi vor a-vea o leafă uniformă de 90 lei pe lună, cât e prevăzut prin legea gra-daţiunelor.
Această măsură impune Statului un spor de cheltueli de 400,000 lei.
X
Se ştie că Banca Naţională dedea în fie care an primăriei Capitalei o sumă de bani pentru a fi împărţită săracilor.
Anul acesta colectiviştii care sunt stăpâni încă la Bancă, au refuzat se dea cel mai mic ajutor.
Este de notat că Banca României, care e o bancă streină, a înmânat d-lui Pache Protopopescu o sumă de 1000 de franci pentru săraci.
*
Ziarul Lupta dă în numărul său de eri ştirea că MM. LL. Regele şi Regina vor pleca în curând în stre-inâtate.
Această informaţie este lipsită de or-ce temeiu.
Asemenea sunt falşe toate cele zise asupra stărei sănătăţei M. S, Regelui.
x
Iată câte-va din modificările pro babile ce se vor face în personalul judecătoresc din Capitală.
D-nii Populeanu şiStoieescu, membrii la Curtea de apel vor fi puşi în disponibilitate.
D. A. Filitis, fost preşedinte la Curtea de apel, va înlocui pe d. Stci-cescu ca preşedinte de secţie
D. Constant, consilier la Curtea de apel din Galaţi va fi numit în a-ceiaşi funcţie în Bucureşti îu locul d-lui Populeanu.
D. Djuvara preşadinte la tribunalul de Ilfov va fi numit supleant la
curte.
D. Râdoi va fi numit în locul d-lui Djuvara.
D Dim. Budişteanu avocat, va fi numit procuror la Curte.
D Tauşanu va fi numit judecător de instrucţie
D. C. G. Ştefănescu, fost director la ziarul «Resboiul», preşedinte la tribunalul de Ilfov.
D. Oscar Niculescu va trece la tribunalul Ilfov.
D. Zanfirtscu va fi numit supleant pe lângă tribunalul de Ilfov.
Decretele nu sunt încă iscălite. E probabil însă că aceste nominaţiunî vor apare poimâne în Monitor.
n
Azi era se se judece de tribunalul de comerţ procesul intentat de tipografii Thie) şi W*uss d-lor Bauer, Grig. Jipescu şi Vintilă Rosetti, celor d’inteiu ca editori iar celui din urmă ea tipograf al ziarului Resbo-boiul vechili.
Dd. Thiel şi Weiss revendicând proprietatea cuvântului «Răsboiul» au cerut confiscarea ziarului Rezbo-iul vechiu.
D. Thiel şi Weiss neînfâţişându-se, cererea lor s’a răspins şi ei au fost condamnaţi la 100 lei cheltuială de judecată.
x
Pene aci ziarele oposiţiuneî vorbeau de disentimente ce ar exista îu sînul cabinetului.
Azi «Naţiunea» anunţă o criză ministerială şi înregistrează chiar de-misiunea unor miniştrii.
Pe câtă vreme erea vorbă de simple cancanuri privitoare la închipuite neînţelegeri nu am dat nici o des-minţire, de oare-ce ziarele oposante ar fi stăruit negreşit în afirmările lor, pe care nu le puteau dovedi cu fapte nici noi nu le puteam des-minţi cu dovezi.
Gând însă e vorbă de un fapt precis cum e o criză ministerială or de-misiunea vre unui membru din cabinet, care negreşit nu poate rămâne secret, dam cea mai formala desminţire tutulor acestor ştiri interesate.
X
Mâine fiind aniversarea zilei naştere! M. S. Reginei un Te-Deum va fi oficiat la Mitropolie, la Templul protestant şi la Catliedrala catolică.
X
D. judecător de Instrucţie Preto-rian, însărcinat cu afacerea de la 5 Septembrie va termina ordonanţa sa, Sâmbătă.
D sa va înmâna d-luî procuror general dosarul acestei afaceri, chiar lunea viitoare.
D. Pretorian, descoperind pe autorii devastaţiunilor făcute la ziarele din opoziţie, doreşte ca se termine cu această afacere înainte chiar de sărbătorile Crăciunului.
X
Citim în ziarul Apararea din Craiova:
Dulcea noastră privighetoare,—E-lena Theodorini, a obţinut de curând un succes colosal în oraşul Valencia. I s’au făcut ovaţiuni strălucite şi entusiasmul publicului a-tinsese un grad de frenezie rară... La auzul acestor veşti, de sigur, că nu e inimă de român, care se nu tresalte de bucurie şi orgoliu. De departe, — din biata noastră Cra-iovă, trimitem cele mai călduroase felicitări mult scumpei noastre dive!
X
In minierul Ilustrul al «Epo-cei» de Dumineca vom publica «O revista de tine de an» de Cărnii, cu ilustraţii de diquidi.
Toii abonaţii noştri cei nuol vor primi dupe o simpla cerere a lor toate uumerile ce au apărut pana acum din suplimentul ilustrat de Dumineca al «Epocei»
X
Din cele 10 afaceri de rescoală, de competenţa tribunalelor corec-ţionale, având 82 de inculpaţi, s’au judecat până azi cinci şi anume;
Răscoala din Tunari. Patru preveniţi. Trei din aceştia au fost condamnaţi la câte 10 zile închisoare, iar unu a fost achitat.
Doi din condamnaţi au făcut a-pel, iar al treilea oposiţie în contra sentinţei tribunalului.
Răscoala din Dridu. Trei inculpaţi. Unu din ei a fost condamnat la 2 luni închisoare iar 21a 15 zile.
Rescoala din Cătruneşli. Nouă spre-zece inculpaţi. Toţi au fost condamnaţi la închisoare corecţională de la şease luni în jos şi toţi au făcut apel.
Răscoala din Tăriceni. Trei inculpaţi. Unu a fost condamnat la o lună închisoare, iar doi la două zile.
Rescoala din Crângu Fundulea. Şease-spre zece inculpaţ’; au fost condamnaţi, cinci la 8 luni închisoare, 2 la 3 luni unu la o lună, 2 la 15 zile şi 6 au fost achitaţi.
Aceştia nu fost apăraţi de simpaticul avocat d. Coiticâ Rădulescu.
Au mai rămas ca sese judece res-coalele din patru comune şi anume; Afumaţi, Moara Domnească Paserea, Lâmoteştii Galbenu şi Fundeniî.
X
Azi a venit înaintea Tribunalului civilo corecţional secţia a lil a procesul celor 20 săteni din comuna Fundulea, acuzaţi că au bătut pe primarul G. Stoeneseu.
Apărarea a fost susţinută de d. avocat G Radulescu, iar partea civila de d. D. Popescu.
Douî-spre-zece au fost achitaţi,iar cei l’alţi 8 au fost oslndiţi ast-fel ;
www.dacoromanica.ro
4 la câte 8 luni închisoare, 3 la 3 luni şi 1 la 15 zile.
X
Mâine seară Sâmbătă seda in sala Concordia o reprezentaţie teatrală în scop de bine facere cu concursul bine-voitor al d-neî M. Dimitriu şi al mai multor elevi din conservator.
Se vor da piesele Loteria Atheneu-lui, Poetul Romantic şi se vor declama diferite bucăţi în versuri.
După teatru va începe danţul.
X
Direcţiunea Asilidui Elena Doamna, are onoarea a informa pe părinţii care au copile în acest institut, că vacanţele Crăciunului vor începe la 20 corent şi vor dura până la 8 Ianuarie inclusiv.
Părinţii atât din Capitală cât şi din provincie, sunt rugaţi cu insistenţă să ia copilele în familie, pe timpul vacanţiilor, ca să se poată aerisi şi desinfeeta stabilimentul într’un mod radical.
Direcţia AsIInIui Elena Doamna.
ULTIMA ORA
AGENŢIA IIAVAS
Honia, 28 Decembre. — Agenţia Ştefani confirmă ca guvernul tunisian va pretinde de la amploiaţii străini să se naturaliseze francezi sau tunisienl, de alt-fel ei vor fl congediaţî.
Opinione anunţă câ Italia s’a pus deja In raport cu Eogiitera In această privinţr şi că a informat puterile centrale de acest incident.
Petersburg, 28 Decemdre. — Influenţa rusească câştigă din nou teren în Persia. Guvernul Şihulul se pregăteşte a restrânge Iniesoirile acordate comerţului englezesc pe fluviul Karum.
Paris, 28 Decembre. — Prado a fost executat In timpul dimineţel.
BANCA ROMÂNIEI
Societatea anonimă cu capital de 25,000,000 de franci, divisat în 50,000 acţiuni a 500 franci din cari franci 200 vărsaţi; sediul Bucureşti, sucursală Galaţi, agenţia Londra. —
Avem onoare a informa pe d-nil posesori de acţiuni ale Băncel României că al 29-lea cupon se va plăti cu începere de la 1 Ianuarie 1889 stil noii la:
Bucureşti. ... cit lei aur 10
Londra.............cu schilingî 8
Paris................cu	franci 10
de acţiune, conform art. 41 din statute.
Bucureşti, 12/2i Decembre. 1888
1092
Direcţiunea
SALA BĂILOR EPHORIEI
(BULEVARDUL ELISABETHA)
Sâmbătă 17 Decembre 1888
COMITETUL NATIONAL-ROMAN AL EXPOSITIUNEI UNIVERSALE DIN PARIS
A ORGAN ISAT
UN BAL MARE
CU COTILLON
FARA TOMBOLA
Diferite surprUe unul rezervate Ou. PubUc
Preturile locurilor: Loja Rang 1,60 lei; Loja Rang II, 40. — Intrarea pentru o persoană 10 lei.
N.B. Pentru Doamne costumul este de dorit. — Pentru Domnii ţinuta de gală este de rigoare.
Delessatiunea Societatel pentru Esposiţiunea Universala din Paris la 1889
Delegaţiunea aduce la cunoştinţa es-posanţilor, cari vor voi a lua parte la concursul deschis de Societatea pentru Esposiţiunea din Paris de la 1889, câ această Esposiţiune urmând a sâ deschide la 1 Februarie viitor, sunt rugaţi toţi domnii Esposanţl a trimite In cel mal scurt timp obiectele de es-pus, spre a se putea regula organisa-rea lor. Pentru obiectele Insă, care din cause neprevăzute s'ar întîrzia espedia-rea lor, vor putea fi trimise şi după deschiderea esposiţiunel (1. Februarie 1889).
Toate obiectele urmează a fi adresate: d-luî G. Troteanu preşedintele dele-gaţiunel societate! «OoncordiaRomînă» pentru esposiţiunea Universală din Paris 1889.
Noi credem de prisos a mal reaminti d lor esposanţl că odată cu trimiterea obiectelor de espus, pe lângă cele-l-alte indicatiuni cerute prin apelul nostru de la 14 Septembre trecut, sâ arat8 mai cu deosebire dacă obiectele sunt destinate a li se înapoia după terminarea esposiţiunel safi a să vinde in folosul d- or, şi tn acest cas, vor precisa şi preţul vinderel acelor obiecte.
Ca, tn fine, dd. esposanţl care vor voi a’şl face instalaţiunl proprii cu spesele d -lor, sunt liberi câ le face, fără nici o taxă, societatea nepercepând pentru dreptul de expunere şi locul ce vor o-cupa obiectele, de cât taxa reglementară de 100/0, ce se va prelua asupra preţului obţinut de pe obiectele expuse şi vândnte în localul societăţel.
Preşedinte, C. Troteanu.
4
EPOCA — 17 DECEMBRE
•*;77TO:\3BÎ^X7^T7'SCT!r 'TlTiV .sW.j.WESffi3K?2
MS**XAAM
SAPUNERIE —S33— PARFUMERIE
BUCUREŞTI, DtPOSIlUL CENTRU. CALEA VICTORIEI iVlS-VVIS DE PALATUL REGAL)
Are onoarea d’a aduce prin aceastala cunoştinţa Onorabilului Public, că a deschis
XPOSITIUNEA PENTRU CRĂCIUN
şi recomandă marele el depozit de parfumerii engleze şi franceze precum şi a-oeledin propria fabrică. Recomandă de asemenea
MAREA COLECTIONE DE ARTICOLE DE TOALETA SI LUX
care sunt foarte nemerite, pentru cadouri. Alegere mare de bijuterii.
SPECIALITATE LE LUMINĂRI STEARINA, SI DE CEARA ORNAMENTATĂ
Serviciul prompt — A’returi convenabile	1031
DOCTORUL SALTER
MEDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea de medicina din Yiena
Specialist în boalele Sypliilitice
pe care le trateaza într’uu mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupasiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenta ele.
Consultaţiuni de la71/2—8 > /2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortuni IVo. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi.
Se primesc bolnavi in pensiune.
817
'ţ.R*K<7'r-g i °	~
Casa fondata în anul 1837
J. RESCH & FII
Itijutcrii si Jouilleri Curiei II. R. Regelui Carol I
REPRESENTANTUL MANUPACTUREI SI HORLOGERIE
PATEK PHILIPPE & C-NIE DIN GENEVA
şi al manufacturel de argintărie
CHRISTOFLE & C-NIE DIN PARIS
No. 36, CALEA VICTORIEI, No. 36.
im
O
•§S!
® © O»
■o "o a
Z* &
1 ® <u ,
o	° ® o 5,
—« I 3-U.--C g.
Ifl o g ® ^
®’g.o’o.—
’C 6».0-o£" «
E-C
OT7ES £	2
0	o n ig
S^J *S3*’
<a©.E-r 5-3.2O S
tCt.	p~
s-§g,?2*?
se £ ţî 5 îo* 2
— _ a- «o^_r ,. © rs
> 3 ® 5	§
u®«a
«s-® cuc
485“* a~°-S ®2._-
£3 cn <<2 6 ro —
c/>*^ -
I g dc
I ed O C/2 'O n
CASA DE SCHIMB
613
m
m
43:
43i
43:

Nici o perdere!
A
Nici o perdere!
1P
<•»«•»***>*•»***♦*
PERDERE IMPOSIBILA.
Şansa considerabila de câştig.
I. NI. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 23
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Curau 1 B uouresti
16 Decembre 1888
Sub titlul caracteristic «Câştig sigtir“ am întrunit unnătiîrele cincî obligaţiuni, cari oferă cumpărătorilor avantagil escepţionale şi în adevăr unice.
1)	. Cu aceste obligaţiuni, avend de 21 ori pe au şansa de a câştiga o adevărată avere, cumpărătorul are sig'uranţa absolută dea primi într’o zi, cel puţin 386.50 franci în aur, deci un câştig sigur de 181.50 franci, căci după cum se va vedea mai jos, aceste cincî obligaţiuni costă împreuuă numai 205 franci în numerar; afară de acâsta oferim şi alte uşurinţi de plată indicate mal departe.
2)	. Aceste obligaţiuni cari nu trebue să se confunde cu biletele simple de loterie, nu ’şî perd nici o dată valdrea; prin urmare pot fi văndute, se pot lua bani cu împrumut pentru ele cu cea mal mare uşurinţă şi de la or care bancher, încetaţi a cumpera simplele bilete ale lotărielor germane cu cari este cu neputinţă a câştiga o sumă mai mare şi cu cari se riscă cu mal multă siguranţă a perde cu totul banii seî.
3)	. La 1/13 Ianuarie al fie-căruî an, cumpărătorul va primi 3 franci interese pentru cuponul obligaţiunel 3% împr. sârbesc 1881.
NUMELE OBLIGAŢIILOR	Numeral tragerilor pe an.	DATA TRAGERILOR	CÂŞTIGURI principale.	CÂŞTIGURI sigure.
Oblig. Căile ferate otemane 1870 Oblig. Statului Serbesc (monop. tutun.) Obligaţiune 3% Impr. serbesc 1881 Obligaţiune Dombau-Basilica 1886 Obligaţiune Crucea-roşie ital. 1885	şase trei cinci trei patru	1 Febr. I Apr. 1 Iun. 1 Aug. 1 Oct. 1 Dec. 2 Ian., 1 Mal, 1 Sept. 14 Ian. 14 Mart. 14 Iun. 14 Aug. 14 Sov. 1 Iun. 1 Bec. I Mart. I Febr. 1 HaT 1 Aug. 1 Nov.	Fr. 600.000t) Fr. 300.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000	Fr. 232 Fr. 12.50*) Fr. 100 Fr. 12’) Fr. 30*)
*). Obligaţiunile eşite cu cel f). Guvernul otoman plăteşte	21 mal mic ci 58°/o din	îştig continuă a participa la tragerea câ valorea nominală a câştigurilor losuri	Fr.!,200.000 JFr. 386.50 ştigurilor. lor turceşti.	
5 0/0 Renta amortisabila	Cump. 94 3/4	Vend. 64 1/4
i> 0/0 Renta perpetua	94 1/2	95
4 0/0 Oblig, de Stat	96	97 12
0	0/0 Oblig, de st. drum de fer 1	0,0 Scris. lunc. rurale	107 1/4	107 1/4
i 0/0 Scris. func. rurale	96 ă/4	97 3/4
I 0/0 Scris. func. urbane	106 3,4	107 1/4
0 0/0 Scris func. urbane	102	103
i 0[0 Scris. func. urbane	94 3/4	95 1/4
Urbane 5 o/O laşi	82 1/2	82
o 0/o Împrumutul comunal	85 1 2	86
Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	230	23»
mprumutul cu premie	55	60
Acţiuni bancei nation.	1025	1030
Acţiuni «Dacia-România»	240	250
» Naţionala	220	230
» Constructiuni	80	90
Argint contra aur	3 3/4	3 3 4
fiorini austriaci	209	210
Tendinţa susţinută		
€f
€0?

Vindem acest grup de cinci obligaţiuni pe cari le numim „Câştig sigHr“ cu suma de 205 franci în aur sad
WtT 220 franci în aur plătibili 100 franci îndată şi 120 după un an, sau T-!
240 franci în aur plătibili în 4 rate trimestriale de câte 60 franci, sau "W!
B^T 260 franci în aur plătibili în 13 rate lunare de câte 20 franci. *^3
W" Undat» după trimiterea celor ÎOO sau 60 săli 20 de franci în aur, sub scriitorul va primi nu merile obligaţiilor sale. cu cari pa rticipă singur Ia 16te tragerile şi la totalitatea câştigurilor 'vSQi Câştigurile se vor plăti la domiciliul câştigătorului cu cea mai mare discreţiune.
♦	♦♦♦♦♦♦
♦ TRAGERILE NU SE POT AMANA SUB NICI UN PRETEST ♦
*> ♦
Obligaţiunile originale vor li trimise cu întorcerea poştei şi sub plic recomandat
Cererile, însoţite de suma respectivă, în bilete de bancă din t<5te ţările, mandate poştale saă cec la
vedere pe o piaţă a Europei să se adreseze la
ILU
X
T6te cererile trebuo eă se adreseze direct la adresa indicata mal sus. Garantăm originalitatea nnmal a acelor obligaţiuni, cari vor fl prevăzute ea sigilinl casei ndstre. J/iaral nostrn publică tu limba francesă, greacă şi română listele oficiale de tragere a tutulor losurilor
fără escepţiuue. Abonamentul anual cost» 6 franci.
I
„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
i 3 MILIOANE LEI AUR
DEFL1IY VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că sun transferat biurourile noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei Ne. 12.
726 Direcţiunea generala.
8
I
I
I
8
I
Primim drept plată orî ce cupon cu scadenţa în cursul anului curent. Cumperăm şi vindem ori-ce obligaţiune sad los după cursul cjilel. Respundem la ori-ce scrisâre sau cerere de informaţiuni, care va fi însoţită de o marcă de 25 bani pentru francarea respunsulul.
Se pole scrie in limba franceză, germană, engleza, italiana, greca şi română.
SE POATE CASCIGA INTR’0 ZI
300,000 FRANCI
cumpărând bilete d'ala
MMI LOTERII OTOMANE
TRAGEREA
La I Pr'elDX'tAfcir*ie st,, n. 1389
tabloul câştigurilor:
300.000	fr.
26.000	ir.
10.000	ir.
10.000	fr.
2.000	fr.
20.00	fr.
2.000	fr.
2.000	fr.
2.000	fr.
2.000	fr. 1,*60 fr.
4.260	fr. 4 ,*60 fr. 4 ,260 fr. t ,260 fr.
4.260	fr.
1.260	fr.
1.360	fr.
1.260	fr.
1.360	fr.
1.260	fr.
1.360	fr. 2»,OuO fr.
200.000	fr. Rambursarea loturilor est» garantată de
GL\ER\LL IMPERIAL OIOMAN
PREŢUL BILETELOR:
1 Bilei . . . Erei. 6 7 Bilele . . . Frcl. 34
B25 Bilete . . . Frci. 113 ÎOO bilete . . . Frci. 4#S Formalităţile cerute de lege au fost Îndeplinite.
Tragerea va avea loc la Conotantinopol», la Palatul Imperial al monedelor.
Îndată dupC primirea banilor, biletele se vor adresa imeuiat cumpărătorilor.
BJete ue banca şi ori ce timbre fără e»c»p-ţiune, sunt primite în plata fără orice dillcal-late, cu curs In aur.
Ori ce câştigător va fi înştiinţat prin tele-
igramă chiar In zioa tragerei.
Pentru a primi biletul sau biletele, trebue să se eespedieze banii prin mandal postai, cheq ue sau seri soare recomandata la Direotorul
—Ooixiptoir* comineroial—
557, GRANDE RUE DE TEkE, 557 CONSTANTINOPOLE 1060
a7. UW>2W.?Ba«Z3BBt;
I	lot	de . .	. 100,000	ir. .
1	lot	de. . .	. 25,000	fr. .
1	lot	de. . .	. 10,000	fr. .
I	lot	de. . .	. 10,000	fr. .
I	lot	de. . .	. 2,000	fr. .
1	lot	de. . .	. 2,000	fr. .
1	lot	de. . .	. 2,000	fr. .
1	loi	de. . .	. 2,000	fr. .
1	loi	de. . .	. 2,000	fr. .
I	loi	de. . .	. 2,000	fr. .
1	lot	de. . .	. 1,250	fr. ,
I	lot	de. . .	1,250	fr. .
I	lot	de. . .	1,250	fr. .
1	lot	de. . .	1,250	fr. .
1	lot	de. . .	. 1.250	fr. .
L	lot	de. . .	1,250	fr. .
I	lot	de. . .	1,250	fr. .
1	lot	de. . .	1,250	fr. .
I	lot	de. . .	. 1,250	fr. .
I	lot	de. . .	1,250	fr. .
f	lot	de. . .	1,250	fr. .
1	lot	de. . .	1,250	fr. .
K> CC	loturi		. 1,000	fr. .
şoo	loturi de		. 400	fr. .

I
j
M A GA S ÎNDE LINGERIE LA GRASUL VIENA
i
vis-â-vis de Lib, Sacef
Heoomandam onorabilei noastre clientele pentat; ieftinntafe #i soliditate urma to&rele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete ei prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
'.aii
ap
si lăţimile.
Batiste de olanda si de iino albe si colorate.
CiorapideDamesiDomnide Fii d’Ecosse, de bumbac, da lâna si do matase.
Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. I»r. G. «Deger. Gulere si manşete de olanda ultimu lason. taro asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, ote-luii si restaurauturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a «parul, CTataloctvi nostru ilustrat, si va fi trimis ori-oui va faoe cerere.
LA ORAŞUL VIENA
Cnlen Victoriei, Ralului «Dncia-Koinuiiiu» vis-â-vis tle Socec
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU N ACH IVI I AS
iVo. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir.Lipscani, in facianoei clădii-Sancei National< (Dacia-Pomănia) Bucureşti Cursul pe ziua de 16 Decembre 1888
Renta araorlisabila ,, româna perpelaa Obligaţiuni de slat [Conv.rur.l „	C. F. R.
Municipale Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri fundare rurale
7 %	urbane
fi %
B %	”	" laşi
3 % Obl. Serbesti cu prime Im. cn prime Buc. [20 lei]
Losuri crucea roşie llaliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-Komânia ,, Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiunl Aur conlra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	ttallane
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotii In aur
Cump. Vinde
3414
94 H
9651
8451 ÎK 107 9fiH 10G84 102 94 yt 82 76 53 29 48 17
35<
208
124
100
99
266
95
35
% 3/1
35« 230 107 5ţ ?7« 107 103 95
T
60
3i
53
21
4
210
126
1005*
100
260
CALEA M0SIL0SN.40
COLTU LU> MISU H.40
MAGASÎN DE COLONIALE
MÂTÂCHE GEORGESCU
„LA COROANA REGALA"
A.vis important pentru IVIeuagiu
Recomand marele meu depou cu vin nrgi-u vechio nunlisat si garantat natural, cu preturi Cuarte moderate şi mai eftln ca ori unde fiind producţiune proprie din
via mea, asemenea şi vinuri vechi şt uoui prima calitate
1 eil ş'
„ c
desface si se vinde foarte cltin.
Vânzarea în vase sau pus la butcii şi transportat franco la domiciliu.
toae goale dc rom si coguae de la 5 pAna la 22 ve
Tiare cantitate de butoae goale de rom si eojţnae de la 5 p:\nala22 vedre se ;sface si se vinde foarte ettin.
Mari aprouisionari cu toate articolele de hacanie, drogucric, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d'a-una proaspete.
Branza, Caşcaval, şi L'rdn dc toamna foarte gustoase şi grasei hrăuzcturi streine de tot felul; Cărnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
Ciai colonial şi altele, Horn si fogntc veritabil, si tot felul de bentnrl spirtoase si Liquoriiri line; llisciiits si toate Articole n, cesare pentru menagiu.
Dorind a întări si mat mult imensa mea clientela, am decis a vinde cu cele mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Onor. visitatorl al Magasinulul meu se pot convinge de adevăr de la prima visiti ce vor face.	100®
Cu deosebită stimă, MAT ACRE GFIOUGESCU
Tipografia Ziarului „Epooa“
linuri! cu cerneala Cb. LosUleux-Cle Paris
\vww.aacoromanica.ro
G irant responsabil V, P. Gheorghlu